Mioza reprezinta contractia ,micsorarea pupilei -poate aparea in conditii patologice la privirea unui obiect de aproape sau atunci cand creste intensitatea luminii sau pot fi conditii patologice in intoxicatia cu opiacee sau adm de pilocarpina.

Mitriaza-este opusul miozei ,rep dilatarea ,marirea pupilei in instalari fiziologice,in intuneric privirea unui obiect de departe sau stari patologice .Se adm atropine sau anestezice locale de tipul cocainei,

Anizocoria-inegalitatea pupilara,cauzele sunt benigne nepericuloase,fiziologice sau periculoase.

Fotofobia-senzatie neplacuta la lumina puternica,este semn important in meningita

Diplopia-vedere dubla a obiectelor unilaterala si bilaterala

Afectiuni oftalmologiceAcuitatea vizuala- capacitatea de a percepecea mai mic distan ntre dou puncte luminoase,de a face distinctie

E maxima la pata galbena ,scade de 10 ori la periferie -se testeaza cu ajutorul optotipurilor pentru aproape i pentru distan/conine litere, cifre sau semne de diferite mrimi

Cauzele scadere acuitatii vizuale sunt:-anomali de refractie -hipermiopie ,miopia,arhimiopism- leziuni neuroretiniene,afectiune oculara ce afecteaza transparenta corneii ,cristalinului/cataracta-se instaleaza brusc si progresivDurerea oculara -e descrisa ca o arsura,intepare in ochi,in jurul lui cu origini multiple si variate:afectiuni ale globului ocular ,ale anexelor,afectiuni extraoculare migrenelor ,sinuzite

Principalele tulburari senzitive in patologia vulvului ocular -senzatie de disconfort ,de corp strain ,durere,senz de uscaciune ,pruritReactia pupilara-consta in modificarea diametrului pupilei in functie de factori endogeni sau exogani

-unilaterala-drept cauza are cicatricea corneana,cristalin ectopic

-bilaterala-e det de patologi precum strabism paralitic sau diverse miopi

Strabism-privire incrucisata,afectiunea copiilor ,se corecteaza pana la varsta de 3 ani cele usoare

Cecitatea-orbirea totala sau partiala ,congenitala sau dobandita

Ochiul rosu /congestia oculara are drept cauze:

-conjunctivita- este o boala caracterizata prin inflamatia membranei transparente a ochilor

-uveite anterioare

-cheratite

-traumatisme,atacul acut de glaucom= este o boal a ochiului care produce atrofierea nervului optic i ngustarea cmpului vizual i pierderea progresiv a vederi

Secretii oculare-depozit alb ,alb -galbui la niv unghiului intern al chiului ,initial cantitate mica si care poate creste

Secretiile sunt insotite de mancarime,usturime,jena locala,dimineata la trezire are aspect de ochi lipiti.

Principalele cauze sunt:infectiile,micozele,alergiile.

viciile de refractie/Ametropii- sunt afectiuni ale ochiului, constand intr-un deficit al dioptrului ocular ce se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale, corectabila prin dioptrii.Sunt Ametropi si fara vicii de refractie

Viciile sunt:

-miopia,hipermiopia,astigmatismul=boal oftalmologic manifestat printr-o deformare de cornee care atrage dup o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular

presbiopia = o stare fiziologica de pierdere treptata a capacitatii ochilor de a focaliza obiectele apropiate. Apare in jurul varstei de 40 deani si se corecteaza cu dioptriiAcomodatia=refractie dinamica ,proprietatea ochiului de a vedea clar din orice unghi,aproape ,se datoreaza capacitatii cristalinului de asi modifica raza de curbura.In timpul acomodarii cristalinul se bombeaza ,pupila se micsoreaza ,este un reflex involuntar ce are loc concomitent la ambi ochi

OFTALMOLOGIEDefinitie : Oftalmologia este specialitatea medical care studiaz fiziologia i patologia ochiului.

Funciile principale ale ochiului:

sistemul optic, care proiecteaz imaginea;

sistemul de primire i "codare" a informaiei primite pentru creier;

sistemul de "deservire" a asigurrii necesitii vitale.Corneea este o membran transparent care acoper partea anterioar a ochiului. Ea nu are vase sangvine, ns posed o putere mare de refracie. Intr n sistemul optic al ochiului. Corneea are hotar comun cu membrana exterioare netransparent a ochiului sclera.Corneea este alcatuita din mai multe straturi :

-Epiteliul cornean - este suprafaa de protecie a corneei, strat impermeabil. n cazul lezrii, se regenereaz.-Membrana Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, rol incomplet elucidat.-Stroma sau parenchimul cornean, partea cei mai voluminoas a corneei. Partea principal a acesteia fibre de colagen, amplasate n straturi orizontale. Asigur rezistena i elasticitatea corneei.-Membrana Descemet desparte stroma de endoteliu. Posed o rezisten sporit, este ultima care cedeaz n caz de leziune.-Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip la alimentarea acesteia. Nu se regenereaz. Cnd este lezat, se infiltreaz lichid in corneea, aceasta pierzndu-i transparena.Cantitatea celulelor endoteliale scade n timpul vieii de la 3500 celule pe mm2 la natere pn la 1500-2000 celule pe mm2 la vrsta naintat. Scderea denssitii acestor celule poate fi cauzat de diverse afeciuni, traume, intervenii chirurgicale, etc. n cazul unei densiti mai mici de 800 de celule pe mm2, corneea se edemaiaz i i pierde transparena.

Camera anterioara a ochiului reprezint un spaiu ntre cornee i iris. Aceasta este umplut cu lichid intraocular umoarea apoasa.Camera posterioar este cuprins ntre iris i cristalin. La acest nivel se formeaz umorul apos, care umple acest spaiu. La periferie se gsesc procesele ciliare (capilare sanguine dispuse pe toata circumferina).

Irisulare form de cerc cu un orificiu n mijloc (pupila). Irisul este constituit din strom, pigment melanic (responsabil de culoarea ochiului) i muchi, datorit crora mrimea pupilei se schimb.Ea intr n sistemul vascular al membranei ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea ochilor (daca este de culoare albastr nseamn c sunt puine celule de pigment, iar dac sunt cprui atunci sunt multe). Efectueaz aceeai funcie ca i diafragma n aparatul de fotografiat, regleaz fluxul de lumin.

Pupila reprezint o gaur n iris. Mrimile acesteia depind de obicei de nivelul iluminrii. Cu ct este mai mult lumin cu att pupila este mai mic.

Cristalinul este o "lentil natural" a ochiului. Este transparent, elastic poate s-i schimbe forma, aproape instantaneu "reglnd focalizarea", datorit cruia omul vede bine att aproape ct i departe. Este amplasat n capsul i se menine cu ajutorul zonei ciliare. Cristalinul, la fel ca i corneea, intr n sistemul optic al ochiului.

Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas, amplasat n partea posterioar a ochiului. Corpul vitros menine forma globului ocular, particip la schimbul de substane intraocular. Intr n sistemul optic al ochiului.

Retinaeste o prelungire a scoarei cerebrale la nivelul ochiului. Este constituit din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) i celule nervoase. Celulele-receptori amplasate n retin se mpart n dou tipuri: conuri i bastonae. n aceste celule, care produc rodopsin, are loc transformarea energiei luminoase (fotoni) n energie electric a esutului nervos, adic reacia fotochimic. Este bogat vascularizat de ctre artera central a retinei i de ctre vasele de la nivelul coroidei.

Vederea de precizie se formeaz n macul (pata galben), care este o structur lipsit de vase de snge i foarte bogat n celule cu conuri. Locul de unde pornete nervul optic nu prezint celule receptoare i de aceea poart denumirea de pata oarb.Bastonaele ne permit s vedem la lumin proast (vedere scotopic), ele se gsesc n principal la periferia retinei. Conurile dimpotriv, necesit mult lumin pentru activare, ns tocmai acestea ne permit s observm detaliile mici (sunt responsabile pentru vederea central, fotopic) i ofer posibilitatea de a diferenia culorile. Aglomerrile cele mai mari ale conurilor se afl n foveea central, rspunztoare pentru cea mai nalt acuitate vizual.

Sclera este o membran exterioar netransparent a globului ocular, care trece n partea anterioar a globului ocular n cornee transparent. 6 muchi oculomotori se fixeaz de sclera. n ea se gsesc o cantitate mic terminaii nervoase i capilare.

Coroida considerat membrana vascular a ochiului, este responsabil pentru alimentaia sanguin a structurilor intraoculare. ntre vasele irisului, corpului ciliar i ale coroidei (toate alctuiesc uveea) exist numeroase anastomoze, de aceea afeciunile cuprind toate aceste elemente: uveita.

Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaiile nervoase sunt transmise creierului.Anexele globului ocular sunt:

Muchii extrinseci sunt muchi striai, inervai de nervii cranieni III, IV i VI..

Pleoapele superioar i posterioar. Sunt alctuite din tegument, esut lax, muchiul ridictor al pleoapei i conjunctiv palpebral. Pe marginea liber a pleoapei se inser cilii (genele). n grosimea lor se afl muchiul orbicular al pleoapei, responsabil de nchiderea ochiului.

Glandele i cile lacrimale exist o gland extern, care secret lacrimi sub aciunea unor stimuli diveri, i glande lacrimale etalate n grosimea conjunctivei, responsabil de umectarea continu a suprafeei ochiului (formeaz filmul lacrimal)

Conjunctiva bulbar i palpebral

Cile lacrimale pornesc de la nivelul punctelor lacrimale (n unghiul intern al ochiului), se continu cu canaliculul lacrimal, ctre piramidele nazale, se unesc i formeaz canalul lacrimal, sacul lacrimal, conductul lacrimo-nazal i se exteriorizeaz la nivelul meatului nazal.

SEMNE SI SIMPTOME

Acuitatea vizuala (AV) : Reprezinta capacitatea ochiului de a discrimina 2 puncte lumininoase distincte.

Este maxima la nivelul foveei (pata galbena) si scade de 10 ori la periferie.

Se testeaza cu ajutorul optotipului de departe.

Scaderea AV poate aparea din mai multe cauze: anomalii de refractie (miopie,hipermetropie,astigmatism) , leziuni neuro-retiniene, diferite afectiuni oculare care afecteaza transparenta corneei,cristalinului,corpului vitros. Aceasta scadere se poate instala brusc sau progresiv,in functie de patologie.

Durerea oculara : poate fi descrisa ca o senzatie dureroasa de arsura sau intepare in ochi sau in jurul ochilor; ea poate avea origini multiple si foarte variate: de la afectiuni ale globului ocular, ale anexelor sale si pana la afectiuni extraoculare, cum sunt migrenele sau sinuzitele.

Principalele tulburari senzitive din patologia globului ocular sunt :-senzatia de disconfort

-senzatia de corp strain

-durerea

-senzatia de uscaciune

-pruritul.

Reactia pupilara : modificarea diametrului pupilei in functie de factori endogeni sau exogeni.

Mioza = micsorarea, contractia pupilei ; apare in conditii fiziologice (privirea unui obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii) sau patologice (paralizia simpaticului cervical, intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina) .Midriaza = marirea, dilatarea pupilei, se intalneste in stari fiziologice (intuneric, privirea unui obiect de departe) sau patologice (administrarea de atropina, anestezice locale de tipul cocainei) .Inegalitatea pupilara = anizocoria ; cauzele pot fi de la complet benigne (anizocoria fiziologic), pn la foarte grave (disecie carotidian, anevrism cerebral).Fotofobia = senzatie neplacuta la lumina puternica ; reprezinta un simptom extrem de important in meningita!!!Diplopia = vederea dubla a obiectelor ; poate fi uni sau bilaterala. Cand este unilaterala,are ,de obicei, drept cauza,cicatricea corneeana,cristalinul ectopic,iar cand este bilaterala este determinata de patologii precut strabismul paralitic,diferite miopatii.Cecitatea = orbire. Poate fi totala sau partiala,congenitala sau dobandita.Ochiul rosu = congestie oculara. Exista 5 cauze mari : -conjunctivita

-uveita anterioara

-keratita

-traumatismele

-glaucomul (atacul acut).

Secretiile oculare = depozite de culoare alba sau alb-glbuie, la nivelul unghiului intern al ochiului (spre nas), iniial n cantitate mic, dar care poate s creasc ; pot fi nsoite de mncrime, usturime, jen local ; dau aspectul de ochi lipii dimineaa la trezire sau / i n cursul zilei.Principalele cauze : infectii,micoze,alergii.

PRINCIPALELE AFECTIUNI OFTALMOLOGICE

VICIILE DE REFRACTIE (AMETROPII)

Viciile de refractie sunt afectiuni ale ochiului, constand intr-un deficit al dioptrului ocular ce se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale, corectabila prin dioptrii.

Emetropia = absenta viciilor de refractie ; ochiul normal.

Viciile de refractie sunt: miopia, hipermetropia si astigmatismul.

Un capitol aparte il reprezinta Prezbiopia, care se manifesta tot printr-o scadere de vedere numai la aproape, corectabila prin ochelari, dar care nu e un viciu de refractie propriu-zis, ci este rezultatul scaderii puterii de acomodatie a cristalinului dupa varsta de 40 de ani.

ACOMODATIA (Refractia dinamica) = proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect lao rice distanta intre infinit si ochi si se datoreaza capacitatii cristalinului de a-si modifica raza de curbura,devenind mai refringent.-in timpul acomodarii cristalinul practic se bombeaza,iar in acelasi timp pupila se micsoreaza(mioza).

-Acomodatia este un reflex involuntar ce are loc concomitent si in acelasi grad pt. Ambii ochi.Acomodatia este legata de vederea de aproape. Efortul de a vedea clar aproape se masoara in dioptrii.

1. MIOPIA este viciul de refractie in care imaginea unui obiect se proiecteaza in fata retinei, fie pentru ca ochiul e prea lung, adica are axul antero-posterior prea mare, fie pentru ca razele de curbura ale corneei sunt prea mici, determinand focalizarea razelor luminoase in fata retinei.

Se manifest prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distan mai mare.

Corectarea acestui defect se face printr-o lentila de "minus" (lentila divergenta), care focalizeaza razele luminoase mai in spate, respectiv pe retina.

Dupa grad,miopia poate fi :

-mica = pana la 3 D

-medie = 3-6 D

-mare = 6-8 D

-forte = mai mare de 8 D.

Dupa modul de evolutie poate fi benigna (miopia scolarului,apare la 6-7 ani ; subiectii nu vad bine la distanta si au tendinta de a apropia obiectele de ochi) sau maligna (este o miopie degenerativa care evolueaza progresiv toata viata,atingand valori de 20-40 D).

Simptome : vedere neclara,incetosata, dificultati in vederea obiectelor situate la distanta, cum ar fi vederea la tabla la scoala, la televizor sau la ecranele cinematografelor - reducerea performantelor scolare sau sportive.

Investigatii : -control oftalmologic:

- intrebari despre antecedentele patologice personale (alte boli pe care bolnavul le-a avut sau le are) si examenul fizic - teste vizuale: acuitatea vizuala, campul vizual si teste de refractie oculara - examinarea ochiului folosind microscopul si o sursa de lumina - tonometria prin care se masoara presiunea din interiorul globului ocular - oftalmoscopia care permite vizualizarea polului posterior al globului ocular.

Complicatii :-dezlipirea de retina

-cataracta complicata

-luxatia de cristalin

-factor de risc pt. aparitia glaucomului cu unghi deschis.

Tratament :

-corectie optica cu lentile sferice divergente ce vor fi purtate permanent,indicandu-se cea mai slaba lentila ce permite pacientului sa vada bine.

-la copii si tineri se prescriu aceleasi lentile pt. aproape si distanta

-in miopia maligna-tratament general igiena,dietetic si medicamentos:iluminare corecta;limitarea eforturilor vizuale;vasodilatatoare;vitamine A,B,C,E.

-interventie chirurgicala.

2.HIPERMETROPIA este viciul de refractie in care imaginea unui obiect se proiecteaza in spatele retinei, fie pentru ca ochiul este prea scurt, adica are axul antero-posterior prea mic, fie pentru ca razele de curbura ale corneei sunt prea mari, determinand focalizarea razelor luminoase mai departe, respectiv in spatele retinei;

-este cea mai frecventa tulburare si apare mai ales la copil in primul an de viata.Pe masura ce creste(copilul),hipermetropia scade,ochiul putand deveni emetrop sau chiarmiop.Hipermetropia este ,de obicei ,congenitala, o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea.Corectarea acestui defect se face printr-o lentila de "plus" (lentila convergenta), care focalizeaza razele luminoase mai in fata, respectiv pe retina.

Dupa gradul sau poate fi:a)mica-pana la 3D

b)mijlocie- 3-6D

c)mare-mai mare de 6D

Simptomatologie : - vedere incetosata, in special in timpul noptii -cefalee frecventa (durere de cap) - durere si tensiune oculara - dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copiii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari, totusi unii pot manifesta: - cefalee frecventa - isi freaca ochii des - nu manifesta un interes prea mare pentru citit - au dificultati de citit. Investigatii : un consult oftalmologic de rutina include: - istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic - istoricul medical al familiei pacientului - teste vizuale (acuitatea vizuala, campul vizual, refractia oculara) - tonometrie , masurarea presiunii intraoculare - oftalmoscopia, care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare, utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina.

Tratament : -corectie cu lentile sferice convexe (convergente) atat pt. aproape cat si pt. distanta-se prescrie lentila cea mai puternica cu care bolnavul vede bine pt. a relaxa acomodatia;-interventie chirurgicala.

3.ASTIGMATISMUL este viciul de refractie in care corneea are raze de curbura si puteri dioptrice diferite pe fiecare ax. Corneea prezinta curburi anormale si are mai degraba o forma ovoidala decat rotunda.Astigmatismul poate fi simplu, de "plus" sau de "minus" (astigmatism hipermetropic, respectiv miopic simplu), sau poate fi combinat cu miopie (astigmatism miopic compus) sau cu hipermetropie (astigmatism hipermetropic compus).

Cand corneea are un ax miopic, de "minus" si un ax hipermetropic, de "plus", e vorba de un astigmatism mixt. Corectia astigmatismului se face cu lentile "cilindrice", care corecteaza dioptria pe fiecare ax al ochiului.

Simptome :

-cefalee;-oboseala oculara;-vedere incetosata;-acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.

Investigatii : -consult oftalmologic

-teste vizuale,oftalmoscopie-examinarea campului vizual,teste de refractie,keratometrie,topografia corneeana.Tratament :

-lentile cilindrice

-lentile de contact

-interventie chirurgicala4. PREZBITISMUL apare dupa varsta de 40-45 de ani si reprezinta incapacitatea de a distinge clar la distanta de 25cm ; este un proces fiziologic de "imbatranire" al cristalinului, ducand la scaderea treptata pana la pierderea completa a acomodatiei, adica a capacitatii de a vedea la aproape. De aceea, dupa aceasta varsta, sunt necesari ochelari pentru lucrul la aproape (scris, citit, tricotat, etc). Dioptria determinata de presbiopie creste treptat, la cativa ani cu + 0,5 dioptrii, incepand de la 40-45 de ani, pana la 60-65 de ani, dupa care se stabilizeaza. De aceea, in acest interval de varsta, este necesara schimbarea ochelarilor pentru aproape la fiecare 4-5 ani.

Simptome : vedere neclara,cefalee.

Investigatii : consult oftalmologic teste vizuale,oftalmoscopie.

Tratament : corectia cu lentile convexe.Corectia presbiopiei se realizeaza, in mod clasic, cu ochelari de aproape; pentru pacienti care au dioptrii si la distanta si au ajuns la varsta presbita, se vor prescrie, fie doua perechi de ochelari - pentru distanta si pentru aproape - fie o singura pereche, pentru ambele distante, cu lentile progresive.

O alta varianta sunt lentilele de contact progresive, care, ca si ochelarii cu lentile progresive, corecteaza atat viciul de refractie la distanta, cat si presbiopia. Pentru pacientii presbiti care nu vor sa poarte nici ochelari, nici lentile de contact progresive, exista varianta operatiei.

AFECTIUNI INFLAMATORII ALE OCHIULUI

BLEFARITA

Definitie : Reprezinta o inflamaie cronic care afecteaz marginea pleoapelor si genele.

Blefarita poate fi anterioara, posterioara sau mixta.

Blefarita anterioara afecteaza marginea externa, libera a pleoapei, unde sunt implantate genele.

Blefarita posterioara intereseaza fata interna a pleoapei, ce vine in contact cu globul ocular si este produsa de afectarea glandelor Meibomius (glande sebacee) situate la acest nivel (blefarita meibomiana).

Etiopatogenie : Etiopatogenia este complexa si incomplet elucidata.

Cele mai frecvente cauze de blefarita anterioara sunt matreata scalpului (blefarita seboreica) si diferite bacterii (blefarita stafilococica). Mai rar, blefarita anterioara este rezultatul unor alergii.

Exist numeroi factori favorizani, precum: tulburri de vedere necorectate, infecii, poluare, diabet, sindrom de ochi uscat, praf, frig, cosmetice, lentile de contact, dermatit seboreic, acnee, rozacee.

Simptomatologie :

-iritarea globului ocular, senzatie de arsura, lacrimare, senzatie de corp strain, formarea unor depozite la nivelul genelor, hiperemia merginii libere a pleoapei.

-daca este de origine bacteriana efectele pe termen lung includ pierderea genelor, ectropion (intoarcerea marginii pleoapei, cel mai frecvent al pleoapei inferioare, ce expune conjunctiva), ingrosarea marginii pleoapelor, capilare dilatate si vizibile, trichosis si entropion (intoarcere marginii pleoapei spre interior). Modificarile aparute la nivelul genelor pot produce eroziuni ale corneei care se pot infecta conducand la afectarea grava a vederiiInvestigatii : -consult oftalmologic oftalmoscopie

Tratament :

-igiena pleoapelor este cheia tratamentului :

aplicarea de comprese calde care incalzesc secretiile glandelor si provoaca evacuarea secretiilor (cel putin 4 - 5 minute, de doua ori pe zi)

spalarea mecanica a marginii libere a pleoapelor pentru a indeparta materialul aderent si pentru a curata orificiile glandelor (apa calda amestecata cu sampon pentru bebelusi sau solutii speciale)

masajul zilnic al pleoapelor, pentru a stimula eliminarea retentiilor de sebum (30 secunde - 1 minut)

-aplicarea unguentelor cu antibiotic pe marginea libera a pleoapelor pe termen lung sau unguent cu antibiotic si cortizon pe termen scurt

-solutiile cu antibiotic si cortizon reduc inflamatia si simptomele unei conjunctivite asociate

-anumite situatii clinice refractare pot necesita tratament antibiotic oral

-disfunctia filmului lacrimal se trateaza prin lacrimi artificiale sau obliterarea punctelor lacrimale

-tendinta de a recidiva frecvent.

ORJELETUL (Ulciorul)

Definitie : este infecia glandelor sebacee de la nivelul pleoapelor (glandele pielii care secret sebum), produs de stafilococ.Poate fi extern sau intern.

Apare ca un granulom nodular, localizat intern sau extern, n funcie de glandele implicate (exist dou tipuri de glande sebacee: Zeiss extern, Meibomius intern).

Etiopatogenie : -etiologia afectiunii este de natura bacteriana,dar exista si cazuri in cae agentul etiologic nu poate fi precizat,precum intalnim in:

-atingerea frecventa a pleoapelor cu mainile murdare

-folosirea in exces a produselor cosmetice (rimel,creion dermatograf,tus,farduri) poate favoriza aparitia unei infectii bacteriene.

Anumite boli sau condiii pot favoriza apariia infeciei: diabet, imunosupresie, alergii, blefarite cronice recurente, disfuncii ale glandelor Meibomius.Simptomatologie : -aparitia unei formatiuni de diferite dimensiuni la nivelul pleoapei

-congestie locala (roseata),durere locala

-leziunea evolueaza si se formeaza o colectie purulenta,care va fi,de cele mai multe ori,centrata de un cil palpebral

-aceste abcese ,de obicei,se deschid spontan si sunt urmate de o mica ulceratie,care sangereaza foarte usor

-alte simptome : lacrimare abundenta,senzatie de arsura locala,febra,stare de rau general.

Exista cazuri care se manifesta prin aparitia mai multor orjelete in acelasi timp.

De obicei,orjetetul abcedeaza dupa 72 de ore de la declansarea procesului inflamator si dupa eliminarea colectiei purulente,leziunea se vindeca spontan.

Investigatii : consult oftalmologic,examen bacteriologic din sceretia oculara.

Tratament : se vindeca in 5-7 zile,insa poate recidiva

-comprese locale cu apa calda,in fazele incipiente

-drenajul colectiei purulente (spontan sau prin incizie)

-antibiotice locale (coliluri sau unguente) gentamicina,kanamicina,tobramicina

-antibiotice pe cale sistemica in cazuri complicate (febra,stare de rau general,orjelete multiple sai care evolueaza catre flegmoane)

-se vor evita produsele cosmetice si lentilele de contact.

DACRIOCISTITA

Definitie : Inflamatie acuta sau cronica, a sacului lacrimal. Sacul lacrimal este situat intre unghiul intern al ochiului si nas. Poate fi congenital (prezent din natere), acut sau cronic.

Dacriocistita congenital se datoreaz imperforrii canalului lacrimo-nazal, care rmne nfundat i nu permite scurgerea normal a lacrimilor.

Dacriocistita acuta - inflamaia acut a sacului lacrimal, care debuteaz brusc i cel mai frecvent pe fondul unei dacriocistite cronice.Dacriocistita cronica - este caracterizat de strmtorarea cilor lacrimale idiopatic (fr o cauz dovedit) sau n urma unor procese inflamatorii sau traumatisme la acest nivel; este mai frecvent la persoanele n vrst i la femei (deoarece canalul lacrimo-nazal este mai strmt).Etiopatogenie : Forma acuta - cauza cea mai frecventa o reprezinta prezenta unei stenoze la nivelul sacului lacrimal. Retentia lacrimilor duce la infectia cu stafilococi sau alti germeni patogeni. Este frecvent intalnita intre 50 si 60 de ani.

Forma cronica etiologie multifactoriala ; obstructia canalului nazo-lacrimal este urmata de aparitia unei inflamatii cronice a tesuturilor de vecinatate sau a mucoasei nazale. Germenii implicati sunt ,de obicei,stafilococul,streptococul,pneumococul. Este frecvent intalnita intre 40 si 60 de ani.

Simptomatologie : -in general afecteaza doar un singur ochi;-lacrimare excesiva ;

-roseata si inflamare;

-scurgeri purulente;

-umflatura inflamata si rosie la unghiul intern al pleoapei inferioare.

-in forma acuta : tumefacie inflamatorie acut localizat n unghiul intern al ochiului, dureroas, sacul lacrimal n tensiune. La cteva zile de la debut, inflamaia se extinde si la pielea din jur, proces numit peridacriocistit, care se manifest prin dureri violente i adenopatii (ganglioni limfatici mrii), iar starea general se altereaz (febr, frisoane, dureri de cap). Dacriopericistita acut evolueaz ca un abces: se deschide la suprafaa pielii i persist ca o fistul.-in forma cronica : lcrimare cronic, accentuat la frig, vnt, lumin intens, urmat la un interval de timp (luni sau ani) de acumularea unei secreii purulente n partea intern a ochiului, care este mai rou. n timp, sacul lacrimal crete n volum i se poate palpa, fr s prezinte fenomene inflamatorii. Se poate complica cu conjunctivit, dacriocistit acut sau ulcer cornean.

Investigatii : -in cazul celei congenitale, diagnosticul se pune prin introducerea unui colorant n punctul lacrimal inferior i urmrirea dac acesta ajunge sau nu la nivelul cavitii nazale;

-examen bacteriologic din secretia oculara;

-examen clinic.

Tratament :

-in forma acuta -tratamentul presupune administrarea de antibiotice pe cale general. Colecia purulent trebuie incizat i drenat; dup vindecarea puseului inflamator, se practic intervenia chirurgical, i anume dacriocistorinostomie (dezobstruarea canalului lacrimal) sau, n caz de contraindicaie, excizia sacului lacrimal;

-in forma cronica tratamentul este chirurgical i const n restabilirea permeabilitii canalului lacrimal.

CONJUNCTIVITA

Definitie : reprezint o inflamaie a conjunctivei, care poate fi de natur infecioas (cel mai frecvent), fizic, alergic sau chimic..

Conjunctiva este membrana care nvelete ochiul i care are rol de protecie i de secreie a unor substane lubrifiante pentru formarea filmului lacrimal.Etiopatogenie : -infecii bacteriene (stafilococ, streptococ, hemophilus, gonococ, mai rar: tuberculoz, sifilis); infecii cu chlamidia (a adultului, a nou nscutului, conjunctivita de piscin); infecii virale / fungice / parazitare; reacii alergice.

-Cel mai adesea este vorba de conjunctivite virale (cu secreii minime) sau bacteriene (cu secreii abundente), asociate sau nu cu alte infecii din organism. Astfel, n timpul unei rceli, conjunctiva se poate nroi i inflama, avnd secreii lipicioase, precum membranele mucoase de la nivelul nasului i gtului. Conjunctivita este asociat frecvent cu banalele rceli, dar poate aprea i independent, nelegat de simptomele de la nivelul aparatului respirator.

Simptomatologie : -Roseata unuia sau ambilor ochi;- mancarimea unuia sau ambilor ochi;- vedere incetosata sau sensibilitate crescuta la lumina;- senzatie de corp strain in ochi;- aparitia unei secretii apoase, mucoase sau purulente;- lacrimare abundenta;De regula, infectiile virale care produc conjunctivite se insotesc de o secretie apoasa sau mucoasa. Cele bacteriene produc o secretie mai consistent, de culoare galben-verzuie si pot fi associate cu infectii respiratorii sau faringiene. Ambele sunt adesea asociate cu raceli si sunt foarte contagioase.Conjunctivitele alergice afecteaza intotdeauna ambii ochi si sunt o reactie a organismului la diferite substante alergene precum polenul. De cele mai multe ori, conjunctivita alergica nu este singura manifestare a unei alergii, ea se insoteste de simptome foarte variate si in alte parti ale organimului: mancarimea pielii, stranut, crestera secretiei nazale, lacrimare intensa.

Investigatii : -examen clinic

-culturi din secretiile oculare.

Tratament : - colire (picaturi) cu antiseptice, antihistaminice, antibiotice sau antiinflamatorii. - in infectiile virale spalare cu apa calduta,fara antibiotice. Profilaxia:-evitarea atingerii ochilor cu mana;-protectia ochilor de praf si alti iritanti externi cu ochelarilor de soare, de protectie;-utilizarea ochelarilor pentru inot la piscina;-evitarea folosirii unor cosmetice neadecvate sau care nu sunt testate dermatologic, mai ales de catre persoanele sensibile;-utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact: indepartarea lor regulata, pastrarea corecta a acestora;-utilizarea lacrimilor artificiale special create pentru a mentine globul ocular umed si curat.

KERATITA

Definitie : Inflamaie acut sau cronic a corneei.Etiopatogenie : Cele mai frecvente cauze a keratitelor sunt: -purtarea lentilelor de contact-expunerea ochilor la fumul de tigara-expunere la poluare-expunere la un mediu cu vant sau praf (folosirea prelungita a aerului conditionat sau a ventilatoarelor).

Keratita se poate declansa si ca efect secundar al unor medicamente, precum antialergice, anticonceptionale sau antidepresive.

Simptomatologie : -lacrimare abundenta-durere locala-congestie pericorneana-scaderea acuitatii vizuale,vedere neclara.-fotofobie-prezenta unei secretii seropurulente, in general, redusa cantitativ

-senzatie de corp strain ocular

-prurit sau usturime la nivel ocular.,

Investigatii : -consult oftalmologic;

-fund de ochi;

-oftalmoscopie.

Tratament :

-Keratita viral se vindec de obicei de la sine, n dou-trei sptmni, uneori rmn sechele care pot persista i cteva luni. Pentru aceast form de boal se indic colire sau unguente oftalmice antivirale.

-Keratita bacterian se trateaz cu colire cu antibiotice. Tot acestea sunt indicate pentru formele produse de iritaia indus de lentilele de contact sau de radiaiile ultraviolete.

-Sindromul de ochi uscat se trateaz cu lacrimi artificiale.- Dac boala este indus de utilizarea colirelor, administrarea acestora trebuie oprit, iar ochii lsai s se vindece. -Recuperarea este completa,de obicei, uneori fiind necesare corecia chirurgical sau chiar transplantul de cornee, n funcie de gradul de scdere a acuitii vizuale.IRIDOCICLITA (Uveita anterioara)

Definitie : proces inflamator ce afecteaza irisul si corpul ciliar. O iridociclita este o afectiune relativ frecventa, acuta si cronica, atingand adesea ambii ochi si cu tendinta de a recidiva. Etiopatogenie : - survine adesea dupa o infectie bacteriana (sinuzita, abces dentar, infectie urinara, tuberculoza, sifilis, bruceloza etc.), virala (herpes, zona zoster indeosebi) sau parazitara (leptospiroza).

La adultul tanar,iridociclita poate fi semn de spondilita anchilozanta!!!

Simptomatologie :

-durere oculara constanta,surda

-scaderea variabila a acuitatii vizuale

-fotofobie

-inrosirea ochiului

Investigatii : - consult oftalmologic , oftalmoscopie.

Tratament : - injectii subconjunctivale cu medicaie antiinflamatorie, cu colire midriatice care dilata pupila pentru a evita sinechiile si, uneori, corticoterapie generala.

CATARACTA

Definitie : Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese degenerative a fibrelor cristalinului. Apare in general la persoane varstnice.

Cea mai comuna forma de cataracta este cea legata se varsta (senila), care apare odat cu naintarea n vrst. Cu timpul, are loc opacifierea progresiv i creterea duritii cristalinului prin procesul fiziologic de mbtrnire, influenat de factori precum expunerea la raze UV, medicamente, ereditate.

Cataracta congenital: apare de la natere i poate interesa fie capsula, fie fibrele cristalinului. Poate fi foarte sever, pn la afectarea profund a vederii sau poate fi nsoit i de alte malformaii oculare. Alte cauze de cataract congenital sunt: infecii cu virusul rubeolic, rujeolic, gripal, urlian, i toxoplasma gondii, consum de medicamente sau iradiere a mamei n primul trimestru de sarcin, precum i deficiene nutriionale n aceast perioad.

Etiopatogenie : Exista anumiti factori care predispun la aparitia cataractei :

-varsta inaintata

-expunerea la raze UV

-diabetul zaharat

-alte boli oftalmologice,precum : glaucomul,uveita cronica,dezlipirea de retina

-tratament cronic cu corticosteroizi

-diferite leziuni oculare.

Simptomatologie :

- scaderea progresiva a vederii

- vedere incetosata

- culorile par fade - vedere nocturna slaba - vedere dubla sau multipla, care dispare odata cu evolutia cataractei

- halouri colorate n jurul obiectelor luminoase, leucocorie (pupila alb).

- sensibilitate la lumina- schimbarea frecventa a ochelarilor

Cataracta evolueaz n mai multe stadii: incipient, intumescent, matur (total), morganian, hipermatur i membranoas.

Investigatii : -consult oftalmologic

-oftalmoscopie,acuitate vizuala,testare pentru vedere cromatica.

Tratament : -interventie chirurgicala care consta in inlocuirea cristalinului.

GLAUCOMUL

Definitie : Reprezint distrugerea definitiv a fibrelor nervoase datorit creterii presiunii intraoculare (PIO).

Glaucomul reprezint una dintre cele mai importante cauze de orbire la nivel mondial, vederea scznd treptat, fr semne care s alarmeze pacientul prealabile, uneori chiar fr niciun simptom. De aceea se recomand ca dup vrsta de 40 de ani s se fac controale periodice la medicul oftalmolog. Este cunoscut afirmaia: Glaucomul nu doare, orbete!

Etiopatogenie : Exist o relaie direct proporional ntre valoarea presiunii intraoculare i posibilitatea ca nervul optic s fie afectat de ctre aceasta. Dei exist cazuri de glaucom fr presiune intraocular crescut, sau persoane cu hipertensiune ocular care nu au dezvoltat glaucom, principalul factor de risc pentru glaucom rmne tensiunea intraocular mrit.

Factori de risc:

vrsta de peste 45 ani

rude de snge cu glaucom (prini, frai etc)

presiune intraoculara crescut (hipertensiune intraocular)

anumite boli, precum: diabet zaharat, hipertensiune sau hipotensiune arterial, migrene, sindrom Raynaud, miopie forte sau hipermetropie mare

rasa neagr

tratament local cu corticosteroizi.

Simptomatologie : Exista mai multe forme :

Glaucomul cu unghi deschis este cea mai frecventa forma a bolii. Este o boala cronica, cu debut necunoscut, asimptomatica si cu o evolutie lenta. In unele cazuri pot aparea simptome precum: lacrimare, jena, senzatia ca pacientul "isi simte ochii". Scaderea vederii este sesizata de pacient in faze foarte avansate ale bolii, cand nervul optic este deja foarte afectat. Glaucomul cu unghi ingust sau inchis are un debut insotit de dureri acute, foarte puternice la nivelul ochiului si in jurul acestuia. De asemenea, poate fi insotit de dureri in "jumatatea capului", inrosirea ochiului si scaderea vederii. Pot fi prezente si "cercuri colorate in jurul surselor luminoase", greata si varsaturi, aceste simptome anuntand asa-numitul "atac de glaucom". Reprezinta urgenta de diagnostic si tratament, pierderea totala si ireversibila a vederii putand avea loc in cateva ore. Glaucomul congenital apare chiar de la nastere, simptomul cel mai evident fiind marirea anormala a ochilor copiilor. Glaucomul secundar apare pe fondul altor boli oculare (inflamatii, tumori, hemoragii oculare, traumatisme, operatii precedente la ochi) sau afectiuni generale (diabet zaharat sau consumul indelungat al unor medicamente). Aceasta forma poate sa nu aiba nici un simptom specific sau are simptomele bolii oculare de baza.

Investigatii : -oftalmoscopie (examinarea fundului de ochi, n special a papilei nervului optic)

-masurarea tensiunii intraoculare (tonometrie)

-gonioscopia (examinarea unghiului camerular (ajut la stabilirea tipului de glaucom: cu unghi nchis sau deschis, care au tratament diferit)

-determinarea grosimii corneei (pahimetrie).

Tratament :

Vederea pierduta prin glaucom nu poate fi redata!!!

-tratament medicamentos antiglaucomatos pentru scaderea presiunii intraoculare

*(beta-blocante neselective (ex: timolol) sau selective (ex: betaxolol), analogi de prostaglandine (ex: latanoprost, travoprost, bimatoprost), inhibitori ai anhidrazei carbonice (ex: dorsolamid, brinzolamid), alfa 2-mimetice (ex: brimonidin, apraclonidin) i ageni miotici (ex: pilocarpin).)

-interventie chirurgicala - trabeculectomie ce consta in realizarea unei fistule prin care sa circule umoarea apoasa, fara sa se acumuleze in ochi si sa determine cresterea tensiunii oculare ; interventia este urmata de administrarea tratamentului medicamentos sub forma de picaturi toata viata;

-tratamentul laser trabeculoplastia laser sau crioablaia cu laser diod.

Glaucomul acut este o urgenta oftalmologica, necesitand, de cele mai multe ori, pe langa tratament medicamentos, tratament cu laser si operatie. Pacientii care au facut atac de glaucom la un ochi au un risc foarte mare de a face si la celalalt ochi. Preintampinarea pericolului este importanta, astfel, la scurt timp dupa tratarea ochiului bolnav se va face tratament si la celalalt. Dupa operatia de glaucom pacientii trebuie sa continue controalele periodice oftalmologice pentru a tine boala sub control. TRAUMATISME ALE OCHIULUI SI

CORPI STRAINI INTRAOCULARI

(contuzii, plgi, arsuri chimice, arsuri fizice, corpi strini conjunctivali, corneeni, intraoculari).

Ochiul, principalul organ de sim al organismului, dei protejat n interiorul unei caviti osoase, poate fi expus diverselor traumatisme, fie plgi, corpi strini, contuzii sau arsuri care pot avea, uneori, repercursiuni grave i efecte ireversibile asupra vederii.

Traumatismele oculare pot avea multiple cauze i se pot grupa n neperforante (contuziile forte), penetrante i perforante (plgi tiate sau nepate) i arsuri chimice.

Consecinele traumatismelor pot fi variate, de la cele uoare care se vindec complet i rapid, pn la cele severe care pot duce la pierderea definitiv a vederii sau chiar a ochiului respectiv, ca organ.

Ca i localizare, traumatismul poate fi situat la nivelul globului ocular, afectnd segmentul anterior ocular (conjunctiv, cornee, iris, cristalin) sau/i segmentul posterior (retin, vitros, nerv optic), la nivelul anexelor oculare (pleoape, sistem lacrimal) sau la nivelul structurilor orbitei (muchi extraoculari, perei orbitari fracturi). Traumatismele severe pot avea rsunet la toate cele trei niveluri menionate, cu consecine destul de grave asupra integritii acestora i asupra prognosticului vizual.

Ochiul rou, alturi de durere reprezint cele mai comune i frecvente semne clinice care nsoesc traumatismul ocular. Poate sugera fie existena unui traumatism banal (palpebral sau conjunctival), fie a unuia mai grav (care se poate nsoi de pierdere de substan cu afectarea permanent i definitiv a vederii). Deoarece substratul clinic care conduce la apariia ochiului rou poate fi uneori foarte grav, este indicat consultul oftalmologic de urgen pentru stabilirea cauzei i a conduitei terapeutice.

Contuziile oculare (cu buci de lemn, pumni, dopuri de ampanie, mingi de tenis etc.) produc fie eroziuni corneene, hematoame palpebrale, hemoragii subconjunctivale care, de obicei ,se vindec fr sechele, fie afeciuni mai serioase precum hifema (snge prezent n segmentul anterior ocular), cataracta traumatic, luxarea sau subluxarea cristalinului. Dac sunt foarte puternice, contuziile pot determina uneori i ruptura globului ocular, rupturi ale coroidei sau retinei sau afectarea nervului optic (neuropatie posttraumatic).

Plgile sunt produse de traumatisme localizate la diferite niveluri anatomice ale ochiului, ele fiind unice sau multiple, simple sau anfractuase, recente sau vechi, cu sau fr pierdere de substan, superficiale sau profunde. Tratamentul acestora este, cel mai frecvent, chirurgical, avnd drept scop refacerea i restabilirea funcional a structurilor oculare. Adesea, cnd plgile sunt vechi, ntinse i perforante, vindecarea se produce cu afectarea permanent a acuitii vizuale sau, n unele cazuri chiar cu pierderea globului ocular. Abordarea unui traumatism ocular, n special la copiii mici, este dificil, att n ceea ce privete evaluarea leziunilor, datorit slabei cooperri dintre medic i copil, ct i n ceea ce privete tratamentul, pentru care este necesar anestezia general. S-a constatat o inciden crescut a acestor traumatisme la biei, deoarece jocul i jucriile lor prezint un risc mai crescut de accidentare. De asemenea, modalitile periculoase de joac, aruncarea cu obiecte ascuite sau lovituri puternice cu obiecte contondente se soldeaz cu traumatisme oculare complicate, nsoite de rupturi oculare, luxaie de cristalin sau chiar dezlipire de retin.

Corpii straini conjuctivali i corneeni reprezint alte cauze de traumatisme oculare. Mici schije de lemn sau de metal, fragmente de sticl, zgur sau pmnt, fire de nisip sau praf, fragmente vegetale se localizeaz cu predilecie sub pleoapa superioar, de unde pot fi extrase cu uurin. Localizarea inferioar cu inclavare la nivelul conjunctivei sau corneei necesit extragerea de ctre medicul oftalmolog, sub anestezie local.

Corpii straini intraoculari se asociaz cu plgi oculare penetrante, nsoite de distrucii oculare grave, inflamaii i infecii oculare, soldate de cele mai multe ori cu leziuni oculare permanente. Necesit extracie de urgen, iar salvarea globului ocular este posibil dac acest corp strin este scos n primele 8-12 ore de la traumatism. Traumatismele perforante se nsoesc de ntreruperea integritii structurilor oculare sau perioculare afectate (plgi conjunctivale, corneene sau sclero-corneene, plgi palpebrale etc.).

Arsurile pot fi chimice (substane nocive ce intr n contact cu ochiul), termice (flcri, vapori sau lichide fierbini), electrice (dup sudur fr masc de protecie) sau cu ultraviolete.

Cele mai severe arsuri sunt cele produse de substanele alcaline var, amoniac, sod caustic ntruct au o mare penetrabilitate i pot produce leziuni profunde ale corneei, conjunctivei i structurilor subiacente. De multe ori, aceste arsuri netratate sau tratate trziu, duc la pierderea parial sau total a vederii la ochiul afectat.

n aceste cazuri vor fi eliminate pe ct posibil substanele caustice prin splturi oculare cu ser fiziologic sau ap distilat, apoi se vor neutraliza cu soluie diluat de bicarbont de sodiu (n cazul arsurilor cu acizi) sau cu o solutie de ap acidulat (n cazul arsurilor cu baze -amoniac, var).

!!! Indiferent de mecanismul de producere, ochiul nu trebuie frecat sau apsat i nici aplicate bandaje compresive cu batiste sau alte materiale nesterile, cel mult un pansament lejer, steril, n caz de sngerare. n cazul contactului cu substane chimice de orice fel, primul gest nainte de a ajunge la medic, este de a spala ochiul din abunden cu ap de la robinet sau ser fiziologic steril (nu cu lapte, ceaiuri sau alte lichide). Irigarea ochilor trebuie s dureze aproximativ 20 de minute, dup care pacientul trebuie s se prezinte imediat la medic pentru evaluarea consecinelor arsurii i demararea tratamentului specific. Nu se freac ochii i nu se duce mna la ochi deoarece aceasta poate fi contaminat cu substana respectiv.

PAGE 6