riscul de credit - marfin bank romania 20… · prin procesul intern de evaluare a adecvarii...
TRANSCRIPT
Page 1/ 22
RAPORT PENTRU ANUL 2013 PRIVIND CERINTELE DE TRANSPARENTA SI PUBLICARE
1. INFORMATII PRIVIND FONDURILE PROPRII SI DETERMINAREA CAPITALULUI Banca intocmeşte şi raportează lunar către Banca Naţională a României situaţia fondurilor proprii în conformitate cu Regulamentul BNR nr. 18/23/14.12.2006 si situatia adecvarii capitalului la riscuri in conformitate cu Regulamentul BNR 13/18/14.12.2006. La 31.12.2013 situatia fondurilor proprii ale Marfin Bank Romania este după cum urmează:
Elemente componente Valoare (LEI)
FONDURI PROPRII TOTALE 161,029,658
FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 321,583,678
Capital social subscris şi vărsat 274,766,600
Ajustari privind capitalul social 42,733,148
Rezerve 671,973
Alte filtre prudentiale 4,584,523
(-) Deduceri din fondurile proprii de nivel 1 (1,172,566)
(-) Imobilizări necorporale (1,099,324)
(-) Alte deduceri (73,242)
Filtre prudentiale (160,554,020)
TOTAL FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 186,552,219
FONDURI PROPRII DE NIVEL 2 49,911,618
Fonduri proprii de nivel 2 de bază 480,095
Rezerve din reevaluare 473,041
Alte ajustari 7,054
Fonduri proprii de nivel 2 suplimentar 49,431,000
Împrumuturi subordonate 44,287,000
Alte elemenete 4,584,523
Pentru determinarea capitalului de reglementare, capitalul social propriu este să fie supus unor ajustări de reglementare, cum ar fi: deducerea imobilizărilor necorporale şi a fondului comercial, deducerea venitului din reevaluarea investiţiilor imobiliare, deducerea unei părţi a rezervei disponibile spre vânzare, deducerea distribuţie de dividende propusă etc. Gradul de adecvare este calculat pe baza informaţiilor financiare în conformitate cu Standardele Româneşti de Contabilitate.
Page 2/ 22
31 decembrie 2013 Valoare expunere ponderata la risc: Elemente bilanţiere 1.366.826.497 Elemente din afara bilantului 1.066.843 Instrumente financiare derivate 546.640 Total risc – active ponderate 1.386.439.980 Cerinte de capital pentru riscul de credit 110,915,198 Cerinte de capital pentru riscul valutar 834,981 Cerinte de capital pentru riscuri operationale 15,804,015 Total cerinte de capital 127,554,195 Indicele de adecvare a capitalului (Basel II) 10.10%
2. INFORMATII PRIVIND OPERATIUNILE CU INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
In cadrul operatiunilor de trezorerie, Banca efectueaza operatiuni cu instrumente derivate, respectiv FX SWAP -uri, care reprezinta cumpărarea şi vânzarea simultană a unei valute contra unei alte valute, datele de livrare pentru cele două tranzacţii fiind însă diferite. Aceste operatiuni de SWAP se fac in scop de finantare, pentru acoperirea necesarului de lichiditate intr-o anumita valuta. Înregistrarea în contabilitate a acestor instrumente derivate se face în funcţie de următoarele criterii:
în funcţie de tipul instrumentelor: instrumente ferme (ex. SWAP), instrumente condiţionale (opţiuni cumpărate şi vândute) şi alte instrumente;
în funcţie de variabila care determină modificarea valorii instrumentelor: daca sunt instrumente pe cursul de schimb sau instrumente pe rata dobânzii;
în funcţie de scopul operaţiunii: instrumente care nu sunt de acoperire şi instrumente de acoperire.
Banca utilizeaza in prezent instrumente ferme, pe cursul de schimb, instrumente care nu sunt de acoperire. FX SWAP reprezinta doua operatiuni de schimb a unei sume nominale in devize pe baza a doua cursuri diferite (curs la vedere la initierea operatiunii si curs la termen la scadenta operatiunii), ceea ce in fapt reprezinta combinatia dintre o operatiune de schimb la termen cu o operatiune de schimb la vedere. Instrumentele derivate trebuie prezentate la valoarea justă. De regulă, valoarea justă iniţială a unui instrument derivat este dată de preţul de tranzacţionare, cu excepţia situaţiilor în care valoarea justă a acestuia este dată prin compararea cu alte tranzacţii curente observabile pe piaţă pentru acelaşi instrument sau pe baza unei tehnici de evaluare ale cărei variabile includ numai informaţii de pe pieţele observabile. Prin valoare justă se înţelege suma pentru care instrumentul derivat ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Valoarea justă se determină prin referire la:
valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care o piaţă activă poate fi identificată cu uşurinţă;
valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă activă.
Page 3/ 22
Operaţiunile cu instrumente derivate se evaluează periodic, obligatoriu la sfârşitul fiecărei luni, la valoarea justă, cu excepţia instrumentelor derivate care au la bază şi trebuie decontate prin livrarea de instrumente de capitaluri proprii ce nu sunt cotate pe o piaţă activă şi a căror valoare justă nu poate fi determinată în mod credibil, care sunt evaluate la cost. Tranzactiile SWAP sunt reevaluate zilnic in aplicatia de trezorerie la cursul de schimb al BNR. Pentru prezentarea tranzactiilor la valoarea justa se aplica urmatoarea metodologie: in ultima zi lucratoare a fiecarei luni, in baza informatiilor privind cotatiile punctelor forward pe maturitati publicate de Reuters, pe baza metodei interpolarii (metoda liniara) se revizuiesc aceste cotatii pentru fiecare contract in parte, in functie de maturitate si punctele forward, prin adaugarea acestora la cursul BNR.
3. INFORMATII PRIVIND CREANTE RESTANTE NEDEPRECIATE SI CREANTE DEPRECIATE
Creante restante nedepreciate: toate creditele care inregistreaza cel putin o zi de intarziere si pentru care nu au fost constituite ajustari pentru depreciere la nivel individual si nici ajustari pentru depreciere evaluate la nivel colectiv prin PD 100%.
Creante depreciate: toate creditele curente/restante pentru care s-au constituit ajustari pentru depreciere la nivel individual precum si acele credite pentru care au fost constituite ajustări specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active financiare (PD=100%). Banca aplica urmatoarele criterii de clasificare a creditelor: serviciul datoriei, performanta financiara si initierea procedurilor judiciare. Creditele se clasifica in urmatoarele categorii: standard, in observatie, substandard, indoielnic si pierdere. Activele financiare sunt analizate la data intocmirii fiecarui bilant contabil daca exista vreun indiciu obiectiv, potrivit caruia un activ poate fi depreciat. Daca orice astfel de indiciu exista, Banca trebuie sa estimeze valoarea recuperabila a activului. Ajustarea pentru depreciere este inregistrata in situatia in care valoarea contabila a activului depaseste valoarea recuperabila a acestuia. Ajustarea pentru depreciere este recunoscuta in contul de profit si pierdere. Ajustarea pentru depreciere poate fi reluata daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabile. Reluarea unei ajustari pentru depreciere poate fi efectuata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica, tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul ajustarea.
4. INFORMATII PRIVIND AJUSTARILE DE VALOARE SI RELUARILE INREGISTRATE DIRECT IN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
CORECTII ASUPRA VALORII CREANTELOR SI PROVIZIOANELOR PENTRU DATORII CONTINGENTE SI ANGAJAMENTE
(RON) 2013
Cheltuieli cu ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual 113.755.547
Cheltuieli cu ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate 5.861.866
Cheltuieli cu ajustari pentru dobanzi calculate aferente creantelor depreciate 16.083.919
Cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 25.579.603
Page 4/ 22
Cheltuieli cu alte provizioane (risc de expunere extrabilantiera, risc de tara, risc de transfer) (i) 505.866
Cheltuieli cu provizioane pentru litigii 2.697.579
Cheltuieli cu provizioane pentru angajati 1.478.484
Alte ajustari (ii) 91.126
Total 166.054.010
In baza Regulamentului BNR 18/2009 modificat si completat ulterior, Banca calculeaza provizioane suplimentare: (i) La data de 31 decembrie 2013 „Cheltuieli cu alte provizioane” includ provizioane suplimentare pentru expuneri extrabilantiere care nu pot fi anulate unilateral de catre Banca (495.290 lei) (ii) Suma de 91.126 lei reprezintã pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu ajustari pentru depreciere, în in decursul anului 2013. RELUARI DIN CORECTII ASUPRA VALORII CREANTELOR SI PROVIZIOANELOR PENTRU DATORII CONTINGENTE SI ANGAJAMENTE
(RON) 2013
Venituri din ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual 24.784.844
Venituri din ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate 14.079.909
Venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 135.004
Venituri din alte provizioane (risc de expunere extrabilantiera, risc de tara, risc de transfer) 1.716.365
Venituri din provizioane pentru litigii 410.444
Venituri din provizioane pentru angajati 1.341.759
Venituri din alte ajustari 649
Total 42.468.974
5. INFORMATII PRIVIND EXPUNERILE DIN TITLURI DE CAPITAL NEINCLUSE IN PORTOFOLIUL DE TRANZACTIONARE
Participatiile Bãncii constau în titluri de participare, actiuni si titluri ale activitãtii de portofoliu ce nu depãsesc 20% din capitalul social al societãtilor respective si sunt înregistrate conform metodei costului istoric. Acestea sunt înregistrate initial la cost si, ulterior, la cost minus valoarea estimatã a unui provizion pentru depreciere, în cazul care se constata indicii de depreciere.
La 31 decembrie 2013, Banca detinea titluri de participare la S.C. Biroul de Credit S.A. in suma de
27.730 RON, reprezentand 0. 1511898% din actiunile acestei societati.
Page 5/ 22
6. INFORMATII PRIVIND EXPUNERILE BANCII LA RISCUL DE RATA A DOBANZII PENTRU POZITIILE NEINCLUSE IN PORTOFOLIUL DE TRANZACTIONARE
Riscul de rata a dobanzii, componenta a riscului de piata rezida din activitatea de intermediere financiara, manifestandu-se la nivelul activelor si pasivelor Bancii purtatoare de dobanzi. Banca este expusã efectului fluctuatiilor nivelului principalelor dobânzi de piatã la nivelul pozitiei financiare si a fluxurilor de trezorerie. Rata dobânzii poatã sã creascã ca rezultat al unor astfel de schimbãri, dar se poate reduce de asemenea, si poate produce pierderi în eventualitatea aparitiei unor modificãri neprevãzute. Sursele riscului de dobanda sunt necorelarea intre datele de modificare a dobanzilor variabile ale activelor si pasivelor purtatoare de dobanzi, evolutii nefavorabile in forma si gradul de inclinatie a curbelor de randament ale dobanzilor (evolutii neparalele ale randamentelor dobanzilor de platit si de incasat ale Bancii), necorelarea evolutiilor intre dobanzile de referinta la care sunt indexate dobanzile de platit si de incasat ale Bancii, precum si din optiunile incorporate in produsele Bancii, optiuni pe care clientii le pot exercita (rambursarea anticipata a creditelor, retragerea inainte de scadenta a depozitelor la termen). Metoda folosita pentru administrarea riscului ratei dobanzii este managementul GAP desfasurat pe baza analizei statistice GAP, care prezinta elementele de activ si pasiv afectate de modificarile ratelor de dobanda. Pe baza analizei raportului GAP, a altor indicatori calculati si a elementelor cu impact asupra riscului ratei dobanzii, ALCO decide asupra urmatoarelor masuri alternative in vederea diminuarii efectelor negative care pot fi produse la aparitia riscului de rata adobanzii:
Utilizarea limitelor de piata monetara cu contrapartidele autorizate din piata locala si internationala in vederea acoperirii/reducerii pozitiilor GAP;
Realocarea urgenta a activelor (transferul capitalului din investitiile cu dobanzi fixe in investitii cu dobanzi variabile sau vice versa);
Utilizarea celor mai adecvate instrumente de hedging disponibile in vederea limitarii riscului;
Analizarea on line a tuturor implicatiilor evenimentelor care pot misca piata si afecta pozitia GAP;
Efectuarea de simulari (testari la stress) in vederea identificarii evenimentelor sau influentelor ce pot conduce la pierderi.
Pentru limitarea riscului de dobanda la nivelul activitatii de creditare, Banca practica in general la credite dobanzi variabile conform politicii Banci si dobanzi variabile indexate la anumite dobanzi de referinta ale pietei (EURIBOR, LIBOR, ROBOR).
Ratele medii ale dobanzilor practicate de Banca, atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane
juridice, sunt prezentate mai jos: La 31 decembrie 2012:
RON EUR USD
Active
Creante asupra institutiilor de credit 2,05% 0,68% -
Creante asupra clientelei 11,99% 6,87% 3,65%
Pasive
Datorii privind institutiile de credit 1,71 % 1,81% 1,00%
Datorii privind clientela 6,76% 3,94% 1,64%
Page 6/ 22
La 31 decembrie 2013:
RON EUR USD
Active
Creante asupra institutiilor de credit 1.19% 0.40% 0.42%
Creante asupra clientelei 7.83% 7.29% 3.62%
Pasive
Datorii privind institutiile de credit 1.36% 1.78% 1.63%
Datorii privind clientela 5.39% 3.73% 2.11%
De asemenea este calculata modificarea potentiala a valorii economice ca urmare a schimbarii nivelurilor
ratelor dobanzii, conform metodologiei standard, folosind un soc standard de 200 puncte de baza
(miscare paralela a curbei de dobanda), conform Ordinului BNR NR. 6/2010 si a Regulamentului nr.
18/2009. Nivelul modificarii valorii economice, conform metodologiei standard, este de 3.32% din nivelul
fondurilor proprii.
7. INFORMATII PRIVIND PROCESUL INTERN DE EVALUARE A ADECVARII CAPITALULUI (ICAAP)
Prin procesul intern de evaluare a adecvarii capitalului si prin utilizarea unor practici/sisteme adecvate de administrare a riscurilor dezvoltate permanent, Banca: • Identifica, masoara, cumuleaza si controleaza riscurile; • Evalueaza capitalul in functie de riscurile la care se expune; In cadrul procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri, s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:
- analize referitoare la pozitiile financiare si de capital curente si previzionate - Guvernanta procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri - Strategia de risc; - Evaluarea riscului; - Evaluarea interna a capitalului; - Planificarea capitalului si scenariul de testare in conditii de criza; - aplicabilitatea procesului intern de evaluare a adecvarii capitalului la riscuri in cadrul Bancii
Lunar s-a recalculat capitalul suplimentar necesar pe baza situatiilor financiare aferente lunii precedente si s-a determinat excedentul/deficitul de capital. Rezultatele obtinute au fost aduse la cunostiinta organelor de supraveghere si conducere pentru a le sprijini in luarea deciziilor de afaceri. Banca considera ca si diminuator adecvat pentru riscul de concentrare capitalul aditional. Asadar, estimarile relevante au fost intocmite in scopul stabilirii capitalului intern. Banca ia in considerare urmatoarele tipuri de concentrari: pe un singur debitor /grup de debitori aflati in legatura, concentrare aferenta sectorului de activitate, concentrare aferenta valutelor in care se acorda credite, concentrare aferenta oraselor in care Banca are sucursale/agentii si concentrare aferenta tipurilor de produse. In vederea cunatificarii riscului de concentrare Banca a aplicat o metodoligie simplificata a celei publicate de catre o autoritatea de supraveghere bancara Europeana, care este, in mare masura, aliniata standardelor si recomandarilor Comitetului European al Organismelor de Supraveghere Bancara si utilizeaza indici pentru a stabili cerintele de capital pentru riscul de concentrare1. Indexul de concentrare este asa numitul ”Herfindahl Index”, care este larg citat in literatura de specialitate (inclusiv in instructiunile CEOSB).
Page 7/ 22
Banca cuantifica expunerea la riscul rezidual prin recalcularea cerintelor capitalului de baza pe scenarii de piata. Conform acestei metodologii, toate garantiile imobiliare (cu exceptia celor re-evaluate in ultimele 12 luni, a caror valoare a fost considerata ca valoare justa) au fost ajustate cu procentul corespunzator de cadere a pietei imobiliare de la ultima evaluare. Riscul rezidual a fost estimat, in scopul de a genera valoarea pierderilor suplimentare potentiale ale Bancii, in cazul in care masurile luate pentru reducerea impactului acestui risc nu sunt adecvate, iar valoarea pierderii nu se incadreaza in limitele anticipate de catre Banca ca urmare a unei recesiuni in piata imobiliara. In scopul efectuarii testului de stres pentru a evalua riscul rezidual, s-a efectuat o actualizare a valorii garantiilor reale imobiliare ale Bancii folosind indicii de depreciere. Banca considera Riscul de Rata a Dobanzii in afara portofoliului de tranzactionare ca un risc important pentru care capitalul este considerat un factor adecvat de diminuare. Pentru a calcula cerintele interne de capital pentru IRRBB, Banca a folosit un soc standard de 200 puncte de baza (miscare paralela a curbei de dobanda) si a estimat impactul asupra Valorii Economice pe baza metodologiei standard relementate, conform Ordinului BNR NR. 6/2010. Pentru 31.12.2013, in urma procesului intern de evaluare a capitalului intern, a rezultat urmatoarea structura a capitalului (mii LEI):
Tip Risc
Capital Reglementat Capital Aditional
(Pilon II ) CAPITAL INTERN
(Pilon I)
Risc de Credit (Total) 110,915.00 86,484.00 197,399.00
Risc de Credit 110,915.00 86,484.00 197,399.00
Risc de contrapartida 0 0 0
Risc de decontare 0 0 0
Risc de piata (Total) 835 0 835
Risc pe emitent (trading book)
0 0 0
Risc de piata (general) 835 0 835
Risc Operational 15,804.00 0 15,804.00
Risc de Concentrare 0 20,565.00 20,565.00
Risc Rezidual 0 5,299.00 5,299.00
Risc de rata a dobanzii in Banking Book
0 5352 5352
TOTAL CERINTA DE CAPITAL
127,554.00 117,700.00 245,254.00
CAPITAL DISPONIBIL 161,030.00 161,029.66
Surplu/Deficit intern -84,224.34
RATA DE ADECVARE A CAPITALULUI
10.10%
Page 8/ 22
8. INFORMATII PRIVIND PROCESUL DE ADMINISTRARE A RISCURILOR
Funcţia de administrare a riscului este parte a sistemului de control intern al Băncii. Această funcţie include, de asemenea, funcţia de control a riscului. Scopul Departamentului Administrare Risc este acela de a identifica, analiza, monitoriza si evalua riscurile asumate de Banca pentru prevenirea impactului negativ asupra rezultatelor financiare si asupra imaginii Bancii datorate operaţiunilor neplanificate si necontrolate ce pot genera pierderi. Departamentul Administrare Risc are sarcina de a raporta Conducerii Bancii, Comitetului de Administrare a Riscurilor si Consiliului de Administratie orice depasiri de limite stabilite conform Strategiei de Administrare a Riscurilor Semnificative. Departamentul Administrare Risc este implicat in urmatoarele activitati:
- Contribuie la determinarea apetitului la risc si a profilului de risc la nivelul Bancii; - Administrarea eficienta a riscurilor in limite acceptabile la nivelul Bancii; - Implementarea unui cadru temeinic de administrare a riscurilor; - Implementarea metodologiilor conforme Basel III pentru determinarea cerintelor de capital pentru
toate tipurile de risc; - Evaluarea tuturor riscurilor inerente unor noi tipuri de activitati.
8.1. RISCUL DE CREDIT Riscul de credit reprezinta riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartidă a obligaţiilor contractuale, fie datorita unor cauze interne referitoare la contrapartida (diminuarea capacitatii de rambursare), fie a unor cauze externe contrapartidei (la nivel macroeconomic). Inregistrarea de pierderi sau nerealizarea profiturilor estimate pot afecta calitatea activelor Bancii, a performantelor financiare si a reputatiei acesteia. In ceea ce priveste administrarea riscului de credit, din punct de vedere al identificarii, evaluarii si monitorizarii acestuia, Banca a adoptat, incepand cu data de 01.01.2008, abordarea standard. Cerinta de capital pentru riscul de credit a fost in decembrie 2013 de 110,915,198 lei, avand urmatoarea structura pe tipuri de expuneri:
CLASA DE EXPUNERE CERINŢELE DE CAPITAL
VALOAREA EXPUNERII PONDERATĂ LA RISC
Instituţii: 412,102 5,151,277
Societăţi 60,692,597 758,657,463
De tip retail 20,730,080 259,125,994
Elemente restante 6,507,475 81,343,440
Creanţe pe termen scurt faţă de instituţii şi societăţi
3,558,628 44,482,855
Alte elemente 19,014,316 237,678,952
In ceea ce priveste natura şi extinderea tranzacţiilor cu persoanele aflate în relaţii speciale cu Banca, mentionam ca Banca a raportat Bancii Nationale a Romaniei ca si persoane aflate în relaţii speciale urmatoarele entitati:
- acţionarii care deţin participaţii calificate la capitalul instituţiei de credit (CYPRUS POPULAR BANK PUBLIC CO LTD) fata de care Banca inregistreaza o expunere indirecta din transferul garantiilor, si o expunere provenita din plasamente si conturi curente deschise la aceasta;
- entitati din cadrul grupului fata de care Banca inregistreaza expuneri sub forma creditelor acordate;
Page 9/ 22
- persoanele care deţin funcţii-cheie de execuţie fata de care Banca inregistreaza expuneri din credite.
Precizam ca pentru decembrie 2013 Banca a înregistrat faţă de grupul de persoane cu care se află în relaţii speciale o expunere a cărei valoare nu a depăşit limita de 25% din fondurile proprii impusa de catre Banca Nationala a Romaniei.
Metodele utilizate de catre banca in vederea diminuarii riscului de credit sunt:
- diversificarea portofoliului de credite si evitarea expunerii excesive la risc prin limitarea concentrarilor pe sectoare de activitate, pe durata facilitatilor, pe tipuri de facilitate, pe tara de origine a companiei, pe dimensiunea companiei si pe arii geografice.
- constituirea ajustarilor pentru depreciere specifice de risc de credit in vederea acoperirii pierderilor potentiale (179,716.86 mii LEI);
- constituirea ajustarilor pentru depreciere suplimentare dupa cum urmeaza: a. pentru expunerile înregistrate faţă de clienţi nerezidenţi luând în considerare riscul
de ţară(27,37 mii LEI); b. pentru expunerile înregistrate faţă de clienţi nerezidenţi luând în considerare riscul
de transfer (31,58 mii LEI); c. pentru expuneri extrabilantiere care nu pot fi anulate unilateral de catre Banca
(206,40 mii LEI). - transferul partial sau total al riscului catre client prin: finantarea partiala a achizitiei, finantarea
partiala a proiectului, polite de asigurare a imobilelor si a santierului in caz de proiecte de constructie, cesionarea veniturilor imprumutatului, constituirea de depozite colaterale pentru acoperirea partiala sau totala a obligatiilor de plata ale imprumutatului; catre emitenti de garantii prin: scrisori de garantie bancara si/sau depozite colaterale.
Repartitia geografica a expunerilor pentru creditele acordate persoanelor juridice si fizice avea la data de 31.12.2013 urmatoarea structura:
Persoane Juridice Persoane fizice
Judet % Zona geografica %
BUCURESTI 68.87% BUCURESTI 40.43%,
TIMISOARA 9.12% Portofoliu preluat BoC 32.78%
CONSTANTA 5.21% CONSTANTA 5.24%
PLOIESTI 1.98% IASI 3.05%
BRASOV 1.92% ORADEA 2.76%
GALATI 1.92% TIMISOARA 2.41%
IASI 1.86% BRASOV 2.10%
DEVA 1.82% BISTRITA 1.56%
VASLUI 1.45% ARAD 1.55%
BAIA MARE 1.12% SUCEAVA 1.38%
Portofoliu preluat BoC 0.91% PLOIESTI 1.21%
BUZAU 0.80% SIBIU 1.15%
CLUJ 0.62% GALATI 1.07%
ORADEA 0.54% PITESTI 0.58%
SIBIU 0.51% CLUJ 0.56%
Page 10/ 22
PITESTI 0.44% CRAIOVA 0.49%
BISTRITA 0.27% BUZAU 0.41%
ARAD 0.16% FOCSANI 0.30%
CRAIOVA 0.13% DEVA 0.29%
SUCEAVA 0.11% BAIA MARE 0.18%
PIATRA NEAMT 0.04% BRAILA 0.18%
BACAU 0.00% TARGOVISTE 0.17%
In ceea ce priveste repartizarea expunerilor pe sectoare de activitate, la 31.12.2013 structura era urmatoarea (mii lei):
Corporate
Agricultura 66,503.32 211.72 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Constructii 11,181.53 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 896.94
Consultanta 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20,181.15
Comert 14,708.44 2,616.58 2,415.17 0.00 2,415.17 2,415.17 0.00 0.00
IT si Comunicatii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Leasing 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Productie 94,528.56 2,140.99 234.01 1,116.68 0.00 0.00 0.00 605.71
Real Estate 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Servicii 17,736.41 0.00 3,547.28 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Turism 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 31.12.2013 204,658.27 4,969.29 6,196.46 1,116.68 2,415.17 2,415.17 0.00 21,683.80
IMM
Agricultura 33,290.45 13,169.97 12,704.28 8,739.61 13,169.97 12,478.81 8,739.61 4,219.26
Constructii 86,410.12 36,422.10 22,227.73 7,036.24 25,548.48 21,652.58 6,726.02 17,564.49
Consultanta 26,535.47 13,577.32 12,424.23 6,383.62 14,539.71 12,234.51 6,383.62 2,527.72
Comert 191,218.23 98,335.11 84,716.50 38,029.73 98,106.24 82,951.56 38,029.73 16,168.26
IT si Comunicatii 1,150.87 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 146.79
Leasing 41,947.07 887.10 873.93 0.00 864.58 796.00 0.00 22,941.67
Productie 174,071.04 66,106.61 53,557.09 10,851.66 65,377.31 52,871.94 9,715.83 11,389.31
Real Estate 519,460.53 187,416.84 167,420.30 66,178.99 208,075.30 166,665.41 65,902.90 9,070.62
Servicii 63,462.45 41,272.99 35,483.45 14,572.19 41,162.34 34,465.21 14,572.19 2,150.85
Turism 38,961.66 5,849.57 2,045.33 0.00 5,775.78 2,045.33 0.00 321.27
Total 31.12.2013 1,176,507.89 463,037.61 391,452.85 151,792.04 472,619.71 386,161.34 150,069.89 86,500.24
Sectoare economice
Expunere bilantiera
Total valoare
Sume
restante
Total ajustari
prudentiale
de valoare
Total ajustari
pentru
depreciere
alocate
Din care: active neperformante
Total
valoare
Total ajustari
prudentiale
de valoare
Total ajustari
pentru
depreciere
alocate
Expunere
extrabilantiera
In ceea ce priveste repartizarea expunerilor in functie de maturitatea reziduala, la 31.12.2013 structura era urmatoarea (mii lei):
Page 11/ 22
Maturitate reziduală
corporate valoare restante
ajustări prudenţiale
de valoare
ajustări pentru
depreciere alocate
expuneri restante a căror maturitate
a expirat până la data de 30.12.2013
(inclusiv) 2,431,402.69 2,431,402.69 2,423,285.87 2,416,115.38
2014 142,387,346.62 1,296,445.68 3,773,172.90 1,242,952.67
2015 – 2017 10,420,388.44 513,828.64 - 18,700.97
> 2017 49,419,129.21 727,616.97 - 1,097,976.05
Total 30.12.2013 204,658,266.95 4,969,293.97 6,196,458.78 4,775,745.07
IMM&Micro valoare restante
ajustări prudenţiale
de valoare
ajustări pentru
depreciere alocate
expuneri restante a căror maturitate
a expirat până la data de 30.12.2013
(inclusiv) 453,376,076.38 453,358,871.75 362,596,627.59 180,971,634.74
2014 401,075,138.98 6,269,836.03 20,805,795.06 11,430,336.24
2015 – 2017 103,546,997.10 860,081.49 1,521,926.83 837,983.09
> 2017 218,509,679.51 2,548,820.60 6,528,498.52 1,780,228.06
Total 30.12.2013 1,176,507,891.96 463,037,609.87 391,452,848.00 195,020,182.13
persoane fizice valoare restante
ajustări prudenţiale
de valoare
ajustări pentru
depreciere alocate
expuneri restante a căror maturitate
a expirat până la data de 30.12.2013
(inclusiv) 50,953,961.13 50,898,210.79 46,080,880.68 34,277,144.34
2014 2,262,188.55 19,040.37 147,655.79 39,056.38
2015 – 2017 6,850,806.77 35,284.51 209,570.14 115,980.30
> 2017 366,948,724.58 1,231,502.03 9,189,053.18 8,582,720.69
Total 30.12.2013 427,015,681.03 52,184,037.70 55,627,159.78 43,014,901.70
Expunere brută (bilanţ)
Garantiile aferente creditelor acordate de Banca sunt reprezentate in marea lor majoritate de ipoteci asupra proprietatilor rezidentiale/comerciale apartinand fie Imprumutatului fie garantilor. Evaluarea acestora este efectuata in baza standardelor internationale de evaluare de catre experti externi agreati de Banca. La data de 31.12.2013, structura portofoliului de garantii primite de catre Banca era urmatoarea: TIP GARANTIE PRIMITA %
GAJURI ASUPRA ECHIPAMENTELOR 0.54%
CESIUNI DE CREANTE 0.94%
GAJURI ASUPRA AUTOVEHICULELOR 0.12%
SCRISORI DE GARANTIE PRIMITE DE LA INSTITUTII DE CREDIT
1.84%
IPOTECI ASUPRA CONSTRUCTIILOR IN BAZA LEGII 190
0.01%
IPOTECI ASUPRA TERENURILOR AFLATE IN CONSTRUCTIE
1.56%
IPOTECI ASUPRA PROPRIETATILOR REZIDENTIALE
32.56%
Page 12/ 22
IPOTECI ASUPRA PROPRIETATILOR COMERCIALE
43.77%
IPOTECI ASUPRA TERENURILOR 17.74%
GARANTII PERSONALE 0.92%
La data de 31.12.2013, volumul creditelor negarantate aflate in portofoliul bancii nu depasea limita de 10% impusa prin Strategia de administrare a riscurilor semnificative. Banca a avut ca obiectiv principal pe parcursul anului 2013 limitarea pierderilor cauzate de deprecierea situaţiei debitorilor. În ceea ce priveşte acest obiectiv, Banca a analizat portofoliului de credite, pentru a preveni evenimente care pot duce la pierderi. Una din metodele folosite de catre Banca a fost procesul de restructurare a creditelor care, ca urmare a analizei, au indicat opţiuni viabile de recuperare. Alte metode utilizate de către Banca au fost procedura de executare silită în cazul debitorilor fără opţiuni de redresare si vanzarea unor credite neperformante. Referitor la metodologia de provizionare, Banca a aplicat pentru 2013 prevederile Regulamentului BNR nr.16/2012 asa cum a fost modificat si completat. Portofoliul de credite a fost clasificat in cele cinci categorii in functie de performanta financiara a debitorilor, de serviciul datoriei si de asemenea in functie de initierea de proceduri judiciare si s-au calculat ajustari prudentiale prin aplicarea coeficientului de ajustare prudenţială aferent categoriei de calsificare, reglementat de autoritatea de supraveghere la valoarea neacoperita cu garantii a expunerilor, precum si ajustari de depreciere constituite in conformitate cu procedura interna in vigoare. Astfel pentru data de 31.12.2013 portofoliul de credite prezenta urmatoarea structura (mii LEI):
principal si
dobanda
% in total total % in total Ajustari
specifice
pentru
deprecieri
identificate la
nivel
individual
Ajustări
pentru
deprecieri
identificate
la nivelul
grupurilor
de active
financiare
Ajustari
colective
pentru
pierderi
generate dar
neidentificate
TOTAL % in total
1 Standard 415,221.13 22.96% 1,056.68 0.23% 46.04 - 1,007.06 1,053.10 0.43%
2 In observatie 236,435.55 13.08% 1,529.43 0.34% - - 477.40 477.40 0.20%
3 Substandard 339,994.00 18.80% 7,690.34 1.70% 3,420.48 - 1,323.46 4,743.94 1.95%
4 Indoielnic 140,513.72 7.77% 850.08 0.19% 2,194.57 - 403.54 2,598.11 1.07%
5 Pierdere 676,017.43 37.39% 442,149.95 97.55% 174,055.77 59,275.40 607.11 233,938.29 96.35%
TOTAL 1,808,181.84 100.00% 453,276.47 100.00% 179,716.86 59,275.40 3,818.57 242,810.83 100.00%
Nr. crt
Categorie de
clasificare
Valoare expunere bruta din
principal si dobanda:
Ajustari prudentiale de
valoare
Ajustari pentru depreciere alocate
8.2. RISCUL OPERATIONAL In concordanta cu legislatia bancara din Romania, MARFIN BANK (ROMANIA) S.A. defineste Riscul Operational ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate determinat de
Page 13/ 22
factori interni (derulare neadecvata a unor activitati interne, existenta unui personal sau sisteme necorespunzatoare, etc.) sau factori externi (conditii economice, schimbari in mediul bancar, progrese tehnologice, inclusiv frauda externa si dezastre naturale). In vederea determinarii cerintei de capital pentru riscul operational, Banca a adoptat abordarea de baza. Procesul de identificare a riscurilor operationale asumate de catre banca este bazat in principal pe seminarii interne de autoevaluare si control a riscurilor (RCSA) care sunt intrunite periodic, cel putin anual, in toate Departamentele Bancii cu scopul de a acoperi toate activitatile Bancii. Procesul este coordonat de Departamentul Risc care aduna si insumeaza riscurile identificate intr-o baza consolidata de date. In urma seminariilor de autoevaluare o serie de masuri au fost intreprinse pe fiecare din ariile analizate in vederea implementarii unor procese operationale ce atrag minimizarea riscurilor operationale ce pot interveni. Cerinta de capital pentru riscul operational a fost in anul 2013 de 15,372,360 lei. Avand in vedere obiectivele si strategia referitoare la administrarea riscului operational, cat si faptul ca nu s-au inregistrat pierderi operationale semnificative datorate acestui risc, Banca a avut in vedere mentinerea in anul 2013 a unui nivel MEDIU al riscului operational. În scopul identificării şi evaluării riscului operaţional, Banca a stabilit indicatori cu ajutorul cărora să poată fi determinată poziţia instituţiei de credit afectata de riscul operaţional (evaluarea/reevaluarea bunurilor ce garanteaza facilitatile de credit – 3 indicatori, arhivare – 3 indicatori, munca temporara – 4 indicatori), valoarea acestora pe parcursul anului 2013 incadrand Banca la nivelul stabilit conform Strategiei. De asemenea, analiza din prisma riscului operational in revizuirea procedurilor si normelor Bancii, cat si asupra noilor produse, au contribuit la planul de masuri si control asupra evenimentelor de risc operational raportate, diminuand in acelasi timp riscul reproducerii acestora. Riscul juridic şi reputaţional, componenta a riscului operational, definit ca riscul sancţiunilor legale sau sancţiunilor autorităţilor, pierderi financiare sau reputaţionale, pe care o bancă îl poate suferi ca rezultat al nerespectării tuturor legilor aplicabile, regulamentelor, codurilor de conduită şi standardelor de bună practică (într-un cuvânt, legi, reguli şi standarde) a fost considerat ca fiind de nivel scazut. Indicatorii cu ajutorul cărora Banca a determinat poziţia sa afectata de riscul juridic (valoarea pierderilor datorate litigiilor) nu au depasit pe tot parcursul anului 2013 pragul maxim stabilit prin Strategie iar in ceea ce priveste riscul reputaţional (stiri si articole cu aprecieri negative in presa cu privire la banca), acesta a depasit in trimestrul unu si doi al anului 2013, pragul maxim stabilit prin Strategie, cu stiri referitoare la situatia economica din Cipru.
8.3. RISCUL JURIDIC SI REPUTATIONAL Banca poate inregistra risc reputational sau/ori juridic ca urmare a perceptiei nefavorabile asupra imaginii bancii de catre clienti, contrapartide, actionari, investitori sau autoritati de supraveghere. In acest sens evenimentele de risc reputational decurg din plangeri ale clientilor si sanctiuni dispuse de catre autoritati. Masurarea pierderilor se face prin raportarea la amenzile, penalitatile din partea autoritatilor si rambursarile de dobanzi/ comisioane din credite catre clienti pe care banca trebuie sa le suporte. Banca acorda atentie respectarii regulilor de conformitate si celor privind spalarea banilor. Conflictele de interese in timpul acordarii creditului sunt de asemenea avute in vedere. Obiectivele administrarii riscului juridic si a celui reputational sunt:
minimizarea prejudicierii directe sau indirecte a reputatiei bancii;
evitarea publicitatii negative, conforma sau nu cu realitatea, facuta practicilor de afaceri si/sau persoanelor legate de acestea;
evitarea pierderii increderii in soliditatea bancii, datorita incalcarii securitatii bancii in urma unor atacuri interne sau externe asupra sistemului informational;
evitarea intampinarii de catre clienti a unor probleme in utilizarea produselor si serviciilor bancii;
informarea corespunzatoare a clientilor asupra conditiilor si termenilor produselor si serviciilor oferite de catre Banca (transparenta)
Page 14/ 22
evitarea dezvaluirii de informatii secrete sau confidentiale, in alte scopuri decat cele expres prevazute de lege;
evitarea utilizarii informatiilor de catre personalul bancii in scopul obtinerii unor beneficii personale;
continua imbunatatire a produselor si serviciilor bancii, si in consecinta a imaginii acesteia;
mentinerea unui nivel scazut al reclamatiilor din partea clientilor si administrarea acestora in conformitate cu procedura interna aferenta;
dezvoltarea sistemului IT in vederea detectarii si monitorizarii tranzactiilor suspecte.
Instruirea permanenta a personalului, in special a personalului implicat direct in activitatea de clientela, cu legatura directa asupra programelor de AML si KYC pentru o buna identificare si raportate a tranzactiilor suspecte.
8.4. RISCUL DE PIATA Riscul de piaţă reprezintă riscul ca Banca să înregistreze pierderi cauzate de fluctuaţiile nefavorabile ale preţurilor pe piaţă. Principalele metode utilizate în administrarea riscului de piaţă sunt: cuantificarea riscurilor, testarea metodelor de cuantificare, stabilirea limitelor, identificarea riscurilor de piata incorporate in produsele bancii, culegerea informatiilor de piata necesarea in construirea ipotezelor de lucru, construirea scenariilor de stres pe baza informatiilor de piata si a expunerilor bilantiere curente si potentiale, autorizarea produselor pentru a fi tranzacţionate, controlul operaţiunilor de piaţă, diminuarea riscurilor de piata prin masuri si tehnici bilantiere si extrabilantiere (compensare prin benzi de maturitate – tehnica verticala; compensare prin maturitati diferite – tehnica orizontala; compensari prin produse structurate la nivel de grup bancar). Riscul valutar rezultă din variaţiile cursurilor valutare şi îşi are originea în necorelările dintre valorile activelor şi pasivelor denominate în diferite valute, in conditiile mentinerii unei volatilitati crescute a cursurilor de schimb. Riscul valutar poate aduce pierderi Băncii ca rezultat al unor variaţii nefavorabile ale cursului valutar, în perioadele în care Banca are poziţii bilanţiere sau extrabilanţiere deschise, fie la vedere, fie la termen, în anumite valute. Pentru un management si o monitorizare mai bune ale riscului valutar au fost stabilite limite pentru: tara, contrapartida, decontare, expunere individuala pe valute si globala. Banca calculeaza nivelul indicatorului Valoare la Risc, utilizand metoda delta parametrica a variantei covariantei si o baza de date zilnica de volatilitati ale cursului de schimb pe o durata de 2 ani, cu un nivel de incredere de 99% si o testarea zilnica pe baza nivelului de profit rezultat din reevaluarea pozitiei valutare. Nivelurile zilnice ale acestui indicator stau la baza fundamentarii nivelurilor bugetate ale adecvarii capitalului pentru riscul valutar. Banca revalueaza pozitiile derivative deschise, pentru a compensa riscul valutar si a expune in mod transparent influentele contabile ale riscului valutar, la sfarsitul perioadei de raportare, pe baza cotatiilor de schimb aferente perioadei reziduale, obtinute din partea contrapartidelor, in timpul orelor de tranzactionare de varf, conform practicii si uzantelor internationale. Expunerea valutara pe fiecare valuta nu poate depasi 10% din fondurile proprii ale bancii, iar pozitia valutara agreagata a bancii nu poate depasi 15% din fondurile proprii. De asemenea, zilnic, prin intermediul testelor de stres asupra pozitiei valutare, este analizat posibilul impact al modificarii adverse si concomitente a ratelor de schimb prin diverse scenarii. Scenariile se fundamenteaza pe informatii culese din sursele mass-media. Avand in vedere obiectivele si strategia de administrare, limitele de expunere cat si existenta unor planuri alternative in cazuri de criza, Banca a avut in vedere mentinerea unui nivel MEDIU-SCAZUT in ceea ce priveste riscul valutar.
Page 15/ 22
Riscul ratei dobânzii reprezintă senzitivitatea capitalului şi a veniturilor la variaţia ratei dobânzii. Riscul ratei dobânzii îşi are originea în necorelările dintre modificarile dobanzilor variabile (repricing-ul) ale activelor şi pasivelor şi modificările în panta şi forma curbei randamentului. Administrarea riscului ratei dobânzii este unul din aspectele cheie ale managementului activelor şi pasivelor. Metoda folosită pentru administrarea riscului ratei dobânzii este managementul GAP desfăşurat pe baza analizei statice zilnice GAP. Pe baza raportului GAP, se fac periodic teste de stres ale potentialului advers asupra activitatii bancii cauzat de modificarea ratelor dobânzii prin aplicarea unor scenarii de stres ce implica miscarea de crestere sau de scadere a curbei dobanzii cu anumite unitati dintr-un punct procentual de +/- 100 puncte de baza sau +/- 200 puncte de baza. In vederea determinarii cerintei de capital pentru riscul ratei dobânzii , Banca a adoptat abordarea de baza. Conform metodologiei standardizata de calcul al modificarii potentiale a valorii economice a bancii ca urmare a schimbarii nivelurilor ratelor dobanzii, prin aplicarea socului standard de +/- 200 puncte de baza, rezultatele pentru sfarsitul anului 2013, exprimate ca procente din fondurile proprii, au fost:
Modificare (%FP) Moneda
1.96% EUR
1.23% RON
0.13% USD, GBP, CHF
3.32% TOTAL
Banca raporteaza trimestrial rezultatele catre BNR. In scopuri interne, modificarea potentiala a valorii economice bancii ca urmare a schimbarii nivelurilor ratelor dobanzii este calculata lunar. Avand in vedere obiectivele si strategia, cat si existenta unor planuri alternative in cazuri de criza, Banca a avut in vedere mentinerea in anul 2013 a unui nivel SCAZUT in ceea ce priveste riscul de rata a dobanzii.
8.5. RISCUL DE CONTRAPARTIDA Riscul de contrapartida reprezintă riscul ca Banca să înregistreze pierderi cauzate de neonorarea obligatiilor contractuale pe care banca le angajeaza in relatie cu contrapartidele financiare. Principalele metode utilizate în administrarea riscului de contrapartida sunt: cuantificarea riscurilor de contrapartida prin utilizarea unei metodei de scoring, stabilirea limitelor, identificarea riscurilor de contrapartida incorporate in produsele bancii, autorizarea contrapartidelor financiare, controlul operaţiunilor de piaţă, diminuarea riscurilor de piata prin ajustarea limitelor de contrapartida si utilizarea masurilor de colateralizare. Banca utilizeaza metoda expunerii initiale pentru calculul cerintei de capital pentru riscul de contrapartida.
8.6. RISCUL DE LICHIDITATE Riscul de lichiditate reprezintă riscul ca Banca să fie in incapacitate de a-si finanta datoriile curente, in mod total sau pe baza unor costuri rezonabile de piata.
Page 16/ 22
Principalele metode utilizate în administrarea riscului de lichidate constau in instrumentarea tuturor masurilor necesare pentru acoperirea unui deficit potential de lichiditate si monitorizarea unor nivele adecvate ale acestuia astfel incat prevenirea unor riscuri potentiale de lichiditate sa fie efectuata in timp util. Banca monitorizeaza baza stabila a depozitelor, ca masura prudentiala impusa de reglementarile Basel III. La dat de 31.12.2013 nivelul minim al indicatorul de lichiditate calculat in conformitate cu reglementarile BNR s-a situat la nivelul de 1.42.
8.7. RISCUL AFERENT TEHNOLOGIEI INFORMATIEI Riscul aferent tehnologiei informatiei reprezintǎ riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului, determinat de inadecvarea strategiei şi politicii IT, a tehnologiei informaţiei şi a procesării informaţiei, cu referire la capacitatea de gestionare, integritatea, controlabilitatea şi continuitatea acesteia, sau de utilizarea necorespunzătoare a tehnologiei informaţiei. Metodele utilizate in administrarea riscului tehnologiei informatiei sunt:
Implemantarea unei Politici de Securitate a Informatiei ce ofera directii si suport legate de problemele de securitatea ale informatiei in conformitate cu cerintele de afaceri, legile si regulamentele in vigoare. Aceasta politica are la baza cele mai bune practici si standarde de securitate a informatiilor (ISO 27001, Cobit 4.1). Scopul aceste politici este de a suporta un sistem de management a informatiilor (ISMS) care sa asigure confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea informatiilor si a sistemelor informatice ale Marfin Bank (Romania) S.A.;
Asigurarea guvernantei securitatii informatiei prin stabilirea unui Comitet de Securitate a Informatiei care evalueaza riscurile tehnologiei informatiei in mod permanent iar problemele identificate sunt discutate lunar sau ori de cate ori se considera necesar, luandu-se masuri corespunzatoare de diminuare a riscurilor identificate.
Sisteme informatice şi infrastructura de rezerva precum şi procese periodice de salvare a datelor precum şi teste de restaurare;
Standarde si proceduri de securitate pentru gestionarea securitatii informatiei;
Locaţii alternative de recuperare in caz de dezastru;
Clasificarea informatiilor in functie de nivelul de confidentialitate al acestora;
Implementarea unui standard de control al accesului si a unei proceduri ce contine matrici de control al accesului pentru aplicatiile IT folosite de banca;
Implementarea unui plan de raspuns la incidente de securitate;
Training privind Securitatea Informatiei pentru liniile de afaceri;
Segregarea responsabilitatilor;
Manualul de Securitate Fizica;
Programul de informare despre Securitatea Informatiei;
Planul de Continuitate al Afacerilor şi Planul de Restaurare a Infrastructurii;
Prevederea de responsabilitǎti pentru angajati cu privire la securitatea informatiei in Ghidul Angajatului.
Banca a stabilit o listă de Indicatori Cheie de Risc care au ca scop prezentarea către management a unei metode de cuantificare a Riscurilor asociate Tehnologiei Informaţiei şi un mod de a evalua progresul acţiunilor de micşorare a acestor riscuri. Avand in vedere obiectivele si strategia Banca a avut in vedere mentinerea in anul 2013 a unui nivel MEDIU in ceea ce priveste riscul aferent tehnologiei informatiei.
Page 17/ 22
9. PRINCIPII GENERALE ALE POLITICII DE REMUNERATIE A MARFIN BANK (ROMANIA)S.A. Scopul acestei politici este acela de a descrie principiile de bază ale cadrului de remunerare aplicate în cadrul Marfin Bank România SA şi care se bazeaza pe strategia de afaceri, scopuri, toleranta la risc, valori si interese pe termen lung ale Grupului. Politica respectă instrucţiunile Autorităţii Bancare Europene (EBA) privind Politicile şi Practicile de Remunerare a personalului intrate in vigoare incepand cu 1 Ianuarie 2011 si la prevederile cadrului legal local dupa cum urmeaza: :
Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora;
Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 25/ 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 18/2009;
Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
Elemente ale remuneratiei totale: În situaţii normale, remunerarea constă în remuneratie fixă (salariul anual plătit fără a lua în considerare criterii de performanţă) şi remuneratia variabilă. Remuneratia fixa are la bază următoarele criterii:
Evaluarea pozitiei – valoarea pozitiei.
Potenţialul.
Valoarea de Piaţă.
Remuneratie fixă plătită de concurenţă pentru pozitii similare şi abilitatile angajaţilor.
Legislatia privind raporturile contractuale de munca (Codul Muncii).
Specializare.
Remuneratia Variabila este acordată după aprobarea CA a rezultatelor incheierii exercitiului financiar in functie de performanta vizata. Si poate fi acordat sub forma schemei Bonusului in numerar. Remuneratia Variabilă se supune acordurilor de investire, claw back şi criteriul malus. Ca un principiu general, remuneratia variabilă acordată poate fi recuperată / retractată integral sau parţial numai în cazul unei fraude dovedite sau în cazul în care evaluarea performanţelor are la bază informaţia că ulterior se dovedeşte a fi incorectă în mod semnificativ.
Implementarea procedurilor pentru schemele de remunerare fixe şi variabile pentru personalul identificat este descrisa in tabelul de mai jos:
Page 18/ 22
Acţiune Persoană responsabilă
1. Membrii Executivi ai Consiliului de Administraţie
Revizuirea şi confirmarea propunerilor
1. I-HR, Departamentul de Remunerare (la nivel de Grup)
2. Directorul de Resurse Umane al Grupului sau delegatul său
Aprobare Directorul General al Grupului
2. Conducerea si personalul cu funcţii ce apartin Sistemului de Control Intern
Revizuirea şi confirmarea propunerilor
1. Director de Resurse Umane1
2. Director General împreună cu Directorul corespunzător al grupului (acolo unde se aplică)
3. Departamentul Internaţional de Resurse Umane şi Remunerare
4. IO (Director General)
5. DD-IO
6. Directorul de Resurse Umane al Grupului sau delegatul său
7. Directorul General al Grupului (cu excepţia Directorilor / managerilor pentru Audit Intern)
*1. Comitetul de Audit şi Directorul de Audit Intern al Grupului pentru Directorii / Managerii Departamentului de Audit Intern
2. Directorul Departamentului Administrare Risc – IO pentru Coordonatorii departamentelor de Administrare Risc, Director – Conformitate Grup MPB pentru Coordonatorii Departamentelor de Conformitate.
Aprobare Comisia de Remunerare a Grupului
Note: 1: Pentru personalul cu funcţii ce fac parte din sistemul de control intern, propunerea este asigurată de către Directorul de Resurse Umane în cooperare cu Directorul departamentului aferent pentru funcţiile ce fac parte din sistemul de control intern. Personalul Identificat (Membri Executivi, Management & Alte Persoane care isi asuma Riscuri): (a) Nivelul maxim al componentei variabile în raport cu Componenta Fixa este stabilit la 100%. (b) 40% din componenta variabila este amanata pe o perioadă de cel puţin trei ani. Personalul Identificat (Grupul pentru Funcţiile ce fac parte din Sistemul de Control Intern): (a) Nivelul maxim al componentei variabile în raport cu Componenta Fixa este stabilit la 50%. (b) 40% din componenta variabila este amanata pe o perioadă de cel puţin trei ani. Măsurarea Performanţelor Sistemul de Evaluare a Performanţelor se concentrează asupra următoarelor două elemente:
Rezultate: măsura în care sunt realizate obiectivele cantitative şi calitative, care decurg şi sunt aliniate cu obiectivele echipei şi scopurile strategice ale Băncii. Obiectivele individuale sunt legate direct de Fişa Postului unei persoane şi de Indicatorii de Performanţă ai funcţiei
Comportamente: aceste sunt direct legate şi decurg din Competenţele prestabilite (Competenţe: Orientarea catre Client, Spirit de Echipă şi Cooperarea, Conformitate cu
Page 19/ 22
Procedurile, Flexibilitate, Iniţiativă şi Orientarea spre Atingerea Scopurilor), şi Competenţe de management: Dezvoltare, Leadership, Impact & Influenţă şi Managementul Schimbării).
Având în vedere cele de mai sus, Sistemul de Evaluare a Performanţelor evaluează atât gradul persoana obţine rezultate – „CE” cât şi „CUM” sunt obţinute aceste rezultate.
Informatii consolidate pentru anul 2013:
Remuneratia consolidata pentru anul 2013 a MBR
Remuneratie Fixa
(Net RON)
Remuneratie Variabila
(Net RON)
Sediul Central 9,709,784 0
Sucursale 8,466,054 101,001
Remuneratia consolidate pentru anul 2013 - membrii Consiliului de
Administratie si personalul identificat
Remuneratie Fixa
(Net RON)
Remuneratie Variabila
(Net RON)
Membrii Executivi ai Consiliului de Administraţie
550,549 0
Personalul Identificat
1,883,619 0
Page 20/ 22
Declaratia Structurii de Conducere a Marfin Bank (Romania) SA pentru anul 2013, cu privire la activitati care nu sunt desfasurate in mod obisnuit sau care nu sunt transparente
In conformitate cu cerintele regulamentului nr. 5/ 20.12.2013 privind cerinte prudentiale pentru institutiile de credit, si, in particular, articolul 672, respectiv cu privire la cerintele stipulate in art.9, Organul de Conducere al Marfin Bank (Romania) SA garanteza faptul Banca nu este implicate in activitati care nu sunt desfasurate in mod obisnuit sau care nu sunt transparente.
Page 21/ 22
Declaratia Organului de Conducere al Marfin Bank (Romania) SA cu privire la gradul de adecvare a cadrului de gestionare a riscurilor bancii
In conformitate cu cerintele regulamentului nr. 5/ 20.12.2013 privind cerinte prudentiale pentru institutiile de credit, si, in particular, cu privire la cerintele stipulate in articolul 435, lit era e.) din regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului si Consiliului European din 26.06.2013, privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de investitii, prin prezenta declaratie, Organul de Conducere al Marfin Bank (Romania) SA garanteza faptul ca sistemele existente de gestionare a riscurilor sunt adecvate tinand cont de profilul de risc si de strategia institutiei. Cadrul de gestionare a riscurilor este una din componentele de baza ale cadrului de administrare a activitatii Bancii, fiind adaptat la structura institutiei, activitatea desfasurata, precum si la natura si complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri. Acesta asigura administrarea efectiva si prudentă a Bancii, inclusive separarea responsabilitatilor in cadrul organizatiei, prevenirea conflictelor de interese si, in acelasi timp, urmarirea indeplinirii obiectivelor strategice de risc in vederea incadrarii in profilul de risc tinta al bancii.
Page 22/ 22
Declaratia Structurii de Conducere a Marfin Bank (Romania) SA cu privire la profilul de risc al bancii in anul 2013
Dezvoltarea unei culturi solide privind administrarea riscurilor constituie unul dintre principalele obiective strategice ale Marfin Bank (Romania) SA, aceasta fiind promovata atat la nivelul liniilor de activitate cu atributii in administrarea si controlul riscurilor, cat si la nivelul structurilor operationale si al fiecarei persoane din cadrul institutiei. Administrarea riscurilor include determinarea, pentru ansamblul activitatilor derulate, dar şi pentru fiecare activitate semnificativa, a tolerantei la risc, in conditiile asigurarii continuitatii activitatii pe baze sanatoase si prudente. Dimensionarea profilului de risc tinta este realizata anual, avand in vedere conditiile de piata si cele macroeconomice, performantele anterioare (istorice) si strategia Marfin Bank (Romania) SA in orizontul de timp imediat urmator (12 luni). In anul 2013, Marfin Bank (Romania) SA si-a asumat un nivel Mediu-Ridicat al profilului de risc. In vederea indeplinirii obiectivelor strategice privind apetitul la risc al Bancii, nivelele acestuia au fost transpuse intr-un set amplu de limite privind indicatori generali si specifici de administrare si estimare a riscurilor semnificative, precum si limite aferente concentrarii portofoliului de credite pe arii geografice, sectoare de activitate, categorii de contrapartida, durata facilitatii, tipuri de produse, tipuri de garantii, rezidenta, tara si moneda. Indicatorii mentionati mai sus au fost monitorizati periodic pe parcursul anului 2013. Spre exemplificare, prezentam urmatorii indicatori cheie, la data de 31.12.2013: Adecvarea Capitalului - Indicele capitalului propriu de baza de Nivel I 10,1% - Indicele total al capitalului 10,1% - Efect de levier Active corporale/ Capital ajustat 7,08% Profitabilitate si risc Capacitatea de a absorbi pierderile 1.600 mii RON Finantare si lichiditate - Lichiditati pe termen scurt (30 zile): indicator de lichiditate de 3.82 (lichiditate efectiva/lichiditate necesara) - La sfarsitul anului 2013, peste 95% (95.53%) din finantarea interbancara avea o maturitate reziduala de peste 2 ani, asigurand astfel o finantare stabila pe termen scurt-mediu.