strategie utilizare biomasa.pdf

1

Abordarea strategică privind valorificarea

potenţialului de producere şi utilizarea biocarburanţilor şi direcţii de actiune pentru

dezvoltarea şi utilizarea biomasei

(Rezumat)

1. Strategie biocarburanţi

OBIECTIVE

1.1. Obiectivul general

Obiectivul general al strategiei României privind biocarburanţii îl constituie creşterea ponderii acestora în cadrul carburanţilor pentru transport în condiţii de durabilitate, eficienţă şi competitivitate. 1.2. Obiective strategice A. Securitate energetică

· Creşterea securităţii energetice prin diversificarea resurselor energetice utilizate şi limitarea dependenţei de resursele energetice de import;

· Reducerea importurilor de produse petroliere; · Lărgirea bazei resurselor energetice prin utilizarea potenţialului naţional de resurse

bioenergetice; · Creşterea nivelului de eficienţă a tehnologiilor.

B. Durabilitate

· îmbunătăţirea eficienţei energetice a tehnologiilor de producţie şi utilizare a biocarburanţilor;

· utilizarea raţională a resurselor de sol ale ţării fără a rezulta un impact negativ asupra biodiversităţii şi secătuirea solurilor bogate în carbon;

· reducerea emisiilor cu efect de seră pe întreg ciclul de producere şi utilizare a biocarburanţilor;

· utilizarea deşeurilor agro-alimenare, municipale şi forestiere; · susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare & transfer tehnologic

a rezultatelor cercetărilor aplicabile cu privire la producerea şi utilizarea biocarburanţilor.

2

C. Competitivitate

· dezvoltarea pieţelor concurenţiale privind carburanţii în acord cu impactul de mediu al acestora pe întreg ciclul de viaţă;

· lărgirea gamei de plante energetice cultivate în România în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale ţării,

· dezvoltarea tehnologiilor de cultură a plantelor energetice prin maximizarea nivelului producţiilor şi creşterea eficienţei energetice;

· optimizarea tehnologiilor de producţie a biocarburanţilor de generaţia întâia (biomotorinelor şi biobenzinelor);

· dezvoltarea tehnologiilor de producţie a carburanţilor de generaţia a doua. D. Dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale

· utilizarea la întreaga capacitate a potenţialului agricol existent în zonele rurale; · dezvoltarea unor IMM-uri în zonele rurale; · lărgirea pieţei produselor agricole (alimentare şi nealimentare); · creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă disponibilă în zonele rurale; · promovarea unei pieţe a energiei regenerabile va contribui la realizarea

obiectivelor revizuite de la Lisabona, printr-o creştere a ocupării forţei de muncă şi a eforturilor depuse în domeniul activităţii de cercetare şi de inovare.

Potenţialul resurselor energetice

Potenţialul de resurse de matarii prime al României pentru producerea biocarbu-ranţilor include atât resurse oferite de agricultură, cât şi resurse oferite de silvicultură. Agricultura

Având în vedere condiţiile pedoclimatice ale ţării cele mai fezabile culturi pentru producerea biocarburanţilor de generaţia I-a sunt:

Þ pentru producţia de biomotorine: rapiţa, floarea-soarelui şi soia; Þ pentru producţia de bioetanol: sfecla de zahăr, cerealele (grâu, porumb, orz).

Evoluţia suprafeşelor cultivate cu aceste culturi şi nivelul rcoltelor sunt prezentate

în tabelul 4.2. Silvicultura

Cele cca. 6,37 milioane ha de vegetaţie forestieră din România se găsesc neuniform răspândite pe zone geomorfologice. . Astfel, pădurile montane şi premontane de răşinoase şi amestec de răşinoase cu fag reprezintă ca. 58 % din total, cele de deal şi podiş constituite din făgete, stejerete şi amestecuri de stejerete (şleauri) ca. 27 %, iar cele de câmpie şi de luncă doar ca. 7 %.

În România s-a recoltat în 2005 un volum de masă lemnoasă de 15671.103 m3 rezuntând 414.103 m3 pierderi tehnologice şi 869.103 m3 coajă, rezultând astfel un important potenţial de biomasă care poate fi folosit şi pentru producerea biocombustibililor de generaţia a II-a.

Culturile forestiere perene destinate producţiei biocombustibililor de generaţia a II-a reprezintă un capitol cu totul nou pentru ţara noastră. Pentru anumite specii sistemul de rotaţie scurtă poate reduce ciclul de viaţă al arborilor la 3...15 ani. În acest mod se poate

3

asigura o importantă cantitate suplimentară de biomasă lemnoasă disponibilă pentru peoducerea de biocarburanţi.

Speciile recomandate pentru cultivare în acest sistem sunt plopul şi toate tipurile de salcie, acestea dând o producţie de masă uscată de 10...15 t/ha/an (180...260 GJ/ha/an).

Cheia succesului economic este dată de stabilirea unui sistem logistic eficace de recoltare, recuperare, compactare, transport şi sortare a materialului. Dintre acestea o pondere însemnată în balanţa economică o au recoltarea şi transportul. Plantaţiile de culturi forestiere perene au un impact deosebit de pozitiv asupra mediului deoarece pot contribui la creşterea calităţii solurilor prin mărirea gradului de acoperiere şi a cantităţii de materie organică, la reducerea riscului de eroziune a terenurilor. Ele contribuie şi la creşterea diversităţii habitatului şi la utilizarea economică a unor terenuri puţin propice agriculturii.

4

Tabelul 4.2

Evoluţia producţiei principalelor culturi energetice

Anul Specificiaţie UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Rapiţă Suprafaţa 103 ha 0,3 1,7 7,2 27 83,6 68,4 82,4 74,6 17,6 48,4 87,8 110,1 348,8 Producţia medie kg/ha 1178 1086 1620 1050 1294 1113 1235 481 473 2090 1681,0 1590,0 998,0 Producţia totală 103 t 0,4 1,9 11,6 28,7 108,2 76,1 101,8 35,9 8,1 101,1 147,6 175,1 348,2 Floarea-soarelui Suprafaţa 103 ha 714,5 916,8 780,7 962,2 1043 876,8 800,3 906,2 1153 1007 971,0 991,0 831,4 Producţia medie kg/ha 1304 1193 1095 1115 1243 821,0 1029 1105 1306 1753 1381 1540 627,0 Producţia totală 103 t 932,9 1095,6 858,1 1073,3 1300,9 720,9 823,6 1002,8 1506,4 1767,1 1340,9 1526,2 521,5 Soia Suprafaţa 103 ha 73,4 80,2 63,1 147,3 99,8 117 44,8 71,8 128,8 122,4 143,1 192,6 113,7 Producţia medie kg/ha 1470 1410 1920 1364 1838 594 1623 2033 1746 2452 2186 1769 1084 Producţia totală 103 t 107,9 113,1 121,1 200,8 183,4 69,5 72,7 145,9 224,9 300,1 312,8 340,7 123,3 Sfecla de zahăr Suprafaţa 103 ha 133,2 135,9 128,8 117,8 65,5 48,4 39,0 40,7 37,9 18,8 25,2 39,9 25,0 Producţia medie kg/ha 19,928 20,960 21,166 20,045 21,608 13,787 22,432 23,429 20,172 29,331 28,932 28,232 36,320 Producţia totală 103 t 2654,2 2848,2 2725,5 2361,4 1414,9 666,9 875,5 954,6 764,5 551,6 729,7 1125,9 809,2 Grâu Suprafaţa 103 ha 2480,8 1781,7 2406,8 2016,5 1674,1 1937,9 2453,2 2294,5 1748 2008,1 2496,7 2012,6 1946,0 Producţia medie kg/ha 3090 1765 2972 2570 2780 2290 3038 1923 1428 3870 2960 2746,0 1544,0 Producţia totală 103 t 7666,5 3143,8 7152,5 5176,6 4659,1 4430,6 7725,4 4412,6 2496,4 7771,4 7389,7 5526,2 3005,5 Porumb Suprafaţa 103 ha 3109,2 3277 3037,7 3128,9 3013,4 3049,4 2947 2894,5 3206,5 3201,9 2630 2520,3 2119,4 Producţia medie kg/ha 3184 2926 4171 2756 3627 1603 3066 2902 2988 4630 3951 3565,0 1740 Producţia totală 103 t 9923,1 9607,9 12687 8623,4 10935 4897,6 9119,2 8399,8 9581,7 14126,2 10390,3 8984,7 3687,9

5

Pe baza studiilor efectuate, precum şi în urma consultărilor cu alţi specialişti din ţără şi din străinătate şi a analizei documentelor Comisiei şi Parlamentului Uniunii europene şi ţinând seama de evoluţie previzionată a consumului de carburanţi, s-au proiectat trei scenarii privind dezvoltarea producţiei de biocarburanţi în România. Obiectivul fundamental al tuturor acestor scenarii este îndeplinirea obiectivelor trasate de UE ţărilor membre: 5,75 % încorporarea în 2010 şi 10 % încorporare în 2020 (fig. 6.1). În cazul tuturor scenariilor s-a ţinut cont de inerţia existentă pe întreg lanţul de la producătorii de materii prime la procesatori, distribuitori şi în final la utilizatori. S-a considera a fi extrem de important crearea unui adevărat sistem de producere şi utilizare a biocarburanţilor care să cuprindă întreaga ţară şi toate categoriile de utilizatori.

Fig. 6.1 Evoluţia previzionată a gradului de încorporare a biocarburanţilor

În toate cazurile suprafaţa arabilă necesară pentru obţinerea materiei prime agricole este sub 7,5 %, mult mai scăzută decât suprafaţa arabilă rămasă în afara prevederilor acordului de aderare a României la UE (25,4 %), sau care nu este utilizată în prezent. Ca atare nu este nici o competiţie reală cu producţia alimentară. În acest context este importantă crarea unei pieţe interne a biocarburanţilor.

Menţionăm că s-a considerat că producţia biocombustibililor de generaţia a doua va putea fi operaţională la nivel industrial numai după 2017.

84

86

88

90

92

94

96

98

100

2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019

motorină biodiesel

5,75 %

10,0 %

[%]

Conform Directivei UE

Conform Directivei UE

6

Scenarii privind dezvoltarea strategică a producţiei de biocarburanţi în România

2010 2015 2020 Biocarburant Suprafaţa utilizată Biocarburant Suprafaţa utilizată Biocarburant Suprafaţa utilizată Specificaţie

[103 t] %* [ha] %** [103 t] %* [ha] %** [103 t] %* [ha] %** Scenariu 1 Biocarburanţi, total 262 5,75 388180 4,12 375,5 8,0 554731 5,88 483,0 10,0 715786 7,59 Biomotorine, total: 178,5 5,75 354086 3,75 255,75 8,0 504401 5,35 329,0 10,0 651041 6,90

- biodiesel 166,5 334669 3,55 239,75 478512 5,08 311,0 621915 6,60 - ulei vegetal pur 12,0 19417 0,20 16,0 25889 0,27 18,0 29126 0,30

Biobezine: - bioetanol 83,5 5,75 34094 0,37 119,7 8,0 50330 0,53 154,0 10,0 64745 0,69 Scenariu 2 Biocarburanţi, total 262,0 5,75 300440 3,18 375,5 8,0 392948 4,17 483,0 416320 4,41 Biomotorine, total: 178,5 5,75 273385 2,90 255,75 8,0 352626 3,74 329,0 370206 3,92


Biobezine: - bioetanol 83,5 5,75 27055 0,28 119,7 8,0 40322 0,43 154,0 46114 0,49 Scenariu 3 Biocarburanţi, total 262,0 5,75 300440 3,18 1079,8 23 (8) 509000 5,40 1226,0 25,3(10) 509000 5,40 Biomotorine, total: 178,5 5,75 273385 2,90 291,7 279000 2,96 329,0 279000 2,96


Biobezine: - bioetanol 83,5 5,75 27055 0,28 119,7 230000 2,44 154,0 230000 2,44 * procent de încorporare în masa de carburanţi fosili / procent din cantitatea de carburanţi fosili ** procent din total suprafaţă arabilă Nota: Consum de carburanţi pentru transport raportat 2006: total 4.557.093 t, din care: 1.453.250 t – benzină şi 3.103.093 t motorină

7

PROGRAM de acţiuni prioritare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei pentru biocarburanţi (2008-2020)

Nr. crt.

Acţiunea Termen de realizare

Responsabilităţi Proceduri

1 Program de sprijin pentru culturile energetice prin plăţi directe pe suprafaţă din fonduri UE

- rapiţă: 50 EURO/ha - floarea-soarelui: 50 EURO/ha - soia: 50 EURO/ha - porumb: 50 EURO/ha -

2008-2010 MAPRD APIA

Asigurare fonduri pt. întreaga suprafaţă cultivată cu culturi energetice

2 Program de sprijin pentru culturile energetice de la bugetul naţional

- rapiţă: 50 EURO/t - floarea-soarelui: 50 EURO/t - soia: 50 EURO/t - porumb: 50 EURO/t

2008-2020 MAPRD

Asigurarea sprijinului financiar pentru întreaga cantitate de seminţe destinată producerii de biocarburanţi

3 Sprijin pentru culturile energetice de la UE prin acordarea unei sume de 45 EURO/ha în plus faţă de măsurile de sprijin anterioare

2008-2010 MAPRD


4 Program naţional de cercetare pentru culturile energetice destinate producerii biocarburanţilor:

- ameliorarea plantelor energetice în vederea creşterii producţiilor în condiţiile pedoclimatice din România

- introducerea unor noi plante în cultură (ex. miscanthus, cynara, etc.)

- elaborarea de tehnologii de cultură de eficienţă energetică maximă şi impact negativ de mediu minim

2008-2020 MEC, MAPDR

Asigurarea fondurilor necesare: naţinale şi UE -EAFRD ; EFF

8

Nr. crt.



5 Program de implementare a celor mai fezabile plante energetice şi a celor mai eficiente tehnologii de cultură.

2008-2020 MAPRD Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE (ERDF)

6 Program de sprijin nerambursabil pentru adaptarea motoarelor de tractoare şi combine pentru a utiliza ulei vegetal pur

2008-2020 MAPRD Fonduri sectoriale Fonduri UE (ERDF)

7 Program Naţional "Transport urban curat" privind promovarea utilizării biocarburanţilor în transportul public în oraşe

2008-2020 MAI URTB MM

Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE - Program Naţional

8 Program de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor de obţinere a biocarburanţilor de generaţia a II-a

2008-2020 MEC Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

9 Program naţional pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţii pentru producerea biocarburanţilor

2008-2020 MEF Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

10 Implementarea sistemului de asigurarea şi certificare a calităţii biocarburanţilor

2008-2010 MEF Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

11 Implementarea Sistemului de acordare a bonusurilor pentru utilizarea biocarburanţilor

2008-2020 MM Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare

12 Crearea pe lângă Agenţiile de dezvoltare regională a unor Oficii de consultanţă în domeniul biocarburanţilor

2008-2020 Consiliul pentru dezvoltare regională

Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri UE

13 Finanţarea nerambursabilă a unor programe de audit tehnic periodic pentru micii întreprinzători din lanţul de producţie a biocarburanţilor.

2008-2020 MEF Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare

9

Nr. crt.



14 Crearea unui Fond de împrumut pentru sprijinirea micilor întreprinzători în iniţierea unor unităţi de producţie pentru biocarburanţi.

2008-2020 MEF, MM Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

15 Crearea Registrului naţional al producătorilor autorizaţi de biocarburanţi.

2008-2020 MEF Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare

16 Reducerea accizelor la toate categoriile de biocarburanţi 2008-2010 MEF - Negociere cu Comisia UE - Program Naţional

17 Program de instruire periodică a cultivatorilor de plante energetice

2008-2020 MEC Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

18 Program de instruire periodică a producătorilor de biocarburanţi

2008-2020 MEC Asigurarea fondurilor necesare - Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

19 Scutirea de la plata texei de mediu de către întreprinzătorii care înfiinţează o întreprindere de producţie a biocarburanţilor.

MM Fonduri din aplicarea mecanismelor Protocolului de laKyoto

20 Realizarea de Strategii regionale şi judeţene pentru promovarea producţiei şi utilizării biocarburanţilor

2008-2010 MEF

21 22 Program de informare a populaţiei asupra biocarburanţilor

(campanii prezentare riscuri si beneficii) 2008-2020 MEC, MAI, MM Asigurarea fondurilor necesare

- Fonduri bugetare - Fonduri sectoriale - Fonduri UE

23

10

2. Plan de acţiune pentru biomasă

Tabelul 2.1 Clasificarea resurselor de biomasă

Calitatea combustibilului

Domeniul Resursa Categoria de combustibil

Conţinutul de apă

[% subst umedă]

Conţinutul de cenuşă [% subst uscată]

Tehnologia de

conversie

Reziduri agricole

Lignoceluloză uscată (ex. paie, resturi vegetale)

30-50 2,2-17,0 combustie, gasificare, lichefacere

Celuloză umedă 74,0-92,1 27,1-35,4 digestare Reziduri zootehnice Lignoceluloză uscată

(ex. găinaţ) 75 17,5-28,0

combustie, gasificare, lichefacere

Lignoceluloză uscată 12,5-50,0 0,3-8,4 combustie, gasificare, lichefacere

Seminţe oleaginoase pt. metilesteri

- < 0,02 extracţie

Agricultura

Culturi energetice

Zahăr/amidon Culturi pt. etanol

- < 0,02 fermentare

Combustibil lemnos Lignoceluloză uscată 46,7 0,4-5,0

combustie, gasificare, lichefacere Silvicultura

Reziduri forestiere Lignoceluloză uscată 46,7 3,2

combustie, gasificare, lichefacere

Lignoceluloză uscată 10-30 0,71-18,34 combustie, gasificare, lichefacere

Celuloză umedă 80-90 3,8-5,9 digestare

Industria

Reziduri industriale

Black liquor 90 36,4 combustie Reziduri urbane 30 36 combustie Reziduri

uzuale Reziduri din demolări 30-40 0,588 combustie Reziduri 30 36 digestare

Reziduri Reziduri neuzuale Nămol de epurare 72,8 26,4 digestare

Lemn urban Lignoceluloză uscată 35 39,4 combustie, gasificare, lichefacere

Parcuri şi grădini

Iarbă cosită Celuloză umedă 75-80 8,4 digestare

Culturi energetice

Condiţiile pedo-climatice ale ţării noastre permit cultivarea unei game extrem de largi de culturi energetice (anuale sau perene): - cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc.) - culturi zaharoase (sfeclă de zahăr, sorg zaharat, topinambur, etc.) - leguminoase (alfaalfa, lucernă, etc.) - ierburi (miscanrhus, Panicum virgatum, etc.); - culturi oleaginoase (rapiţă, floarea-soarelui, soia, etc.); - cultuir fibroase (aruno donax, cynara, etc.).

Ţinând cont de disponibilul celor 3 milioane ha teren arabil potenţialul estimat al culturilor energetice în România este de 15 .106 tep.

-

11

Reziduuri agricole.

În cazul României producţia secundară agricolă este un important subprodus agricol utilizabil pentru producerea de energie

Pe baza studiilor efectuate şi considerând experienţa altor ţări membre ale UE din procentul de de reziduuri agricole utilizabile pentru producerea de energie este de cca. 30 % din totalul cantiăţii obţinute. Ca atare, pentru România potenţialul energetic al reziduurilor agricole se situează la un nivel de 230...270 ktoep (funcţie de nivelul producţiei cerealiere). Dejecţii din zootehnie. Dejecţiile din zootehnie pot fi o importantantă resursă energetică având în vedere că ele intră în componenţa amestecurilor pentru producerea biogazului. Dejecţiile animaliere din zootehnie pot fi umede, generate de bovine, porcine şi ovine, şi uscate generate de păsări. Avînd în vedere aceste considerente diponibilul estimat de dejecţii la nivelul ţării este prezentat în tabelul 2.10.

Tabelul 2.10 Disponibilul de dejecţii pentru producerea de energie

Dejecţii zootehnice

Subsatanţă umedă – potenţial energetic, [ktoep/an] Subsatanţă uscată - potenţial energetic, [ktoep/an] 2006 2010 2020 2006 2010 2020 290 310 340 135 140 154

Reziduuri industriale solide. Reziduurile solide industriale provin în cea mai mare parte din industria de prelucrare a lemnului, una dintre cele relativ dezvoltate în România (4 % din total industrie). Fondul forestier din România cuprinde o suprafaţă de 6391.103 ha. Având în vedere nivelul de exploatare (15671.103 m3 în 2005) şi de industrializare a lemnului în ţara noastră potenţialul său privind reziduurile industriale solide se estimează la 550...670 ktoep/an. Deşeuri municipale

Deşeurile municipale (DM) sunt produse în primul rând de gospodăriile indivi-duale, chiar dacă ele mai includ şi unele deşeuri comerciale şi industriale de aceeaşi natură.

Conform estimărilor fiecare locuitor produce, în medie, o cantitate de deşeuri de cca. 480 kg/an. Astfel, la nivelul României cantitatea totală estimativă de DM este de 5700.103 tone. Potenţialul de producţie a biogazului din rampele municipale de gunoi este apreciat la un nivel de cca. 250 ktoep/an. Prin incinerare cu recuperare energetică rezultă un potenţial estimativ de 230...1600 ktoep, considerând 12 GJ/t substanţă uscată. Disponibilul de nămol rezultat în urma tratării apelor uzate municiaple este estimat la cca. 110 kt/an, rezultând un potenţial energetic de 25 ktoep/an. Culturi forestiere. Lemnul este atât materia primă pentru industria lemnului şi a hârtiei, cât şi o importantă resursă energetică reînnoibilă. În mod normal ciclul de viaţă al arborilor include plantarea, stadiul de creştere rapidă şi stadiul de creştere (mai lentă) în diametru şi înălţime. Momentul de recoltare variază de la specie la specie, fiind uzual cuprins între 30 şi 80 de ani. La recoltare 25 ... 45 % din volum este sub formă de resturi (în România în 2005: 414.103 m3 pierderi tehnologice şi 869.103 m3 coajă) şi astfel biomasa lemnoasă este o importantă resursă energetică.

12

Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional al Lemnului, deşeurile de rumeguş şi talaş rezultate din prelucrarea lemnului depăşesc în prezent 1 milion m3, estimându-se că în anul 2010 această cantitate va ajunge la cca. 1,5 milioane m3.

Peleţii produşi din deşeuri lemnoase sunt de mai multe tipuri dimensionale şi au o putere calorică cuprinsă între 4900 şi 5200 kcal/kg şi pot fi folosiţi cu success la alemntarea centralelor individuale sau districtuale. Realizarea peletizării cu adaus de până la 10 % glicerină (subprodus al tehnologiei biodieselului) contribuie la creşterea valorii energetice a peleţilor cu cca. 14,5 %. Conversia biomasei În funcţie de tipul meteriei prime utilizate şi de produsul final dorit există o gamă largă de procedee tehnologice de conversie a biomasei (fig. 2.7).

Fig. 2.7 Sistemul de valorificare energetică a biomasei

Resurse de biomasă

Culturi agricole şi reziduuri Culturi oleaginoase Biomasă lemnoasă Reziduuri/deşeuri municipale şi industriale

Sistemul de aprovizionare Recoltare, colectare, manevrare, transport, depozitare

Produsul final

Carburanţi pentru transport: - biomotorine

-biobenzine Energie electrică Energie termică Combustibili solizi:

- peleţi - mangal

Conversia Procese biochimice (fermentare) Procese termochimice (esterificare) Procese fizico-chimice

13

PROGRAM de acţiuni prioritare pentru Planul de acţiune privind biomasa (2008-2020)

Nr. crt.



1 Program de sprijin pentru culturile energetice prin plăţi directe pe suprafaţă din fonduri UE: 45 EURO/ha

2008-2020 MAPDR


2 Program de cercetare agronomică pentru creşterea producţiilor la plantele energetice şi introducerea în cultură unor noi plante energetice (ex. Cynara)

2008-2020 MEC Fonduri naţionale

3 Program privind tehnologiile optime de cultură a plantelor energetice


4 Program de punere în valoare a terenurilor degradate prin cultivarea plantelor energetice

2008-2020 MAPDR MEC

Fonduri structurale şi de coeziune

5 Program de cercetare pentru materialul forestier cultivat (specii şi tehnologii)


6 Program pentru implementarea sistemelor de colectarea separată a deşeurilor biogenice municipale şi industriale

2008-2020 MAI Fonduri structurale şi de coeziune

7 Program de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor optime de producere a biogazului din biomasă

2008-2020 MEC Fonduri structurale şi de coeziune Fonduri naţionale

8 Program pentru implementarea tehnologiilor optime de producere a biogazului din deşeuri municipale şi industriale

2008-2020 MEF MAI

Fonduri structurale şi de coeziune

9 Program pentru valorificarea deşeurilor lemnoase prin producerea de peleţi pentru centralele termice de zonă

2008-2020 MAPDR Fonduri structurale şi de coeziune

10 Acordare de bonificaţii pentru gradul de eficienţă a instalaţiei de conversie a biomasei in energie electrică şi termică

2008-2020 MEF Resurse financiare obtinute prin utilizarea mecanismelor specifice promovate in cadrul Protocolului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, prin proiecte de implementare in comun (Joint Implementation) si prin

14

dezvoltarea „schemelor de investitii verzi”

11 Program pe termen lung pentru susţinerea financiară a producţiei de energie (electrică şi termică) din biomasă

2008-2020 MEF MM

Resurse financiare obtinute prin utilizarea mecanismelor specifice promovate in cadrul Protocolului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, prin proiecte de implementare in comun (Joint Implementation) si prin dezvoltarea „schemelor de investitii verzi”

12 Dezvoltarea pieţei de certificate verzi 2008-2020 MEF MM

13 Susţinerea organizării sistemelor logistice şi asociative pentru valorificarea biomasei şi deşeurilor lemnoase din zonele rurale

2008-2020 MAI Fonduri structurale şi de coeziune

14 Reducerea TVA la gazul şi electricitatea obţinută din biomasă 2008-2020 MEF Program pentru valorificarea deşeurilor animaliere 2008-2020 MEF

15 Program pentru sprijinirea localităţilor rurale în dobândirea independenţei energetice prin valorifcarea resurselor locale de biomasă

2008-2020 MEF Fonduri structurale şi de coeziune

16 Program pentru sprijinirea oraşelor mici în dobândirea independenţei energetice prin valorifcarea resurselor locale de biomasă

2008-2020 MEF Fonduri structurale şi de coeziune

17 Taxarea marilor poluatori 2008-2020 MM 18 Facilitarea accesului la reţeua de distribuţie a energiei electrice 2008-2020 MEF 19 Instituirea unui premiu anual pentru consiliile locale care au

promovat energiile reînnoibile pe bază de biomasă. 2008-2020 MAI Fonduri bugetare

20 Promovarea utilizării în exclusivitate a biocarburanţilor în zonele protejate ecologic.

2008-2020 MM, MAI

Resurse financiare obtinute prin utilizarea mecanismelor specifice promovate in cadrul Protocolului de la Kyoto, pentru reducerea emisiilor antropice de gaze cu efect de

15

sera, prin proiecte de implementare in comun (Joint Implementation) si prin dezvoltarea „schemelor de investitii verzi”

21 Program pentru implementarea sistemelor de încălzire oderne pe bază de biomasă în şcolile din mediul rural

2008-2020 MEC Fonduri structurale şi de coeziune

22 Instituirea în învăţământul preuniversitar a unui program pentru promovarea energiei curate.

2008-2020 MEC

23 Dezvoltarea de Planuri de acţiune pentru biomasă la nivel regional şi judeţean

2008-2010 MAI, MEF

strategie utilizare biomasa.pdf

Documents