Medalie comemorativă

Conservat, din motive ideologice, în întreaga istorio -gra fie militară dinainte de 1989, mitul „frăţiei de ar me”

ro mâno-sovietice are fisuri ma jo -re. În fapt, la ni ve lul comanda-mentelor, relaţiile au fost mai de -gra bă ten sionate, ca urmare a fe -lu lui în care sovieticii şi-au exer -ci tat actul de comandă. Adesea,mi siunile de luptă au fost stabi li -te fără consultarea comandanţilorro mâni şi fără a ţine seama de si -tua ţia operativă sau de capa ci ta -tea combativă ...

„Înalta distincţie aminteşte de virtuţile marilor perso -na lităţi, care au pus idealul şi proiectul naţional al uneiRo mânii Întregite în acţiunea de zi cu zi a vieţii lor. Eiau scris prin acţiunile lor în marea Istorie a Unirii tutu -

ror Românilor o ca -po do peră pentru maimul te generaţii. Noi,can temiriştii, con ti -nua tori ai tradiţiilorîn cepute acum 107ani la MănăstireaDea lu, avem obligaţiasă ne cinstim ...

De ce 25 octombrie esteziua Armatei Române ?

KAKI 100%

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în BazaAe riană Kandahar de militarii dislocaţi în această zonăde conflict. Pentru majoritatea militarilor Batalionului495 Protecţia For -ţei „Vul turii Ne -gri”, zi ua de 1 De -cem brie re prezentamo mentul în caredă deau ono rul pesub Arcul de Tri -umf. Pentru ca po -ra lul clasa a II-aCos tel Zainea, săr -bă torirea...

Gânduri de 1 Decembrie

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Sistem portabil de imagistică medicală

Cercetătorii Sistemul combină razele X cu tehnolo-gia ultrasunetelor. Cercetătorii de la Universitatea Buffa -lo, Statele Unite ale Americii, împreună cu Coswell ParkCo m rehesive Cancer Center and Windsong Radiologylu crează la o tehnologie de imagistică medicală carecom bină razele X cu ultrasunetele pentru a realiza o maibu nă scanare aţe suturilor ma -ma re mai den -se. Primele tes -te cu acest noudis pozitiv ofe -ră rezultate po -zi tive, noteazăM e d i c a l x -press...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 23 (508) l 17 decembrie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

Sărbătorile de iarnă petrecute în mijlocul satului ro -mâ nesc reprezintă o experienţă unică, deopotrivă încăr-cată de veselie,dra matism, iro -ni e şi poezie. Unama l gam decon traste pe caredoar ro mâ nii îlpot armoni zaatât de bine.Me se le îm bel şu -ga te, po veş tile şico linda tris tă,cân tecul vesel,dan sul...

SĂRBĂTORI FERICITE!

Obiceiuri şi tradiţii de CrăciunObiceiuri şi tradiţii de Crăciun

Pe data de 4 decembrie, la sediul Bata lio -nu lui 300 Infanterie Mecanizată „Sfântul An -drei” din Galaţi, s-a desfăşurat evenimentul„OMAGIU PENTRU COMANDANT”, înca drul căruia a avut loc dezvelirea bustuluige neralului de brigadă Adrian SOCI. Eveni-mentul a fost organizat de Asociaţia Naţio na -

lă a Cadrelor Mi -li tare în Rezervăşi în Retragere -fi liala judeţeanăGa laţi „GeneralEre mia Gri go -res cu” cu sus ţi -ne rea PrimărieiM u n i c i p i u l u iGa laţi.

La evenimentau participat di -rec torul SMAp,ge nera l -maiorCor neliu Postu,re prezentanţi ai

eşa loanelor superioare, foşti colegi ai ge ne ra -lu lui de brigadă Adrian Soci şi reprezentanţiai autorităţilor publice locale.

Locotenent Rareş DAVID

„Ne instruim în continuare şi avem obiectivefoarte bine sta bilite. Fiecare săptămână are un dictonnou, care ne re pre zintă”. Sunt cuvinte transmise deco mandantul Bata lionului 21 Vânători de Munte „Ge -ne ral Leonard Mociulschi”, locotenent-colonel Cris ti -an Cristescu, care ne motivează să fim mai buni. Eta -pa pluton a fost despre implicare, voinţă, disciplină şiper severenţă. Totul ca să ajungem la performanţă petim pul evaluării subunităţilor de nivel pluton.

Pregătire de comandament, zeci de patrule, dereac ţii la incidente şi de drill-uri repetate până la în -su şire. Aşa s-a desfăşurat instrucţia, care a avut cascop cunoaşterea în detaliu a procedurilor standard deope rare.

Evaluarea subunităţilor de nivel pluton a avut locla Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, dela Cincu şi a constat în exerciţii tactice cu trageri delup tă. Pentru a fi cât mai aproape de condiţiile uneizo ne de con flict, militarii au executat trageri cu armamen-tul uşor de in fanterie, în diferite situaţii tactice, din de pla -sa re şi de pe loc, cu acordarea de prim-ajutor şi evacuareaunui rănit. Sub unităţile au acţionat şi în cadrul unui sce na -

riu care a in clus lupta în localitate, pentru a răspunde câtmai real la in ci dentele şi situaţiile care pot să apară într-untea tru de ope ra ţii.

Căpitan Mariana DINU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (508) din 17 decembrie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lWASHINGTON - Armata viitorului este pregătită pen-tru răz boi. US Army a prezentat ultimele inovaţii în materiede an trenamente militare. La Târgul ITSEC, Raytheon, unuldintre cei mai mari contractori din domeniul Apărării, firmăcare pro duce de la rachete de croazieră până la sisteme de apă -ra re ae riană, a scos pe piaţă Synthetic Training EnvironmentSol di er Trainer Virtual. Tehnica în care se foloseşte realitateavir tua lă pentru a antrena trupele. STE sau mediul de instruiresin te ti că, ce va oferi capacităţi imersive şi intuitive care ţin pa -sul cu un mediu operaţional în schimbare, notează defence-blog.com. Noul simulator virtual este conceput pentru a antre-na infanteria şi foloseşte cele mai noi progrese tehnologiceoferind o in stru ire extrem de eficientă, indiferent de mediu şiloc. Bob Wi lli ams, vicepreşedinte al Global Training Soluti -ons la Ray the on Intelligence, Information and Services, afir-ma: „Ames te căm înţelegerea antrenamentului cu tehnologiileeme rgente - rea litate augmentată, realitate virtuală, inteligenţăar tificială, cy bersecuritate - pentru a conecta şi asigura pre gă -ti rea militară mai bine ca niciodată”. lMOSCOVA - Kievula fost aten ţi o nat că mai multe regiuni ar putea ieşi dincom ponenţa Ucra i nei. Preşedintele Dumei de Stat din Rusia,Via ceslav Vo lo din, a declarat că din cauza „naţionalismului şia oprimării po poarelor mici” o serie de regiuni ar putea ieşidin componen ţa Ucrainei. „Autorităţile din Ucraina ar trebuisă înţeleagă acest lucru şi să nu permită încălcarea drepturilorşi libertăţilor gru purilor etnice care locuiesc pe teritoriul ţării”- a afirmat pre şedintele Dumei de Stat din Federaţia Rusă. Ofi-cialul rus a fă cut această declaraţie după ce, la un forum orga-nizat sub egi da ONU, delegaţia ucraineană a întrerupt discur-sul lui Ruslan Bel bek, deputat în Duma de Stat de la Mosco-va, care a fost in clus în delegaţia rusă pe post de „reprezentantal tătarilor din Cri meea”. Viaceslav Volodin a acuzat că înUcrai na „drepturile mi norităţilor naţionale sunt încălcate înmod constant...”. Pre şe dintele Dumei ruse a amintit în acestsens legea ucraineană pri vind funcţionarea limbii de stat, o le -ge care, în opinia Mos co vei, încalcă drepturile minorităţilorna ţionale din Ucraina. În plus, Volodin a adăugat că, după„ali pirea Crimeii” la Rusia, pe te ritoriul peninsulei există treilim bi oficiale: rusa, ucraineana şi tătara crimeeană.lMOSCOVA - Rusia se înconjoară cu un sistem neîntre-rupt de detectare a rachetelor de croa zie ră. Rusia se va în -con jura de-a lungul frontierei sale cu un sistem neîntreruptpentru detectarea în avans a lansărilor ra che te lor de croazieră,a avioanelor ridicate de la sol în număr mare şi a altor obiecti -ve aerodinamice, a anunţat Ministerul rus al Apă rării, citat deagen ţiile de presă TASS şi Interfax. Noul sistem, potrivit pla-nurilor Ministerului Apărării rus, va include sta ţii radar de tip„Kon tainer” care monitorizează spaţiul ae rian pe distanţelungi până la mii de kilometri (în engleză over-the-ho rizon ra -dar). Prima staţie de acest tip a intrat în serviciu la 1 de cem -brie în Mordovia (500 km sud-est de Moscova). Acest nou ra -dar este capabil să monitorizeze decolarea mai multor avi oanesi multan, lansările rachetelor de croazieră sau a unor apa ratehi personice la o distanţă de 2.000 de km de graniţele de vestşi de sud ale Rusiei. Astfel, susţine ministerul, armata rusă dis -pu ne de timpul necesar pentru a-şi articula riposta sau de ares pinge un eventual atac împotriva unor obiective de pe te ri -to riul Federaţiei Ruse. Următoarea staţie-radar de acest tip ur -mea ză să acopere direcţia arctică, a declarat constructorul-şefal staţiei-radar „Kontainer”, Mihail Petrov, citat de TASS. Sta -ţia-radar devenită operaţională se bazează pe recepţia unuisem nal radio reflectat de ionosferă. La ora actuală, Rusia dis-pune de un sistem neîntrerupt de-a lungul graniţelor sale deaver tizare în caz de atac cu rachetă.lVARŞOVIA - Poloniaachi ziţionează submarine Sodermanland (A-17) secondhand. Securitatea din zona Mării Baltice şi acţiunile agresiveale Federaţiei Ruse au împins Polonia către achiziţionarea denoi submarine moderne. Programul Orka, demarat de Var şo -via, ur măreşte achiziţionarea a trei submarine noi, moderne,do tate cu rachete de croazieră. Potrivit unui material publicatde po lo nezii de la Defense24.pl, la finele lunii trecute, citândsurse pro prii, Polonia va achiziţiona două submarine din clasaSo der manland (A-17) din Suedia. lBERLIN - Ministerulapă ră rii promite măsuri severe de combatere a cazurilorde ex tre mism din armată. Deţinătoarea portofoliului apărăriia promis că ia „măsuri severe” pentru combaterea extremis-mului în cadrul forţelor armate, în contextul în care Bundes -we hr-ul (armata germană) urmează să suspende un membru alunei unităţi de elită suspectat de simpatii pentru extremadreap tă, transmite AFP. „Am avut primul impact al acestui cazşi vom continua să acţionăm cu aceeaşi severitate şi să im pu -nem aceleaşi măsuri în toate cazurile”, a declarat ministrulger man al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer în timpulunei vizite în Kosovo. Ziarul Bild am Sonntag a dezvăluit căar mata a deschis o anchetă în cazul soldaţilor acuzaţi că au sa -lu tat cu braţul întins, salutul nazist, la o petrecere privată. Pe -tre cerea a fost organizată de un membru al KSK (KommandoSpe zialkräfte, comandourile de elită ale armatei germane),care urmează să fie suspendat, potrivit ziarului. KSK, din carefac parte cu puţin peste o mie de soldaţi, este unitatea anti te -ro ristă şi a forţelor speciale ale armatei germane. Se bănuieştecă printre membrii săi se numără simpatizanţi ai mişcării deex tremă dreapta.n

„Preoţi­cu­crucea-n­frunteCăci­oastea­e­creştină”

Pe data de 4 decembrie, ÎPSCi prian, Arhiepiscopul Buzăuluişi Vrancei, împreună cu un soborde preoţi, au oficiat slujba de sfin -ţi re a capelei militare din in cintaBri găzii 8 LAROM „AlexandruIoan Cuza”. Lăcaşul de rugăciuneîi are ca patroni spi ri tuali pe Sfân-ta Mare Muceniţă Varvara şi Sfân-tul Voievod Ştefan cel Mare. Mi li -ta ri activi şi în re zervă, însoţiţi demem bri din fa -mi lii le acestora,pre cum şi in vi -taţi de onoa redin For ţe le Te -res tre s-au ru -gat şi în chi natpentru tot ceeace ne lea gă petoţi, cei cu dra - gos te de Dum -ne zeu, de Pa trie, de Neam, de se -meni, îm bră caţi sau nu în unifor-

ma sacrificiului sfânt pentru cauzasu premă a unui viitor mai bunpentru co piii noş tri.

A fost pomenit sacrificiul Sfin-tei Varvara, protectoarea Brigăzii8 LAROM şi a artileriştilor. Sfân-tul Voievod Ştefan cel Mare a fostevo cat pentru a demonstra tuturorcă „neamul de răzeşi” va lupta pu -ruri pentru credinţa în bine, fru-mos, iubire şi prosperitate.

Scobite în lemn de cireş saurea li za te după cele mai înalte teh -

no logii deas tăzi, tu -nu rile Ro -m â n i e isunt celecare stator -n i c e s ccoordo na -te le şitraiectorii -le sufletu-

lui creştin românesc de ieri, de as -tăzi şi de mâine. n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/ redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 508/ 2019

aCtualitatea

Pe SCuRt

Viperele Negre continuă pregătirea

Slujbă de sfinţire a unei capele militare

Omagiu

Eforturile dascălilor şi cadrelor militare din instituţianoas tră de a face cunoscute numele eroilor noştri care şi-aufă cut datoria faţă de Patrie, în Războiul pentru ÎntregireaNea mului, au fost apreciate şi răsplătite la nivel înalt. Pre -şe dintele României, Klaus Werner Iohannis a conferit Co - le giului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”, MedaliaCo memorativă „Centenarul Războiului pentru ÎntregireaNea mului”.

Marţi, 3 decembrie, pe platoul colegiului s-a dat citireDe cretului prezidenţial nr. 781 din 31 octombrie 2019 pri -vind conferirea Medaliei comemorative „Centenarul Răz -bo iului pentru Întregirea Neamului”. Distincţia a fost pre -zen tată întregului efectiv cantemirist de către comandantulco legiului, colonel dr. ing. Aurel-Constantin Neagu, care apar ticipat la ceremonia oficială organizată pe data de 28

no iembrie la Palatul Cotroceni, alături de di rectorul-ad -junct, profesor dr. Aurel-Constantin Soare.

„Înalta distincţie aminteşte de virtuţile marilor perso na -li tăţi, care au pus idealul şi proiectul naţional al unei Ro mâ -nii Întregite în acţiunea de zi cu zi a vieţii lor. Ei au scrisprin acţiunile lor în marea Istorie a Unirii tuturor româniloro capodoperă pentru mai multe generaţii. Noi, cantemi riş -tii, continuatori ai tradiţiilor începute acum 107 ani la Mă -nă s tirea Dealu, avem obligaţia să ne cinstim cum se cuvineer oii şi să le păstrăm vie memoria. Faptele eroice de acumun secol trebuie cunoscute, iar exemplul lor trebuie să nemo tiveze pe toţi să ne îndeplinim visurile, să fim mai buniîn tot ceea ce facem, să ne ridicăm la înălţimea idealurilorpe care, prin eroismul şi jertfa lor, aceşti oameni le-au fă -cut. Este o clipă solemnă în viaţa instituţiei noastre şi o re -cu noaştere a muncii deosebite pe care o desfăşoară colecti -vul cantemirist. Glorie Eroilor noştri din Războiul Întregi -rii Naţionale! Felicitări Colegiului Naţional Militar Di­mi­-trie­Cantemir!”, a transmis comandantul instituţiei.

În aceeaşi zi, au fost premiate şi felicitate de către co -man dantul instituţiei plutoanele de drill, pentru aptitudinilemi litare de care au dat dovadă prin exerciţiile prezentate înca drul Concursului de drill, desfăşurat în data de 21 noiem-brie, între subunităţile colegiului.

La final, a mulţumit tuturor elevilor care au defilat cumân drie ostăşească, dar şi cu firească emoţie, de Ziua Na -ţi o nală a României, în garnizoanele Bucureşti, Ploieşti, Si -na ia, Câmpina, Breaza, precum şi personalului militar carea fost implicat în selecţionarea, organizarea acti vităţilor şicon ducerea detaşamentelor.

Graţiela MIHĂESCU

Medalie comemorativă

Invitaţie la Gala ERASMUSSublocotenentul Cristian Andrei este comandant secţie

în Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Liliecii Negri”,care execută o misiune specifică de asigurare a prezenţeiînain tate consolidate a Alianţei NATO în nord-estul Polo-

niei. În urmă cu trei ani, în timp

ce era student al AcademieiFor ţelor Aeriene „HenriCoan dă” din Braşov, a partici-pat timp de un semestru la omo bilitate Erasmus în cadrulUni versităţii de Război dinVar şovia.

Acesta a onorat invitaţiadom nului locotenent-coloneldoc tor Andrzej Sobon, vice-

de can al Facultăţii de securitate şi a doamnei profesor uni-versitar doctor Marlena Blicharz, coordonatoarea proiec-tului Erasmus+, participând la gala Erasmus pe care aceş-tia au organizat-o la sediul Universităţii cu ocazia împlini -rii a 10 ani de când fac parte din programul Eras mus.

La această activitate au luat parte de asemenea, şi ata -şa ţii militari ai Bulgariei, Ungariei, Germaniei, Turciei şiam basadorul Slovaciei în Polonia.

Tânărul ofiţer a fost felicitat de către profesorii din ca -drul Universităţii pentru parcursul profesional pe care l-aur mat, precum şi pentru modul în care a reuşit să exploa-teze la maximum experienţa semestrului internaţional.

De asemenea, a avut ocazia să se întâlnească cu stu-denţii din anul III ai Academiei Forţelor Aeriene „HenriCoan dă” din Braşov şi ai Universităţii Naţionale de Apă-rare „Carol I” din Bucureşti, care, în prezent, studiază laaceas tă universitate şi ne reprezintă ţara cu mândrie. Nebu curăm că ofiţerii şi studenţii români sunt apreciaţi la ni -vel internaţional!

ExpoziţieAflaţi într-un cadru multinaţional, militarii români dis -

lo caţi în Polonia, au găsit un moment oportun pentru a îm -păr tăşi cu celelalte naţiuni cea dintâi carte a neamului ro -mâ nesc, şi anume istoria ţării.

De Ziua Naţională, aceştia au organizat o expoziţie încare au prezentat câteva personalităţi din istoria Români -

ei, care au contribuit ladez voltarea culturii eu -ro pene şi internaţiona-le. De asemenea, mili-tarii români au realizato retrospectivă asupralup tei pe care străbuniilor au dus-o pentru do -bân direa identităţii na -ţio nale, în urmă cu 101

ani.

Ceremonie în Polonia de Ziua Naţională„Acasă­e­România!­Acasă­e­tricolorul!”Astăzi, 1 Decembrie a fost despre noi ca neam româ-

nesc, despre noi camân dră Românie.Am adus bucuria şipe platoul bazei mi -li tare din BemowoPis kie şi ne-amsim ţit pentru mo -ment, ca acasă,mân dri că am juratcre dinţă drapeluluiro mânesc! Cu ochiiplini de emoţie, la ceas de sărbătoare, ne reprezentăm cumân drie, ţara, peste hotare!

Militari români în vizită la o şcoalăMilitari români aparţinând Detaşamentului de Apăra-

re Antiaeriană „Liliecii Negri” au participat alături de cei-lalţi militari din Grupul de Luptă NATO din Polonia la oac tivitate culturală organizată de şcoala generală din satulRo zynsk Wileki. Aceştia au avut oportunitatea de a le pre-zenta tinerilor elevi câteva dintre tradiţiile de Crăciun alefie cărei ţări, şi, în acelaşi timp, de a afla de la ei cum săr -bă toresc în această perioadă a anului.

De asemenea, militarii au fost invitaţi de către directo -rul şcolii la un scurt tur, pe parcursul căruia au reuşit să in -te racţioneze cu elevi de diferite vârste şi cu profesoriiaces tora. Preotul bisericii din imediata vecinătate a şcoliia fost mulţumit să ne poată fi gazdă pentru câteva momen-te, reuşind să ne facă o prezentare succintă a evenimente-

lor istorice anterioare prin care a trecut parohia sa.Crearea unei relaţii bune cu comunitatea locală, o re -

la ţie bazată pe încredere şi susţinere reciprocă reprezintăun factor important în îndeplinirea misiunii militarilor dinPo lonia.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptădin Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consoli-date în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, alături depar tenerii americani, britanici şi croaţi, în conformitate cumă surile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

Întâlnire cu ministrul ApărăriiMinistrul Apărării din Polonia s-a întâlnit cu militarii

ro mâni aflaţi în diferite misiuni în această ţară la o cere-monie or ganizată la Baza 33 Aeriană din Powidz.

Militarii din Detaşamentul de Apărare Antiaeriană i-aure găsit acolo şi pe cei-lalţi militari românicare îşi desfăşoară ac -ti vitatea la AmbasadaRo mâniei din Polonia,în comandamentulCor pului Multinaţio-nal de Nord-Est, la Di -vi zia Multinaţionalăde Nord-Est şi la Uni-tatea de Integrare aFor ţelor NATO dinPolonia.

La această activitate au participat militari de pe întregte ritoriul Poloniei, fiind un bun prilej de a face o scurtă re -tro spectivă asupra activităţilor desfăşurate în context aliatde către ţările membre NATO, prezente cu trupe în Polo-nia, precum şi de a le ura acestora, în prag de sărbători un„Cră ciun fericit!”.

Locotenent Corina CIOBANU

Moş Nicolae a traver-sat mări şi ţări şi a ajuns şiîn Afganistan. Aici, a fostaju tat de paraşutiştii mili-tari ai Batalionului 495Pro tecţia Forţei „VulturiiNe gri”, care, zilnic, inte-racţionează cu populaţialo cală din provincia Kan-dahar câştigând încrede-rea acesteia în forţele decoa liţie. Şi, chiar dacă, pentru micuţiiaf gani, Moş Nicolae reprezintă onou tate, emisarii acestuia, paraşutiştii

au oferit copiilor caiete, rechizite şco-lare şi dulciuri primind în schimbzâm bete inocente.n

De Ziua Naţională a României, comandan-tul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est, generalulde brigadă Cris -tian Dan a primitme dalia de meritD.­Afonso­Henri-ques,­clasa­ I dinpar tea şefuluiSta tului Major alFor ţelor Terestredin Portugalia,ge neralul JoseNu nes da Fonse-ca, pentru com-

petenţa, performanţa şi calităţile personale decare a dat dovadă în îndeplinirea misiunilor

bri găzii alături destruc tura afiliată dinPor tugalia.

În cadrul ceremoni -ei, medalia i-a fost în -mâ nată de către Co -man dantul Comanda-mentului Logistic alSta tului Major al Forţe-lor Terestre Portughe-ze, generalul-locote-nent Nunes dos Reis. n

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 23 (508) din 17 decembrie 2019

Pagina 3

Moş Nicolae, în KandaharAcordarea medaliei de merit

Polonia

Liliecii Negri

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită în BazaAe riană Kandahar de militarii dislocaţi în această zonă decon flict. Pentru majoritatea militarilor Batalionului 495Pro tecţia Forţei „Vulturii Negri”, ziua de 1 Decembrie re -pre zenta momentul în care dădeau onorul pe sub Arcul deTriumf.

Pentru caporalul clasa a II-a Costel Zainea, sărbători-rea Zilei Naţionale în teatrul de operaţii a însemnat unmo ment unic pe care nu l-a mai trăit niciodată. „Estepentru prima dată când sărbătoresc Ziua Naţională depar-te de casă, de cei dragi! Simţi ceva aparte când auzi Imnulna ţional şi vezi drapelul fluturând în acest loc parcă uitatde lume. Îmi este dor de România şi de abia aştept să măîn torc în ţară alături de toţi colegii mei”.

Pe 1 Decembrie 2018, plutonierul Ovidiu Georgian Ti -că a fost în garda port drapel la Parada Naţională. Acum,el îşi reprezintă ţara alături de camarazii din Batalionul495 Protecţia Forţei „Vulturii Negri”. „ Anul acesta nu ammai defilat, dar inima mea a fost alături de militarii careau trecut pe sub Arcul de Triumf”. Tot cu un an în ur mă,lo cotenent-colonel Cezar Cucoş comanda detaşamentulBa talionului 495 Paraşutişti „Căpitan Ştefan So verth” pesub Arcul de Triumf. Acum, în Afganistan, locotenent-co -lo nelul Cezar Cucoş comandă peste 400 de militari. „Ammi litari profesionişti, militari cu care mă mândresc. De 1De cembrie le transmit tuturor românilor, în numele Bata-lionului 495 Protecţia Forţei „Vulturii Negri”, La mulţiani şi să fie mândri că sunt români!”

Gânduri pentru români a transmis şi locotenent-colo-nelul Jason Wayne, comandantul Batalionului 1, Regi-mentul 505 Infanterie Paraşutişti şi comandantul grupuluiope rativ al TAAC-S (Train Advise Assist and CommandSouth): „Pot vorbi despre două chestiuni: unificare şi li -ber tate. Acestea sunt cele două cuvinte care îmi vin înmin te. În primul rând, vorbim despre cea de-a 101-a ani-versare a Zilei Naţionale a României. Este important săre cunoaştem unificarea mai multor grupuri într-o singurăna ţiune şi cred că asta rezonează cu ceea ce facem aici, înAf ganistan, încercăm să unim această ţară, să construimuni tate. În al doilea rând, vorbim despre pace, care esteter menul general pentru libertate. Această misiune în Af -ga nistan este una foarte importantă pentru Alianţa Nord-Atlan tică şi la fel de importantă pentru populaţia locală.Pot spune cetăţenilor şi militarilor români că misiunea loreste foarte importantă. Fac o muncă extraordinară aici,

adu când liber-tate acesteiţări. Împreunăgă sim soluţiipo litice pentruAf ganistan”.

La 1 De -cem brie 2019,în Baza Ae ria -nă Kandahar,Zi ua Naţionalăa României afost marcatăprintr-o cere-monie militarăla care a luatpar te coman-dantul TAAC-S, colonel Tre-vor Breden -kamp, prilejpentru recu-noaşterea me -ri telor militarilor români şi ale partenerilor de coaliţie. În -tre cerile sportive dedicate Zilei Naţionale a Ro mâniei s-au încheiat printr-o ceremonie sportivă, în ca drul căreia,câş tigătorii, militari ai forţelor de coaliţie, şi-au primitpre miile la care au aspirat pe toată durata campionatelor,des făşurate sub egida „Fair Play”.

Locotenent Gabriel CHIRILOIUFoto: Plutonier-major­Marius­GALANTON

Afganistan

Gânduri de 1 Decembrie

Sărbătorile de iarnă petrecute în mijlocul satului ro -mâ nesc reprezintă o experienţă unică, deopotrivă încăr-cată de veselie, dramatism, ironie şi poezie. Un amal-gam de contraste pe care doar românii îl pot armonizaatât de bine. Mesele îmbelşugate, poveştile şi colindatris tă, cântecul vesel, dansul dramatic, căldura şi ospi-talitatea gazdelor, toate acestea te scot din cotidian.Mai greu este să alegi o zonă anume. Indiferent dacăeşti în Moldova, în Transilvania, în Oltenia sau în Do -bro gea, iarna are un farmec şi o aromă anume. Tradiţi-ile şi obiceiurile românilor diferă de la o zonă la alta,dar frumuseţea lor, unicitatea şi ineditul sunt cuvintecare nu lipsesc din nici o descriere. Cele mai multe tra -di ţii şi obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă se res -pec tă cu stricteţe în zonele rurale. Conform tradiţiei,săr bătorile de iarnă se petrec acasă în familie, alături decei dragi.

Crăciunul în MunteniaÎn Ajunul Crăciunului, pe uliţele satelor din Munte-

nia, mirosul cozonacilor proaspeţi, aroma de sarmaleca la bunica acasă şi de pâine coaptă pe vatră te îmbiela tot pasul. Dincolo de pregătirea mesei, însă, în aceas -tă zonă a ţării, tradiţiile străvechi s-au păstrat ceva mai

pu ţin decât în alte regiuni. Printre obiceiurile care ausu pravieţuit, totuşi, timpului este şi cel regăsit în ju de -ţul Argeş: colindatul în cete. Nu în toate satele de aici,însă, tradiţia îmbracă aceeaşi formă. În unele dintre ele,exis tă cete de fete tinere care colindă flăcăii neînsuraţi,în altele este invers sau sunt cete mixte. Indife rent defor mă, rolul colindului este să alunge spiritele rele şi săadu că bună dispoziţie celor care îl primesc.

Obiceiuri de Crăciun în OlteniaÎn această zonă etnografică, în Ajunul Crăciunului,

fa miliile se strâng în jurul focului şi dau cu nuiaua înel, invocând spiritele bune care să le aducă sănătate şire colte bogate. De asemenea, sătenii mai cred că în fe -lul acesta vacile vor da lapte mai mult, oile vor aveamai multă lână, iar caii şi boii vor putea fi folosiţi maibi ne la muncile câmpului.

Ca şi în alte regiuni ale ţării, şi aici există obiceiulMo şilor de Crăciun. Mai ales în ziua de Ajun, dar şi înpri ma sau a două zi de Crăciun, femeile merg la cimi-tir, tămâiază mormintele şi împart colaci copţi în mij lo -cul cărora pun ouă.

Dacă ajungem în satul Jieţ, de pe Valea Jiului, în

Aju nul Crăciunului, atunci vom putea fi martorii uneitra diţii dacice, care s-a păstrat aproape nealterată de se -co le: colindul piţărăilor. Bărbaţii tineri, îmbrăcaţi încos tume populare, se adună în cete în noaptea dinain-tea Crăciunului, împodobesc steaguri cu clopoţei, ciu-curi, coroniţe de flori şi le pun pe prăjini. Aşa merg laco lindat pe la casele celorlalţi săteni.

Tradiţii de Crăciun în BanatÎn unele sate din Banat, împodobitul bradului este

un ritual total diferit de cel practicat la oraş. În primulrând, în pomul de Crăciun nu se pun globuleţe şi be tea -lă, ci dulciuri, iar sub brad, se aşază un colac, un cârnatşi o sticlă de răchie, ca daruri pentru Moş Crăciun.

O tradiţiespe cifică Ba -na tului, darcare se întâl-neşte şi în altezo ne, este re -pre zentată de„Vi cleim” sau„Iro zii”. Estevor ba despre osce netă princare tineriiara tă lumii po -ves tea biblicăa lui Irod carea poruncit uci -de rea prunci -lor. Un alt obicei întâlnit în această regiune este Colin-dul Dubaşilor. Un grup de tineri merge la colindat maiales la casele unde sunt fete nemăritate, alegând cânte-cele în funcţie de meseria pe care o are capul familiei.Gru pul are un conducător care se numeşte vătaf şi carepri meşte darurile de la gazde, apoi le împarte tinerilorco lindători.

Sărbătoarea Crăciunului în CrişanaÎn unele sate din Crişana, cum sunt Do -

breşti sau Topa de Sus, colindătorii poartămăşti zoomorfe şi, la fel cum se întâmplă înBa nat sau în Maramureş, în noaptea Crăciu -nu lui, există obiceiul Vicleimului sau al Iro -zi lor. Deosebirea este că scena în sine nu areloc în afara gospodăriilor, ci în casele oame-nilor. Rolurile sunt jucate doar de copii şieste mai mult o cântare decât o scenetă.

Seara de Crăciun aduce cu sine şi un ritu-al pentru fertilizarea solului: Ţurca. Practic,după slujbă, colindătorii merg pe la caseleoa menilor să joace Ţurca, un dans menit săadu că prosperitate. De asemenea, obiceiulum blatului cu „Steaua” se poartă de la Crăci-un şi până pe 6 ianuarie, la Bobotează, amin -

tin du-se de steaua care a vestit Naşterea lui Iisus Hris-tos.

Obiceiuri şi tradiţii deCrăciun în Maramureş

Maramureşul este zona în care s-au păstrat poatecele mai multe obiceiuri din strămoşi. O tradiţie speci-fică acestei zone este „Jocul Moşilor”. „Moşii” poartă,de obicei, măşti făcute din păr de capră sau de oaie şi„bi ciuiesc” pe oricine le iese în cale. Ritualul se petrecedupă ce tinerii au termi-nat de colindat. Copiiimerg cu „Steaua”, ves -tind Naşterea Domnuluişi, chiar dacă în alte re -gi uni este un obicei deAnul Nou, pe uliţele sa -te lor din Maramureşeste jucată „Capra”.

Şi aici există obice -iul „Irozilor”, iar colin-dele sunt diferite faţă deal te zone. De pildă, pelân gă cântecele creştinecare povestesc despreNaş terea Domnului,exis tă şi unele colindepăs toreşti, variante ale Mioriţei sau care au ca subiecteani malele sălbatice. Colindele păs toreşti sunt păstratedin ge neraţie în generaţie şi une le pot avea şi câteva su -te de ani vechime.

Alte tradiţii specifice Maramureşului sunt brondoşii(Cav nic) - colindătorii poartă cămăşi şi pantaloni decu loare albă, pe cap îşi pun măşti din piele de oaie saude capră, iar la mijloc pun un brâu cu numeroase clo -po te de alamă, vergelul (Bozânta, Arieşu de Câmp,Bâr gău, Merişor) - este un eveniment cu mai multedan suri la care participă tinerii din sat (Patru paşi, Dan -ţul dintâi, Codreneasca), iar cu ajutorul inelelor şi alver gelelor din războiul de ţestut, fetele ghicesc nu mă -rul nunţilor din anul respectiv.

Crăciunul în BucovinaCina din seara Ajunului este deosebit de importantă

pentru localnicii din Bucovina. Pe masă sunt aşezate 12fe luri de mâncare, inclusiv prăjituri făcute în casă, sim-bolizând cele 12 luni ale anului. În mijlocul mesei sepu ne un colac în forma cifrei 8, care nu se mănâncă, cieste folosit la lucrările agricole din primăvară. Membriifa miliei se strâng, îngenunchează şi spun rugăciunea,înain te de a se bucura de preparatele delicioase pre gă -ti te de gospodina casei. La această cină, sunt pomeniţişi morţii din neamul respectiv. Totodată, se ia câte pu -

ţin din fiecare fel demân care şi se arun -că peste capul ani -ma lelor din gos po - dă rie.

Tot în Ajun, ca -pul fa miliei aduceîn casă sur cele şi leîm parte celor lalţimem bri, pentru caaceş tia să fie să nă -toşi şi să aibă partede belşug.

Obiceiuri dinTransilvaniaTr a n s i l v a n i a

este una dintre re gi u nile în care s-au păs trat foartemul te dintre obiceiurile străvechi. Gospodinele facpre găti ri le încă din postul Crăciunului, iar bărbaţii seor gani zea ză astfel încât să termine toate lucrărileagri cole şi să asigure familiei toate cele necesarepentru sărbătoare. La fel ca şi în alte zone, în perioa-da sărbătorilor se organizează şezători, la care parti ci -pă doar femeile şi unde ţes haine festive şi alte obiectede corative.

Viflaimul este prezent şi în Transilvania, numai căaici, tinerii merg la colindat cu o construcţie din lemn,în formă de biserică, în interiorul căreia aşază lu mâ -nări şi figurine care reconstituie scena Naşterii Dom-nului.

De Crăciun, în apropierea Clujului, mai exact înMă ri şel, există un obicei care este in clus în patrimo-niul UNESCO. Este vorba despre „Ju nii Mărişelului”.După slujbă, 10 tineri din sat ies în faţa bisericii ca sădan seze şi să colinde. În timpul dansului, flăcăii le in -vi tă pe fetele din sat care nu sunt măritate să joace îm -pre ună cu ei.

Tradiţii de Crăciun în MoldovaÎn Moldova, sătenii sunt vizitaţi, în noaptea de

Cră ciun, de ursitor. Acesta vine să guste din pre pa ra -te le pe care gospodinele le pun într-o strachină, lăsatăpe prispă, sub fereastră. Nimeni nu trebuie să mă nân -ce înaintea ursitorului. Se spune că, dacă este păstratătra diţia, fetele nemăritate îşi vor visa viitorul soţ.

Gospodinele din unele sate prepară Crăciuneii.Este vorba de colaci în forma cifrei 8 care sunt puşilân gă icoane şi păstraţi până la echinocţiul de primă-vară. La 21 martie, bărbaţii iau colacii şi îi împart înmai multe bucăţi pe care le pun sub brazdele arate şile dau boilor sau cailor. Totul, pentru a avea belşug tot

anul.

Obiceiuri din DobrogeaGrupuri de colindători

vin pe la casele oamenilor,în cepând cu Ajunul Crăciu -nu lui şi până la Bobotează.Tra diţia este ca aceste cetesă fie formate exclusiv dinti neri necăsătoriţi, însă obi-ceiul a fost adaptat pe alo -curi. Astfel, în Adamclisi sauAli man, există trei cete deco lindători: ceată de copii,cea tă mică (din care fac par -te tinerii necăsătoriţi) şi cea -tă mare (din care fac parte

băr baţii însuraţi). Uneori, ri tu alul colindatului includeşi jocul Caprei sau ţurca. Cos tumul purtat în timpuldan sului de unul dintre ti neri este o combinaţie întrecoar nele unui cerb şi cio cul unei berze (fie barză careare coarne de cerb, fie cerb cu cioc de barză).

În această zonă a ţării, colindătorii primesc nuci,me re, colaci, iar fetele nemăritate dăruiesc flăcăilorco roniţe de flori. De asemenea, obiceiul colindatuluipre supune, în anumite sate, folosirea măştilor. n

Curierul ARMATEINr. 23 (508) din 17 decembrie 2019Pagina 4 SĂRBĂTORI FERICITE!

C M Y K

O b i c e i u r i ş i t r a d i ţ i i d e C r ă c i u nO b i c e i u r i ş i t r a d i ţ i i d e C r ă c i u n

Trecerea dintre ani este un moment special pentrutoa tă lumea, iar fiecare ţară sărbătoreşte într-un felanu me. Există tradiţii şi obiceiuri de Revelion în toatălu mea şi majoritatea urmăresc ca anul care urmează, săfie mai bun, mai prosper şi mai bogat.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelionîn Spania şi Portugalia

Spaniolii au obiceiul ca atunci când ceasul bate ora12 la miezul nopţii să mănânce câte o boabă de stru gu -re pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului care ur -mea ză şi să-şi pună câte o dorinţă. Această tradiţiespu ne că, în funcţie de cât de dulce este boaba, aşa vafi şi luna respectivă. Dacă strugurele este dul ce,atunci va fi o lună bună, iar dacă va fi acru va fi o lunădi ficilă. Portughezii au şi ei un obicei similar, dar, înloc de struguri, mănâncă smochine.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Grecia Grecii pun în fiecare noapte de Anul Nou pe masă

o prăjitură numită „vassilopitta”. În interiorul acesteiase ascunde o monedă. Fiecare dintre cei prezenţi lama sa de Revelion primeşte câte o bucată de prăjitură,iar cel care găseşte moneda va avea noroc tot anul.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Belgia Belgienii au şi ei un obicei culinar pentru noaptea

dintre ani. La masa de Anul Nou, la miezul nopţii seser veşte o mâncare tradiţională din varză murată şicâr naţi. Sub farfurie, gazda aşează câte o monedă, iarfie care dintre cei care mănâncă trebuie să aibă la ei omo nedă, fie în buzunar, fie în mână. În acest fel, belgi -e nii urmăresc să aibă bani şi belşug pe tot parcursulanu lui nou.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Scoţia

Scoţienii consideră că primaper soană care intră în casă deRe ve lion trebuie să fie bărbat.Da că acesta are părul închis lacu loare şi aduce cu el un cadouatunci fa mi lia respectivă vaavea noroc tot anul. Dacă vain tra o femeie sau un bărbat cupă rul deschis la cu loa re atunciva fi mult ghi nion în ca să.

Tradiţii şi obiceiuri deRevelion în America Latină

În mai multe ţări de pe continentul sud-ame rican saudin Caraibe hainele purtate de fiecare persoană înnoap tea de Revelion sunt un semn pentru anul care vi -ne. Astfel, cei care poartă galben vor avea parte demulţi bani, iar cei care poartă ro şu vor avea noroc îndra goste.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Rusia Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele la

mie zul nopţii pentru a permite Anului Nou să intre înca să.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Italia Italienii aruncă în noaptea dintre ani obiecte vechi

pe fereastră. Acest gest simbolizează încheierea anu-lui. Obiceiul este tot mai rar, însă, din cauza pericolu-lui la care sunt supuşi trecătorii. Aceştia riscă să fie ră -niţi de obiectele aruncate.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în BelarusÎn Belarus se crede că femeile nemăritate pot afla

în noaptea dintre ani dacă se vor mărita. Ele ies în cur -te cu boabe de porumb şi încearcă să ademenească unco coş. Cele la care va veni cocoşul îşi vor găsi sortitulîn anul care urmează, în timp ce celelalte vor mai aveade aşteptat încă un an.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în DanemarcaDanezii obişnuiesc să spargă farfurii în uşile ve ci ni -

lor pentru a aduce noroc. Familiile care au cele maimul te cioburi pe preşul de la intrare vor avea parte deun an nou plin de belşug şi noroc.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în IrlandaFetele singure din Irlanda îşi aşază vâsc sub pernă

în noaptea dintre ani ca să-şi găsească adevărata dra -gos te. De altfel, vâscul este un element des folosit întra diţiile de Revelion ale culturilor britanice şi irlande -ze, preluate şi de americani.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în FilipineFilipinezii poartă în noaptea de Revelion haine cu

bu li ne şi mănâncă pre - pa ra tele culinare cufor me ro tun de deoa re -ce aceas tă for măamin teş te de mo ne deşi prin ur mare le vaadu ce pros pe ri tate înnoul an.

Tradiţii şi obiceiuride Revelion în Israel

Pentru evrei, AnulNou este un momentsa cru, când se fa ce unbi lanţ al anului care atre cut şi se iau decizii

de a nu se re peta lu cru ri le rele şi de a face mai multbine. În si na gogi au loc ceremonii speciale unde secân tă la shofar, un instrument special. Cu aceas tă oca -zie copiii din fa mi liile de evrei primesc hai ne noi şi pema să se pun fruc te şi produse din făină, pentru a amin -ti de vremea re col tei.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în India Indienii din fiecare regiune sărbătoresc diferit Anul

Nou. De exemplu, în Bengalul de Vest, bărbaţii se îm -po dobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz,vio let sau alb, iar femeile poartă culoarea galben, sim-bol al primăverii. În regiunile din sudul Indiei, copiiipri mesc din partea mamei cutii speciale în care se aflămân care, flori şi cadouri. Ei sunt duşi de mamele lorle gaţi la ochi până la cutia cu daruri în dimineaţa Anu-lui Nou. În statele din India Centrală, clădirile se îm -po dobesc cu steaguri portocalii în noaptea de AnulNou.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Vietnam Vietnamezii numesc Anul Nou „Tet Nguyen Dan”

sau mai simplu „Tet” şi cred că zeul fiecărei locuinţeie se şi se duce la cer pentru a spune cât de bun sau răua fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut.Po trivit tradiţiei, zeul călătoreşte pe spinarea unuicrap, iar pentru a-l ajuta, vietnamezii cumpără înaceas tă zi un astfel de peşte viu şi îi dau drumul într-un râu.

Tradiţii şi obiceiuri de Revelion în Japonia Japonezii se pregătesc pentru venirea Anului Nou

timp de o săptămână. Obişnuiesc să cureţe foarte bineca sa, îşi plătesc toate datoriile şi încearcă să rezolvene înţelegerile şi certurile pe care le-au avut de-a lun-gul anului. Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este unadintre cele mai importante sărbători şi un simbol alînno i rii şi cu această ocazie organizează „petreceri deui tat anul” sau „Bonenkai”. Pe 31 decembrie, la mie -zul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templupentru a împărţi sake şi pentru a asista la cele 108 lo -vi turi de gong care anunţă trecerea în noul an. Po tri vittra diţiei, 108 este numărul păcatelor acumulate într-unsu flet de-a lungul anului, iar loviturile de gong sim bo -li zează alungarea păcatelor unul câte unul şi pu ri fi ca -rea sufletelor. În prima zi a anului nou, copiii pri mescotoshi damas - mici cadouri cu bani înăuntru şi adul ţiiîşi scriu scrisori cu dorinţele pentru anul care toc mai aîn ceput. n

Dăruirea cadourilor este una dintre cele mai vechiac tivităţi omeneşti, care se sincronizează cu istoria şievo luţia speciei umane. Chiar şi în cele mai vechi tim-puri, când oamenii trăiau în peşteri, gestul de a face unca dou era o practică des întâlnită, menită să arate dra -gos tea şi afecţiunea pentru celelalte persoane.

Şi în prezent, mai ales în perioada sărbătorilor, oa -me nii oferă cadouri persoanelor dragi. Când vine vor -ba despre grupuri, precum cele de la şcoală sau de la

lo cul de muncă, cel mai popular mod de a dărui un ca -dou este prin organizarea „Secret Santa”. Această tra -di ţie este asemănătoare cu jocurile de noroc. Numeletu turor participanţilor sunt scrise pe bileţele şi fiecaredintre aceştia extrage un astfel de bileţel. După caretre buie să cumpere un cadou pentru colegul care i-afost repartizat, prin tragere la sorţi. De obicei, aceastătra diţie se încheie la petrecerea de Crăciun, când fie ca -re primeşte un dar, însă nu ştie cine din grup i l-a ofe -

rit.

Primele cadourişi evenimente

din timpul ierniiÎn Noul Testa-

ment, cei trei magiono rează venirea pelu me a pruncului Ii -sus prin daruri va lo -roa se din aur, smir -nă şi tămâie. Darofe rirea cadouriloreste o practică ceda tează încă dinain -tea naşterii Mântui -to rului. Pă gânii dinEu ropa şi OrientulMj lociu ofe reau ca -do uri în timpul mai multor festivaluri de iarnă, inclu-siv în cadrul Saturnalia, o manifestare romană dedica -tă lui Saturn, zeul agriculturii, care începea la 17 de -cem brie. Timp de o săptămână, oamenii se distrau,beau şi îşi ofereau reciproc daruri, precum fi gurine dince ramică, alimente comestibile, cum sunt fructele şinu cile, dar şi lumânări festive. Totodată, îşi urau unulal tuia „Io Saturnalia!”, echivalentul antic al mesajului„Cră ciun fericit!”.

Odată cu apariţia creştinismului această sărbătoarea fost eliminată.

Cu toate că, în prezent, comercializarea cadourilorde Crăciun este răspândită la nivel mondial, la începu-turile acestei sărbători, darurile au fost interzise. Odatăce sărbătoarea Crăciunului a devenit legală, în 1680,

in dustria cadourilor a în flo -rit. Americanii din mediulru ral sculp tau figurine dinlemn pe care le dăruiau prie -te nilor şi mem brilor famili -ei. Odată cu Re voluţia In -dus trială, aceste obiec tehand made au fost în lo cuitecu bibelouri şi jucării fa bri -ca te în masă.

În timpul Primului RăzboiMon dial, printesa Mary avrut să le ofere câte un ca -dou de Crăciun tututor sol-daţilor şi marinarilor brita -nici, dar şi fa miliilor celorră niţi în conflagraţie. A in -ten ţionat să fa că acest lucrufo losindu-se de in dem ni za -

ţia sa privată, dar în cele din urmă, a fost creată ostrân gere de fonduri, deoarece numărul celor care ur -mau să primească daruri de Crăciun era de aproxima-tiv 2,6 milioane de persoane. Campania a fost un suc-ces şi toţi soldaţii şi marinarii au primit cadouri deCră ciun, chiar dacă la unii dintre ei lucrurile au ajunscu întârziere.

Astăzi, cei care primesc cele mai multe Cadourisunt copiii, în special cei care au fost cuminţi, iar celcare le aduce este Moş Crăciun.

De-a lungul timpului au fost realizate mai multecer ce tări în privinţa sentimentelor pe care le au oa -menii atunci când oferă cadouri. Cei mai mulţi dintrepar ti ci pan ţii la studii au menţionat că se simt fericiţi înmo men tul în care dăruiesc. Acelaşi sentiment este re -sim ţit însă şi de cei care primesc cadouri. n

C M Y K

SĂRBĂTORI FERICITE!Curierul ARMATEINr. 23 (508) din 17 decembrie 2019 Pagina 5

I s t o r i a c a d o u r i l o r d e C r ă c i u n I s t o r i a c a d o u r i l o r d e C r ă c i u n

Anul Nou în jurul lumii

Pentru cei mai mulţi dintre semenii noştri, Crăciunuleste perioada darurilor, a sărbătorii lumeşti şi mai puţin ace lei duhovniceşti. În centrul acestei sărbători ni se punînain te Moş Crăciun, bradul sau alte elemente care par căsunt folosite pentru a înlocui de fapt inima sărbătorii:Prun cul Iisus Hristos.

De Crăciun sărbătorim Naşterea Domnului, care estepentru românul ortodox un timp de bucurie, de rugăciuneşi de meditaţie adâncă la evenimentul unic din istoriamân tuirii neamului omenesc petrecut în urmă cu 2000 deani în ieslea sărăcăcioasă din peştera Betleemului, cândFi ul lui Dumnezeu S-a făcut Om, ca pe om să-l mântuias -că.

Totodată este şi un timp al colindelor, atunci când noi,creş tinii, devenim prin cânt vestitorii Naşterii domnului şiMân tuitorului nostru Iisus Hristos. Colindul sfânt şi bunal românilor este o prezentare sub formă literară versifica -tă a momentului Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos con-form prezentării făcute de Sfinţii Apostoli şi EvangheliştiMa tei şi Luca.

În timpurile noastre, când influenţa secularismului eapă sătoare, din nefericire tot mai mulţi nu ştiu şi nici nuîn ţeleg ce este cu adevărat Crăciunul şi cum trebuie sărbă -to rit. Ziua Crăciunului este una plină de căldură şi binecu-vântare, pentru că simţim dragostea lui Hristos care s-a în -tru pat spre a se putea întâlni cu noi după căderea şi înde-părtarea noastră din Rai, pentru a ne ridica de sub povarapă catului strămoşesc spre a deveni cetăţeni ai Împărăţieilui Dumnezeu.

De Crăciun, Dumnezeu-Tatăl Îl dăruieşte lumii peDum nezeu-Fiul, Pruncul născut în ieslea Betleemului.Este ziua în care sărbătorim cel mai mare dar pe care nuL-a făcut Dumnezeu de la creaţie, pe Domnul nostru IisusHris tos.

Biserica noastră sintetizează evenimentele legate deNaş terea Domnului în condacul acestei sărbători, spu -nând: „Fecioara, astăzi, pe Cel mai presus de fiinţă naşte,şi pământul peştera Celui neapropiat aduce. Îngerii cupăs torii slavoslovesc, iar Magii cu steaua călătoresc; căpentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel maiînain te de veci”.

Domnul nostru Iisus Hristos vine în lume ca să mântu -ias că lumea pe care Dumnezeu o iubeşte permanent, chiardacă mulţi oameni din lume ignoră acest adevăr. LucrareaSa mântuitoare se arată în Sfintele Evanghelii ca fiind eli -be ratoare de ignoranţă sau de necunoaştere a adevăratuluiscop al vieţii omului pe pământ, ca vindecare de boli su -fle teşti şi trupeşti, ca ridicare a celor căzuţi în păcate şi pa -timi egoiste, ca vindecare de înstrăinare a oamenilor faţăde Dumnezeu şi întreolaltă, dar în mod deosebit ca bi ne -cu vântare a familiei şi a copiilor acestora, precum şi cabu curie dăruită celor întristaţi şi ca pace dăruită celor lip-siţi de ea.

Pentru a înţelege aceste cuvinte care ne introduc în at -mos fera binecuvântată a tainei Betleemului, este nevoieca în ziua de Crăciun să fim prezenţi în biserică, pentru căaici îl putem sărbători cel mai bine pe Mântuitorul nostruIi sus Hristos la Naşterea Sa. De aceea, noi creştinii în Zi -

ua de Naştere a Domnului trebuie să fim în casa Domnu-lui. Un Crăciun fără prezenţa la Sfânta Liturghie, undeHris tos ni Se dăruieşte euharistic, este lipsit de sens şi decon ţinut.

În Liturghia de Crăciun Îl întâlnim pe Pruncul Hristospe Care ni-L descoperă textul Sfintei Evanghelii şi ni-Lara tă ca darul Crăciunului care Se oferă tuturor credincio -şi lor spre mântuire.

Naşterea Domnului deschide timpul mân tuirii noastreşi arătarea Soarelui dreptăţii care aduce Lu mina cunoştin -ţei la toată lumea. De aceea, în aceste zile Îl slăvim peHris tos cântând: „Naşterea Ta, Hristoase, Dum nezeul nos-tru, răsărit-a lumii Lumina cunoştinţei, că întru dânsa ceice slujeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ţie,Soa relui dreptăţii, şi să te cunoască pe Ti ne, Răsăritul celde Sus, Doamne, slavă Ţie!”

Prin Întruparea Lui minunată, Fiul S-a atins de fireaome nească, a cuprins-o pe ea în Ipostasul Său, înmuindu-ne cu dragostea Lui jertfelnică, spre a ne face vas ales, însta re să se umple de Viaţa Lui. Să medităm la sensul spi -ri tual al sărbătorii Naşterii Domnului, călăuziţi de un în -demn al Sfântului Grigorie de Nazians, care scrie însufle -ţi tor: „Alergă cu steaua şi adu-I daruri cu magii - aur, tă -mâ ie şi smirnă - ca unui împărat, şi ca unui Dumnezeu, şica unui mort din pricina ta! Slavosloveşte împreună cupăs torii, cântă cu îngerii, dănţuieşte cu Arhanghelii! Şi săfie praznic al puterilor cereşti şi al celor pământeşti!”

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Deşi armata română contribuise, alături de ArmataRo şie, la eliberarea nord-vestului Transilvaniei, sovie -ti cii au impus evacuarea autorităţilor româneşti rein-stalate în patru judeţe din fostul teritoriu ocupat de Un -ga ria. Articolul 19 al Convenţiei de Armistiţiu, semna -tă la Moscova, la 12/13 octombrie 1944, stipula că„Tran silvania (sau cea mai mare parte a ei)” urma săfie restituită României, formularea ambiguă încurajândgu vernul maghiar să spere că va obţine concesii terito-riale din partea României. Ştim astăzi, graţie publicăriijur nalului liderului comunist bulgar Gheorghi Di mi -trov, cum Stalin le-ar fi spus Anei Pauker şi lui Gheor -ghiu-Dej, în ianuarie 1945, să lanseze ideea că un gu -vern de orientare comunistă va putea contribui la ob ţi -ne rea nord-vestului Transilvaniei. La numai două zilede la instalarea prin forţă a guvernului Petru Groza, la8 martie 1945, prim-ministrul român adresează o te le -gra mă lui Stalin prin care îi transmitea dorinţa poporu-lui român de a reintegra Transilvania României. A do -ua zi, printr-o altă telegramă, ca şi cum abia aştepta so -li citarea premierului român, Stalin răspunde că este deacord cu cererea guvernului de la Bucureşti. La 13mar tie 1945, o şedinţă solemnă a Executivului, ţinută,în mod simbolic, la Cluj, saluta gestul generos alURSS, determinat de faptul că, la Bucureşti, se afla ungu vern care se bucura de încrederea liderului de laKrem lin. Reinstalarea administraţiei româneşti înnord-vestul Transilvaniei, o problemă pe care guverne -le anterioare în zadar încercaseră să o rezolve, fuseseob ţinută de guvernul Petru Groza în mai puţin de osăp tămână de la impunerea sa!

Regele Mihai şi ruşiiFie că vorbim de URSS, fie de Rusia de astăzi, răz -

bo iul Germaniei naziste împotriva Uniunii Sovie ti ce afost întotdeauna utilizat în scop propagandistic şi va lo -ri zat ideologic, fiind numit şi astăzi de istoricii ruşi„Ma rele Război pentru Apărarea Patriei”, transformatîn epopee a neamurilor trăitoare în „patria proletaria tu -lui”. În timp ce la Moscova se vorbeşte de atacul Ger-maniei naziste împotriva URSS, la 22 iunie 1941, mo -ment care declanşează aşa-numitul „Mare Războipentru Apărarea Patriei”, pentru noi, aceeaşi zi are osem nificaţie istorică diferită: intrarea României în AlDoi lea Război Mondial, alături de Germania nazistă,pentru eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi ţi -nu tului Herţa, teritorii ocupate prin forţă de UniuneaSo vietică, în iunie 1940, ca urmare a punerii în aplica -re a protocolului adiţional secret al Pactului Ribben-trop-Molotov. Istoricii sovietici şi ruşi uită, atunci cândvor besc cu evlavie de „Marele Război pentru ApărareaPa triei”, că inamicii principali de la 22 iunie 1941 suntfoş tii aliaţi din august 1939, care în baza Pactuluiamin tit, îşi împărţiseră „frăţeşte”, cu pofte teritorialeneo stoite, cam tot ceea ce se putea în Europa ră să ri tea -nă. Celebra înţelegere dintre Hitler şi Stalin func ţio na -se, fără dimensiuni majore, aproape doi ani.

Regele Mihai, atunci când consideră că ruşii ar pu -tea fi îndreptăţiţi să aibă o „atitudine dură” pentru că„am făcut război împotriva lor”, probabil că păstreazămai degrabă amintirea neplăcută a subordonării salecom plete faţă de deciziile luate de generalul Ion An to -nescu, care nu l-a consultat (suveranul român a aflat dela radio că România a intrat în război!). Dar ignoră că

Ro mânia a fost angajată de Conducătorul Statului încon flictul împotriva Uniunii Sovietice, la 22 iunie1941, într-un entuziasm general. El păstrează convin-gerea, falsă de altminteri, dar răspândită încă, potrivitcă reia se impune o estompare a oricărei asocieri cu re -gi mul nazist, chiar dacă obiectivele României, la 22 iu -nie 1941, erau cu totul altele. Acesta este şi motivul, înopi nia mea, pentru care mai toate evenimentele Cam-paniei din Est (intrarea României în Al Doilea RăzboiMon dial, bătăliile de la Odessa şi Stalingrad, lupteledin Crimeea) abia au fost amintite în spaţiul public laîm plinirea a 70 de ani de la derularea lor.

Mitul „frăţiei de arme” româno-sovieticeConservat, din motive ideologice, în întreaga isto-

riografie militară dinainte de 1989, mitul „frăţiei de ar -me” româno-sovietice are fisuri majore. În fapt, la ni -ve lul comandamentelor, relaţiile au fost mai degrabăten sionate, ca urmare a felului în care sovieticii şi-auexer citat actul de comandă. Adesea, misiunile de luptăau fost stabilite fără consultarea comandanţilor românişi fără a ţine seama de situaţia operativă sau de capa ci -ta tea combativă a marilor unităţi, ceea ce însemna uti-lizarea trupelor româneşti în zone cu risc major depier deri masive în oameni şi material de luptă. Nu depu ţine ori, comandanţii corpurilor de armată sau di vi -zii lor sovietice şi-au subordonat diviziile române gă si -te în zonele care acţionau, fără nici o explicaţie sauaccep tul Marelui Stat Major român, intercalând marileuni tăţi române printre corpurile de armată sovietice. La8 octombrie 1944, de pildă, generalul Nicolae Macici,co mandantul Armatei 1 Române, avea forţele subordo-nate către trei comandamente sovietice, limitându-i-sedras tic orice posibilitate de a-şi exercita actul de co -man dă. Este foarte adevărat însă că aceste raporturi aufost decisiv influenţate şi de capacitatea comandanţilorro mâni de a se împotrivi abuzurilor şi atitudinii aro-gante afişate de comandanţii sovietici. Unii au făcut-oîn beneficiul militarilor din subordine, alţii, urmăriţi deun trecut pus acum la îndoială (participarea pe frontulde Est la „războiul sfânt împotriva bolşevismului”), înnoi le circumstanţe politico-militare în care evolua Ro -mâ nia, sub ocupaţie sovietică, s-au comportat lamenta-bil.

Spaima schimbărilor făcute de sovietici pe neaştep-tate la comanda unor mari unităţi, fără a oferi preamul te detalii, se răspândise cu rapiditate la nivelul ma -ri lor comandanţi, paralizându-i şi făcându-i imuni lain juriile şi comportamentul grosolan al generalilor so -vie tici. În plus, „trecutul” unora - poziţiile deţinute întim pul regimului antonescian - începea să apese ca unba last. Generalul Vladimir Constantinescu, comandan-tul secund al Diviziei 8 Cavalerie, un as al cavaleriei,se lasă jignit de generalul sovietic Sersciuk. Acesta dinur mă, nemulţumit de faptul că generalul român conser -va se personalul diviziei, refuzând să-l arunce într-olup tă în care şi-ar fi pierdut viaţa în mod inutil, în lipsaspri jinului artileriei, îi cere să meargă pe front şi, apoi,ia decizia de a-l înlocui de la comanda marilor unităţi,atât pe el, cât şi pe comandantul acesteia, generalulIoan Eftimiu.

Colonel Florin ŞPERLEAhistoria.ro

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEI

Nr. 23 (508) din 17 decembrie 2019Pagina 6

De ce 25 octombrie este De ce 25 octombrie este ziua Armatei Române?ziua Armatei Române?

CarteCarteVarşava, Anca­Donţu

Ororile pe care le vei întâlni înacest volum - fie că este vorba despreo fetiţă superbă şi malefică, care-şiîn fige un cuţit în corp, fie că asişti laun bal care se transformă într-o sinu-cidere colectivă ori la descoperireaunui cadavru pe malul unui lac - nusunt gratuite şi nici întâmplătoare.Ele construiesc un univers aparte,cum plit, născocit de un singur perso -naj, care capătă diverse identităţi de-a lungul cărţii. Povestire cu poves ti -re, Varşava te va conduce prin cele mai întunecate cotloane alemin ţii umane.

w.w.w.humanitas.ro

ConcertConcertOzana Barabancea, ,,Ninge cu iubire peste timp”,­22­decem­­­-

­brie,­ora­19:00,­Sala­Dalles,­Bucureşti.Pe 22 decembrie, Ozana Barabancea, una din vocile de aur ale

mu zicii româneşti, aduce la Sala Da -lles în prag de sărbători concertul„Nin­ge­cu­iubire­peste­timp”, un pro -iect de suflet al artistei, cu un reperto-riu variat şi plin de melodie, ritm şicu loare, alături de numeroşi invitaţicum ar fi: compozitorul Cris tian Faur,so pranele Ina Elena Dincă, Oana Şer-ban şi Mihaele Alexa, me zzosopranaAli na Dragnea, solista Iulia Burcă, cu -nos cuta Oana Sârbu şi pianiştii SorinZlat şi Alexandru Burcă.

„Acest proiect de suflet este gânditcu inima şi îl consider terapie pentrusu flet! Mulţumesc celor care au în cre -

de re în mine şi în arta mea”, a spus Ozana Barabancea.Îndrăgita cântăreaţă de jazz şi music- hall, artist liric al Operei

Na ţionale Române şi om de televiziune, Ozana Barabancea strân -ge ropote de aplauze la fiecare concert cu vocea ei inconfun da bi -lă.

www.infomusic.ro

Film Film Maestrul minciunilorBătrânul escroc Roy Courtnay

(Ian McKellen) şi-a găsit ur mă toareaţintă: recenta văduvă Betty McLeish(Hellen Mirren) care a moş te nit mi -lioane de dolari, iar Roy in ten - ţionează să pună mâna pe toată ave - rea. Încă de la prima întâlnire, Royîncepe să o controleze pe Betty cutrucurile sale de manipulare, iar Be -tty, care pare destul de încântată deel, se lasă purtată de val. Însă, de dataaceas ta, ceea ce ar fi trebuit să fie osca matorie uşoară se transformă într-un joc de-a şoarecele şi pisica, pe unte ren minat, în care miza creşte de lao clipă la alta, iar trădările expun noipe ricole.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Fiu l Ceru lu i ş i Domnul Pământulu iF iu l Ceru lu i ş i Domnul Pământulu i

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (508) din 17 decembrie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

PRINSORI

DEZASTRU

FAVOAREMOTIV

RITMIC

NIMENI

DE METAL

EªUAT

SOLO DETROMPETÃ

A DECLAMA

OPRIMAT

EXACT

MÃSCÃRICI

MEDIUMARIN!

PRINSE ÎNCUIE!

SCOS UNSTRÃNUT

CREANGÃ

BANII NOªTRI

DOMOLI

CUNUNÃ!

FIICÃ

TURN DIN IAªIMAGAZIN

PRIVAT

FIE!

TRANDAFIRIUFIR

FLUVIUEUROPEAN

VENERATÃ

ÎNZESTRAT

DÂRÃ DELUMINÃ

2-2!

Efectul somnului asupra memoriei Somnul are un efect pozitiv asupra legăturilor neu-

ronale necesare memoriei de lungă durată. Faptul căsom nul are un efect pozitiv asupra calităţii memorieinoas tre a fost confirmat de mai multe studii de-a lun-gul timpului, totuşi, relaţia dintre somn şi memoria pe

ter men scurt,vor bim aici decâ teva ore sauzi le, nu a fostîn deajuns ex -plo ra tă.

David Mor-gan doc torandal UniversităţiiRo yal Hallo -way din Lon-

dra, îm preună cu profesoara Lau ra Mickes, de la Uni-versitatea Bristol, şi alţi cer ce tă tori de la instituţii aca -de mi ce şi ştiinţifice din Rega tul Unit şi Statele Uniteale Ame ricii au demarat un stu diu în care au văzut cumfunc ţionează relaţia dintre somn şi memoria de scurtădu rată, notează Medicalxpress. În cadrul acestui stu -diu, oamenii de ştiinţă le-au ce rut celor 4.000 de parti -ci panţi să identifice vinova tul dintr-o înregistrare aunei infracţiuni. Jumătate dintre par ticipanţi au făcutpar te din grupul de control, răs pun surile acestora le ga -te de autorul infracţiunii fiind în registrat la puţin timpde la vizionarea videoclipului. Gru pul experimental aavut o perioadă de 8-12 ore în care a dormit înainte dea identifica autorul infracţiunii pre zentate. Rezultateleaces tui experiment au arătat că, in diferent de faptuldacă au dormit sau nu, nu au putut fi identificate dife -ren ţe între cele două grupuri. Profesoara Laura Mi -ckes, de la facultatea de Psihologie a Uni versităţiiBris tol, explică faptul că, în acest studiu, cer cetătoriiau plecat de la asumpţia că somnul repre zin tă un fac-tor pozitiv asupra calităţii memoriei, dar, după cum ade monstrat acest experiment, nu au putut fi identificatedi ferenţe de performanţă. „Din cer ce ta rea noastră re -zul tă două implicaţii majore: somnul nu îmbunătăţeşteca pacităţile martorilor oculari, dar nici nu are impactne gativ asupra fiabilităţii. Faptul că fiabilitatea nu esteafec tată de diverşi factori - somnul şi tre zirea; interva -le de retenţie scurte sau lungi - este în con cordanţă cuun corp din ce în ce mai mare de do vezi pe care fiabi -li tatea martorilor oculari depinde de o se rie de factori”,ex plică aceasta.

Sistem portabil de imagistică medicală

Sistemul combină razele X cu tehnologia ultrasu -ne telor. Cercetătorii de la Universitatea Buffalo, Sta te -le Unite ale Americii, împreună cu Coswell Park Com-rehesive Cancer Center and Windsong Radiology lu -crea ză la o tehnologie de imagistică medicală carecom bină razele X cu ultrasunetele pentru a realiza omai bună scanare a ţesuturilor mamare mai dense. Pri -me le teste cu acest nou dispo zi tiv oferă rezultate pozi-tive, no tea ză Medical­xpress. „Dezvol tăm un nou sis-tem de imagisti că care se nu meş te Dual Scan Ma mmo -sco pe, care combină razele X cu ultrasunetele. Credem

că are po ten ţia lul de a ajuta la detectarea cance r uluima mar mai de vre me, crescând astfel ratele de su pra -vie ţuire”, ex plică autorul stu diului, Jun Xia, asistentuni ver sitar în cadrul Departamentului de BioinginerieMe dicală. În cazul cancerului de sân, mamografiile re -gu late sunt re comandate pentru a identifica din timpris curile la care se supun femeile, totuşi, în cazul unorfe mei, ţesutul din zonele respective se poate dovedimult prea dens pentru ca această tehnică să fie eficien-tă. Acestor fe mei le rămâne în schimb posibilitatea fo -lo sirii RMN-ului, dar care se dovedeşte a fi scump şipe riculos în ca zul în care pacientele sunt alergice laagen tul de contrast. Această nouă tehnologie permitestu dierea ţesuturilor mai dense în profunzime şi, con-form cercetătorilor, ar putea să fie adaptată pentru aavea dimensiuni ase mănătoare cu aparatele de mamo-grafie actuale. Stu dii le iniţiale s-au dovedit a fi un suc-ces şi, conform cer cetătorilor, acest nou dispozitiv arpu tea fi folosit pentru studierea tumorilor milimetrice.În viitor, oa me nii de ştiinţă vor să extindă testele pe câtmai mulţi pa ci enţi, asta pentru a identifica potenţialeleli mite ale acestei tehnologii. Studiul a fost publicat înIEEE Tran sactions on Biomedical Engineering.

wwww.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

J

-Tată, ce este un e -cou?

- E singurul care arecu raj să îi răspundă

ma mei tale!J

- Gheorghe, tu ce-ţi doreşti de Cră-ciun?

- Nimic, tu Rozi! Numa să mă iu -beşti şi să-mi fii credincioasă mereu!

- Na, prea târziu, ţi-am luat dejaniş te ciorapi!

J

Un tip vine la ghicitoare. Aia îi pri -veş te palma:

- Groaznic. Soacră-ta va muripeste două zile.

- Asta ştiu şi fără tine. Pe mine măin teresează dacă voi fi prins sau nu!

J

Vameşul găseşte o puşcă ascunsăîn bagajul unui sicilian şi-i zice:

- Ce-i asta?- E un calculator…- Mie mi se pare o puşcă! -Păi, noi cu asta ne rezolvăm so co -

te lile...J

O maşină, după ce loveşte un pie -ton, îşi mai continuă drumul încă vreo10 metri. Şoferul opreşte, scoate capulpe geam şi urlă:

- Fii bă, atent!Pietonul speriat, se ridică şi întrea -

bă:- De ce mă, dai înapoi?

J

El: Iubito, dacă mă superi de desfi -gu rez!

Ea: Cum, ai fi în stare să mă lo -veşti?

El: Nu, îţi ascund fardurile!J

Un hoţ intră într-o casă, ajunge înli ving şi începe să scotocească prinser tare. La un moment dat aude o vo -ce:

-Iisus te priveşte!Hoţul se opreşte din scotocit, se ui -

tă în jur, nu vede nimic şi îşi zice în si -nea lui:,,Mi s-a părut din cauza emo ţi -ei” şi continuă scotocitul.

- Iisus te priveşte!

De data asta se uită mai atent în jurşi vede într-un colţ o colivie în careera un papagal. Răsuflă uşurat şi zice:

- Aaa! Tu erai Iisus?- Nu, eu sunt Moise. Iisus e pitbu -

llul din pragul uşii.J

- Azi, ce ai de gând să faci?- Nimic.- Dar tot nimic ai făcut şi ieri.- Da, dar nu am terminat....

J

-Bulă, tu ai văzut vreodată o că pri -oa ră?

- Da, la televizor.- Eu te întreb dacă ai văzut-o în na -

tu ră?- Nu, tata nu ne lasă să scoatem te -

le vizorul afară.J

-Te-ai însurat sau tot singur teocupi de gospodărie?

- Da.- Ce, ,,da”?- Da, m-am însurat şi tot singur mă

ocup de gospodărie.www.bancuri.ro

Tehnologie mini LED În paralel cu extinderea folosirii

ecra nelor OLED la şi mai multe dis-pozitive din gama Apple, companiaame ricană ar putea face şi un pas me -nit să-i consolideze imaginea debrand premium, introducând un noutip de ecran bazat pe o tehnologie con-siderată din multe puncte de vederesu perioară celei OLED. Potrivit afir-maţiilor făcute de cunoscutul analistMing-Chi Kuo, faimos pentru acura te -ţea predicţiilor sale pe tema produ se -lor Apple, gigantul american va lansapri mele generaţii de produse înzestra -te cu ecrane mini LED spre finalulanu lui 2020, începând cu versiunileac tualizate ale tabletei iPad Pro de12,9” şi modelul MacBook Pro de16”. Astfel, până la finalul anului vii -tor, Apple va avea în portofoliu între

pa tru şi şase produse echipate cu ecra -ne mini LED. Tranziţia către noua teh -no logie va fi însă una treptată, ecra ne -le OLED şi mini LED urmând să coe -xis te încă multă vreme de acum înain -te, cele din urmă fiind preferate la ga -ma premium. Comparat cu tehnologiaOLED, cea mini LED, preia multe dinavan tajele acesteia şi elimină neajun-surile, cum ar fi modificarea nuanţeide culoare atunci când imaginea nueste privită direct din faţă, efectul deburn-in cauzat de afişarea îndelungată

a unor imagini statice şi uzura în timp.Ga ma extrem de densă de LED-uripro mite raporturi de contrast ridicate,o gamă largă de culori şi o construcţiesub ţire. În continuare este păstrată efi-cienţa consumului de energie şi timpulde răspuns foarte redus. Ecranele MiniLED-ul se pretează astfel pentru dis-pozitive high-end şi aplicaţii undeacu rateţea culorilor este importantă,cum ar fi editare foto-video. Rămânedoar de văzut cât de deschis esteApple faţă de perspectiva unor schim-bări atât de tranşante la partea de hard-ware, compania fiind cunoscută maide grabă pentru prudenţa cu care ac -cep tă modificări relativ minore, evi -tând astfel potenţiale probleme cuapro vizionarea de componente dificilde produs în volum suficient şi even-tuale defecte asociate tehnologiiloremer gente.

Snapdragon 865Galaxy Qualcomm a prezentat de -

ta lii complete despre noul chip setSnap dragon 865, cel care va sta la ba -za multor telefoane foarte performantedin 2020. Noul Snapdragon 865 de laQual comm este din nou un chipset oc -ta-core, cu o structură similară cu ceade anul trecut. Are un nucleu principalde viteză mare, trei nuclee puternice lavi teză mai mică şi alte şi alte patru nu -cle e pentru funcţii mai puţin impor-tante, la o viteză mai mare. Qualcommfo loseşte nuclee ARM Cortex-A77 şiCortex-A55. Noul GPU Andreno 650pro mite o performanţă semnificativîm bunătăţită faţă de modelul prece-dent şi chiar şi un consum de energiere dus. Desigur, capabilităţile foto şivi deo sunt însă cele mai importante,iar aici, Snapdragon 865 reuşeşte să

im presioneze: suport pentru camerede până la 200 megapixeli în regim„single” sau 64 megapixeli cu „ZeroShu tter Lag”, filmări 8K la 30FPS sau4K la 120 FPS şi multe altele. Snap-dragon 865 va fi livrat doar alături deun modem 5G Qualcomm X55, astfel,vi teza de descărcare va fi de până la7500 Mbps pentru smartphone-urilecare îl au în componenţă. Şi proceso -rul grafic Adreno 650 promite o îm bu -nă tăţire similară la nivelul performan -ţei în aplicaţii 3D. Toate procesoarelemo bile din ultimii câţiva ani au fostechi pate cu nuclee dedicate algoritmi -lor de tip Al şi Machine Learning.Noul Snapdragon 865 beneficiază deun astfel de nucleu numit Hexagon698 DSP, care promite performanţă dedo uă ori mai mare decât modelul pre -ce dent, cu un consum de energie cu35% mai mic. La capitolul fotografie,pro cesorul de imagine Spectra 480(ISP), va fi un upgrade major, cu su -port pentru camere de până la 200 me -ga pixeli. Şi la capitolul filmare avemîn registrare la rezoluţie 8K la 30 deca dre pe secundă, Dolby Vision pe de -vice, fotografii la 64 megapixeli întim pul înregistrării video şi filmăriHD la 960 de cadre pe secundă. Pri -me le telefoane echipate cu Snapdrag-on 865 sunt aşteptate începând cu tri -mes trul întâi al anului 2020.

www.go4it

Nu mă amuză decât pregătirile pentru unpro iect care n-are sorţi de reuşită.

Ciobanul printre oile sale pare o biserică înmij locul satului.

Cum îi spui unei femei că este frumoasă, seşi crede inteligentă.

Cuvântul trebuie să lupte cu ideea şi să nu-ipu nă piedică.

A sforăi înseamnă a dormi cu glas tare.Nu-i destul să gândeşti: trebuie să gândeşti

la ceva anume.Omul se naşte cu viciile sale; virtuţile şi le

do bândeşte.Nu dispreţuim cu îndârjire decât ceea ce iu -

bim în taină.Stilul înseamnă obişnuinţa, a doua natură a

gân dirii.Cei slabi nu pot niciodată să ierte. Iertarea

este atributul celor puternici.Uneori, abia după ce am ieşit din scenă în ţe -

le gem ce rol am jucat.Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

C M Y K

,