robert cohen atlantida

82
ROBERT COHEN Atlantida Traducere şi note Lydia Constanţa Ciucă BUCUREŞTI 2001 Colecţia Civilizaţii Dispărute este coordonată de Lydia Constanţa Ciucă 1 La început a fost Platon. .*. © PRIETENII CĂRŢII CP 58-47 BUCUREŞTI ISBN 973-573-108-8 scultă, Socrate, povestea aceasta... Aşa începe celebrul Dialog al lui //\ J Platon, Timaios, în care întemeietorul fi \\ Academiei ateniene evocă, pentru prima oară, povestea extraordinară a Atlantidei, o ţară — sau un continent — bogată şi puternică odinioară, care, acum nouă milenii, a dorit să cucerească Atena — şi puţin a lipsit să nu o distrugă! — şi care a dispărut în adâncul Oceanului Atlantic, în urma unui cataclism înspăimântător. în majoritatea cazurilor, specialiştii moderni „a-tlantologi" s-au bizuit pe Dialogurile lui Platon, 77-maios şi Critias, sursa principală a tuturor ipotezelor; în fond, Atlantida este o legendă sau o realitate atestată de Istorie? Ascultă, aşadar, Socrate, povestea aceasta foarte ciudată dar cât se poate de adevărată, după cum spunea Solon odinioară, cel mai înţelept dintre cei Şapte înţelepţi... El era rudă şi prieten cu Dropides, străbunicul meu... Şi, pentru a sublinia că povestea aceasta nu este o născocire, m alt Dialog, intitulat Critias, Plato n repetă în mai multe rânduri că este strict autentică. Solon 1) nu este oare un martor de încredere? Celebrul legiuitor atenian nu poate fi bănuit că a in- ventat o întreagă poveste; el a vizitat efectiv Egiptul, (590 Î.H.), prima sursă de informaţie (reală sau legendară?) despre acest continent care îşi păstrează taina. Călătoria Iul Solon în Egipt Etnograful englez J. V. Luce 2 ' scrie că „înainte de călătoria în Egipt, Solon întreprinsese o serie de reforme economice şi politice şi hotărâse cu înţelepciune să se retragă un timp din viaţa publică, pentru a da răgazul cuvenit înfăptuirii măsurilor pe care le preconizase, în vremea aceea, grecii erau bine primiţi în Egipt, faraonul Amosis fiind cunoscut 1) (640-558 î.H.) a fost considerat unul dintre cei şapte înţelepţi ai Greciei antice. Ales prim-arhonte, a reformat constituţia Atenei, repartizând sarcinile şi drepturile publice după avere, a uşurat sarcinile cetăţenilor săraci şi a îngrădit prin reforma aparatului de stat puterea aristocraţiei gentilice din Atica. Este considerat întemeietorul democraţiei ateniene. 2) J. V. Luce, L'Atlantide redecouverte, Tallandier, 1973 (n. a.) pentru politica sa filoelenă: el acordase portului liber Naucratis importante concesii; după Herodot, acesta era singura bază comercială greacă din Egipt. Naucratis, situat pe braţul apusean al Nilului la aproximativ 16 kilometri de Sais, fusese întemeiat către 630 Î.H. în urma stabilirii în Egipt a miletenilor şi dispunem de mărturii arheologice importante, care confirmă faptul că în Egipt trăiau greci aparţinând unor populaţii diferite, în momentul în care corabia lui Solon a ancorat la Naucratis, acesta se prezenta ca un oraş prosper, în plină dezvoltare; după părerea lui Platon, i-ar fi fost foarte uşor lui Solon să se ducă de la Naucratis la Sais, capitala administrativă a Egiptului din vremea aceea". Solon cercetează arhivele egiptene

Upload: gbadau

Post on 23-Nov-2015

140 views

Category:

Documents


18 download

TRANSCRIPT

  • ROBERT COHENAtlantidaTraducere i note Lydia Constana Ciuc BUCURETI 2001Colecia Civilizaii Disprute este coordonat deLydia Constana Ciuc

    1La nceput a fost Platon..*. PRIETENII CRII CP 58-47 BUCURETI ISBN 973-573-108-8scult, Socrate, povestea aceasta...Aa ncepe celebrul Dialog al lui //\ J Platon, Timaios, n care ntemeietorul fi \\ Academiei ateniene evoc, pentru prima oar, povestea extraordinar a Atlantidei, o ar sau un continent bogat i puternic odinioar, care, acum nou milenii, a dorit s cucereasc Atena i puin a lipsit s nu o distrug! i care a disprut n adncul Oceanului Atlantic, n urma unui cataclism nspimnttor.n majoritatea cazurilor, specialitii moderni a-tlantologi" s-au bizuit pe Dialogurile lui Platon, 77-maios i Critias, sursa principal a tuturor ipotezelor; n fond, Atlantida este o legend sau o realitate atestat de Istorie?Ascult, aadar, Socrate, povestea aceasta foarte ciudat dar ct se poate de adevrat, dupcum spunea Solon odinioar, cel mai nelept dintre cei apte nelepi... El era rud i prieten cu Dropides, strbunicul meu...i, pentru a sublinia c povestea aceasta nu este o nscocire, m alt Dialog, intitulat Critias, Plato n repet n mai multe rnduri c este strict autentic. Solon1) nu este oare un martor de ncredere? Celebrul legiuitor atenian nu poate fi bnuit c a in-ventat o ntreag poveste; el a vizitat efectiv Egiptul, (590 .H.), prima surs de informaie (real sau legendar?) despre acest continent care i pstreaz taina.Cltoria Iul Solon n EgiptEtnograful englez J. V. Luce2' scrie c nainte de cltoria n Egipt, Solon ntreprinsese o serie de reforme economice i politice i hotrse cu nelepciune s se retrag un timp din viaa public, pentru a da rgazul cuvenit nfptuirii msurilor pe care le preconizase, n vremea aceea, grecii erau bine primii n Egipt, faraonul Amosis fiind cunoscut1) (640-558 .H.) a fost considerat unul dintre cei apte nelepi ai Greciei antice. Ales prim-arhonte, a reformat constituia Atenei, repartiznd sarcinile i drepturile publice dup avere, a uurat sarcinile cetenilor sraci i a ngrdit prin reforma aparatului de stat puterea aristocraiei gentilice din Atica. Este considerat ntemeietorul democraiei ateniene.2) J. V. Luce, L'Atlantide redecouverte, Tallandier, 1973 (n. a.)pentru politica sa filoelen: el acordase portului liber Naucratis importante concesii; dup Herodot, acesta era singura baz comercial greac din Egipt. Naucratis, situat pe braul apusean al Nilului la aproximativ 16 kilometri de Sais, fusese ntemeiat ctre 630 .H. n urma stabilirii n Egipt a miletenilor i dispunem de mrturii arheologice importante, care confirm faptul c n Egipt triau greci aparinnd unor populaii diferite, n momentul n care corabia lui Solon a ancorat la Naucratis, acesta se prezenta ca un ora prosper, n plin dezvoltare; dup prerea lui Platon, i-ar fi fost foarte uor lui Solon s se duc de la Naucratis la Sais, capitala administrativ a Egiptului din vremea aceea".Solon cerceteaz arhivele egiptene

  • Etnograful englez ne explic de ce este credibil relatarea lui Solon:n vremea aceea, istoriografii egipteni acordau un interes precumpnitor istoriei patriei lor; era foarte firesc ca un om dornic s cunoasc ct mai multe, cum era Solon, s ia legtura cu acetia; nu se punea problema modalitii de comunicare, pentru c faraonul precedent, Psammetic l, nfiinase o coal de interprei, contribuind la susinerea i dezvoltarea politicii proelene, dus de dinastia sait1'. lat de ce nu este deloc exagerat s ne1) dup numele oraului Sais, vechi ora n Delta Nilului, capitala Egiptului n secolele VII-VI .H.nchipuim c Solon a discutat cu istoriografii i arhivarii egipteni i chiar cu preoii zeiei Neith, dup cum spune Platon... n cursul acestor consultri, Solon i-a fcut nsemnri intenionnd s compun un poem epic pe tema conflictului (cel al a-tlanilor cu grecii) ivit n vremuri de demult. Din pcate, obligaiile sale politice sau poate pur i simplu vrsta sa naintat l-au mpiedicat s-s'i realizeze proiectele... Prin urmare, el s-a mulumit s-i transmit unui strbunic al lui Platon ceea ce i se relatase; povestea aceasta, nsoit, poate, de un manuscris al lui Solon, a rmas o motenire de familie, comunicat din tat n fiu, pn n ziua n care Platon s-a hotrt s o aduc la cunotina lumii ntregi."Care sunt faptele de vitejie strvechi?" ntreab SocrateCe relateaz aceast poveste, de altfel, foarte verosimil"?Reproducem fragmentul din textul lui Platon: Critias: Solon i-a povestit bunicului meu, care mi-a repovestit la rndul su, c cetatea noastr repurtase victorii uimitoare n vremurile de demult. Ins timpul i-a spus cuvntul i toate acestea au fost date uitrii. A struit n memoria oamenilor o fapt de un eroism neobinuit, i se cuvine s ne amintim de ea n ziua de azi, pentru c a fost cu totul extraordinar, n felul acesta i aduc zeiei toat cinstirea, ca un imn nlat slavei sale.Socrate: Bine zici. Dar care este isprava nemaipomenit despre care nu se mai vorbete astzi, fcut ntr-adevr de cetatea noastr i pe care Critias a transmis-o pe baza spuselor lui Solon?Critias: Am s spun povestea asta veche aa cum am auzit-o povestit de un brbat care nu mai era tnr. Critias era pe atunci, dup cte spunea, de aproape nouzeci de ani, iar eu aveam zece ani.Srbtoarea s-a desfurat ca de obicei pentru noi, copiii. Taii notri ne-au oferit premii pentru declamaie poetic. S-au recitat multe poeme i pentru c cele scrise de Solon erau atunci foarte noi, au fost rostite de mai muli. Un membru al fratriei" noastre ne-a spus, cu sinceritate sau numai pentru a-i face plcere lui Critias, c el l privea pe Solon ca pe cel mai nelept dintre oameni iar, pentru harul su poetic, ca pe cel mai distins dintre poei. Btrnul a fost ncntat, mi amintesc foarte bine de asta, i i-a spus zmbind: Da, Amynandros, dac s-ar fi consacrat poeziei cu toat seriozitatea, dac ar fi terminat de scris lucrarea pe care o adusese din Egipt, dac nu ar fi fost silit de mprejurri s o lase deoparte, dup prerea mea l-ar fi ntrecut i pe Hesiod2) i pe Homer3) i nici un alt poet nu s-ar f i bucurat de o faim mai mare.1) subdiviziune a unui trib atenian2) Hesiod (probabil sec. VIII sau VII .H), poet grec, autorul Teogoniei3) cel mai mare poet epic grec; a trit, probabil, ntre secolele Despre ce lucrare e vorba, Critias? I-a ntrebat atunci Amynandros. Este relatarea unor fapte istorice de o nsemntate covritoare pentru cetatea noastr; dar din pcate, aceast povestire n-a ajuns pn la noi. Povestete-mi tot, de la nceput, ce spunea Solon despre aceste isprvi eroice, cine i le-a povestit ca pe nite ntmplri adevrate i n ce mprejurri deosebite a avut ocazia s le aud, I-a rugat atunci Amynandros. (...)

  • Totul este nscris n templele noastre, din vremuri strvechi"Dup ce a stabilit astfel filiaia povestirii, Platon descrie, prin personajul Critias c'el tnr, celebra ntlnire adevrat din punct de vedere istoric dintre Solon i preoii egipteni, care, mai nti, i-au explicat lui Solon cum a reuit poporul egiptean s supravieuiasc, cu toate calamitile naturale. Noi avem Nilul, salvatorul nostru obinuit, care, n toate mprejurrile ne apr de dezastru." Datorit lui, egiptenii au putut fi martorii privilegiai ai istoriei omenirii, consemnnd toate evenimentele impor-tante, din vremuri strvechi.Exista n Egipt, spune Critias, n delt, n locul unde se mparte Nilul, o regiune numit saitic,al Xll-lea i al Vlll-lea .H. l se atribuie Iliada i Odiseea, capodopere ale literaturii universale.al crei principal ora este Sais, ara regelui Amosis. Locuitorii cinstesc ca fondatoare a oraului lor o zei al crei nume egiptean este Neith, iar numele grecesc, dup cte spun ei, Atena. Ei i iubesc mult pe atenieni i pretind c au cu ei o anumit nrudire. Solon mi-a povestit c ajungnd n cursul cltoriei sale n acest ora a fost primit cu mari onoruri, apoi c, ntrebndu-i ntr-o zi despre istoria veche pe preoii cei mai pricepui, a descoperit c nici el, nici vreun alt grec, nu avea aproape nici o cunotin despre aceste lucruri, ntr-alt zi, vrnd s-i fac pe preoi s vorbeasc despre vremurile vechi ale acestei ri, ncepu s le povesteasc despre cele mai vechi lucruri care se tiu pe la noi. Le vorbi despre Phoroneus care a fost, se zice, primul om, i de Niobe, apoi le povesti cum au supravieuit Potopului numai Deucalion i Pyrrha, le nir urmaii acestora i ncerc, numrnd generaiile, s socoteasc ci ani se scurseser de la aceste fapte. Atunci, un preot ncrcat de ani i-a spus: ,Ah! Solon, Solon! Voi, grecii, rmnei ntotdeauna copii i n Grecia nu exist nici un btrn." La aceste cuvinte Solon ntreb: Ce vrei s spui?" Voi toi suntei cu mintea tnr, rspunse preotul, pentru c nu avei nici o concepie veche, pstrat prin tradiie, i nici o tiin ncrunit de vremuri. i iat de ce: au fost adesea i vor mai fi de multe ori nimiciri de oameni, pricinuite, cele mari, de foc i ap i cele mai mici, de o mie de alte lucruri. De exemplu, ceea ce se povestete si la voi despre Phaeton, fiul lui Helios care, nhmnd ntr-o zi caii naripai la carul de foc al tatlui su i,neputnd urma calea printelui, a aprins tot ce era pe pmnt i a pierit i el, lovit de trsnet are, e adevrat, aparena unei nscociri, dar adevrul care se ascunde n aceast povestire este cel pe care i-l spun: corpurile ce se mic n cer, n jurul pmntului, se abat de la drumul lor, iar un mare incendiu care se produce la intervale mari de timp distruge tot ce se afl pe suprafaa pmntului. Atunci, toi cei care locuiesc n muni i n locurile nalte i uscate pier mai degrab dect cei care locuiesc pe malurile fluviilor i ale mrii. Cnd, dimpotriv, zeii scufund pmntul sub ape pentru a-l purifica, cei ce locuiesc n muni, bouarii i pstorii, scap de pieire, dar cei care locuiesc n orae ca ale voastre sunt dui de fluvii n mare. La noi, n schimb, nici n primele mprejurri, nici n celelalte, apele nu curg de pe culmile munilor revrsndu-se peste cmpii, ci dimpotriv, pornesc, n mod firesc, de jos. lat cum se face c la noi s-au pstrat tradiiile cele mai vechi, n toate locurile unde frigul sau aria nu se mpotrivesc, oamenii supravieuiesc ntotdeauna, mai mult sau mai puin numeroi. De asemenea, tot ce se face frumos i mare, sub orice form, fie la voi, fie aici, fie n brice alt loc despre care am auzit vorbindu-se, despre toate acestea s-a scris aici pe tbliele din templele noastre nc din vremuri strvechi i este astfel pstrat.Nou mll de ani,acesta este numrul scris n crile sfinte"

  • Dup acest lung preambul, preoii egipteni i-au fcut lui Solon istoricul propriei sale ceti, Atena.Genealogiile pe care ni le-ai povestit acum o clip, Soloi\nu se deosebesc mult de basmele pentru copii, n primul rnd, voi nu v amintii dect de un singur potop, dei au fost mult mai multe, mai nainte; apoi, voi nu tii c neamul cel mai frumos i bun care s-a vzut printre oameni a trit n ara voastr i c v tragei din el, tu i toat cetatea voastr de acum, datorit unui supravieuitor. Voi nu le tii pe acestea toate, pentru c cei rmai, timp de mai multe generaii i-au sfrit viaa fr s lase nimic scris. Da, Solon, a fost o vreme n care, nainte de cel mai mare dezastru pricinuit de ape, cetatea care astzi se numete Atena a fost cea mai viteaz n rzboaie i avea cele mai bune legi; ea este cea care a realizat lucrurile cele mai frumoase i a alctuit cele mai bune instituii publice despre care am auzit vorbindu-se vreodat."Solon mi-a spus c, auzind aceste cuvinte, a fost cuprins de mirare i l-a rugat pe btrnul preot s-i spun de ndat tot ce tie despre concetenii si de odinioar. Acesta i-a rspuns:Nu am nici un motiv s nu-i spun, Solon, i i voi povesti totul innd seama de tine i de patria ta i, mai ales, pentru a cinsti zeia care proteguiete i cetatea voastr, i pe a noastr, i care le-a ridicat i instruit; pe a voastr a ntemeiat-o prima, cu o mie de ani naintea cetii noastre, dintr-o smnde la Geea i de la Hefaistos. Apoi a ntemeiat-o pe a noastr; de atunci s-au scurs opt mii de ani; acesta este numrul scris n crile sfinte. Aadar, i voi nfia pe scurt instituiile i cele mai mari fapte ale strmoilor ti de acum nou mii de ani."Cu textele n mnVom relua totul n amnunt, cu textele n mn, continu btrnul preot, [i vei face o idee, Solon, despre legile lor, cunoscndu-le pe ale noastre, cci multe din legile de atunci le vei gsi acum la noi. Astfel, n primul rnd, preoii sunt separai de ceilali oameni, la fel i meteugarii, la care fiecare ndeletnicire are munca ei special, fr s se amestece una cu cealalt, ca si cea a pstorilor, a vntorilor, a plugarilor, n ceea ce privete rzboinicii, ai observat, fr ndoial, c i la noi sunt separai de toi ceilali, cci legea le interzice acestora s se ocupe de orice alt lucru n afar de rzboi. Adaug la aceasta, Solon, forma armelor, a scuturilor i a lncilor, pe care noi le-am folosit naintea oricrui alt popor din Asia., nvnd s le mnuim de la zeia care v-a nvat mai nti pe voi. Ct despre tiin, vezi, desigur, cu ct grij ne-am preocupat de ea nc din primele timpuri, fiindc am vrut s tim alctuirea lumii. Plecnd de la acest studiu ai lucrurilor divine, s-au descoperit toate artele folositoare vieii omului, pn la arta prezicerii i a medicinii, care vegheaz asupra sntii noastre."Zeia Instituie ordinea l armoniaConstituia i ordinea au fost stabilite de zei, mai nti la voi, cnd a ntemeiat cetatea voastr, alegnd locul n care v-ai nscut, cel mai potrivit pentru a da natere celor mai inteligeni oameni.Cum ea iubea n acelai timp i rzboiul i tiina, i-a ales ara n care urmau s se nasc oamenii cei mai asemntori cu ea nsi, i pe aceasta a ntemeiat-o cel dinti, ca stat. i voi v-ai condus dup aceste legi i altele mai bune nc, ntrecndu-i pe toi oamenii n toate felurile de virtui, cum era de ateptat de la astfel de copii i nvcei ai zeilor. Noi pstrm aici, n scris, multe din marile fapte ale cetii voastre, pe care le admirm, dar una dintre ele le depete pe toate, n mreie i eroism."Atlantida,o Insul mai mare dect Libia l Asia la un loc"

  • Povestitorul continu:Jntr-adevr, scrierile spun c cetatea voastr a nimicit odinioar o putere uria, care nvlea, trufa, peste ntreaga Europ si Asie, venind dintr-o alt lume, situat n Oceanul'Atlantic. Pe atunci, acest ocean putea fi traversat, cci exista o insul n faa strmtorii, numit, dup cum spunei voi, Coloanele lui Hercule. Aceast insul era mai mare dect Libia i Asia adunate la un loc... Din ea, cei ce cltoreau pe atunci puteau trece n celelalte insulei de aici se putea ajunge oriunde pe continentul care se ntindea m faa lor peste mare. Cci tot ce era dincoace de strmtoarea despre care vorbeam semna cu un port avnd intrarea ngust, n timp ce cele aflate dincolo, erau ntr-o o adevrat mare, iar pmntul care o nco/ijura putea fi numit, pe bun dreptate, continent, n Atlantida, regii au ntemeiat o mare i admirabil putere, care i ntindea dominaia asupra ntregii insule i asupra multor altora, n afar de aceasta, dincoace de strmtoare, de partea noastr, ei erau stpnii Lib[ei pn n Egipt, i cei ai Europei, pn n Tirenia. ntr-o bun zi, aceast putere adunndu-i toate forele ncerc s supun dintr-o singur lovitur ara voastr, a noastr, i toate popoarele de pe cealalt parte a strmtorii.Atunci, Solon, valoarea i fora cetii voastre strluci n ochii ntregii lumi. Cum le ntrecea pe toate celelalte n curaj i n arta rzboiului, ea veni n fruntea elenilor i, sprijinindu-se numai pe forele ei, datorit neajunsurilor create de ceilali, ajuns astfel n primejdia cea mai mare, ea i nvinse pe nvlitori, ridic un trofeu, salv de sclavie popoarele care nu fuseser nc supuse i acord cu generozitate libertatea tuturor celor care, asemenea nou, locuiesc dincoace de Coloanele lui Hercule.Dar ncepur cutremure i inundaii nemaivzute i, n cursul unei singure zile i al unei nopi nefaste, numeroii votri lupttori au fost nghiii dintr-o dat de genune, iar insula Atlantida, prbu-indu-se n mare, dispru, de asemenea.lat de ce, nc i astzi, aceast mare nu poate fi strbtut i cercetat, navigaia fiind mpiedicat de nmolul cruia i-a dat natere insula prbuindu-se." (Sfritul Dialogului Timaios.)Poseidon1) ntemeietorul Imperiului atlantn Critias, Platon prezint, prin intermediul personajului su cu acelai nume, originile i configuraia insulei Atlantida.Am mai vorbit despre cum i-au mprit zeii lumea, n parcele mai mari sau mai mici, instituind cultul lor, aducndu-li-se cinstirea cuvenit n temple i prin sacrificii. Zeului Poseidon i-a revenit insula Atlantida; acolo i-a adus copiii pe care-i avusese de la o muritoare, instalndu-i ntr-o parte a insulei pe care o voi descrie ndat, n mijlocul insulei, n partea dinspre mare, se ntindea o cmpie^ cea mai frumoas din lume i cea mai roditoare. In centrul acestei cmpii, la o distan de aproximativ cincizeci de stadii2' se vedea un munte nu prea nalt. Dou izvoare scldau insula, unu! cu ap cald, cellalt cu ap rece. Pmntul era mnos, roadele sale erau bogate i felurite. Poseidon a mprit in-sula-continent n zece ri mici, hotrnd ca fiecare1) zeul mrii; cnd s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit perul, lui Hades Lumea subpmntean, iar lui Poseidon mpria apelor2) o stadie are peste 180 m.dintre ele s aib un monarh, o populaie i un teritoriu bine delimitat i a dat fiecreia dintre ele un nume. Monarhul cel mai vrstnic a fost numit Atlas i, deoarece lui i revenea conducerea suprem a ntregii insule, aceasta s-a numit Atlantida, iar oceanul care o nconjura s-a numit Oceanul Atlantic.O monarhie binefctoareTot de la Platon tim c sistemul politic al At-lantidei era reprezentat printr-o

  • monarhie ereditar, n care puterea era ncredinat celui mai mare fiu din familia regal. Departe de a critica acest sistem, teoreticianul Republicii ateniene, Platon, subliniaz, n repetate rnduri, n povestirea sa, caracterul moderat" al acestei monarhii, care a favorizat dezvoltarea unei civilizaii strlucitoare, pe care filozoful o descrie foarte amnunit.Nici o dinastie regal nu a avut i nu va avea vreodat bogii asemntoare. Suveranii dispuneau de toate resursele interne i externe (multe bogii proveneau din afara imperiului), dar majoritatea bunurilor necesare vieii se gseau n insul; n primul rnd toate metalele, solide sau fuzibile, care se extrgeau din mine i, ndeosebi, un metal special, de la care a rmas doar numele, dar care pe vremea aceea era mai mult dect unCnossos magaziile Palatului vasele conineau rezerve de hran necesare Curii regale foarte numeroasenume oricalcul era o bogie rar, cei mai preios dintre metalele cunoscute atunci."'Nivelul foarte nalt de dezvoltare al societii atlante se manifesta n primul rnd printr-o tehnologie superioar, o agricultur bogat i variat, pentru c atlanii exploatau extrem de metodic i de chibzuit toate bogiile pmntului lor; ei tiau s prelucreze i s utilizeze aurul, arama, argintul i chiar...'oricalcul, un aliaj metalic preios neidentificat" (dup definiia dat n dicionarul Quillet), pe care exegeii lui Platon l-au identificat cu alama, cu cuprul pur sau cu bronzul, sau chiar cu chihlimbarul (dup prerea pastorului Jurgen Spanuth, teoreticianul studiilor despre Atlantida nordic arian).Pdurile insulei erau dese i ofereau din belug locuitorilor materiale de construcie. Animalele domestice i slbatice gseau hran suficient, n pdure, pe cmpii, de-a lungul blilor, al lacurilor i al rurilor. Florile, ierburile, fructele, rspndeau o mireasm dulce i foarte plcut, iar pmntul roditor le producea cu drnicie.Pentru hrana lor zilnic, de baz, oamenii foloseau tot soiul de cereale i de legume, iar pentru completarea mesei, se nfruptau din fructele proaspete (din care tiau s prepare de asemenea i buturi) sau uscate, fructe minunate care mbinau nevoia unei hrane sntoase cu voluptatea gustului, parfumului i a frumuseii lor aparte; toate acestea, i probabil nc multe altele, se gseau din belug n aceast insul nsorit!patorit resurselor sale imense, precum i bogiei sale, Atlantida punea la dispoziia locuitorilor si toate mijloacele pentru nfrumusearea oraelor; se construiau temple, palate, porturi, arene sportive, datorit unor proiecte urbanistice ndrznee, putnd rivaliza, sub aspect tehnic i artistic, cu cele mai strlucite realizri edilitare moderne.Au fcut poduri peste canalele cu ap de mare, care nconjurau strvechea metropol, pentru asigurarea unei legturi cu exteriorul i cu palatul regal. De la nceput, palatul fusese ridicat pe iocul ales de zeu. Fiecare rege aduga noi fru-musei palatului motenit de la predecesorul su, dorind ca mreia lui s fie nentrecut. De la mare pn la incinta exterioar, au spat un canal cu o lime de 3 pletre1), o adncime de o sut de picioare2' i o lungime de cincizeci de stadii, nlesnind accesul vaselor venite din larg; gura canalului avea o deschidere destul de larg, pentru ca i vasele cele mai mari s ptrund cu uurin."Insula care adpostea palatul regal avea un diametru de cinci stadii. Ea a fost nconjurat cu un zid de piatr lat de o pletr, ca i cele dou capete ale podului.1) o esime a stadiei, aproximativ 30 metri.2) aproximativ o treime dintr-un metru.

  • lbUn palat regal de o splendoare unicRafinamentul i simul estetic al locuitorilor insulei se manifestau din plin n construcia i ornamentarea palatului regal, desvrit exemplu de art atlanta.Jn afara palatului regal, trebuie menionat templul din centrul acropolei, consacrat lui Clito i lui Poseidon. Templul era mprejmuit cu un gard din aur, pentru c intrarea era interzis. Aici, zeii i zmisliser pe cei zece prini care guvernau cele zece ri ale Atlantide!; aici se aduceau ofrandele, aici se fceau sacrificiile, dup anotimp. Templul lui Poseidon era lung de o stadie, lat de trei pietre i cu o nlime pe msur. Aspectul lui avea totui un caracter puin barbar. La exterior, era mbrcat n ntregime n argint, n afara acroterelor1), care erau din aur, n interior; bolta era din filde incrustat cu aur, argint i oricalc; totul, zidurile, coloanele, lespezile, era ornamentat cu oricalc.Erau statui din aur, i se remarca ndeosebi cea reprezentndu-l pe zeul fondator, n picioare, cu statura lui impuntoare (capul statuii atingea bolta), n carul su tras de ase cai naripai; apoi, aezate n cerc n jurul lui, o sut de Nereide2) clare pe del-fini. La exterior, n jurul templului se ridicau statuile din aur ale tuturor prineselor i prinilor, descendeni ai primilor zece regi, i alte numeroase statui de1) mic piedestal aezat n vrful sau la extremitile unui fronton pentru a susine vase, statuete sau alte ornamente.2) fiicele lui Nereus, zeul ocrotitor al corbierilor.dimensiuni impresionante, oferite de regi i de ceteni obinuii, din oraul respectiv sau din rile supuse autoritii atlante. Mai era i un altar, executat la dimensiuni proporionale cu edificiul; de altfel, palatul era i el proporional cu mreia imperiului."Unde se puteau duce atlanll n timpul liber?Platon enumera posibilitile de a petrece timpul liber de care se bucurau locuitorii Atlantide!: bi, grdini minunate cu arbori de o nlime i o frumusee divin", gimnazii1', hipodromuri...Dou izvoare, unul cu ap cald, cellalt cu ap rece, cu un debit remarcabil, erau ideale pentru nevoile locuitorilor prin proprietile lor deosebite i plcerea pe care le-o ofereau, n jurul izvoarelor se aliniau cldiri special amenajate pentru bi, ncon-jurate de copaci muli, crend un cadru natural atrgtor. Atlanii construiser i bazine, unele acoperite, destinate bilor calde pe timp de iarn. Regilor le erau rezervate bazine separate de ale persoanelor particulare; femeile le aveau pe ale lor. Fiecare bazin era construit n funcie de destinaia sa. Apa care se scurgea din bazine era transportat n Crngul Sacru al lui Poseidon, unde creteau toate varietile de arbori, de o mrime i 6 frumusee neasemuit, datorit calitii solului. Apoi,1) loc special destinat antrenamentului atleilor n Grecia antic.apa se scurgea m incintele exterioare, prin apeductele care treceau peste poduri.

  • ntre altele, n mijlocul insulei celei mai mari, se amenajase o incint lat de o stadie pentru desfurarea concursurilor hipice; n jurul hipodromului erau cazrmile care adposteau cea mai mare parte a corpului de gard. Cei demni de toat ncrederea erau ncartiruii n incinta cea mai mic, cea mai apropiat de acropol, iar cei care se remarcau prin devotamentul lor, aveau dreptul s locuiasc n acropol, n vecintatea regilor."Realizrile mree ale Atlantide!Platon descrie apoi numeroasele porturi ale A-tlantidei unde poposeau nenumrate vase i se adunau' negustori din lumea ntreag", forfota i viaa intens a acestor porturi n care se auzeau zi i noapte, strigte, zarv, zgomote de tot felul".Dup aceea, filozoful grec prezint un mare numr de informaii foarte precise asupra configuraiei geografice a Atlantide! i a amenajrilor sale uriae.ara era situat la mare altitudine, falezele sale cobornd abrupt spre mare. Oraul era nconjurat de o cmpie, ncercuit de un lan muntos ale crui pante coborau pn la mare; suprafaa ei avea o form lunguia, msurnd pe o latur trei mii de stadii, iar pn la centru, lund ca punct de referin nivelul mrii, avea dou mii de stadii. Ea era orientat spre sud, fiind ferit de vnturile dinnord; munii care o nconjurau erau de o frumusee si de o mreie nemaivzute. Aezrile omeneti erau numeroase, din cauza condiiilor climatice blnde, iar nesfritele bogii naturale ofereau mijloace de trai ndestultoare. Numeroasele sate de munte, locuite de perieci1), erau bogate; rurile, lacurile, pajitile produceau din plin hrana necesar animalelor domestice i slbatice, iar pdurile cu arbori de esene diferite ofereau materia prim necesar multor meserii. Cmpia avea forma unui patrulater; uoarele ei neregulariti erau corectate de un an care o contura, n privina adncimii, limii i lungimii anului, trebuie s inem seama de ceea ce ni s-a relatat: fusese spat la o adncime de o pletr, limea lui fiind de o stadie i, deoarece pe lungime nconjura ntreaga crppie, ajungea la zece mii de stadii. anul era alimentat de apele care izvorau din muni, coborau repede pantele, fceau n-conjurul cmpiei, ajungeau la ora prin cele dou capete ale sale, apoi se scurgeau n mare. De la partea cea mai de sus a oraului porneau canale de aproximativ o sut de picioare lime, care tiau cmpia n linie dreapt i se descrcau n anul situat aproape de mare; de la un canal la alii! era un interval de o sut de stadii. Ele erau folosite pentru plutrit - se coborau butenii tiai la munte i pentru transportul, cu navele, al altor bunuri specifice fiecrui anotimp, prin canale mai mici care1) n Sparta antic, persoane aparinnd categoriei sociale de oameni liberi, dar lipsite de drepturi politice.porneau din cele principale, asigurnd astfel mijlocul de comunicare ntre canale i ntre canale i ora. De reinut c n fiecare an erau dou recolte, pentru c iarna ploile lui Zeus erau binefctoare, iar vara erau folosite apele care neau din pmnt, aduse prin anuri."Puternica organizaie militar a Atlantide!Conform relatrii lui Platon.. Atlantida ntreinea relaii foarte bune cu celelalte ri, care trimiteau nave ncrcate cu mrfuri n porturile atlante.Dar Atlantida dispunea de prea multe bogii, avea prea mult aur, argint, metale preioase, ca s nu se preocupe de aprarea acestor bunuri de pre mpotriva nvlitorilor dornici s pun stpnire pe resursele acestei ri binecuvntate de zei. n consecin, monarhia atlanta fcea tot posibilul s ofere cetenilor o via ct mai bun, s le asigure bunstarea i confortul; n acelai timp organizao armat capabil s resping asalturile dumane, n realitate, rolul acestei armate nu era numai defensiv, ci i ofensiv, pentru c, am spus deja, atunci cnd armata atlanta a atacat cetatea Atenei, a suferit o nfrngere dureroas.

  • Platon descrie armata atlanta, cu organizarea ei deosebit si felul n care se fcea recrutarea:n privina numrului de soldai recrutai din regiunile de es, n caz de rzboi, acesta era precizat de un ef, pe care l desemna fiecare inut n parte. Mrimea inutului era de zece ori zece stadii; n totalitate erau ase miriade1) de soldai. Numrul celor recrutai din inuturile muntoase i din restul rii era nesfrit, dup cte tiu; repartizarea lor se fcea pe localiti i pe sate, pentru fiecare inut, care i avea comandantul su. Ori, obligaia principal a unui conductor de unitate de lupt consta n asigurarea unei esimi dintr-un car de lupt, astfel nct efectivul lor s ating zece mii: doi cai cu clreii lor; n plus, un atelaj de doi cai, fr car, cu un lupttor narmat cu un scut mic, nsoit de conductorul atelajului, doi hoplii2', doi arcai i doi trgtori cu pratia, trei soldai din infanteria uoar, buni suliai i buni ochitori la aruncarea pietrelor; patru marinari, astfel nct s fie echipate o mie dou sute de vase. n acest fel fusese reglementat organizarea militar a oraului regal. Celelalte nou provincii aveau propria lor organizare."1) o miriad reprezint zece mii.2) soldat din infanteria grea.~iv,"' H-^

    /*4*.Un jurmnt nfricotornscris pe coloana templului Iul PoseidonPlaton a descris, de asemenea, relaiile dintre cei zece monarhi ai Atlantide!, reglementate pe baza instruciunilor elaborate de ntemeietorul imperiului atlant, Poseidon. Transmise, conform legislaiei atlante, de la rege la rege, nscrise pe o imens coloan din oricalc aezat n centrul insulei, n templul lui Poseidon, aceste ndrumri specificau adunarea celor zece regi la fiecare cinci ani, n vederea deliberrii asupra problemelor de interes comun i a verificrii respectrii legii, de ctre fiecare suveran n parte.La aceste adunri, cei zece regi ai Atlantide! sacrificau un taur, respectnd un ceremonial ciudat, pe care l amintesc, surprinztor, anumite legende incase, constituind astfel o dovad" a faptului c civilizaia sud-american este urmaa civilizaiei Atlantidei.n momentul n care trebuia s se ia o hotrre judiciar, cei. zece regi se ncredinau, unii pe alii, de fidelitatea i devotamentul lor ntr-un fel deosebit: n incinta templului lui Poseidon se aflau tauri n libertate; cei zece regi, rmai singuri, rugau zeui s le ngduie s prind victima pe care el binevoia s o desemneze; apoi, ncepeau s hituiasc animalul, narmai cu bte i lauri, fr a folosi metale. Ei aduceau la coloan taurul prins, i tiau gtul i lsau sngele s curg pe inscripie. Pe coloan erau gravate legile i un jurmnt care-iVas ritualic n form de cap de taur, care putea conine ulei sau vin pentru ofrandeosndea, cu blesteme cumplite, pe cei care nu i se vor supune. Dup ce sacrificau victima dup legile lor, ei consacrau tot trupul taurului, umpleau un crater1' cu vin, aruncau n numele fiecruia dintre ei un cheag de snge i puneau restul pe foc dup ce purificaser n prealabil coloana; luau cupe de aur i le umpleau cu lichidul din crater, fceau o libaiune deasupra focului i jurau c vor judeca n conformitate cu legile nscrise pe coloan i c vor pedepsi pe oricine le-ar fi nclcat mai nainte i c pe viitor nu vor nclca, de bunvoie, nici una din dispoziiile nscrise, c nu vor comanda i nici nu se vor supune unui comandament dect conform legilor strbune ale printelui lor. Dup ce fiecare rege i lua acest angajament pentru el i pentru urmaii si, putea bea i i consacra cupa (din care buse) templului zeului; dup toate acestea el se ocupa de mas i de ceremoniile cuvenite. Cnd se lsa noaptea

  • i focul aprins pentru sacrificii era stins, regii ncepeau s se pregteasc pentru solemnitatea care urma; mai nti i puneau o tunic albastru-nchis, special fcut pentru aceast ceremonie, apoi se aezau pe locul unde era cenua rmas de la focul mistuitor al sacrificiului, de fapt locul unde fcuser legmntul de credin. Dup stingerea tuturor focurilor din templu, restui nopii era destinat hotrrilor judectoreti; erau judecai sau judecau, dac vreunul dintre ei l acuza pe cellalt1) vas mare, cu gura larg i cu dou mnere, care servea la mas pentru amestecarea vinului cu ap.de nclcare a legii. Dup ce pronunau hotrrea, p nscriau pe o tbli din aur, odat cu ivirea zorilor, n plus, erau instituite multe alte legi referitoare la prerogativele fiecrui rege n parte, dintre care cele mai importante priveau drepturile i obligaiile monarhului: s evite orice conflict armat cu alt suveran ntr-un fel, un rzboi fratricid s se sprijine i s se ajute unii pe alii n cazul n care unul dintre ei ar urmri s distrug urmaii unei familii regale din statul su; s se sftuiasc mpreun, ca si naintaii lor, n privina hotrrilor ce trebuiau luate n caz de rzboi sau n legtur cu alte probleme de interes comun, hegemonia fiind atribuit numai neamului lui Atlas.Regele nu avea dreptul de a condamna la moarte pe nici un membru al neamului su, fr a fi obinut aprobarea majoritii (cel puin ase din cei zece)."Decadena l sfritul AtlantidelCivilizaia aceasta strlucit a dinuit cteva milenii, dar treptat au aprut anumite semne de decaden: respectul fa de zei a sczut; conduita moral a nceput s sfideze normele decenei i ale moralei; regii nii nu au mai fost drepi i generoi, devenind tirani de temut. Era sfritul epocii de aur a imperiului atlant.Platon a explicat i a comentat astfel decderea aceasta:Cnd elementul divin care slluia n ei a fost pngrit de contopirea frecvent cu un element pmntean, vremelnic, i cnd a predominat latura omeneasc supus tuturor poftelor nechibzuite, atunci au nceput s fie lipsii de msur i de cuviin, nemaiajungndu-le prosperitatea de care se bucurau. Cei care tiau s discearn binele de ru i adevrul de minciun i-au vzut n toat urenia lor, lipsii de orice respect al valorilor reale; cei a cror lcomie era nemsurat i dorina de a domina, excesiv, i-au vzut ca o ntruchipare a unei viei frumoase i fericite."Setea de putere, orgoliul, dorina de a domina i-au determinat pe conductorii imperiului atlant s declaneze rzboaie de cotropire. Ofensiva lor a repurtat cteva victorii, la nceput; la vremea aceea, cetatea Atenei se afla la apogeul puterii sale i prestigiul ei de stat suveran era imens. Atacul masiv al atlanilor s-a ciocnit de rezistena drz a atenienilor, de voina lor neclintit de a-i apra patria i libertatea; cu toat superioritatea lor numeric, atlanii au suferit o aspr nfrngere i au fost silii s se retrag. Din pcate, Platon nu a precizat data acestui rzboi, iar indicaiile sale sunt foarte vagi. Nu a datat nici dispariia brusc a Atlantide!, acoperit de ape, scufundat n valuri n cursul unei singure zile i al unei nopi nefaste, n urma nu-meroaselor cutremure i a inundaiilor cumplite".Un ideal tainic...Povestirea lui Platon constituie sursa esenial a legendei Atlantidei. De atunci, acestei enigme, considerat cnd adevr cnd mit, i s-au consacrat mii de volume. Etnograful englez Edward Bacon declara, n 1973, ntr-una din lucrrile sale:De la Platon, aceast poveste tragic, dei foarte controversat, nu a ncetat s strneasc interesul, preocupnd, n egal msur, poeii, filozofii politici, idealitii, scriitorii, metafizicienii, savanii, ntr-adevr, aceast fabul misterioas i tulburtoare i-a entuziasmat, i-a captivat att de mult nct pare a fi corespuns unei aspiraii tainice a sufletului omenesc; poate a fost ecoul unei poezii nostalgice pe

  • care o poart n suflet fiecare om... Ea era Paradisul Pierdut, Grdina Raiului, Epoca de aur. leagnul omenirii, teatrul ndeprtat i inaccesibil n care fiecare putea s joace rolul dorit, ara mrea a lui Dac... Cu toate acestea, originile ei sunt foarte onorabile: a aprut prima dat n o-perele austere ale lui Platon, filozof consacrat, tratnd o tem (tiinific sau literar?) care prezint minilor cele mai luminate ocazia unei relaxri plcute. Dat fiind c, n aparen, nu este supus dureroaselor constrngeri ale realitii, ea ofer acelor spirite superioare un domeniu ideal pe care-l pot popula cu visele i fantasmele lor identificndu-l cu dorinele i nostalgiile lor tinuite. Mitul Atlantidei s-a frmiat ntr-o mulime de teorii, care reflect personalitatea aprtorilor lor; mai mult, ea a datJ8?

    ;&natere unei bogate metaliteraturi, de combatere sau de respingere a teoriilor, cu argumentri nenumrate, contestri vehemente i controverse aprige."n lucrarea de fa noi ne mrginim la expunerea unor teorii, argumentate tiinific sau fantezist, dup cum vor aprecia cititorii. Legendele nu reprezint oare domeniul ideal n care omul poate da fru liber nchipuirii sale, nclinaiilor i viselor sale? Iar Atlantida nu este trmul misterios, dintot-deauna fascinant pentru om...? Cititorul va fi cel ndreptit s rspund acestor ntrebri!Strania colecie de pietre a doctorului Cabreradinioar, acum 12.000 ani .H., marii nelepi ai Atlantidei, iniiai n tainele divine, au presimit dispariia civilizaiei atlante ntr-un mare cataclism, dup cum se spune n-tr-o veche legend peruvian. Ei au hotrt atunci s graveze elementele fundamentale ale tiinei lor, astfel nct generaiile viitoare s aib posibilitatea de a le cunoate; de aceea au ales gravura n piatr, singura materie indestructibil. Pietrele au fost depuse n locuri sigure, depozite mprtiate cu iscusin pe toat suprafaa pmntului: n Tibet, n Egipt, n India i n America'de Sud.La nceputul secolului nostru, un colonel englez, James Churchward, a afirmat c a descoperit n India o mnstire care adpostea cteva pietre de acest fel, pe care era povestit Facerea lumii.La Acambaro, n Mexic, acum cincizeci de ani, un cercettor american a gsit unul din numeroasele depozite atlante.La Ica, m Peru, doctorul Cabrera deine o colecie ciudat, pe care o pzete cu strnicie n misteriosul su muzeu din Lima. Colecia aceasta, susine el i n prezent, este alctuit din pietre gravate n vremuri strvechi, din ndemnul nelepilor Atlantidei.Cine este doctorul Cabrera?Descendent al lui Don Luis Jeronimo, ntemeietorul oraului Ica, n 1563, Javier Darquea Cabrera este una din personalitile cele mai nsemnate ale elitei tiinifice peruane. Chirurg la spitalul public din Ica, cercettor membru al Consiliului regional din Ica, biolog, antropolog, a fost considerat cel mai bun specialist n preistorie american. Patriot en-tuziast, pasionat de preistorie, a descoperit un tezaur de o valoare inestimabil, care rstoarn toate teoriile referitoare la Atlantida, dup propriile sale afirmaii.O colecie uimitoareLa parterul unui imobil vast i elegant, dnd n Piaza de Armas, la Lima, se afl muzeul neobinuit al doctorului Cabrera, cu cinci sli principale n care sunt depozitate, pe rafturi solide, mii de pietre.Unele, cele mai grele, sunt aezate direct pe sol. Doctorul Cabrera a declarat c fiecare dintre ele fusese nregistrat, clasat i aezat ntr-un loc anume, corespunztor unei ordini logice. Numrul lor este de aproximativ 11.000, iar unele cntresc 200 kg. Blocuri stncoase de andezit, galei1', pietre plate, cu o granulaie fin, de culoare cenuie sau ocru pal, rspndesc o lumin blnd, datorit unei patine de culoare nchis, subliniat

  • pe alocuri de o tu din ocru roiatic.Fiecare piatr e gravat; desenul ei, clar i e-xact: liniile conturate cu mult ndemnare, curbele executate cu o precizie care se obine numai folosind compasul, liniile drepte nind parc trase cu rigla. Elaborarea desenului este complex, iar compoziia, armonioas. Incontestabil, spune de fiecare dat doctorul Cabrera vizitatorilor si, oamenii care au gravat aceste desene au fost nzestrai cu o inteligen superioar".Diversitatea subiectelor tratate, particularitatea fiecrui desen, concepia lor diferit ne duc la concluzia c numeroi gravori s-au ocupat de executarea acestei lucrri n epoci succesive.Aceste pietre sunt din andezit o roc eruptiv existnd de 80 milioane ani, rezultat din dezintegrarea masivului Andin n epoca mezozoic. Trinicia ei se datoreaz unei patine groase,1) fragment dintr-o roc sau dintr-un mineral, lefuit i rotunjit prin aciunea mrii, a torentelor, a ghearilor etc.rOVf V-

    sjjfrprodus prin oxidare; aceasta nu explic ns n mod concludent pstrarea perfect a desenelor.Cartea de piatr", spune poetic dr. Cabrera, destinuie celui ce dorete s o neleag, viaa obinuit, de zi cu zi, a atlanilor, cunotinele lor foarte vaste din domeniile biologiei, chirurgiei, astrologiei, geografiei i tiinelor naturii.Pietrele gravate reprezint ansamblul de documente preistorice cel mai complet i cel mai bogat, coninnd informaii inedite.De unde provin pietrele de la Ica?Doctorul Cabrera nu dorea s dezvluie proveniena acestei comori nepreuite. La drept vorbind, era hruit de dou sentimente contradictorii: pe de o parte, tentaia de a da n vileag locul unde erau depozitate pietrele de la Ica, punnd astfel capt campaniei de defimare dus mpotriva sa de savanii de toate categoriile. (Mai erau i ruvoitorii care pretindeau c i pltete pe ranii de prin partea locului, ca s-i graveze i s-i patineze pietrele!) Pe de alt parte, vroia s pstreze taina, pentru a evita mulimea celor curioi i a prentmpina jaful; iat ce declara el, ncercnd s se justifice:Am izbutit s adun 11.000 de pietre, dar exist mult mai multe (n cadrul altei convorbiri, doctorul Cabrera a dat o cifr impresionant: 100.000). in s-mi completez colecia la maximum... Dar, nainte de a face orice destinuire, solicit s se aprobenumirea unei comisii de experi tiinifici, din care s fac parte i eu, i, de asemenea, instituirea unui sistem de paz permanent de ctre guvernul peruan, n vederea aprrii i pstrrii acestei bogii naionale."' Dar secretul pe care doctorul Cabrera l pstreaz cu atta grij este cunoscut de toat lumea. Se cunoate locul cu o aproximaie de civa kilometri de unde vin aceste pietre cu gravuri: de la treizeci de kilometri la sud-vest de Ica, spre Ocucaje, n vecintatea rului Ica. De cele mai multe ori pietrele sunt ngropate n grote sau n morminte.Chiar la Ocucaje, fiecare familie de rani are propriile sale piedras, frumos gravate. Cnd merg la ora, cei mai descurcrei le ofer turitilor bogai ndjduind s obin un pre bun. Alii le las mprtiate n dezordine prin curtea gospodriei sau n coteul de psri: sunt doar att de multe! Apoi, ca adevrai huaqueros (cuttori de vase de lut), ei tiu, din tat n fiu, unde le pot gsi.Dac piatra este de dimensiuni impuntoare, iar desenul este foarte bine realizat, se duc la doctorul Cabrera s-i arate descoperirea; poate va dori s o cumpere imediat!Este aproape sigur c aceste gravuri (grabados) erau cunoscute nc din secolul

  • XVII. Aceste pietre nu au prezentat mai mult interes dect silexurile cioplite sau vasele de lut din Paracas, care se gsesc din abunden n aceste locuri. O motenire preistoric impresionant ca a lor i fcea pe peruani s priveasc cu indiferen pietrele de la Ica.Munca i viaa omului preistoric destinuite de pietrele de la IcaPe aceste gliptolitos (gravuri n piatr) sunt nfiate scene din viaa cotidian, destul de banale, dar care dobndesc o valoare istoric excepional dac ele dateaz din era secundar sau teriar, dup afirmaiile doctorului Cabrera.n epocile acelea ndeprtate, n mijlocul unei flore bogate, n prezent complet disprut, miunau saurieni preistorici gigantici, ca dinozaurii, bra-hiozaurii, brontozaurii. In acest cadru uria i nspimnttor, omul ncerca s supravieuiasc i s-i impun prezena. El apare, reprezentat pe piatra pe care a gravat-o, scund, voinic, cu faa prelung, fruntea teit, nasul acvilin proeminent, brbia ieit n afar, buza superioar mai groas, acoperind-o pe cea inferioar i ochiul alungit spre tmpl. Prul este nfurat cu un fel de fular scrobit i bogat mpodobit. Fruntea este ncununat de o benti, n care sunt prinse frunze de arbori, cu aspect crnos, i cu nervuri bine desenate. Ca unic vemnt, o fie scurt din mpletituri, n jurul coapselor..."n toate situaiile n care este gravat pe aceste pietre, omul are o figur serioas i atent, n permanent stare de veghe, de pnd nencetat. Cu toate acestea, el arunc asupra lumii o privire vie i inteligent.Fie c se napoiaz de ia pescuit, cu spatele ncovoiat din cauza greutii petilor, fie c i ntinde arcul i urmrete cu privirea traiectoria uiertoarea sgeii aruncate asupra vreunui saurian de temut, fie c observ natura, trsturile feei sale denot aceeai concentrare, aceeai seriozitate.fntr-o gravur l vedem luptndu-se cu un bra-hiozaur enorm; este cocoat pe spinarea animalului i nvrtete deasupra capului, cu slbticie, un topor cu lam de metal. Alt brbat ncearc i el s-l loveasc cu cuitul su cu vrful ascuit al armei, ntr-un loc vulnerabil, ntre dou vertebre. Lupta este inegal i departe de a fi ctigat. Culcat pe o piatr plat, un dendrerpeton, un mic batracian preistoric, observ scena cu mult calm. ntr-un col, n prim plan, o pasre mare, semnnd cu un corb (arheopterixul care tria acum 180 milioane de ani), lovete cu ciocul scoara unui copac scorburos.n jurul lor crete o vegetaie deosebit de bogat i de frumoas, cu flori uriae.Umanoidul1' l castorulLa picioarele dinozaurului zace, fr via, un primat jumtate-om, jumtate-animal; a fost, desigur, rnit mortal n cursul luptei; coada sa ' lung, plat, e ntins jalnic pe sol!Acest primat umanoid rstoarn oare concepiile noastre n privina genezei omului? Este acea faimoas verig lips a trecerii de la lumea1) termenul se aplic aici fiinelor cu forme sau trsturi omeneti.animal la cea uman sau reprezint un stadiu sterp al evoluiei?Umanoidul nfiat pe pietrele de la Ica poate fi comparat cu omul-pete mitologic Cannes, zeul cobort pe pmnt pentru a civiliza popoarele Babiloniei. Conform legendei, ieea din ocean n fiecare diminea i se ducea la oameni, nvndu-i meteuguri necunoscute de ei, iniiindu-i n tainele multor tiine.Umanoidul este reprezentat, n mare cu un trup destul de asemntor cu al omului, n afara coloanei sale vertebrale care se sfrete printr-o coad lat, ca o palet de btut covoarele. Faa sa este alungit ca un bot, strjuit de lucirea ochilor mici, rotunzi. Picioarele sunt palmate i minile au unghii ascuite ca nite gheare.

  • Pe cteva piedras se vede un castor asemnarea e izbitoare, n Canada nu sunt ei supranumii, i n ziua de astzi, omuleii"? Ori, n anumite scene, aceste animale sunt nfiate ca ajutoare zeloase sau colaboratori ai omului, cruia i completeaz gesturile, secondndu-l la ndeplinirea lucrrilor cele mai delicate sau mai grele.Cartea de piatr ne ofer numeroase descoperiri, tot att de captivante ca i reprezentarea umanoizilor.Desene perfect gravate nfieaz oameni care analizeaz cu mare atenie cteva obiecte, privindu-le cu lupa, iar alii cerceteaz cerul cu o lunet, a crei dimensiune ne face s credem c este vorba despre un telescop puternic. De altfel, oadevrat cartografie a cerului, cu stele cztoare si nebuloase, este spat pe un mare numr de pietre de la Ica.Piatra numit a astronomilor" prezint povestea unei comete misterioase, n prim-plan, dou personaje astronomii privesc cu interes, cu ajutorul telescopului, un fenomen ceresc neobinuit; pe bolta cerului, ntr-o mare nvlmeal, stelele au o strlucire ciudat: unele sunt foarte aproape, luminoase, iar altele se vd doar ca nite puncte deprtate i terse. Pe cerul care arat ca la sfritul lumii, trei comete cu coam de foc intr n deriv cu o vitez uluitoare. Sub una din comete, un nor enorm se sparge n mii de buci, din care cade o ploaie torenial. Putem presupune c atunci a nceput Potopul pe pmnt. Zrim continente, n cea mai mare parte acoperite de ape; pe ocean plutete o singur barc, fugind de cataclismul dezlnuit. La bordul ei se disting foarte clar trei personaje.Dup toate probabilitile i potrivit textelor biblice i mitologice, piatra reprezint Potopul1' universal care a inundat continentele i a scufundat1) Potopul a fost patruzeci de zile pe pmnt. Apele au ajuns mari i au crescut foarte mult pe pmnt si corabia plutea pe deasupra apelor. Apele au ajuns din ce n ce mai mari i toi munii nali, care sunt sub cerul ntreg, au fost acoperii. Cu cincisprezece coi s-au nlat apele deasupra munilor, care au fost acoperii. i a pierit orice fptur care se mica pe pmnt, att psrile ct si vitele i fiarele, i toi oamenii. (...) Nu a rmas dect Noe i ce era cu el n corabie. (Geneza).Vas de lut pe care este pictat o caracati se remarc predilecia decoraiunilor cu subiecte marineAtlantida. Barca este, n cazul acesta, corabia lui Noe. Dar ipoteza pe care am formulat-o repune n discuie locul n care Noe a pus din nou piciorul pe uscat, dup ce faa pmntului se uscase": pe pantele abrupte ale muntelui Ararat sau n savanele Americii de Sud?Tunete, glasuri l un mare cutremur de pmnt...Potopul care a scufundat Atlantida a fost provocat, poate, de acea comet cu coam de foc" i cu cap de taur".Cldura pe care o rspndea era att de mare nct a prjolit totul pe Pmnt: incendiile, ntinse cu repeziciune, au distrus case, recolte, pomi. A urmat Potopul, dezlnuit de cdera unor ploi toreniale. Apele au acoperit tot", spune o legend babilo-nian.Continente ntregi s-au prbuit; soarele s-a acoperit, Pmntul a fost nghiit de ape, cerul era brzdat de stele strlucitoare", povesteau egiptenii.ase stele, ase stele au czut din cer n timpul Potopului", repet tradiia oral mexican.Un verset din Apocalipsa Sfntului loan descrie Potopul n termeni poetici: i au urmat fulgere, glasuri, tunete i s-a fcut un mare cutremur de pmnt, aa de tare, cum, de cnd este omul pe pmnt, nu a fost un cutremur aa de mare... i a venit grindin i foc amestecat cu snge, care au fost aruncate pepmnt: i a treia parte a pmntului a fost ars, i a treia parte din copaci au fost ari, i toat iarba verde a fost ars... i a czut din cer o stea mare, care ardea ca o fclie; a czut peste a treia parte din ruri i peste izvoarele apelor. Steaua se chema Pelin i a treia parte din ape s-a prefcut n pelin. i muli oameni au murit din pricina

  • apelor, pentru c fuseser fcute amare."Dac piatra astronomilor" ar figura ntr-adevr Potopul, ea ar contribui n mod sigur la datarea lui.Atlantida nainte de PotopAlte dou gliptolitos sunt corelate cu aceast piatr a astronomilor". Pe fiecare dintre ele, o adevrat hart geografic a erei secundare prezint patru continente n mijlocul oceanelor, foarte bine conturate; n mijlocul Oceanului Atlantic, e figurat continentul atlant cu o suprafa egal cu a Australiei actuale. Sunt trasate i ci de navigaie n jurul teritoriilor nconjurate de ape. n interior, Atlantida este mprit n trei zone: n partea superioar, o zon muntoas, cu vegetaie bogat; n dreapta, un umanoid care se ocup de pescuit; deducem c acolo era o zon cultivabil i rentabil din punct de vedere economic; n stnga, o cas aa cum ar de-sena-o un copil evoc felul de a petrece timpul liber, locul vilegiaturilor i al oraelor.Aa era lumea, aa era Atlantida, nainte ca Potopul s nimiceasc armonia dintre uscat i mare.Atlanll,medici mal buni dect profesorul BarnardPotopul a spulberat o civilizaie cu descoperiri excepionale" afirm doctorul Cabrera, convins de mesajul pietrelor de la Ica, vestigii autentice ale A-tlantidei".Unele, ilustrnd domeniul medicinii, sunt revelatoare pentru stadiul evoluat al tiinei atlanilor; exist piedras cu desene remarcabile, artnd n detaliu o cezarian, o recoltare de snge i un transplant de rinichi, de inim i... de creier!!Citind" aceste pietre putem trage concluzia c operaiile reueau de minune, datorit tehnicii ndrznee i marii dexteriti a chirurgilor-operatori.Pietrele de la Ica, dup prerea doctorului Cabrera, ne aduc dovezi concrete i indiscutabile a superioritii strmoilor notri. Profesorul Barnard, cruia i revine cinstea de a fi ncercat primul transplant de inim, n secolul XX, nu nlocuia total or-ganul bolnav; el nlocuia partea lezat cu partea sntoas corespunztoare, prelevat din inima unui om imediat ce se constata decesul su. Tehnica strmoilor notri atlani era total diferit: ea comporta nlocuirea integral a inimii i a vaselor sanguine (artere, vene).Desfurarea operaiei este gravat pe aproximativ douzeci de pietre. Operaia ncepe prin a-i lua snge unei femei nsrcinate; sngele este recoltat cu mult grij de chirurg.Doctorul Cabrera este de prere c sngele unei femei nsrcinate conine un hormon care anihileaz,sn transplantul de organe, fenomenul de respingere, att de periculos pentru pacientul operat. Acest punct de vedere nu este contestat de tiin1'. Se pare c atlanii nu erau necunosctori n problema respingerii grefei i gsiser mijloacele de a nltura manifestarea ei.Miestria chirurgilor atlaniPe pietrele urmtoare, urmrim ablaiunea inimii donatorului; chirurgul extrage inima din cutia toracic, o spal i o conecteaz direct la aorta i la vena cav a femeii nsrcinate, adormite,., (sub anestezie, prin instilarea unui anestezic vegetal?). Mai departe, citim" pe pietrele gravate restul operaiei: o perfuzie de snge; pacientul primete sngele de la femeia nsrcinat; se ntrezrete inima bolnavului: prezint leziuni grave, o n-groare, o ntrire a esuturilor. Dup ce pacientul este adormit chirurgul i incizeaz toracele, taie coastele, arterele i venele i scoate organul bolnav. Inima donatorului fusese tot timpul irigat cu1) Pentru explicarea fenomenului se vehiculeaz dou teze: a) un component al placentei, trofoblastul

  • (strat periferic al ovulului fecundat, permind implantarea sa n uter, bogat n materii hrnitoare) ar poseda nsuirea de a permite mamei acceptarea unui corp strin ca pe o structur aparinnd propriului esut; b) dup prerea americanilor, James H. Nelson Jr. i J. Edward Hali, funcionarea sistemului reticulo-endotelial, de care depinde respingerea, este mai slab n timpul sarcinii. (Encyclopsedia Universalis) (n. a.)sngele femeii gravide; doctorul o introduce n cutia toracic i ncepe s restabileasc circulaia sngelui: mai nti face sutura venelor i arterelor... munc extrem de migloas, care necesit mult concentrare i ndemnare, n timpul acesta bolnavul primete oxigen (?) i un lichid dintr-un aparat de instilat, printr-un tub introdus n esofag. Chirurgul a fcut toate suturile; i pune stetoscopul i ascult primele bti cardiace. Pare mulumit i se pregtete s deconecteze sistemul de instiiaie. Operaia a reuit: omul triete, n piept i bate o inim nou, sntoas!!Falsificatori geniali?Pietrele gritoare de la Ica dac sunt autentice reprezint documente nepreuite. Directorul Muzeului Aeronauticii din Peru este'adeptul autenticitii lor:Pietrele acestea au fost gravate de mai multe milenii; ele sunt cunoscute de mult vreme n Peru; peste patru sute de piedras exist n muzeul meu."Mineralogul Mauricio Hochschild de Pisco, dup o analiz minuioas, afirm c oxidarea natural datorit mbtrnirii acoper n acelai fel inciziile gravorului i suprafaa pietrelor. El atribuie pjetrelor o vechime de mai multe zeci de secole, fr a preciza o dat anume. Savantul rspunde astfel unor persoane care susin c era o falsificare pus la cale de ranii din Ocucaje sau de doctorul Cabrera:mi vine greu s cred c falsificatorii orict de geniali ar fi fost! au fost capabili s-i nchipuie deriva continentelor, s reprezinte animale preistorice uitate, cum sunt protoseratux sau styracozaurul sau s evoce transplantul de creier, operaie care nu se efectueaz nc nici n secolul nostru. Fr a mai pomeni despre gravura propriu-zis, cu tot ce implic ea: studiul, depozitarea materialului, instalarea unui atelier, munca migloas pe care ar necesita-o gravura i patina. S ne nelegem, toat povestea asta cu falsificatorii nu poate fi luat n serios!"Dinozauri i strui, o coexisten imposibil?Alt aspect al gravurilor n piatr de la Ica, a servit la contestarea vechimii lor milenare: contemporaneitatea unor animale. Unele au trit, ntr-adevr, n epoci diferite, diferena fiind de mii de ani. Pe cteva pietre se disting saurieni mari alturi de strui, canguri, pinguini, cmile, lilieci, chiar i cai, care au aprut mult mai trziu.Mauricio de Pisco consider c aceast necon-cordan este numai aparent, cci n Peru, condiiile ecologice extrem de favorabile au nlesnit supravieuirea saurienilor preistorici dup dispariia general a speciei, pn n epocile recente, cnd au aprut i celelalte animale."Poarta de intrare n monumentul numit Vistieria din Atria

    I'SATelescoape atlanteReproducerea unui telescop pe o piatr de la Ica poate surprinde; s-a demonstrat totui c, din vremuri strvechi, au fost folosite instrumente astronomice. Toate

  • civilizaiile trecute le menioneaz; ntr-o lucrare de istorie foarte cunoscut n China, Chou king (Confuciu), se spune c: Succesorul mpratului Yao (mort n 2258 .H.), intrnd n Sala Strbunilor unde sunt reprezentate astrele, a vzut tubul prin care erau observate."Profesorul Mianovski nu are nici o ndoial: strmoii incailor aveau lunete astronomice, chiar observatoare, tot att de perfecionate ca ale noastre. Afirmaia lui se bazeaz pe descoperirea pe care o fcuse n Bolivia: o mas din piatr, acoperit cu semne astronomice. Dup un studiu ndelungat, i-a dat seama c cizelurile reprezentau un loc precis al cerului pe care legenda l botezase regiunea unde este vnat struul ceresc" n care se produsese explozia unei supernove, dnd natere nebuloasei Gum. Aceasta se petrecea acum treizeci de mii de ani naintea erei noastre. Explozia nu a putut fi observat dect cu ajutorul unui telescop sau al unei lunete astronomice; de altfel, aceasta este i prerea astronomilor americani de la NASA, pentru care este exclus ca exploziile unor nove s fie vzute cu ochiul liber.Prin urmare, nu este ctui de puin paradoxal s admitem c strmoii notri atlani erau dotai cu telescoape.Mesajul secolului XXCum e posibil, vor spune civa contestatari nenduplecai, ca o civilizaie att de savant s prezinte, datorit unei tehnici superioare, transplantul de inim sau de creier i s-l nfieze n acelai timp pe chirurgul care efectueaz aceste operaii purtnd doar o fie de pnz n jurul coapselor?Prietenii doctorului Cabrera cred c e de ajuns s se aminteasc acestor increduli mesajul lansat n spaiu, n 1972, de ctre societatea extrem de civilizat a secolului XX, ctre civilizaiile ipotetice care ar putea exista la distan de milioane de ani-lumin de Terra. Mesajul, gravat pe o plac de aluminiu, cuprinde n afara formulelor matematice i tiinifice i a unui desen localiznd poziia planetei noastre pe harta cerului reprezentarea unui cuplu i a unui copil, inndu-se de mn. Brbatul, femeia i copilul sunt goi!Dup ct se pare, autenticitatea pietrelor de la Ica nu mai este ndoielnic. Vechimea lor poate fi ncadrat ntr-un interval de timp de la 30.000 de ani .H. la 5.000 de ani .H., sau, de la apariia nebuloasei Gum la Potopul universal.Lipsuri edificatoare?Pietrele de la Ica suscit n continuare polemici furtunoase. Dac a existat, cu mult naintea erei noastre, o civilizaie foarte evoluat, dovedind o tehnic superioar, n domenii att de variate ale* *6

    Ms*l * *S?J.

    tiinei, n medicin, astronomie i geografie, anumite deficiene pot prea surprinztoare.Cum este admisibil, insinueaz calomniatorii lui Cabrera, ca, din nenumratele scene nfiate, nici una s nu trateze o tem legat de agricultur, artizanat i industrie? Se pot reda foarte simplu: un ran la cmp, un meteugar mnuind sculele sale, mainrii n funciune. De ce nu ne-a adus la cunotin felul n care se desfura viaa n societate, nsoit de reprezentarea unei aezri omeneti, cum ar fi satul sau oraul? Cum a putut o civilizaie att de dezvoltat s nu lase nici o mrturie a scrierii sale? Pe de alt parte, n afara scenei Potopului cu corabia purtat de ape, pietrele gravate nu nfieaz nici un mijloc de locomoie, nici un vehicul cu roi. De ce, cu excepia lupei i a telescopului, nu exist nici o alt reprezentare a vreunor aparate?De asemenea, nici o scen nu sugereaz ritualuri religioase, n timp ce toate

  • civilizaiile dezvoltate ntr-o oarecare msur au lsat mrturii ale credinelor lor n supranatural. Attea deficiene" pot s ne conving de faptul c civilizaia atlanta nu este dect o amgire sau o nlucire, izvort din imaginaia oamenilor dornici s-i nchipuie c au strmoi foarte evoluai, cu nsuiri uimitoare.Istoria a uitat un popor strvechi...Tradiiile i textele strvechi evoc n mod asemntor povestea Strmoilor Ilutri care au creat o civilizaie uluitoare, n care tiina era atotstpni-toare. Din nefericire, vestigiile acestei culturi seamn cu pietrele de la Ica, sunt ambigue...n cteva legende indiene se povestete c zeii s-au nfruntat ntr-un rzboi atomic, c au prsit Pmntul n nave spaiale ndreptndu-se spre stele i nimeni nu a mai aflat ce li s-a ntmplat, n Biblie se vorbete despre Potop, de care a scpat numai Noe mpreun cu vieuitoarele ncrcate pe corabia sa. Toate religiile i toate miturile converg spre acest punct: o civilizaie evoluat a existat cndva i s-a spulberat ntr-un cataclism geologic. Specialitii n preistorie consider aceast ipotez puin probabil, deoarece cele cteva dovezi de care dispunem sunt prea neclare. Cu toate acestea, pietrele gravate de la Ica exist i evoc, scen cu scen, istoria unui popor inteligent, curajos, inventiv, care a trit cu 30.000 de ani naintea erei noastre. Pietrele acestea, explic directorul Muzeului Aeronauticii din Peru, constituie mesajul transmis de un popor strvechi, uitat de istorie".Fr ndoial, nu s-a dovedit c atlanii dac au existat vreodat au atins efectiv uri grad de civilizaie egal sau superior nou; dar, dac i dm crezare doctorului Cabrera, pe anumite pietre sunt gravate revelaii stranii, reflectri ale unor descoperiri unice i a unor taine prea nfricotoare pentru a fi dezvluite.Polemici aprigePietrele de la Ica suscit polemici aprige.Cea mai mare mistificare a secolului", declar etnologul american Resse, care vede n doctorul Cabrera un aiurit, fr un dram de spirit tiinific".Pietrele de la Ica ne ndeamn la cercetare i studiu", susinejn schimb,doctorul Derek Price de la Cambridge, care poart o coresponden susinut cu doctorul Cabrera, om demn de toat stima i ncrederea, nsufleit de un spirit tiinific incontestabil".Doctorul Derek Price a devenit celebru n 1959 elucidnd misterul unui obiect bizar, adus la suprafa de marinarii greci, n Marea Mediteran. Dup'cercetri ndelungate, el a identificat obiectul cu un model redus al sistemului solar, construit cu 2000 de ani naintea lui Hristos, de un meter necunoscut.Este un model de cea mai mare precizie, care reprezint Luna, Pmntul, Soarele i planetele. Acest angrenaj complicat i exact este acionat de o manivel care pstreaz fiecare corp ceresc n poziia lui fireasc.Descoperirea unui astfel de obiect este tot att de uluitoare ca descoperirea unui avion cu reacie n mormntul faraonului Tutankamon". Cu privire la pietrele de la Ica, profesorul Price adaug:Nu sunt deloc neobinuite, nici mai surprinztoare dect modelul acesta al sistemului solar."Mayaii i egiptenii, urmaii atlantilor?I.SV

    I^Jndva a czut din cer o stea i flcrile au cuprins ntreaga fire. Toi au pierit iar eu am scpat cu via. Dar cnd am vzut grmada de trupuri arse, amrciunea mea a

  • fost att de mare, nct era s mor de durere."Acesta este mesajul hieroglific nscris pe un papirus1) aparinnd dinastiei a Xll-a egiptene. El evoc, Tn felul su, dispariia Atlantidei. Ori, n cealalt parte a Oceanului Atlantic, la mii de kilometri de malurile Nilului, legendele incase i mayase relateaz, n termeni aproape identici, folosind aceleai simboluri, marele naufragiu", cderea stelei", pieirea n adncuri, fiind acoperit de valuri, a unei mprii vestite, odinioar1) acest papirus se afl la muzeul Ermitaj din Sankt-Peters-burg, ca i alte vestigii ale Egiptului antic.puternic i suveran". Astfel, un trib de indieni albi, paria, stabilit n satul numit n mod ciudat Atlan! pstreaz o tradiie oral aproape milenar^ amintind de Insula cea mare", pe care un cataclism uria a distrus-o, scufundnd-o n adncul apelor oceanului.O tez ndrzneaAtlantologii, fie rui, ca profesorul Nikolai Giroff, fie americani, ca Andrew Thomas, fie germani, ca arheologul Leo Frobenius, sau francezi, ca Paul Le Cour i Georges Barbarin, se vor folosi de aceast coinciden, pentru a afirma c povestirea lui Platon nu se refer ctui de puin la o legend confuz, ci la o realitate istoric.Teza susinut de aceti specialiti se rezum la faptul c egiptenii, de o parte a oceanului, mayaii i incaii de cealalt parte, sunt ultimii supravieuitori ai poporului atlant care tria, n vremuri strvechi, pe un continent imens, situat n mijlocul Oceanului Atlantic. Este o tez ndrznea, dar care se bizuie pe o mulime de fapte de ordin arheologic, artistic, ritualic, chiar i iniiatic, dup prerea unora.Nu ne permitem s apreciem autenticitatea i soliditatea acestei teze; noi ne mulumim s o prezentm. Dup prerea noastr, teza este complex, captivant, strnind curiozitatea i interesul pentru cercetare, pentru c propune dezlegarea multor alte mistere ale istoriei.Indienii din America l egiptenii: aceeai obrieDac refuzm s acceptm teoria Atlantidei, scria abatele Moreux, originea civilizaiei Lumii Noi, care se susine prin vestigiile mayase, incase, i cea a civilizaiei egiptene ar fi cu totul de neneles."Referindu-se la povestirea lui Platon, abatele Moreux specific urmtoarele:Legendele au nregistrat n foarte mic msur vocile neamului disprut al atlanilor. Nou ne revine misiunea de a le amplifica, de a le face clare i uor de neles, prin capacitatea noastr de a deduce i imaginaia creatoare."Printre dovezile care ar putea determina obria comun a indienilor din America i a egiptenilor figureaz n primul rnd asemnarea izbitoare a scrierilor lor. Intr-adevr, de cincizeci de ani arheologii studiaz, comparativ, hieroglifele Americii preistorice i cele ale Egiptului antic.Un cercettor francez, Auguste Le Plongeon, citeaz treisprezece semne mayajse care sunt identice cu cele folosite n Egipt, fn plus, conform datelor actuale prezentate de egiptologi, acele treisprezece semne mayase care au fost descifrate, au absolut acelai sens ca semnele egiptene. Un alt cercettor, dr. Bertoni, constat, la rndul su, c guaranii1' care triesc n Paraguay au acelai sistem de scriere ca egiptenii.1) populaie indian din Paraguay.n lucrarea Enigma Atlantide!, aprut n 1952, unul dintre cei mai buni specialiti francezi n acest domeniu, colonelul A. Braghine, aduce la cunotina cititorilor cteva fapte uimitoare, i anume nenumratele asemnri care exist ntre hieroglifele egiptene, pe de o parte, i cele care se ntlnesc i n prezent n marile pduri virgine ale Amazonie'i, n America central, n Brazilia i, n mod deosebit, n statul Mato Grosso.

  • Asemnri care nu pot fi datorate ntmplriiPentru colonelul Braghine nu exist nici un dubiu: strmoii egiptenilor nu pot fi dect indienii din America, colonizai i puternic influenai de cultura i civilizaia atlanta, care au emigrat spre Africa n urma cataclismului.Cum s-ar putea explica altfel asemnrile, uneori surprinztoare, impresionante, care se pot constata ntre concepiile religioase i astronomice, arhitectura i, n general, civilizaia egiptenilor, a sumerienilor1', atoltecilor2', a incailor, a mayailor?Toate datele acestea fac extrem de plauzibil ipoteza originii americano-atlante a civilizaiei egiptene".1) fceau parte din populaia de baz a vechiului inut al Sumerului din sudul Mesopotamiei.2) populaie indian din Mexic.[n prezent, dup cteva zeci de ani de la publicarea lor, ipotezele lui Braghine sunt confirmate n mod remarcabil de lucrrile ntreprinse de arheologi. Att pe rmurile Nilului, ct i n regiunile accidentate ale Yucatanului, leagnul strvechiului imperiu Maya, arheologii, venii din toate colurile lumii, de naionaliti diferite, avnd o cultur vast, dar si concepii variate, scot la iveal aceleai semne misterioase: arabescuri, desene complicate, cadre dreptunghiulare; ei descoper aceleai motive, aceleai ornamente, pe picturile murale. Aceeai vietate sacr, scarabeul, este reprezentat frecvent att pe frontonul unui templu maya ct i pe frescele egiptene..Aceste asemnri tulburtoare nu pot rezulta doar dintr-o pur ntmplare", afirm etnologul american James Churchward.Secretele metafizice egiptene: papirusul Iul AnanaChurchward adaug nenumrate precizri, dintre cele mai interesante, pentru a demonstra paralelismul dintre riturile, semnele i credinele civilizaiilor americane precolumbiene i civilizaia egiptean. Dup prerea sa, ele sunt identice.Dup treizeci de ani de cercetri ntreprinse, rnd pe rnd, n Egipt i n America latin, Churchward a izbutit s stabileasc precis analogiile fascinante care exist ntre credinele religioase egiptene i cele ale indienilor din America. Citmv>'

    ii,vv-una dintre nenumratele dovezi susinute de acest etnolog.Papirusul lui Anana, eful scribilor pe vremea faraonului Seti II (secolul XIV.H.) ne ncredineaz secretele metafizicii egiptene care, dup prerea lui Churchward, sunt asemntoare sub toate aspectele cu credinele nrdcinate ale indienilor din America".Ce destinuia acest papirus?Privii, nu este scris pe acest sul? Citii, voi, care l vei descoperi n vremuri viitoare, dac zeii votri v-au hrzit putina de a citi. Citii, o, copii ai zilei de mine, i aflai tainele trecutului, care vou vi se pare ndeprtat, fiind, n realitate, foarte apropiat.Oamenii nu triesc doar o singur dat pentru a disprea apoi pe veci; ei triesc mai multe viei, n locuri diferite, dar nu ntotdeauna n lumea aceasta, ntre un fel de via i altul exist un vl ntunecat, de neptruns.Porile se vor deschide n cele din urm i vom vedea toate slile prin care am pit din timpuri strvechi.Religia noastr ne nva c vom tri venic. Ori, venicia neavnd sfrit nu poate avea nici nceput, este un cerc nchis; n consecin, dac un fapt e adevrat, i anume c trim venic, cellalt trebuie s fie tot att de adevrat, c am trit dintot-deauna.Oamenii cred c Dumnezeu are mai multe fee si fiecare este ncredinat c faa pe

  • care o vede este aceea a adevratului i unicului Dumnezeu. Cu toate acestea, ei se neal, pentru c toate feele, toate aspectele sunt ale aceluiai Dumnezeu.Ka-ul nostru, stpnul nostru spiritual, ni-l nfieaz n diferite feluri. Cercetnd izvoarele nesecate de nelepciune care slluiete n esena spiritului uman, descoperim frnturi de adevr care ne dau nou, celor nvai, puterea de a nfptui minuni.Spiritul nu trebuie judecat dup trup, nici Dumnezeu dup locaul su."l se vor dezvlui diferitele viei trecute"La egipteni, scarabeul nu reprezint un zeu, ci simbolul Creatorului, deoarece rostogolete un bulgre de pmnt, unde i depune oule,' dup cum Creatorul face s se roteasc pmntul, care este rotund i d via lumii ntregi.Toi zeii trimit cu iubire acestui pmnt darurile lor, fr de care am nceta de a exista. Credina mea m instruiete i m pregtete, ea m nva mult mai multe lucruri dect a voastr, mi spune c viaa nu sfrete odat cu moartea i c dragostea, fiind esena vieii, va dinui venic."Puterea legturii nevzute va uni dou suflete nc mult vreme dup ce lumea se va fi sfrit.Spiritele sau sufletele dintr-o ncarnare se vor ntlni poate ntr-alt ncarnare i ele se vor simi atrase ca de o putere magnetic fr s neleag raiunea acestei apropieri.Omul triete din nou, de mai multe ori, fr a-i cunoate vieile trecute, poate doar n vreun vis, cnd gndurile l poart spre o mprejurare sau un eveniment dintr-o ncarnare precedent. Dar el nu tie nimic despre acest eveniment, nu tie unde i cum s-a produs; l percepe ca pe ceva cunoscut, familiar. Cu toate acestea, n cele din urm, toate aceste viei trecute i se vor dezvlui."Diviniti egiptene l spirite mayaIndienii din America i egiptenii nu au numai aceleai credine religioase. Ei au, de asemenea, anumite rituri i anumite ceremonii comune.ncoronarea regelui zipa tribului chibcha, n Columbia, dup cum afirm abatele Moreux (n tiina misterioas a faraonilor), seamn cu ceremoniile de ncoronare a faraonilor. La anumite triburi americane din epoca preistoric se practic circumcizia ca n Egiptul antic, n cadrul aceluiai ceremonial, folosind un cuit de silex. Trebuie, de asemenea, s semnalm o similitudine foarte mare ntre vemintele i podoabele simbolice, specifice preoilor aparinnd unor triburi din America de Sud i cele ale preoilor din Egiptul antic.Egiptenii credeau c boita cereasc este susinut, n cele patru puncte ale zrii, de patrudiviniti numite Canope1', al cror printe este Ho-rus; urnele coninnd mruntaiele defunctului erau mpodobite cu reprezentri ale acestor diviniti. Mayaii credeau, de asemenea, c spiritele Can, Muluc, Ix i Cauac sprijin cele patru puncte cardi-nale i ei atribuiau fiecrui Bacab (spiritul) o culoare diferit: cel din rsrit era rou; cel din nord, negru; cel din sud, galben i cel din vest, alb. Ei procedau la fel, depunnd mruntaiele rposailor n patru urne, pe fiecare dintre ele fiind reprezentat cte un Bacab."n folclorul unor indieni din Anzi, ypurinii, nrudii de aproape cu triburile anti i quitchua aymara, descoperim un mit foarte asemntor celui al lui Or-feu i Euridice, precum i o poveste care amintete, parial, de legendele din ciclul lui Isis i Osiris.Statuetele coleciei FrancoExist un numr considerabil de obiecte de art descoperite n America, semnnd pn n cele mai mici detalii cu obiecte egiptene de acelai fel, afirm abatele

  • Moreux. Ne referim la anumite statui figurnd n Muzeul Naional mexican i1) Canopele erau vase folosite de egipteni i de etrusci pentru depunerea viscerelor defuncilor mumificai. Canopele egiptene erau de obicei n numr de patru i pe capacele lor figurau busturile celor patru fii ai lui Osiris': un om, un ci-nocefal, un erete, un acal.ndeosebi la aceea care o nfieaz pe zeia Xo-chipilli, n ti! autentic egiptean. Remarcm la mai multe busturi mexicane aranjarea prului n felul att de caracteristic egiptenilor. Cele dou statuete gsite la Sn Salvador par o reproducere exact a mumiilor egiptene, bineneles n afara caracterelor gravate pe piedestal. De asemenea, s-au descoperit, n ruinele piramidei de la Sihuatan, n Sn Salvador, statuete cu cap de lup, amintind Anubis-ul egiptean, constituind pn acum unicul indiciu de zoolatrie descoperit n America. Statuetele coleciei Franco, din Quito (Ecuador), prezint detalii tipic egiptene: coafura, barba, vemintele, pectoralii1' preoilor... Revelaia, destul de ciudat, a existenei n America preistoric a unei rase de oameni brboi este confirmat, o dat mai mult, de statuia reprezentnd Omul brbos, descoperit printe ruinele oraului Tiahuanaco, singura care a fost cruat de vandalismul primilor cuceritori spanioli ai BolJviei."Un btrn Inca de vi nobilCuttorii de comori, mai puin riguroi dect etnologii, dar mai preocupai de obinerea unor rezultate imediate, au contribuit i ei, involuntar, dup ct se pare, la formarea convingerii c indienii i egiptenii aveau origine comun.1) pieptar de metal mpodobit cu pietre scumpe, pe care l purtau faraonii egipteni si marele preot la evrei.Florent Ramauge nu este ctui de puin un om dezinteresat. Dei manifest cel mai viu interes pentru legendele strvechi incase, ncercnd s ptrund tainele lor, dezlegndu-le misterele, aflndu-le tlcul ascuns, el nzuiete, dup ct se pare, s descopere una din comorile fantastice care au aprins imaginaia multora, de-a lungul secolelor.Citm relatarea lui Ramauge, menionat de Robert Charroux1', cruia i se destinuise. Cadrul acestei povestiri este lacul Titicaca, mare interioar mic, situat la grania Perului i a Boliviei, la... 4.000 m altitudine. Vom regsi n Egipt echivalentul acestei poveti surprinztoare.Un btrn inca, de vi nobil, respectnd tradiiile strbunilor si crora le cunotea cele mai importante taine, ajuns la sfritul vieii, s-a aflat ntr-o mare ncurctur, pentru c era unicul deintor al unui secret de o importan covritoare, care nu trebuia s dispar odat cu el.Era vorba despre dou comori incase, neasemuite tezaure, pe care preoii Soarelui le ngropa-ser n Anzii Cordilieri, n dou ascunztori numite: Pez Grande i Pez Chico.Ori, btrnul nobil inca avea un prieten spaniol, om de caracter, cu nalte principii morale, sincer admirator al obiceiurilor btinailor dup prerea lui care i artase mult prietenie i i dduse nenumrate dovezi de solicitudine.1) Robert Charroux, Tresors du monde, Fayard, 1962 (n. a.).-^fl*v-3'"'*,

    Aadar, acest spaniol era incontestabil cel mai bun prieten al su i, dup o ndelungat chibzuin, incaul a hotrt s-i destinuie lui uluitorul secret al lui Pez Grande i Pez Chico, astfel nct acesta s-i moteneasc taina legendar."A deschide trei pori pentru a ajunge la sanctuar"L-a chemat la el i i-a spus:.Ascult, prietene! Mi-ai dovedit ntotdeauna c mi eti prieten i c m preuieti. Eu am toat ncrederea n nobleea ta sufleteasc i n mrinimia ta. Nu mai am mult de

  • trit: zilele mi sunt numrate. Am datoria sfnt de a transmite taina ncredinat mie de strmoii mei.ie, prietene, i voi spune unde se afl comoara de la Pez Chico: n Anzii din Carahaya, pe coasta vii unde curge rul. Vei gsi o peter pe care o lumineaz soarele, cu prima raz a rsritului. Blocuri mari de piatr astup fundul peterii i va trebui s caui pn cnd vei descoperi o crptur, larg ct s poat trece un om. Dincolo de ea, un tunel ptrunde n adncul muntelui i va trebui s deschizi una dup alta trei pori pn vei ajunge la sanctuarul secret.Prima poart este din aram i se deschide cu o cheie de aur. A doua este din argint i se deschide cu o cheie de aram. A treia este din aur i se deschide cu o cheie de argint.n sanctuar vei gsi multe bogii strnse laolalt; statui din metal preios i un disc de aur pe care l vei lua i mi-l vei aduce, cci vreau s-l privesc cu luare-aminte nainte de a-mi da sufletul. Apoi, l vei duce napoi n sanctuar i vei veghea cu cea mai mare grij ca s nu se nstrineze nici cea mai mic parte din bogiile care-i aparin zeului."La lumina unul felinar s-a nverunat ore n ir mpotriva statuii Zeulul-SoareSpaniolul a promis tot ce a dorit btrnul i a plecat spre Anzii din Carahaya.Dar, pe msur ce nainta n munte, febra aurului l cuprindea i i lua minile. A ptruns n peter i, pentru c ncuietorile funcionau anevoie, a forat porile i a prdat sanctuarul, lund tot ce era mai de pre. Dar acest jaf i-a mrit nebunia, pofta nesbuit, nestvilit, de a-i nsui comoara de la Pez Grande, care era i mai uimitoare.El s-a napoiat la casa btrnului inca; prin ameninri si alte forme de constrngere, a ncercat s-l fac s mrturiseasc secretul marelui tezaur. Nu, a spus incaul. Tu m-ai nelat, ai trdat ncrederea pe care am avut-o n tine i nu vei ajunge niciodat s afli taina lui Pez Grande.,. niciodat^... niciodat..."nainte de a muri n chinuri, torturat, btrnul a optit cteva cuvinte care l-au nflcrat pe spaniol:Intrarea la Pez Grande se afl sub statuia Zeului-Soare, dar nu o vei gsi!"Spaniolul i-a amintit c n sanctuarul de la Pez Chico exista o astfel de statuie i a neles sau a presupus c va trebui s caute mai bine n peter. S-a rentors acolo, cu un trncop i o lopat. La lumina unui felinar ajncercat ore n ir s deplaseze statuia zeului, n momentul n care a reuit s o rstoarne, pereii peterii s-au prbuit i l-u ngropat sub drmturile lor.n felul acesta a fost pecetluit secretul ascunztorilor Pez Chico i Pez Grande, despre a cror existen s-a aflat pe ci netiute i tainice.Comoara fabuloas a faraonilorTuneluri care duc la sanctuare, discuri de aur, statuete preioase, Zeul-Soare, pedepsirea profanatorului: toate aceste elemente se regsesc, cu o asemnare tulburtoare, n legendele privind comorile Egiptului antic, aa cum sunt povestite de un admirabil cronicar al secolului X, AI-Massudi, n lucrarea sa intitulat Pajitile de aur^.Prezentm un fragment referitor la tezaurul fabulos al faraonilor, despre care AI-Massudi afirm c a fost inta explorrilor mai multor generaii de cuttori de comori arabi:1) Le P/a/nes cfor(Murujad-dhahab), Editions An-Nahar, Le Caire, 1954) (n. a.).Simindu-i sfritul aproape, eful scribilor l-a chemat la cptiul su pe fiul cel mare, vrnd s-i ncredineze un secret nemaiauzit. Fiule, a spus el, zilele mele sunt numrate i simt cum m nvluie umbra morii. Dar nu pot s m duc fr a-i

  • destinui locul unde se afl comoara neasemuit de mare a Zeului. Este un tezaur pe care nici o minte omeneasc nu o poate nici concepe, nici preui cum se cuvine. Povestea ei dateaz din vremuri strvechi, de acum multe mii de ani i obria ei se pierde n negurile istoriei. O veche legend menioneaz faptul c tezaurul acesta uluitor a fost adus n Egipt, de demult, de str-strmoii notri ilutri, care veniser din partea cealalt a mrii, lat tot ce pot s-i spun despre aceast comoar. Dac m vei ntreba n ce const nu voi putea rspunde cererii tale, satis-fcndu-i curiozitatea, pentru c ceea ce cuprinde trebuie s rmn secret, i voi spune doar c poi numra tot attea pietre preioase cte stele sunt pe bolta cerului, statui din aur att de grele nct unui om nu-i este cu putin s le ridice, manuscrise unice care prezint istoria neamului nostru, obiecte de cult executate din materialele cele mai rare i mai preioase, discuri din aur, simbolurile misterioase ale strvechiului Zeu-Soare, attea comori nemaivzute, uimitoare, care depesc orice nchipuire.Aceste minuni, fiule,'nu fac pare numai din categoria celor care pot strni lcomia omeneasc. Sunt i minuni ale tiinei celei mai nalte, motenite de la strmoii notri, unelte uluitoare, adevrate miracole, care-i ngduie omului s msoare timpul, s prevad viitorul, s zboare n vzduh, s semite sub ap cu tot atta uurin ca i pe pmnt."Dup ce a descris astfel acest fezaur fantastic, care amintete foarte bine de comoara btrnului inca, eful scribilor i-a destinuit fiului su itine-rariul misterios care l va duce la ascunztoare.Asemenea legendei incase, itinerariul este marcat de treceri subterane pn la intrarea n sanctuar. Cele dou poveti sfresc n mod analog. Fiul scribului, furat de patim i de lcomia lui nemrginit, nnebunete i moare, acoperit de apele Nilului, aproape de Marea Piramid.Greutatea paharului plin sau gol rmnea constantCronicarul AI-Massudi menioneaz, n mai multe rnduri, puterea malefic a Marii Piramide, care comunic cu Nilul printr-un tunel blestemat: toi cei care au ncercat s treac prin el au pltit cu viaa cutezana lor.Sub domnia lui Ahmed Ben Tulunz un grup de oameni a intrat n Marea Piramid. Intr-una din camere, au descoperit un pahar din sticl, executat ntr-un fel cu totul deosebit i de o culoare rar, miastr; cnd au ieit din piramid i-au dat seama c unul dintre ei lipsete. S-au rentors s-l caute, dar omul acela le-a ieit n cale, gol, i le-a spus: Nu m urmai, nu m cutai! i a disprut n Piramid. Ceilali au neles c era sub puterea unei vrji i i-au povestit totul lui Ahmed Ben Tulun,Compotier n stil Kamara (2000 .H.) de o extrem finee, pn la transparen.care a interzis intrarea n Piramid. Dup aceea, el a pus stpnire pe paharul de sticl, l-a cntrit i a putut constata c avea o greutate constant, chiar dac era gol sau plin."Un lan nentrerupt de piramide din Africa pn n America CentralPiramidele i tainele lor constituie, de altfel, una dintre cele mai puternice dovezi invocate de toi cei care consider c egiptenii i indienii din America au motenit cultura atlanilor, a ultimilor supravieuitori ai tlantidei, dup distrugerea ei catastrofal.Cum s-ar putea explica altfel similitudinile izbitoare, surprinztoare, ntre piramidele Egiptului i cele din Lumea Nou?Revista Atlantis a consacrat Atlantide! nenumrate studii i cercetri deosebit de interesante, lat rspunsul pe care-l propune la ntrebarea de mai sus:,Aceast asemnare este extrem de evident n cazul piramidelor americane i al porilor monumentale ale Templului Soarelui din Tiahuanaco, n Bolivia. Egiptul nu a fost singura ar n care s-au nlat piramide. Asemenea monumente alctuiesc un fel de lan, care ncepe din Armenia (v. descoperirile fcute la Ani de profesorul Marr, arheolog rus), apoi strbate Mesopotamia cu ziguratele"

  • 1) edificiu n form de piramid cu trepte, avnd n vrf un templu, specific civilizaiei Mesopotamiei.sale, trece prin Egipt si, dincolo de Atlantic, continu de-a lungul Yucatanului, pe podiurile nalte ale Mexicului, n Guatemala i Sn Salvador. Piramidele construite de tolteci i de mayai sunt orientate cu o precizie uimitoare i nu exist nici o ndoial asupra semnificaiei lor astronomice. Aceast particularitate atrage atenia asupra ultimelor descoperiri fcute n domeniul structurii Marii Piramide de la Gizeh. ntr-o serie de articole publicate n 1935, n Revue scientifique, un savant francez, generalul Langlois, punea n discuie existena unei misterioase rase preistorice care i-a precedat, n America, pe tolteci, mayai i alte rase cu o civilizaie relativ naintat. Aceste populaii ciudate, care aveau cunotine vaste n domeniul matematicii i al astronomiei, au nlat numeroase piramide, care sunt orientate cu cea mai mare exactitate. Uneori, aceast orientare ne-a permis chiar s le datm; astfel, ele ar aparine, n general, perioadei cuprinse ntre anii 3000 !H. i nceputul erei cretine, n ceea ce m privete, eu cred c sunt cteva piramide americane mult mai vechi; de exemplu, Marea Piramid de la Teotihuacan a fost construit, dup toate probabilitile, cu multe mii de ani naintea erei noastre.De altfel, dup cum se pare, att n America, ct i n Egipt, monumentele mai vechi au reprezentat modele care au fost imitate, iar toltecii i ma-yaii au nlat piramide asemntoare celor ridicate de predecesorii lor, fr s-i dea seama de tlcul adnc al monumentelor motenite. Legendele destul de confuze, rspndite la indieni, amintescfaptul c marile piramide din Lumea Nou au fost construite de uriai de origine necunoscut, care au pierit n urma unor mari catastrofe, nsoite de inundaii i cutremure, n limbajul lor pitoresc, indienii de pe Orinoco1' numesc aceast epoc: Vremea cnd pdurile erau inundate" (Catenamanoa). Asemnarea dintre edificiile preistorice ale Americii i construciile egiptene i babiloniene este uneori surprinztoare. Vestita piramid n trepte de la Sakkarah, n Egipt, este ntru totul o copie a piramidelor mexicane."Egiptenii au motenitcunotinele lor tiinifice de la atlanlUn alt autor, Serge Hutin2', prezint numeroase exemple cu privire la legtura strns dintre civilizaia egiptean i cea a Americii preistorice. El analizeaz n amnunime numeroasele analogii dintre piramidele egiptene i cele de la Xochicalco, Teotihuacan i Sihuatan, n Sn Salvador. Citm cteva afirmaii ale lui Serge Hutin: Toate monumentele acestea, fie edificii preistorice americane, fie monumente egiptene, caut s impresioneze prin dimensiunile lor. Se nelege c oamenii care le-au cldit au dorit s realizeze o1) fluviu n America de Sud (2160 km) pe teritoriile statelor Venezuela i Columbia.2) n lucrarea Oameni i civilizaii fantastice, colecia Aventura misterioas" 1970 (n. a.).lucrare care s dinuiasc venic i au cutat s-i ating scopul alegnd piramida, cea mai rezistent, dup prerea lor, sau monoliii enormi. Aceast tendin de a executa opere de dimensiuni colosale se ntlnete la multe civilizaii, ncepnd cu cea din Mesopotafnia i sfrind cu cea din Bretania1'. Pe o ntindere imens, din America Central pn n Babilonia, arhitectura preistoric se caracterizeaz printr-o mare simplitate, pur geometric, a liniilor edificiilor, care produce uneori o impresie de nermurit frumusee, conferindu-le, n acelai timp, cea mai mare trinicie.Pentru aceast strns nrudire, ntre civilizaia Americii preistorice i civilizaia egiptean, stau mrturie ruinele de la Palenque, Ocochingo, palatele de la Mitla, piramidele de la Xochicalco, Teotihuacan si Sihuatan, ornamentele Templului Soarelui de la Cuzco, portalul monolitic al templului ciclopean de la Tiahuanaco care, dup toate probabilitile, a fost n acelai timp i un observator astronomic si

  • multe alte monumente risipite ici i colo n America Central i n America de Sud. Menionm c A. Poznansky i R. Mueller se cred ndreptii s dateze ntemeierea oraului i a portului Tiahuanaco aproximativ n anii 1300 .H.1) Bretagne, peninsul n nord-vestul Franei, udat de apele strmtorii La Manche i ale Oceanului Atlantic; bretonii sunt descendenii celilor venii din insulele britanice n secolele V-VI.Probabil atlanii sunt cei care au transmis egiptenilor cunotinele tiinifice, dup cum rezult din cercetrile efectuate cu privire la structura Marei Piramide de la Gizeh, i care depesc mult ceea ce tiam despre tiina egiptean. Situarea central a continentului atlant, Tn mijlocul oceanului, a contribuit, fr ndoial, la extinderea influenei sale asupra lumii civilizate din acea vreme; raza sa de aciune s-a ntins spre vest, pn n Yucatan i Mexic i spre est, pn la bazinul mediteranean i Babilonia."Opt milioane de lucrtori pentru construirea piramidei Iul Keopsn stadiul actual al cercetrilor arheologice nu dispunem de date asupra tehnicii folosite de indienii din America la construirea piramidelor lor.n schimb, mai multe relatri prezint numeroase informaii precise cu privire la construirea piramidelor egiptene. Istoricul grec Herodot precizeaz c pentru construirea Marii Piramide a lui Keops au lucrat echipe de 100.000 de oameni, timp de douzeci de ani; pentru meninerea unui ritm de munc satisfctor, echipele se schimbau o dat la trei luni. Ajungem astfel, printr-un calcul simplu, la un numr fantastic: opt milioane de lucrtori, n aceti douzeci de ani.Herodot, ca i Solon, deinea aceste informaii de la preoii egipteni; el povestete, n continuare, conform aceleiai surse, c, n primul rnd, s-afcut un drum pentru transportul materialelor. Numai lucrarea aceasta a necesitat zece ani. Istoricul grec descrie apoi utilajele ciudate, executate pentru ridicarea blocurilor de piatr, unele cntrind chiar mai multe tone. Dup terminarea construciei pro-priu-zise, Marea Piramid a fost acoperit'cu blocuri de calcar enorme, pe care arhitecii au nscris, cu grij, metodele lor de lucru mrturii nepieritoare ale vremurilor acelora.Timpului nu-l pas de nimic,Iar piramidelor nu le pas de timp"Andrew Thomas1) stabilete o paralel ntre giganticele blocuri de piatr folosite de indienii din America i de egipteni pentru ridicarea piramidelor lor, i anume:Cnd a fost descoperit zidria preincas, la Ollantay-Tambo si Sacsahuaman, n Peru, greutatea unor blocuri de piatr a fost apreciat la peste o sut de tone. In ciuda masei lor enorme, blocurile erau aezate cu o precizie uimitoare, iar rosturile se distingeau cu mult greutate cu ochiul liber, n afara Egiptului, astfel de construcii, asemenea celor ridicate de arhitecii din Peru, nu se ntlnesc n nici o alt ar.Marea Piramid a lui Keops, din Egipt, reprezint o construcie de o precizie uluitoare pentru1) n lucrarea Secretele Atlantide!, ed. Robert Laffont 1969 (n. a.).vremea aceea. Cei care au executat-o cunoteau geometria i arhitectura, la un nivel superior. Astfel, s-a putut spune: Timpului nu-i pas de nimic, iar piramidelor nu le pas de timp".Blocurile lefuite, cntrind 15 tone, aezate la baza piramidei lui Keops, sunt potrivite cu d precizie de o sutime de deget, ntre ele, nici o foi fin de hrtie nu poate fi strecurat dect cu mult greutate.Nici o naiune nu ar fi ajuns la o asemenea desvrire a execuiei, fr a dispune de cunotine tehnologice cel puin egale cu cele moderne, bac acceptm data stabilit de egiptologi pentru construirea Marii Piramide, nseamn c acest edificiu, considerat mult vreme cel mai nalt din lume, a fost ridicat ntr-o epoc n care nu

  • existau nici macarale, nici roi. Egiptenii foloseau tot chirpiciul pentru construcii, cu un secol nainte de nceperea lucrrilor Marii Piramide. Ne este oare ngduit s