Sâ vezi şi s ă nu crezi! Dacă nu eram d e fa ţă nu acordam mare* a te n ţ i e gestului d esc ris mai jo s .

0 c e t ă ţ e a n c ă - p e „urnele d e E lena (d " a r atîta a vrut s â n e s p u n ă cu privire |a iden tita te )

s-a prezentat miercuri arestată! Ne-a declarat, condiţiilor actuale de trai. dimineaţa la sediul că s-a săturat de Ea a dorit să fie dusă la

caldă. Nemulţumirea ei s-a citit pe faţă, iar de

Desigur, Elena a fost poftită afară de ofiţerul de serviciu. Am urmărit îndelung’ cetăţeanca nevinovată pe stradă, mersul ei dezorientat,

Poliţiei oraşului Gherla preţurile exagerat de arest, unde. măcar are indignare ce Să mai prevestind o soartă nu cu scopul de a fi... mari şi nu mai rezistă asigurată mîncarea vorbim. r tocmai bună... SZ.Cs.

P R IM A V IC T IM A A . . . L IB E R A L IZ A U !!

lAgenda/2 \ Roîfl viaturilor B I Artă-culturâ/4 | Artă - cuttură-societate/5 lPolitică/6 ţ Publicitate/7-11 f Sport/12 ■ j Omul şi societatea /13 f Economia/14 - i Eveniment/15 ţ Ultima oră/l 6

ÎL « k ■

V j

A N U L V II N R . 1 3 0 2 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

J O I2 0 F E B R U A R I E 1 9 9 7

1 6 P A G I N I 6 0 0 L E I

Astăzi vrem ea va co n tin u a să . se încălzească. Cerni v i fi mai m ult n o ros. V în t slab la m o d era t d in v^st. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -2 şi +3°C. Ieri la ora 12, la Cluj-Napoca erau -5° şi p re s iu n e a a tm o sfe r ic a e ra 736 ,8 mm llg, în scădere. ,

tn pag ina a 16-a: harta privind .sta rea probab ila a vremii, valabilă pentru az i

Sindicatele în derutăConsilierii municipiului Cluj-Napoca votează azi

pentru sau împotriva Doinei Comea(UE CALIAN

e]c mai stranii reacţii la programul de restructurare şi protecţie socială al Guvernului Ciorbea vin, culmea!, tocmai fle la liderii sindicali, încît te poţi întreba dacă nu

cumva ei reprezintă guvernul şi nu pe cei care-i-au mandatat să le apere interesele. Marea lor fericire este că s-a ajuns la salariul negociat Or, în spatele acestor creşteri se ascunde o inflaţie inspăimîntătoare - şi tocmai aceasta este perspectiva din care, trebuie privite lucrurile.

Să facem un calcul băbesG. Datorită creşterii cumplite a preţurilor, micile economii - cîte vor fi rămas după sărbătorile de iarnă - se duc pe apa sîmbetei. Facturile de cheltuieli la bloc se vor ridica şi mai mult-Energia electrică - la fel. La fel - cheltuielile cu autoturismul, telefonul şi televizorul - pentru cei care le au.. Pînă prin aprilie se termină şi 'porcul adus de la ţară, şi cartofii, varza, ceapa, merele ţinute pe balcon ori în pivniţă, şi murăturile, şi zacusca şi celelalte conserve, şi legumele puse la congelator. Tot în aprilie vor trebui cumpărate noi încălţări şi hăinuţe pentru copii - carc au cm aiton le-au stricat pe cele vechi. Iar pe piaţa fccntară încă nu vor fi verdeţuri din noua recoltă - cel mult produse importate din Turcia şi Spania. Aşadar, aprilie va fi o lună teribilă, o lună a marilor încercări, în care vor lipsi şi banii, şi rezervele de astă toamnă.

Or, la efectele inflaţiei domnii lideri sindicali nu par a gîndi: ei se vor lăuda în faţa salariaţilor că au obţinut creşterea salariului minim - o cifră fără nici o* valoare, de vreme ce bugetul este calculat Ia un preţ al dolarului care este deja depăşit la toate casele de schimb. Ce-i drept, CNSLR Frăţia pichetează prefecturile, pentru a sensibiliza Guvernul în legătură cu unele propuneri privind programul de restructurare. Numai că asta nu serveşte la nimic, de vreme ce acest program a fost impus de M şi Banca Mondială.'

Interesantă este afirmaţia fostului ministru al Reformei, Mircea Coşea, conform căreia acest program fusese propus fostului guvern încă din ianuarie 1994 - iar dacă îl repetă sindicatele n-au nicio sansă de a-1 modifica.

” ' » ■ ■ i

Consilierii municipiului Cluj- Napoca votează astăzi un proiect de hotărîre - privind decernarea titlului-de Cetăţean de onoare d-nei Doinea Comea - care trebuia să facă parte din ordinea de zi a unei şedinţe anterioare. Din cauza' unor probleme legate de întocmirea documentaţiei aferente, proiectul a ajuns în mapele consilierilor locali abia în aceste zile.

Propunerea ca d-nei Doinea Comea să i se atribuie titlul-de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca a fost făcută de către ' PAC, Alianţa Civică şi Federaţia organizaţiilor studenţeşti, filiala : Ctaj. Proiectul de hotărîre a fost înaintat executivului de către consilierii. Ionel Chicinaş, Mircea

i Gavrilă, Radu Moldovan .şi Dan 1 Mircea Cîrlănaru,'foţi patru membri

ai PNCŢD. în referatul întocmit de consilierii PNCŢD, printre altele, se arată: “Astăzi (...), vălul calomniilor şi al manipulărilor s-a subţiat şi se mai subţiază. Tocmai de aceea, considerăm că acordarea titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, acordare care onorează mai mult Consiliul local decît pe cea care-1 primeşte, ar veni în ^sprijinul împăcării acestei ' ilustre personalităţi clujene cu cei pentru a căror libertate a luptat”. ••> Pentru adoptarea hotărîrii este

nevoie de o majoritate simplă, “jumătate plus unu” din numărul consilierilor prezenţi Din surse ale PUNR am aflat că dezbaterea acestui punct de pe ordinea-de zi ar putea eonduce la discuţii mai aprinse. ' V " D.B.

P r e f e c t u l A le x a n d r u F ă r c a ş l e c e r e s in d ic a l i ş t i lo r

s ă m a i a ib ă p u ţ in t ic ă r ă b d a r e9 'fără ajutorul farurilor internaţionale, sîntem în ^

aer”, declară dl prefect * m

CNSLR Frăţia, federaţia sindicala cea mai reprezentativă din punctul de vedere al numărului dd membri, a declanşat ieri, în toate judeţele ţării, promisa acţiune de pichetare a,prefecturilor. în jurul orei 13 şi 30 de. minute, în faţa Prefecturii clujene, circa 40 de

persoane - lideri sindicali şi reprezentanţi ai mass-media - aşteptau,’ sub ninsoarea densă, momentul întrevederii cuprefectul Alexandru Fărcaş. • :

D a n BRIE

continuare în pagina a 16-a

irnd. CMIL MRFjŞAiW ■ Cetăţean de Onoare al

Personalitatea a su p ra , căreia s -a oprit Consiliul municipal, spre a-i acorda distincţia de “Cetăţean de Onoare”r a fost fericit aleasă în persoana acad . Camil M ureşanu , istoric reputat, reprezentant de sea m ă al şcolii superioare româneşti. Fiul al profesorului şi poetului Teodor Murăşanu - binecunoscut în epocă prin volumele sale de versuri, dintre care Fum de jertfă (Cluj, 1923) a fost premiat de Academia Română profesorul universitar dr. Camil Mureşanu_s-a născut în 20 aprilie 1927 la Turda, unde urmează studiile gimnaziale şi liceale. - ■ • r

Devine locuitor al Clujului la scurt timp după încheierea celui de-al doilea război mondial, cînd se înscrie la Universitatea clujeană, spre a urma studii superioare în domeniul istoriei, studii pe care le-a încheiat cu rezultate strălucite în 1950, fiind reţinut preparator încă în ultimiL ani de . studenţie. însuşindu-şi o pregătire cu lotuj remarcabilă şi o cultură istorică solidă, excepţională, care s-au asociat unor calităţi deosebite de dascăl, tînărul istorici a urcat rapid treptele ierarhiei didactice universitare, pentru ca în 1975 să fie înălţat la treapta supremă, aceea de profesor universitar.

Prestigiul enorm pe care l-a dobîndit - într-o perioadă cînd cercurile politice fiu prea agreau valorile - i-a adus o largă recunoaştere a competenţei, fiind ales decan al Facultăţii de istorie-filosofie, demnitate pe

J continuare Jn paginat £5NTRAL4 U&AVfin CLUJ-NAPOCA,

Profesionişti din România na acceptă

privatizarea societăţilor de radio si televiziune•Avînd în vedere că pe lista de

restructurare' â primelor 62 de firme cu pierderi din România apar Societăţile Române de Radiodifuziune şi Televiziune, Comitetul Director al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România atenţionează asupra necesităţii respectării legilor în vigoare după cum urmează:

1, SRR şi SRT.V nu sînt nici "regii autonome”, nici "societăţi comerciale” ca toate celelalte firme propuse, ci, prin Legea organică de funcţionare (L. 41/ 1994), sînt definite ca "servicii publice de interes vnaţional, independente editorial” (art. 1), care se află "sub controlul Parlamentului” (art. 2); deci organizarea şi controlul activităţii

iu aparţin guvernului sauP ro f . u n ii ° a n S ilv iu D irector al UZP

lareîn pagina a 16-a

P r e ţu lp î in t i a c re sc u t:

De astăzlv un kilogram de pîine albă costă 2200 de leiNoul preţ “aliniat” al pîinii

este, în medie, dublu. începînd de astăzi, kilogramul de pîine albă, produs de S.C ”Panegrano” este vîndut cu 2200 dc lei (preţul vechi- 1400 lei).

Tot dc azi şi S.C. "Napopan” a m ajorai p reţu l pîinii: sortimentul de pîine “Neptun” a , crescut de la 500 la 1200 de lei. ‘•Cuptorul fermecat” încă nu - şi-a schimbat preţurile (aici, kilogramul dc pîine era de 2000 de lei), dar “se' lucrează la preţuri.”

Cu toate că, la Bucureşti, patronatul d in panificaţie, ROMPAN, a declarat! promovarea unei politici de . creştere a preţurilor în trepte, în provincie s-a procedat în mod diferit Creşterea treptată a fost negociată de ROM PAN şi Agenţia Naţională a Produselor Agricole,* ANPA. Aceasta a ridicat, ieri, preţul kilogramului de grîu de la 468 de lei la 560 de lei, preţ valabil pe cîteva zile doar. După un preludiu de patru-cinci zile, kilogramul de grîu va fi vîndut la cca 1100 de lei. Ştiind acest lucru, morile au ridicat preţul făinii. Moara Baciu a stabilit preţul făinii la 1530 lei/kg, iar S.C.”Napopan” - la 1.500 de lei.

Din surse informate, am aflat că există oferte de lâ mori din

alte judeţe care au preţuri mai scăzute.

Creşterea preţului griului, care a determinat scumpirea pîinii, este un fenomen mai greu d e . explicat. P rin liberalizarea preţurilor, s-a pierdut teoretic 100 de lei/kg, fespectiv subvenţia dată pentru grîu. Dar, m enţinerea sub contro l o perioadă îndelungată a preţului la grîu, s-a răzbunat acum' Cunoscătorii susţin că oferta internă de grîu a anului trecut nu acoperă 4 (patru) luni din acest an. Ceea ce înseamnă că vom, inînca, din nou, pîine făculă din făină de import

Ceea ce este rău şi pentru amărîtul de orăşean, şi pentru ţăranul care în vară nu ştia cum să “scape” de grîu şi l-a vîndut la preţ mic. Şi cînd te gîndeşti că în vara şi toamna lui 1995 eram în criză de supraproducţie de grîu?!

A.V.

Notăm opinia producătorilor de pîine care au reclamat faptul că, prin menţinerea sub control a preţurilor la pîine au lucrat în pierdere, neluîndu-se în calcul desele majorări la energie şi combustibili. In momentul de faţă, pîinea cuprinde creşterea de preţ la grîu, dar şi cea din energie electrică, gaz metan, benzină şi motorină, indexările ş.a.m.d.

în 28 februarie sc deschide cea de-a cincea ediţie ă Tîrgului Ambient *97

Cererea a depăşit oferta- în prezent, Expo Transilvania este al doilea centru expoziţional. din România, după Rom Expo Bucureşti. Societatea a fost fondată în urmă cu şase ani, de 13 firme clujene importante. De curînd, a fost acceptat, ca acţionară Primăria Cluj-Napoca, care va deveni, astfel, al treilea acţionar al societăţii. Complexul expoziţional pune la dispoziţia firmelor participante un spaţiu de expunere interior (brut) de 3.000 mp şi 20.000 mp exterior. Seria tîrgurilor .expoziţionale interna­ţionale va Începe de săptămînă viitoare, cu Tîrgul Ambient. Această manifestare este conside­rată ca fiind cea mai importantă, datorită interesului de care se bucură. Din experienţa cumulată la ediţiile anterioare, expoziţia prezintă un stimul important atît pentru firmele străine, cît şi

pentru cele autohtone, fiind un prilej de informare asupra tehnologiilor, materialelor de construcţie utilizate pe plan mondial şi a normelor interna­ţionale existente în domeniu. Profilul tîrgului cuprinde următoarele domenii: tehnologii de construcţii şj proiectare, materiale pentru construcţii, decoraţiuni interioare şi exterioare, instalaţii de încălzire şi climatizare, instalaţii electrice şi sanitare, echipamente, scule şi dispozitive pentru construcţii, roci ornamentale şi materiale de decorare. La această ediţie vor- participa peste 130 de firme expozante din. România, Ungaria (13), Italia, Franţa, 13 firme canadiene reprezentate de către ' Ambasada Canadei la Bucureşti,

L u m in i ţa P U R D E Acontinuare în pagina a 16-a

’f

i;|

u

ADEVĂR ULele Cluj AGENDA joi, 20 februarie 1997 [2

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Leon, E p iscopul C a tan ie i; Cuv.Visarion; Calendarul greco- catolic. Sf.I'eon, ep.Cataniei din S icilia (s .V III); Calendarul romano-catolic^ Sf.Elefterie, ep.

• Mîine: Calendarul ortodox: C uv .T im oie i; S f .E u sta ţie , Episcopul; Calendarul greco- catolic: Ss.Timotei, sib. (s. VIII); Eustaţiu, arhiep. (+ 338). Harţi; Calendarul romano-catolic: SF.Petru Damian, ep.înv.

li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

HfiEEOANB• PR£FECIURA,CONSIUULJUDETEAN:.

19-64-16• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 '• PRIMĂRIA 11/RDA; 31-31-60 ,• PRIMÂRIA CÎMPIATUR2H: 36-80-01• PRIMĂRIA HULDIN: 25-1548.• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi,' 43-27-27POMI A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POMI A TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

POLITIA HUEDIN: 25-15-38■ POLrjlA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981■ PROIECŢIA CIVILĂ: 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ: ' ;' ' 19-52-23 si 19-16-70.ini. 158 SALVAREA: 961 ‘

• SALVAREA CFR: 19-85-91,.• IKIERNA'nONAl.: 971• IK1HRIJRBAN: .

INFORMAŢII: 931. - : - )• DER ANIAMI-.N'IE: 921• ORAEXACTÂ:95S • ' ,

REGIA AUTONOMĂDE TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMON1ENAYSA • DISPECERAT: 41-51-71

• REGIA AUTONOMĂDE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

■ S.C. "SALPREST'S.A. DISPECERAT: 19-55-22 ~ - ' ■ . - COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS- PORTREZIDUURI: 11-10-12 int 132

• SCPRIVAL: 1743-86 1 DISTRIBUIM GAZELOR NATURALE: -INTER VENUI GAZE 928; DISPECERAT 433424 ' • ■■;..< REGISTRUL AUR) ROMÂN; VŞefreprcentinli 43-38-10 _ . • : Inforniaţii: 43-38-11 .Hală inspccţii: 43-38-08.

PLECĂRI DINT C LU J-N A PO C A

principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAL\ MARE,SATU MARE (pnnlXj): 14,57

•BISTRIŢA: 15,37 "•BRAŞOV: 1,48 '•BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi):8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40

•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATUMARE: 4,08; 14 57 •SIBIU: 11,48; 15.10 •SIGHETU MARMAŢIEI-5^5 •TIMIŞOARA (prin Alba M ă): 5,46;

(prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 • URC,U MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTER NAŢIOX\L CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952

AGENŢII 1)E V O IA J C FR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-2-1-75 (internaţional)

O U R S E ^ A E R I E N B ^

TAKOM : lum-Miicri Buc.-> Cluj Cluj Buc. 7,10 8,10 8,40 9,40

16,55 17,55 18,15 19,15 11,30 1230 12,50 ' 15,00* *) Sîmbâtă - prin OradeaPreţ bilet: români - 100.000 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe ■

PÂCjMB? luni-vineri Buc. *> Cluj Cluj Buc. 6,40 8,40 9,05 10,05 18,15 20,15 20,40 21,40 Curea este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români - 145.000 Iei

străini - 65 dolari.Str.Glieorfţhe Doja nr. 11

TELEFOANE: 19-78-06; TEL/FAX: 19-32-21.

eCURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara I I : -• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâtă la ora 11,00?

INFORMAŢII A utogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

PO LIC LIN IC A FĂ R Ă PLA TĂ

"FA M ILIA SFÎN TA " ^ 17-21 feb ru arieMedicină generală. Dr. M. Suciu

17 (14-16), dr. G. Răfan 19 (12-14), dr.C.Popa 20 (12-14), dr. S. Loga 21 (14-16), dr. L. Barbăalbâ 19, 21 (10- 12), V i , ; Rasa 17 (16-17), drT D. Stănescu 20 (14-16), dr.'C. Ioviţâ 18 (13-14), dr. D.Beldean'20 (14-16), dr. I. Boilă 18, 19, 20; 21 (10-12); Interne, Dr. F. Gherman 17 (15,30- 17), 19 (10-12), drLPaţiu,19 (15-17), dr. A. Iancu 18 (11-12), dr. Cs. Szakacs 19 (14-16), dr. C. Vlad 19 (14- 16), dr. D: Pîrv 17 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 19, 21 (14-16), dr. I. Alb 18 (12-14), dr. C. Zotta21 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 18, 20 (10-12); Chirurgie. J)r. C. Cosma 18, 20 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 18 (13-15), dr. M. Fritea18 (14-16), dr. M. Bayrakdar 21(14^ 16); Ecograf: Dr.M.Călin2I (10-12); Dermatologie. Dr. II. Radu 20 (12- 14); P sih ia trie . Dr. I.Bădescu 19 (13,30-15), dr. C.Ştefan 20 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 17(11-12); O.R.L. Dr. C. Râdulcscu 17 (12-14), dr. I. Mihali 21 (12-14);'Psihologie Psih. L. Boilă 18 (15-17). ,

Programarea bolnavilor, de luni pînă vineri, între orele 12-14, Ia telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap.12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Or*r; zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA .COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închisă SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica ■ închis, MEDIATECA (Str. M Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: £-13,45; duminica - închis. CENTRUL A DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII .. "COMUNITARE LOCALE (Str. kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi; 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 < 14). Orar: luni sîmbătă 8 - 12.45; 14 r 18.45; duminică: închis

\ I . Biblioteca Germana (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marji, miercuri, joi - 12-16} vineri .- 10-16, sîmbătă-duminică - închis. ,■ Biblioteca Americani (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 ' 16 - ’■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heitai" (stradă Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis :■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin

(strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; joi 19 -2 0 . \■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural German

"Hermann Oberth” (str. Memorandumului!8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.; .* Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. ’■ Biblioteca Soros {Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marti, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtă:M0-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină "Biblos"

(str.Clinicilor nr.28).;Qrar: luni 13-17; marţi; miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor

' literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C.'Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis■ Muzeul 'N aţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2); Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. : ■ . '■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 -17 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-dumihică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

ţ RADIO CLUJJţ*. tu

Joi. 2(1 fcl>rnanc: 6:00 Bună dimineaţa tva spune astazi Anca Bâltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj, prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin dc ştiri. I l,05.llistoria, Magistra Vitae, cscii radiofonic dc Gheorghe Uodca. 11,30 Diapazon, prezintă Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc joi: redactor Florin Zaharcscu. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, Dumneavoastră întrebaţi la 064/

420031; vă răspunde: Traian Bradea. 13,55 Buletin de. ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Râdio Fax, redactor Delia Bob, 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Constantin Ivancş. 19,20 Realităţi, redactor Vasile Luca.' 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Codreţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletinde ştiri. 21,58 închiderea programului.

/Joi, 20 februarie: Contact ştiri:

5,30-23,30 (din oră in oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de

. ştiri şi -MafO----- rubricamACT "Actuali-— ------------- l a l e a

"li.(i.C.. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea", Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45

Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista^ Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare,' Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Scara la Cluj-Napoca(program muzical, divertisment, informaţii).21.00-22,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk- show pe teme diverse (cultură, cconomie, social, politică, artă, istoric, evenimente la zi). 22,00- 24,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popcscu. F,misiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comeliu Stroc.dircct. 24,00-1,00 Dc Ia blues la rock, realizator Maria Zâmcscu.1.00-3,00 Top 50 (r). - :

; Joi, 20 februarie Serial: Verdict, crimă!; 16,00 Serial:P rogram ul 1: 7,00 TVM. - T înăr şi neliniştit; 16,45 Serial:

Telematinal; 8,30 La prima oră;' " înrobită de iubire; 17,30 Who’s the 9,20 Film serial (r); 10,05 Limbi Boss; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Andrea Celeste (r); 12,45 Desene animate; 13,10 1001 audiţii! Muzica pretutindeni; 14,00 Jurnal; 14,10 TVR Iaşi & Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii; 16,00 Jurnal; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 Magazin social; 17,25 G rendizer desene animate;17,50 Tribuna

Sport la minut; 18,15 Enigm ele Agathei C hristie ; 19,00 Ştii - şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Melrose Plaee; 21,00 Serial: Doctor în Alaska; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; . 22,30 Serial: M .A .S .H .; 23 ,00

• telespectator*

pretutindeni; 10,05 Mozaic-satet;11 .30 D esene anim ate; 12// T V R Ia ş i; 12,30 TV R Clţ N apoca; .13,00 TVR Timişoarl13.30 Limbi străine: spaniolă(r,14.00 Cafeneaua artelor; 15J C onvieţu iri; 16,10 Serial: Te; M odel; 17,05 Bursa invenţiile- 17,40 Oameni care au fost .. 18,10 Serial: Andrea Celeşti1 9 .0 0 C o n certu l OrchesW

Naţionale Rad/, 21 ’OO TO, M esager; 21,2: C ăsuţa

partidelor parlam entare, 18,15 Serial: Sergentul Wolf; 0,00 Ştirile poveşti; 21,30 Hyperion. Rew;Tragerile Loto; 18,25 Milenium. Pro Tv; 0,20 Sport la minut: ştiri [jterarăîri imagini; 22,30 RobinîSecolul XX - Incertitudinea, sportive; 0,40‘Film: One Special . 2 ; 23,10 Film serial; 23,55 fcsistemelor (III); 19,10 Serial: Lupii Victory (r). _ v ia ta : rro m ilo r. T rad iţie şaerului; 20,00 Jurnal, m eteo, Vineri, 21 februarie- a c tu a l i ta te ; 0,25 Bucuriijtelesport; 20,35 Ediţie specială; P ro g ram u l 1: 7 ,00- T V M .';; muzjc i'j:■.20,50 Serial:'Dragostea învinge; .Telematinal; 8,30 La prima oră; p RQ T V :-7 00 Ora 7 bnu21,45 R eflecţii ju tie re ; 22,00 9 ,20 S e ria l (r); 10,05 L im bi dim ineaţa !; 9,00 Serial: TînărşStudioul economic^22,40 Interpreţi s tră in e : sp a n io la ; 11 ,20 neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportivtai cîntecului popular; 23,30 Jurnal; 23,45 Muzică populară; 0,05 Serial: Berlin Alexanderplatz.

Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR C luj-N apoca; 9,20 Muzica pentru toţi; _ 10,05 Caleidoscop satelit; 10,40 Întîlnirea de la miezul nopţii (r); 11,35 Desene animate; 12,15 Teleenciclopedia (r);13.00 Engleza pentru copii; 13,10 Serial: Frumoasa şi Bestia (r); 14,00 Jurnal; 14,10 Reportaj *97; 14,40 Limbi străine: germană, italiană (r); 15,40 Babar (desene anim ate);16.05 Serial: Top Model; 17,00 Ceaiul de la ora cinci; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Club 2020, Ş tiin ţă ,' cultură, anticipaţie; 20,30 Enigma; 21,00 TV M esager; 21 ,30 C ăsuţa eu poveşti; 21,35 Filmoteca de Aur;22.05 Film: Nouă luni (Ungaria 1976); 23,40 Stadion. Caleidoscop sportiv; 0,15 Vedele în recital la „Cerbul de Aur”.

fPR O TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 W ho’s the Boss (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 'l 1,00 Film: One Special Victory (SUA 1991)"13.00 Serial: RobocOp (r); 13,45 Serial: B everly Hills (r); 14,30 Gillette - lumea sportului; 15,00

V id eo case ta m uzicală ; 11,45 Serial: Andrea Celeste (r); 12,35 1001 audiţii. Opera Mundi; 13,20 TVR lasi; 14,00 Jurnal; 14,10 TV R C lu j-N ap o ca; 15,00 Pompierii vă informează; 15,20 D in lum ea a fa c e r ilo r ; 16,00 Jurnal; 16,10 Ieşirea din cerc; 16,35 Emisiune în limba germana;17.30 Pro patria; L8,30 V iaţa parlamentară; 19,00 Din nou în

•Vestul Sălbatic; 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Jurnal, buletin meteo, telesport; . 20,35 Ediţie specială; 20,45 Tezaur focloric;21.30 Film: C uloarea b an ilo r (SUA 1986); 23 ,05 S tu d io u l şlagărelor; 23,30 Jurnal; 23,45 MTV. Euro Top 20; 0,45 Film:. Poliţist la New York (SUA ’93).■ Program ul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Iaşi; 9,20 Muzica

Teatrul Nationalprezintă joi, 20 februarie ora 19: Furtul sccolului .Premieră.

10.00 Serial: ‘Who’s the Boss (rj 10,30.Serial: M.A.S.H. (r); 11,0; Film: Rînduri finale (SUA 1989, 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Fila Tufa de Veneţia (România); 15ff. Serial: Verdict: crimă !; 16,Dj Se-rial:. T înăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,3: Serial: Who-’s the Boss; 18,0 Ş tirile Pro Tv; 18,05 Sport t m inut; 18,15 Rătăciţi în tranziţL*19.00 Ştii şi c îş tig i!; 19,30 Ştirii: Pro Tv; 20,00 Serial: Dosarelel21 .00 Film : Defenseless (STi 1991); 23,00. Serial: La limh imposibilului; 0,00 Ştirile ProTv 0,20 Sport la minut: ştiri sporfo 0,35 Serial: Zona-crepuscnte1.00 Film: Omul care ştia pis m ulte (SUA 11956); 4,10 Bascb NBA. •

Redacţia nu iji asumă resp? sabililatea pentru schimbările inteneb in programele posturilor de televkm

Opera Maghiarăprezintă joi, 20 februarie, ora 18,30: Sylvia.

Programul ieleviziuniior prin cablu

O.fereastră deschisă spre lumeţ

Joi, februarie 'r ‘ Canalul TVC v

5.00 . D esch id erea programului; 5,05 Videotext; 19,55 Film: Guliver - desene animate; 20,50 Film: Brigada de moravuri L/A. ; 22,20 Film: D etaşam entul de atac; -0,00 B a b ilo n 'B lu e - sexy; 4 ,00 închiderea programului.

' Canalul Discovery- in ~ direct '

18.00 Program Discovery; 4,00 Program DW. .

S u b titra re ' în rom ână pe teletext pag. 698: Discovery.

P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Joi, 20 februarie. 7,45 Buletin informativ; 8,00 Muzică populară (r)- 2 max; 8,15 Tema săptăm înii (r)- 2 max; 8,45 Normele stas (r)- 2 max; 9,15 Buletin informativ;9.30 Bulevard'Germania (r)- 2 max; 10,10 BuFetin informativ;10.30 Leonardo (r)- 2 max;

i 1,00 Otto Lilienthal (r)- 2 max;11.30 Buletin informativ; 16,30 B u le tin in fo rm a tiv ; 17,00 Concert simfonic - 2 max; 17,30 Muzică populară - 2 max; 17,45 Arte şi scrisori - 2 max; 18,15 B u le tin in fo rm a tiv ; 18,30 Bulevard Germ ania - 2 max;19.10 Close up - 2 max; 19,40 Buletin informativ; 20,00 Focus A sia - 2 m ax; 20 ,30 Reconstituirea unei legende - 2 max; 21,00 Buletin informativ;21.30 Program satelit.

■ Joi, 20 februarie9,30 Desene animate; 10,00

M a tin a l NCN ; 10,15 P a ris „ lu m in i” - rep . (r) ; 10,40 Crimele FBI - film; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Anchcta so c ia lă ; 18,25 M o d a / vestim entaţie; 18,40 B reviar econom ic; 19,00 Ştiri NCN;19.10 Sport; 19,15 în a c tu a lita te ; 2 0 ,1 0 D esen e animate; 20,25 Curente mortale - film; 21,55 Ştiri NCN; 22,00

' Imagini din Elveţia - rep.; 23,00 Dragoste, minciuni si voie bună -film .

F A R M A C I I

I-armacii cu .serviciul permanent: Farm acia

‘ ”Corafarm ”, str. Ion Meşiies nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.6 "Speranţa”, Piaţa A.Iancu nr.5, telefon 19-64-56, orai

,20-8.

r P O L I C L I N I C A I N T E R S E R V I S A N

str. i’astaly nr.5, cart Gheorghei lN'imM * CARD10IXX3E ♦ Ml®

LOGIL « PSIIIIATOIE « LN'DOCRI- NOLCX3E ♦ REIBIATOLOGIE

; ECOGRAF1E ♦ ALERGOLDQî DERJ'ÎATOLOGIE ♦ CHKUBG3I

ORTOPEDIE ♦ O.R.L4 OFMLMOLfXI! * GINECOLOGIE ♦ ONCOL6G3Î

PEDIATRIE «UROLOGIE ' - ACUFUNCTURĂ

RADIOLOGIE «ECOGRAHE Haminări Doppler - Hi resalpisj ră

pentru sterilitate femiBini .; .LABORATOR ,

(Biochimie - Bacteriologic Imiinoloşit-, faraatologie Determinare Rh - Tesle t | sarcină - Antigen HBS - Eliss Iot Examinări citologice pentru depistira, cancenilui de col uterin - Investigaţii puţi sterilitatea feminină ji masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

. orele 7 - 2 1 | M edic de gardă: orele 21 - Ţ ■ R e z e rv a re , consultaţii

. l a te l. 41.41.63. J

14 - 20 FEBRUARIEREPUBLICA - C ele doua

feţe ale d ra g o ste i - SUÂ - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20)'* VICTORIA - Spacc Jara - Meciul secolului - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Fantom a cu şofer - Franţa - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A: Vrem ea răzbunării - SUA (13; 15,30; 18); sala B: G ravidul - SUA

(1 3 ,3 0 ; 15 ,30; 17 ,30) * FAVORIT - F o rtă rea ţa - SUA (11; 13,3.0; 16; 18,30).

TURDA: FOX - R eacţie în la n ţ - SUA - p rem ieră ; TINERETULUI - T ipu’ dc la c a b lu -S U A .

D EJ: ARTA - Risc m acini -SUA - premieră.

G H E R L A : PA CEA - N ebun ia iu b ir i i - Ind ia - premieră; Prea tîrziu - România - premieră; Spionul dandana -SUA. ' ‘ '

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106. ap.5 . T ra tam e n te

s to m a to lo g ic e complexe > terapie ,

pratctîcă (cGrsnc£J ’ > chirurgie [rezecţii, mp c"5

Programări la tel.: 43002H . Zilnic o ra r: 9-19 i

s îm b ă ta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere £□%-

PROF. UNIV. Df. IUIIHAICĂLUGAE3 Or. ANGELA CĂLUCĂRU

S t r . P rah o v e i nr. 11(Sugă biserica Bob)

Td.: 42.56.18; td /fa x |1 3 J 3

A D E V A R U Lcfl<& O I bjJ3 ) joi, 20 februarie 1997 ROZA VINTURILOR

S l i i g i f l s l l g g

. .

L

Bonnul ş i W a s h in g to n u l I "in d e p lin co nsen s" a s u p ra | extinderii NATO

S a l a r u l dc slat american, doamna ViJeltine Albnjihl. şi omoloiiul său german,

us Kinkel. au declarat în lata presei c/t pe deplin de a ra d asupra extinderii

.[( \ \ | 0 şi a stabilim unei carte eu Moscova lC v 1 sta la baza iclaliilor acesteia cu Alianţa

] /,'Linliui. Doamna Albright a avut anterior o | |-:;iu\L'r: cu cancelarul Helniut Kolil, în

catîrut primei sale vizite in Gcrmânia de la preluarea;funcjiei.

1 Klaus Kinkel a | subliniat “acordul j poftei” dintre Bonn ; V^ashinulon asupra

..«tinderii" NATO,. men|iunmd includerea : js-.fi in ai lnlecl ura dc securitate a Europei,

Jnlog eu Moscova Iară dicpf de veto, j'if:airs.r unei Carte comune, respeetarea

u i.uhiului stabilit si stabilirea unui cadru ipnjin pentiu ţările e\eluse din “prunul

d " :1 fkkranloi la NA 10 jk-.inina Albnglit a sublimat v,ă

\,n iin u lu P este mai important .decît -ţ:.vcsuI“ în punei ea la punct a ('artei ce va

i rJatule dinlie Alianţă şi Rusia. "‘Ne i ,:i concentra în pre/ent mai mult asupia iXtmulului" pi. Ortic-l vom da Cailei. i r,linului ne mteusea/a. nu procesul”, a -'■stst ea, evitînd astkl sa ia o poziţie clară .„ jtiwic la “summit-ul in cinei” piopus de Franţa.

Vest “ suininil in einci" ar unim sa -.j-visiâ in luna aprilie Rusia, SbA. I ranl i,i.miania şi Man-a Iînlame pentru a detini ..■■ţiile Rusiei eu NA'l O inamic de reuniunea .-.iul inall de la Madnd dm 7 şi S iulie, ce ;s'i i. s i lanseze negoeieiile vizînd adeiaiea , nJidalilor cel mai bine plasaţi.

i)o nina Albi iglu a scos în c\ identă relaţiile i-Li-k-nti' d in lie SUA şi Ciermama.■ .liii.inia este un aliat apiecial si loarte .-'L/i ist al SUA. si o laiâ-clicic penlru

L -' "j1 I-:uioPu ”. a spus seuelnul de stat ' ad iubind v-a "a reafirmai aceasta

“ i'vnie, e.\pnmindu-şi lotodala doi inia tată » I-'uiopa stabila şi demoeialiea". "SI 'A

> (ii'imam.i împărtăşesc aceleaşi vederi m piate eu privire la accst subiect". a '-"!î::i it doamna Albright.

iTURNEULÎNEUROPAŞIflSIflflLf SECRETARULUI' DE STAT AMERICAN

MADELEINE ALBRIGHT

R e fo rm a N A T O - in c e n tru l c o n v o rb ir ilo r C h ira c - A lb r ig h t

Preşedintele francez Jaci|Ui?s Chirac si noul scercldrilo stal american. Madeleine Albrielit, s-au străduit la V februarie &<a siringa relaţiile dintre l’aris şi Washington, .Iar tara sh poala ajunge la puncte dc vedere apropiate in problema Comandamentului de sud al NA 10 Doamna Albriiţiil a început la sfirşitul saptamînn trt-iulc prunul mu mare turneu in

caluatc de sceicfar de slat al SUA. în cadrul earuia Parisul eslt a Ireia elapă după Roma m Bonn Vor urrn-r Bruxelles, I i’ndra. Moscova, Seul. 'lol.ii! si

Beijini; Potrivit purtătoarei de cuvînt a preşedinţiei tranceze. Catherine Colonna, doamna Alhrinhl a subliniat ea vizita sa deschide “o noua paaina” in relaţiile traneo- ;tnierieane .si ea “este un hun începui penlru cea de-a doua administrata- Clinicii” Secretarul de slat american a a\ ul intra edcrc si cil premierul francez Alain Jiippe Clnrae a salutat, la rîndul sau. acest "spiril de colaboinrc”. exprimîndii-si dorinţa ea el s,i tic prezent in întreg anul 1‘z‘JT Preşedintele iianiez a reafirmat "prietenia adevarata. prolunda si fireasca" dintre eele doua târî. siihliminJ tă lraiHa este “cel mai vechi alial al Statelor Unite”

în ultimele luni. rel.iinle tranco-.imericane au tosl m ireale de knsmni provocau. în speia.il de deosebirile de concepţie privind rolorma Alianţei Atlantiee. siluaţii din Orientul Mijlociu si cri/a dm repunea Marilor l.acuri aliKnne 'Ipate aceste teme au ticural pe aeeil'ia convorbirilor >le la l’aiis

in ceea ce priveşte Alianţa Atlantică, preşedintele traneez a reamintit ea Parisul “nu solicită o reintegrare plen.ira si loială" in structurile nulilare.ale Alianţei, dar ea Franţa este lmU sa examineze aceasta poiibiliL-ile “tu condiţia ca re 1 crina NA'l O sa permită crearea unu veritabile identităţi de ■<parare europene" Parisul solicita ca in lrunlea Comandamentului flancului de sud al NMO sa tic nunul un european, pretenţii, respins de 'A-ishinelon Chirac a insistat asupra faptului că nu este vorba despre un “dilerend Iranco-amencan” si ea disLiuiile asupra acestei probleme trebuie sa se deslasoare într-un climat de calm

ÎS AMERICA CECTRALÂ m MILION DE ARME SÎNT

SI APVI’E M SUB CONTROLAproximativ un milion de arme se află scăpate

de sub control în ţările Americii Centrale, unde războaie le interne s-au înche.iat, dar cresc vertiginos violenţa şi delincventa. Şefii de stat din Guatemala, Salvador, Honduras, Costa Rica, Nicaragua şi Panama âu semnat “Declaraţia cu privire la rechiziţionarea de arme deţinute ilegal (ie persoane civile”, prin care se cere ajutor ţarilor prietene, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Organizaţiei Statelor Americane (OSA)..

In cele şase ţări menţionate din centrul Americii Latine se află automate AK-47, mitraliere, pistoale, grenade şi alte arme, care sc pot procura rclativ uşor, ele constituind relicve «Ie războaielor care au avut loc în zonă. Armelor. Aţinute ilegal trebuie să li se adauge cele aflate in dotarea armatei din Guatemala, Salvador, Honduras şi Nicaragua, armele poliţiei din Costa f c şi Panama, precum şi cele aflate în posesia poliţiei private, multe dintre acestea fiind proprietatea unor militari în rezervă.

Pentru Guatemala, ţară care în urmă cu cîteva săptămîni, a semnat acordul de pace cu gherila A'pa 36 dc ani dc război, nu există date privind Mmărul de amic aflate în mina civililor, dai de ia începutul dcccniului trecut armata a împărţit mii de arme patrulelor paramilitare, carc ajunseseră la efcctive dc peste o jumătate de milion dc persoane. Acestea aveau misiunea de a lupta împotriva rebelilor. Nici în Salvador, ţară care s-a confruntat cu războiul timp de 12 ani (1980-1992), nu există statistici, dai, potrivit deputatului Eduardo Linarcs, membru al fostei gherile, carc a fondat formaţiunea Frontului

Farabundo Marti pentru Eliberare Naţională (FMLN), numărul armelor existente s-ar putea ridica la aproximativ o jumătate de milion. Linares a amintit faptul că în cadrul campaniei recent încheiate de schimbare a armelor pe alimente, civilii au predat 300.000 de; arme. In Honduras, ţară în care nu s-au înregistrat conflicte interne, ca în Guatemala,; Salvador şi , Nicaragua, civilii şi militarii deţin circa 67.000 de automate AK-47, potrivit unor surse diferite, inclusiv ale Bisericii Catolice. Ministrul apărării din Honduras, colonelul Jose Luis Nunez, a afirmat că în America Centrală există 420.000 de puşti AK-47, situaţie pe care a calificat-o drept “primejdioasă” pentru regiunea respectivă. Nunez a mai spus că, în timpul regimului sandinist, între anii 1979-1990, în Nicaragua au fost împărţite populaţiei civile 600.000 de puşti AK47, din care au fost recuperate doar 180.000.

Cele mai multe furturi şi atacuri împotriva băncilor şi a magazinelor, precum şi majoritatea sechestrărilor de persoane’ s-au comis în Nicaragua de către grupuri de delincvenţi înarmaţi cu puşti automate AK-47. Poliţia Naţională nu cunoaşte ce cantitate de arme de toate tipurile se află în posesia civililor deşi, după unele surse, numărul acestora s-ar putea ridica la 60.000. La 23 mai 1993, autorităţile au descoperit la Managua un arsenal clandestin de arme aparţinînd Forţelor Populare de Eliberare (FPL), unul din cele cinci grupuri care alcătuiau gherila salvadoriană. Ulterioi, au fost localizate şi alte depozite de arme aparţinînd FMLN şi rebelilor guatemalezi. Nici în Costa Rica nu există ci statistică a numărului armelor existente, dar cu prilejul ă două sechestrări dc persoane comise în 1996 s-au folosit puşti AK-47,' moştenire lăsată de “contras” şi de sandiniştii din regiune. Autorităţile panameze recunosc că, după invazia armatei amcricanc, care a avut loc la 20 decembrie 1989, mulţi cetăţeni aveau în casele lor arme, al căror număr nu a fost cunoscut niciodată. ’

---- .-------:-------------------- ---------------------------- --------- n

RUSIA INTENŢIONEAZĂ sâ recupereze ramînerea In urma faţa de sua în DOMENIUL LIVRĂRILOR DE ARMAMENT

• Rosvoorajenie, principala agenţie exportatoare de arme din Rusia, a declarat că a lansat o măsură pentru a ajunge din urmă Statele Unite şi a transforma Moscova în principalul comerciant de armament din lume pînă la sfîrşitul secolului. Pătrunderea din ce în ce mai viguroasă a Rusiei pe pieţe rezervate de multă vreme fabricanţilor de arme occidentali provoacă o preocupare crescîndă atît Ia Washington, cît şi la Paris şi Londra. Recentele acorduri încheiate cu Cipru şi Columbia au făcut ca situaţia să devină şi mai delicată. Dmitri Morozov, reprezentant al agenţiei Rosvoorujenie, a precizat că Rusia a lansat o nouă politică de marketing la 1 februarie pentru a pătiunde pe unele pieţe, în special din Asia şi Extremul Orient, precum şi din America Latină şi ţările arabe. ' '

Columbia a convenit să achiziţioneze 10 elicoptere de transport MI-17, deşi unele oficialităţi din Statele Unite xau dezaprobat acest acord. Moscova speră că vor urma şi alte acorduri în regiune. Vînzările de arme aduc nu numai profituri mari, dar, pe termen lung, influenţă şi prestigiu. , .

Generalul Kotiolkin a declarat programului “Zerkalo” (“Oglinda”) al Televiziunii ruse că Moscova intenţionează să încheie alte noi acorduri controversate privind vînzarea către Cipru a unor sisteme de rachete S-300 de apărare antiaeriană, sistem despre care afirmă că este mai rapid şi are un potenţial mai distrugător decît sistemele rivale de fabricaţie americană “Patriot”. ,

Decizia guvernului cipriot de a achiziţiona rachete ai contribuit la amplificarea tensiunilor, cir nordul insulei, aflat sub ocupaţie turcă. Moscova subliniază că sistemele S-300 nu afectează echilibrul de forţe existent de la începutul ocupaţiei turce, în 1974. Livrarea sistemelorS-300 este prevăzută să înceapă la jumătatea anului viitor. Mihail Timkin, director-adjunct al agenţiei Rosvoorujenie, a declarat că veniturile obţinute din exporturi vor fi

„ utilizate pentru a începe reechiparea forţelor militare ruse cu “cele mai modeme tipuri de; armament".

După desfiinţarea blocului sovietic, vînzările anuale de armament ale Rusiei au scăzut de la aproximativ 20 de miliarde de dolari la aproximativ 2 miliarde de dolari. Potrivit agenţiei de ştiri Interfax, în 1996 acestea au crescut la 3,4 miliarde, în timp ce vînzările de arme ale Statelor Unite s-au menţinut Ia 7,5 miliarde de dolari. Timkin pare încrezător că această diferenţă va putea fi recuperată rapid.

SITUAŢIE INCERTA A DEZERTORILOR DIN UNITĂŢILE MILITARE SOVIETICE

STAŢIONATE ÎN GERMANIAAproximativ 600 de ofiţeri au dezertat după 1991

din garnizoana sovietică, cu un efectiv de 340.000 de militari, retraşi treptat din fosta Germanie de est după unificarea Germaniei.'

Este puţin probabil ca dezertorii să fi putut furniza o mare cantitate de informaţii preţioase serviciilor secrete occidentale. Dar ei precizează că orice asemenea contact este considerat în ţară drept trădare şi că, potrivit sistemului militar de justiţie din Rusia, vor fi judecaţi cu uşile închise, fără a avea dreptul la un avocat civil. . Legislaţia rusă prevede o condamnare de pînă la 10 ani pentru dezertare şi de pînă la 20 de ani pentru trădare.

în cadrul campaniei sale de ajutorare a dezertorilor, Societatea Internaţională pentru Drepturile Omului (IGFM), cu sediul la Frankfurt, a declarat că doi dintre aceştia au fost deja deportaţi şi că există dovezi clare că vor suferi condamnări atît în Rusia, cît şi în Ucraina.

. IGFM a precizat că cel puţin 12 dezertori au fost răpiţi de pe teritoriul german de echipe de racolare ale KGB înaintea retragerii trupelor şi că unii dintre ei'ispăşesc acum sentinţe în lagărul,pentru deportaţi Pemi - 35. Dar pentru guvernul german,. dezertarea în sine nu constituie un motiv pentru acordarea de azil politic - şi nici contactele cu servicii secrete occidentale. Iritr-o declaraţie dată publicităţii în luna ianuarie, guvernul arată că dezertorilor li s-a adus la cunoştinţă identitatea persoanelor care urmau să-i interogheze, faptul că au dreptul să nu coopereze şi că răspunsurile lor nu vor influenţa acordarea cererilor de azil. în declaraţie se spune, de asemenea, că nu există informaţii privind adoptarea unei măsuri împotriva dezertorilor în Rusia,

în acelaşi document se precizează că 63 de dezertori şi 55 dc familii au primit azil politic,-1.025 au fost respinşi şi că fiecare cerere este evaluată raportat la eventualele persecuţii în ţara natală, la posibilitatea unui tratament inuman, execuţie sau tortură;

In opinia Wandei Wahnscheider de Ia IGFM, soartă nesigură a dezertorilor este o reflectare a noii epoci de după războiul rece. “Ei reprezintă epavele politicii marilor puteri. Bonnul nu doreşte ca aceştia să pericliteze relaţiile stabilite recent cu Rusia, NATO nu doreşte ca ei să reprezinte o problemă în contextul convorbirilor cu Rusia referitor la extinderea către Est.”

Intensificarea manevrelor de culise în lupta pentru putere la Kremlin

Problemele dc sănătate cu care se confruntă preşedintele rus Boris Eiţîn au relansat lupta pentru putere declanşată dc starea sănătăţii sale la raijlocut anului 1996, dar mulţi rivali fac în prezent un joc aî aşteptării mai ascuns. Cînd Elţîn a fost doborît de probleme cardiaci, chiar înainte de a fi reales, în luna iulie anul trecut, Kremlinul nu a putut ascundc apriga luptă pentru putere care a urmat între liderii convinşi că preşedintele nu va reveni în fruntea statului. De data aceasta, cînd Elţîn s-a îmbolnăvit- de pneum onie, manevrele de culise au făcut mai puţină senzaţie în mijloacele de informare rase şi occidentale, marca lor majoritate rămînînd într-adevăr în culise.

Posibilii candidaţi la preşedinţie rămîn aceiaşi ca în vara şi toamna trccută, cînd luptele interne ajunseseră la apogeu, înainte ca Elţîn să-l demită pe ambiţiosul său consilier penlru problem e de securitate, Aleksandr Lebed. Este vorba dc Aleksandr Lebed, primul ministru V iktor Cernom îrdin, liderul com unist G bennadi Ziuganov şi primarul Moscovei luri Lujkov. Figuri influente în culiselc politice sînt şeful administraţiei prezidenţiale Anatoli C iubais şi puternice grupuri financiare. Obicclivul celor din jurul preşedintelui este de a-şi păstra puterea pe care o au datorită lui Elţîn. Preocupări similare

■ manifestă şi grupuri financiare can? au-un interes pentru continuitate.

Mulţi analişti politici sînt de părere că Aleksandr Lebed; în vîrstă de 46 de ani, ar cîştigă aleeenle dacă acestea ar avea Ioc în curînd. Dar nu se bucură de inc iu Icre dm partea unoi lideri dm spectrul politic O mare parte din maneviele în euis se daloiea/â. temeiilor de a nu ajuniie uam a la pulcie un I ek-d imprevizibil m dur. iar această idee uneşte poliiMem eare au puţine luci un in comun sau J iu r nimic.

Viktoi Ceinomiidin, 'X do am, esli, un <ilnt loial al lui lilţin si probabil va continua iclorma. Dar imaginea lui de orii neînduplecat şi rcloiinele economice nepopulare pe care le-a orchestrat l-ar pute-i împiedica să lie ales chiar şi iu întieajia maşinărie de stat in .spatele

Lujkov, 60 de am, l-a sprijinit de asemenea pe Eltîn şt reformele.1-1 pare sâ ii dus o campanie neoficială în afara Moscovei şi coinentînd problemele din alaia domeniului sau. Dar sansele sale pe lermon scurt par să fie slabe

/.îupmov, in \ îrstă de 52 de am, a cerut ca l'ltîn să lie îndepartat dm motive de sanalale. dar mulţi analişti afuma ea el nu uede ea ar putea i işltga alegerile si se îndoiesc ea va candida dm nou.

Penlru aceste motive, o mare patle dm disk uliile secrete se relera la aliinte politice si amcndamenle constituţionale care l-ar putea, împiedica pc Lebed să ajungă la putere. Accasla ar însemna să i se perm ită lu i C ernom îrdin, să exercite funcţia de preşedinte pînă ta încheierea mandatului lui Elţîn, în cazul în care acesta moare, diminuarea prerogativelor largi ale preşedintelui, înfiinţarea unui

' consiliu dc stat pentru a guverna sau alegerea preşedintelui dc către parlament.

AXwEim#stscr ARTĂ-CULTURĂ joi, 20 februarie 1997 (7

‘7»» '•! *, ' . -

' ^ s ‘ V v s> ) ’ L î *> < w .f m

"Vita brevis, sed ars longa I"Clujul muzical, lumea muzicală din România l-au sărbătorit,

marţi seara, cu ocazia'împlinirii vîrstei de 75 de ani (la 11 februarie 1997) pe om ul, d ască lu l si m aestru l TUDOR JARDA care, ca distins reprezentant al acestui neam şi fiinţă em b lem atică a c rea ţie i au to h to n e , a ştiu t să depăşească vicisitudinile vieţii, îndemnîndu-se pe sine şi apoi pe cei din jur spre cunoaşterea şi aprofundarea tradiţiilor şi a moştenirii noastre culturale.

‘.‘M aestrul răm îne Tn inimile şi fiinţa n o as tră , a tuturor, omul şi dascălu l ca re , în to td eau n a , cu o vorbă d e duh şi sim plita tea ce-l c a ra c te r iz e a z ă , ne-a d a t le c ţii.d e conduită în m om entele g rele a le ex istenţei.

Fie ca verbul său s ă ne că lă u z e a sc ă şi d e aici înainte; fie c a tin e re ţe a s a s p ir i tu a lă s ă ra m în ă e x e m p lu g en e ra ţiilo r” - sp u n e a rectorul A cadem iei d e Muzică

. "Gh.Dim’a”, dl prof.univ. Alexandru Fărcaş. Frumoase cuvinte la adresa sărbătoritului, "d esp re ca re e s te greu s ă vorbeşti altfel d e c ît cu su fle tu l" au rostit: prof.univ.dr. Bujor Dânsoreanu, prof.univ. Constantin Isbăşescu - secretar de stat (a Ministerul învăţămintului, prof.univ.dr. Victor Romulus Constantinescu - preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, care a înmfnat sărbătoritului placheta şi diploma cie onoare, ale , Consiliului Judeţean, Gheorghe Funar - primarul municipiului C luj-N apoca,'vicepreşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania, primarii municipiilor’ Bistriţa şi Reghin, rectorul Academiei de Arte “G .Enescu” d in ’laş’i; ■s-a dat citire mesajelor transm ise de preşedintele României, dl Emil Constantinescu, Ion Caramitru - ministrul Culturii, din partea Operei Române din Cluj-Napoca şi Academiei de Muzică din Bucureşti, a Corului Naţional d e C am eră "Madrigal” şi a Fundaţiei “Marin Constantin'’, precum ş i 'a prof.univ. Liviu Com es’. -

“Dacă nu există o patrie a muzicii, există o muzică a patriei” (Constantin Brăiloiu). în a c e a s tă muzică, creaţia , cam erală,■ orchestrală şi de operă ,a lui Tudor Ja rda şi-a cîştigat locul cuvenit. îri binecunoscutu-i ton maliţios, care l-a făcut iubit de discipoli şi de prieteni, maestrul i-a îndem nat

C orul "A ntifon ia" d irija t d e C o n s ta n tin R îpă".

C orul "C ap p e lla T ra n sy lv a n ic a " - d ir ijo r C o rn el Groza.

pe cei de faţă: "Nu vă bucuraţi prea mult de vîrsta înaintată a celorlalţi. ‘Şi voi veţi ajunge acolo !” Inversînd termenii primului a’fonsm hipocratic în formula “Vita brevis, sed ars longal”, maestrul a lăsat muzica să vorbească. ' -: Montajul nostru fotograficjlustrează, prin forţa imaginii,

c lasa muzicală imprimată serii de cei care s-au perindat pe. scen a Sălii Studio, spre a-şi sărbători armonic magistrul. :

M ic h a e la BOCU . Fotografiile: I. PETCU'

Concert aniversar: TUDOR ţfIRDfî - 75 de ani“N ici în R ai/ Nu poţi să s ta i/ De mirosul

fio rilo r/ S i de dorul mîndrelor” t .Am c ita t c îte v a versuri din m ulte le c în te c e a le

compozitorului Tudor Jarda, pentru a încerca, fără sorţi de izbîndă, să redau, prin cuvinte, universul sensibil în .care sunete le naturii şi cerului au fost îngem ănate, prin har dum nezeiesc, d e’ a crea frumosul. Dar cuvintele nu pot substitui stelarul de sentimente ce s e plăm ădesc cu vrajă din izvoarele cîntului prinse în stări de tăcută fericire si dăltuite prin tiparniţe ce nu-şi g ăsesc asemuire. Cîntecul (ui Tudor Ja rda are 'adîncim i şi înălţimi ce n-au unitate de măsură, ţîşnite numai din raţiune. Adevărul afirmaţiei noastre derivă <jfn ce ea ce întîlnirea plină de mister dintre sunete, într-o iubire prin orizonturile transcenden ţe i, d e sco p e ră din adîncurile arhetipale ale vrăjilor pămîntului românesc. Tudor Ja rd a a luat ''ţărîna” rom ânească; ca pe o anafură, a binecuvîntat-o în meditaţiile sale liturgice de fiecare duminică şi a înscris-o cu grai din ecourile Carpaţilor, în antifonarele româneşti ce încă mai păstrează ceva din suflul ritualurilor magice ale celor ce au trăit pe a c e s t pămînt, în prima sută de ani de la venirea lui Cristos întîia oară. într-adevăr, lumea sacră sonoră a lui Tudor Jarda se întinde într-un şirag infinit d e m ărgele cîn tătoare, din pîntecul păm întului nostru Înconjurat de ape, dintotdeauna însîngerate de eroism valah, şi pînă la expresia de cor de îngeri ce înalţă Domnului cîntece a e slavă: “Sfînt, sfînt, sfînt e Domnul S av ao t”. A şa a primit suflarea celei de a 6-a zile “LITURGHIA”, pe câre Tudor Ja rd a a înălţat-o cerului în grai de mioriţă bălaie. Urmele rîurilor înroşite se mai pot "auzi” în poemul’coral “HORIA”, în operele “NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR” dar şi în strălucirea “Luceafărului de ziuă”, în cînt şi joc, căutate prin tainele lă sa te ,d e paşii eminescieni în ’ lume. Pe aceleaşi cărări, poetice s-au risipit sunetele jocului înfierbîntat din “ÎNGER Şl DEMON”. L-a renăscut în cînt sfînt p e Eminescu .în 'RUGĂCIUNE” ca un omagiu adus celor ce şi-au dat viaţa pentru libertatea gîndului şi spiritului, acum în zilele noastre. Pămîntul transilvan a fost slăvit prin cele “PATRU SUITE BIHORENE”, adevărate fresce de cînt însorit,'prin “MĂ DUSEI LA TÎRG LA MOŢI”, în cele “TRELCÎNTECE DE PE MUREŞ” sau în “CORURILE DE PE SOMEŞ”. Cîntecele din Leşul llvei, podoabe pe ia străbună, bat şi acum la porţile cerului prin sfinţenia acurateţii lor populare: “F oaie v erd e d e m ăr

du lce / ai d e m ine cum m -aş d u c e ”/. S -a întîlnit în cînl Goga şi Ştefan O. Iosif, cu Blaga-şi DomPnic Stanca_, ridif du-le cruci nemuritoare în P a n th e o n u l Cîntării Cîntări R om âneşti.

Concertul aniversar TUDOR JARD A - 75 de ani, oferif generozitate de către Academia d e Muzică “Gheorghe Dit din Cluj-Napoca, cu o asisten ţă ce a umplut pînă la re Sala Studio, spectatori clujeni, bistriţeni, din laşi, Reghin Bucureşti, cu m esaje onorate de. la preşedintele ţării E Constantinescu pînă la reprezentanţii diferitelor instituţii cultură şi guvernam entale , a prilejuit compozitorului readucă în faţa publicului crîmpei d e cînt autentic romanţ) “ţărînă din tărînă”, cînt din cînt adevărat, suflet din sufli; românesc. 6orul “Antifonia”, "Cappella Transylvanica”, Gnţ' tradiţional “Icoane” şi Corul Filarmonicii au cîntat în an» unice cîte ceva din’ “surîsurile” fireşti ale lui Tudor Jarţ Pentru că d esp re cîntecele com pozitorului care au t( aplaudate în multe ţări din lume s e ,p o a te spune c ă • nişte veşnice surîsuri pe care cei cef le-au descoperit s; înveselit cu siguranţă: “Mă luai, luai”, “La casa di peste dm- "Hop, ţup, ţup” şi desigur "în m area trecere” au răsunaţi “aulosul” lui Ja rd a , c în t-s trăb u n d e îm bărbătare peit oam enii La toate acestea basul G heorghe Roşu ne-a rea; în simţiri imaginea “la m ănăstire”, locul unde oamenii cs mai păstrează sufletul îndum nezeit prin fărîmă de Spirit S{ îşi r e g ă s e s c fiinţa m ăcina tă d e m ulte ori d e pietn împovărate ale morilor vieţii d e toate zilele. Acolo, întrc, cîntului lui Tudor Jarda, ne-am regăsit c a oam eni, medif şi zîmbind. Ultimul m esaj al concertului aniversar din crea. lui Tudor Jarda l-a dăruit pe a c e s ta “prietenilor'’, odată Lucian Blaga, readus printre noi prin versuri cu dureri muguri: “Veniţi după mine tovarăşi! E toam nă, s e coas Veniţi mai a p ro a p e ! ..: “Veniţi lîngâm ine tovarăşi! Cam! - o sa mor, dar vă las moştenire superbul m eu craniu, care să beţi pelin, cînd vi-e dor d e viaţă..."

M U L Ţ U M IM , T U D O R JARI D in p a r t e a p rie ten !

1 E m iliu DRAG

- X

G rupu l d e m u z ică p o p u la ră tra d iţio n a lă "Icoane’

m m ,

v «+ f. * 1 »

C o r u l F i la r m o n ic i i " T r a n s i l v a n ia " d i r i ja t d e CornelG roza

Acad. CAMIL MUREŞANU - Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napocaurmare din pagina 1

carc a dcfinul-o şi cxcrcitat-o timp dc 16 ani, dc două ori cîte două leg is la tu ri, cu o întrerupere pretinsă de lege (1968-1976;. 1981-1989). Profesorul şi istoricul Camil Mureşanu a fost totodată un m esager stră luc it al ştiin ţe i is to rice rom âneşti pe meridianele globului, unde a do b în d it recu n o aşte rea şi a p rec ie rea c e rc u rilo r de specialişti din străinătate. -

Activitatea de la catedră - la carc, aşa cum m ărturisea cu zece ani în urmă, a ţinutjbartc

m ult, cău tîn d să facă din ea o înaltă m agistratură didactică şi ştiin ţifică - a fost asociată cu o activitate ştiinţifică deosebit de laborioasă. A imprim at cu m ult curaj o d irec ţie dc cerceta re a is to rie i m oderne o c c id en ta le , atunci cînd politica oficială era de izolare faţă dc Occident.4,

M omentele de re lie f ale unei istorii a cărei cunoaştere era atît dc necesară pentru a da dimensiuni orizontului fircsc de percepţie a fenomenelor în integralitatea lor, au p u tu t fi s tu d ia te dc către studen ţi şi cunoscu te dc către marele public. Amintim în acest

sen s lu c ră rile p riv ito a re la re v o lu ţia d in Ţ ările de Jos şi revoluţia din Anglia, la Imperiul britanic, la primii miniştri britanici ş i c o n s titu ţio n a lism u l eng lez m odern, la preşedinţii S.U.A. şi sistemul ^emocraţiei americane, la preşedinţii Franţei şi rolul lor în evoluţia regimului republican etc. Trebuie să amintim în accst sens şi să subliniem, că nicr un istoric român nu a dezvoltat o asemenea p ro b lem atică , cu s tă ru in ţa şi co n se cv e n ţa acad . Cam il M ureşanu. Se cuv in te am intit, to to d a tă , că una din tem ele prcdilcctc, cultivate în mai mu Ile

e d iţii, a fo s t aceea a is to rie i Transilvaniei în timpul lui Iancu de H unedoara , epocă de mare se m n ific a ţie şi im p o rtan ţă în istoria T ransilvan ie i, în istoria m edievală rom ânească, cît şi în cea continentală.

A preciem că m o ra lita te a a înrîurit puternic şi itinerariul de, v ia ţă a l d -lu i acad . C a m il, Mureşanu. Aşa cum se ştie, viaţa are şi tentaţiile, dar şi capcanele ci, iar de-a lungul perioadei vechiului reg im , a c e s te a i-ato în ce rca t adeseori pc oam enii învestiţi în funcţii p u b lic c . Perioada re sp ec tiv ă a în cc p u t pen tru

profesorul Mureşanu cu un episod .frustrant, fiind pus în situaţia să cunoască aresturile şi anchetele re p re s iu n ii c o m u n iste , în so - ţin d u -ş i p ă r in te le , acu za t ca “intelectual burghez” .

A ctivitatea şi conduita avută de-a lungul acestor decenii au fost în mod consecvent concordante unui set dc principii de integritate şi m o ra lita te . C om peten ţa şi re z u lta te le î l în d re p tă ţe a u să a sp ire , în mod leg itim , la dem nitatea dc rec to r, ch ia r la c o n d u cc rca M in is te ru lu i , Invă ţăm în tu lu i, sau la un post important în diplomaţia noastră.

D ar pentru aceasta trebuia si facă n iş te concesii, greiii* acceptat.

De aceea, profesorul Ca®' M u reşan u a rămas, ct a ta şa m e n t şi devoţiune, W lî catedra universitară, pe cărei v * înălţat-o printr-o strădanie şiff j m uncă exemplară. A ales si lu m in eze generaţii şi s* fă u re a sc ă destine, pumni s u f le t, e fo rt şi speranţă ii p re g ă tire a generaţiilor dc isto ric i, cărora lc-a transmis v ib ra ţia -d ra g o s te i faţă dc valorile perene ale umanităţii *’ credinţa în slujirea adevârufc

""5) joi, 20 februarie 1997 ARTĂ-CULTURĂ-SOC1ETATE A D E E V A fe U i:O B o a j

/« a cea stă seară, în premieră pe ţară pe scena Naţionalului clujean,

F a rsă p o li ţ is tă d e O ctavian S a va0 piesă din realitatea de

noi, cu şi pentru tineri, nai ales, în care sînt vehiculate plin prisma registrului comicpractic toate convenţiile piesei de factură poliţistă - aceasta este •Furtul seco lu lu i” , a cărei premieră vă invităm să o vedeţi in această seară, cu începere de li ora 19. în poante care. au grosimea farsei - autorul ne este flinoscut dintr-o altă piesă, pe

' care a semnat-o alături de Virgil Stoenescu, “Nota O la purtare”, un veritabil succes de. casă la vremea respectivă - actorilor li se oferă ocazia să se manifeste

- dezinvolt, antrenant, să ne facă pe noi, spectatorii, să rîdem, să gustăm farsa. Provocarea vine din partea actorilor: Metania Ursu, Cornel Răileanu, Violeta Totir, Ruslan Birlea, Bucur Stan, Petre Băcioiu, Dan Chiorean,

F rederik Slavici, . Sorin M isirian ţu , M arin D. Aurelian, Mihai Comănici, Alexandra Georgia Lungu, A driana Bâilescu, Ligia Moga, care evoluează sub direcţia de scenă, a Olimpiei Arghir,.asistent direcţie scenă: M arin D. Aurelian şi scenografia semnată de Horatiu Mihaiu.

, M. BO CU

F e s t i v a l u l I n t e r n a ţ i o n a l “ L u c i a n B l a g a ”

[ * Ediţia a XVII-a1Cu ocazia cclei de a XVII-a ediţii i Festivalului Internaţional LUCIAN BLAGA, 6-9 mai 1997, . organizatorii iniţiază • o suită de concursuri dotate cu premii. '•CONCURSUL DE CREAŢIE

LITERARA,, deschis tuturor creatorilor din ţară, membri şi itmembri ai Uniunii ■ Scriitorilor. Dupaieanţele cunoscute, poeziile vor puia im mollo, acelaşi cu cel din plicul conţmînd. datele autorului. [Mările vor fi trimise pe adresa: Sebeş, Casa de cultură, str. M. ţiteulnr. 42, cod 2575, pînă la'21 aprilie 1997, jud. Alba..CONCURSUL DE CREAŢIE

PLASTICĂ sub genericul ■PORTRETUL CARE AŞTEAPTĂ”

sc referă, în primul rînd, la un portret al cărturarului Blaga, cu dimensiuni de pînă la 50/70 cm. Se pot trimite şi desene, ilustratii etc.

• CONCURSUL DE GRAFICĂ EX LIBRIS, des fâs urat sub genericul “EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII", la care sînt' aşteptate lucrări ce nu vor depăşi 15 cm înălţime.

• CONCURSUL DE CREAŢIE MUZICALĂ se adresează compo­zitorilor, muzicienilor, profesorilor. Termenul limită -15 aprilie a.c.

• CONCURSUL DE INTERPRETARE (RECITARE) A

POEZIEI BLAGIENE adresat actorilor profesionişti care pot participa individual (3-5 minute) sau în grup (15-20 minute).

Lucrările la aceste 4 concursuri şi fişele pentru recitatorii profesionişti vor fi expediate pe adresa: Inspectoratul pentru cultură al judeţului Alba, Piaţa I. C. Brătianu nr. 2, cod 2500, Alba-Iulia, pînă la 21 aprilie 1997 (ziua poştei), după care nu vor mai :fi luate în consideraţie.

Juriul naţional va acorda premiile în cadrul GALEI LAUREAŢILOR.

Informaţii suplimentare la telefoanele: 058/813119 si 058/ 732939. ■ '

C om isia d e o rg an iza re

r La Cluj-Napoca va avea loc, în curînd, - -------- — -------

C O N F E R IN Ţ A N A Ţ IO N A L Ă A F A C T O R IL O R D E D E C IZ IE IM P L IC A Ţ I Î N P R O C E S U L D E IN T E G R A R E E U R O P E A N Ă S I N A T OManifestarea, programată Sub egida Ligii Naţionale pentru Integrare Europeană, (LINIE),

va avea loc marţi 25 febntarie a.c., între orele10-15 (partea I), în Aula Magna a Universităţii "Babeş-Dolyai’\ Partea a doua a manifestării va fi programată în luna mai a acestui an: între comunicările propuse pentru a fi susţinute în partea I, organizatorii ne-au pus la iispoziţie următoarele titluri: , ;

Schimbări de paradigmă (prof. univ dr. Andrei Marga, preşedinte de onoare LINIE, rectorul D.B.B.); Intensificarea eforturilor de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană prin prisma prevederilor Programului de bază de Hcrmtabilr/arc şi de dezvoltare a României pînă k urai. 2000 (<ir. Sanda Duhăneanu, Guvernul României, Departamentul pentru Integ'rare Europeană); Integrarea României în structurile fainiui Europene şi NATO, efecte asupra Morului dc sănătate (prof. dr. Ştefan Iosif tagulescu, ministrul Sănătăţii, prof. dr. Ioan Ramosan, secretar de stat,dr. Radu Pop, director Jtfletal şi dr. Radu Constantiniu, director); Strategia Hnustenilui dc Interne dc partidparc la aderarea fiomaniei Ia Uniunea Europeană (col. Radu Eugen, Ministerul de'Interne); Premise şi Ptrspectivc ale acordului de asociere a României ţUniunea Europeană în problematica de tineret S ia cea sportivă (Cristian Troacă, Ministerul Ţineretului şi Sportului); Protecţia mediului, factor ş criteriu al integrării europene (ing. Ion Hortopan, consilier al ministrului Apelor, Pădurilor Iftotecţici Mediului); Principiile planului strategic ^ dezvoltare a turismului românesc în fîrspcctiva integrării României în Uniunea

Europeană (Liviu Pop, director general adjunct în Ministerul Turismului); Contribuţia domeniilor amenajării teritoriului, urbanismului, lucrărilor publice şi construcţiilor la crearea mediului economic şi social necesar pregătirii în vederea integrării în Uniunea Europeană şi NATO (Maxim Mamara, director în Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului); Contribuţia Băncii Naţionalea României Ia integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi NATO (Adriana Ahciarliu, consilier politic al Guvernatorului B.N.R.); Stadiul implementării programului PHARE privind managementul universitar (Valentin Mureşan, Ministerul învăţămintului); Stadiul im plem entării program elor ' com unitare SOCRATES şi LEONARDO (Gabriela Sabău, Ministerul învăţămintului); Agricultura României pe drumul integrării în Uniunea Europeană (Barbu Aron, Ministerul Agriculturii); Participarea instituţiilor culturale româneşti şi a oamenilor de cultură români la programele Uniunii

, Europene (Corina Dorobanţu, Ministerul Culturii).Cuvîntul de deschidere va fi rostit de dl acad.

Ionel Haiduc, preşedinte executiv LINE: Conferinţa este organizată cu sprijinul Fundaţiei'Soros. '

M. BOCU

I-a iniţiativa formaţiei de J ică şi dansuri renascentiste

.itoaryllis” din Cluj-Napoca, W ia ţia CORVINEUM Aganizcază cca de a V-a ediţie 1 F e s t iv a lu lu i. DIES W n iIA E .C O R V IN I , cu Wjinul Inspectoratului pentru ^llură Cluj şi al Fundaţiei “Ms p en tru o Societa te

peschisă, filia la "Cluj. "Mchidcrea festivă a "Wcslărilor este programată Wru miinc, 21 februarie a.c., tra 12, la Casa Matei, în cadrul

-----------------------.----- 1_

expoziţiei studenţilor de la Academia de Arte Vizuale “Ion Andreescu”, cuvîntul introductiv urmînd să fie susţinut de prof. univ. dr. Ioachim Nica, rectorul instituţiei. Vor conferenţia, în calitate de invitaţi: Smaranda Enache, Andras Visky şi Wilfried Schrcibcr (fiecare în limba sa maternă), iar interpreţii Andrei Constantin (lăută), Vass Bcrcnis (canto) şi Majo Zoltân (blockflote) vor jirczcnta un program muzical renascentist. Formaţia de muzică şi dansuri

rcnasccntistc “Amaryllis” va aduce în faţa publicului un buchet de dansuri de epocă. “Dorim să creem o tradiţie, prin

■ care să consolidăm acea . calitate unică a oraşului nostru

natal, în condiţiile în care moştenirea spirituală a ’ lui Matei Corvinul este o comoară comună. Obligaţia noastră este să o păstrăm şi să o înălţăm” - qp-a spus dna prof. Laszlo Bakk Aniko, conducătoarea formaţiei “Amaryllis”.

M. B O C U

Succes românesc la Viena

De curînd, la invitaţia Fundaţiei “Kulturverein Karmeliter-viertel” galeria “Tachles” din Viena a ' găzduit o revelatoare expoziţie de pictură a Mirelei Sima, absolventă din ultima promoţie a Academiei clujene de arte vizuale. Cele 32 de imagini s-au constituit într-o convingătoare pledoarie în favoarea autenticului > artistic, întemeiat pe rigoare conceptuală; interes pentru anponie şi infiizie de afectivitate. Subsumate unui incitant generic: “Triunghiul - semn magic”, compunerile stau mai mult sub tensiunea raportului dintre’ numerele patru şi trei, adică a celor şapte trepte ale desăvîrşirii. Determinant apare sentimentul unei nelinişti pentru că şapte indică sensui unei schimbări după încheierea unui ciclu, promovînd trecerea de la cunoscut la. necunoscut, de la palpabil şi vizibil la misterul absolutului _ cosmic. Gîndind după structura şi factura cromatică a compoziţiilor, prioritară devine tendinţa întruchipării plastice a terestrului ca totalitate a creatului şi a celor trecătoare. Ca reflex al acestei orientări, din sobra austeritate a unor tonalităţi grave ; de brunuri şi ocruri stinse transpare senzaţia de solid, tangibil şi sensibil. »

Pentru Mîrela Sima procesul creaţiei reprezintă dovada unei ■ permanente metamorfoze a materiei. Iniţial există o “vatră” sau un “loc tainic” din care pornesc energiile îritf-o ; desfăşurare de adevărat “ritual”, vizînd o tentantă “expansiune”.

* * * * * •*

irw ' —mur n ■'*■’** ** "♦

M irela S IM A - T r iu n g h i - s e m n m a g ic "

Trecerea de la un stadiu la altul, adică de la coeziune şi stabilitate la dinamism şi vibraţie este sugerată edificator prin ritmica formelor şi disputa registrelor cromatice. Suprafeţele nu mizează pe ruperi de ritm sau contraste, ci mai ales pe logica unei mereu controlate mutaţii şi interferenţe. Acuitatea unor componente şi delimitări geometrizante se frînge; prin inspirata dozare a raporturilor dintre vertical, oblic şi orizontal. Promptitudinea conturelor capătă fermitate într-un context cromatic în care cîmpul din'jur, alcătuit , dintr-un noian de pete mobile, sugerează subtila respiraţie a acvaticului, a terestrului sau a

solaritâţii cosmice.Enigmatică,; încărcată de

tainice reflexii şi simbolice trimiteri, pictura Mirelei Sima stă

• mărturie pentru mobilitatea unei imaginaţii animată de esenţiale impulsuri cerebrale şi afective. Abordarea se face cu sensibilitate, emoţie şi bucurie, cu acel sentiment al unei' admirabile nevoi de comunicare şi a unei neostoite căutări de certitudine.

Aflată într-un fertil proces evolutiv, creaţia tinerei pictoriţe clujene tinde către o certă

, particularizare de viziune şi stil, încurajînd gîndul spre viitoare şi majore împliniri.

N e g o i ţă LĂ PTOIU

N u ş t i u s ă r a c i i c î t i9 " . :■ *

“ c a r i t a b i l i ” l e p o a r t ă g r i j aNu credem că şi-a propus cineva să stabilească

un raport între contribuţia efectivă a organizaţiilor, societăţilor, fundaţiilor de caritate la ameliorarea" stării de sărăcie a unor categorii sociale şi avantajele unor,persoane, obţinute prin legislaţia conform căreia se desfăşoară activitatea acestora. 1 Iar dacă mergem mai departe, ne putem întreba care este prioritară: grija pentru cei aflaţi în impas său avantajele persoanelor implicate în astfel de activităţi. Răspunsul este uşor de dat în cazul unor organizaţii care, practic, n-au desfăşurat nici o activitate. Să fim bine înţeleşi: nu ne referim la organizaţiile care au reuşit să facă lucruri bune,- ci la acelea despre care cei direct interesaţi, adică beneficiarii, în numele cărora au fost create, nu ştiu nimic. Despre existenţa lor poţi afla de la judecătorii sau de la organele financiare. Fără îndoială, verificările care urmează a se efectua în următoarea perioadă, controale mai temeinice efectuate de mai multe organe, ne vor aduce multe surprize.

La ora actuală, în judeţ sînt zeci şi zeci de persoane care vînd produse la mîna a doua, obţinînd venituri importante. Sînt introduse în ţară cantităţi imense de gunoaie din întreaga Europă. O parte însemnată a acestora intră în ţară prin interme'diul unor astfel de organizaţii/

Ordonanţa Guvernamentală nr. 26/1993, la art.5 precizează: “Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri: ajutoare şi donaţii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii ţjonprofit-cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive, instituţii de învăţămînt, fără a 'fi destinate sau folosite pentru subvenţionarea ■ campaniei

electorale, sau a unor activităţi ce pot constitui ameninţări la siguranţa naţională; bunurile străine care devin potrivit legii proprietatea statului; m ostrele, fără valoare comercială, materiale publicitare,'de reclamă şi documentare; alte bunuri prevăzute în legi sau hotărîri ale_ Guvernului.• Articolul 6 stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca bunurile enumerate mai sus * să beneficieze de scutire de taxe vamale: să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată; să nu facă.obiectul unor comercializări ulterioare; să nu fie utilizate pentru prestaţii către terţi, aducătoare de venituri; să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.' Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopurile pentru care ău fost importate. La schimbarea destinaţiei bunurilor, importatorii sînt obligaţi să îndeplinească formalităţile legale privind importul mărfurilor şi să achite taxele vamale de import. în acest caz, valoarea vamei se calculează la cursul valabil în ziua ţonstatării schimbării destinaţiei bunurilor.

Organele de control financiar şi ale gărzii financiare sînt obligate să urmărească destinaţia dată acestor bunuri şi să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la intrarea în ţară a bunurilor”. •‘ La vama Cluj am aflat că, în 1996, în judeţ au intrat 480 de-maşini de capacitatea unei Dacii, pentru care, dacă nu erau scutite, trebuia plătită vamă în valoare de 683.000 dolari americani. Legislaţia aciuală permite, oricum, introducerea multor produse fară a fi vămuite. Pierderile statului sînt greu de calculat. Acestea sînt însă impresionante. ' Io n R U S

R e c ita lu r ile ş i concertele ^ e n d e m ic i de W J u x icn

9

în această seară, cu înce­pere de la ora 18,30, Sala Stu-

a Acade- • miei de Muzică

“Gh. Dima” va găzdui un Pano­ramic componistic contempo­ran CRISTIAN MARINA, cu participarea Ansamblului ARS

NOVA dirijat de Cornel Ţăranu şi a Ansamblului PRO MUSICA NOVA, alcătuit din: M aria Selena ‘ Pop - pian, Lucia Florescu - percuţie, Flavius Trif - clarinet, M ario Florescu - percuţie; Traian Tulbure, Felix Canteşan, Nicolae Bivol, Ioan Baiu - cvartet de corni; Florin Ţărlea - flaut, Marius Aştilean

- vioară şi Gabriel Feiirdean -vioară.

Tot astăzi, de la ora 18,30, în Studiul de orgă va avea loc rec ita lu l e x tra o rd in a r de muzică şi poezie susţinut de M aria A brudan - orgă şi actorul Paul Antoni», dfe la Teatrul de Stat din Baia Mare.

M .B .

A D E V A R U L .d & C B u j POLITICĂ joi, 20 februarie 1997

Invocînd obstrucţiile funcţionarilor aflaţi pe post şi în timpul fostului Guvern,

Guvernul urgentează "curăţirea" ministerelorPrefectul Alexandru Fărcaş

consideră că, dacă va reuşi să-i 'schimbe şi pe directorii de la Învăţămînt şi Finanţe, prima etapă a înlocuirilor şefilor direcţiilor descentralizate din judeţ poate fi considerată încheiată. Nu este exclus însă, ca el să primească instrucţiuni de la Bucureşti să grăbească schimbările din direcţii, întrucît Guvernul dă semne că se teme- că programul de măsuri nepopulare va’ fi frînat de funcţionarii care au lucrat şi în Guvernul P.D.S.R.

Pînă în prezent, în judeţul Cluj au fost schimbaţi directorii- de la . Sănătate, Poliţia sanitară, Direcţia sanitar-veterinară şi a demarat procesul de numire a lui Doru Urcan la Direcţia agricolă. Clujul a luat-o astfel înaintea unor judeţe, din ţară unde, potrivit declaraţiei lui Fărcaş, nu s-a proccdat încă la nici o înlocuire de directori.

Destui prefecţi ţărănişti sînt nemulţumiţi de actuala stare de

• fapt. Ei reproşează miniştrilor că întîrzie să dea curs propunerilor vfcnite din teritoriu. Clujeanul Fărcaş spune că sînt cazuri cînd aparatul birocratic păstrat din vechea guvernare ascunde miniştrilor cererile prefecţilor.

“Ştiu cazul unei propuneri de numire înaintată de mine care

tnu a ajuns pe masa ministrului, fiind blocată de un funcţionar, îl cunosc pe acesta, dar fiindcă nu am dovezi, nu pot să-i dau publicităţii numele”, • declară prefectul Clujului.

Chiar dacă neprobată de' dovezi clare, impresia m iniştrilor ţărănişti că sînt boicotaţi de lucrători din ministere va grăbi procesul de înlăturare a acestora. Ministrul Finanţelor, Mircea Ciumara, a promis prefecţilor că pînă la sfirşitul lunii februarie “va face curăţenie” în minister şi că, după aceea, va începe să-i schimbe pe directorii din judeţe. Fărcaş speră ca în luna martie ministrul să dea*curs si cererii sale de

înlocuire a lui Valentin Cimpoiu.Pînă la schimbarea lui

Cimpoiu, prefectul îşi intensifică presiunile pentru numirea unei alte conduceri la Inspectoratul şcolar. Fărcaş a primit o informare privind starea materială nejustificat de bună a inspectorului general Drăgoiu. El l-a convocat pe Drăgoiu şi i-a cerut să-şi dea demisia în schimbul promisiunii **,că Prefectura nu va cere să se facă investigaţii asupra mijloacelor sale de înavuţire. în urma refuzului lui Drăgoiu, cercetat şi de Curtea de Conturi în legătură cu nişte cheltuieli ale inspectoratului, prefectul a cerut Gărzii financiare sâ ancheteze modul în care inspectorul general a dobîndit mai multe

, apartamente, maşini şi cabane la- munte.

Fărcaş in tenţionează' ca schimbările să intre mai adînc în structurile Inspectoratului şcolar. Prefectul ar putea să obţină suspendarea lui Drăgoiu

retrăgîndu-i avizul, dar'amină să facă acest pas. “Dacă îi retrag avizul inspectorului general, ministerul va numi temporar în funcţia de conducere pe unul din inspectorii adjuncţi, ori eu n-am încredere în nici unul din aceştia’V spune Fărcaş.

Chiar dacă prefectul Clujului se declară relativ, mulţumit de numărul schimbărilor operate pînă în prezent, e posibil ca Guvernul să dorească urgentarea schimbărilor în teritoriu pentrui avea siguranţa că măsurile nepopulare anunţate recent vor fi aplicate fără piedici birocratice, într-o astfel de situaţie de urgenţă, Alexandru Fărcaş ar găsi prilejul să nu mai ţină cont de pretenţiile partidelor aliate ţărăniştilor la guvernare. El

- spune, de altfel, că negocierea politică a direcţiilor s-a făcut mai mult pentru a menaja orgoliul unor lideri de partid şi că ea este foarte greu de pus în practică.

C a iu s CHIOREAN

Preşedinţia, împotriva lui Petre Roman

Sorin Moisescu consideră nefondată comparaţia între comisiile judeţene anticorupjie şi “soviete”

•. Sorin Moisescu,, consilier prezidenţial, coordonatorul activităţii Consiliului Naţional de Acţiune înipotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO), a apreciat, drept nefondată comparaţia între comisiile judeţene anticorupţie şi “soviete”.

Cu ocazia prezentării bilanţului Parchetului' General, preşedintele Senatului, Petre Roman, a afirmat că “aşa-zisele consilii anticorupţie” apar “ca un fel de soviete”, fară statut juridic. Roman consideră că acestea nu pot fi nişte instanţe în afara Constituţiei şi nu pot da ordine nimănui. . . -

“Nu ştiu cc amintiri îi evocă lui Petre-Roman cuvîntul «soviete», dar comisiile judeţene au rolul tocmai de a evalua, pe plan local,

evenimentele privind acte de corupţie şi crimă organizată”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Moisescu.~ Comisiile judeţene anticorupţie au fost înfiinţate în urma apelului lansat .de preşedintele Emil Constantinescu la luptă împotriva

‘ corupţiei şi crimei organizate. Regulamentul de organizare şi funcţionare a secretariatului CNAICCO prevede că din aceste comisii fac tparte 'preşedintele consiliului judeţean, prefectul, primarul municipiului, comandantul poliţiei, cel al garnizoanei, comisarul şef al Gărzii financiare, şeful SRI, primul procuror şi reprezentanţi ai societăţii civile, a precizat Moisescu.

Preşedintele Franţei soseste vineri în RomâniaPreşedintele francez, Jacques

Chirac, efcctucază, in perioada 21- 22 februarie, in fruntea unei puternice delegaţii, o vizită de stat în România.

Preşedintele francez va fi însoţit de o scrie dc oameni de afaccri francezi, printre care se numără Jean-Franţois Bigay (preşedintele Eurocoptcr), Picrrc Bilger (preşedintele grupului Gec- Alsthom), Alain Bodel (preşedinte şi director general al grupului Faivclay), Martin Bouygues (preşedintele grupului Bouygues), Philippc Choppin de Janvry (preşedintele Uginc), Bertrand Collomb (preşedintele Lafarge SA),' Maurice Genoyer (preşedintele grupului Genoyer- Phocccnnc), Jean-Pierre Hugucl (preşedinte al Consiliului de administraţie al distileriei şi rafinăriei dc zahăr a cooperativei agricole din Corbcillcs), Jcan-Luc Lagardcrc (preşedintele Matra- Hacliettc), Yvcs Poitcvion (preşedinte şi director general al Egctra) şi Bcrtand Sussman (consilicr al preşedintelui grupului Parizot).

Din delegaţia carc il va însoţi pe Chirac vor mai facc parte ministrul francez dc Interne, Jean Louis Dcbrc, ministrul de Externe, Herve dc Charette, precum şi ministrul delegat al Comerţului Exterior, Yvcs Galland.

Chirac v a ' avea, vineri, convorbiri cu pfcşcdintele român,

Emil Constantinescu, cu preşedinţii celor , două Camere aie Parlamentului. Tot în cursul zilei de vineri,-preşedintele francez îi va acorda omologului său român Ordinul “Marea Cruce a Legiunii de Onoare”, în cursul după-amiezii urmînd să susţină o alocuţiune în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului român şi să îi acorde preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, “Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului”.

în cursul zilei de sîmbătă, Chirac va avea o întrevedere cu liderul PDSR, Ion Iliescu, ulterior

. participînd la o întîlnire cu profesorii şi studc’nţii secţiilor de limbă franceză ale Universităţii Bucureşti. Rectorul acesteia îi va înmîna preşedintelui Chirac diploma dc Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti.

Preşedintele, francez va depuneo coroană de flori la bustul lui Comeliu Coposu, după care se va întîlni cu membrii comunităţii franceze din România. Sîmbătă, Chirac se va întîlni cu premierul Victor Ciorbea, căruia îi va acorda “Marca Cruce a Ordinului Naţional al Meritului”. Ulterior, va avea o întîlnire cu întreprinzătorii francezi şi români.

înaintea conferinţei dc presă Comune a cclor doi preşedinţi, Chirac va participa la inaugurarea pieţei Charles dc Gaullc (fostă Aviatorilor).

Mărginean caută sprijin ia BucureştiClaudiu , Mărginean,

preşedintele clujean al PL’93, se va deplasa luni la Bucureşti pentru o discuţie cu conducerea naţională a partidului. Cu acest prilej, liderii pe ţară ai PL’93 vor analiza decizia filialei clujene de a-1 exclude din partid pe Sorin Albăcan. Acesta din urma l-a acuzat de fraudă financiară pe Mărginean, drept pentru care preşedintele PL’93 Cluj l-a dat în judecata.

Mărginean, care i-a acţionat în judecată şi pe cei de la PRO TV pentru „afirmaţii calomnioase”, se arată decis să transmită informaţii către mass-media doar -prin intermediul comunicatelor pe care le va formula personal. La ora întoarcerii sale de la Bucureşti, Claudiu Mărginean va.

trimite un asemenea comunicat presei, în care va arăta rezultatele „vizitei” sale.:

Liderul PL’93 Cluj declară că zvonurile privind înlocuirea sa din funcţie nu sînt adevărate şi că, dacă el va pleca, „filiala se va prăbuşi întrucît 90 la sută dintre cheltuieli sînt suportate de mine”. !' %

- D an BRIE

Viorel Cataramă Infirmă disensiunile din PNL

Vicepreşedintele PNL, Viorel Cataramă, a infirmat, miercuri, într-o declaraţie făcută agenţiei MEDIAFAX, existenţa unor disensiuni în acest partid, aşa cum s-a speculat în presă, după declaraţia senatorului liberal Emil 'T o cac i privind Televiziunea română.

Tocaci a criticat, luni, în plenul Senatului, “partizanatul făţiş” al Televiziunii rpmâne şi a cerut demisia directorului Departamentului Emisiunilor Informative, Alina Mungiu.

Colegul său, Alexandru Paleologu, s-a delimitat de declaraţia lui Tocaci, iar alţi senatori liberali au afirmat că, deşi a fost făcută' în numele grupului liberal, declaraţia nu a fost dezbătută în cadrul grupului,

“Poziţia unor parlamentari PNL din. cadrul Camerei Deputaţilor demonstrează dcmocraţia carc se manifestă în interiorul partidului şi este

'justificată, întrucît declaraţia d-lui senator Emil Tocaci, făcută' luni în plenul Senatului, nu a fost adusă în timp util la cunoştinţa grupului parlamentar naţional liberal din Camera Deputaţilor”, a opinat Catarkmă.. Cataramă a ţinut să precizeze că senatorul Emil Tocaci a criticat-o instituţie publică - Televiziunea - şi nu o instituţie guvernamentală, astfel încît este nejustifica tă . “politizarea excesivă” a acestei declaraţii.,

“Pînă acum ne obişnuisem ca opoziţia să critice Televiziunea, iar puterea să o apere. Este firesc ca într-o societate democratică un partid membru al coaliţiei guvernamentale să poată critica' Televiziunea”, a afirmat liderul PNL. El a avertizat că orice încercare de a crea disensiuni în PNL este sortită eşecului, deoarece “PNL a suferit prea mult în ultimii ani pentru a-şi permite asemenea greşeli”.

Biroul d e p resă a l P.D. (FSN) m in: într-un articol din accst ziar, din data de marţi, 18 februarie 1997, biroul de presă menţionat propune opiniei publice o minciună care-1 descalifică de-a dreptul, şi anume cum că prof. univ. dr. Ioan Teodor Stan, “ar fi, mult mai credibil dacă nu şi-ar fi făcut studiile la Moscova”.

Aflaţi, stimaţi membri ai biroului de presă, că subsemnatul şi-a făcut studiile sale numai şi numai pe teritoriul României, după cum urmează: clasele I-V1I la Şcoala generală din comuna SOHODOL, judeţul Alba, Şcoala pedagogică de învăţători la ABRUD, iar Facultatea de filologie aici la Cluj, la Universitatea “Babeş-Bo lyai”, strada Horea nr. 31. Mă uit prin. carnetul de student şi văd semnăturile acad. Emil Petrovici, prof. univ. Ioan Pătruţ, Gâvril Scridon, Mircea Zdrenghea, Aurel Negucioiu, Dumitru Draşoveanu, Onufrie Vinţeler, Pompiliu Dumitraşcu, conf. univ. Mircea Croitoru, Tiberiu Weis, Rodica Codreanu etc.• Doctoratul în filologie I-am susţinut tot la Facultatea de filologie din Cluj, cu prof. univ.' dr. Viorica Pamfil, preşedinte, şi cu dr. cioc. Andrei Avram şi Victor Vascenco (din Bucureşti) şi conf. dr. Alexa Ban, ca referenţi. ' '

Nu m-ar fi descalificat nici - studiile la Moscova, dacă aş fi fost studenta acolo, dar adevărul

'este cel relatat mai su s , slţ mele superioare sîn t legat Universitatea din Cluj.

Gogoriţa biroului d e |ţ menţionat este lansată cuS; de discreditare, d a r seţ, treaba că sînt prost informaţii rău intenţionaţi inşii de acojr>

Cît priveşte limba rusă , ^ mîndresc că sînt unul dint; ce au avut şi au privilegiilt citească pe Puşkin, Dostota Tolstoi, Cehov, Esi|. Bulgakov, Slojeniţîn în oi^ şi că pot citi o biblioji; deosebit de bogată, m ai ales; lingvistică, din în treag a \ tradusă în limba rusă. Acq[j m-a ajutat mult în pregătire^ profesională pentru a aj| profesor universitar titulai ; Mai adaug d o ar fap t, biroul de p resă a iţ posibilitatea să vadă (măq) vitrinele Librăriei ţJniveii! două cărţi pe c a r e it “FONETICA” si “ STUDII FO N ETIC A FO N O L O G IE ” , ap ăru t1996, în E d itu ra Universitară Clujeană, sein cu numele meu!

N-am jignit niciodaii nimeni, deşi am publicate articole, crezînd că a re -fc dreptul la p ropria opinii legătură cu problemele m ar ţării. Văd că PD n u aga: această opinie.

P ro f . u n i c Io a n T e o d o r Sîfi

Sindicalele sprijină programul de austeritate prezentat de Victor CiorbeiCSDR consideră “satisfăcătoare

măsurile de protecţie socială anunţate de prlmui ministru

Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) consideră că măsurile de protecţie socială anunţate, luni, dc Guvern, ' sînt “satisfăcătoare, avînd în vedere situaţia de criză economică în care se află ţara”, a declarat pentru. MEDIAFAX, Radu Colceag, pre­şedintele CSDR, după conferinţa de presă a primului ministru.. Colceag a precizat că “intenţiile

iniţiale din programul de guvernare se suprapun cu măsurile anunţate de Victor Ciorbea, pentru a înlătura moştenirea fostului Executiv”.

Liderul sindical a apreciat că Guvernul va trebui să ţină un echilibru între reformă şi măsurile de protecţie socială, altfel se va ajunge la convulsii sociale, întrucît

costurile restructurării s în t sff de căţre populaţie. Qfc consideră că încheierea urnit tripartid guvem-patronat-s ic ar evita declanşarea u n o r t£ sociale.

Referindu-se la liberali? preţurilor la energ ie , p«t petroliere, transport, Colet declarat că “vom v e d e a i măsură aceste c re ş te r i f» compensate prin m ă su ri protecţie socială” . Preşet: CSDR a mai spus că orga? sindicală pe care o condrt înainta Executivului o şeii propuneri privind reconversu- de muncă în agricultură şi a-- angajaţilor la acţiunile sociel cu profil agricol.

BNS afirmă că Guvernul ar trebui să reia negocierili

cu sindicalele" B locul N aţional Sindical (BNS) consideră că Guvernul va trebui să reia imediat negocierile cu sindicatele, a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS, după conferinţa de presă de luni scara a premierului Victor Ciorbea.

Reluarea negocierilor este necesară, întrucît organizaţiile

E u ro p a la p o r ţ i le Ko-M ânieiN u ştiu ducă c zi cu ghinion, cineva m ă zgUţiie să intre.Să f i sosit chipul speranţei plecat p e fro n tu l cunoştinţei binelui ş i răului şi, cu succese pe Yamură, pierdut?

N u ştiu dacă c zi cu ghinion, aşa cu... tas-o să intre!„Itună ziua! N u vă supăraţi, aici nu locuieşte n im en i? ”...

M irc e a S O N C U T E A N U

sindicale nu au deţinut pij prezent, date pentru calc# efectşlor creşterii d e pr{ anunţate de Guvern. BNS1' să se asigure că măst1 compensatorii vor acopef puţin 75% din creştcrile re# preţurilor.

BNS este nem ulţum i* faptul că primul m inistru t1 prezentat'măsuri compens# care sînt “abso lu t n cc salariaţilor din socieli1 com erciale şi d in r<!: autonome”. BNS considd veniturile acestora tr«l protejate cel puţin in aci* măsură ca şi ale ce lo categorii sociale.

7 ; joi, 20 februarie 1997 O g ţ D M t f l T A T E CUJJ-NAPOCA:luni-vincri»-16;sîmbătă9-14;tel/(ailM3-M;SllBREDAC'nATUKI)\: rL tO L r iX ^ M MjTXm Er Iiini-vincri8-16;teI/faj31-4J-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-\ineri8-16;fe)/fax21-60-75.ADEVARULd e O l u l

(7 \ \ BANCA R O M Â N A PENTRU DEZVOLTARE

B K D C LU J anunţavl\ / . . \ r i :a i .a l i c i t a ţ i i : p u b l ic a a

• un u i im o b il c o m p u s d in :2 c o r p u r i d e c l ă d i r e + t e r e n u l a f e r e n t ,

s i t u a t în l o c a l i t a t e a S î n p a u l ,

s t r . P r i n c i p a l â n r . 1 9 2 .

P r e ţ u l d e s t r i g a r e : 1 0 . 0 0 0 . 0 0 0 le i

Licitaţia va avea loc în data de 24 februarie 1997, ora 10, la Serviciul Executori Judecătoreşti, Judecătoria Cluj.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 191762. ,

FANTASYNoi nu vindem

calculatoare,

noi va ofcrimsoIutii:

5 x 8 6 /1 3 3 7711 USD

K 5 /1 0 0 880 USDVrei altceva? Avem soluţia:

S tr.P av lov 16 , a p .6 ; Zilnic: 9-17, Tel.19.58.61

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastrăl

d m timmobilier

bucătăriibirouri

d e i m i i g g e a f f er a t a i

: A T E L I E R P R O D U C Ţ I E Str.Oaşului nr.27, Cluj-Napoca

•: : Tel/Fax: 064/ 435418,COMIMPEX

S.R.L.

p r i n M a g a z i n u l A D R I A T I C A

M ă n ă ş t u r , S t r . l s l a z u l u i ( l î n g ă S e l t r o n )

ORAR: S E M M i dAnqqiam

A R H IT E C T si D E S IG N E RMai comerciali/im: PAL MELAMINAT POST

FOKMING,ACCESORII P E M ’R U P R O D U C riA ' DE MOBILIER import Italia.

B ANCA R O M A N A____ PENTRU DEZVOLTAREB K D ‘ C LU J

anunţaVÎNZAREA LA L IC IT A Ţ IE PUBLICA A I

O 3 A U T O C A M I O A N E ,

0 4 A U T O B A S C U L A N T E , 5

O 2 A U T O T R A C T O A R E , I

O 1 A U T O I Z O T E R M Ă . §

care se vor vinde la preţul cel mai mare oferit. Licitaţia va avea loc în Cluj-Napoca,

str.Beiuşului nr.72, în data de 24 februarie 1997, ora 13. ’V '

INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 191762.

DIADEMAstr.Doja nr.27

din data de 17 februarie 1997 se deschide pentru frumoasele si viitoarele mirese, boutique

"DIADEMA”- care vă satisface cele mai rafinate gusturi

♦ coroniţe de vînzare şi la comandă.

♦ rochii de" mireasă cu hnateriale din INDIA, CHINA, JAPON IA, C0RE EEA.

.NOUTĂŢI: bucheţelede'flori ptr.mirese, din Italia şi Hong Kong, evantaie şi poşete.

jSapsw sşşpî®P ro g r a m :^*LU N Î-V rN ER lîiO -î7

Pentru DIADEMA în faţă la intrare (NU în curte!).

CORPURI ILUMINAT

Î N I u d u I n I t a l i a

E N G R O Spreturi deosebite

Tel. 437530, 415224,018*623272

C A L C U L A T O A R E Î N R A T E I(p e n tru p e rso an e fizice şi ju r id ic e )

S u n a ţi acum pen tru . ' O F E R T A S P E C I A ! , Ă I

a săp tăm în ii ! 1P O L I C O M C O M P U T E R S s .a ,

T elT F ax: 064 - 413492

p e v n u ; a t ii it Ar iJ.M TiiR A lJ: V E A J A M Q I B B L E i

M O D ENACluJ-Napoca<

Str. O aşu lu i n r. 42Atd.: 433555,136822, ORAR 8-18

• l la la A g ro a lim en ta ră P-ta Mihai Viteazul etaj I

'tel.: 132897, ORAR 9-18

MAI COMERCIALIZĂM. BUCHET, R^LUX. ARACET; il LAS. DILU.ANT CLHI DE 0A£E.

SCULE-IMP0RT PENTRU LEtiN, 5A U E.E RELAXA

« « ► M O B I L Ă i N R A T E F Ă R Ă D O B Â N D A * * »

F o n d u l N a t i o n a l d e I n v e s t i ţ i i

v ă p r o p u n e t r e i p a ş i s p r e c l i p e d e r e l a x a r e

A ' ; : : ;; - ./A c u m , citind acest anunţ, aţi făcut deja primul pas spre o viaţa mai relaxată. Cum o mare parte

din relaxarea dumneavoastră vine din siguranţa economiilor bine plasate, daţi-ne voie să vă împărtăşim din experienţa noastră; -

S â n i i au o viaţă a lor şi valorează mai mult dacă se mişcă. Dacă direcţia unor afaceri rentabile le

este arătată de specialişti bine pregătiţi, se pot mişca mai bine decât credeţi. De aceea vă invităm ca al doilea pas să-l faceţi în biroul nostru unde toate nelămuririle vă pot fi clarificatei.

Fel de-al treilea pas este decizia dumneavoastră de a vă relaxa, lăsând munca pe seama noastră.

FONDUL NATIONAL DE INVESTIŢII

. în 1996 un ita tea d e fond FNI a c rescu t cu 125,11 %.

„ Fondul National de Investiţii. Splaiul Unirii nr'6, bl. B3A, et 2 sector 4 Bucureşti'tel* 330 ţd7n . -este administra* da S O V INVEST SA Bucureşti. Societatea depozitara este Banca Agricola S.A Performantele anterioare ale fondului nu reprezintă o garanţie a randamentului viitor.

A D E V A F B U L . d e C lu jiuagm g fam m wym t T J i T i Z CIXJJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14; td /fa j 19-73-04; SUBREDACJTATIIRD A: r L â D U r i XZ'-M luni-vineriS-16; (cl/far 3 M3-23;SUBREDACŢIADEJ: Iuni-vineri8-16; tcl/fai21-60-75. ;

joi, 20 februarie 1997 ( 8

T A M I S A T R A D I N G S . R . L .Importator si distribuitor produse farmaceutice

a n g a j e a z a agenţi comerciali.Condiţii: >

- varsta: 25-32 ani;- studii superioare;- carnet de conducere;- sociabil, dinamic, prezentabil;- aptitudini comerciale;

Trimiteţi CV (cu poza) si scrisoare de motivatie pana la 28.02.1997, pe adresa: Tamisa Trading S.R.L., str.ObservatoruIui nr. 105, Cluj-Napoca.

Te!.: 438560.

[ADEVĂRUL Un cotidian care satisface d e Cluj - gusturile dumneavoastră!

S im ţ i ţ i că n u* *m a i p u te ţ i t r ă i

în ac eas tă lu m e ?' în c o n tin u ă

m iş c a re ?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salvat

Cel m ai mare distribuitor en gros

din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST

Vă o fe ră :* peste 50 de sortimente de îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.) -

- căm ăşi, b luze, tricouri, pantaloni, treninguri, °- pulovăre, geci,

- sacouri, b a lo an e , p a lto a n e e tc . n

Toate sortim entele de sezon d isponib ile din stoc!

NOI GARANTĂM P E N TR U CALITATE!* baloţi mari, nesortaţi, presaţi,

între 350-400 kg.A L E G E ŢI ' CALITATEA!

Birouri: lu n i-v in e ri: 8-18, v s îm b ătă : 8 -14

Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6. Telefon : 0 6 4 -1 9 4 0 3 0 ,1 9 3 4 9 3 .

Sunaţi-ne! D acă sună ocupat, reven iţii Depozit: luni-vineri: 8-18,

sîmbătă: 8-14. _ _ _ _ jud. Cluj, sat Vlaha.

W z i ta p t f e $ ţ# $ ţw $ i< ţ fo n M

SC TERM O RO M SAcu sediul în Ouj-Napoca, B-dul Muncii nr.16,

tei.064/415240, fax: 064/415302organizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 66/

1993 şi cu "Normele metodologice privind selecţia managerilor şi încheierea contractului de management”, în data de 24.03.1997

CONCURS-p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e M A N A G E R

Documentele de prezentare a societăţii pot fi consultate la sediul acesteia, zilnic, între orele 8-14, începînd cu data^de 20.02.1997. , . " :

Testarea candidaţilor se face lâ CEMAT - Bucureşti, data limită fiind 12.03.1997.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la sediul firmei sau telefon 415471. (30093)

In data de 6.03.1997 ora 10 U n i f a t e a M i l i t a r ă 0 1 0 2 0 D e j

organizează LICITAŢIE PUBLICĂ pentru anul 1997 în vederea achiziţionării următoarelor produse:♦ carne -881; ♦salam -151;♦ slănina afumata-9 1; ♦pîine albă simplă -3301;♦ ouă -500.000 buc.; £' Lr♦ brîn/â telemea -111; ♦unt , -8t. g

R e la ţii s u p lim e n ta r e la <4e!» 2 1 1 6 3 0 , in t .1 1 9 2 , 1 1 9 1 , 1 1 1 7 .

Administraţia Financiara a municipiului

_ Cluj-NapocaORGANIZEAZĂ

concursîn data de 6.03.1997, ora 10,în vederea ocupării următoarelor posturi vacante:

-INSPECTORDE SPECIALITATE;

-ARHIVAR .Condiţii: , / . , ^

• pentru inspector de specialitate• - studii superioare econom ice;.

- minim 1/2 ani vechim e în fu n c ţii economice;- bărbaţi. \

• pentru arhivar- studii medii;- minim 1/2 ani vechim e în fu n c ţii economice,

tehnice său administrative;- bărbaţi. ,

Tematica şi bibliografia pot fi consultate zilnic la camera 77, între orele 13-15,30, pînă la data de 5.03.1997, ultima zi de înscriere la concurs.

R E V I S T Aii - învciţâ sâ mă îngrijeşti"

- angajeazăredactor.

Persoanele interesate sînt rugate să trimită un curriculum vitae pe adresa

I.B .C . H IP A R IO N S .R .L ., s tr .M u re ş u lu i n r .1 4 ; : sau p r in fa x la n r .0 6 4 /4 1 4 5 2 1 .

P H O P A G A M D A ^ ^ 81Advertising34oo ciuj-Napoca

A N G A J E A Z A A G E N Ţ I PUBLIC ITARI

Cerinţe: | | cunoştinţe de marketing & managementA o limbă străină ;v -• ' . _ . : ' ^

dorinţă şi patere de muncă P ||tânâr(â) şi prezentabil(ă) ^

Depune un Curriculum Vitae la următoarea adrest\\ Propaganda Advertising, Cluj-Napoca P-ţa Ştefan cel Mare nr.5 sc.5 ap.34(cutiepoştali)]

Până la data de 7 martie 1997, orele ld*

N E E X T IN D E M M V IN O A L Ă T U R I D E NO

M a r k e t in g 8c D is t r ib u t io n S R L R O M A N IA

iŞţtE&Bfî UndeBeffsINTERBRANDS, companie internaţională specializată în distribuirea de produse MAŞTER FOODS angajează în Bucureşti şi în ţară

SALESMÂN.’ 1

INTERBRANDS, asigură continuitate pe termen lung şi venituri atractive, cu şanse de creştere substanţială, în funcţie de rezultatele dvs.

DACĂ AVEŢI, experienţă în domeniu, carnet de conducere

SU N A ŢI A C U M , la telefon 4 1 6 .4 3 9 şi trimiteţi un C U R R IC U LU M V IT A E pe adresa

S t r . T r a i a n V u i a n r . 2 0 8 .

Are nevoie de competenţa şi profesionalismul Dumneavoastră!

Pentru a vă asigura in continuare un abonament ia ziarul ^ | | ) j J l # j y S | j g ,adresaţi-vâ din timp factorilor poştali, oficiilor poştale sau difumlor SC "APEX” SRL. \ -■«***i J

icu l ianuarie 1997, . ^ C© G!i|gabonamentul lunar costă 13.000 lei, • trimestrial 39.000 lei, • semestrial 78.000 Iei, • anual 156.000 lei.

9) joi, 20 februarie 1997 P i f B t i f * E T A T E < 11 J-NAWX'A: luni-> incri X-16; -îmlUl â9-I4;( cLTax 19-7.VW; St1ÎK IT1U II A II'U D A : M U B J L t i W MfXM C luni-vineri8-16;tel/fax3 W3-23;SUBREDACŢTADEJ:luni-vineri8-16;tel/fax21-60-75.!

ADEVĂRULd e C B u j

^ « . r s u l i w o $ ^Mobilă în ra tefără dobîndâ?

# M A R I R E D U C E R I D E i P R E Ţ U R I #pentru:

• tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari

I l.ll.l-YVI’OCA: IfiS D B♦ Piaţa 1848 nr.l Tel. 437429; Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 TeL 437444 (Zona Carbochim - Clujana).

lin-IH V ♦ Str.. i. Ia nai nr.l.Mai găsiţi: PACHET, PALUX, LACURI, ARACET,DILUANT, Im peste 3 milioane valoare, se asigură transportul gratu'Ul

I m p r i m e r i a A R D E A L U L

li-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146organizează licitaţie în data de 5.03.1997 ora 10 la

sediul unităţii pentru închirierea unor spaţii pentru depozite sau activitate de producţie astfel: ‘

• str.Croitorilor nr. 12-14 îa suprafaţă de 145 mp.; ,• B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146 în suprafaţă de 378

m.p. şi 324 m.p. pentru birouri. * . . . . . . . .

Informaţii suplim entare ia telefon: 413871 /in t,12 4 sau 150.

S C R E M A R U L

16 Februorie SA„C luj-N apoca

angajează♦ 2 lăcătuşi , ■< ♦ 2 strungari;♦ 3 sudori cu gaze ♦ 2 zidari;♦ 1 electrician ♦ 1 cazangiu.

R m m h u ş f t E L E t e m m mINT. 1 9 5dCriiiT IIfrîiîiî

SC A V IC O LA G IL Ă U SĂ

vinde zilnic prinLICITATIE PUBLICA

intre orele; 10-14, urm ătoarele utilaje:-tractoare, remorci, instalaţii furajere

(transportor Spiromat), clcveu/e electrice, rezervor păcură (50 mc.), cazan apă caldă (2 GCal).

s o c ie tă ţ i i s i t u a t în c o m u n a F l o r e ş t i str. balorului n r . l , te le fo n 2 6 5 0 1 6 ; 2 6 5 0 2 0 ; 265022:265017 .

SC AGROCOMSUIN SAB o n ţid a v

cu sediul în localitatea Bonţida nr.834

y organ izează C O N C U R S pe d a ta de 6 .0 3 .1 9 9 7 o ra 10 p e n tru o c u p a re a următoarelor posturi:

O economist - analize economice; §O revizor contabil. 1

Universitatea Tehnica din Cluj-Napocaanunţă susţinerea licitaţiei publice

pentru închirierea _ de bunuri m ateriale şi spaţii.

Licitaţia va avea loc în data de 14 martie 1997, ora 9.Informaţii suplimentare la Serviciul Aprovizionare - ing. Rodica Popa.

CONCERTE

formaţia WEINBERGER BLUES MACHINE 21 feb. 1997, ora 21.

SKODA FELICIA 1,3 I ....14.278 DM SKODA FELICIA 1 ,61 . .. 18.575 DM ( cu infecţie si catalizator)SKODA PICK-UP 1,31... 14.620 DM Volkswagen Group | Preturile includ taxe vamale si TJ

. SC HAIDUC SRL

CASA DE AMANETStr.SAMUIL MICU 12/Â; T e l . 1 9 . 6 8 . 8 8 1

Gel mai niic comision;

casa de amanet^ 3 9 9 8 2 9

V indem p ie se dei sch im b si acceso rii p e n tru j to a ta g a m a d e a u to m o b ile SKODAC O M P E X IT TRADING, im porta to r au toriza t SKODA, Cluj-Napoca, Calea F lo reşti nr. 42, te L /fa x : 064/426619. w s m j

Dorifi să promovaţi imaginea firmei dumneavoastră?

PUB|JROM vă oferă soluţia! Nu ezitaţi, contactati-ne!

AGENDE0ptim(14x20), -10.000 lei firadic(9x17) -6.000 lei Domino(7,5xl2) >4.000 leiCALENDARETriptic -5.000 lei fa’saje -5.000 lei

Preţurile includ T.VA.Telefon; 192205 - (396285)

FIRMA CONSTRUCŢII

execută lucrări de acopcri^uri

ţi munsardări.

Tel. 18.93.98 s după ora 18. I

MATRIMONIALE

INTERNATIONAL PARTNERţie m a tr im o n ia lă

ro m â n o - i ta l ia n ă cauia penuane serioase

pentru cusuwrii In Italia. T e l/F a x : 4 3 1 2 9 5 .

• Vînd casă marcat Raxon 2,5 milioane. Tel 43-16-06. (391819)

• Vînd teren Floreşti. Tel. 13-06-63 (383586) : ’

• Doinn 42 ani, 170 m, american de origine română, cu bune maniere şi fără vicii, prezentabil şi sincer, caut doamnă româncă,ardeleancă, cu calităţi asem ănătoare, ■ , ‘ bună gospodină şi statornică în viaţa de familie. Cer seriozitate. Răspund la adresa PO Box 184 Campbell, CA 95009-0184 USA. (382625)

VINZARI CUMPĂRĂRI

P R I M O R D I A L ;: in7<in-tiimp.ir<in-îiK'hineri )

Str.Braşnv nr.44. tel. 14-78-97.

• Nou! Pentru vînzări- cumpărări-închirieri imoliile- te renuri, dactilografieri diverse, xerox, sprijin întăbulare, traduceri engleză -franceză, apelaţi la firma “Copy -Expres” Calea Dorobanţilor nr. 2 camera36. Tel. 19-08-07; 14-48-22 (377307) •; -

• Procasa-agenţie im obiliară. Tel. 14-04-80. (383627)

• Vindem jocuri distractive simulatoare Video Game şi Flipper, piese de schimb din stoc sau la comandă. TeL 41- 47-18. (383570)

• Caut dc închiriat spaţiu în Floreşti sau Baciu. Tel.15-17-10 (383675)

-• Vînd teren intravilan la şosea, în Feleac, 15.000 mp. Tel. 16-14-39 după ora 20. (383718)

• Cumpărăm sticle 1/2 1, cantităţi mari. Tel 43-60-15 după ora 18. (391803)

• Vînd apartam ent trei camere cu gaz Floreşti. TeL42-68-60. (377315)

• Vînd casă 3 camere, teren 544 mp 170 milioane. TeL 13-55-09. (377373)

* Vînd un apartament cu 3 camere 24.000 USD şi un apartam ent cu 5 camere -40.000 USD, situate într-un bloc în curs de finisare cartier Gheorgheni. Tel. 13-41-67 orele 9-16. (377406)

* Cum păr apartam ent 2 camere nefinisat. Ofer 50 milioant. Tel. 15-09r28 orele16-20. (377436)

• Vînd apartam ent 3 camere confort 1 str. A. Vlaicu nr. 13 bl. V3 ap. 32(377501) ;

• Cumpăr apartament 3-4 camere sau casă. TeL 18-90- 30. (383538)

• Vînd apartam ent 3 camere super finisat, pentru pretenţioşi, în Grigorescu. TeL 18-03-89 (383724)

* Vînd urgent garaj zona C ipariu. Tel. 15-43-24. (383754)

• Cum păr 1, eventual 2 camere. Plata Iei/valută. Tel 19-15-61. (391582)

• Vînd casă cu grădină în Gruia. Tel 13-26-23 după ora 17. (391592)

* Vînd casă singur în curte, cartier A. Mureşanu. Tel 41-47-50, (391649)

* Cum păr casă modestă lîngă Cluj. Tel 42-68-60. (391796)

» Vînd casă 10 camere în roşu şi 800 mp grădină, str. Meteor. Tel 12-81-56 orele17-19. (391807) :

• Vînd apartam ent e camere finisat centru M ărăşti. Tel 15-26-43. (391829)

• Vînd apartament 4 camere etaj I sc. I str. Răsăritului hr. 102 ' bl. R2, negociabil. (376237)

• Vînd apartament, 4 camere etaj 1. Tel. 13-51-12. (377289)

• Cumpăr 1-2 camere.: Tel. 15- 74-25. (377314)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, teren 610 mp + un grajd nou (uşor transformabil), telefon internaţional, 26.000 DM. Tel. 16-85-86.'(377397) -

• Vînd două case în curte; se pot separa, cu gaz,' lumină; prima casă 70 mp, a doua la parter 2 camere 36 mp, la etaj 2 camere, bucătărie baie, grădină 2000 mp 60 pomi fructiferi, preţ negociabil27.500 USD sau cchivalent în lei. Vizibile orele 9-19 str. Oaşului nr. 365 (377431)

• Vînd garsonieră confort 1; cu telefon, TV Cablu pe str. Gheorgheni Tel. 15-55-32. (377450) *

• Cumpăr garsonieră. Ofer 24 milioane. Variante. Tel. 18-51-03 seara (377468) : ■

• Vînd apartament 3 camere. Tel 15-05-04. (377477)

• Vînd apartament cu 3 camere (ne) mobilat cu lemnărie nouă, parchetat, faianţat, cu pivniţă şi telefon. Informaţii la tel. 16-06-76 str. Bucium nr. 7-9 bl. E 4-5 sc. 3 ap. 55 între orele 17-19; preţ informativ; 16.000 dolari.(377504) ~ .:/•" Vînd apartament 2 camere finisat central Mărasti. Tel. 15- 37-58 (383507) . ' ^

• Vînd apartament 2 camere Grădini Mănăştur, îmbunătăţiri,' etaj I, pret 20.000 DM. Tel. 17- 27-53. (383552), .

• Vînd apartament 4 camere Grădini Mănăştur, multiple îmbunătăţiri, garaj, beci, telefon, preţ 30.000 USD negociabil. Tel.17-27-53. (383553)

• Vînd garsonieră str. Negoiu nr. 2A bl. EL. ap. 19 cartier Mănăştur, zilnic orele 10-20.(383648) ..-...• Vînd casă particulară cu grădină 180 milioane. TeL 13-32-48 (383717)

• Vînd apartament 4 camere confort II. Informaţii zilnic între orele 18-20 la tel. 16-62-65. (383725) "

• Vînd apartament 2 camere decomandate, parter, str. Snagov, preţ 21.000 DM. Tel. 43-10-52(383734). .

• Vînd pentru pretenţioşi apartament,. 3 camere + garaj cartier Gheorgheni. Tel. 15-84- 11; 41-65-06 (383750)

• - Vînd' casă cu grădină în Aghires Informaţii tel. 15-40-50, după orele 17. (383753) -

• Vînd apartament 3 camere transformat în două, finisat, str: Brâncoveanu nr. 52 ap. 38. Tel.14-10-12 (383758) ' ; ‘

• Vînd vilă mare în curs de finisare, Grigorescu. Tel 18-41- 07. (391452) .

v Vînd casă 3 camere, baie, bucătărie, canalizare, garaj, ultrafinisată, ocupabilă imediat. Ştr,. Gh. Asachi rit. 38 (391600)

• Cumpăr locuinţă, exclus Mărăşti, Mănăştur sau teren. T e l. 43-31-33. (391669) ■ .

• Vînd 2 camere. Tel 13-97-29.(391745) ■

• Vînd casă 2 camere. Str. Masinistilor nr. 46, zilnic după ora 16. (391751) ;;

*, Vînd apartament 3 camere confort 2 finisat. Relaţii str. Albac nr. 17, ap. 23, parter, orele l6-21. (391756)

• Cumpăr 2 camere zona Pata. Ofer 105 milioane.VTel 1947-75.(391763) ;; " , V

• Vînd apartament 3 camere în Cîmpia Turzii, preţ 40 milioane lei. Cîmpia Turzii, str. Retezatului nr. 5A,.B1. F2, ap. 10 sau tel 14-49-27 (391801) ; • *• • Vînd apartament 2 camere decomandate, etaj 3, cu telefon, str. Fabricii, preţ 18.000 DM negociabil. Tel 43-10-52. (391822) ~

Vînd apartament 2 camere confort I, parter. Str. Tulcea nr. 17, ap. 16. (391827) ^-■ \ Vînd apartament 3 camere finisat cu 30 mp terasă, telefon, TV cablu. Tel 12-33-11. (391828)

• Vînd urgent 2 camioane R aba l_,de 20 tone cu semiremorci frigorifice şi o combină Classe 105 D om inator. Inform aţii tel 475 Valea lui Mihai, judeţul Bihor. (391835) /• Vînd gheretă vad foarte bun.

si platformă auto. Tel. 1742-66. (383605), ■

• Vînd Mercedes Cobra 300 TD preţ 4000 DM negociabil. Relaţii tel. 17-54-76; 14-67-94 seara. (383635) •

• Cumpăr cric (elevator) pentru Service Auto. Tel. 17-54-76. (383636)

• Vînd autoutilitară DAF 400, fabricaţie 1989, recent intrată în ţară. Preţ 11.500 DM. Informaţii tel. 13-31-50; 14-54-12. (38373 i)

su p lim en ta re la se d iu l<ajfli ^ ^ ^ ^ ^ a u l a t e i ^ 3 2 2 6 9 ^ 3 2 6 ^

d ^ c u H 0 1 - PUBLICITATE CT.UJ-NAPOCA:luni-vincri8-16;sîmbătă!M4;td/lax l9-73-W;SlJBREDACTIATURDA! Iuni-vineri8-16;leWax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-vincri8-16;tcl/fax?l-('fl-"5

joi, 20 februarie 1997 (10

IN T E R F O A N EACCES CU CARTELA

DAVID SRL TEL: 1 6 6 . 1 0 0

• Vînd Renault 21 Nevada, an fabricaţie 1990, -cu carte identitate, stare excepţională. Tel 19-47-00; 19-47-01 sau 16-11-61 seara. (391441) _ •

• Cumpăr Dacia Break de maxim 4 ani. Tel 13-70-16. (391804) .

• Vînd' BMW 316 i an fabricaţie 1989, înmatriculat. Tel42-01-59. (391802) ■ -

• Vînd Dacia berlină 0 km. Telefon 14-43-84. (391634) -

• Vînd BMW 320i an 1984, stare foarte bună, preţ 2600 DM tfegociabil. Tel 16-48-59 sau 17-,15-65. (391813) . : ’

• Vînd Ford Sierra 2000 cmc, 1989,4 usi, înmatriculat. Tel 15- 47-95. (391826) . '*

• Vînd Skoda Felicia combi16.000 km. Tel 19-22-69. (391837) ' ■■

variante 2 garsoniere confort 1 negociabil. Tel. 17-48-76 zilnic; (377348) . . •

În c h i r i e r i

• Vînd Cielo 1500 km. Tel 24-35-47. (377327)

• Vînd jeep Mitsubishi Pajero 4x4 turbo diesel stare impecabilă. Tel» 14-17-20 între orele 14-21. (377391)

• Vînd dubiţâ Peugeot J 9 1986, înmatriculată, Renault25,1986, înmatriculat,'tractor U640, 1*991. Tei. 43-87-17. (377438) ;

• Vîud autoturism Ford Orion 1,8 diesel an fabricaţie 1991 adus recent, vama plătită şi Ford Tranzit 9 locuri an fabricaţie 1984 neînmatriculat. Tel. 43-02-71 (377475)

• Vînd autoturisme Mercedes 190E an fabricaţie 1984 şi Peugeot 305 diesel an fabricaţie -V 1986 neînmatricuiafc. Tel. 43-02 71. (377476) , •

• Vîud Renault 19 impecabil 95.000 km. Tel. 43-32-93. (377494)

• Vînd Fiat Duna diesel, înmatriculat, 1987, în stare perfectă, 4000 DM. Tel. 18-01-92. (383589) '

N • Cumpăr eliiulasă Aro L 27 D, Tel. 12-48-05 (383678)

• Vînd urgent Dacia 1310 TLX-1990 stare bună, preţ avantajos. Tel. 18-97-72.(383735)'.

• Vînd Barcas cu motor de Dacia. TeL 26-57-37 (383737)

• Vînd Citroen CX combi. Telefon 43-20-79 (383745)

• Vînd BMW 518 în condiţii deosebite, 3200 DM negociabil. Tel. 15-42-41.(383759)

♦ Vînd Fiat Uno înmatriculat, stare perfectă, 2600 DM. Tel 41-01-89. (391609)

« Cumpăr urgent Dacia 1310 tamponată, cu talon şi carte de identitate, cu motor în stare perfectă de funcţionare. Vechimea maşinii să fie sub 13 ani. Telefon 17-76-11. (391760)

■ • Vînd Dacia 0 km sau schimb .cu una veche. Tel. 13-5.1-92; 16-

■ 72-61 (377384)Vînd Dacia 1310 preţ

negociabil. Str. Tulcea nr. 17 ap.3 (377403)

• Vînd VW Transporicr 1980 motor 1600 cmc 3000 PM. Tel.16-90-20. (377410) •

• Vînd Dacia Nova. Tel. 14-97- 97.(377416) - v

• Vînd VW 8+1 locuri cu acte6.500.000. Str. T. Laurean nr. 6'(377437). • Vînd Mercedes Cobra 240D înmatriculat, numere noi, carte identitate an fabricaţie 1979 preţ 4500 DM. Tel. 17-12-71.(377452)

Vînd VW Golf diesel, an 1992. Tel. 16-47-97. (383591) •

• Vînd lanţuri antiderapante noi, Germania. Tel. 43-81-75, (383620)

• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1980. Tel. 17-91-04 (383629)

• Vînd urgent, ieftin VW Passat diesel, 1985,4500 DM şi Audi 80 alb, 7800 DM. Tel. 24-30-03. (383649) ' ,.

• 'Vînd Fiat Ritmo diesel şi Aro 240 benzină. Tel. 41-41-25 (383679),:; , ■■■ '

•- Vînd Dacia 1310 an 1984. T^î. 1850-97 între orele 14-18(383691) ; ’

• Vînd urgent Lincoln Cont an1990 full option, înmatriculat; ■Fiat Ditcato lung şi înalt, 1986, cu 12 CJ. Tel. 018-62-39-50.'(383692) • ' " - . ■

• '■ Vînd Cielo GLE/AC bleumarin, 400 km la bord cu. 15 milioane sub preţ oficial."Tel. 18- 09-22.(383695)'

• Vînd Opel Kadett 1,6 diesel,4 uşi, 1986, înmatriculat, 4800 DM negociabil. Tel. 43-27-36 (383709) ,■■ Vînd Opel Ascona an

•fabricaţie 1987, motor' 2000 injecţie; jenţi magneziu, tras în linie, stare foarte bună, preţ 2700 DM. Informaţii la tel. 43-61-56 familia Gog. str. Valea Seacă nr: 17A. (383719)

• Vînd BMW 525 din 1988 cu climă, ABS, scaune piele etc: pentru pretentiosi. Tel. 18-24-35. (383746) ’■

• Vînd sau schimb Mercedes 207 D, motor 2400,1985, eu auto ' mai mare Tel. 1445-77 orele 8- 16 (383751)

• Vînd urgent Dacia an 1980 neagră în stare bună de funcţionare, cu acte în regulă. Ultimul preţ 4,9 milioane lei. Se poate vedea în Calea Turzii nr. 182. TeL 43-8145 (383763) .

• Vînd Audi 80 tip CC an'1985, înmatriculat cu carte sau schimb cu maşină pe 12 CJ, fundaţie, variânte. Tel. 32‘-28-77.(341907)

• Vînd Opel Kadett combi 1994,1300 cmc, neîmatriculat, cu acte, s.tare foarte bună, sau schimb variante. Tel. 31-42-87.(341908) , ;

• Vînd sau schimb cu o maşină mai mică + diferenţă Opel Vectra 2000 i, recent adus, înmatriculat TeL 19-43-02, orele 16-22. (383768) . ‘ : ■;

• Vînd BMW 520 24V din1991 cu multe extrase, stare excepţională preţ informativ16.500 DM, vamă neplătită. Tel 19-08-74; 13-96-31 (391641)

• Vînd BMW 316 înmatriculat, preţ 1500 DM şi . BMW 316 pentru piese. * Tel 16-57-24.(391746) . ‘ f

• Vînd motor Renault 18, cutie dc viteze şi lunetă. Comuna Baciu,. str. Nouă n r / 657. (391798)

• Vînd VW Passat combi, 1992, cu klima, Opel Astra combi, ambele înmatriculate. Str. Buhuşi nr. 13A. (391805)

• Vînd telefon mobil accesat preţ avantajos: Tel.43-32-93. (377493.) :

• Vîifd televizor color. TeL17-32-32. (377497) -

• Vînd maşină dc spălat automată cu cuvă de inox şi boiler 10 L Tel 12-01-22 sau 19-50-48. (391788)

V Vînd PC 486 DX2 80 MHz, monitor color. Tel 19- 19-74; 13-97-70. (391841) :

u * Vînd calculator DTK Pentium 100 cu 8 MB RAM 1,2 SB HDD, monitor color, tastatură şi mouse+pad.. Sistemul este nou şi are garanţie 3 ani. Preţ 1200 USD negociabil. Telefon 42-06-40. (377442) V' • Vitul computer 486DX4-100 mulţi media computer 286 placă bază DX2-66 4. MB RAM 256 Cactie.. Preţ 750.000 monitor E G A ' color. Teî. 19-77-36. (383699). ' : / “ - .

• Vînd antenă satelit diagonala 1,86; cască motocicletă; televizor Diamant; hotă bucătărie; cărucior copil; 2 fotolii; maşină de spălat Tel. 13-34-79 (383720)

-t « Vînd boxe originale PA 1,3 kw, convenabil. Tel. 065/12-69- 50 orele 16-22. (383752)

• Vînd piei nutrie şi haine noi. Informaţii tel. 31-49-77 Turda. (341849) ;' • Vînd televizor Sony KVX

2341 D color Trinitron cu diagonala 72 cm nou, video Toptext decoder, 2xl5w, cu telecomandă pentru încă 4 Sony

- video etc. Vînd Audi 200 turbo din 1980, neînmatriculat. Tel. 13- 70-63 (383764) -• '

Vînd combină nemţească marca Bauti. Str. Clăbucet nr. 11, Bl. R2, sc.’3, ap. 57. (391754)

• Vînd tractor.Universal 650. Teî 18-02-11 între orele 17-19. (391784)

• Urgent caut chirie. Tel. 19-39-89 (383755)

• Dau chirie locuinţă. TeL 19-39-89 (383756)

• Dau chirie locuinţă. Tel 19-60-00 (391786)

• Dau chirie locuinţa. Tel 19-19-74 (391842)

:: • Caut dc închiriat spaţiu depozit com ercial, birou, total 350-400 mp. TeL 19-99- 76. (377310)

• Dau în chirie apartament2 . cam ere în casă ultracentral. Tel. 14-95-34.(377440)

• Dau în chirie casă 5 camere, dependinţe 155 mp, cu curte, zona rezidenţială. Tel 43-81-21 între orele 9-13. (391594) .... ' •

• Dau în chirie, pe valută, garsonieră pe str. Bucegi nr.15, BL A3, ap. 96. Tel 16-88- 88 joi şi vineri între orele 15- 17.(391758)

• Dau în chirie apartament4 camere confort sporit, în bloc cu Interscrvisan. Tel 14-18-88. (391772)-

« Dau în chirie garsonieră confort pe valută, anticipat. Tel 15-48-36 (391774)

• Dau în chirie apartament2 camere mobilat, telefon, cablu, M ărăşti, ocupabil imediat. Informaţii tel 40-21- 67 după masa. (391790)

• Dau în chirie garsonieră mobilată; central. Tel 19-59- 06. (391844)

. • Dau în chiric garsonieră. Tel. 43-04-78. (383464)

• Dau în chirie apartament cu-3 „camere în Zorilor. Tel 15-35-89.(391762)

• Dau în chirie apartament 2 camere în- Zorilor. Tel 13-22-87. (391789). ^ ,

• Dau în chirie casă + curte. 200 mp zona Mărăşti. Tel'43-16- 06 orele 15-20. (391820) ... :

v Dau în chirie apartament bine dotat. Informaţii tel 14-65-32. (391836) •

• închiriez 2 camere mobilate, cu telefon; televiziune cablu, interfon. Tel 17-28-58. (391838): • Caxit .de închiriat apartament 2’

camere. Tel. 12-03-32 după ora 19. (383657)

• Tînără, caut gazdă nefumătoare. Tel 15-18-77 carele 17-21. (391791)’ • Caut chirie. Tel 16-44-05.

(391816) ; ; -

DIVERSE

• Comatim T ran s efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77; 14-27-57. (382399)

• Vînd incubator clocitorie capacitatea \ 10.000 ouă. Informaţii tel 063/21-68-86 zilnic între orele 17-20. (391777) -

• Vînd pui Mastino Napoletano super. Tel 14-78- 47. (391825) '

• Cumpăr cărţi Tel 19-00- 33. (391831)• Vînd mobilă-ieftin, stare

bună. Haşdeu cămin VII camera 84,85 (377498)■ • Vînd mobilă. Informaţii la tel.16-06-76.(377505) . . .- ■* Vînd urgent pat cu apă. Telefon 16-36-61. (391610)

• Vînd repatriere. Tel 059/14- 79-77 (391716)

• Vînd proteză de şold germană. Tel 13-95-83. (391766)

• Vînd urgent dormitor'. Telefon 16-08-18. (391830) -

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 3 camere' confort 1 cu apartament confort 2 plus garsonieră confort 1 sau

: • Dau în chirie spaţiu comercial pe B-dul Muncii, zona Sinterom. Tel. 17-44-11. (383702) , , .

, , • Dau chirie spaţiu comercial şi depozitare. Tel. 15-54-05; 43-57- 30 (383711) ^

• Caut de închiriat depozit 250- 350 mp. Tel 19-78-33; 018/60-18-74 (391810) . '

• Caut chiric. Tel. 13-51-11. (377298) \

• Ofer chirie. Tel. 13-51-11. (377300)

• Intermedicm chirii. Tel 19- 09-28. (390810) ; . :

• Cautchirie urgent Tel 19-60- 00. (391785)

• Caut spaţiu birou. Tel 19-19-74. (391843)

• Dau în . chirie urgent apartament două camere cu telefon, mobilat. Tel. 16-06-33;12-84-48 (383561)

• Dau în chirie garsonieră mobilaţi Tel. 41-56-13. (383579)

• închiriez casă cu grădină minimum 3 camere. Plata în valută. Tel 14-59^60 dupâ ora 18. (383653) -

• Dau- în chirie apartament 2 camere, mobilai, cu telefon; cu tv cablu. Tel.' 12-80-00 (383721)

• Dau în chirie apartament 3 camere, Tel. 14-17-96 orele 17-20 (383733)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată, în Mănăştur. Tel 13-23-52. (391640)

• Dau în chirie .apartament 2 camere Grigorescu, ultrafinisat, telefon, TV cablu. TeM4-25:17. (391657)

• Dau în chirie garsonieră mobilată cu telefon, pc B-dul Muncii. Tel 41-54-46 între orele12-18. (391704) ",

• “Armin Maycr Reisen” transportă persoane Germania. Tel. 19-50-43 (376570)

• T ransport m arfă lOt. Tel 15-12-00 (377227)

• Inţerbrands M&D Dep, Wrigley distribuitorul faimoaselor produse Orbit, datorită extinderii activităţii angajează director vînzări şi reprezentanţi vînzări (cu permis conducere şi maşină). Se oferă salarii atractive. Informaţii la teL 41-66-27, d- nul Adrian Alexe. (377469)

• Certificări şi întocmire bilanţ contabil, scrvicii dc contabilitate, consultanţă fiscală, oferite de Societate comercială înscrisă în tabloul corpului experţilor contabili Cluj. TeL 42-53-44. (383576)

* Depozit dc produse veterinare angajează medic veterinar prom oţia 1990- 1996. Tel *14-62-06. (383585)

• Angajez cu contract prestări servicii pe perioadă scurtă, vînzători ambulanţi. TeL 18-01-92 (383588)

• Executăm deratizări. TeL 17-11-88 (383676)

• Doriţi să aflaţi ultimele noutăţi în legislaţia vamală! Ghidul de utilizare a Tarifului vamal pe 1997 poate fi procurat de la SC Asconşulting SRL, Piaţa Unirii nr. 1 camera 23, tel. 19-49-51; interior 163. (383704)

• Ingineră, meditez temeinic şi foarte serios matematică adm itere liceu. Inform aţii la tel. 13-43-25 după ora 19. (383706)

• Angajăm cofetar-patiscr cu experienţă. Salar .500.000 Iei. Relaţii cofetăria Excelsior P-ţa Avram Iancu nr. 13. (383727)

• Angajez tineri strungari, arm ata făcută. Salar 300- 500.000 lei. Tel 43-20-54; 13- 81-96. (391797)

• SC Soming SA Dej convoacă adunarea generală a acţionarilor pentru data de 24.03.1997 ora 14 la sediul din localitatea Dej, str.Cîmpufui nr.7, jud.Cluj, România. Ordinea dc zi poate fi consultată dc cei interesaţi Ia sediul societăţii. (341590)

• Angajăm primitor-distribuitor cu experienţă în eliberarea de

: produse alimentare. Tel. 43-33-55. (377496)

• SC Agromec Cîmpia T urz ii vinde zilnic la licitaţie la sediul unităţii str.T.Vladimirescu nr.35, tractoare de 65 CP, 45 CP, combine CP 12, diverse utilaje agricole,' strung, motor Aro. (341905) '

• Meditez istoria. Tel. 13-12- 01: (383539)

' • Transport marfa 7-12 tone.Tei. 16-47-97 (383590) ■

• Firmă particulară angajează paznici. Informaţii la tel. 41-44-49 (383668)

• -Angajez remizieri lapte. Informaţii tel. 14-29-07 (383 707)

în confomlitate cu legea nr. 137/ 1995 SC Universum SRL,Dej anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu , , pentru obiectivul construcţie local situat în D ej str. Avram Iancu nr. 34. Eventualele sesizări sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor n r. 99 (383716)- - '

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 SC Dan Tămaş SNC anunţă începerea, dem ersurilor pentru obţinerea A cordului de Mediu pentru obiectivele situate în Cluj -Napoca Piaţa A vram Iancu nr. 13,, Calea F lo re ş ti nn75, Spicului nr. 7. E ventuale le sugestii şi reclamaţii s e vai depune la APM Cluj C a le i Dorobanţilor n£ 99 (383726)

• Angajăm ospătară, v frstal maximă 27 ani. Tel 4 3 - 8 7 ^ 0 ^ ^ (3917.39)

• SC Iacobs a n g a je a z i gestionar la depozit M e r a ş i 1 vînzătoare profil alim entar. Te)43-80-17. (391755)

• SC Clujtricot SA Cluj anunţă convocarea Adunării G enerale Extraordinare a Acţionarilor dii data de 06.03.1997, la sediu] societăţii din Cluj-Napoca, B-dai21 Decembrie nr. 77. O rdinea dc zi va fi următoarea: I. Completarea, obiectului dt activitate al societăţii. 2. Diverse(391770). • în conformitate cu L egea nr. 137/ 1995, Brad Petru anunţi începerea demersurilor pentn obţinerea autorizaţiei de mediii pentru funcţionarea unui atelie: de pirogravat rame, monîi! oglinzi şi geamuri în Huedin, s t B. N. Antal nr. 37. Eventualefc sesizări se vor depune la sediîl APM Cluj, Calea Dorobanţilor m.99. (391787)

• Siemens-Emcom angajeari personal pentru:- 1. Activits:, economice (nu comerţ). Condiş absolut obligatorii: limba englezi operare calculator (Word, Exccn 2. Office girl, Condiţii obligatorii limba englezi Tel 42-54-70; 42- 54-73. (391808): . • Firmă particulară angajeiri persoană dinamică, 28-35 aii cunoştinţe de limba englezi operare calculator, aspect plăcu carnet de conducere, stni: superioare. Tel 19-49-6?(391814) .

*în conformitate cu legea u 137/ 1995, SC Omida SRI anunţă începerea demersurib: pentru obţinerea autorizaţiei t. mediu pentru obicctivul Ateii.' pompe funebre din str. G ovc'j nr. 19. Eventualele sesizări s reclamaţii se vor depune Ia soi- APM Cluj, Calea Dorobanţilor r99. (391834)

1

joi, 20 februarie 1997 PUBLICITATE f CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-«4;SUBREDACŢIATURDA:î ; luni-vineri 8-16; (el/fax31-4 3-23; SUBRKDACŢIADEJ: luni-vineri ft-16;tel/fax21-60-75. » GB&aJ

i » Angajăm secretată, maxim 30 ani, studii medii. Concursul va

| avea loc în 22.02.1997, orele 9- i 12, în P-ţa Cipariu nr. 9, sc. 3, et.I 1,’ap. 22. Relaţii la tel 19-78-33.

(391811)• Angajez şlefuitori. Tel. 43-

■ 20-79 (383744) : 'j • Angajez vînzătoare tonetă. v ^ Reşiţa nr. 4, ap. 26, lîngă ‘ 'Sbunal (391812) v

• Ofer împrumut. Tel. 12-24- ;j 79.(377420)

• Ofer împrumut minim 1000 ; USD. Tel. 42-65-17 orele 8-12.

(377499)r • Ofer împrumut. Tel. 14-83-86 ;j (383757) '

• Caut pensionară serioasă în 'i cartierul Gheorgheni" pentru \ îngrijirea unei bătrîne. Tel. 14-21- -j 93 după orele 16. (377474)

ţ • Am viză Gcrmania- | Anstria, carnet şofer, îmi> ofer scrvidilc. Tel 24-30-03. ,il (383650)

• Familie serioasă, îngrijim persoană în vîrstă contra rămînerii în spaţiu. Tel 16-

j 90-98. (391714) , >

• Studentă străină caut femeie pentru menaj şi curăţenia'unui apartament 3*

■ camere. Tel. 18-90-84 între î orele 12-22 (383728)

• Rog persoana care a găsit o diplomă (le absolvire

l pe numele Mihai Ioan să : sune Ia telefon 19-60-91.

Recompensă. (391817)l ■ In conformitate cu legea nr. j 137/ 1995 Jakab M ihai anunţă i inceperea dem ersurilor pentru i obţinerea Acordului de M ediu

1 pentru casă fam ilială situată în 1 Cluj-Napoca str. Codrului nr. 32.

*1 EventualeJc: swgeştii şi reclamaţii depune la APM Cluj,

Calea D orobanţilor nr. 99. i (3837 1 2) . . ;I ‘ • 1 în conformitate cu legea nr.1 1 137/ 1995 Beldeanu Ioan anunţă

| începerea dem ersurilo r pentru ; obţinerea A cordului de M ediu < pentru locuinţă familială situată în ; Cluj-Napoca str. V. Cîrlova nr.

16. E ventualele s iig es tii ' .şi reclamaţii se vor depune la APM

i Cluj, Calea Dorobanţilor n r 99.‘ (383713) , : . :

PIERDERI•. Rog persoana care a

găsit o geantă cu diplomă dc absolvire, sau numai diploma

/ pe numele Miliali Ioan, să sune urgent Ia tel 19-60-91. Ofer recompensă. (391818)

Pierdut carnet student pe } urnele Miftalcea Loredana. îl declar nul. (383738)

• Găsit chei în zona: Cipariu- P°rt chei Renault. Adresaţi-vă la ghişeele dc publicitate de la “Adevărul dc Cluj” (000100)

• Pierdut carte de identitatea seria 13606339 pc numele Piti

: Oisiola. O declar nulă. (391764)• Leonti Stela pierdut

legitimaţie dc student pentru reducere transport seria CP 20021. O declar nulă. (391767)

• Chiorean Florin pierdut , legitimaţie RATUC. O dcclar

nuli (391806)

DECESE COMEMORĂRI

[ * Sîntem alături de voi, f Smaranda şi Mihai în marea [ durere pricinuită dc trecerea ; în nefiinţă a iubitului soţ şi

taţâ, ing. RADU SALCUDEANU. Sincere condoleanţe. Familia Ilabina. (383696)

• J/npârtăşim durerea profundă a prof. univ. dr. doc. C rişan M ircioiu la p ierderea soţiei, distinsa doamnă ILEANA^ MIRCIOIU-GIIIBU. Sincere condoleanţe familiei. Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”. (383700)

• în aceste momente triste şi grele sîntem alături de doamna profesor doctor LuciaBareliuc Ia trecerea în nefiinţă a distinsului profesor doctor NICOLAE BARELIUC. Vom păstra neştearsă amintirea domniei sale. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de Ia C atedra de Anatomie şi Embriologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj- Napoca. (383714)

? Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru frate şi cum nat doctor FLORIAN OVIDIU. Înmormîntarea va* avea loc în Ploieşti, vineri 21 februarie, ora 12. Dumnezeu să te odihnească, suflet bun. Viorel şi Carolina Florean. (383749)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a scumpei noastre soţii şi mame CICEU MARIANA, în vîrstă de 30 ani. Înm orm întarea va avea loc sîm bătă, 22 februarie 1997, ora 12, de la capela veche cim itirul M ănăştur. Soţul Dan şi copiii Luiza şi Râul. Nu te vom uita niciodată.(383760) ■ c ....

• Cu neţărm urită durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre fiice, soră şi mătuşă CICEU MARIANA, fostă Grădinaru. Vei rămîne veşnic în am intirea noastră. Olga, Dorin şi Călin. (383761)

• Cu nem ărginită durere anun ţ încetarea din viaţă a soţului meu, prof. dr. med. BARELIUC NICOLAE. Corpul neînsufleţit va fi expus în holul Casei Universitarilor, sîm bătă, 22 februarie 1997, începînd c u " orele 11. înhum area va avea loc în acceaşi zi la orele 13,30 în cimitirul din str. Crişan. Mi- am pierdut soţul, maestrul şi cel mai bun prieten. Odihnească-se în pace! Luci Bareliuc. (383765)

• Cu m are durere ne despărţim de fratele şi cum natul nostru prof. dr. med. BARELIUC- NICOLAE, pe care nu-1 vom uita niciodată. Lilica Bareliuc şi prof. dr. med. Sever Popa. (383766)

• Azi dim ineaţă am aflat cum bănuiam că doamna NANICA a plecat dintre noi .din punct de vedere fizic, dar va răm îne pururea în am intirea noastră ca Marea Doamnă, fiica profesorului ONISIFOR GIIIBU, soţia iubită a prea iubitului nostru profesor Crişan Mircioiu. Dr. Petre Pitea. (383767)

• Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a celei carc a fost CORNELIA SÂNTU (Buni NELI), la 78 dc ani. Înm orm întarea va avea Ioc vineri, 21 februarie, ora 12, dc Ia} Capela C im itirului C entral. Dumnezeu s-o odihnească. (391749)

• C u-durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost BERINDEAN MARIA, în vîrstă de 79 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 21.02.1997, ora 10 de la Capela Mare a Cimitirului Central. Un ultim omagiu celei ce a fost mamă şi bunică mult iubită. Fiul Ocsi; nora Rodica, nepoata Cristina şi Gabi. (391783)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru PĂCURAR DĂNILĂ (Vîntu) din Aruncuta. Să-i fie" ţărîna uşoară. Familia. (391821)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a soţului şi tatălui nostru, PLĂCINTAR NICOLAE, la numai 47 ani, într-un tragic accident. Înmormîntarea va avea loc vineri, 21.02.1997, ora 14, de la Capela Nouă a Cim itirului M ănăştur. Odihnească-se în pace. Soţia

: M aria şi fiul Ciprian. (391840) ’

• Profund îndureraţi ne despărţim de dragul nostru nejtot şi văr RADU SALCUDEANU. Amintirea Iui va dăinui veşnic în inimile noastre Familia Cristea. (383687)

• Sîntem alături de colega noastră dragă Cheţa Ureche, în greaua pierdere suferită p rin decesul tatălui drag. Colegii de la SC “Lcotex Ind”

■ SA. (383688) ,

: • < Sîntem alături de Sm aranda Sălcudcan în marea suferinţă prilejuită de p ierderea soţului drag. Sincere condoleanţe din partea managerilorprogramului Vacsy. (383689)

• Cu inima îndurerată îl plîngem pe dragul nostru ginere şi cumnat SÂLCUDEANU RADU. Dumnezeu să-l odihnească. Familiile Nicolae şi Mircea Vizireanu. (383690)

• : îm părtăşim durerea domnului prof. dr. Crişan M ircioiu pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei s a l e .D u m n e z e u s-o odihnească în pace. Colectivul medical al D ispensarului şi consiliu U. G. P. R. Cluj.(383693) :

• Sîntem alături de Sm aranda şi M ihai în durerea lor pricinuită de trecerea în eternitate a celui care a fost RADU SĂLCUDEAN. Familia Ghiran. (383694)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Tclegdi Ileana la pierderea mamei dragi. A telierul reclamă Central. (383698) , „

• La trecerea în eternitate a distinsei doamne ILEANA MIRCIOIU, omagiem nobila sa prezenţă în mijlocul evenimentelor culturale clujcnc şi aducem florile recunoştinţei ■ pentru consecventa încura jare a tinerilor artişti. Sincere condoleanţe îndureratei familii Ninuca Pop. (383703)

• Sîntem ală tu ri dc voi, Sm aranda 1 şi M ihai j a pierderea prem atură a celui carc a fost soţul şi ta tăl vostru. Familia Pertca. (383705)

* Un ultim şi pios omagiu dragei noastre MARIANA CICEU noră, cum nată şi mătuşă, socrii, Sandu şi Irina, cumnaţii Luci, Neli şi G ab i, nepoata Mădălina. (383762)

• Cu adîncă durere, Xenia- soţie anunţă încetarea din viaţă, în data de 18 februarie1997, a celui care a fost prof. OCTAVIAN POPA- Înm orm întarea va avea loc vineri 21 februarie ora 12, de la Capela Cimitirului M ănăştur. Odihnească-se în pace. (391759)

• Regretăm trecerea în nefiinţă a celui care a fost BONDOR LAZĂR. Odihnească-se în pace! Foştii deţinuţi politici. (383708)

• Sîntem alături de colega noastră Liana Conţ în marea durere pricinuită de pierderea fratelui drag. Colectivul SC Abrazivul SA Cluj. (383715)

• Un pios omagiu celui ce a fost prof. dr. BARELIUC NICOLAE. Conf. dr. Fildan Floarea. (391794)

• Universitatea de medicină şi farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca anunţă cu durere şi regret încetarea din viaţă a profesorului universitar pensionar doctor NICOLAE BARELIUC, fost şef al Catedrei de anatomie stomatologică, apreciat medic şi distins dascăl. Exprimăm profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei. (383723)

« Colegii din Asociaţia Mişcarea pentru\o Monarhie Constituţională, cu deosebită durere au aflat de trecerea în eternitate a iubitului lor prieten LAZĂR BONDOR pentru care patria şi regele au fost mai presus de orice. Sincere condoleanţe familiei şi bunul Dumnezeu să te odihnească în pace LAZĂRE! Dinu Visalon. (383729)

• Prietenii din Uniunea Mondială a Românilor Liberi anunţă cu durere trecerea în eternitate a iubitului lor coleg BONDOR LAZĂR, luptător pen tru dem ocraţie şi libertate. (383730)

, • ■ Sincere condoleanţe familiei Sălcudeanu la p ierderea celui care a fost scumpul lor soţ şi tată RADU SĂLCUDEAN. Colegii din atelierul M odelărie Cug.(383736)

• Colectivul Clinicii Chirurgicale II îşi exprim ă regretul şi sincerele condoleanţe d-lui prof. dr. doc. x Crişan M ircioiu, la pierderea scumpei sale soţii ILEANA MIRCIOIU. Odihnească-se în pace!(383740) ' '

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei prof. dr. doc. Crişan M ircioiu, la stingerea neaşteptată din viaţă a bunei şi distinsei doamne ILEANA MIRCIOIU. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia prof. dr. Aurel Andercou.(383741)

• Odihnă veşnică colegului şi prietenului meu, RÂDU SĂLCUDEANU. Sincere condoleanţe întregii familii îndurerate. Florin Munteanu cu familia. (383739)

• Un ultim omagiu Ia trecerea în eternitate a distinsei şi neuitatei mele vecine ILEANA MIRCIOIU. Odihnească-se în pace! Elvira Daşiu Radu. (383747)

• Sîntem alături de colega noastră Ciceu Luiza Cătălina,Ia p ierderea mamei dragi. Colectivul clasei I-a A, Liceul Teoretic “Lucian B laga”.(391752)

• Sîntem alături de familia îndoliată în durerea pricinuită de prem atura trecere în eternitate a bunei noastre prietene, MARIANA CICEU, care va răm îne veşnic în inimile noastre. Familiile Vlad şi Budişan.(391753)

• Cu adînc regret, ne exprimăm triste ţea la trecerea în nefiinţă a dr. G. HERMAN. Familia dr. Bozac şi dr. Ţintea.’ (391761)

• Sîntem alături de familia ing. Corneliu Crihălmeanu în aceste momente grele şi transm item sincere condoleanţe. SC A star SA. (391768)

• SC F arm astar SRL împărtăşeşte durerea familiei ing. Corneliu Crihălmeanu şi transm ite sincere condoleanţe. (391769)

• Sincere condoleanţe profesorului universitar Crişan Mircioiu, la pierderea distinsei doam ne ILEANA. Familia dr. Ion Luugu.(391771)

• Sîntem alături dc colegul nostru Urcan Dorin, inginer şef O. C. O. T. Cluj, în marca durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la D. G. A. A. Judeţu l Cluj. (391765)

• Sîntem alături dc familia Tămaş în greaua pierdere suferită. Sincere condoleanţe. Vecinii dc lâ scara 2. (391775)

în treag a noastră compasiune doamnei profesoare M artaZnam irovschi şi familiei, pentru pierderea distinsului preot IOAN BUIU. Colegii dc la Liceul “N. Bălcescu”. (391776)

• Conducerea, cadrele didactice, studenţii şi întregul personal al Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii anunţă cu profundă durere trecerea în eternitate a celui ce a fost prof. univ. consultant dr. ing. OCTAVIAN POPA. Distinsă personalitate a învăţămîntului superior zootehnic clujean, a contribuit la în fiin ţarea şi organizarea acestuia, ca şef al

'disciplinei de Alimentaţia animalelor - domestice, conducător de doctoranzi, decan şi şef de catedră. Remarcabil dascăl, ccrcctător şi om de ştiinţă, lasă în urmă zeci dc generaţii dc ingineri şi * doctori în zootehnic, precumşi numeroase publicaţii dc specialitate. P rin d ispariţia sa, învăţămîntul, cercctarca şi producţia zootehnică românească suferă o grea şi ireparab ilă pierdere. Recunoştinţă şi pios omagiu, alături dc sinccre condoleanţe familiei îndurerate .Dumnezeu să-l ie rte şi să-l odihnească în pace. (391778,9)

• Aducem un ultim omagiu fostului nostru coleg ing. RADU SĂLCUDEAN Colectivul dc la SC Ers Cug SA. (383742) ■ .

• Colectivul Disciplinei de Alimentaţia animalelor domestice regretă dispariţia celui ce a fost prof. univ. cohsultant dr. ing. OCTAVIAN POPA, rem arcabil dascăl şi om.de ştiinţă- al Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii Cluj-Napoca. Va rămîne veşnic în am intirea noastră. Sinccre condoleanţe familiei.(391780)

• Sîntem cu to t sufletul alături de tine, în m area ta durere, M arta dragă! Transm item condoleanţe familiei greu încercate. Anica, Aurica, Delia, Marga, Mimi şi Steliana. (391773)

• Sîntem alături dc familia Bareliuc în m area durere pricinuită de pierderea celui ce a fost prof. dr. BARELIUC NICOLAE. Sincere condoleanţe. Colectivul Catedrei de Protetică Dentară. (391795)

• Regretăm din suflet treccrca în nefiinţă a prietenei noastre, CORNELIA SÎNTU. Dumnezeu să o odihnească. Familiile dr. Bârlcanu şi ing. Liviu Bârlcanu. (391799)

• D cspărţăm întul Cluj al Asociaţiunii Transilvane Astra aduce un pios omagiu ILENEI MIRCIOIU, care a fost fiica m arelui înaintaş Onisifor . Ghibu, -Soţie devotată şi colaboratoare a soţului, prof. univ. Crişan Mircioiu. (391800)

• Sîntem alături de domnul director Bârzan Romanei în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei soacre. Colectivul Serviciului Mecano-Energetic Tehnofrig.(391815)

• Sîntem alături de colegul nostru T râm biţaş Mihail în m area durere pricinuită de dispariţia mamei dragi. Colectivul Şcolii n r. 23. (391824)

• S-a stins din viaţă bunul şi iubitul nostru fiu, fra te şi unchi, PLĂCINTAR NICOLAE din Aiton, lâsînd în sufletele noastre o adîncă durere. Am intirea Iui va răm îne veşnic în inimile noastre îndurerate. Tata Ion şi sora M inia cu familia. (391839)

• Azi se împlinesc 6 săptăm îni de la trista despărţire dc dragul nostru cum nat, SPUC EM IL. Îi păstrăm memoria vie în sufletele noastre. Âna şi Beni.(391781)*

• Pios omagiu la împlinirea a 6 săptăm îni dc cînd nc-a părăsit pen tru totdeauna scumpul meu soţ, SPUC EM IL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Lidia.(391782)

• Sc împlincsc 40 dc zile dc lacrim i şi durere de la despărţirea de cci carc a fost un minunat soţ şi ta tă, prof. CRISTIAN NEDELESCU. Com em orarea arc loc în 22 februarie, ora 18, la Biserica din P arcu l Farmec. Soţia şi fiica (391793)

A D E V A R U Lc S e C B ijji SPORT joi, 20 februarie 1997 SM

Tt'fflIIL Di! IA OIUIIGA ,1 IIEIIIiTfl' LI... HORN!ORADEA (p rin te le fo n d e la tr im isu l n o s tru )

’ ■ Prima surpriză a cuplajului v s-a consumai cu o zi*înaintea începerii, - com petiţiei, cînd organizatorii au luat decizia disputării primelor douăjncciuri la Borş (pc graniţă) pentru protejarea gazonului de pe stadionul F.C. Bihor.

■ în meciul de deschidere “IT” a reuşit să ttcacă dc F.C. Bihor doar după exccutarea loviturilor dc departajare dc la 11 metri

, (minutele regulamentare înscriind pe tabela de marcaj scorul de 0-0). Pentru “U” au transformat Bănceu, Dan, Brătianu II şi Marcă (a ratat Mariş), în timp ce pentru F.C; Bihor au greşit de două ori Ciocan (şut parat de Vasile Mare) şi Vasile Pop (şut peste poartă spre graniţa cu Ungaria).

■ Terenul foarte greu a determinai o reţinere a jucătorilor, în disputele pentru balon. Din această cauză fazele • de poartă au fost foarte rare, mă , refer la ccle construite de clujeni, rezumîndu-se la’ două şuturi expediate de... Şandru şi unul ,

avîndu-1 ca autor pc Zotincă. |■ Prof. Dan Anca a înccput |

partida cu următorul “ 11” : • Ceclan - Şandru, Jula, Brătianu II, Pojar - Zotincă, Truşcă, I

: Marcă, Olariu - Popescu, Mariş. | Au lipsit Maier (gripă), Szemely | (ncrclăcut) şi Coroian (CFR-ul i a trimis “spioni” la Oradea pentru a se convinge că “U” I nu-1 va utiliza pe Cristi Coroian). |

■ Nicolae Manca (F.G. Bihor) | şi-a felicitat elevii după meci i spunîndu-Ie că “scopul a fost nu de a cîştigă, ci de a nu sc face I

, de ruşine”. I■ Costică Olariu va sta o |

vreme departe de gazon datorită i unei rupturi de fibră musculară . la piciorul drept (apropo de terenul greu de la Borş). I

■ în celălalt meci al zilei Jiul | Petroşani a cîştigat cu 6-1 | partida cu Viitorul, astfel că i finală s-a disputat între “U” şi Jiul (Scor 5-6, după executarea I loviturilor de ia 11 metri), meci | disputat ieri după-amiază şi | asupra căruia vom reveni. i

M ih a i H O S S U

■ Revanşa Tyson - H o ly fie ld a în c e p u tSîmbătă 3 mai, la Las Vegas (SUA - Nevada) se va desfăşura

meciul anului, între Evander Holyfield şi Mike lyson. La prezentarea de la New York a meciului, amîndoi au declarat că vor cîştigă prin K.O. Contrar tuturor pronosticurilor care la data de 9 noiembrie 1996 îl vedeau învingător pe Tyson, Holyfield i-a administrat acestuia o severă înfrîngere făcîndu-1 K.O. în repriza a 11 -a deposedîndu-1 astfel de centura cu diamante a greilor versiunea W.B.A. - > ■ . -i ■' ' ■: t . - ' .

La acest meci bursele se vor inversa: astfel, Holyfield va primi suma de 35 milioane de dolari, iar Tyson numai 20 milioane. In plus, fiecare va mai primi un procentaj din veniturile obţinute din transmisia televizată a meciului. Promotorul acestui meci ca de obicei, marele Don King. Dacă Tyson va cîştigă pe data de 3 mai, va deveni al treilea boxer din lume (după Muhamad Aii şi Holyfield) care reuşeşte să redevină campion mondial al greilor pentru a treia oară.- .T-

Retrospective fotbalistice(Divizia C (2))

Iată care au fo s t realizările mai deosebite 'ale echipelor din acest eşalon:

■ Cele mai multe victorii (13) au fost obţinute de primele două : clasate, Olimpia Gherla şi Turdeana CASIROM. Cu ceie mai puţine victorii (cîte una) sînt ultimele 2 clasate, Prodfuraj Iclod şi CFR II Cluj-Napoca. ■ La capitolul înfrîngeri'liderul, Olimpia Gherla, are zero, în timp ce “lanlema roşie”, CFR II, are cele mai multe (13). ■ La capitolul meciuri egale recordul este deţinut de Cimentul Turda şi DROMEX Cluj-Napoca, fiecare cu 6 “remize”. Turdeana CASIROM în schimb nu a închciat nici o partidă la egalitate. ■ Tot fruntaşa clasamentului, Olimpia Gherla, are cel mai bun atac, cu 56 de goluri marcate (media pe meci 3,73 goluri), .iar cel mai ineficient este al “încheietorului de pluton” CFR II, cu numai 12 goluri ■ FC Romhills Cluj- Napoca deţine un record demn de admirat, apărarea echipei scoţînd mingea din poarta proprie doar de 3 ori. CFR II şi aici-estc codaşă, primind nu mai puţin de 52 dc goluri (3,13 goluri pc mcci. ■ Golaverajul cel mai bun (56-11, respectiv 445) aparţine, normal, liderului, Olimpia Gherla, iar cel mai dezastruos este al CFR II, (12-

. 52, rcspcctiv -40). ■ La “adevăr” cel mai bine stau

- Olimpia Gherla .şi Turdeana CASIROM (+15 ficcaţp) urmate

de FC Romhills (+12), iar cel mai prost la acest capitol stau Prodfuraj (-16) şi CFR (-17). Numai 5 echipe au “adevărul” pozitiv, Cimentul îl are 0, iar 10 echipe îl au negativ ■ Cele mai mari scoruri au fost înregistrate în partidele A rieşul Cîmpia Turcii - Prodfuraj Iclod 10-2 şi Olimpia Gherlă - CFR II Cluj- Napoca 8-0. Dc remarcat că FC Romhills nu a primit gol în 13 din cele 15 partide ale turului iar în 7 partide a cîştigat cu 1-0 | ■ Echipele CONSAUR, j Minerul Iara şi A rieşul au i obţinut mai multe puncte pe teren străin decît acasă iar FC ' Romhills are realizate cîte 18 | puncte în ambele ipostaze, acasă şi în deplasare. : ’

■ In încheiere vă prezentăm clasamentul realizărilor echipelor în deplasare: ; '

1. Romhills -7 11-2 182. Olimpia 7 21-4- 173. CONSAUR 7 16-6 164. Turdeana 7 11-9 155. Min. Iara 8 6-4 136. Clujana 8 14-13 107. Min. O. Dej .8 .-8-10 9-.8 .DROMEX 7 4-14 7'

: 9. ASA Vict. - 8 9-19 710. Cimentul 7 7-9 611.'Arieşul 7 8-16 612. Min. Aghireş 8 9-18 6 -13. ASA Electro. 8 8-11 514. Metalurgistul 7 5-9 415. Prodfuraj 8 5-37 116. CFR II ■ 8 5-31 0

E u g e n HANG

H olyfield (stînga) p reg ă tit p e n tru m e c iu l an u lu i

I ■ A l ţ i ro m â n i p ro fe s io n iş ti p e s te h o ta re Clubul de box profesionist “AlcxCom” Bucureşti patronat de

I Alexandru Hîrleşteanu a perfectat alte cîteva întîlniri peste hotare | pentru pugiliştii români. Astfel, într-o gală profesionistă la Roterdam i (Olanda) Robert Păcurariu a pierdut la puncte partida susţinută în , compania italianului Antonio Medina, în timp ce Octavian Stoica I a fost depăşit tot la puncte de către danezul Hans Tanssen. în zilele

următoare prahoveanul Cristian Zamfir va încrucişa mânuşile în Belgia cu un boxer din Filipinc.

■ G a lă o rg a n iz a tă d e D in a m o B u c u re ş tiLa “Casa culturală” a M.I. din capitală s-a desfăşurat o interesantă

gală de box pentru amatori, din care s-au' detaşat următoarele întîlniri: ' :

■ categoria 51 kg: M. Andrei c.p. Ia Sabin Bornei■ categoria 51 kg: M. Drâguţescu c. RSC la N. Mitică.

: ■ categoria 57 kgî Florin Van c.p. la G. Turcitu.■ categoria 60 kg: Gheorghe Şatran c.p. la C. Iordache. La organizarea excelentă o contribuţie decisivă şi-a adus-o arbitrul

internaţional Jenei Vancea (delegat general). . ; .C o r io la n 1UGA

[ fSAHMEMORIALUL “ANDOR

I ŞTEFAN”| Săptămînă trecută va debutat | a IV-a ediţie a Memorialului “Andor . Ştefan”. Pînă acum s-au disputat 3 I runde. La concurs participă 34 de | jucători de la Victoria Turda, | SOMVETRA Gherla, Industria I Sumei Cîmpia Turzii, CESOM Dej, * Chimia Unirea Dej şi CSM Cluj- I Napoca. .| ' Iată clasamentele turneelor, în j prima lor parte:

■ Turneul principal (20 dc I participanţi - 3 CM, 8 categ. I şi 9 | categ. II): 1. Tonea Gabriel (ISCT) 3

puncte; 2-3. Vcreş Alexandru(CESOMN Dej) şi Lerenţ Florin (SOMVETRA Gherla) 2,5 puncte; 4-

9. Hegyi Csaba (CESOM Dej), Mureşan Marcel (SOMVETRA Gherla), Rohan Gavril (CESOM Dej), Maier Alexandru {SOMVETRA Gherla), DragoşSilviu (CESOM Dej) şi Munteanu Dorel (CESOM Dej) toţi cu 2 puncte.

■ Turneul secundar (14 participanţi - 8 categ.' II, 6 neclasificaţi): 1-3. Groza Adrian (CSM Cluj-Napoca), Mureşan Iacob (SOMVETRA Gherla) şi Popovici Liviu (CESOM Dej) 2,5 puncte fiecare; 4-6. Goia Cristian (CSM Cluj-Napoca), Hruban Paul (Chimia Unirea Dej) şi Tamaş Florin (CESOM Dej), 2 puncte fiecare.

Concursul continuă în zilele de joi, vineri, sîmbătă, urmînd să se încheie duminică. Tot duminică va avea loc şi festivitatea de premiere. :

• f E u g e n HANG

Q P a s e su b ie c tiv e j

Cuvîntul care murdăreşteconfraţii lor! - la punct? Unii dintre ci sînt deja plini dc drepturi, distincţii şi aprecieri, dc oferte dc posturi mari şi grase, prccum erau, ieri, plini dc decoraţii generalii sovietici. Numai că ci, generalii, aveau o anume vîrstă şi trccuscră cît dc cît prin grade!

Tinerii despre care scriu sc crai sarea şi buricul pămîntului şi, în clanul lor nestăvilit, lac gafe carc pot pricinui altora mari

Ain mai abordat de cîteva ori accst subiect, Există o masă imensă de gazetari tineri care au azi ncbânuile şanse dc afirmare. Sînt între ei talente autentice, care vor face, fară îndoială, o frumoasă carieră, slujind cuvîntul scris. Dar există şi mult steril, mulţi tineri carc n-au învăţat încă sâ sgric, carc nu ştiu bine ce e cu slova scrisă, ahtiaţi după senzaţional şi dornici de a pune lumea -..inclusiv pc

necazuri. Ei fac din condei un b ic i,'cu care vor să dreseze lumea. O astfel de gazetară şi-a intitulat o cronică sportivă “încă o bancă sc clatină” sau cam aşa ccva. în lumea noastră şi aşa stresată de probleme financiare, un titlu ca accla dc mai sus pune mulţi pc gînduri şi poate pricinui pagube morale şi materiale greu dc imaginat. După cc Banca Transilvania ajută substanţial cchipa de baschct fete’ a Universităţii ACSA Cluj- Napoca, ca mai primeşte un asemenea bobîmac, cc poate crea pagube şi pune banca

într-o situaţie nedorită. Mai mult, se ştie cc greu c să găseşti azi un sponsor, care să ţină o echipă divizionară. Şi atuncf de ce să-l mai pui tu, ziarist, într-o situaţie delicată şi ncmeritată? Şi nu doar sponsorul ci şi cchipa îii cauză?! Nu e bine să ne jucăm cu vorbele, cu cuvîntul scris. A face râu c simplu, c uşor. A crea c însă esenţa vieţii. Iată de cc rîndurilc dc faţă sc vor o pledoarie pentru pit>fesionalism, pentru bun simţ şi dreaptă judecată. Cuvîntul scris trebuie să zidească, nu să murdărească!

V io re l C A C OV EA NU

F o t b a l in t e r n a ţ io n a lFranţa - S em ifin a le le C upei L ig ii■ Bordeaux - Montpellier

2-2 d. p., 7-6 pen. (Ziani 49, Diawara 96 - Bakayoko 62, Robert 109);

■ Strasbourg - Monaco 2-1 (Zitelli 45, 69 - Anderson 60). Visul lui Monaco de a realiza un succes pe mai multe fronturi se risipeşte pe zi ce trece, monegaştilorrămînîndu-le acum doar variantele campionat - Cupa UEFA. Brazilianul Sonny Anderson a egalat după o oră de joc, dar imediat după , aceea '; Zitelli a marcat al doilea său gol, aducînd victoria Stras-; bourg-ului. - 1

Eroul zilei a fost portarul lui Bordeaux, Gilbert Bodart. După - ce 120 de minute de joc nu au adus departajarea, acesta a apărat1 trei penaltiup şi, la scorul de 6- 6, şi-a executat “omologul”,; aducînd victoria Girondinilor.

A n g lia - S em ifin a le le C u p e i L ig ii

■ L eicester C ity Wimbledon 0-0

Pe “Filbert Street” s-a disputat prima manşă a semifinalei- Leicester - Wimbledon. La 48, de ore după meciul din Cupa.

Angliei cu Chelsea, gazdele; au reuşit să fructifice ocaziile carc şi le-au creat Emile Ilaske a avut o bară şi l-a evidenţiaţii,, două ori pe portarul Suiliva; % dar cea mai mare ratare-*S

. ayut-o Steve Claridge. în w w acestui rezultat, oaspeţii pomesc» favoriţi în meciul retur. Micro; s-a disputat a doua semifm.v în tre Stockport County t Middlesborough. Manşa a doc e programată în 10/11 martie.

F IF As c h im b ă re g u la m e n tu l ,

FIFA susţine ideea ca, îi cazul meciurilor de calificai?, penaltiurile să se dispute & decizia nu a intervenit după»; de minute de joc. Apoi ar u® cele 30 de minute de prelungiri, “loteria” contînd în cazul în orc nicî aceste 30 de minute nu -a& departajarea. Purtătorul decrni al FIFA Andreas Herren a spa că mai e necesară doar aprob® comitetului executiv al FIFA,ş că orice ţară membră a fomk m ondial care doreşte sâ-ş organizeze competiţiile iute (cupe) după formula amintii sînt libere să o facă.

- R a d u C. MUNTEANt

Procesul Neinia debutează... la Londra!; Azi, la Bologna, magistratura italiană urma să deschidă faimosul proces “al. celor cinci” acuzaţi de omucidcre în cazul Senna. Ascultînd sfatul avocatului italian angajat, pentru proces, Frank Williams şi Patrick Head nu intenţionau oricum să se prezint la prima înfăţişare, continuîndu-şi pregătirile pentru actualul sezbr Lucrurile au luat însă o turnură neaşteptată în momentul în can] duminica trecută, săptămînalul londonez “The Sunday Times” publicat o fotografie inedită luată cu cîteva secunde înainta producerii tragicului accident de la Imola. în fotografia respectivi se vede clar un rest metalic pe pistă exact pe traiectoria maşinii li Ayrton Senna. Firesc, supoziţia că aceasta era o rămăşiţă a impactufe dintre JJ Lehto (Benetton) şi Pcdro Lamy (Lotus) este cea u probabilă, ceea ce aruncă din nou anatema în curtea organizatorii cursei. Cum se ştie, aceştia nu au observat la start semnele disperate ale finlandezului, care atenţiona că i se calase motorul, iar apoi s avut proasta inspiraţie de a rula 5 ture plutonul în urma safety-car- ului, îngreunînd.procesul de curăţare a pistei şi nedînd mecanicfe şansa de a verifica maşinile înaintea unui al doilea start oficii ‘The Sunday Times” nu s-a sfiit să avanseze şi o primă speculaţi conform căreia Senna ar fi smucit volanul pentru'a evita ies& metalic şi a lovit o denivelare a pistei (mai pronunţate în z® “Ţamburello”, altă “bilă neagră” pentru organizatorii cursei). Cfe dacă se dă o altă interpretare e indubitabil că această fotograf inedită vă schimba cursul procesului. Tocmai de aceea, rămîne c semn de întrebare cum de ea a fost publicată abia acum, exact; momentul în care magistratura italiană începea procesul amînat i 3 ani. Cine e cu adevărat posesorul fotografiei şi cum de “m* ştiut” atîta timp ce bombă avea în mînă, acesta e un mister la® aşteptăm lămuriri în zilele viitoare.

, R a d u C. MUNTEANU

'Jtfj joi, 20 februarie 1997 OMUL SI SOCIETATEA i& O B E l f i & E F B U B -d i e O l a a j

I

- “ I M P O R T A N T E S T E S Ă P O T I ¥ E R S I —

. Î N S P R I J I N U L O Â n ^ E N IL O R ”I . D-lc ing. Ştefan Tarcn, ca | , nnl din inspectorii | proaspătului înfiinţat Oficiu prefectura! Dej, v-aş ruga sâ

I fjecţi cîtcva precizări despre- a)rolul acestui oficiu.

, */- Prin Hotărîrea de Guvern ^?935/1996 şi pe baza Legii

1 administraţiei publice 69/1991,| in 16 judeţe s-au înfiinţat oficii

' I nrefectiirale, rostul lor fiind [asigurarea îndeplinirii unor 1 sarcini specifice'aparatului

i | tehnic de specialitate al ţ I prefecturilor. în judeţul nostru.T * s-au organizat două astfel de.

| oficii - Dej şi Turda -,| degrevîndu-se prefectura Cluj . je unele probleme aferente* acestor zone. Dejului, pe lîngă

: | comunele subordonate, i-au | mai fost arondate: Gherla,

: Mintiul-Gherlii^ .' Fizeşul- I Gherlii şi Sînmărtiriul.| - Care este structura | organizatorică a oficiului? j . - Fiecare oficiu este condus I de un director, a cărui numire | şi eliberare din funcţie se fac Iprin dispoziţia. , şefului Departamentului ' pentru

I Administraţia Publică Locală la \ | propunerea prefectului. La Dej,■ pentm această funcţie a fosţ propus ing. Marcel Mînzat,

I care are şi studii juridice, aşa '| cam prevede legea.I Deocamdată, aşteptăm să fie■ sau nu confirmat. Cît priveşte | inspectorii, atît eu cît şi colegul | meu, ing. Ioan Georgiu, am

ocupat aceste posturi pe bază de concurs.

- Ce putere dc decizie va avea oficiul?. - Dacă oficiul prefectural,:

respectiv directorul acestuia, nu va avea putere de decizie (după

I I

Dacă ţine de executiv,: raportul J ajunge la Prefectură, iar dacă I nu intră în competenţa noastră, | ' cetăţeanului i se arată calea ■ legală pe care trebuie s-o J urmeze. La orice sesizare, I cerere etc. avem obligaţia ca, |

cum se prevede), - a tunci- în termen de 30 de zile, să dăm |înfiinţarea oficiului nu se justifică un răspuns. Este foarte “şi, în loc să simplifice, va îngroşa important să putem veni în |birocraţia administrativă. A fi sprijinul oamenilor şi la fel de |“poştaş” între primărie şi important este să mediem,prefectură, a întocmi rapoarte de dragul rapoartelor şi a muta dosare dintr-o parte într-alta nu foloseşte nimănui... ^

- S i revenim la atribuţiile oficiului: care ar fi ele?

- în primul rînd, avem sarcina de a examina legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice locale şi să facem propuneri pentru asigurarea', său după caz, restabilirea legalităţii/ Apoi, elaborăm rapoarte şi'

conform legii,1 divergenţele, Iconflictele. Rol de mediator |avem şi atunci cînd există -divergenţe între serviciile publice descentralizate şi autorităţile administraţiei publice locale. ;

, - Activitatea: oficiului nu sc. suprapune celei desfăşurate de aceste : scrvicii 'publice descentralizate ; ale ministerelor?

- Nu, nu crcd. Conducătorii acestor servicii, organizate laprezentăm informări cu privire la

actele controlate şi realizata nivelutjudeţului, vor desemna procedura prealabilă referitor ta 1-3' specialişticare îşi vor cele socotite ilegale; întocmim documentaţia necesară sesizării instanţelor de contencios administrativ cu privire la actele adm inistrative nelegale şi susţinem în justiţie acţiunile formulate...

. - Concret, ce faceţi cînd vi se adresează o sesizare? .v

- Dacă sesizarea este de competenţa legislativului, raportul pe care îl întocmim este înaintat Consiliului judeţean.

desfăşură activitateaJn zona aferentă şi vor conlucra direct | cu-Oficiul prefectural.

- Aţi primit deja vreo sesizare?

- Nu una, ci 15, legile n u ales de aplicarea Legii 18Sigur, la început, unele hotărîri I se vor lua mai greu.:. Şi, de | fapt, numai timpul ne poate ■ demonstra dacă aceste oficii. J sînt sau nu utile. . ■ I

. M a g d a le n a V AIDA |

r RĂSPUNDEM CITITORILOR

“C I SE l l E S T i M U D I P U T DE M E i l i r_Un grup de cititori ai “Adevărului de Cluj”:

Ionescu Petre, Pantelimon Ion şi Grigorescu Stelian doresc să ştie ce este “ABUZUL”, cum , se., manifestă în relaţiile inter-umane şi ce sancţiuni prevede legea pentm autorii acestei: infracţiuni. Abuzul; are o frecvenţă mare şi se situează la toate nivelele. Noţiunea de abuz este înţeleasă şi comentată în mod diferit. De aceea,o explicaţie juridică a acestui concept ar fi de mare interes pentru cititori. ,

- Din punct de vedere al legii penale, abuzul prezintă mai multe forme de manifestare. Este ' vorba de abuz în serviciu contra'intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuzul în serviciu în foimă calificată. -: Caracteristica dominantă a abuzului constă în faptul că subiectul activ al acestei infracţiuni are o calitate specială, funcţionar public. ■

Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor este fapta funcţionarului care, în : atribuţiile sale de serviciu, cu ştiinţă, j iu îndeplineşte un act, ori îl îndeplineşte în mod defectuos, cauzînd prin aceasta o vătămare

- intereselor legale ale unei persoane. Această ’ faptă constituie o manifestare anti-socială fiindcă, prin săvîrşirea sa se încalcă principiul legalităţii chiar de o persoană care are sarcina tocmai de a veghea la respectareailegalităţii.. *. Pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune este de la 6 luni la 3 ani.

A buzul.în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este tot o faptă a funcţionarului, care, prin acţiunea sa, îngrădeşte folosinţa on exerciţiul drepturilor unui cetăţean sau crează pentru acesta o situaţie de inferioritate, toate

acestea pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. Prin această infracţiune se încalcă principiile constituţionale care asigură drepturi egale tuturor cetăţenilor, indiferent de rasă, religie, naţionalitate, sex etc. Pentru existenţa acestei infracţiuni făptuitorul trebuie să fl fost determinat de un anumit mobil: să lezeze drepturile unui ce tă ţean , pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. în timp ce la numeroase infracţiuni mobilul constituie un element de fapt, util doar pentru individualizarea pedepselor, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, mobilul constituie o cerinţă esenţială, un element component al infracţiunii. Dacă cerinţa esenţială lipseşte, fapta poate constitu i eventual, infracţiunea de abuz în . serviciu contra intereselor persoanelor. V -

Abuzul în servjciu contra intereselor publice este o faptă a funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiunilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act, ori îl îndeplineşte în , mod defectuos, cauzînd prin aceasta fie o tulburare însemnată a bunului mers al unei instituţii, fie produce o pagubă avutului public. Această faptă reflectă un com portam ent antisocial prin care se încalcă principiul legalităţii tocmai de cei cărora le revine sarcina de a veghea, la respectarea sa.:

Pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune este de la 6 luni la 5 ani. Dacă, prin săvîrşirea acestor abuzuri s-au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este de la 5 ,.lâ 15 ani şi

- interzicerea unor drepturi. .

J u r i s t Io n G H ER C IO IU

r Începînd din acest an:

fondul dc risc si accidente

an

te

Potrivit,art. 13, lit. “a” din'' |ţ(gea, nr.: '53/1992*'privind •fiteSta specială a persoanelor handicapate şj Legea nr. 73/1996 privind impozitul pe profil, '

îndeu 1.01.1997 se constituie ui de risc şi accident ce1

leprezintă “o cotă de 1 % aplicată supra fondului de salarii realizat tunar dc regii autonome, societăţi comerciale, - organizaţii coopera­nte, organizaţii economice străine m sediul în România, de sprezentanţele din România ale societăţilor străine care angajează

personal român şi de persoanele fizice care utilizează munca salariată”. Acest fond are regimul fondurilor speciale.prevăzute de “Legea nr. 72/1996'privind finanţele publice” şi este gestionat de către Secretariatul de Stat pentru Handicapaţi. Sumele datorate de către agenţii economici mai sus menţionaţi urmează să fie virate în contul 30.05.4547141 deschis la BN Trezoreria Cluj, pe numele Inspectoratului de Stat Teritorial pentru HandicapaţiXluj.

“ ^ Ş i m p o s i o n '

Vineri, 21 februarie a.c., de la ora 16, Asociaţia de Dialog Interetnic Cluj organizează sim pozionul' cu tema:

.Contribuţia etniilor Ia viaţa ştiinţifică a Clujului; Conferenţiază: prof.univ. Meszâros Miklos,prof.univ.Virgi 1.' Ciomos, dr.docent Petru Derevenco, conf.univ. Gabriel Goldner, prof. Dane Tibor Kalman, prof.univ. Iosif Viehmannn. Simpozionul va avea loc la Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 24, et.I).

T o t ş a s e c ă lă t o r i i c u t r e n u l a u 5 0 la s u tă r e d u c e r e -Pensionarii printr-o hotărîre de guvern, care se

modifică de la an la an, beneficiază de o “reducere” - pe mijloacele de transport CFR. Aşa zisă reducere, constă in plata la jumătate a şase călătorii simple, la tren personal, clasa 2. “în realitate, sînt trei călătorii dus-întors, deoarece pensionarii se mai.şi întorc. Doar pentru o singură călătorie nu mai ai nevoie de bilet şi de întoarcere, şi atunci nu mai ai. nevoie de reducere CFR”, ne declară cu umor negru, dl Virgil Răcătăianu, preşedintele Uniunii judeţene- Cluj a UGPR. Călătoria se face în baza unui talon emis de către Ministerul muncii şi protecţiei sociale, / anexat la talonul de pensie. Ariul acesta Guvernul a fost mai harnic, taloanele CFR fiind primite încă de luna trecută. în Hotărîrea cu pricina este menţionat că nu beneficiază de acest drept cei care au reduceri prin alte sisteme, cum ar fi: veteranii, deţinuţii politici, (pensionarii-CFRV,In anuljicesta,’

a mai intervenit un aspect neplăcut. Toţi pensionarii de stat au primit taloane, dar cei cu pensii de urmaş au fost “uitaţi”. . “ Trebuiau triate dosarele, de la bun început, dacă s-a dorit diferenţierea între; pensiile de urmaş primite de tutori şi cele primite de văduve. Nu a fost gîndită de la bun început cum trebuie, iar acum s-a revenit asupra ei. în prezent, cei în cauză trebuie sâ se prezinte personal la Oficiul de pensii pentru a primi talonul", precizează dl Răcătăianu.Transportul CFR internaţional, dublat doar pe teritoriul românesc

La trafic internaţionali taxale se modifică periodic în funcţie de evoluţia cursului valutar. Numai pe parcuns românesc, se aplică noua majorare, care este de'100 la sută.

L .P U R D E A

f A fost inaugurat, fa Cluj-Napoca,

tfflTRIIL DE D O C i m SI ( M I R E I U I M E M DE H i G E B A l i............................... 5

•Medicul care, la ora actuală, ‘‘în g h ite” cea m a i m are cantitate de inform aţie este medicul de m edicină generală • N evoia d e com unicare a m edicilor de dispensar - în creştere • M edicina com unitară ş i de fa m ilie trebuie să-şi găsească ş i la no i locul, în contextul reform ei din dom eniu l sanitar

Sub egida Societăţii medici lor de medicină' generală din judeţul Cluj, cu sprijinul conducerii Spitalului Qjnic dc Adulţi, al directorului adjunct medical al acestuia, dl •k Cornel Pop, al unor o^nisme nonguvernamentale

nu în ultimul rînd, cu o considerabilă doză de optimism şi entuziasm din PWca unor medici de wdiciuă generală, recent a ™>t f iin ţă , Centrul de focnmcntarc şi cercetare Ptntrn medicii dc medicină t***ralâ, din municipiul si rtţul Cluj.

U inaugurare,.petrecută în Jfczenţa dlui dr. Şerban

J7ădulcscu - director al f/fecţici Sanitare a judeţului* H-ţn}, a dlui prof.univ.dr. ^litrii Cârstina - membru al Senatului U.M.F. “Iuliu •tyicganu” responsabil cu Pregătirea continuă, a dlui dr. , Teodor Tudoran - medic Primar de mcdicină generală, Preşedintele Socictăţii mc<1icilor dc medicină

D o m n u l d r. Ş e r b a n R ă d u le s c u tă in d p a n g lic a in a u g u ra lă la n o u l c a lc u la to r a f la t în d o ta r e a C e n tru lu i

generală din judeţul Cluj, a dnci dr. Gcorgcta Oprca^- medic , primar de medicină generală la Policlinica Spitalului Clinic dc întreprinderi, a domnilor dr. Cornel Pop, dr. Mircea Lăpuşan - din partea World Vision şi dr. Dan Baciu - din partea Fundaţiei Soros', a unor medici dc'dispensar

din Cluj-Napoca şi judeţ, au fost expuse cu claritate obiectivele Centrului, misiunea sa în acţiunca atît de ncccsară dc informare şi pregătire a medicilor. Din cele spuse la inaugurare se cuvine să reţinem şi faptul că’acest Centru s-a născut graţie entuziasmului intern şi relaţiilor personale (de

amiciţie şi colaborare) ale dnci ' dr. Mihaela Beuran, medic specialist de medicină generală la Dispensarul nr. XVII din Chij- Napoca, de fapt persoana care s-a zbătut şi a reuşit să pună pc picioare Centrul.

Pe fondul fostei biblioteci a sindicatului (din incinta Policlinicii nr.! 1 de pe' str. Constanţa) s-a născut biblioteca actualului Centru, îmbogăţită cu donaţii de carte medicală, m ateria l: logistic pentru învăţămînt, publicaţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate din partea World Vision şi a Fundaţiei Soros. Centrul este dotat cu un computer nou, performant, primit prin bunăvoinţa profesorului dr. Van Ess, din Olanda, cu care dna dr. Beuran şi colegi ai domniei sale colaborează de mai mult timp la un program de pregătire în domeniul medicinii familiei în România. Prin aceeaşi filieră olandeză, Centrul beneficiază de abonamente la “European Journal of Family Practise”.

In perioada carc urmează, Centrul îşi va intra în atribuţii, preţuind activitatea dc pregătire teoretică şi practică a rezidenţilor anului III dc mcdicină generală. Am reţinut ^cîtcva aspecte

semnificative: nevoia de comunicare, de perfecţionare a medicilor de dispensar, în condiţiile în care se impune şi la noi o abordare modernă a asistenţei prim are, k locul medicului generalist fiind unul foarte bine definit. Acesta (gcneralistul - n.n.) trebuie să*ştie din toate cîte ceva, el este cel chemat să continue actul medical în teren, documentarea avînd un rol prim ordial (dr.Cârstina) •Medicina com unitară şi de familie trebuie să-şi găscască şi la noi locul pe care îl deţine, dc exemplu, în SUA. Avem deja în desfăşurare un marc studiu-pilot de morbiditate, primul în România, care va evalua toate

problemele de sănătate şi, în acelaşi timp, şi volumul de muncă şi calitatea muncii medicului. Dorim să se creeze

"aici o centrală informaţională, unde să vină informaţia şi de unde aceasta să fie difuzată în teritoriu (dr. M.Bcuran) • încheiem aceste notaţii cu pledoaria dlui dr. Ş.Rădulescu pentru asistenţa primară, fără de carc, spunea domnia sa, nu se'poate asigura medicina viitorului. Nevoia de informare şi documcntarc apare în accst context lăudabilă şi obligatorie.

M ic h a e la B O C U Foto: Ei(£en OLARIU

A D E V A F t U Ld e C l u j E C O N O M I A

jo i, 2 0 februarie 1 9 9 7 14

a / Ratele anuale ale dobînzilor aconti*. de unele bănci comerciale, cu activii;

“ A R F I P Ă C A T S Ă R A T Ă M Ş A N S A P E C A R E O A V E M ” ! în judeţul Clui, la depozitele în lei

D A N IE L D A IA M U . e c o n o m is tu /-s e f Naţionale a Rom âniei:

' Există în momentul de faţă, şi ar fi marc păcat să o ratăm, şansa de a pune România pe o altă pîrtie de evoluţie. Caractcrizînd starea economiei naţionale,’ putem spune că inflaţia are o evoluţie extrem de îngrijorătoare, exporturile au-scăzut, avem o piaţă valutară îngheţată, o dinamică a arieratelor îngrijorătoare, ceea ce denotă faptul că disciplina financiară în economia românească în loc să se îmbunătăţească se deteriorează. în ce priveşte politica economică, nici economia românească, nici societatea românească nu au scăpat de populism. Deficitul bugetar a fost scăpat puternic de sub control,

mai ales în a doua parte a anului 1996 ceea ce, cumulat cu alţi factori, înseamnă o grea moştenire pentru noul guvern în efortul de stabilizare macroeconomică.

Pierderea controlului deficitului bugetar este o caracteristică a modului în care

. s-a realizat şi 5-a gîndit acest compartiment. Populismul există peste tot în lume, problema este a cantităţii de populism şi în cc măsură obiectivele pe termen mediu şi lung sînt sacrificate de dragul unor avantaje pe termen scurt. în momentul de faţă necazurile pentru noi sînt două. în primul rînd este vorba de funcţionarea pieţei valutare, pe care am fi putut s-o recîştigăm dacă reiniţiam efortul de stabilizare macroeconomică în 1996. în al doilea rînd am scăpat iar inflaţia de sub control.

Care ar fi cîteva lecţii ale acestor ultimi ani?

Trebuie să încercăm să evităm tentaţiile populiste, în primul

rînd, şi mai apoi să înţelegem că nu vom putea stabiliza economia românească şi s-o aducem la cote rezonabile de inflaţie fără o disciplină financiară în sistem. De asemenea, pentru noi capitalul străin este o necesitate. Din păcate, nici acum nu se înţelege suficient cît de imensă este constrîngerea valutară pentru noi toţi.

Economia românească se confruntă eu un dezechilibru structural major în ceea ce priveşte relaţia producţie- consum, exprimat şi prin dezechilibrul comercial foarte mare. Acest dezechilibru structural nu poate fi curmat peste noapte. Esenţial este să înscriem' evoluţia economiei româneşti pe o pîrtie care să sugereze^şi întreprinderilor româneşti,'dar şi partenerilor străini că economia românească are mari şanse de a-şi construi o capacitate de plată, astfel îneît, în timp, această

B ă n c ii jI I I

' ducă la o situaţie critică pentru | economia românească. ■

Eu aş face legătura cu nevoia ! de restructurare, care poate fi I acoperită de un efort inteligent | de privatizare şi de o intrare de ■ capital străin, substanţială în economia românească. Atît timp cît nu vom avea restructurare, disciplina financiară, prima de. risc în această economie va fi foarte înaltă. Pe termen scurt, marea provocare pentru noi toţi este de a recăpăta capacitatea de a stăvili inflaţia. Ar fi o mare realizare pentru 1997 dacă inflaţia s-ar menţine în cote rezonabile, piaţa valutară va funcţiona, exporturile vor căpăta vigoare, am intra pe o pîrtie de | evoluţie favorabilă. Provocarea/| pe termen mediu este de a ■ semnaliza partenerilor noştri, ■ comunităţii financiare |internaţionale că România este o l ţară care nu pune probleme, astfel - îneît să nu avem dificultăti în a ■

- persoane fizice - %

construcţie a datoriţi externe să rostogoli plăţile pe care le vom | nu devină împovărătoare şi să nu avea de făcut. |

IDe ce, cînd si cum tăiem coada ciineiui? iToţi cei cc ne-am născut şi

copilărit la ţară ştim că se taie coada cîinelui, cînd acesta e mic, că se taie dintr-o singură'lovitură de topor şi cît mai scurt. Scopul este acela ca de mic cîinele să se facă “rău” şi deci cît mai eficient pentru gospodăria care i se dă în grijă. N-am întîlnit cazuri şi nici n-am auzit să i se fi tăiat coada unui dulău. In primul rînd pentru că le muşcă şi apoi’ce rost mai are să i-o tai cînd el are format un comportament bun sau rău şi desigur nu şi-l va schimba. E prea tîrziu! , .; :

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989 şi mai ales în campania electorală din primăvară anului 1990 s-a vorbit şi s-a scris mult despre “tăierea cozii”. Ca orice român obişnuit, am rîs şi poate i-am şi înjurat pe cei ce vroiau să taie coada dulăului încă frumos - economia ■ moştenită dc la vechiul regim, la a cărei “măreţie” am contribuit cu toţii lucrînd iară să cîrtim mai tot timpul, cu sîmbete şi duminici la rind. M-am trezit apoi din nou ca majoritatea românilor, că pe zi cc trece devin tot mai sărac, că bruma dc ţ;conomii depusă la CEC-ul cci atotputernic s-a dus pe apa sîmbctci şi mi-a venit mintea cca dc pe urmă că într- adevăr: chiar şi la dulău coada trebuia tăiată dintr-o dată! Tăierea pc bucăţele nu i-a redus suferinţele şi nici n-a lacul cîinelc. mai eficient. în afară dc sărăcirea - majorităţii, am mai constatat că întreprinderile de stat nu s-au privatizat deşi conştiincioşi am stat la cozi să ne depunem ba

certificatele lui Roman, .ba cupoanele lui Văcăroiu.: în schimb salariile conducătorilor acestora s-au mărit proporţional cu ineficienţa managerială. Majoritatea activităţilor neperformante s-au organizat în regii autonome pentru a face controlul activităţii lor cît mai greu de realizat. FPS-ul astfel cum a fost organizat, deşi are Filiale în toate judeţele, nu a putut realiza o activitate de control eficientă. Apoi regiile fiind autonome şi-au impus regimul de monopol asupra preţurilor la apă, căldură, electricitate. Nu cunosc mecanismul de stabilire a preţului, spre exemplu pentru energia electrică, cît la sută din preţul acesteia îl deţin salariile celor din RENEL dar pot dovedi fără dubii că sînt prea muIţrele vreme ce la o unitate din mediul rural ce-şi achitase factura de' curent la termen, s-au prezentat 5 (?)' angajaţi ca să- întrerupă furnizarea energiei electrice. Întîmplător mă aflam acolo'. I-am întrebat de ce umblă în “haită”. Mi-au răspuns că unul e şofer, unul şef, altul poartă cleştele, altul plumbul pentru sigilat etc.

Cum putem caracteriza managementul 'p ractica t de această regie de interes strategic?

Cum a . fost posibil ca subvenţiile acordate mineritului să se ’ transforme în

• subvenţionarea nemuncii sau mai rău a plăţii tăcerii sindicatelor “incomode’1.

Guvernul anterior a dat neputincios din umeri: averea statului o administrează FPS-ul.

Dar pe acesta cine-l controlează?Un alt exemplu: băncile. Nu

contest importanţa băncilor în economia de piaţă. Am avut încredere în ele. Chiar şi în întunecatul ev medieval au existat bănci ce împrumutau capetelor încoronate bani ca să poarte războaie. Cînd alţii depuneau la “Caritasul” din Cluj eu m-ăm “orientat” achiziţionînd după puterea mea financiară,

- cîteva acţiuni la “Dacia Felix” - prima bancă privată din România. Cu ce m-am ales acum? Cum putem explica faptul că în timp ce toate activităţile ce sînt implicate în asigurarea funcţionalităţii unei societăţi: şcoli, spitale, transporturi etc., motivează slaba performanţă prin lipsa de fonduri şi în acelaşi timp cele mai grandioase clădiri ce se edifică în Cluj-Napoca, sînt sedii de bănci! După cîte ştiu nici o bancă de stat din România nu

s-a privatizat. Este deosebit de important în cadrul economiei de piaţă sistemul bancar, iar numărul celor ce trec pragul unei bănci s-a însutit. Este normal întrucît sînt mii de agenţi economici privaţi care lucrează prin bănci, şi aşa trebuie să fie pentru ea statul să cunoască activitatea acestora, performanţele lor şi să- şi ia “tributul”. Dar iarăşi mă întreb: cum au fost posibile “tunurile” date de conducătorii multor, bănci în dauna lor şi încă a statului. Mi se va răspunde că în activitatea bancară există up risc, ba mai mult este consemnat, în provizioane! Dar unde a fost faimosul “control preventiv”?

Răspunsul meu la întrebarea retorică din titlu, este: coada cîinelui trebuie tăiată, pentru că nu este eficient! ■

S-o tăiem dintr-o dată. Ne doare, dar ne doare si ne trece!

Io a n M Ă D Ă R A S

Banca Română de Dezvoltaredobînzilemajoreaza

Banca Română dc Dezvoltare a majorat, începînd cu data de 15 februarie, dobînzile practicate pentru active, iar cu data de 17 februarie, dobînzile pentru pasive, informează un comunicai al BRD.

Pentru persoanele juridice (inclusiv asociaţii, fundaţii, organizaţii obşteşti şi alte persoane fizicc dc accastă natură), dobînzile acordate dc bancă la depozitele pc termen, cu plata dobînzii la expirarea termenului, sc modifică astfel: 30 zile - 60%, 60 zile - 61%, 90 zile - 62%, 180 zile - 63%, 270 zile - 65%, 365 zile - 65%. Pentru disponibilităţile la vedere dobînda este dc-20%.

Pentru persoanele fizicc, în

cazul plăţii dobînzilor lunar, noile dobînzi sînt următoarele: 30 zile - 63%, 60 zile - 64%, 90 Zile - 68%, 180 zile - 69%, 270 zile' - 69%, 365 zile - 70%. Pentru disponibilităţile la vedere, dobînda este de 20%.

Pentru persoanele fizice, în cazul plăţii dobînzilor la expirarea termenului, noile dobînzi sînt următoarele: depozite pînă la 500.000 Ici: 90 z ile -78%, 180 z ile-79%, 270 zile- 80%; 365 zile-81%, depozite dc la 500.001 pînă la2.000.000 lei: 90 zile - 79%, 180 zile - 80%, 270 zile - 81%, 365 zile - 82%; depozite peste2.000.000 lei: 90 zile-- 80%, 180 zile-81%, 270 zile -82%, 365 zile - 83%.

Banca , la■ vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 bi

BCR*. 18 60 61 62 62 63EWNCOREX*, 40 85 80 80 80BRD* ' . ■ ' 20 63 68 69 .©. , tiEA* 22 85 82 82 82 £6Banc Post* 25 65 70 75 75 aIon Ţiriac- . 25 65 67 .68 - aBANKCOOP* 24 65. . 65 - 65 . 65 erBucureşti 20 60 65- ■ - -Transilvania 23.". 60 61 62 65 7!Românească 27 67 68 ' 69 ' 67 6?CEC . 18 - ■ ' - aALIANŢA 20 55 • 60 62 . 60 eAlbina* 25 62 65, 66 . 70 BB.I.R. 25 65 66 66 f 66. . s

- persoane juridice - %. Banca la

vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 teBCR 16 48 50 , ' OIO : 50 51BANCOREX* 40 85 80 80 80 toBRD,' 20 60 62 63 65 ■ 65BA* 22 60 60 57 57 61Banc Post* 22 65 65 65 65Ion Ţiriac 11 65 67 68. - 61BANKCOOP* 24 65 65 ' 65 65 67Bucureşti 20 60 65Transilvania 20 50 . 51 - 52 53 53Românească 27 67 , 66 65 63 63CEC 15 - 35Albina 25 60 60 60 -60 65B.I.R. 23 55 57 58 53 :53* La aceste bănci dob înda în lei se capitalizez rezu ltînd o dobîndă e fe c tiv ă m a i m are decît cea afişa,

sa n6 comunice/în timj&iăfe

C u r s u l d e r e f e r in ţ ă

a l B ă n c i i N a ţ i o n a l e a R om ânie

v a l a b i l p e n t r u 2 0 .0 2 .1 9 9 7

Trombonesc m iniştrii?'Campania agricolă <ip primăvară

va trebui declanşată în curînd, dar banii necesari măcar pentru efectuarea pregătirilor minime parcurg, cu greutate, drumuri întortocheate între două ministere: Ministerul Finanţelor şi Ministerul' Agriculturii şi Alimentaţiei. Situaţia este cel puţin derutantă pentru agenţii economici, producătorii agricoli, adică pentru cei care vor să facă ceVa, dar rămîn blocaţi de neînţelegeri sau orgolii ministeriale.

în ziarul “Adevărul” din 13 febniaric a.c. dl Mircea Ciumara ministrul Finanţelor, declara că Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei blochează banii pentm campania agricolă de primăvară şi se ocupă de metodologii.

Domnia sa afirmă că, în contul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, au ajuns în urmă cu două săptămîni nu 315 miliarde lei, ci 400 de miliarde. “Deşi am dat aceşti bani de două săptămîni, afirmă dl ministru, MAA i-a blocat, pentru că încă nu a elaborat normele metodologice dc acordare a crcditelor”.

Duminică, 16 februarie, la emisiunea TVR 1 “Viaţa satului”, dl Dinu Gavrilcscu, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei îşi contrazicca colegul dc guvernare suxţinînd că banii s-au primit abia in 13 februarie şi că informaţia apărută în “Adevărul” nu corespunde realităţii. Dc luni, 17 februarie a.c.,-125 dc miliarde vor fi la dispoziţia producătorilor agricoli. Rcstjil sumei destinate

agriculturii va ajungei la cei interesaţi, pe măsură ce beneficiarii vor fi la zi cu formalităţile necesare acordării creditelor. Stîrneşte nelinişte vaga insinuare a d-lui ministru Gavrilescu că, dacă agenţii economici ar fi-fost mai pe fază şi aveau întocmite toate formele cerute pentm acordarea creditelor, s-ar afla în cursul acestei săptămîni în posesia banilor de care au nevoie ca de apă în vreme secetă. Vor mai fi şi alţi bani care vor putea fi alocaţi agriculturii într-o perioadă relativ scurtă.

După afirmaţiile d-lui Alexandru Lăpuşan, fostul ministru al agriculturii, susţinute la o conferinţă de presă care a avut loc la Cluj- Napoca (organizată de PDSR), la sfîrşitul săptămînii trecute, 200 de miliarde au fost alocate dc guvern pentru îngrăşăminte şi 115 miliarde pentru seminţe.

Trist estejăptul că, dincolo de vehicularea unor sume diferite, banii n-au ajuns încă la destinaţie, iar întinderea înccpcrii lucrărilor campaniei agricole dc primăvară ne poate costa mult mai mult decît neînţelegerile dintre două ministere care se află pc acciaşi contincnt, mai mult, chiar. în acelaşi oraş, la mică distanţă. în ultimă instanţă, finanţarea campaniei agricole dc primăvară putea fi negociată chiar Ia o cafea între cci doi miniştri.

Ne tulbură o întrebare: cu un asemenea sistem dc lucru, vom încheia campania dc primăvară pînă Ia toamnă?

Ion RUS

DENUMIREA VALUTEI

SIHLING AUSTRIADOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADAFRANC ELVEŢIAMARCA GERMANACOROANA DANEMARCAPESETAS SPANIAMARCA FINLANDE/AFRANC IliANTALIRA STERLINĂLIRĂ ITALIAYEN JAPONIAGULDEN OLANDACOROANE NORVEGIAESCUDOS PORTUGHEZCOROANE SUEDIADOLAR SUAECUDST

CURSUL ÎN LEI

649,00

5928,00

221,00

5706,00

5250,00

4563,00

1196,00

53,85

1535,00

1351,0*

12416,00

4065,00

1142,00

47„y

1039,00

7744,00

8851,0010688.00

Cursul la casele de schimb valul* din Cluj-Napoca *

1 9 .0 2 .1 9 9 7

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 8.000 8.300

o marcă germană 4.800 5.100^

7Î5) joi, 20 februarie 1997 EVENIM ENT A D E V A R U Ld e C B u i

] G R A D E L E m a r i n c a ş u l u i

• N u - i f a b u l ă , e p u r u l a d e v ă r !

f !’l

1!!■

tr! jj întîmpinarea măreţului j penmient de cînd s-a instalat

sînge, scurtîndu-ţi cu ani buni ‘ salar). Ceea ce m-a:supărat'viaţa! , realmente a fost nemernica I■ Maniap al televiziunii, atitudine de luni a purtătorilor |secretoman dincolo de limitele de propoziţii ale boss-ului.'| decente pe care i le cere . Nici că le păsa că o parte a .profesiunea (pardon, funcţia, presei a avut de ,1. papi, iar ■pentru că de profesiune îşi vor noi, din'surse oculte am aflat Ispune altădată părerea un grup de acţiune. i Au început să |de adevăraţi profesionişti), toarne fis-uri, mici găinării ■colonelul a interzis difuzarea răsuflate, pe care nu vor să le .ştirii flagrantului'cu “călugăriţa - citească nici locuitorii *şi tîlharui’’ presei scrise. S-au canalelor subterane / ale Ibucurat colegii din... vizual, " oraşului. |

Şj, ca focul.să se înteţească, |

pe tronul Poliţiei (7 ani plini it succese), colonelul

I Marincaş a tăcut un cadou deosebit tuturor, truditorilor

presa scrisă.' Conlinuîrid iţia mută a miliţienilor,

| Mărincaş bate,. Cu tăcerea!' la grad de instituţie,

disprelul faţă-de' public se manifestă prin refuzul- de a

I informa corect, şi la timp | despre ce şi cum în instituţia | pe care încă o mai conduce.

Sâ na credeţi că l-am recitit de curînd pe Freud. L-am studiat pe bătrinul psiholog şi nu-mi bazez refulările pe

| domele lui. Mărincaş, însă, j este personajul care, oricînd

în contact cu el, reuşeşte a-ti canalizeze adrenalina în

uitînd că şi ei sînt mereu în oala dispreţului comandantului. Sigur că nu recunoaşte, sigur că, la ora la care citeşte aceste rînduri, se gîndeşte cum să zgîndăre... penalul pentru calomnie, dar afirm cu tăria adevărului că Mărincaş este cel care a inteizis tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor

- să dea informaţii presei. (La ora ilustrului ordin, multe cadre ocoleau pur şi simplu.anturajul ziariştilor, de teamă “să nu se interpreteze” ) . '!

Poate că n-aş fi invocat pragul de infarct la care ani ajuns văzînd reconstituirea acţiunii'cu călugăriţa şi tîlharul. Mi-ar fi fost ruşine şă mă plîng şi de şuturile prim ite, a doua zi, de la •conducere. (Incom petent e Mărincaş şi gaşca, le-am zis, dar ţot m-am ras de la 10 la sută din

am prim it o reclamaţic _ (îndreptăţită) de la un ofiţer, ■ cum că i-am “greşit” gradul. I Nu domnu’, n-am greşit! Tot | M ărincaşul e dc vină! ■ Ascunde pînă şi avansările în J grad, frustrat fiind (pe bune, ■ zic eu) de steaua (ie general. | Să înşir motivele pentru care | aproape toţi ■: om ologii ■ colonelului sînt avansaţi? Mai * bine am să-l rog pe şeful IJP I să ghicească epitetele cu care | l-am gratulat de sîmbătă |

'încoace. Fiind sigur că nu ■ v-a reuşi, îi propun ca în tihna J unei crişme, cu ochelarii puşi I pe nas, să analizeze şi să-şi | ceară demisia. Că pensionarea | i-o va acorda, sperăm, dom’ |

R a d u V ID A I

ATACURILE BANDITEŞTI ASUPRA NAVELOR SE EXTIND

ÎN ÎNTREAGA LUMEAtacunle banditeşti asupra

tfavelor au crescut cu 5 la sută, înregistrîndu-se un număr record de incidente - ;175 - în 1996, Indonezia şi Brazilia fiind, cel mai mult afectate, ; au declarat reprezentanţi ai Centrului Regional împotriva Pirateriei de l a , Biroul Maritim Internaţional.'- ■ ;

“Nu există nici p îndoială că atacurile împotriva navelor au devenit mai îndrăzneţe, mai violente, generînd o preocupare serioasă pentru transportul maritim şi pentru marinari”, se menţionează în raportul anual al acestui centru, cu sediul Ia Kuala Lumpur.

. Cel mai: mare număr de atacuri a fost declarat de Indonezia - 51 de incidente în 1996 fată de 34 în anul precedent. In această tară s-a înregistrat o creştere constantă a atacurilor din 1993, majoritatea lor produeîndu-se cînd navele se

aflau în port sau erau ancorate, menţionează raportul.

Pe locul doi se află Brazilia, cu 15 cazuri, de piraterie înregistrate anul ‘ trecut. “Atacurile din Brazilia” şi multe dintre atacurile din Indonezia au implicat piraţi înarmaţi şi au fost folosite diferite grade de violenţă”, se menţionează în raport. în acest document se

Reuter

atrăgea atenţia asupra faptului că Brazilia ar putea continua să se' 'confrunte cu asemenea violenţe dat fiind că autorităţile din această ţară sînt indiferente faţă de această problemă. “Brazilia

yăm îne o zonă extrem de periculoasă şi acest fapt va continua atît timp cît autorităţile

;nu„ reuşesc să recunoască existenţa- acestei situaţii” , informa raportul. - '/ Numărul unor astfel, de

incidente a crescut în 1996 in .pofida unei scăderi a numărului de cazuri raportate din porturi

din China, Hong Kong şi Macao, câre s-au confruntat eu creşterea pirateriei în ultimii ani. .•' în raport se menţiona că

biroul este conştient de faptul că proprietarii vaselor descurajează m arinarii să raporteze atacurile piratereşti,

. din cauza întîrzierilor pînă la încheierea tuturorformalităţilor.

într-unuj dintre cele mai sîngeroase incidente de anul trecut, patru piraţi înarmaţi au atacat un vas de pescuit ancorat lîngă Insulele Basila din Filipine şi au împuşcat nouă membri ai echipajului. Un supravieţuitor ă informat poliţia.

în raport se arată că inci­dentele de atacare a navelor au sporit la 124 în 1996 faţă dc 110 în 1995. Atacurile

: banditeşti au scăzut la cinci : faţă de 11, iar num ărul

cazurilor în care navele au fost ■ incendiate a scăzut la şase, faţă de nouă.

Dejeu... "20 de ţigani de sub Euro-City"

In trei zile.5 accidente rutiere si5 morţi

Depăşire spectaculoasă "

Căpitanul IonerCk>bami, de la UM 01663 a Ap. N. Turda, conducînd autoturismul "Seat

fa" cu numărul de înmatriculare Cj 04 HCA, strada Moş Ion Roată din Cluj-Napoca, după

efectuarea unor depăşiri, a pierdut controlul volanului. Deşi a încercat să se redreseze, nu a rtuşit decît să urce pe trotuar, unde pietonul Sabău Gheorghe, în vîrstă de 49 de ani a fost accidentat grav. Victima a decedat în drum spre #1.

Accidentul de la miezul nopţii

fa 15 februarie, la ora 0,30, în oraşul Gherla J avut loc un grav accident de circulaţie. Nedelca Sabin (41 de ani) din Bistrita, aflat la golanul unui "Ford Scorpio" cu nr. BN 01 "GH, nu a redus viteza pînă la limita evitării oricărui pcricol, pc un segment de drum acoperit

V1* polci.' Maşina a derapat şi»s-a tamponat; pontai cu un "Peugeot" condus regulamentar /fcSamlor Ilerman (32 de ani) /manager la SC f Ml.DA SRL din Oradea.- în urma coliziunii a jradat Marin Mureşan, (28 dc ani) pasager în *°Rl. Constantin Bodea (30 ani), pasager în acelaşi autoturism, a fost'accidentat grav, poienii lordului a murit la spital Răniţi uşor *>i fast Sandor Ilcrman şi Ioan Dirică,'pasagcr “i l’cugcot. Autoturismele au ,fost avariate In Proporţie dc 90%. '

O clipă de neatenţieBunea Teodor (38 de ani), taximetrist la

societatea “Pritax”, aflat la volanul unui Mercedes cu nr. de înmatriculare Cj - o3 - KXX, din cauza neatenţiei I-a accidentat grav pe Adrian Bîrlea (15 ani), elev la Seminarul

•Teologic Cluj, care se angajase în traversarea' străzii pe zebră, la culoarea verde, aşa cum, de altfel, trebuia. Tînărul a ajuns internat în spital, suferind de. traumatism cranio-cerebral şi cu fracturi multiple. ' '

Carambolaj pe zăpadăPe DN E 60, în apropierea comunei Feleacu

a avut loc un accident mortal. Ccrbu Vasile (47 de ani), angajat civil la UM 01291 Turda, conducînd Dacia 1310-3- Cj 4796 a derapat, intrînd pe contrasens şi tamponîndu-se cu autoutilitara Mercedes BV 07 BRDV condusă regulam entar de M ihai Popa. în urm a tamponării cclor două maşini,.Maria Cerbu, soţia-şoferului Daciei a dcccdat. Cauza accidentului a fost neadaptarca vitezei la tondiţiile dc trafic.

Traversare riscantăTulai Ioan era un individ din Luna, în vîrstă

dc 36 dc ani. Noaptea, a ajuns în localitatea Lunchni. Aici, s-a angajat în traversarea străzii, , fără să se asigure, în fugă. A fost surprins însă

ide autoturismul cu nr. 1 BV 5849, condus regulamentar dc Chiş Ioan. Imprudentul pieton • a dcccdat pc loc.

. Săptămînalul elveţian “L’Hebdo” publică, în ediţia din 13 februarie, un amplu articol asupra aventurii celor 20 de imigranţi ilegali români, care au cerut azil politic în Elveţia, tran sm ite . corespondentul MEDIAFAX' la Neuchâtel.

Articolul reface traseul celor 20, în majoritate; ţigani, din România pînă în Elveţia, a cărui ultimă etapă au p'arcurs-o sub trenul Euro-City, care leagă Praga de Berna. Guvernul elveţian a expul/at pe loc 15 dintre cei 20 de români cari au cerut azil.

-V îmbarcarea â avut loc în prima duminică a lunii februarie, cînd 11 bărbaţi, patru: femei şi cinci copii din satele situate la nord de Timişoara se întîlnesc la Arad, pentru a traversa Ungaria - şi Slovacia într-uri autobuz închiriat. Pînă la Praga drumul este uşor, cei 20 neavînd nevoie de viză de intrare, ci doar de dovada că posedă echivalentul în valută a 45 de franci elveţieni, condiţie obligatorie pentru intrarea în Cehia. >.

La Praga are loc “îmbarcarea” - în Euro-City,' mai precis sub acest tren. “Ne aflam pe un grilaj de fier şi vedeam şinele alergînd sub noi. Dacă grilajul se rupea,

muream pe loc’’, declară S.orin, unul dintre cei 20 de ţigan i' plecaţi în Elveţia. ‘ .- Din păcate pentru ei, în ciuda tuturor măsurilor de precauţie, sînt descoperiţi la depoul din Bema. îngheţaţi de pe drum, cinci dintre imigranţi, un bărbat, trei femei şi o fetiţă sînt prinşi rapid de poliţie, cer azil în

• Elveţia şi sînt internaţi în centrul- de înregistrare al imigranţilor din ■"Băle, unde se află şi în prezent, asteptînd decizia guvernului asupra cererii lor de azil.-

Celălalt grup, în care se află si Sorin, reuşeşte să scape de urmărirea poliţiei, dar, pentru că au evitat arestarea, imigranţii aU- fost expulzaţi în Rom ânia imediat ce ău fost prinşi.

în articolul citat, Sorin îi acuză pe poliţiştii elveţieni că i-au

: bruscat pe cei 15 români în 'momentul arestării. “Ne-au tratat ca pe nişte bandiţi, cînd singura noastră vină era aceea de a fi dorit să trăim în condiţii mâi bune”, a afirmat Sorin.

; întors în Rom ânia, Sorin /afirmă că viaţa din ţara sa nu înseamnă nimic altceva decît “sărăcie şi şomaj”, şi declară că nu cunoaşte nici un membru al com unităţii . rrom ilor din

-Rom ânia-

U N N A B A B Ş I -A FU R A T

S I \ G I R C Â IH L A !Pe porţile Europei de

. Est a intrat întîi smerit şi curios şi EL SADEK SADEK, cetăţean palestinian. I-a plăcut Rom ânia, şi-a făcut studiile, a prosperat în afaceri şi a optat chiar pentru dobîndirea Cetăţeniei române.- Dar prosperitatea altor arabi din Cluj-Napoca i-a. stîrnit invidia, m otiv pentru care s-a hotărît să-şi rotunjească- cifra de afaceri.' Nu a realizat prea mult! Suma de 109.253.000 le i,. adică 11 facturi falsificate, reprezentînd vînzări de cafea!"- : . ' ■ ' - . . Şi uite aşa, în perioada aprilie - octombrie 1996,

C E1 SADEK folosind un bloc de facturi aparţinînd SC IMPORT EXPORT SANI SRL a întocmit facturile buclucaşe către altă f irm ă L (SC- WAY

• TRADING SRL).Amnezia contabilizării

acestor acte ă prejudiciat statul atît la impozit cît şi la taxa pe valoare adăugată;: > , : ,■ Cu un .gest de "EL-SA D EK şi-a srngur căciula, pentru ca prejudiciu l se poate recupera; dar / altă autorizaţie, ba! ■ 1

Poate doar la vreo tonetă din patria mumă, dacă reuşeşte să-şi încheie socotelile cu Poliţia, Parchctul şi Garda Financiară, care caută mereu alţi “m uşterii” certaţi cu: legislaţia noastră (zic ci cam greoaie).

A d r ia n S T O IC A

ADEVARUL ULTIMA ORĂ joi, 20 februarie 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

iHarta privind starea probabilă a vremii în judeţul \Cluj, valabilă pentru 20.02.1997, în jurul orei 15.

C C um să c u m p e r i c u 50 .000 le i u n te lev izo r c o lo r?

; ^

Soluţia ne-o dau Anca ■Alin Dorin (21 ani), Mate Ioan (23 ani), Socaciu Radu (23 ani), Bara Dan Robert (19 ani) şi Prodan Daniel (21 ani), adică cci pc care îi puteţi vedea în fotografia de mai sus şi care au fost arestaţi în 13 februarie.

In perioada ianuarie 1996 - februarie 1997 s-au' prezentat, cuminţi si tineri, la. SC Elvila SRL şi SC Prodcomp SRL pentru a-şi cumpăra televizoare color, de marcă, în rate. în acest scop, li s-au cerut actele, un avans de 50.000 Iei şi o adeverinţă de serviciu. Banii îi aveau' băieţii, servicii; însă, mai puţin. Singurul fă ră . antecedente penale, Mate Ioan, avea în schimb, o firmă, Bugs Bunny, care nu mai funcţiona încă din 199,5. Deci, o dată - de doua ori, a eliberat , adeverinţe de scrviciu false pentru bunii săi. amici. Restul au trebuit să se descurce pe cont propriu, ajungînd pe căi misterioase în posesia unor ştampile a unor lirinc (3 Ia număr), care nu erau, nici ele, funcţionale. Au ştampilat adeverinţele de serviciu, desigur, false. Aşa au obţinut 8 televizoare color, pentru care au achitat doar cîte 50.000 lei.

, Televizoarele . le-au valorificat, însă,'în aceeaşi zi,

. la preţul lor integral. Restul ratelor - nici gînd sâ le mai plătească.

D-na Eva BeyTS, şef sector comercial la SC “ELVILA”, nc istoriseşte că au fost trimise mai multe somaţii dc

.plată a ratelor, care au rămas- fără . răspuns. în februarie, acum recent, la - magazinul firmei “Elvila” ' s-au prezentat din nou Bara Dan Robert ş iS o c a c iu Radu, legitimîndu-se cu un buletin care nu le aparţinea. Buletinul i-a fost încredinţat unuîa dintre ei, spre a scoate nişte bunuri de la amanet. Omul care i-a încredinţat

' buletinul, suspicios.de cauza întîrzierii mandatarului, care nu-i mai aducea buletinul, s-a adresat poliţiei. Aici

/buba, prea îndelung coaptă, a. pleznit; um plînd cu puroiul faptelor scoase la

, iveală, ' dosarele gheşeftarilor. Poliţiştii i-au depistat, parchetul a emis , cîte un mandat de arestare preventivă pentru 3.0 de zile pentru fiecare, tipii au fost arestaţi, şi 6 din cele 8 televizoare la preţ simbolic au fost Jecuperate. Prejudiciul total cauzat firm elor 'de produse

"electronice a fost de 25 milioane lei.; JGheşcflarii, pe care i-am

văzut, au refuzat să ne dea vreo versiune proprie a întîmplărilorrAşa că, filmul istoriei ni l-au depănat poliţiştii. Oricum, pentru asemenea “chilipir” (sau mai bine spusj fals, uz de fals, înşelăciune în dauna avutului privat), făptaşii vor beneficia de “scrvicii hoteliere gratuite” pentru o vreme (citiţi cazare la penitenciar).

D .C .

Prefectul Alexandru Fărcaş le cere sindicaliştilor

să mai aibă puţintică răbdareurm are din pagina 1

Florentina Mărginean, liderul clujean al federaţiei, ne-a declarat că acţiunea se doreşte a fi una discreţi sugerînd că. este altceva decît un protest sindical de stradă. -în opinia d-nei Mărginean, punctul forte al acestui protest este originalitatea. “Este prima acţiune de acest gen” a precizat liderul CNSLR Cluj. Ziariştii au profitat de jumătatea de oră petrecută sub fulgii de zăpadă şi au reuşit să afle că Frăţia şi-a adăugat la lista revendicărilor anterioare încă trei puncte .distincte. Astfel,- sindicaliştii solicită transferarea Fondului Proprietăţii de Stat din sfera de responsabilitate a Parlamentului în aceea a Guvernului, crearea unei comisii care să supravegheze aplicarea indexărilor prevăzute de guvernanţi, îa societăţile comerciale, participarea sindicatelor la discuţiile privind restructurarea economică a ţării.

Prefectul judeţului, dl Alexandru Fărcaş, i-a primit pe reprezentanţii CNSLR Cluj în jurul orei 14,00. El s-a întîlnit cu sindicaliştii, însoţit de subprefectul Peter Buchwald. Oprindu-se asupra primei revendicări a sindicaliştilor, Fărcaş a atenţioiiat că „nu este ; important ca FPS să treacă sub responsabilitatea Guvernului, ci să funcţioneze”. După care,

discuţiile dintre prefect şi reprezentanţii sindicali au alunecat spre veşnica problemă a banilor. Convorbirea s-a transformat într-una „de principiu” după o afirmaţie a d-lui prefect, exprimată la puţin timp de la începerea întrevederii. „Trebuie sâ ţinem seama de faptul că nu sînt bani. Putem cere orice, oricui, şi luna de pe cer” - a spus Alexandru Fărcaş. D-l prefect le-a transmis celor de la CNSLR cuvintele lui Mircea Ciumara, ministrul Finanţelor. „Să nu apeleze nimeni Ia fondul de rezervă ăl statului pentru că nu există un fond de rezervă”.

Prefectul clujean a recunoscut că planul de reforme al Cabinetului Ciorbea poate eşua. „Fără ajutorul .forurilor internaţionale sîntem în aer”, crede Alexandru Fărcaş. Totuşi, el îndeamnă la optimism. „Trebuie să aveţi răbdare”, a răspuns prefectul întrebării puse de către d-na Mărginean, referitoare Ia „cît să he sacrificăm, cum să o facem, cum va arăta totul după ce ne vom sacrifica’ . „Asta vrem să o ştim şi noi”, a remarcat, la rîndul său,

' subprefectul Peter Buchwald.-La sfîrşitul discuţiilor,

„lidera” CNSLR Frăţia pe Cluj a lăsat să se înţeleagă faptul că nu este mulţumită, de rezultatul acestora. „A fost exact aşa cum mă aşteptam”, a declarat presei d-na Mărginean.

Preţuri noi Ia combustibil, tarife noi la taximetre

Începînd cu ora zero a zilei de marţi, preţul benzinei a crescut la 2.600 lei (Regular), 2.800 lei şi 2.900 lei (Premium fără plumb, respectiv, cu plumb). Marii consumatori de combustibili, printre care se numără şi firmele de taximetre, s-au trezit abia a doua zi după scumpire. Aşa îneît, abia ieri, toate firmele clujene au trecut la un tarif nou. Astfel, taxa de pornire s-a dublat, de la 1.000 de lei la 2.000 de lei, tariful pe kilometru a crescut de la l.OOOde lei, la 1.500, iar minutul de staţionare, de la 150 de lei, la 200 de lei. Ca de obicei, schimbările de tarife implică anumite schimbări ale aparatelor de taxat, operaţie efectuată doar de serviciile de metrologie. Mulţi dintre taximetrişti au acceplat să circule zilele, acestea tot la vechile tarife. Cozile la aceste servicii autorizate au fost “kilometrice”, rămînînd astfel şi pentru astăzi clienţi. G .M .

RATUC scumpeşte biletele şi abonamentele, de săptămina viitoare

Biletele de transport pe mijloacele RATUC se vor scumpi doar de săptămînă viitoare. Pînă atunci mai puteţi circula în voie, cu 350 de lei călătoria. Ccca ce se anunţă, nu este tocmai o bucurie. Aceeaşi dublare a preţurilor, ca peste lot, va fi aplicată şi de către RATUC. Astfel, o sinpră călătorie va costa 700 de lei, u n . abonament pe o linie va frde 20.000 de lei, pe două linii - 40.000 de lei, iar pe trei linii -. 60.000 de lei. Totuşi vor fi păstrate unele măsurile de protecţie socială, reduceri şi gratuităţi. Reducerile vor fi valabile, în continuare, pentru elevi, studenţi şi pensionari, iar gratuităţile pentru persoanele handicapate,, veteranii de răztoi şi revoluţionari. ■**

La baza calculării noilor preţuri, ne declară domnul Liviu Neag, directorul RATUC, au fost scumpirile în lanţ din ultinvsle luni.’Tbate calculele au fost făcute în .funcţie de luna decembrie ’96. Astfel, motorina s-a scumpit cu 353 la sută, energia electrică cu 294 la sută, piesele de schimb cu 250 la sută, reparaţiile capitale cu 200 la sută şi indexarea salariilor angajaţilor RATUC de 46,1 la sută. Dacă nu nc grăbim cu schimbarea tarifelor, vom înregistra pierderi uriaşe”. • ...

Pînă în prezent, noile tarife au fost acceptate de serviciul de preţuri dc la direcţia Finanţe, urmînd ca astăzi să fie supuse spre aprobarea Consiliului local. Ultima aprobare trebuie primită dc la Bucureşti de la serviciul de preţuri dc la Ministerul Finanţelor. După cum sc anunţă, de săptămînă viitoare vor intra în vigoare noile tarife. • ‘ G .M .

Uninnea Ziariştilor Profesionişti din România no a®! privatizarea societăţilor de radio şi televiziuneurmare din pagina 1

altor structuri din stat.2. Avînd în vedere prevederile

articolelor 3,4,8,14 şi 42, canalele de emisie ale celor două societăţi servesc “interesul public” şi nu pot fi privatizate, aşa cum s-au vehiculat propuneri în presă. Ele trebuie să aparţină statului, pentru a asigura impaiţialitatea ştirilor şi emisiufiilor, ca şi liberul acces al instituţiilor şi al persoanelor la posturile respective, intetzicîndu-se “orice atitudine interesată în tratarea informaţiilor” (art. 14, al. 2).

. ; 3. Militînd pentru “apărarea ziariştilor şi* a celorlalţi realizatori faţă de încercările de a Ii se ştirbi independenţa profesională şi de a li se leza drepturile (art. 10, a), în

spiritul propriului statut t prevederilor internaţionale e* materie, UZP solicită celor L camere ale Parlamentului RogJ intrarea în deplină legali SRTV prin alegerea şi Consiliului de Administra, conformitate cu articolele 19 J 21, 22 şi . 31 ale Legii 41/ii

Cu deplină încredere îi 1^ înaltului fo r .. democu:|; Parlamentul României -, Coc- Director al UZP stă la disp- comisiilor pentru artă, ent mass-media, ca şi a conduce dbuă societăţii, simţii;-1 răspunzător pentru acinh profesională a celor peste K membri ai UZP care lucr® aceste societăti.

în 28 februarie se deschide cea de a cinciediţie a Tîrgului Ambient ’97

C e r e r e a a d e p ă ş it o f e r t a

- urm are din pagina 1

restul fiind reprezentanţe în România a unor firme de prestigiu din lume, Suprafaţa interioară, netă, de expunere este de 1.678 mp, iar cea exterioară de 110 mp. Faţă de anul trecut, organizatorii precizează că, atît suprafaţa de expunere, cit şi numărul participanţilor a crescut simţitor. .

“Mai bine făceau două tîrguri”

Sectorizarea tîrgului a fost făcută pe două saloane distincte şi anume de construcţii şi de instalaţii. La ora actuală, organizatorii regretă că au comasat cele două tîrguri, ţinînd cont de solicitările numeroase pe care le au. “De data aceasta' am greşit, acum trebuia să facem un

; tîrg numai de construcţii, iar în a doua parte a anului să organizăm unul de instalaţii. In faţa avalanşei de propuneri, suprafaţă expoziţională existentă a" complexului nu- poate satisface în totalitate solicitările”, a declarat domnul Mircea Costin, preşedintele

„Camerei de Comerţ Cluj şi : directorul general al Expo Transilvania.

Tîrg şi în Autogara 1“Din cauza lipsei de spaţiu au

fost refuzate, pînă în prezent, 24 de firme. La selecţionarea firmelor expozante au avut prioritate firmele străine, urmate de cele mixte (reprezentanţe), iar în final cele

româneşti. Astfel îneît, L jumătate din produsele esps precizează dl Ioan Gărba, dk executiv a SC Expo Transih Pentru a cîştigă cît mai nmltş expoziţional, organizate dezafectat sala de confefc restaurantul existent in inci-i asemenea au închiriat pe pe acestui tîrg, încă două ec aferente Autogareî nr. 1 _(afe sălilor de-aşteptare). în r licitaţiei organizate de SC fe (proprietarul terenului), Transilvania a obţinut o sup: expoziţională de 200 mp. Nt această suprafaţă Expo Tiansl nu reuşeşte sâ acopere solicit refuzînd firme care cereau sb mp pentru expunere.

45 de dol&vl metrul pătrat

' Dacă interesul pentru aces; este mai mare şi preţul es măsură. “Comparativ cu cel tîrguri organizate de către i Transilvania, taxa pe mp est cinci dolari mai ridicată. Ai preţurile se ridică la aproxis 45 de 'dolari pc, mp, iar p: străini tariful este dublu. Qî cu aceste tarife, societatea ct; se află după Rom Expo c&

.un preţ pe mp peste KX)dci Tot din lipsă de spaţiu, vsi

loc o deschidere original, it liber. Organizatorii speri 'i “indulgenţă” a vremii pentru putea desfăşură în bune cffi

L a p t e l e s - a s c u m p i tŞi producătorii de lapte au

suferit din cauza şocului liberalizării. Exceptînd “N aplolact”-ul, care şi-a scumpit produsele mai devreme şi le-a menţinut la acelaşi nivel acum (cu 1200 de lei/litrul avînd cel mai ieftin lapte de consum ) ceilalţi producătorii au fost nevoiţi să ridice preţurile la 1500 de lei litrul de lapte.

“Turdalact”, societate carc scoate pe piaţă, zilnic, cca

, 11.000 de litri de lapte, şi-a modificat preţul, de ieri.

Litrul de lapte, la - Turda t Cîmpia -Tuizii s-a ridicat i la 780 de lei,la 1250ţ f cu amănuntul). Majoritar fabricilor de prelucrare1 laptelui susţin că preţtfi- actuale nu vor rezi-6 presiunea furnizorilor de 1?! fiind foarte mare. Creşcâ' de animale cer un preţ ^ bun pe lapte. Deja1 vehiculează noul preţ * achiziţie al laptelui care vi- probabil, în jurul a 1000 J- lei/litru."

A.»

*** ■■ MM l^H MM

Z iaru l n o s tr u f o lo s e ş te s e rv ic i i le informative* a g e n ţii lo r d e p r e s ă R o m p re s ş i Mediafax^ S>

CASA DE EDITURĂ

S .R .LAutorizata'prin S C. nr. 128/1931, judecătoria

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

JLIE CALIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdâctor şef-adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tpl. 19.16.81; fax: 19.28.28_________

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; C ontabilitate: 197.307

Rcdactori: 197.490, 192.127 si 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60_

Garamofl<|— Tipografie

T IP A R U L E X E C U T A T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54