Eveniment

C MY K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul II - Nr.13lNoiembrie2009Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei Metropolitane

Murfatlar

Invitaţie pentru investitori

Prima victorie a primarului

Vasile Delicoti

După „Datina străbună“

Primăria Tuzla se mută încasă nouă. În 20 noiem-brie se va tăia panglica.Primarul Constantin FlorinMicu va face bilanţuldupă un an de mandat.

Primarul Radu Mazăreîi ajută pe bătrâni

Anii de liceu

Pag.5

Pag.7

Pag.3

detalii în pag.8

detalii în pag.3

alte detalii în pag.4

l Un proiect pentru liniştea lor

Pag.6

Un festival cu tradiţii şi obiceiuri de iarnă

Elaborarea Raportului stării mediului înZona Metropolitană Constanţa a presupusparcurgerea unor etape. Toate au avut im-portanţa lor, două dintre ele trebuie subli-niate: pe baza evaluării la nivel de obiectivea fost elaborată o evaluare cumulativă care

să poată oferi o imagine de ansamblu asu-pra posibilelor evoluţii ale stării mediului încondiţiile implementării Planului Integrat deDezvoltare a Polului de Creştere Constanţa.Într-o altă etapă am stabilit măsuri pentru apreveni şi compensa orice efect advers asu-

pra mediului. Amintind de factorii de mediu(aer şi apă) se cuvine să avertizăm că Ani Merlă

Zona Metropolitană ConstanţaEtapele elaborării raportului de mediu

Continuare în Pag.6

Când nu ai bătrâni îi cumperi, când ai ne-voie de un primar care să fie gospodar îlalegi. Aşa s-a întâmplat la Mereni. Pentru căa făcut treabă şi a schimbat faţa localităţii,punând în faţă interesul comun, GheorgheChiriac a primit încă un mandat, după ce i-aconvins pe oameni că are şcoală de primar.In realitate, vorba unui localnic, el are şcoalăde învăţător. Asta l-a ajutat în viaţă, de pebăncile şcolii a învăţat bine câteva vorbe: “aiînvins continuă, ai pierdut continuă”, a învă-ţat şi nu a uitat, iar învăţătura i-a prins bine.I-a prins bine lui, dar şi cetăţenilor, mai cuseamă părinţilor. Şcolile şi grădiniţele din co-mună arată ca nişte poze, peste o lună seface un an de când la Mereni s-a construituna din cele mai frumoase grădiniţe din judeţ,copiii au avut atunci o bucurie, iar părinţii lormai multe, pentru că sunt liniştiţi când îşi duccopilul la “doamna educatoare”, aici e cald şibine, educaţia lor e pe mâini bune.La fel se întâmplă şi la şcoală, acolo undedirectoarea Daniela Badea are în preajma eiun colectiv de cadre didactice cu lecţia învă-ţată, ştiind ce are de făcut, dascălilor nu le ră-mâne decât să-i instruiască pe copii, spuneprofesoara Gabriela Dobrilă, consilier de im-agine la şcoala Mereni.

Pentru că la ora documentării noastre laMereni profesoara Dobrilă era singurul cadrudidactic rămas în cancelarie (“aşteptăm o de-legaţie de francezi şi tocmai fac lista cu eleviicare vor prezenta un program artistic pentru

ei”) am discutat, pe scurt, despre viaţa şcolii.Am crezut că vom schimba câteva cuvinte,dar n-a fost chip, profesoara Dobrilă a făcutun adevărat bilanţ, spaţiul tipografic nu ne în-găduie să-l inserăm aici, aşa că vom revenila Mereni să scriem despre satisfacţiile ca-drelor didactice. Azi scriem despre probleme.Şi în acea zi în şcoală era o problemă cu cen-trala. Deşi este nouă şi ar fi trebuit să meargăceas, în şcoală nu era căldură. “Lucrează un

meseriaş la ea şi până mâine sperăm să aibăelevii căldură în şcoală”, spune interlocutoa-rea. O altă problemă care îi frământă pe das-căli are vechime de câteva luni. “Nu am primitbanii pe navetă, deşi am făcut deconturile. Nureproşez primarului asta, ba dimpotrivă, cola-borăm bine cu primăria şi cu Consiliul local,înţelegem că este criză, înţelegem că nu suntbani, dar de soarta noastră ar trebui să aibăgrijă şi ministerul. Se gândeşte la noi, adicăla învăţământ, doar când trebuie să facă eco-nomii, în rest suntem priviţi de la înălţime”. Amînţeles durerea şi i-am supus atenţiei prima-rului situaţia de la şcoală. O ştia, aşa că a zisscurt: “E mare supărare cu banii. Stiu, nu euşor să suporţi o criză. Parcă e mai rău ca ni-ciodată. O ducem greu cu asigurarea salarii-lor şi a utilităţilor. Aşteptăm o rectificare iarprimii pe listă vor fi dascălii”.

Amintind de bani trebuie să amintim şide alte investiţii. Despre şcolile din Mereniam scris. Ar trebui să scriem despre grădi-

niţa din Osmancea. E un proiect. Într-obună zi va sosi finanţarea. Reabilitareaşcolii din satul amintit s-a făcut. Pietruireadrumurilor din comună (Mereni, Osman-cea, Ciobăniţa) e o lucrare “aproape în-cheiată”. Primarul are o agendă, agenda afost întocmită în funcţie de doleanţele ce-tăţenilor. “O păstrez pentru că vreau să oprezint oamenilor la sfârşitul mandatului.Am notat aici că oamenii vor extinderea re-ţelei electrice, e un alt proiect, în cartierulnou de locuinţe lucrăm la drumuri, avem învedere spaţiile verzi, le facem, construim osală de sport, am depus proiectul, am avutprobleme cu gunoiul, nu mai avem, pro-blema a fost rezolvată. Acum ne gândim săamenajăm spaţiul unei foste grădiniţe.Îlvom reabilita pentru a devein cămin de bă-trâni. Nu ne grăbim, vine iarna şi avem timpsă gândim o soluţie bună. Căutăm un par-tener, statul nu are bani ori nu se ţine decuvânt, vrem să intrăm într-un parteneriat,să mai aibă şi oamenii locuri de muncă. LaMereni asta e o problemă. Am rezolvat omare problemă: reabilitarea alimentării cuapă în Mereni şi Osmancea. S-a ţinut lici-taţia, dar partea bugetară trebuie să vinăde la Guvern. Nu a venit şi anul se încheieca mâine.Viaţa la Mereni merge înainte, viaţa deaici pare că seamănă cu cea din alte locali-tăţi, asta se întâmplă pentru că problemelesunt aceleaşi (în mare parte). În rest, prima-rul Gheorghe Chiriac este convins că va veniziua când pe uliţa Merenilor va ieşi şi soarelepe care oamenii îl aşteaptă acum cu nerăb-dare. A consemnat Iulian Talianu

Pag 2 � actualitatea

l Mereni

Când ai nevoie de un primar

gospodar îl alegi

Francezi la Mereni

Agenda primarului,agenda comunităţii

Tocmai când eram pregătit de ple-care am văzut un bărbat că intră în că-minul cultural. Nu credeam că mai ecineva pe acolo şi dintr-o curiozitate pecare n-o am în fiecare zi am intrat să vădce se întâmplă aici. Intr-un târziu amaflat că omul a venit să înapoieze ocarte la bibliotecă. Aşa am aflat că îlcheamă Hari Develcea şi că în ziuaaceea el a terminat de citit cartea “Din-colo de bine, dincolo de rău” (Despre iu-bire). Cred că Aurora Liiceanu s-arbucura să afle că la Mereni scrisul eieste preţuit. Un lucru pot să scriu (pen-tru că am avut calitatea de martor): bi-bliotecara Elena Avramescu se bucurăcă într-un an de zile trec pragul bibliote-cii mai bine de 130 de cititori. „Poate osă vă surprindă ce vă spun, dar cititoriinoştri statornici, pe lângă elevi şi profe-sori, sunt şomerii. La bibliotecă vin şi ti-

nerii, îndeobşte cei care trebuie să sedocumenteze pentru a întocmi referate.Tot printre cititorii statornici sunt şi ceidin familia Ion Iştoc. Bărbatul solicităcărţi de istorie şi aventuri, iar soţia ci-teşte manuale despre pomicultură.Avem 7000 de volume, am făcut şi achi-ziţii, primarul ne ajută, iar când vinevorba de donaţii chiar avem cu ce să nelăudăm. In acest an am primit câtevasute de cărţi. Ion Gh.Ion a donat 130. Nua putut să vină el şi l-a rugat pe primarsă le aducă; Laura Borş a făcut şi ea odonaţie. În urmă cu doi ani am adunatnumai din donaţii câteva sute de cărţi.Pentru că aţi întrebat pot să vă spun şicâţi restanţieri avem. Am făcut lista decurând şi am socotit vreo 30. Îi invit şi peaceastă cale să treacă pe la bibliotecăşi să nu uite cărţile acasă. Sunt şi alţiicare întreabă de acele cărţi”.

Cititorii statornici

sunt şomeri!

� Pag 3tradiţie

infoZona Metropolitană

infoZona Metropolitană

Vă punem la dispoziţie, stimaţi cititori, cuun ceas mai devreme, o informaţie privindFestivalul de tradiţii şi obiceiuri de iarnă, in-titulat “După Datina străbună”, eveniment or-ganizat de autorităţile locale, PrimăriaConstanţa şi Consiliul judeţean, în zilele de12 şi13 decembrie.Si în acest an, la festival vor participa ce-tele de colindători din Albeşti şi Gârliciu, Lip-niţa şi Deleni, semn că tradiţiile şi obiceiuriledin Dobrogea sunt încă vii, asta şi pentru că,sub îndrumarea Consiliului judeţean, con-servarea şi promovarea culturii tradiţionale acunoscut (de la un an la altul) o ascensiunecare trebuie subliniată. Alături de colindătorişi ansamblurile de datini şi obiceiuri din Do-brogea vor participa şi invitaţi din Bucovina,Ardeal şi Muntenia. Festivalul va fi deschisde o paradă a costumelor şi măştilor. Eveni-mentul pe care îl anunţăm aici are pe afiş,pe lângă spectacolul din Constanţa, specta-

cole în câteva localităţi din judeţ: Lumina şiOvidiu, M.Kogălniceanu şi Hârşova, dupăcum ne-a precizat dl.Paul Nicolescu, consi-lier la Centrul judeţean pentru conservareaşi promovarea culturii tradiţionale, instituţiecare a privit cu atenţia cuvenită festivalurileşi concursurile care îi răsplăteşte cu diplomeşi premii pe artiştii din toate generaţiile, evi-denţiind încă o dată perseverenţa şi iscu-sinţa unor oameni care ţin aprinsă flacărapasiunii împotriva unor furtuni provocate decriza economică. Pe scurt: în luna decem-brie, instituţia amintită va organiza în aşeză-mintele culturale din judeţ o serie despectacole unde folclorul va fi vioara întâi.“La aceste spectacole, precizează dl.PaulNicolescu, vor fi invitate formaţiile artistice lo-cale. Dintr-o listă mai lungă spicuim câtevalocalităţi: Ostrov, Comana, Mihai Viteazu,Grădina, Bărăganu. Ioniţă Iacob

Vă semnalăm o carte necesară, atâtspecialiştilor, cât şi pacienţilor. Ea se adre-sează, în primul rând, studenţilor şi medici-lor rezidenţi, medicilor de familie şicardiologilor, neurologilor şi interniştilor.Specialiştii au nevoie de acest adevărat ma-nual pentru a putea asigura o îndrumare co-rectă a pacienţilor. Ultimii o pot răsfoi, fie şi

în treacăt, măcar pentru a avea o imaginedespre riscurile care îi pândesc. “Diagnosti-cul în oftalmologie” este titlul acestui adevă-rat manual. Cartea a apărut cu ceva timp înurmă, dar asta nu ne împiedică să o amintimaici, mai cu seamă că este semnată de spe-cialiştii de elită: Denislam Dogan, Constan-tin Farah şi Sanda Jurja. Nu spicuim din

cuprinsul cărţii, specialiştii au tot timpul dinlume să o lectureze cu atenţia cuvenită. Maidegrabă suntem tentaţi să trecem în revistă,pentru cititorii noştri, afecţiunile şi riscurilepe care, din păcate, le privim cu superficia-litate de la o zi la alta. Amintim de aceastăcarte cu gândul că vom tresării cu toţii. Delumina ochilor trebuie să ne îngrijim în fie-

care zi. Citind aceste rânduri poate că nuveţi amâna să bateţi la uşa unui cabinet pea cărei uşă scrie: oftalmologie.N.R. Vom încerca să găzduim într-obună zi în paginile publicaţiei noastre sfatu-rile specialiştilor amintiţi, convinşi că vom fi,încă o dată, la dispoziţia dvs.Alina Grigore

Lumina ochilor are nevoie de sfatul medicului

l Timp de două zile, la Constanţa şi în judeţ

Tradiţiile si obiceiurile de iarnă într-un festival

Pag 4 � strategii

C MY K

Tuzla

- Vă invit, domnule primar, să facemun bilanţ, cel pe care l-am ascultat laZiua comunei Tuzla ni s-a părut frumos,în realitate chiar aşa stau lucrurile?- Vă rog să-mi puneţi o oglindă în faţă.Eu am făcut ceea ce am spus. Am zis că osă fac împrejmuirea şcolii şi m-am ţinut decuvânt. Am făcut un gard pe care nu îl ve-deţi la multe şcoli din judeţ. Lângă gard ampus ghivece de flori şi lampadare, am pus lapunct lucrurile şi în şcoală. Notaţi?

- Fireşte.- Reţineţi că am refăcut instalaţia de ali-mentare cu apă, elevii au un microbus, lagrădiniţă am refăcut locurile de joacă pentrucopii, sala de sport e în construcţie, ceea cenu s-a făcut în 20 de ani, primăria a pus lapunct în mai puţin de un an de zile. Cinecredea că vom avea la Tuzla sală de sport?Mai mult, în câteva zile vom inaugura sediulprimăriei. O să-i invit pe cârcotaşi să se fo-tografieze lângă vechiul sediu, să vadă deunde au plecat şi unde am ajuns într-un ande zile. Nu mai fac alte comentarii, aş puteavorbi de osteneala colaboratorilor. Cârcota-şii ar putea să strâmbe din nas, nu vreau săcreadă careva că îi laud pe consilierii carem-au sprijinit. Când vor vedea şi sala desport şi sediul primăriei, unii vor găsi motive

de comentarii, în realitate ar trebui să nuscoată un cuvânt. Ceea ce nu s-a făcut în20 de ani iată că eu am făcut pentru că amavut ambiţie şi putinţă. Am fost sprijinit săajung aici, am refăcut canalizarea pe nouăstrăzi, am realizat reţea de apă potabilă pecâţiva kilometri, acolo unde conductele erauînvechite le-am înlocuit cu altele noi, amfost receptivi la solicitările cetăţenilor careau cerut ajutor, pentru că noi suntem atenţicu cetăţenii, şi la Tuzla nu este ca în altemetropole, aici sunt cetăţeni nevoiaşi, in-vestitorii abia acum descoperă Tuzla, uniiîncă ezită, alţii se apropie de comună şiîncă se gândesc să investească, criza îicam ţine pe loc, dar sunt convins că va venio zi şi pentru noi. Presimt că Tuzla, am maispus asta, nu va rămâne încremenită într-un proiect. Noi ne pregătim să facem re-pede câţiva paşi, nu ajunge să facem unpas mare, trebuie să ne grăbim să-i ajun-gem din urmă pe alţii. - Iluminatul public l-am pus la punct, amadus stâlpi acolo unde sătenii credeau căvor cumpăra lămpi. În acest an am făcut unsens giratoriu, acum facem Parcul comu-nal. Noul sediu al primăriei are parcare, săse vadă cine e cel mai tare din parcare, neuităm spre marginile localităţii, strângemgunoiul la timp, plantăm pomi pe câtevahectare. Avem proiecte cât să muncim câ-

ţiva ani, pentru că după acest mandat mi-am propus să mai câştig unul să fac dinTuzla o staţiune, să fie şi gospodarii locali-tăţii mulţumiţi că vor avea turişti la poartă,faleza e în lucru şi o să vedeţi ce faleză vafi la Tuzla. Comuna va avea şcolile puse lapunct, grădiniţă, creşă, blocuri ANL, Bazăsportivă, iată un proiect mult aşteptat de ti-neri. După ce vom asfalta 27 de kilometride drumuri o să-i invit pe cârcotaşi sămeargă pe jos, pentru că voi tăia panglicala intrarea în comună şi vom organiza pri-mul concurs de alergări cu pălăria în mână!Să vadă localnicii că pot alerga fără să seîmpiedice de bolovani.- Să înţelegem că turismul va fi în

floare la Tuzla?- Să înţelegeţi. Balta Tuzla va fi, şi ea,amenajată pentru agrement, în colaborarecu Zona Metropolitană vom identifica solu-ţiile care să ne ajute să ducem Tuzla acolounde nici bătrânii satului nu au visat. Vomreabilita şi moderniza tot ceea ce estevechi, aşteptăm să se apropie gazul metanşi vom fi acolo unde trebuie să-l aducem încomună, vom monta camere de suprave-ghere video în intersecţii şi vom introduce,atenţie, în intravilan 500 de hectare.Ne gân-dim, cum spuneam, la patroni şi la cei carevor investi la Tuzla, toate investiţiile voraduce o altă deschidere pentru localnici,pentru că Tuzla va deveni, în curând, o sta-ţiune, una care va aduce o altă mentalitateîn rândul locuitorilor. Si notaţi: primarul Con-stantin Micu face ceea ce spune!Pagină realizată de Iacob Ioniţă

Un primar cu putinţă şi cu dorinţăO comună care nu a încremenit în proiect

l interlocutor:Constantin Florin Micu, primarul comunei Tuzla

Ecoul mării abia se aude până la Lumina, iartoamna zbuciumul valurilor se aude ca o şoaptă, pri-marul Dumitru Chiru ar vrea să aducă marea maiaproape, dar cum asta e doar o poveste, el se în-cumetă să creadă că poate să mute munţii din loc,asta însemnând pentru el şi pentru localnici un efortîn plus. Marea nu are cum s-o aducă la Lumina, iarmunţii sunt prea departe, aşa că Dumitru Chiru s-aostenit să le arate localnicilor că nu se dă bătut şi acăutat să le facă viaţa mai uşoară gândind o strate-gie, o strategie care să aibă legătură cu realitatea.Le-a promis cetăţenilor podeţe şi le-a făcut, despreşcoli n-a mai avut timp să le spunăcuvinte frumoase, a trecut la fapte şişcolile din Lumina sunt la standardepe care nu le au alţii. Să ne înţele-gem. “Criza, spune primarul, mi-a datpeste cap câteva proiecte. Asta nu în-seamnă că am renunţat la ele. Din pă-cate, nu pot acum să fac tot ce am promis. Nurenunţ la ele, o să le fac mâine.”Pentru cei care nu au fost în comuna Lumina deceva vreme, trebuie să scriem că în timp ce în altelocalităţi a căzut piaţa terenurilor pentru case, aiciîncă se caută trenuri. Si ele au un preţ. Asta şi pen-tru că primăria a venit cu proiecte, unele au aduscum spuneam, un câştig pentru cetăţeni, altele audeschis o perspectivă localităţii, cine a revenit aici avăzut că primarul se frământă şi caută soluţii. Du-mitru Chiru cheamă investitorii să ia lumină de la Lu-mina, iar în negocieri pune de fiecare dată interesulşi câştigul cetăţenilor.

� Pag 5investiţii

C MY K

Lumina

Dovezi că spiritul

gospodăresc există

Ziua când promisiunea devine certitudine

Ansamblul Multietnic ,,PRIETENIA” funcţionează cu patrugrupuri etnice: românii (MOCĂNCUŢA), aromânii (HARSA-FEA), tătarii (YILDIZLAR) şi rromii (CHELES ROMALES LEGEAMBASENTA), majoritatea fiind elevi ai Liceului Teoretic Mi-hail Kogălniceanu. Doar la grupul rromilor activează şi câţivatineri care nu mai sunt elevi ai şcolii. Acest ansamblu a fost fon-dat în anul 2006, în cadrul Proiectului pentru Învăţământ Rural.Sub îndrumarea inimoşilor instructori, aceşti tineri se stră-duiesc să exprime pe scenă, prin dansul lor, simţămintelefiecărei etnii în parte.Doamnele învăţătoare PĂUNESCU ECATERINA şi ŞEI-CAHMED FARIDA se preocupă permanent să scoată la lu-mină noi dansuri tematice din viaţa înaintaşilor aromâni şirespectiv tătari, paşii de dans împletindu-se fericit cu fru-moasele costume populare.Dansatorii români şi cei rromi, sunt instruiţi de doamnaPETCU ANGELA, om de specialitate, care ştie cu ce se,,mănâncă’’ dansul popular.Prin tenacitatea şi răbdarea în lucrul cu copiii, cele treidoamne instructoare au reuşit să ridice nivelul de profesiona-lism al dansatorilor, aproape de perfecţiune, astfel că Ansam-blul Multietnic ,,PRIETENIA“ al Liceului Teoretic Mihail

Kogălniceanu, este invitat de onoare la toate manifestările cul-turale de gen, având statut de vedetă şi fiind programat să evo-lueze la sfârşitul spectacolului respectiv, întocmai ca marilepersonalităţi. Evenimentele culturale la care ansamblul a fostinvitat, cu invitaţie oficială, primită de Primăria comunei noas-tre, numai în toamna aceasta, sunt: Festivalul Copiilor ,,EU-ROCALLATIS “ de la Mangalia, Zilele Oraşului Mangalia, ZiuaRecoltei şi Zilele Comunei Cumpăna, Zilele Recoltei la Con-stanţa, Festivalul Internaţional Dan Moisescu de la Topalu şi unspectacol de caritate organizat de Primăria Băneasa.De la toate aceste manifestări culturale, copiii noştri se în-torc cu premii frumoase şi cu diplome de participare care re-flectă calitatea neîndoielnică a spectacolelor oferite deAnsamblul Multietnic al Liceului Teoretic Mihail Kogălniceanu,,,PRIETENIA”.Menţionam că participarea noastră la toate aceste eve-nimente la care suntem invitaţi, nu ar fi posibilă fără sprijinulmaterial şi susţinerea morală a Domnului Primar VALERIOSIF MUREŞAN şi a CONSILIULUI LOCAL, al PRIMARIEIMIHAIL KOGĂLNICEANU, lucru pentru care le mulţumim dintot sufletul, copii şi instructori laolaltă. Mirela Drăculeţ

Ansamblul multietnic „Prietenia“l O iniţiativă a primarului din M.Kogălniceanu

Invitaţie pentru investitori

Tot la Lumina se va amenaja un nouparc. E vorba de o suprafaţă de aproape4000 de m.p. Nu ştiu dacă el, parcul, tre-buie să semene cu altele, dar suntem în-dreptăţiţi să scriem că el va fi neobişnuitpentru localnici. Neobişnuit pentru că vaavea alei pentru promenade, va aveamulte băncuţe şi multe flori, iar locurilede joacă pentru copii vor fi dotate cu ar-senalul cerut de grădiniţă.Proiectul a fostdepus la Ministerul Mediului şi valoarealui se apropie de zece miliarde de lei. Eo sumă. Si este încă un semn că Luminaare un gospodar. Pe urmele lui, cetăţe-nii au înţeles să devină mai grijulii cuspaţiile verzi şi cu străzile din comună.La Lumina sunt destule dovezi că spiri-tul gospodăresc a prins rădăcini, el fiind,dacă putem spune aşa, cultivat cu stă-ruinţă în urma iniţiativelor şi proiectelorsprijinite de Zona Metropolitană. De aiciau plecat multe idei, de aici a venit spri-jinul care să ajute dezvoltarea unor co-munităţi ce păreau uitate în rutină şiinerţie. La Lumina, primarul şi consilieriilocali, cetăţenii şi investitorii au dat unsuflu nou unor aşteptări care apropie co-muna de un alt standard de viaţă. Intr-obună zi vom putea vorbi, îndrăznim săanticipăm, de standardul de viaţă al unuimic oraş. Si asta pentru că proiectele nurămân pe hârtie. A. Nazâru

Un proiect depus de curând a fost aşteptatmultă vreme de localnici. In cadrul Programu-lui Operaţional Regional primăria Lumina vi-zează “îmbunătăţirea infrastructurii sociale”.Mai direct proiectul vizează modernizarea, ex-tinderea şi dotarea şcolii cu clasele I-VIII. Pen-tru localnici şi pentru cititorii noştri amintim ceva aduce acest proiect pentru şcoala din co-mună. Se va moderniza, consolida şi extindeşcoala amintită, şcoala construită, atenţie, în1971.Pe lângă extindere, şcoala va fi dotată cuechipament didactic corespunzător. Aici secade să facem o paranteză şi să scriem că Du-mitru Chiru le dă părinţilor un semn, e vorba

de o promisiune mai veche care, iată, începesî prindă contur acum. “În mandatul meu vreausă se vadă că educaţia este o precupare. Stiucă părinţii elevilor aşteaptă să vadă o şcoalămodernă la Lumina, am promis că mă voi ţinede cuvânt şi asta fac. E o investiţie necesară”.Să reţinem că investiţia va fi finanţată din Fon-dul European pentru Dezvoltare regională şide Guvern în proporţie de 98 la sută, iar 2 lasută din bugetul local. Alte cheltuieli neeligibileşi cele conexe ce vor fi necesare în timpul im-plementării proiectului vor fi finanţate din bu-getul local.Angela Nazâru

Prima victorie a primarului Vasile Delicoti a fost una dementalitate. I-a convins pe sceptici că Poarta Albă nu va fi,ca până mai ieri, o comună fără perspectivă. Nu a făcutpeste noapte nu ştiu ce minuni, nici nu ar fi putut pentru că,iată, criza economică îl face să bată pasul pe loc când vinevorba de proiectele cu care a venit la primărie. Tânăr şi fărăprejudecăţi, Vasile Delicoti se gândeşte şi azi, aşa cum agândit în prima zi când s-a aşezat pe scaunul primarului. Ast-fel, el a pornit la drum privind către tineri, pe cei mai mulţi i-a găsit în şcoli, a discutat cu ei şi cu cadrele didactice şi lorle-a întins o mână de ajutor, sprijinind investiţiile pe care das-călii le-au aşteptat, le-a creat facilităţi elevilor şi i-a sprijinit săajungă la şcoală mai uşor, a stat aproape de ei şi a partici-pat la toate evenimentele unde tinerii au adus dovezi că sepregătesc cu tragere de inimă. Spuneam că primarul e tânărşi fără prejudecăţi. Si nu greşim. La Colegiul agricol de laPoarta Albă, aşezat oarecum peste mână pentru elevi şipentru cadrele didactice, primarul a spulberat o prejudecată:aici există teama că la Poarta Albă, o comună nu dintre celemari, o localitate aşezată în umbra unor oraşe, Medgidia şiMurflatar, nu se vor mai înghesui elevii. Scepticii se gândeaucâ, în scurtă vreme, Colegiul amintit va rămâne fără elevi.Primăria şi Consiliul local au găsit soluţii, iar ideea primaru-lui de a aduna elevii din împrejurimi, punându-le mijloc detransport la dispoziţie pentru a veni la şcoală, a liniştit-o pedirectoarea Angelica Târnă. Mai nou, Primăria Poarta Albă apregătit noi proiecte, asta şi pentru că Zona Metropolitană astârnit o nouă gândire şi la Poarta Albă. Sprijinit de Asocia-

ţia de Dezvoltare intercomunitară Zona Metropolitană, pri-marul a întors foaia şi s-a înconjurat de colaboratori price-puţi, pe care i-a stimulat cu vorbe şi cu exemple venite de laValu lui Traian şi Cumpăna, pentru a întocmi proiecte. Ca defiecare dată, Vasile Delicoti s-a gândit la educaţia elevilor.Chiar spune:”Elevii trebuie să fie o prioritate pentru că piaţamuncii e tot mai exigentă”. “Reabilitarea şi extinderea şcoliicu clasele I-VIII” e un proiect ce va fi implementat în curând.

Consilierii locali au avut o idée şi pentru că au vrut să aratecomunităţii că n-au uitat de grijile oamenilor au aprobat unproiect ce va fi finanţat de la bugetul local, e vorba de o gră-diniţă cu orar prelungit”. Un alt proiect care se află în atenţialor este cooperarea transfrontalieră România-Bulgaria, prinsăîn proiectul “Scoli moderne şi sigure pentru tineri”.

Tot la Poarta Albă s-a declanşat o acţiune de mare inte-res, e vorba de “reconstrucţia ecologică forestieră pe tere-nuri degradate”. E limpede că la Poarta Albă există grijăpentru mediu, dar şi pentru comunitate, iar perseverenţa cucare sunt “cultivate” o serie de iniţiative ne îndreptăţeşte săscriem că primăria se implică şi caută soluţii să ducă la bunsfârşit propunerile cetăţenilor, propuneri venite în urma unorîntâlniri şi dezbateri unde cetăţenii nu ezită să-i tragă, vorbaunui localnic, de mânecă pe consilieri.

Face ce face şi primarul se întoarce la tineri. “Am gân-dit amenajarea unei baze sportive cum nu au mai văzut ti-nerii din Poarta Albă. Poate au văzut la televizor. Avemidei, avem propuneri, chiar suntem dispuşi să ne grăbim,să sprijinim şi cu forţe proprii unele investiţii, dar acumapele sunt tulburate de criza economică. Vom înlocui şi re-

dimensiona reţeaua de alimentare cu apă. Ne gândim şila reţeaua de canalizare pentru ape uzate. Vom modernizacăminul cultural, vom reabilita şi extinde canalul colectorpentru ape pluviale, vom găsi o soluţie să amenajăm niştepodeţe, vom amenaja o staţie de colectare-sortare a deş-eurilor şi o staţie de compostare. Cu bani de la bugetullocal vom stărui în amenajarea unor străzi în zona unde ti-nerii şi-au construit case”.

O idee bună a venit la Poarta Albă de la Consiliul jude-ţean, o instituţie care sprijină implementarea unor proiectecare au influenţat viaţa comunităţilor din judeţ. Responsa-bilitatea şi hotărârea sunt dovezi care au convins pânăacum zilele trecute, când consilierii locali au hotărât pre-luarea din domeniul public al comunei Poarta Albă în do-meniul public al judeţului Constanţa a unei clădiri ( cuterenul aferent),e vorba de Centrul de îngrijire şi asistenţăPoarta Albă. Iată, Consiliul judeţean rămâne consecventideii de a sprijini comunităţile, iată încă un semn că ZonaMetropolitană rămâne o asociaţie unde colaborarea ajutădezvoltarea şi consolidarea unor proiecte de care oameniiau nevoie, mare nevoie dacă ne gândim că sprijinul Con-siliul judeţean se simte, dar mai cu seamă se vede. Luiza Tigmeanu

Pag 6 � argumente

Poarta Albă

Prima victorie

a primarului

Vasile Delicoti

Miza pe tineri

Poarta Albă este deschisă pentru proiecte

Cetăţenii nu ezită Încă o idee bună

depozitarea necontrolată a deşeurilor înZona Metropolitană conduce la poluarea so-lului. In lipsa unor investiţii în infrastructurarutieră rurală şi urbană (pe fondul unei creş-teri permanente a parcului auto) se va înre-gistra o creştere a emisiilor poluanţilor.Neimplementrarea planului cu proiecte carevizează creşterea productivităţii agenţiloreconomici poate conduce spre capacităţienergetice cu grad de uzură. O altă pro-blemă: apa. Apar câteva verigi slabe, elesunt ştiute (lipsa sistemelor de canalizare înmediul rural, deversările necontrolate de apeuzate, lipsa retehnologizării facilităţilor de co-lectare, epurare şi evacuare a apelor uzatedin unităţile zootehnice). Un alt factor de

mediu: solul. El este acoperit cu deşeuri şireziduri solide ce afectează mediul fiind ast-fel poluat. Iată o altă situaţie: este scos dincircuitul agricol. Am putea insista asupraevoluţiei (probabile) în situaţia neimplemen-tării planului amintit. Neadaptarea unor mă-suri preventive în cadrul amenajăriiteritoriului cu scopul de a preveni riscurile na-turale în zonele cele mai expuse va conducela menţinerea ori înrăutăţirea situaţiei, ne-aplicarea măsurilor de regenerare a zonelorurbane va conduce la menţinerea stării dedegradare a solului şi de aici alte implicaţiiasupra calităţii apelor subterane şi, fireşte,asupra calităţii vieţii. Biodiversitatea. Amin-tind de biodiversitate trebuie să vorbim depoluarea industrială şi de apariţia ploiloracide. Efectul lor nociv se resimte. Prin eli-

minarea factorilor care perturbă viaţa naturiiputem spune că mediul se reface. Este ne-voie de o monitorizare a diversităţii biologice,dar pentru asta avem nevoie de date con-crete pe baza cărora să se poată face o ana-liză reală a stării acesteia. Crearea ReţeleiEcologice Europene Natura 2000 este o mo-dalitate de a aplica măsuri de conservare pri-vind menţinerea habitatelor şi speciilor deinteres comunitar. Datorită defrişărilor area-lul de răspândire a unor specii declarate mo-numente ale naturii s-a restrâns (încomparaţie cu ultimii ani). Sunt, în aceste ca-zuri, efecte directe şi indirecte. Efectele di-recte ţin de depozitarea necontrolată adeşeurilor în interiorul ori vecinătatea unorzone valoroase din punctual de vedere alelementelor naturale. Efecte indirecte sunt

legate de menţinerea fenomenelor de po-luare în zonele naturale. Putem aminti aiciscăderea la un nivel critic a speciilor de florăşi faună. Ea are loc datorită supraexploatării.Lipsa unui sistem de management a siste-mului de colectare şi epurare a apelor uzatemenajere menţine impactul asupra ecosiste-melor.In concluzie: se poate afirma ca alter-nativa neimplementării planului este neac-ceptabilă pentru nevoile şi cerinţele ZoneiMetropolitane Constanţa. In numărul viitorvor reveni cu alte evaluări şi obiective rele-vante de mediu. Convinşi că ele vor atrageatenţia şi vor fi monitorizate pentru că fac-torii de mediu trebuie priviţi cu maximă res-ponsabilitate(va urma)

Zona Metropolitană ConstanţaEtapele elaborării raportului de mediu

urmare din pag.1

� Pag 7educaţie

„Bine aţi venit la festivitatea dedicatăîmplinirii a 30 de ani de la înfiinţarea liceu-lui nostru …’’ Cu aceste cuvinte solemne adebutat ziua de 8 octombrie 2009 pentru Li-ceul Teoretic Murfatlar , zi care acum paresă fi apărut în calendar pentru noi şi va ră-mâne acolo atâta timp cât încă se vor maigăsi oameni inimoşi s-o celebreze.8 octombrie 2009 a fost o zi specialăpentru liceul nostru şi pentru toţi locuitoriioraşului, zi în care trecutul a fost chemat săîntâlnească prezentul, privind împreunăspre viitor, construind punţi peste timp şiaruncând ancore în marea uitării.A fost o zi în care au evocat oameni şitimpuri, zile mai bune şi mai rele, ani greide suferinţă şi încercare, toţi 30 la număr,promiţând că în fiecare an vom realiza lu-cruri remarcabile, continuând ceea ce auînceput înaintaşii noştri.Primul moment al festivităţii (organizatde doamna profesor de limba română Ro-dica Dawidian), intitulat „Parada anilor“ a in-vitat liceul nostru să se privească înoglindă, dezvăluind celor de faţă două im-agini impresionante: cea de până astăzi,clădită începând cu 30 de ani în urmă şi al-

cătuită din oameni de valoare, „de greii în-văţământului românesc din Murfatlar “ (pro-fesor Gabriela Micu) care au fost sărbătoriţişi recompensaţi cu aplauze, respect şiadâncă mulţumire pentru tot ceea ce aufăcut şi ceea ce reprezintă pentru liceulnostru. Toţi aceştia sunt oameni de o înaltăţinută morală şi temeinică pregătire profe-sională, deschizători de drumuri şi luptătoripentru lumea pe care ei au creat-o, în careau crezut, o lume în care trăiesc şi învaţăcopiii noştri şi pe care noi ne angajăm s-oocrotim şi s-o facem mai frumoasă.Momentul evocării acestor personalităţimarcante a fost unul încărcat de emoţii, atâtpentru organizatori cât şi pentru distinşii in-vitaţi, care au fost solicitaţi să adreseze câ-teva cuvinte regăsindu-se în ipostazadascălilor care au fost odinioară (şi încă maisunt unii dintre ei).Cea de-a doua imagine a întruchipat unliceu tânăr care a preluat ştafeta cu curaj ,salutând generaţii anterioare şi privind în-crezători spre viitor. Generaţia tânără a fostreprezentată de elevi de şcoala primară şigimnaziu care au marcat momentul aşacum ştiu ei mai bine: cu poezie, muzică şi

dans în programul artistic intitulat: „Cule-gând florile timpului“ , organizat de dascălidedicaţi profesiei lor. Astfel, spectacolul afost o reală demonstraţie de talente în di-verse domenii: oratorie-prezentare susţinutăde elevii clasei a VII-a pregătită de doamnaprofesor Ivanov Nicoleta, arta teatrală – sce-netă coordonată de doamna bibliotecarăVioleta Borundel şi prezentată de clasa a VI-a B, dans modern şi folcloric (clasa a VIII-aA, a V-a A şi a IV-a B), muzică uşoară, folclordobrogean şi tătăresc sub îndrumareadoamnei profesor Bârlădeanu Ioana Olga,respectiv a doamnei instructor Chisoiu Fil-dis de la Casa de Cultură Murfatlar.Trecutul şi prezentul şi-au dat mâna:foşti şi actuali directori, profesori, foşti elevieminenţi ai liceului – azi mari personalităţi

marcante ale oraşului nostru şi generaţianouă, faţă în faţă, într-o întâlnire unică şiemoţionantă.Festivitatea s-a încheiat cu dezvelireaunei plăci comemorative, în holul liceului,pe care stau mărturie, „cu litere de aur“,nu-mele tuturor directorilor liceului nostru.Prin ziua de 8 octombrie 2009 s-a creatîn istoria oraşului Murfatlar un precedent,pe care noi, generaţie tânără, alături denoua conducere a liceului, reprezentată dedoamna director Creanga Cleopatra, ne an-gajăm să-l perpetuăm şi să-l celebrăm, defiecare dată aşa cum se cuvine.Aşa a fost la noi, pe 8 octombrie, la Mur-fatlar: frumos la fel cum sunt şi oamenii,cerul şi locurile lui.prof. Rodica Davidian

Universitatea Maritimă din Constanţa(UMC) şi Academia Navală Mircea cel Bătrân(ANMB) – în strânsă colaborare cu partene-rii norvegieni - vor infiinţa un incubator deafaceri maritime în Constanţa - Centrul Ma-ritim RoNoMar.Semnarea a avut loc la Oslo la data de 8noiembrie 2007 în prezenţa PreşedinteluiTraian Băsescu şi a Secretarului de Stat.Rikke Lind din partea Ministerului Norvegianal Comerţului şi Industriei. Sunt părţi în acestproiect Universitatea Maritimă din Constanţa,Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Con-stanţa, Aalesund Knowledge Park şi CentrulNorvegian de Expertiză Maritimă (NCE-Ma-ritime).

Obiectivul general al RoNoMar este de apromova dezvoltarea socială şi economică înRomânia şi de a întări poziţia României însectorul maritim global.Scopul proiectului este să creeze activi-tăţi în relaţie cu producţia şi proiectarea denave specializate şi managementul produse-lor şi serviciilor sofisticate care sunt legate deindustria maritimă.Se are in vedere consoli-darea eforturilor reprezentanţilor din sectorulmaritim, în vederea creării unui personal bineinstruit, a concurenţei internaţionale şi a so-cietăţilor comerciale bazate pe cercetare şidezvoltare precum şi atragerea în sectorulmaritim român a antreprenorilor ce doresc în-fiinţarea de noi firme partenere cu universita-

tea noastră precum şi dezvoltarea afacerilormaritime, existente într-un stadiu incipient.Guvernul norvegian participă cu 48 demilioane de euro pentru cofinantarea proiec-telor ce contribuie la inovare, schimburi detehnologii si dezvoltarea afacerilor intre Ro-mania si Norvegia iar proiectul RoNoMareste un proiect finantat cu 4.000.000 de euro.Intenţia proiectului este de a dezvolta Ro-NoMar, având în vedere tradiţia îndelungatăa relaţiilor de afaceri dintre România şi Nor-vegia în sectorul maritim. Relaţiile includ con-strucţia de nave, prestări servicii (proiectareşi concepţie) echipamente navale, ca şi re-crutarea de ofiţeri şi echipaj pentru nave nor-vegiene.Obiectivul comun îl constituie pe viitor, în-tărirea şi lărgirea unei relaţii de afaceri dura-bile şi inovatoare dintre România şi Norvegiaîn sectorul maritim. Este importantă legăturadintre diviziunea muncii şi competenţa înceea ce priveşte relaţiile dintre România şiNorvegia în producţia navelor specializate.Proiectul se va desfăşura într-o manierătransparentă şi de tip business cu accent peetica de afaceri, performanţă, monitorizare şirezultate măsurabile.Incubatorul din Constanţa va fi “arena re-cunoscută” a proiectului. Incubatorul va dez-volta interacţiunea dintre cercetare şiindustria maritimă din ambele ţări şi va fi un“centru” pentru personalul didactic şi stu-denţi.Colegiul Universitar din Aalesund va sta-bili un centru în Aaalesund pentru a supra-veghea toate activităţile legate de proiect şide a oferi sprijin şi asistenţă studenţilor şi ca-drelor didactice. Centrul va acţiona în strânsăcooperare cu universităţile din România şicomunitatea de afaceri.Accentul se va pune pe : • Educaţie/dezvoltarea resurselor umane.Ambele ţări se confruntă cu lipsa de perso-

nal tehnic în special cu abilităţi manageriale.Un accent deosebit se va pune pe dezvolta-rea şi instruirea inginerilor şi a altor catego-rii de personal tehnic pentru a acumulaaptitudinile necesare industriei maritime atâtpe mare cât şi pe uscat. Iniţiativele vor variade la programele de Masterat până la stabi-lirea facilităţilor de practică pentru certificărişi autorizări. Companiile private au oferit po-sibilitatea efectuării practicii şi instruirii lalocul de muncă. Scopul principal este acelade a educa studenţi cu aptitudini tehniceadaptate mai bine la tehnicile managerialemoderne.Programul educaţional va întări compe-tenţa şi capacitatea în toate domeniile secto-rului maritim şi va ridica în special abilitateaindustriei constructoare de nave de a con-cura pe plan internaţional în orice piaţă aropera.• Inovaţie şi cercetare/ Incubator. Părţilevor elabora planuri şi structuri pentru a faci-lita inovaţia şi cercetarea în sectorul maritimşi pentru a stabili un incubator la Constanţa.Asemenea facilităţi vor acorda sprijin între-prinzătorilor români de a-şi începe propriileactivităţi şi de a încuraja companiile maritimeinternaţionale de a dezvolta oportunităţi deafaceri în România. Facilităţile de inovaţie şi cercetare vorpune la dispoziţie un mecanism de transferal cunoştinţelor teoretice ale universităţilor şistudenţilor pentru a acumula aptitudini şi adezvolta afaceri viabile pentru sectorul mari-tim şi alte sectoare de activitate.Unul din obiective este acela de a dez-volta – prin transfer de experienţă şi compe-tenţă – conceptul de “Centru de ExpertizăMaritimă” şi în România pentru a încuraja co-operarea naţională din sectorul maritim întreautorităţi, universităţi şi sectorul privat.Cornel Panait

Rector UMC

l investiţie şi cercetare l facilităţi pentru studenţi l transparenţă şi performanţă l program educaţional şi transfer de experienţă

Parteneriat

Credemcă văinteresează

l Murfatlar

l Anii de liceuMartori la o bucurie

Căminul pentru personae vârstniceConstanţa este atât de căutat, încât existăo listă de aşteptare cu mai bine de 500 dedosare. In acest caz avem multe de spusdespre nerăbdarea unora, aşa că ne gră-bim să inserăm aici adresa acestui cămin:strada Unirii nr.104. Pentru că am amintitde cuvântul unire se cade să scriem că pebătrânii găzduiţi aici îi adună vârsta şi ne-cazurile. Directoarea Doruţa Giuglea ne-aliniştit cu câteva cuvinte: „Căminul nu mai ece a fost. Primarul Radu Mazăre şi Consi-liul local au sprijinit căminul“. Proiectul cese află în curs de desfăşurare, proiect pecare l-am prezentat în urmă cu ceva timp,va schimba viaţa bătrânilor. Într-o primăetapă s-a amenajat subsolul, s-a făcut oatentă igienizare, băile au acum un altstandard, lifturile şi instalaţia electrică aufost reabilitate, curtea interioară are o altăînfăţişare, alimentarea cu apă îi scuteşte

pe bătrâni de grijile de odinioară, hidroizo-laţia a fost pusă la punct.

Căminul găzduieşte 250 de bătrâni. Pri-marul Radu Mazăre a fost aici şi i-a ascultat,i-a întrebat de una, de alta, de sănătate şi dedureri, a vorbit cu “tanti Rozica şi cu doamnaCarolina”. Directoarea Doruţa Giuglea ne-ainvitat să reţinem câteva precizări :”PrimarulRadu Mazăre ne ajută, ne ajută atât de multîncât n-a fost situaţie să rămânem cu mânaîntinsă. Am obţinut tot ceea ce am cerut.Sunt de nouă ani aici şi pot să declar cumâna pe inimă că am colaborat foarte binecu primarul şi cu Consiliul local”.Mai departe, să înserăm câteva detalii.Patru sute dintre bătrâni sunt din Con-stanţa. In fiecare an se fac, o cităm pe di-

rectoare, 30 de internări. Tot directoareasimte nevoia să adauge: “Ne gândim să-iplimbăm pe bătrâni, unii se plictisesc şi vorsă facă un pic de mişcare. I-am dus la Der-vent şi la Cocoşu, ţinem cont de dolean-ţele lor, unii chiar spun: “la biserică nu teduci o singură dată în viaţă”. Noi îi ascul-tăm şi căutăm să-i invităm la o excursie.Când am deschis gura şi am solicitat unmijloc de transport am găsit înţelegere ladomnii Omer şi Coiciu, asta şi pentru căprimarul ne-a sărit în ajutor. Sunt bătrânicare se bucură mult când îi scoatem laplimbare. Tanti Rozica a uitat de unde avenit aici, satul de unde a plecat e amin-tire acum, colega ei de cameră, doamnaCarolina, care se laudă că are cinci copii,se bucură că masa la cămin e bogată.Brânza topită cu biscuiţii le adună şi lepăstrează să le trimită nepoţilor”. Fiecareare peste 90 de ani.

Pentru că am întrebat, directoarea ne-adezvăluit că pe adresa căminului sosesc cinciscrisori pe săptămână. Nu sunt multe, spuneea. “Am făcut o şedinţă în sala de mese, eunu i-am zis şedinţă, aşa au vrut bătrânii să-ispună, şi le-am propus să meragă acasă peperioada când avem de lucru în camere. Măcredeţi dacă vă spun că n-am văzut pe susdecât cinci mâini din 250. Un bătrân din Hâr-şova a plecat azi şi a doua zi fata lui m-a sunatşi m-a luat la întrebări. Dorea să ştie dacă amîncheiat lucrările. Nu am ce să comentez, vălas pe dumneavoastră să trageţi o concluzie.Nu este uşor să ai grijă de 250 de bătrâni, peunii îi răscolesc amintirile, şi o amintire te punepe gânduri, te frământă, nu îţi mai găseştilocul, te simţi învins şi te amăgeşti că ea poatefi o provocare, unii au rămas cu nişte slăbi-ciuni şi nu izbutesc să scape de ele şi atunciapar problemele, nu e uşor să linişteşti sufle-tul unui bătrân, în visele lor apar valurile vieţii,iar la această vârstă valurile unor amintiri sea-mănă cu nişte avalanşe care te cutremură, iarcutremurile sufleteşti sunt copleşitoare. Vineo vreme când anii sunt o povară, iar aceastăpovară nu este uşor de dus de pe o zi pe alta”. Pagină realizată de I.T.Antim

Pag 8 � pentru liniştea lor

C MY K

Redacţia

Adrian Crãciun (redactor ºef)Redactori: Luiza Þigmeanu, Alina Grigore, Tincuþa Doga, Ioniþã Iacob.SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Rozica şi Carolina sunt colege de cameră şi de gânduri

Pe adresa căminului de bătrâni sosesc cinci scrisori pe săptămână

Primarul Mazăre îi ajută pe bătrâni

Într-o zi fericită bătrânii căminuluiau făcut o excursie până la Cumpăna.Spunem că a fost o zi fericită pentrucă aici localnicii fuseseră invitaţi la uneveniment: Ziua Recoltei.Autocarul bătrânilor a zăbovit înpreajma stadionului, acolo unde voiabună şi veselia erau în toi. Pe masade 20 de metri, gospodinele împăr-ţeau dintr-o plăcintă dobrogeană pre-gătită pentru acest eveniment.Mariana Gâju l-a invitat pe preotul Că-minului pentru persoane vârstnicelângă această masă şi i-a oferit pri-mele porţii din plăcinta dobrogeană,apoi l-a însoţit până la autocar. Gestulprimarului a făcut linişte pe stadion.Preotul Chircalan a mulţumit pentru

atenţie. Aceeaşi mulţumire am deslu-şit-o şi in privirile bătrânilor. La vârstalor, ei nu mai fac risipă de cuvinte niciatunci când unele gesturi de afecţiuneîi tulbură. Şi plăcinta dobrogeană şibătrânii merită atenţie. Bătrânii au ne-voie de atenţie în fiecare zi. Când scrii despre persoane vâr-stnice trebuie să fii atent. E ca şi cândai intra într-un magazin să cumperi uncadou pentru cineva apropiat si sen-sibil.Aşa cum alegi un cadou, trebuiesă îţi alegi şi cuvintele pentru că vâr-stnicii sunt sensibili ca nişte copii.După ce am discutat cu directoareaCăminului pentru persoane vârstniceam reţinut două precizări. Una a fostfăcută de interlocutoare: “Vă rog să

reţineţi că îi doare dacă aud pe carevapronunţând cuvântul azil”.A doua precizare am auzit-o de la obătrână pe care am întâlnit-o la ple-care. Am schimbat câteva cuvinte şi amascultat-o. Bătrânii au, se ştie, slăbiciu-nea asta. Vor să fie ascultaţi. Vorbelelor, şi au dreptate, au multă înţelep-ciune. Si asta pentru că au văzut atâ-tea la viaţa lor. Femeia mi-a spus că nuare de ce să se plângă, e bine aici lacămin, are cam tot ce îi trebuie. “Dacăstau şi mă gândesc totuşi îmi lipseşteceva. Mai ales sâmbăta şi duminica.Atunci simt că sunt prea singură, tim-pul trece prea încet şi îmi lipseşte dra-gostea copiilor”. Poate să spună carevacă nu are dreptate femeia?

Gestul Marianei Gâju