revista asociaţiei de standardizare din românia iso 39001 2014 web.pdf · • sr en iso...

StandardizareaAprilie 2014 • www.asro.ro

R e v i s t a A s o c i a ţ i e i d e S t a n d a r d i z a r e d i n R o m â n i a

ASROASRO

SECURITATEA RUTIERĂ

ISO 39001standard pentru sisteme de management

al securităţii rutiere

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Laurentie Sofroni – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

ASRO – prezentă la evenimente internaţionale ....................................... 1

Noutăţi legislative apărute în luna aprilie 2014 ....................................... 3

Toate vehiculele vor fi echipate cu sistemul eCall din 2015................. 5

Materiale de construcţie. Vată de sticlă ....................................................... 6

Alimentaţia şi standardizarea. Se revizuieşte standardul ISO 22000? .......................................................... 8

Combaterea contrafacerii ...............................................................................11

Securitatea rutieră ............................................................................................ 16

Oraşele viitorului .............................................................................................. 20

ISO 22301 garantează supravieţuirea întreprinderii ............................ 22

Undă verde pentru roboţii prestatori de servicii....................................26

Protejaţi-vă informaţiile cu noua colecţie de standarde în domeniul securităţii informaţiei! ........................................................... 28

Implicarea consumatorilor în procesul de elaborare a standardelor ..........................................................................29

Determinarea conţinutului de proteine din lapte .................................30

Cuprins

STANDARDIZAREA | aprilie 2014 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

La cea de-a VI-a ediţie a Salonului Nautic au participat companii active în domeniul nautic (Romcraft, Blue Ma-rine Yahts, EuroNautica şi multe altele), care au prezentat noutăţi, promoţii, in-formaţii şi sfaturi complete.

De asemenea, exponatele de bază (bărci, yacht-uri, sky jet-uri etc.) au fost înso-ţite de exponate auxiliare activităţilor nautice, corespunzătoare: costume de navigaţie, brăţări, vin şi multe altele.

Navigaţia este un hobby aparte al celor care sunt doritori de aventură, dar ea nu trebuie să devină un pericol. De aceea, la introducerea pe piaţă a ambarcaţiunilor de agrement, acestea trebuie să respecte cerinţele esenţiale de sănătate şi secu-ritate prevăzute în directivele europene specifice şi anume: Directiva 94/25/CE, completată de Directiva 2003/44/CE. În momentul de faţă, deşi cele două direc-tive mai sunt în vigoare, a fost aprobată şi Directiva 2013/53/UE, privind am-barcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice şi de abrogare a Directivei 94/25/CE. Directiva 94/25/CE se abrogă cu efect de la 18 ianuarie 2016.

Aplicarea acestor directive este facilitată din punct de vedere al metodologiei, dar şi al costurilor de respectarea standarde-

lor europene armonizate, elaborate de organismele europene de standardizare (CEN şi CENELEC), în urma manda-telor primite de acestea de la Comisia Europeană. Standardele prezintă deta-liat cerinţele esenţiale ale directivelor şi sunt considerate standarde armonizate în momentul în care sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Sub incidenţa directivelor mai sus men-ţionate intră 75 de standarde europene armonizate, toate adoptate ca standarde române.

Cu ocazia salonului nautic, ASRO a realizat colecţia în format electronic Ambarcaţiuni de agrement cu lungimea mai mică de 6 m, care cuprinde o selecţie

de standarde armonizate indispensabile pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a acestor ambarcaţiuni.

Colecţia cuprinde:

Directiva 94/25/CE amendată de •D2003/44/CE (textul consolidat);

Ghidul de aplicare a celor două di-•rective;

Directiva 2013/53/UE;•

HG 2195/2004 care transpune cele •două directive în legislaţia română;

Pachetul de 25 de standarde armoni-•zate de mai jos:

ASRO – prezentă la evenimente internaţionaleJeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

În perioada 5-9 martie 2014, la ROMAERO Bă-neasa, a avut loc Salonul Nautic Internaţional Bu-cureşti, la care a fost pre-zentă şi ASRO cu un stand. Cu acest prilej, a fost pre-zentată ultima colecţie de standarde Ambarcaţiuni de agrement cu lungimea mai mică de 6 m.

2

SR EN ISO 8666:2003, • Nave mici. Caracteristici principale;

SR EN ISO 10087:2006, • Nave mici. Identif icarea navelor. Sistem de codifi-care;

SR EN ISO 14945:2004, • Nave mici. Placa constructorului;

SR EN ISO 14945:2004/AC:2006, •Nave mici. Placa constructorului;

SR EN ISO 15085:2003, • Nave mici. Prevenirea căderii persoanelor în afara bordului şi salvarea acestora;

SR EN ISO 15085:2003/A1:2009, •Nave mici. Prevenirea căderii persoane-lor în afara bordului şi salvarea acestora. Amendament 1;

SR EN ISO 11591:2012, • Nave mici cu motor. Câmp vizual la nivelul timonei;

SR EN ISO 10240:2005, • Nave mici. Manualul armatorului;

SR EN ISO 12215-4:2003, • Nave mici. Construcţia corpului şi eşantionaj. Partea 4: Atelier de construcţie şi fabri-caţie;

SR EN ISO 12215-5:2008, • Nave mici. Construcţia corpului şi eşantionaj. Partea 5: Presiunea de calcul pentru mo-nolit, calculul solicitărilor, determinarea eşantionajului;

SR EN ISO 12215-6:2008, • Nave mici. Construcţia corpului şi eşantionaj. Partea 6: Dispunerea şi detaliile struc-turii;

SR EN ISO 12215-8:2009, • Nave mici. Construcţia corpului şi eşantionaj. Partea 8: Cârme;

SR EN ISO 12215-8:2009/AC:2010, •Nave mici. Construcţia corpului şi eşan-tionaj. Partea 8: Cârme;

SR EN ISO 12217-3:2013, • Nave mici. Evaluarea stabilităţii şi flotabili-tăţii şi încadrarea în categorii. Partea 3: Ambarcaţiuni cu lungimea corpului mai mică de 6 m;

SR EN ISO 12216:2003, • Nave mici. Ferestre, hublouri, capace, iluminatoare f ixe şi uşi. Cerinţe referitoare la rezis-tenţă şi etanşeitate;

SR EN ISO 11812:2002, • Nave mici. Cocpituri etanşe şi cocpituri cu drenare rapidă;

SR EN ISO 15083:2003, • Nave mici. Sisteme de pompare pentru santină;

SR EN ISO 14946:2002, • Nave mici. Capacitate maximă de încărcare;

SR EN ISO 14946:2002/AC:2006, •Nave mici. Capacitate maximă de în-cărcare;

SR EN ISO 15084:2003, • Nave mici. Ancorare, legare şi remorcare. Puncte în-tărite;

SR EN ISO 11592:2002, • Nave mici cu lungimea corpului mai mică de 8 m. Determinarea puterii nominale maxime de propulsie

SR EN ISO 21487:2013, • Nave mici. Tancuri cu combustibil tip benzină şi tip motorină, f ixate permanent;

SR EN ISO 10133:2013, • Nave mici. Instalaţii electrice. Instalaţii de curent continuu de foarte joasă tensiune;

SR EN ISO 9094-1:2003, • Nave mici . Protecţie împotriva incendiului. Partea 1: Nave cu lungimea corpului mai mică sau egală cu 15 m;

SR EN ISO 16180:2013, • Nave mici. Lumini de navigaţie. Instalare, poziţi-onare şi vizibilitate.

Expozanţii, producători sau importatori de ambarcaţiuni de agrement, au fost interesaţi de colecţia special pregătită pentru ei, iar vizitatorii au fost interesaţi mai ales de standardele pentru siste-mele de management şi de serviciile pe care ASRO le oferă în acest domeniu: cursuri, cărţi şi activitate de certificare.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna aprilie 2014Mihaela Vorovenci, jurist ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative ale normelor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României din luna aprilie 2014.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ( JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardu-lui înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012, de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 626/2011 al Comisiei din 4 mai 2011, de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Con-siliului, în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aparatelor de climatizare, publicată în JOUE C110/1 din 11.04.2014.

1.1.2 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui din 17 mai 2006, privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (reformare), publicată în JOUE C110/4 din 11.04.2014.

1.1.3 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei Consiliului 89/686/CEE din 21 decembrie 1989, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la echipamentele individuale de protecţie, publicată în JOUE C110/77 din 11.04.2014.

1.1.4 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 95/16/CE din 29 iunie 1995 a Parlamentului European şi a Consiliului, privind armonizarea legislativă a statelor membre referitoare la ascensoare, publicată în JOUE C110/105 din 11.04.2014.

1.1.5 Comunicarea Comisiei privind implementarea Regulamentului (UE) nr. 617/2013 al Comisiei de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice, publicată în JOUE C110/108 din 11.04.2014.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 340/2014 al Comisiei din 1 aprilie 2014 de modificare a Regulamen-tului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei, în ceea ce priveşte anumite norme referitoare la intervenţia publică cu privire la anumite produse agricole, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 99/10 din 02.04.2014.

4

1.2.2 Decizia Băncii Centrale Europene din 24 februarie 2014, privind organizarea măsurilor pregătitoare pentru colec-tarea datelor cu caracter granular cu privire la credite de către Sistemul European al Băncilor Centrale, publicată în JOUE L 104/72 din 08.04.2014.

1.2.3 Decizia Comisiei din 20 martie 2014, de stabilire a poziţiei Uniunii Europene în ceea ce priveşte o decizie a au-torităţilor administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, cu privire la adăugarea de specificaţii pentru computerele-server şi pentru sursele de alimentare neîntreruptibile la anexa C la acord şi cu privire la revizuirea specificaţiilor pentru dispozitivele de afişare şi echipamentele de procesare a imaginii incluse în anexa C la acord, publicată în JOUE L 114/68 din 16.04.2014.

1.2.4 Decizia Comisiei din 20 martie 2014, privind echivalenţele între categoriile de permise de conducere [notificată cu numărul C(2014) 1625], publicată în JOUE L 120/1 din 23.04.2014.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Hotărâre nr. 276/2014 din 09/04/2014 pentru înfiinţarea sistemului privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 17/04/2014.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Pentru a încerca să reducă conse-cinţele accidentelor rutiere grave în Uniunea Europeană, Comisia Europeană a adoptat două pro-puneri care vizează ca, începând din octombrie 2015, vehiculele să apeleze automat serviciile de salvare când se produc astfel de accidente. Iată un exemplu de in-teroperabilitate aşteptat de şase ani în Uniunea Europeană.

Sistemul automat de apel de urgenţă (eCall) formează automat numărul 112, numărul apelului de urgenţă unic euro-pean, în caz de accident grav. El indică serviciilor de salvare locaţia vehiculului, chiar dacă conducătorul acestuia este in-conştient sau nu mai este în măsură să telefoneze. Cele două texte ale Comi-siei prevăd ca, începând din octombrie 2015, toate modelele noi de automo-bile particulare şi de vehicule utilitare uşoare să fie echipate cu sistemul eCall şi ca infrastructura necesară pentru a primi şi a trata în mod adecvat apelu-rile în centrele de apeluri ale serviciilor de urgenţă să fie creată, pentru a ga-ranta compatibilitatea, interoperabilita- tea şi continuitatea serviciului în în-treaga Uniune. „Propunerile constituie o etapă importantă în îmbunătăţirea securităţii rutiere în Europa. În 2012, s-au înregistrat 28 000 de decese şi 1,5 milioane de răniţi pe căile rutiere euro-pene”, indică Siim Kallas, comisar euro-pean în domeniul transporturilor. „Când se produce un accident, fiecare minut în care ar putea fi furnizat sprijin răniţilor, contează. Tehnologia eCall poate salva vieţi, reducând considerabil termenul de intervenţie a serviciilor de salvare în Uniunea Europeană”. Antonio Tajani, comisar european în domeniul indus-triei, declară: „Realizarea unui sistem interoperabil eCall în întreaga Uniune Europeană constituie un important pas înainte în domeniul securităţii rutiere. Cetăţenii pot fi asiguraţi că acest sistem permite să se câştige timp şi să se salveze vieţi, reducându-se astfel numărul de accidente mortale şi limitându-se gra-

vitatea rănilor. Acest sistem constituie, de asemenea, un progres important către vehicule mai inteligente şi către o îmbunătăţire a com-petitivităţii noastre”. Nellie Kroes, comisar în domeniul strategiei digitale, afirmă: „Adoptarea sistemului eCall constituie un important pas înainte în domeniul securi-tăţii rutiere”. Când ai nevoie de un sprijin de urgenţă, este mai bine să fii conectat de-cât izolat. De aceea am ape-lat la utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţii-lor”. Datele primite datorită eCall vor permite serviciilor de urgenţă să vină mai rapid în sprijinul conducătorilor auto şi al pasagerilor vehiculelor acci-dentate. ECall ar putea reduce termenul de intervenţie a serviciilor de urgenţă în zonele urbane cu 40% şi în zonele rurale cu 50%, permiţând salvarea a 2 500 de vieţi în fiecare an.

Fluidizarea traficului pe căile rutiere

În afară de beneficiile sale din punct de vedere al securităţii rutiere, sistemul eCall ar trebui să permită şi reducerea ambu-teiajelor cauzate de accidentele de circu-laţie, precum şi a numărului de accidente secundare care se produc când locul unui accident nu este securizat. Industria ar pu-tea să beneficieze şi ea de pe urma stabilirii sistemului eCall: numeroase întreprinderi participă la furnizarea de tehnologii, de componente şi de servicii utilizate pen-tru diferite aspecte ale sistemului, inclusiv sistemele de la bord, transmisia de date fără cordon şi echipamentele din centrele de recepţie a apelurilor de urgenţă. Pe de altă parte, sistemul de la bord, necesar pentru eCall, ar putea servi şi altor servicii cu valoare adăugată. De exemplu, pentru depistarea vehiculelor furate. ECall se de-clanşează automat de îndată ce captatoa-rele de la bord detectează un accident grav. Sistemul formează atunci numărul de apel de urgenţă 112, stabileşte conexiunea te-lefonică cu centrul de apeluri al serviciilor de urgenţă şi transmite serviciilor de sal-

vare datele privind accidentul: ora acestuia, locaţia precisă unde se află vehiculul acci-dentat şi direcţia spre care el se îndrepta (informaţie care capătă o importanţă deo-sebită pentru autostrăzi şi tuneluri). Ape-lul eCall se poate efectua şi manual: un martor al accidentului, de exemplu, apasă pe un buton situat în vehicul.

Repere legislative programate

Comisia a propus două texte legislative care îşi propun să creeze şi să utilizeze sistemul: Regulamentul cu privire la cerinţele în domeniul recepţiei de tip pentru utili-zarea sistemului eCall (care modifică di-rectiva 2007/46/CE), pentru adaptarea vehiculelor la sistem;Decizia cu privire la utilizarea eCall, in-teroperabil în întreaga Europă, pentru a adapta infrastructura publică la sistem.Aceste propuneri încheie procesul legis-lativ în trei etape, iniţiat de Comisia Eu-ropeană, pentru a face eCall obligatoriu în întreaga Uniune (regulament delegat nr. 305/2013). Comisia ceruse ca eCall să intre în funcţiune în întreaga Europă cel târziu în 2009, dar adoptarea siste-mului s-a dovedit prea lentă. Serviciul eCall trebuie acum să fie pe deplin ope-raţional în întreaga Uniune (şi în Islanda, Norvegia şi Elveţia) până în 2015.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 342, martie 2014

Toate vehiculele vor fi echipate cu sistemul eCall din 2015Jean-Claude Tourneur

Vehiculul accidentat apasă automat pe butonul salvare, solicitând o asistenţă mai rapidă

6

Pentru a răspunde la cererea tot mai mare de vată de sticlă din ultima gene-raţie, proiectată după procedeul Ecose® Technology, Knauf Insulation a lansat un vast program de investiţii, în valoare de 66 milioane de euro, pentru a îmbu-nătăţi şi a moderniza instrumentul de producţie al uzinei de la Visé, construită în 1979, în Belgia. Emblematică pen-tru angajamentul grupului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor, aceasta reprezintă astăzi cea mai mare locaţie de producţie a vatei de sticlă în Europa, cu o capacitate de 120 000 de tone. Ea se întinde pe 22,5 ha. Pe baza experien-ţei sale în domeniul construcţiilor şi al aplicaţiilor industriale, „Knauf Insula-tion îşi propune să fire lider în sectorul sistemelor ecoenergetice pentru con-strucţii”, declară Léon Bustin, direc-tor al locaţiei. „Necesităţile energetice

europene sunt în permanentă creştere şi soluţiile pentru a economisi această energie, de asemenea. Sectorul izolaţiei are un viitor luminos în faţa sa”. Cu tra-diţii în funcţie de ţară: „Italia şi Spania utilizează mai degrabă spuma, polisti-renul expandat şi polistirenul extrudat, Franţa, mai degrabă vata de sticlă, iar Scandinavia, vata de azbest”, continuă el. „Uzina de la Visé produce pentru piaţa de nord a Franţei, vestul Germaniei şi pentru Benelux, zone dens populate şi, de aici, un potenţial enorm la renovare”, adaugă Jean-Paul Defrance, director pentru finanţarea proiectelor. Manage-mentul calităţii, al mediului, energiei, sănătăţii şi securităţii la locul de muncă – locaţia este certificată în conformitate cu ISO 9001, ISO 14001, ISO 16001 şi ISO 18001. „Am fost prima locaţie care am obţinut un certificat integrat”, declară cu mândrie Léon Bustin. Dife-ritele uzine de vată de azbest şi vată de sticlă ale grupului au atins acelaşi nivel de certificare.

Un proces de fabricare responsabil

Mari silozuri de materii prime în vrac se înalţă pe locaţie. În interior, recon-strucţia uneia dintre liniile de producţie (instalarea unui cuptor nou), potrivit celor mai noi standarde de mediu, a permis creşterea cantităţii de substanţe reciclate în procesul de fabricaţie – pro-centul sticlei reciclate atinge 80%, redu-când consumul de energie, deşeurile şi emisiile de CO2. Uzina dispune astăzi de trei linii de producţie şi de două cup-toare de fuziune care economisesc ener-gia. Prima linie, creată în 1979, de 2,4 metri lăţime, a fost renovată şi repusă în funcţiune în august 2012; cea de-a doua este de 1,2 metri lăţime; o a treia, lansată

în septembrie, este dedicată zidurilor cu goluri (cavity walls 034). „În funcţie de viteză/linie, produsul este de înaltă sau de joasă densitate”, adaugă Léon Bustin. Produsul final, prezentat sub formă de rulouri şi de panouri, este comprimat de nouă ori. (Izolantul este aerul, transpor-tul acestuia este scump, apelăm, deci, la procedeul de comprimare”. În funcţie de game, liantul reprezintă 3 până la 10% din produs. „Izolantul singur are un vii-tor limitat: trebuie construite game care să răspundă necesităţilor utilizatorilor. Lucrăm la etanşeitate. Aceasta trece prin schimburi între state, pentru di-seminarea celor mai bune practici prin lucrările unei celule care se interesează de fizica izolaţiei la nivelul grupului. Anticipăm apariţia unor produse noi, cu saltele mai groase şi mai dense: aceasta merge în sensul reglementării”, comen-tează Léon Bustin. Numeroase acţiuni orientate spre dezvoltarea durabilă sunt desfăşurate pe locaţie: colectare, pentru recuperarea sticlei reciclate (peste 50%); reducerea amprentei de carbon la ni-velul ambalajului (mai puţin cu 20%); reducerea consumului de energie (până la 50%), cu realizarea unei monitorizări pentru măsurarea operaţiilor pe toate echipamentele; reducerea deşeurilor cu 15%, lucrând la eficienţa liniilor. Utili-zată în principal pentru răcire, apa face obiectul unui management complex, care pune accentul pe circuitele în-chise, astfel încât locaţia să nu elimine aproape deloc apă. Ea este reciclată sau evaporată în etuvă.

Ecose® Technology, un izolator ecologic

Pentru a răspunde cerinţelor RT 2012, Knauf Insulation şi-a dezvoltat gamele sale. În 2009, toate uzinele de vată de

Materiale de construcţie. Vată de sticlăMarie-Claire Barthet

La Visé (Belgia), Knauf Insulation a investit în cea mai mare unitate de producere a vatei de sticlă din Europa, care se bazează pe un pro-ces de fabricare responsabilă şi durabilă.

Vată de sticlă


sticlă au inclus tehnologia liantului Ecose® Technology, a cărei formulă permite să se lucreze mai curat şi mai ecologic în uzine. Această vată de sti-clă este fabricată plecând de la materii prime regenerabile natural şi/sau re-ciclate, utilizând un liant cu bază ve-getală (fără formaldehidă, fenol sau acrilic şi injecţie de coloranţi artificiali sau pigmenţi). Această tehnologie răs-punde standardelor celor mai exigente în domeniul calităţii aerului: emisiile de COV sunt foarte scăzute. Vata de sticlă Ecose® Technology permite să se economisească de 200 de ori ener-gia utilizată la producţia sa. În plus, acest procedeu nu necesită decât 1/7 din energia indispensabilă producţiei de cărămizi pentru izolaţia unui perete cu o valoare R=3. Ea protejează omul şi mediul: mai agreabilă la pozat, mai plăcută la atingere, fără miros, generând puţin praf. Ea este certificată ACERMI (Asociaţia pentru Certificarea Materia-lelor Izolante). „Vata minerală răspunde cerinţelor standardului EN 13162, un brevet este depus pentru liant”, preci-zează Léon Bustin.

Liantul adăugat materialelor în fuziune conferă produsului Ecose® Technology culoarea sa caracteristică

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 342, martie 2014

Vată minerală. Standardul de referinţă

Standardul NF EN 13162, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din vată mine-rală (MV). Specificaţie, determină cerinţele pe care trebuie să le satisfacă aceste produse, cu sau fără căptuşeală sau tencuială de finisare. Ele sunt fabricate sub formă de panouri sau de plăci. Standardul descrie caracteristicile produselor şi furnizează moduri operatorii de încercare şi de evaluare a conformităţii, de marcare şi de etichetare. El defineşte vata minerală ca fiind „vata de izolare obţinută prin fuziune, plecând de la rocă, zgură sau sticlă”. El face parte dintr-o serie de standarde referitoare la produsele termoizolante utilizate în construcţii. Elaborat de comitetul tehnic CEN/TC 88, Materiale şi produse termoizolante, acest standard vine în sprijinul cerinţelor esenţiale ale Directivei Produse de construcţie, înlocuită cu regulamentul (UE) nr. 305/2011, Produse de construcţie, care va intra integral în vigoare pe 1 iulie 2014. Celelalte standarde eu-ropene armonizate, care furnizează specificaţii referitoare la produsele termoizolante pentru construcţii, redactate de CEN/TC 8 şi adoptate de Asociaţia de Standardizare din România, sunt următoarele:

SR EN 13163, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat (EPS). Specificaţie;SR EN 13164, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spumă de polistiren extrudat (XPS). Specificaţie;SR EN 13165, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spumă rigidă (PUR). Specificaţie;SR EN 13166, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spumă fenolică (PF). Specificaţie;SR EN 13167, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din sticlă celulară (CG). Spe-cificaţie;SR EN 13168, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din vată de lemn (WW). Specificaţie;SR EN 13169, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din perlit expandat (EPB). Specificaţie;SR EN 13170, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din plută expandată (ICB). Specificaţie;SR EN 13171, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din fibre de lemn (WF). Specificaţie.

Knauf Insulation

Resurse umane: 5 000 de persoane, dintre care 280 la Visé; 30 de locaţii de producţie în lume, majoritatea lor în Europa, prin-tre care recenta uzină de la Lannemezan (Hautes-Pyrénées); fabricarea şi distribuţia de vată minerală (de sticlă şi de azbest), de polistiren expandat, de polistiren exdrudat, de fibre de lemn şi de polistiren extrudat. Filială a Knauf, întreprindere specializată în materiale de construcţie şi sisteme bazate pe ghips, materiale de izolare fonică şi acus-tică, produse derivate din cretă şi ciment.

Procesul de fabricare

KNAUF INSULATION ÎŞI DEZVOLTĂ PRODUCŢIA

8

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

În ce stadiu se află demersurile calităţii şi trasabilităţii în agricul-tură şi în industria alimentară, în ceea ce priveşte standardizarea şi certificarea? Din faza de amonte a agriculturii, la distribuţie, tre-când prin fabricare, toate părţile sunt vizate.

El se impune în contextul standarde-lor care se referă la calitatea şi securi-tatea produselor agroalimentare, „de la furcă, la furculiţă”, chiar dacă nu con-stituie singura referinţă: standardul ISO 22000, Sisteme de management al siguranţei alimentului, şi se adresează tuturor factorilor din lanţul alimentar, indiferent de dimensiunea lor sau de lo-cul lor, în lume: de la producătorii agri-coli, la distribuitori, trecând, desigur, prin fabricanţii de produse alimentare. ISO 22000 a fost aliniat la standardul ISO 9001, pentru a realiza compatibi-litatea lor. Amândouă vizează eficienţa sistemelor de management, pentru a satisface cerinţele clienţilor. Ancheta cu privire la revizuirea ISO 22000, ela-borat de subcomitetul 17, Sisteme de management pentru securitatea alimente-lor, al comitetului ISO/TC 34, Produse alimentare, a început în ianuarie, pentru o durată de cinci luni. „În funcţie de votul membrilor ISO/TC 34/SC 17, va fi luată decizia dacă va fi revizuit sau nu, cu ocazia şedinţei plenare de la mijlocul lunii septembrie, care va avea loc la Copenhaga”, precizează Stépha-nie Tiprez, şefă de proiect la AFNOR. Un manual publicat de ISO la mijlocul lui 2013, intitulat: „Cum să utilizăm ISO 22000”, destinat în principal în-treprinderilor mici şi mijlocii, prezintă detaliat obiectivele şi sarcinile care trebuie realizate şi furnizează nume-roase exemple. Acest document fără valoare normativă a permis experţilor să se pună de acord asupra punctelor

rămase nesoluţionate. „Au fost reluate, deci, elemente ale acestui document în noua versiune a ISO 22004”, subliniază Stéphanie Tiprez. Specificaţia tehnică ISO/TS 22004, Recomandări pentru aplicarea ISO 22000, este în curs de transformare în standard internaţional; el va apărea în al doilea semestru al anu-lui. ISO/TS 22003, Cerinţe pentru orga-nismele de certif icare care efectuează au-ditul şi certif icarea sistemelor de manage-ment al siguranţei alimentelor, care a fost şi ea revizuită, va apărea foarte curând în colecţia franceză. De notat că stan-dardul ISO 22006, Sisteme de manage-ment al calităţii. Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2008 pentru produc-ţia de recolte, nu a fost reluat în colecţia franceză: „El este adaptat marilor ferme americane, nu structurilor franceze sau europene”, declară Sandrine Espeillac, şefă de proiect la AFNOR. În ceea ce priveşte standardul ISO 22005, Tra-sabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale, acesta se aplică proiectării şi implementă-rii sistemului. El este puţin cunoscut şi puţin utilizat. În momentul lansării

revizuirii ISO/TS 22004, s-a decis in-tegrarea cerinţelor de trasabilitate în acest document şi anularea standardului ISO 22005”, afirmă Stéphanie Tiprez. Experţii tind spre revizuirea ISO 22005, în acelaşi timp cu cea a ISO 22000, dacă va fi decisă revizuirea. În Franţa, secto-rul agroalimentar dispune şi de fascicu-lul de documentare FD V 01-020, Linii directoare pentru stabilirea unui demers de trasabilitate în sectorul agricol şi ali-mentar, document metodologic care prezintă detaliat terminologia, clarifică obiectivele de trasabilitate, defineşte ca-drul aplicaţiilor, precum şi modalităţile de implementare, ţinând seama de ce-rinţele tehnice şi economice şi de mări-mea întreprinderilor. ISO 22000 poate face obiectul unor certificări care pri-vesc diferitele etape ale filierei. Fabrica-rea alimentelor ocazionează demersuri specifice. „Gravele crize alimentare ale anului 2000 (vaca nebună, listeria, puiul cu dioxină, etc) au condus la elaborarea de referenţiale private de către marii distribuitori, cele mai cunoscute fiind IFS şi BRC”, declară Olivier Boutou, inginer în domeniul dezvoltării, la

Alimentaţia şi standardizarea. Se revizuieşte standardul ISO 22000?Marie-Claire Barthet


AFNOR. „Aceste certificări au scopul de a garanta siguranţa sanitară a ali-mentelor”. Referenţialul de certificare FS 22000 a fost elaborat de Foundation for Food Safety Certification, pe baza standardului ISO 22000. El a fost recu-noscut ulterior de Global Safety Initi-ative, care constituie autoritatea în do-meniu, şi care analizează referenţialele existente”, adaugă el. AFNOR Certifi-cation acordă aceste certificate diferite.

Certificarea de mediu şi responsabilitatea socială

În ceea ce priveşte zona de amonte a agriculturii, standardul NF V 01-005, care se sprijină pe ISO 9001, descrie un sistem de management al calită-ţii producţiei agricole, iar standardul NF V 01-007 include în plus elemente de management de mediu extrase din 14001. Certificarea AgriConfianceR se bazează pe aceste două standarde, care furnizează modele pentru controlul an-gajamentelor reciproce între producători şi o structură organizată de producţie agricolă, pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor şi părţilor interesate. În cadrul certificărilor de mediu elaborate de au-torităţile publice, un demers de mediu, însoţit de un caiet de sarcini ce atestă cerinţe echivalente cu referenţialul de nivelul 2 şi cu un sistem de control care oferă aceleaşi garanţii pentru a fi recu-noscut de Comisia Naţională de Cer-tificare de Mediu (CNCE). Este cazul pentru AgriconfianceR, dosarul verde. CNCE a emis în iunie 2013 un aviz favorabil pentru recunoaşterea aplică-rii standardului NF V 01-007 de către podgoriile din Saumur (Maine-et-Lo-ire) ducând la 21 demersurile de mediu

De la agricultura integrată, la protecţia mediului

Reunită în luna octombrie 2013, Comisia Naţională pentru Certificarea Mediului (CNCE) a exa-minat lucrările grupului tehnic însărcinat cu evoluţia certificării de mediu. Ea a subliniat trecerea definitivă de la agricultura integrată, la certificarea de mediu. Ţinând seamă de evoluţia reglementării şi de aşteptările de mediu tot mai mari ale societăţii, Ministe-rul Agriculturii a considerat indispensabil să antreneze firmele în noua tendinţă. El încurajează agricultorii să se angajeze în noul dispozitiv iniţiat cu ocazia congresului Grenelle în domeniul mediului: certificarea de mediu a fermelor (nivelul 2). Această evoluţie trebuie să permită o lizibilitate sporită a demersurilor publice care pun în valoare/disting agricultorii care se anga-jează în practici care protejează mai mult mediul. Fermele care au adoptat deja agricultura integrată vor continua acest demers de cinci ani. Agri-cultura integrată a fost pionieră în domeniul practicilor care protejează mai mult mediul. Ea a inspirat numeroase caiete de sarcini de bune practici în mai multe sectoare, chiar dacă nu a obţinut toate rezultatele scontate.

Nivelurile de certificare a mediului

Nivelul 1 corespunde respectării cerinţelor de mediu ale condiţionalităţii şi realizării de către agricultor a unei evaluări a fermei. Nivelul 2 corespunde respectării cerinţelor unui referenţial care cuprinde şase cerinţe eficiente pentru mediu, proiectate pentru a se integra în mod pertinent în managementul cotidian al fermei. Nivelul 3 – înalta valoare a mediului – este bazat pe o obligaţie de rezultate. AFNOR Certifi-cation face parte dintre organismele de certificare agreate de Ministerul Agriculturii pentru a audita exploatările agricole pentru nivelurile 2 şi 3 de certificare a mediului.

recunoscute la nivelul 2 al certificării de mediu. La demersurile calităţii şi tra-sabilităţii, se adaugă de acum înainte abordarea responsabilităţii sociale. La iniţiativa Coop de France şi a Asociaţiei Naţionale a Industriilor Agroalimentare (ANIA), întreprinderile franceze din domeniul agroalimentar au dorit să dis-

pună de o traducere a liniilor directoare ale standardului ISO 26000, Responsa-bilitatea socială, aplicată sectorului lor de producţie. Acordul AC X 30-030 a fost publicat în 2012. Factorii din industria vinului se angajează, la rândul lor, în de-mers. La îndemnul acestor factori din zona Oc, debutează redactarea unui nou document destinat întregului sector, de la „strugure, la sticlă”. „Viitorul acord va descrie provocările comune ale respon-sabilităţii sociale pentru filiera franceză a vinului şi va furniza recomandări pen-tru a contribui la protecţia teritoriilor şi a facilita exportul, distribuitorii străini fiind foarte sensibili la demersurile du-rabile”, relevă Bernadette Reutsch, şefă de proiect la AFNOR. De anvergură naţională, el îşi propune să stimuleze eficienţa economică, protecţia mediului şi tratarea problemelor sociale.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 341, februarie 2014

10

Între falsele pastile de viagra şi de xanax şi copiile de ceasuri şi de genţi de lux, contrafacerea îşi extinde imperiul cu o viteză uluitoare, astfel încât, la ora actuală, ea a devenit o economie subterană înfloritoare. Dacă veniturile obţinute din această activitate sunt mari, acest lucru se produce pe seama consumatorilor, puşi în pericol de produse nesigure şi ineficiente.


Cine nu a fost vreodată tentat să cumpere o geantă sau un ceas care nu era altceva decât o copie a unei mărci cele-bre? Aceste imitaţii sunt vândute mult mai ieftin decât

articolele de marcă după care sunt inspirate, care, potrivit mărcii, stilului şi materialelor utilizate, afişează preţuri cu două, până la patru zerouri. Totuşi, este mai bine să evitaţi acest tip de cumpă-rături, pentru mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că, contrafacerea aduce pagube societăţii şi economiei. Ilegală, această practică este, totuşi, foarte lucrativă. În acest do-meniu, nici un sector nu este omis – industria alimentară, textilă, medicamentele, electronica, piesele pentru automobile, biletele de concert, băuturile alcoolice, materialele de construcţie, ţigările, produsele cosmetice şi lista poate continua. Dacă preţul produselor contrafăcute are motive să seducă, cumpărătorii trebuie să ştie să facă diferenţa între un articol ieftin şi o afacere bună. Or, piaţa convenabilă a produselor contrafăcute poate costa adesea foarte scump. Dacă piaţa este foarte profitabilă, acest lucru se produce pe seama consumatorilor, puşi în pericol de produse nesigure şi ineficiente. Profesorul Hyeonho Park, director la Institutul de Cercetare a Delictelor, la Universitatea din Yongin (Republica Coreea) explică faptul că produsele contrafăcute pun în pericol sănătatea consuma-

Combaterea contrafaceriitorilor. Exemplele sunt numeroase: laptele praf, care conţine doze mortale de melamină, colorantul sintetic roşu cancerigen, trecând prin medicamentele total sau parţial lipsite de principii active, pie-sele de avion avariate, cablurile electrice care iau foc etc. Dintre produsele contrafăcute, cele mai periculoase sunt, fără în-doială, medicamentele. În ultimii ani, a fost constatată o puternică creştere a producţiei şi a consumului de medicamente, cu conse-cinţe adesea grave, uneori mortale.

Produsele contrafăcute – o piaţă profitabilă

În 2012, în Statele Unite, autorităţile vamale au confiscat 22 848 de mărfuri contrafăcute, a căror valoare a fost estimată la 1,26 mi-liarde dolari americani. Ştim cu toţii că, din păcate, această cifră nu reprezintă decât o mică parte dintr-o piaţă mult mai vastă la nivel mondial şi care este în plin avânt. Este vorba despre un fenomen de mare amploare. Potrivit unui raport al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică

12

(OCDE), în 2007, valoarea comerţului internaţional cu bunuri contrafăcute de-păşea 280 de miliarde dolari, cifră larg superioară altor segmente ale economiei subterane, cum ar fi traficul de arme sau cel cu carne vie şi este chiar comparabilă cu piaţa internaţională a drogurilor. Brian Monks, vicepreşedinte în domeniul operaţiilor de combatere a contrafacerii, la Underwriters Laboratories Inc., afirmă că acesta nu este decât vârful aisbergului, întrucât contrafacerea a devenit una dintre activităţile majore ale crimei organi-zate. „Astăzi, pretutindeni în lume, există condiţii ideale pentru încurajarea ofertei şi a cererii de produse contrafăcute şi piratate. Violarea dreptului de proprietate inte-lectuală constituie o altă infracţiune gravă la nivel internaţional, un virus care nu încetează să câştige teren. Contrafacerea constituie o infracţiune la fel de complexă şi sofisticată precum traficul de droguri. Este, deci, dificil să i se pună capăt. Ea produce pierderi uriaşe pentru economie şi pune în pericol sănătatea şi securitatea consumatorilor vulnerabili şi este o mană financiară pentru crima organizată”. Şi mai îngrijorător este faptul că autorităţile Statelor Unite au anunţat că vânzarea produselor contrafăcute (inclusiv a genţilor) serveau la finanţarea grupurilor tero-riste din lumea întreagă”.

Infracţiunea secolului

Numeroşi sunt cei care, pe bună dreptate, consideră contrafacerea „infracţiunea secolului XXI”. Evoluţia fenomenului o urmează îndeaproape pe cea a economiei mondiale şi a delocalizării. De exemplu, delocalizându-şi producţia în străinătate, o întreprindere riscă să încurajeze corupţia şi frauda. Internet-ul a permis contra-facerii să ia amploare şi să îşi lărgească domeniul de aplicare. Dar victimele? Realitatea este copleşitoare. Contrafacerea creează o economie subterană care, privând ştatele de încasări utile serviciilor publice vitale, impune taxe grele contribuabililor. În plus, contrafacerea poate cauza pierderi importante întreprinderilor lovite de acest flagel. Se estimează că, la nivel internaţional, în fiecare an, aceste pierderi sunt de ordinul a 500, până la 700 de miliarde de dolari americani. Până în 2015, Camera Internaţională de Comerţ estimează că valoarea bunurilor comercializate în lume va depăşi 1,7 bilioane de dolari americani, reprezentând până la 2% din rezultatele actuale le economiei mondiale. Dacă contrafacerea aduce pierderi pe plan economic, ea are şi consecinţe finan-ciare pentru întreprinderi: scăderea cifrei de afaceri, violarea secretului industrial, pierderea locurilor de muncă, cheltuieli angajate în procese şi creşterea preţurilor pentru crearea de sisteme sofisticate de securitate pentru combaterea activităţilor crimei organizate şi investirea în activităţile de cercetare şi dezvoltare. Camera Internaţională de Comerţ evaluează pierderile şi cheltuielile sociale su-plimentare generate de contrafacere la 125 miliarde de dolari americani în statele dezvoltate şi la 2,5 milioane numărul locurilor de muncă care sunt pierdute. Cu alte cuvinte, costul contrafacerii este exorbitant. Cheltuielile pe care le generează pot compromite viitorul unei întreprinderi. Este, deci, indispensabil să protejăm produsele şi bunurile materiale, cu atât mai mult în actualul context economic dificil, în care întreprinderile trebuie să fie cât mai rentabile.

Dezmembrarea reţelelor

Ce măsuri sunt luate la nivel mondial pentru combaterea acestui flagel? Mike O’Neil, secretar al ISO/TC 247, Măsuri de prevenire şi de control ale fraudei, afirmă că lupta împotriva contrafacerii dispune de patru mijloace de acţiune:

Măsuri legislative pentru a crea şi impune legi şi acorduri pentru apărarea 1. drepturilor proprietăţii intelectuale şi reprimarea fraudei.


Control la frontiere de către serviciile vamale pentru 2. ca mărfurile să nu intre pe teritoriu şi dispozitive locale şi regionale pentru dezmembrarea lanţurilor de distri-buţie a contrafacerii;Iniţiative ale sectorului privat pentru crearea de teh-3. nologii şi de sisteme îndreptate împotriva contrafacerii pentru produsele lor (cu dispozitive de identificare şi de urmărire). De asemenea, poate fi vorba de activităţi care îşi propun să depisteze şi să urmărească autorii contrafacerilor;

Contrafacerea creează

turbulenţe financiare

afacerilor.

14

Contraatacul standardelor

Standardele ISO la care lucrează ISO/TC 247 îşi propun să indice organizaţiilor soluţiile pentru sprijinirea tehnologiilor şi sistemelor de management şi a celor mai bune practici utilizate pentru a proteja împotriva tuturor tipurilor de riscuri.

Colecţia ISO/TC 247 cuprinde mai ales:

ISO 12931:2012, • Criterii de performanţă ale soluţiilor de autentificare utilizate pentru combaterea contrafacerii bunurilor materiale;ISO 16678, • Linii directoare pentru identificarea interoperabilă a obiectelor şi sistemelor de autentificare asociate destinate a descuraja contrafacerea şi comerţul ilicit;ISO 18482, • Sistem de management al securităţii. Linii directoare referitoare la utilizare. Aprecierea riscului în domeniul securităţii;ISO 18641, • Măsuri de prevenire şi de control ale fraudei. Terminologie;ISO 34001, • Sistem de management al securităţii.

Printre referenţialele ISO care tratează supravegherea pieţei şi lupta împotriva contrafacerii, Ghidul de bune practici. Reglementarea produselor şi supravegherea pieţei, va fi util organismelor de reglementare şi autorităţilor de supraveghere. Să nu uităm setul de instrumente ISO/CASCO, care reuneşte standarde şi ghiduri cu privire la inspecţie (ISO/CEI 17020), încercare (ISO/CEI 17025), certificarea produselor (ISO/CEI 17065) şi moduri de indicare a conformităţii (Ghidurile 23 şi 27).


Standarde naţionale şi internaţionale elaborate pentru 4. sprijinirea sectorului privat şi a guvernelor.

Dacă dorim să ne protejăm eficient proprietatea intelec-tuală de acest duşman tot mai mondializat, proteiform şi avansat din punct de vedere tehnic – explică Brian Monks – trebuie să ne mobilizăm resursele limitate, străduindu-ne să lovim în plin, la momentul oportun şi să urmărim stra-tegii eficiente.Profesorul Hyeonho Parks recunoaşte că lupta împotriva contrafacerii are un cost considerabil – în aceasta constă atracţia exercitată de standardele ISO. „Cu standardele in-ternaţionale ale ISO, este posibil să previi şi să reduci even-tualele pierderi materiale sau nemateriale, costurile pe care le provoacă contrafacerea”.

Strategia standardelor

Cum se traduce concret sprijinul pe care îl furnizează stan-dardele ISO în domeniu? Ele sunt un factor de încredere pentru consumator, întăresc securitatea lanţurilor logistice şi ajută autorităţile publice să dezvolte şi să implementeze politici de apărare, de descurajare şi de combatere a con-trafacerii. După cum relevă David Brown, preşedinte al ISO/TC 247, influenţa internaţională a standardelor ISO face din ele strategia prin excelenţă. „Contrafacerea este practicată de carteluri care operează la nivel internaţional. Nu putem înfrunta, deci, problema decât la acest nivel. Procesul utili-zat pentru a elabora standarde ISO permite experţilor din industrie, din întreaga lume, să participe direct, astfel încât metodele puse la punct să se integreze în practicile indus-triei”. David Brown continuă: „Participarea la elaborarea stan-dardelor ISO va fi nu numai utilă pentru aplicarea legi-lor, dar şi pentru a le folosi zi de zi. Cu metode comune, aplicabile în toate sectoarele, sarcina autorităţilor este mai puţin complexă, iar necesităţile de informare sunt minime, întrucât competenţele dobândite într-un domeniu pot fi exploatate în multe altele”. Supravegherea pieţei poate, de asemenea, să servească la combaterea proliferării articolelor contrafăcute, controlând ca produsele introduse pe piaţă să respecte reglementările tehnice pertinente”, declară Gra-eme Drake, director şi proprietar al cabinetului de audit şi de consultanţă la nivel internaţional GED Advisory. „În cadrul supravegherii pieţei, utilizarea standardelor de eva-luare a conformităţii – explică el – poate ajuta la lupta îm-potriva contrafacerii. Aceste documente de referinţă oferă organismelor de reglementare, furnizorilor şi asociaţiilor de protecţie a consumatorilor mijloacele de a verifica, confor-mitatea produselor în amonte, înainte de introducerea lor pe piaţă, în momentul intrării lor în vamă, dar şi în aval, după comercializare”. Supravegherea pieţei constituie un instrument crucial în ceea ce priveşte politica de protecţie a sănătăţii consumato-rilor întrucât ea permite retragerea produselor periculoase de pe piaţă. Ea menţine astfel echitabile regulile jocului

pentru întreprinderi, luând măsuri contra fabricanţilor de falsuri.

Reducerea costurilor

Evident, cooperarea internaţională este esenţială pentru a lupta împotriva contrafacerii şi a fraudei. Reprimarea şi legislaţia sunt indispensabile pentru sancţionarea de că-tre lege a autorilor contrafacerilor. Dar este nevoie de mai mult: standardele internaţionale pot face astfel parte din soluţie. Brian Monks formulează foarte bine acest lucru: „ISO poate sprijini eforturile internaţionale mobilizate pentru protec-ţia consumatorilor în lume, continuându-şi activitatea la standardele care combat contrafacerea, în mod deosebit în ceea ce priveşte soluţiile de autentificare a produselor în diferite verigi ale lanţului de aprovizionare, de la fabricant, la consumatorul final. Standardele ISO facilitează armo-nizarea eforturilor internaţionale, contribuind la difuzarea celor mai bune practici în domeniul protecţiei produselor şi întăresc încrederea consumatorilor”. Standardele nu au, probabil, puterea de a eradica flagelul, însă, ele pot, fără nici o îndoială, să limiteze pierderile cau-zate de acesta şi consecinţele sociale, oferind întreprinderi-lor o soluţie eficientă pentru a lupta împotriva contrafacerii, un rău tentacular, care va fi dificil de extirpat.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 102, ianuarie-februarie 2014, revista Organizaţiei In-ternaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

16

Accidentele rutiere reprezintă cea de-a opta cauză de deces în lume şi – lucru şocant - prima la tinerii cu vârsta cu-prinsă între 15 şi 29 de ani. Realitatea este brutală: numă-rul victimelor de accidente rutiere este în creştere, în mod deosebit în statele cu venituri scăzute şi intermediare. Dacă nu se face nimic pentru a combate această evoluţie, numă-rul de decese înregistrate pe căile rutiere ar putea, potrivit experţilor, să atingă în 2020, cifra de 1,9 milioane pe an, iar numărul de răniţi va creşte cu câteva milioane. Din fericire, ISO 39001 ne vine în ajutor.

Unirea înseamnă putere pentru securitatea căilor rutiere

Importante eforturi sunt depuse pentru a reduce numărul de persoane ucise pe căile rutiere, în cadrul Deceniului de acţiune pentru securitatea rutieră 2011-2020, proclamat pe cale de rezoluţie de către Naţiunile Unite. Obiectivul acestei iniţiative, lansată pe 11 martie 2011 în peste o sută de state, este clar: salvarea a cinci milioane de vieţi omeneşti până în 2020. Cu ISO 39001, noul standard pentru sisteme de ma-nagement al securităţii rutiere (RMTS), publicat în 2012, ISO contribuie într-o largă măsură la eforturile pentru

Securitatea rutieră

Peste 3 500 de persoane mor în fiecare zi, în lume, pe căile rutiere. Într-un an, aceasta reprezintă aproximativ 1,3 milioane de vieţi secerate. Şi cifrele sunt în creştere. Există, totuşi, o licărire de speranţă: ISO se străduieşte să inverseze tendinţa.


Suedia: o vocaţie pentru standardizare

Numeroase iniţiative arată cât de mult sunt luate în serios standar-dul ISO 39001 şi cerinţele sale de către autorităţile suedeze, care se ocupă de infrastructuri şi de transporturi. Peter Hartzell, de la Institutul Suedez de Standardizare (SIS), secretar al ISO/TC 241, declară că, în august 2013, 41 de organizaţii afiliate la Asociaţia Suedeză de Transporturi Rutiere erau certificate în conformitate cu ISO 39001. Numărul lor este de aproximativ o sută în acest an. Întreprinderea Suedeză de Transporturi Narkefrakt este prima întreprindere din lume care a obţinut certificarea în conformitate cu standardul. În prezent, Asociaţia Suedeză de Transporturi Ru-tiere a decis să aplice standardul cu privire la securitatea rutieră şi îşi propune o implementare pilot în oraşul Gothenburg, înainte de a aplica modelul în alte oraşe. Şi lucrurile nu se opresc aici. Întreprinderea de transport Trivector îşi propune şi ea să integreze cerinţele ISO 39001 în procesul său de audit al securităţii rutiere.

Franţa: încurajarea unei participări active

AFNOR (Asociaţia Franceză de Standardizare) a adoptat stan-dardul ISO 39001. După cum explică Guilhem Cuny, şef de pro-iect în domeniul standardizării, „AFNOR a organizat o şedinţă de informare anul trecut, pentru a prezenta acest standard părţilor interesate şi a le încuraja să se mobilizeze pentru implementarea sa. Ne propunem crearea unui sistem de acreditare prin interme-diul AFNOR şi al organizaţiilor de certificare locale”.

atingerea obiectivului ambiţios al ONU. Acest standard internaţio-nal va avea, în viitor, o influenţă importantă asupra abordării secu-rităţii rutiere, stabilind cerinţe de vârf pentru diferite aspecte care se referă la securitate, mai ales viteza, starea vehiculului şi vigilenţa conducătorului auto.

Bilanţ

Ce bilanţ putem stabili, la un an după publicarea ISO 39001? ISO Focus le-a cerut membrilor ISO/TC 241, comitetul tehnic elaborator, să declare cum a fost primit standardul în ţara lor. Iată, în continuare, afirmaţiile lor:

Eforturi importante

sunt depuse pentru

reducerea numărului de

persoane accidentate

pe căile rutiere

18

Marea Britanie: să facem căile rutiere mai sigure!

Grupul BSI (organismul de standardizare al Marii Britanii) a adoptat standardul cu indicativul BS ISO 39001. După cum declară Sara Walton, manager sector de conţinut la BSI, grupul propune, la ora actuală, servicii de consultanţă şi de certificare, precum şi instruiri, în vederea implementă-rii standardului. Utilizatorii Internet-ului, care vor consulta pagina Web consacrată securităţii rutiere pe site-ul BSI, vor găsi rubrici cu informaţii clare cu privire la BSI ISO 39001, fie că este vorba despre prima abordare a standardului, de implementarea sa, de certificarea sau de actualizarea siste-mului de management al securităţii rutiere.

Noua Zeelandă: încercarea standardului

„Agenţia de Transporturi din Noua Zeelandă (NZTA) stu-diază actualmente posibilitatea de a încerca ISO 39001 în contextul neozeelandez”, declară Lisa Rossiter, consultant principal la Direcţia de Securitate de la NZTA. „În cadrul strategiei intitulate „Zile mai sigure”, de îmbunătăţire a securităţii rutiere în Noua Zeelandă, încercăm să realizăm proiecte-cheie, care să prezinte o abordare sistematică a se-curităţii şi care să înfrunte problemele majore de securitate rutieră”, continuă ea. NZTA examinează la ora actuală dacă standardul poate fi aplicat marilor întreprinderi din estul Golfului Abundenţei, un studiu care va fi bogat în învăţă-minte.

Spania: standardul a fost întâmpinat cu entuziasm

În aprilie 2013, cu ocazia adoptării sale ca standard naţi-onal, ISO 39001 (devenit UNE ISO 39001) a suscitat un adevărat entuziasm în Spania”, declară Aitor Aragon Ba-sabe, inginer la Direcţia de Standardizare a AENOR, or-ganismul naţional de standardizare şi de certificare al ţării. Organismul naţional spaniol a găzduit recent la Madrid un seminar pentru a prezenta noul standard, seminar în tim-pul căruia ALSA, prima întreprindere iberică de transport, certificată în conformitate cu ISO 39001, a făcut cunoscută experienţa sa. A doua zi după acest seminar, paginile con-sacrate standardului ISO 39001, pe site-ul AENOR, au în-registrat, potrivit lui Aitor Aragon Basabe, 2 000 de vizite, fapt care denotă entuziasmul suscitat de noul standard. În sfârşit, presa economică şi publicaţiile online au completat această campanie de lansare.

Camion răsturnat pe un drum de ţară, în Malawi

Prin elaborarea ISO 39001, ISO joacă un rol

fundamental în îmbunătăţirea securităţii rutiere


Africa de Sud: cucerim noi segmente de piaţă!

Ştirile sunt bune şi în ceea ce priveşte Africa de Sud: Paul Norden-gen, şef al Grupului Cercetare Ştiinţifică şi Industrială, a anunţat lansarea iminentă a standardului naţional SANS 39001, adopta-rea naţională a ISO 39001. Primele audituri şi certificări vor avea loc în acest an. Comitetul Naţional al Sistemului de Management al Securităţii Rutiere (RMTS) a organizat deja mai multe semi-narii pentru a face cunoscute sectorului transporturilor domeniul de aplicare şi obiectivele standului şi îşi propune să organizeze şi altele. El prevede că cel puţin 72 de parcuri rutiere (46 000 de camioane şi autobuze), deja certificate în conformitate cu standar-dul RMTS, vor adopta 39001. Pentru a demonstra întregul interes pentru standarde, Adrian van Tonder, preşedinte al Comitetului de conducere al RMTS, a evidenţiat avantajele importante pe care le furnizează aplicarea standardelor de vârf. „Acreditarea noastră RMTS ne ajută să cucerim noi segmente de piaţă şi aceasta da-torită standardelor pe care le implementăm şi reputaţiei de între-prindere durabilă de care beneficiem”, conchide el.

Norvegia: standardul a fost lansat de curând

Norvegia a lansat de curând versiunea naţională a ISO 39001, tra-dus în norvegiană. Organismul naţional de standardizare speră să asiste în acest an la primele certificări. Pe de altă parte, guvernele, autorităţile rutiere, asociaţiile de promovare a securităţii rutiere şi întreprinderile private interesate de securitatea rutieră, vor fi in-vitate să participe la activitatea comitetului oglindă norvegian al ISO/TC 241.

Malaiezia: tot înainte!

I-am cerut lui Rabihah Ilyas, expert în domeniul cercetării la MIROS şi membru al comitetului de conducere al ISO 39001 din Malaiezia, să ne spună în ce stadiu se află implementarea ISO 39001 în ţara sa. În acest sens, el a indicat că standardul malaiezian MS ISO 39001 a fost aprobat în octombrie 2013 de Ministerul Ştiinţelor, Tehnologiei şi Inovaţiei şi că lansarea va fi efectivă în cadrul unui seminar organizat în noiembrie, pentru sensibilizarea publicului. În acest interval, patru organizaţii con-duc deja implementarea ISO 39001 – poliţia regală malaieziană, organismul de control al vehiculelor Puspakom, Century Total Logistics şi Shell Malaysia Trading. Feedback-urile lor au fost mai mult decât pozitive până în prezent. O întreprindere a afirmat că înţelege mai bine riscurile cu care se confruntă personalul său de când a implementat ISO 39001.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 101, noiembrie-decembrie 2013, revista Organizaţiei Internaţi-onale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Pe scurtTitlu complet

ISO 39001:2012, Sisteme de management al securităţii rutiere. Cerinţe, cu ghid de utilizare

Obiectiv

Furnizarea unei abordări structurate şi holis-tice a securităţii rutiere, pentru a ajuta auto-rităţile publice, operatorii de parcuri rutiere şi organizaţiile din lume să reducă numărul de accidente mortale şi grave de circulaţie.

Data publicării

2012

Acest accident a fost cauzat f ie de un exces de viteză, f ie de o defectare a frânelor

20

he fu

%

%% %

%

%

%

%

Sursa

:

:

Oraşelev oruluOraşele sunt centre economice şi culturale ale lumii. Până în 2050, ele vor trebui să adăpostească 70% din populaţia mondială. Această evoluţie implică cu necesitate un management şi politici eficiente. Standardul ISO 37120 oferă indicatori pentru serviciile urbane şi calitatea vieţii, care vor ajuta la aplicarea de politici pentru oraşe în care să se trăiască mai bine, să fie mai tolerante, mai preocupate de protecţia mediului, să fie mai atractive din punct de vedere economic şi mai prospere.

din cei mai mari poli economiciai lumii sunt

oraşele

din PIB-ul mondialeste generat

de oraşe

de state, în care 70%din populaţie

trăieşte în mediul urban

Populaţia mondială7 miliarde


Populaţia mondială1,7 miliarde

Procentul populaţieicare trăieşte în mediul urban

trăieşte în oraşe



he fu

%

%% %

%

%

%

%

Sursa

:

:

Oraşelev oruluOraşele sunt centre economice şi culturale ale lumii. Până în 2050, ele vor trebui să adăpostească 70% din populaţia mondială. Această evoluţie implică cu necesitate un management şi politici eficiente. Standardul ISO 37120 oferă indicatori pentru serviciile urbane şi calitatea vieţii, care vor ajuta la aplicarea de politici pentru oraşe în care să se trăiască mai bine, să fie mai tolerante, mai preocupate de protecţia mediului, să fie mai atractive din punct de vedere economic şi mai prospere.

din cei mai mari poli economiciai lumii sunt

oraşele

din PIB-ul mondialeste generat

de oraşe

de state, în care 70%din populaţie

trăieşte în mediul urban



Populaţia mondială1,7 miliarde

Procentul populaţieicare trăieşte în mediul urban




21STANDARDIZAREA | aprilie 2014

22

22301garantează supravieţuirea întreprinderii


Când asupra unei întreprinderi planează brusc ameninţarea unor grave perturbaţii, capacitatea de a reacţiona rapid şi eficient este o problemă de supravieţuire. Tan Seng Kee Foods Pte Ltd., întreprindere de fabricare a tăiţeilor chinezeşti din orez, cu sediul la Singapore, nu a aşteptat catastrofa. Ea s-a mobilizat să pună în aplicare standardul ISO 22301, pentru managementul continuităţii activităţilor. La ora actuală, întreprinderea este pregătită să înfrunte – dacă este cazul – ce este mai rău.

Foto: TSK

24

Fie că este vorba despre catastrofe naturale de mare am-ploare, de atentate teroriste, de accidente legate de teh-nologie sau de incidente de mediu, răsturnări de situaţie pot avea loc în orice moment. Cauzele lor sunt variabile – neglijenţă umană, act rău intenţionat sau cataclisme – dar probabilitatea (şi gravitatea lor) nu este mai puţin reală. În faţa unor ameninţări atât de imposibil de pre-văzut şi potenţial devastatoare, Tan Seng Kee Foods Pte Ltd. (TSK) a decis să aplice un sistem de management al continuităţii activităţii (SMCA), bazat pe standardul ISO 22301. Directorul executiv al TSK, Raymond Tan, este acum în măsură să identifice ameninţările la care poate fi expusă întreprinderea, să asigure menţinerea ac-tivităţilor sale, precum şi reputaţia sa, şi să salvgardeze interesele părţilor interesate în caz de catastrofă. El ne transmite sfaturile sale, lecţiile izvorâte din experienţa sa, precum şi alte recomandări utile.

ISO Focus: Care sunt motivele care v-au determinat să vă angajaţi într-un demers ISO 22301?

Raymond Tan: Doream ca întreprinderea noastră să fie dotată cu un SMCA pentru ca întregul nostru personal să ştie să reacţioneze în faţa situaţiilor de urgenţă (în- Întreprinderea şi-a identificat funcţiile critice şi a stabilit o

strategie pentru ca, în caz de incident major, activitatea să poată să îşi continuie cursul. Am responsabilizat personalul, dotându-l cu competenţe indispensabile pentru creşterea rezilienţei proceselor şi întărirea raporturilor de încredere între diferitele servicii. Acest demers ne-a permis să îm-bunătăţim continuu capacitatea întreprinderii noastre (şi a personalului nostru) de a reacţiona şi de a interveni în faţa unor incidente majore, pentru a asigura reluarea activităţi-lor critice ale întreprinderii şi pentru a mobiliza toate efor-turile, în vederea accelerării revenirii la normal. Printre alte elemente ale programului, am întocmit un plan de evacuare în caz de incendiu şi am luat numeroase măsuri ingenioase şi rentabile, pentru a reacţiona corect în faţa unei eventuale catastrofe.

Care au fost dif icultăţile cu care v-aţi confruntat?

Tăiţeii din orez sunt un produs alimentar de bază şi piaţa trebuie să fie aprovizionată continuu cu ei – orice întreru-pere a activităţilor noastre de fabricare a acestora ar afecta grav reputaţia noastră, ar perturba funcţionarea serviciilor noastre şi ar pune în pericol situaţia noastră financiară. Regulamentele impuse în domeniul pregătirii produselor alimentare şi al managementului riscurilor (securitate şi sănătate la locul de muncă) reprezintă alte provocări care trebuie respectate. Iată de ce am vrut să realizăm un cadru de management al crizei, conform cu cele mai bune practici din sectorul nostru şi adaptabil diverselor obiective comer-ciale ale direcţiilor noastre.

Ce recomandări aţi face altor întreprinderi care doresc să se angajeze în acelaşi demers?

Fiecare întreprindere este unică, fiecare continuă un an-samblu de obiective specifice. Dar, în toate cazurile, trebuie ca aceia care conduc activitatea să fie fermi în motivaţiile lor şi să se angajeze până la capăt să ducă demersul la bun

treruperi ale producţiei, ale sistemelor logistice sau in-formatice sau catastrofe naturale). Convingerea noastră este că întreprinderea noastră va avea o productivitate mai mare şi că, datorită încrederii astfel stabilite în spi-ritul clienţilor care întreţin relaţii de afaceri cu noi, vom putea prefera alţi furnizori. Luaţi exemplul recent al unei creşteri bruşte a poluării aerului înregistrat în oraş. În câteva ore am reacţionat şi am luat măsuri pentru a proteja sănătatea şi starea de bine a personalului nos-tru, distribuind măşti medicale de protecţie persoanelor responsabile cu logistica. Situaţia ne-a servit drept do-vadă de adevăr decisiv pentru încercarea reactivităţii în caz de situaţii neprevăzute.

Care au fost principalele linii generale ale programului ISO 22301?

Foto

: TSK

Foto

: TSK


sfârşit. În ceea ce ne priveşte, am consacrat mult timp şi multe eforturi analizei de impact asupra activităţilor noastre şi evaluării riscurilor, în mod deosebit pentru ca să se înţeleagă în cadrul serviciilor cât este de util şi de important să se stabilească un proces de pregătire operaţională la situaţii de urgenţă. S-a dovedit util să se desemneze, în fiecare direcţie, o persoană de refe-rinţă în domeniu. Alt obiectiv fundamental: creşterea, în cadrul întreprinderii, a culturii riscului şi pregătirea să se reacţioneze la el. În cadrul comunicării interne, ne-am străduit să convingem tot personalul, de-a lun-gul întregii ierarhii a posturilor.

Aţi sfătui alte întreprinderi să procedeze ca dumnea-voastră?

Da, desigur, pentru o întreprindere aşa de mică pre-cum a noastră, un asemenea proiect nu a fost lucru uşor. Din acest demers vom câştiga, totuşi, un avantaj concurenţial. Proiectul poate contribui la îmbunătă-ţirea rezilienţei şi a modului de a reacţiona în caz de perturbaţii ale activităţilor, inclusiv în faţa riscului de pandemie. Acest lucru este valabil pentru toate în-treprinderile, fie că este vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie sau de o multinaţională.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 101, noiembrie-decembrie 2013, revista Or-ganizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatu-lui Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Despre TSK

Tan Seng Foods Pte Ltd. (TSK), mică în-treprindere familială creată în 1936, era la

început specializată în fabricarea artizanală a tăiţeilor proaspeţi precum kway teow,

aceşti tăiţei din orez, cu formă plată, pe care îi apreciau în mod deosebit imigranţii din sudul Chinei. În şapte decenii, mica între-prindere familială şi-a schimbat de două

ori forma juridică: dintr-o societate cu pro-prietar unic, în 1978, s-a transformat într-o societate cu răspundere limitată, în 2006.

La Singapore, TSK a fost prima întreprindere din acest sector care a obţinut certificarea

HACCP pentru sistemul său de analiză a pe-ricolelor, fapt care i-a permis să îşi sporească

credibilitatea în rândul clientelei şi a se de-marca de concurenţii săi.

ISO 22301 poate

reprezenta un avantaj în

faţa concurenţei

Foto

: TSK

26

Datorită progresului ştiinţei şi tehnologiei, interacţiunea dintre om şi inteligenţa artificială va face parte curând din viaţa noastră de zi cu zi. Un nou standard ISO, care se referă la probleme de securitate a roboţilor destinaţi îngrijirii persoanelor, enunţă măsuri cu caracter anticipativ, în acest sens.

Roboţii sunt deja utilizaţi în industrie, la fabricarea medicamentelor şi a jucăriilor, dar abia recent şi-au făcut intrarea într-un nou domeniu de aplicaţie: serviciile. Aceşti roboţi furnizează sprijin la îndeplinirea activităţilor casnice, ajută persoanele fizice şi servesc la transportul acestora. Roboţii mobili menţionaţi vor putea revoluţiona acest sector şi vor transforma radical vieţile noastre.

Capabili să înţeleagă vocea şi gesturile umane şi să reacţioneze la atingere, ei pot, de asemenea, să se conecteze la sistemul nostru nervos şi „să ne citească gândurile”, interpretând activitatea undelor noastre cerebrale. Ficţiunea a devenit realitate.

Primul robot cyborg

În 2012, o societate japoneză a demarat încercări pe un exoschelet cu motor, care, plasat pe picioarele persoanei care îl poartă, poate detecta semnalele pe care creierul le trimite muş-chilor, pentru a comanda mersul. Considerat „primul robot cyborg real”, această structură inteligentă nu se mulţumeşte să ajute la mers persoanele care sunt în imposibilitatea de a se mişca, el poate, de asemenea, să sprijine infirmierele şi personalul pentru intervenţii ur-gente şi alţi profesionişti care, prin natura activităţii lor, ridică sarcini grele, cum ar fi corpul uman.

Semnalăm că această firmă japoneză a fost una dintre primele care au aplicat standardul ISO 13482, Cerinţe de securitate pentru roboţi destinaţi îngrijirii persoanelor, când documentul nu era decât în stadiul de pro-iect.

De ce să ne conformăm cu atâta grabă cerinţelor unui standard care nu a fost încă publicat?

Profesorul Gurvinder Virk, coordonator al grupului de lucru al ISO care a elaborat standardul, ne furnizează explicaţia: „Ro-boţii nu sunt o invenţie nouă, dar, până acum, utilizarea lor era limitată la procesele de fabricaţie din industrie, unde interacţi-unea şi contactul fizic cu persoanele sunt practic inexistente. În faţa evoluţiei aplicaţiilor roboticii, este esenţial să se realizeze o evaluare minuţioasă a riscurilor, pentru a garanta securitatea noastră. Acesta este obiectul ISO 13482.”

Problema securităţii oamenilor puşi în situaţia de a evolua, în interacţiune cu roboţii destinaţi serviciilor, este importantă.Aceştia din urmă pot provoca accidente grave, care pot fi chiar mortale, în cazul în care prezintă deficienţe sau se defectează.De exemplu, un exoschelet care interpretează eronat o comandă şi nu reacţionează imediat, luând direcţia dorită, poate pune serios în pericol persoana care îl poartă.

„Robotica în slujba persoanei este un domeniu atât de nou, încât nu există încă regulamente sau linii directoare de securitate, care să fie recunoscute la nivel internaţional. Întreprinderile evită, deci, să investească pe această piaţă şi să lanseze produse noi, temându-se de eventualele probleme care ar putea să le trimită în faţa

Undă verde pentru roboţii prestatori de servicii

Conectaţi la sistemul nostru nervos, aceşti roboţi ne pot citi gândurile

Defectele sau deficienţele roboţilor în slujba persoanei pot conduce la accidente grave, care se pot solda chiar cu moartea


tribunalelor, unde le-ar fi greu să dovedească că au fost luate toate măsurile pentru garantarea siguranţei persoanei”, afirmă dl Virk.

Stabilirea regulilor

În acest context, nu ne mirăm că există astăzi atât de puţini roboţi pentru îngrijirea persoanelor, deşi există o piaţă. Să luăm, de exemplu, succesul enorm al Roomba, un mic aspirator autonom. Cu dispozitive simple de acest gen, nu ne expunem unor pericole mari, dar amploarea riscurilor poate fi diferită, în funcţie de noile aplicaţii ale roboticii aflate în fază de studiu.„Este dificil pentru o întreprindere sau pentru un stat să stabilească reguli acceptabile”, declară dl Virk. „Pentru a permite aces-tui sector al industriei să progreseze, este necesar să se dezbată problema şi să se stabilească un consens pe plan internaţional. Tocmai de acest aspect se ocupă ISO 13482. Acest standard foarte aşteptat oferă cercetătorilor, fabricanţilor şi organismelor de reglementare, bazele pentru evaluarea şi verificarea securităţii acestor produse absolut inedite”.

Interesul acestui document pentru domeniu este fără precedent întrucât ISO 13482 deschide porţile acestei pieţe unei serii de factori noi, care vor cunoaşte regulile înainte de a se lansa pe piaţă. „De fapt, elementul cel mai important pentru avântul pieţei roboticii în slujba persoanei este elaborarea de standarde de securitate”, remarcă dl Virk.

Utopie sau realitate

Numeroase aplicaţii interesante ale roboticii sunt deja în fază de studiu: roboţi pentru colectarea gunoiului, pentru ajutarea bol-navilor atinşi de demenţă să îşi ia medicamentele, să bea apă şi să mănânce. Acest tip de roboţi ar putea, de asemenea, să facă legătura între persoanele în vârstă şi cele apropiate lor sau cele care le îngrijesc.

„Suntem conştienţi că acest sector se află în plină dezvoltare şi că va trebui să actualizăm ISO 13482 pe măsură ce tehnologia va evolua, pentru a garanta că cerinţele de securitate a persoanelor care interacţionează cu aceste maşini noi sunt adecvate”, afirmă dl Virk. „Cei mai renumiţi experţi în domeniu pregătesc deja recomandări ISO complementare”.

În definitiv, roboţii destinaţi îngrijirii persoanelor îşi propun îm-bunătăţirea calităţii vieţii noastre. Îmbătrânirea populaţiei con-stituie un factor determinant al interesului pentru această tehno-logie, mai ales în state precum Japonia, unde lipseşte personalul de îngrijire a persoanelor în vârstă sau a celor care prezintă pro-bleme serioase de sănătate. Dispozitive precum Roomba prezintă un potenţial enorm la comercializarea pe piaţă întrucât ajută per-soanele tinere să îşi menţină locurile de muncă şi să rezolve, în acelaşi timp, sarcinile casnice de zi cu zi.

Profesorul Virk conchide: „Îmi amintesc de un serial de animaţie în care era prezentată viaţa unei familii americane, în viitor: Familia Jetson. De locuinţa lor avea grijă un robot cu numele de Rosie. Acesta era capabil să efectueze aproape toate activită-ţile casnice. Ce bine ar fi dacă am avea acasă un robot!”

Cine ştie, poate că Rosie nu este departe!

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO/2014

28

În acest context din ce în ce mai dificil, întreprinderile nu au altă opţiune decât să se protejeze. Noua colecţie online a ISO, referitoare la sistemele de management al securi-tăţii informaţiei (SMSI) constituie prima noastră linie de apărare. Această nouă colecţie cuprinde celebrul standard ISO/CEI 27001, care ajută organizaţiile să îşi gestioneze securitatea activelor, mai ales informaţiile financiare, docu-mentele proprietăţii intelectuale, informaţiile referitoare la personal sau datele care le sunt încredinţate de către terţi. Standardele pentru sisteme de management al securităţii informaţiei sunt ultima colecţie pusă la dispoziţie pe Plat-forma de consultare online (OBP), care conţine deja fa-miliile de standarde referitoare la managementul calităţii, la managementul de mediu şi la managementul securităţii alimentelor.

Avantaje în timp real

Cu o colecţie ISO online, aveţi certitudinea că veţi putea întotdeauna:

Să dispuneţi de un conţinut actualizat; când un stan-•dard dintr-o colecţie este modificat, biblioteca dvs. de standarde este actualizată în mod automat;Să navigaţi uşor de la un standard la altul: datorită le-•găturilor integrate, este suficient un clic pentru a trece de la un standard la altul;Să consultaţi conţinutul standardelor oriunde aţi fi: •puteţi accede la biblioteca dvs. de standarde pe orice calculator sau tabletă, cu condiţia să fiţi conectaţi la Internet.

Un număr de 24 de standarde sunt disponibile pentru un abonament anual la preţul de 375 de franci elveţieni.

Comunicat de presă ISO/2014

securităţii informaţiei!

Protejaţi-văinformaţiile

cu noua colecţie de standarde în domeniul

Numărul cazurilor de violare a securităţii informaţiei nu încetează să crească la ora actuală, când se înmulţesc atacurile informatice împotriva organizaţiilor de toate dimensiunile.


Pentru a implica şi mai mult consumatorii în proce-sul de elaborare a standardelor, Comitetul ISO pen-tru Politica în Domeniul Consumului (ISO/CO-POLCO) şi-a actualizat tutorialul de introducere online, Consumatorii şi standardele – un parteneriat pentru o lume mai bună. Standardele stabilesc caracteristicile şi specificaţi-ile produselor. În consecinţă, cu cât consumatorii se implică mai mult în elaborarea standardelor, cu atât produsul final va răspunde mai bine aşteptărilor lor. Standardele internaţionale ale ISO sunt elaborate de reprezentanţii unei game largi de părţi intere-sate: principalii experţi din industrie, ONG-uri, medii universitare şi alte grupuri de consumatori şi de părţi interesate. Oricine poate participa la acest proces, devenind reprezentant al consumatorilor. Implicarea în ela-borarea standardelor poate părea dificilă pentru ne-cunoscători. Iată de ce, în urmă cu câţiva ani, ISO/COPOLCO a pus la punct, împreună cu organi-zaţia consumatorilor – Consumers International – un tutorial de introducere, online. Acest curs de o jumătate de zi explică interesul pe care standardele – documente tehnice bazate pe consens – îl prezintă pentru consumatori şi sprijinul pe care îl constituie contribuţia reprezentanţilor consumatorilor pentru sistemul de standardizare internaţională.

În acest an, ISO/COPOLCO îşi per-fecţionează tutorialul, introducând o nouă secţiune, care cuprinde indica-ţii pentru o reprezentare eficientă a consumatorilor. Această resursă oferă sugestii şi sfaturi practice pentru va-lorificarea punctelor de vedere ale consumatorilor, cu ocazia reuniunilor consacrate elaborării standardelor, şi stabilirea de dări de seamă eficiente – în scopul contribuţiei utile a con-sumatorilor la procesul de elaborare a standardelor în viitor.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 102, noiembrie-de-cembrie 2013, revista Organizaţiei Internaţionale de Standar-dizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Implicarea consumatorilor în procesul de elaborare a

standardelor

Vorbim adesea despre importanţa pe care o au standardele pentru consumatori. Datorită acestor documente tehnice, produsele sunt mai sigure, mai ecologice şi funcţionează bine. Dar relaţia reciprocă – importanţa pe care o prezintă consumatorii în procesul de elaborare a standardelor – nu este evaluată întotdeauna la justa sa valoare.

30

FIL şi ISO şi-au unit eforturile pentru a lărgi domeniul de aplicare al unui standard internaţional utilizat în lumea întreagă în industria lactatelor, pentru a determina conţinutul de proteine din laptele de vacă. Metoda Kjedahl cuprinde de acum înainte şi laptele altor specii animale, precum şi produsele lactate comercializate la nivel mondial, acoperite de standardele Codex. Standardul revizuit ISO 8968-1:2014 (IDF 20-1:2014) reafirmă rolul decisiv al metodei Kjeldahl pentru armonizarea schim-burilor comerciale şi întăreşte garanţiile de protecţie a consumatorilor.

Un rol esenţial pentru comerţ

Metoda Kjeldahl joacă un rol esenţial în comerţul naţional şi internaţional pentru calculul preţului laptelui, care trebuie plătit producătorilor, controlul procedeelor de fabricare şi al conformităţii cu reglementarea.

„Acest standard tratează determinarea uneia dintre principalele componente ale laptelui şi a numeroase produse lactate, care prezintă în realitate peste 50% din valoarea comercială a laptelui”, declară dl Harrie van den Bijgaart, preşedinte al subcomi-tetului tehnic al ISO cu privire la lapte şi produse lactate.

Ţinând seama de provocare şi dat fiind faptul că studiile internaţionale desfăşurate pe această metodă nu se refereau decât la laptele de vacă lichid integral, era necesar să se valideze şi metoda pentru alte produse.

„FIL şi experţii ISO au modificat şi validat ştiinţific metoda, care se aplică de acum înainte unei game largi de produse lac-tate. În afară de laptele de vacă lichid integral, ea se referă şi la laptele de vacă semidegresat sau degresat, laptele integral de capră sau de oaie, brânză, laptele praf şi produsele lactate praf, mai ales laptele destinat copiilor, concentratul de proteine de lactoserum, cazeina şi cazeinaţii”, precizează Jaap Evers, preşedinte al grupului de coordonare a standardelor pentru metode ale FIL.

„Validarea acestei metode pentru o gamă largă de produse va oferi, de asemenea, consumatorului cele mai bune garanţii, întru-cât el va şti că, conţinutul de produse lactate, indicat pe etichete, a fost determinat cu ajutorul unei metodologii standardizate la nivel mondial”, precizează dl van den Bijgaart.

O armonizare sporită în lumea întreagă

Un mare număr de metode de analiză FIL/ISO sunt menţionate în referinţă în reglementările naţionale şi regionale şi peste 60 dintre ele au fost adoptate de Codex Alimentarius, fapt care ilustrează impactul mondial al acestor metode, care constituie astăzi referinţe internaţionale pentru încercările care se referă la lapte şi la produsele lactate.

„Metoda Kjedahl revizuită va fi apoi supusă spre confirmare la Codex Alimentarius. Unul dintre principalele avantaje ale adoptării metodei revizuite la nivel internaţional este că ea va permite o mai bună armonizare a modului de calcul al conţinu-tului de proteine din lapte şi produsele lactate în lumea întreagă, pentru a evita riscul de litigii comerciale în caz de diferenţe între rezultatele încercării”, continuă Evans.

„Ţinând seamă de cererea mondială în creştere de lapte şi de produse lactate, standardizarea este mai mult ca niciodată indispensabilă pentru a asigura siguranţa sanitară şi calitatea alimentelor, precum şi echitatea în comerţul internaţional. Ea întăreşte armonizarea, evită redundanţa lucrărilor, îmbunătăţeşte eficienţa şi constituie un element de simplificare pentru utilizatorul final”.

Traducere: Maria Bratu/Comunicat ISO 2014

Determinarea conţinutului de proteine din lapte

Deveniţi membru ASRO ACUM!FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

Acces prioritar la serviciile oferite de ASRO

Reduceri de tarife:25% din preţul abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia•30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului • InfoStandard WEB10 % din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning•25 % din tariful perceput la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de •conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare Licenţă pentru certificare. În limita sumei de 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate •beneficia gratuit, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.)

Reducere la taxa de membru în Comitetele Tehnice ale ASRO:50 lei+TVA • (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului, 200 lei+TVA• (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Produse/servicii gratuite: Pentru membrii persoane juridice cu scop patrimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie •este de 1700 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a:

Revistei Standardizarea � - format electronic; Buletinului Standardizării- format electronic; InfoStandard - monopost fără actualizare;

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” (în limita a şase pagini de revistă/număr)•Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţionale pentru câte un reprezentant din partea fiecărui membru, în •scopul unei mai bune cunoaşteri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro

Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus.Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agri-cultură, standarde fundamentale, produse

de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi pro-tecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informa-ţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 164 membriNumăr de comitete tehnice: 224Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 19 573

CEI – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standar-de pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehni-că, electronică, inginerie electrică), sisteme

de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 82 asociaţiNumăr de comitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 146

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 191 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de stan-darde pentru produse şi servicii în dome-niul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde fundamentale,

produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, me-diu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 307Număr de documente de standardizare în vigoare: 14 885

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 369Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 236

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servi-cii în domeniul telecomunicaţiilor

şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 700 din 60 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de documente de standardizare în vigoare: 21 343

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/317 25 14, 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 77 26Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Organismele de Certificare: Tel: 021/313 55 16; Tel/Fax: 021/316 77 28Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74; 021/316 59 12Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2014

revista asociaţiei de standardizare din românia iso 39001 2014 web.pdf · • sr en iso...

Documents