REFERAT- MANAGEMENTUL IMM CADRUL INSTITUŢIONAL PENTRU SUSŢINEREA SECTORULUI IMM-URILOR ÎN ROMÂNIA

INTRODUCERE

Dezvoltarea spiritului intreprinzator in Romania, este un subiect despre care se pot spune multe lucruri.Putem spune ca aceasta dezvoltare a luat avant dupa anii 89’, 90’, atunci cand s-a trecut de la economia socialista la economia de tip capitalist. Sa nu uitam insa ca persoane intreprinzatoare au existat in Romania chiar si in perioada economiei socialiste si faptul ca aceasta economie uneori a contribuit la dezvoltarea spiritului de mici intreprinzatori al romanilor. Va amintesc ca in acea perioada existau persoane care incercau sa creeze mici afaceri, cu toate ca erau constienti de faptul ca, odata create anumite produse, acestea vor trebui sa fie date catre stat in mare parte, totusi acesti oameni considerau ca mica parte pe care o puteau opri pentru ei din aceste castiguri era ceva si merita efortul. Pot sa amintesc aici de persoanele care aveau in mediu rural sau urban mici sifonarii, de asemenea amintim pe cei care erau obligati sa creasca animale pentru contract in micile lor gospodarii, animale care in mare parte mergeau catre stat dar ramanea si intreprinzatorilor o mica parte din aceste castiguri. Dupa anul 89’, aceste persoane au fost au fost cele care au pus bazele economiei capitaliste in Romania. Aceste persoane au fost cele care au pornit sa caute sa supravietuiasca pe cont propriu in noua lume care se crease. Unele din aceste persoane au profitat de deschiderea granitelor si au pus bazele unui mic comert cu marfuri aduse din afara Romaniei , activitate care ceva vreme a adus profituri frumoase unor romani. Altii au incercat sa faca mici ateliere de productie, altii si-au cautat norocul peste granitele tarii, iar o alta categorie a inceput sa preia fostele intreprinderi socialiste incercand sa produca venituri in acest mod. Unele au reusit sa supravietuiasca, altele nu, deoarece toate acestea depindeau una de alta , si toate la un loc de piata comuna socialista C.A.E.R. Pe aceasta piata socialista marfurile circulau, se vindeau si se cumparau aproape in totalitate cu moneda scripturala, adica hartii de valoare( cecuri , ordine de plata, etc.). In acest fel intreprinderea care producea tractoare era obligata sa aiba contract de achizitie materii prime de la metalurgii si contract de distributie catre firme, fermele erau obligate sa aiba contract cu fabricile de prelucrare, sistemul era complicat si functiona ca un angrenaj in care, daca se rupea o rotita, tot sistemul devenea nefunctional. In economia de tip capitalist, majoritatea intreprinderilor care formau sistemul economic socialist, nu au putut rezista intrucat sistemul capitalist pune un foarte mare accent pe banii lichizi si castigul rapid cu un minim efort. Infiintarea unei firme, reprezinta actualmente unul din procesele economice cele mai importante ce conditioneaza functionalitatea si dezvoltarea fiecarei economii natinale. Expertii, indiferent de apartenenta politica, sunt astazi convinsi ca “ sanatatea unei tari depinde in mare masura de numarul intreprinderilor nou create in fiecare an”. Rapiditatea si profitabilitatea trecerii Romaniei la economia de piata, depind in mare masura de numarul si calitatea intreprinzatorilor sai. Obtinerea abundentei de produsesi servicii de calitate ridicata nu este posibila fara actiunea a mii, zeci de mii de intreprinzatori. Gratie actiunii lor, se pot pune in valoare numeroase resurse materiale si financiare nefolosite sau insuficient utilizate( constructii, materii prime, utilaje etc. ) si se pot crea sute de mii de locuri de munca.

CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU SUSTINEREA SECTORULUI IMM-URILOR IN ROMANIA

CADRUL LEGISLATIV

In Romania organizarea si functionarea IMM-urilor este reglementata de Legea nr. 364 din 14 iulie 2004 ,privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, care a venit sa inlocuiasca vechea dispozitie : Legea nr. 133/1999. Potrivit acestei legi in art. 11 alin. 1 se stipuleaza: “ Guvernul, organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile nationale de reglementare si autoritatile locale sunt obligate sa adopte masuri concrete in vederea facilitarii accesului intreprinderilor mici si mijlocii la retelele si serviciile de utilitati publice necesare activitatii acestora, fara a distorsiona competitia libera pe piata.¹ “ Tot potrivit acestei legi, la art. 31 alin. 1 se mai garanteaza: “ Guvernul asigura coordonarea politicilor si amasurilor de incurajare si de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii, monitorizarea si evaluarea acestora, prin Agentia Nationala pentru Intreprinderi mici si mijlocii si Cooperatie, reprezentata la nivel territorial prin oficii teritoriale, care vor fi infiintate prin hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Alte legi sau acte normative care reglementeaza sau influenteaza desfasurarea activitatii IMM-urilor in Romania sunt : - Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal. - Ordonanta de urgenta nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale. -Decizie nr. 65 din 4 martie 2010 privind infiintarea Comitetului consultativ pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. -Hotarare nr. 65 din 11 februarie 2009 priviind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprideri Mici si Mijlocii. -Ordonanta de urgenta nr.44 din 16 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intrprinderile individuale si intreprinderile familiale. - Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.

¹) Monitorul Oficial al Romaniei

CADRUL INSTITUTIONAL

Cadrul institutional pentru sustinerea sectorului IMM-urilor in Romania cuprinde 2 aspecte: 1. Cadrul institutional guvernamental. 2. Cadrul institutional patronal.

Cadrul institutional guvernamental

In cadrul Guvernului Romaniei activitatea de coordonare si reglementare in domeniul IMM-urilor se regaseste in subordinea Ministerului Economiei , Comertului si Mediului de afaceri potrivit organigramei:

Directia Generala Politici Industriale si Mediu de Afaceri are in subordinea ei Organismul intermediar pentru IMM precum si Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii- condusa de Ioan Cristian Haiduc.

De asemenea Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri implementeaza politica Guvernului Romaniei din Cadrul National Strategic de Referinta(CNSR) din Planul National de Dezvoltare(PND) in domeniul IMM-urilor prin Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” (POS CCE). Organismul care se ocupa cu implementarea POS CCE este Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial “ Cresterea Competivitatii Economice” (AM POS CCE). Aceasta se organizeaza si functioneaza ca directie generala, sub directa coordonare a Ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, escondusa de un director general si doi directori adjuncti. POS CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a PND 2007 - 2013: "Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere" si pe de alta parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv "Cresterea competitivitatii economice pe termen lung", contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR. In vederea definirii aspectelor operationale legate de implementarea POS CCE, elaborarea programului complement a tinut cont atat de politicile europene relevante cat si de strategiile Guvernului Romaniei care sprijina dezvoltarea competitivitatii economice si care vor influenta politica economica si de coeziune sociala. Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor existente si crearea unora noi, in special IMM-uri in sectoarele productive si al serviciilor pentru afaceri. Cresterea in valoare si in calitate a echipamentelor de productie bazata pe extinderea si modernizarea acestora, inovarea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale, conduc si sprijina dezvoltarea gamei de produse. De asemenea, cresterea ofertei de consultanta specializata si sprijinul internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata. Scopul acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltarii spiritului intreprinzator prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei - acces la finantare, instrumente financiare inovative, accesul la infrastructurile si serviciile de afaceri - pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.Realizarea acestor doua obiective de mai sus poate fi cuantificata prin "cresterea contributiei IMM la PIB" cu 20% in 2015.In acest context, IMM-urile au nevoie de sprijin specific deoarece productivitatea acestora este mai scazuta decat cea a intreprinderilor mari, chiar daca sectorul IMM angajeaza aproximativ 54% din totalul fortei de munca. Productivitatea scazuta a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii se explica prin faptul ca un procent semnificativ al acestora utilizeaza echipament de productie depasit, iar altele, de asemenea in numar mare, nu pot indeplini cerintele de calitate ale UE, datorita lipsei de investitii in tehnologii moderne. Perioada de implementare a prezentei strategii este pana in 2013, interval care coincide cu finalul primei perioade de operare a fondurilor europene post-aderare. Strategie privind dezvoltarea sectorului IMM vizeaza 2 etape: -2011 anul in care au fost adoptate masuri de sprijin pt. sectorul IMM in scopul sustinerii acestuia in depasirea efectelor crizei;

-2012-2013 , interval in care vor fi adoptate masuri de sprijinire a sectorului pentru reluare cresterii economice. Astfel, masurile pe termen scurt vor viza pregatirea si incurajarea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene si facilitarea accesului la finantare prin intermediul schemelor de ajutor de stat si prin implementarea de noi instrumente de finantare. In ceea ce priveste masurile pe termen mediu, cu efecte pe termen lung, pentru sprijinirea sectorului, vor fi avute in vedere: dezvoltarea culturii antreprenoriale; sprijin pentru internationalizarea afacerilor; pentru cresterea competitivitatii pe piete externe, prin sustinerea IMM-urilor inovatoare, specializate in produse cu valoare adaugata mare; incurajarea transferului tehnologic; sprijinirea structurilor pentru sustinerea dezvoltarii afacerilor (incubatoare de afaceri, poli de crestere, centre de afaceri etc.) ; sprijin pentru diversificarea sectoarelor de activitate la nivel regional si local, sustinerea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la sevicii de instruire si consultanta.

Cadrul institutional patronal

Anul 1992 a reprezentat un moment de cotitură în mişcarea patronală din România, prin constituirea unei unei organizaţii la nivel naţional de reprezentare a IMM-urilor – Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.      În perioada în care nu se cunoştea foarte bine ce este o organizaţie patronală, şi ce înseamnă în economie sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, un grup restrâns de întreprinzători, care au văzut în perspectivă rolul major pe care îl au IMM-urile în peisajul vieţii economice al unei ţări, s-au decis să se organizeze într-o asociaţie la nivel naţional care să apere şi să promoveze interesele acestora.La congresul de constituire a fost ales ca presedinte prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu. CNIPMMR a fost recunoscută prin Hotărârea de Guvern nr. 1558 din 23 septembrie 2004 ca fiind organizaţie de utilitate publică, avand actualmente peste 15.000 de membri reuniţi în  102  Structuri Teritoriale şi organizaţii membre pe tot teritoriul ţării: 8 federaţii regionale, 17 federaţii şi patronate judeţene, 36 patronate şi asociaţii locale, 2 filiale cu personalitate juridică, 22 filiale fără personalitate juridică, 14 federaţii, patronate şi asociaţii profesionale. In perioada anilor 1995-2011, CNIPMMR a continuat să-şi consolideze poziţia, fiind cea mai activă confederaţie patronală cu reprezentativitate naţională. Paleta deciziilor şi acţiunilor derulate cu succes la nivel local, naţional şi internaţional s-au amplificat şi diversificat substanţial, CNIPMMR făcând parte din toate organismele tripartite, create la nivel naţional şi local, ceea ce ilustrează prestigiul şi influenţa crescândă pe care a căpăt-o.       CNIPMMR reprezintă IMM-urile la nivel european, fiind singura organizaţie din România cu statut de membru plin al European Association of Craft, Small and Medium-sized Enterprises - UEAPME (Uniunea Europeană a Artizanatului şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii), cea mai mare organizaţie europeană de IMM-uri.       CNIPMMR este membră a World Association for Small and Medium Enterprises - WASME (Asociaţia Mondială a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii unde este de remarcat faptul că Preşedintele CNIPMMR, dl. Ovidiu Nicolescu a fost ales membru în Governing Body al WASME încă de la afilierea noastră în 1996.

        Începând cu luna ianuarie a anului 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, CNIPMMR participă la dialogul social european, reprezentând interesele membrilor săi. Reprezentantul CNIPMMR – Dra. Director jurist Ana Bontea - este unul dintre cei cinci reprezentanţi ai patronatelor din România în cadrul Plenului Consiliului Economic şi Social European (CESE), organism consultativ al Uniunii Europene, constituit din reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile din toate statele membre ale UE.        CNIPMMR este o organizaţie apolitică, colaborând cu toate partidele politice şi cu toate organizaţiile care sunt interesate şi acţionează pentru dezvoltarea IMM-urilor în cadrul dialogului social, al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) şi a relaţiilor directe cu principalele autorităţi ale administraţiei de stat naţionale şi judeţene.        La nivel naţional CNIPMMR este membru al ACPR - Alianţa Confederaţiilor Patronale din România, primului organism de reprezentare unitară a mişcării patronale la nivel naţional şi internaţional conf. Legii nr. 356/2001, constituit din 9 confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, primită ca membru cu drepturi depline în UNICE - organizatia reprezentativa a mediului de afaceri european şi în OIP – Organizaţia Internaţională a Patronatelor.        Printre acţiunile majore legislative ale CNIPMMR din această perioadă, trebuie să menţionăm iniţierea în anul 1995 a proiectului de Lege privind sprijinirea IMM-urilor, care, după o luptă de aproape 5 ani, s-a finalizat cu Legea 133/23 iulie 1999 adoptată în unanimitate de Parlament şi a Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, care prin includerea reglementării ca un procent de 0,2 % din PIB să fie alocat programelor pentru IMM-uri a reprezentat un succes al lobby-ului CNIPMMR.        Organizaţional, numărul structurilor teritoriale şi al membrilor săi a crescut an de an, în prezent Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii oferind o gamă largă de servicii membrilor săi, în special în ceea ce priveşte consultanţa, misiunile economice din străinătate, cursurile de instruire, oferirea de informatii financiare, juridice, de management, etc.  Deasemenea, CNIPMMR editează anual din 2003, lucrarea “Carta Albă a IMM din România” - tradusă în fiecare an în engleză şi în alte limbi străine - care reprezintă cea mai cuprinzătoare şi aprofundată analiză anuală a situaţiei IMM-urilor din România, a fenomenului întreprenorial şi a problematicii IMM-urilor, fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene. Din anul 2005, în fiecare semestru, CNIPMMR elaborează şi publică „Evaluarea situaţiei IMM-urilor şi a mediului de afaceri”, care se bazează pe analiza a 24 de indicatori economici şi pe realizarea de interviuri pe un eşantion reprezentativ de întreprinzători. Până în prezent, CNIPMMR a publicat în română şi engleză 11 ediţii ale acestei lucrări. Din iniţiativa CNIPMMR, ca urmare a solicitărilor tot mai frecvente ale organizaţiilor internaţionale şi ale cercurilor de oameni de afaceri străini, a fost creat în anul 1997 Colegiul de Excelenţă în Afaceri (C.E.A.), cu scopul de a permite unora dintre cei mai dinamici intreprinzători, membri ai CNIPMMR, să participe mai activ la susţinerea şi acţiunile organizaţiei, atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

CONCLUZII

Provocarea spiritului antreprenorial, plecând chiar de la o afacere de familie, este importantă, deoarece acest sector a contribuit esenţial la dezvoltarea Europei după al doilea război mondial şi în prezent susţine economiile occidentale, demonstrând încă o dată că iniţiativa privată este esenţa dezvoltării. În România, spiritul antreprenorial - premeditat sau nu - a fost adormit şi niciun guvern nu s-a străduit din răsputeri să-l trezească, cu atât mai puţin să-l dezvolte. În ciuda creşterii economice solide, România a progresat puţin în domeniul resurselor umane. Am putea spune că suntem într-un cerc vicios al resurselor umane: reformele angajate în diverse sectoare nu pot fi duse la capăt fără resurse umane adecvate şi, în acelaşi timp, încetinirea sau amânarea reformelor împiedică generarea de resurse materiale şi financiare pentru investiţia în resurse umane. Românii manifestă un spirit antreprenorial redus comparativ cu alte ţări europene din cauza lipsei mediului antreprenorial necesar. Printre motivele care au determinat această situaţie este şi cadrul legislativ aflat în continuă schimbare, ceea ce generează nesiguranţă în rândul celor interesaţi să-şi dezvolte propria afacere, incapabilitatea de a dezvolta planuri pentru mai mult de trei, patru ani şi, nu în ultimul rând, aspectul cultural (educaţie, mentalitate). Lipsa de educaţie antreprenorială, care în alte ţări se realizează încă din anii de şcoală, este un alt motiv al acestei slabe iniţiative înregistrată în ţara noastră. Ca sa fim oneşti, singurul domeniu în care am văzut manifestându-se cu efervescenţă acest spirit la români este cel imobiliar, profitul realizat fiind maxim, rapid şi cu efort minim sau chiar inexistent. Cred că acest spirit antreprenorial de tip real estate a ucis o mare parte din iniţiativele pe care acest popor le-ar fi avut în absenţa lui. Singura problemă a celor care au investit în acest sector este că va trebui să-şi pregătească soluţii de rezervă pentru că ţara aceasta are o suprafaţă limitată şi pentru că vom fi confruntaţi cu un recul al preţurilor terenurilor, aşa cum se şi anticipeaza deja. România trebuie să dezvolte o nouă generaţie de antreprenori cu abilităţi caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă şi spirit managerial, care le permite să identifice şi să implementeze strategii adecvate pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi personale trebuie sa fie cultivate începând cu şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee şi facultăţi.Disciplinele de studiu din învăţământul preuniversitar şi universitar trebuie să cuprindă expuneri despre mediul antreprenorial şi contribuţii efective la susţinerea acestuia, adoptând cele mai bune practici din economiile dezvoltate. Există catedre de antreprenoriat în Belgia, programe de masterat în Danemarca şi centre de dezvoltare a antreprenoriatului care încurajează crearea de întreprinderi bazate pe idei de afaceri din proiecte realizate de studenţi în Marea Britanie. De ce nu am putea realiza acelaşi lucru şi în România? Încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă o soluţie pentru crearea de locuri de muncă, pentru stimularea competivităţii şi pentru creşterea economică în România, iar spiritul întreprinzator este o bază de dezvoltare a societăţii.

BIBLIOGRAFIE

1. Managementul IMM – autor Delia Popescu – editura Bibliotheca- Targoviste 2007 2.Management- autori : Ion Verboncu si Ovidiu Nicolescu 3.Monitorul Oficial al Romaniei 4. www. immromania. ro 5.www. cnipmmr.ro