raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiapmhd-old.anpm.ro/files/apm...

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2 667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN R O41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva;

Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E -mail: [email protected]; www.cepromin.ro Atest ări: - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de înregistrare înscris la Reg istrul Na ţional al Elaboratorilor de

Studii pentru Protec ţia Mediului la pozi ţia nr. 372/14.12.2011 pentru: RM, RIM, BM, RA - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de atestare nr. 41/28.11.2012 pentru elaborarea documenta ţiilor

pentru ob ţinerea avizului/autoriza ţiei de gospod ărire a apelor - Agen ţia Naţional ă pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare n r. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea

documenta ţiilor geologice, tehnice şi tehnico-economice pentru activit ăţi miniere, închideri de mine/cariere - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul E nergiei – Atestat tip Bp nr. 8242/10.09.2012

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

ADĂPOSTUL PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR,

LOCALITATE V ĂRMAGA, COMUNA CERTEJU DE SUS,

JUDEŢUL HUNEDOARA

Faza / Etapa : D.T.

Simbol: CP – AC – 01

Beneficiar : SC AGRO COMPLEX ALEX SRL.

2014

ISO 9001 REGISTERED 27198/05/R ISO 14001 REGISTERED EMS-4068/R

1

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2 667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN R O41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva;

Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E -mail: [email protected]; www.cepromin.ro Atest ări: - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de înregistrare înscris la Reg istrul Na ţional al Elaboratorilor de

Studii pentru Protec ţia Mediului la pozi ţia nr. 372/14.12.2011 pentru: RM, RIM, BM, RA - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de atestare nr. 41/28.11.2012 pentru elaborarea documenta ţiilor

pentru ob ţinerea avizului/autoriza ţiei de gospod ărire a apelor - Agen ţia Naţional ă pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare n r. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea

documenta ţiilor geologice, tehnice şi tehnico-economice pentru activit ăţi miniere, închideri de mine/cariere - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul E nergiei – Atestat tip Bp nr. 8242/10.09.2012

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

ADĂPOSTUL PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR,

LOCALITATE V ĂRMAGA, COMUNA CERTEJU DE SUS,

JUDEŢUL HUNEDOARA

Faza / Etapa : D.T.


Beneficiar : SC AGRO COMPLEX ALEX SRL.

DIRECTOR GENERAL ing. Auner Florica _________ Sef proiect specialitate ing. Moga Marinela _________

Aceasta documentatie nu se poate utiliza fara acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

iunie, 2014 Exemplar nr. ___

ISO 9001 REGISTERED 27198/05/R ISO 14001 REGISTERED EMS-4068/R

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU ADĂPOST PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR,

LOCALITATE VĂRMAGA, Comuna CERTEJU DE SUS, jud. HUNEDOARA


2

COLECTIV DE ELABORARE




3

CUPRINS

FOAIA DE SEMNATURI 1 COLECTIV DE ELABORARE 2 CUPRINS 3 CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea proiectului, titularul proiectului, autorul atestat al lucrarii, cadrul general 5 1.2. Amplasamentul obiectivului 6 1.3. Descrierea proiectului, durata etapei de functionare 7 1.4. Productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii activitatii 14 1.5. Materii prime si substante sau preparate chimice 14 1.6. Poluanti fizici/biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 18 1.7. Descrierea principalelor alternative studiate 20 1.8. Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona studiata 21 1.9. Modalitati pentru conectare la infrastructura existenta 21 1.10. Măsuri de diminuare a impactului 21

CAPITOLUL 2 - PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie - descrierea proceselor tehnologice propuse 30 (realizarea si functionarea obiectivului) 2.2. Activitati de dezafectare 42 2.3. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) , documentele de referinţă (BREF) 42

CAPITOLUL 3 - DESEURI - gestiunea deseurilor, eliminarea si transportul deseurilor 45 CAPITOLUL 4 - IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA 47 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 47 4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa 47 4.1.3. Managementul apelor uzate 48 4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei 49 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 51 4.2. AERUL 52 4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc 53 4.2.2. Surse si poluanti generati 53 4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului 55 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 56 4.3. SOLUL si subsolului 58 4.3.1. Surse de poluare a solurilor 58 4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului 58 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului 60 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 61 4.4.1. Date generale 61




4

4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului 61 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului 62 4.5. BIODIVERSITATEA 62 4.5.1. Impactul prognozat 63 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului 64 4.6. PEISAJUL 64 4.6.1. Impactul prognozat 64 4.6.2. Masuri de diminuare a impactului 64 4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 65 4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential 65 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului 65 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 66

CAPITOLUL 5 - ANALIZA ALTERNATIVELOR 66 CAPITOLUL 6 - MONITORIZAREA 67 CAPITOLUL 7 - SITUATII DE RISC 70

6.1. Riscuri naturale 70 6.2. Analiza de risc 71

CAPITOLUL 8 - DESCRIEREA DIFICULTATILOR 73 CAPITOLUL 9 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 73

7.1. Justificarea necesitatii proiectului 74 7.2. Descrierea activitatii 74 7.3. Impactul produs asupra apelor 77 7.4. Impactul produs asupra aerului 78 7.5. Impactul produs asupra solului si subsolului 78 7.6. Impactul produs asupra vegetatie si faunei terestre 79 7.7. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective 79 7.8. Masuri de prevenire si protectie 79 7.9. Masuri de diminuare a impactului 80

ANEXE - Planse desenate 82 FOAIA FINALA 83




5

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea proiectului, titularul proiectului, autorul atestat al lucrarii Denumirea proiectului „Documentatie tehnica pentru obţinerea avizului de gospodărirea apelor pentru ADĂPOSTUL

PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR, LOCALITATE VĂRMAGA, Comuna CERTEJU DE SUS, judeţul HUNEDOARA”.

Prin prezentul proiect se propune realizarea unui adapost pentru cresterea si îngrasarea suinelor în sistem intensiv, cu cu amenajarile / cladirile auxiliare si tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 1.900 capete/ciclu (1 ciclu = 3 luni), cu 3 cicluri crestere / an.

Titularul investiţiei: SC AGRO COMPLEX ALEX SRL, cu sediul în localitatea CERTEJU

DE SUS, judetul HUNEDOARA Lucrarea a fost intocmita in conformitate cu prevederile OUG nr.195/22.12.2005 privind

protectia mediului si Ordinul nr. 863/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului .

Autorul atestat al Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului S.C. CEPROMIN S.A., str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judeţul Hunedoara,

ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comerţului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro, atestat pentru RIM in „Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 372 (anexat)

Cadrul general Prezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, având în vedere cerinţele legislative

actuale privind necesitatea evaluării impactului asupra mediului pentru stabilirea zonei de protec�ie sanitară a fermei ca formă �i mărime �i obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

- Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice �i private;

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări �i completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările �i completările ulterioare;

- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,

- Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă �i a recomandărilor privind mediul de via�ă al popula�iei, cu modificările �i completările ulterioare;

- Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploata�iilor agricole. Prin acest proiect, societatea SC AGRO COMPLEX ALEX SRL, cu sediul în localitatea

CERTEJU DE SUS, judetul Hunedoara, doreste sa realizeze o investitie constând in realizarea unui adapost pentru cresterea si ingrasarea suinelor / porci.




6

Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor Varmaga nu se incadreaza in prevederile HG nr. 445/2009 (Anexa 1., pct. 17.- “Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcinelor, având cel putin 3.000 de locuri pentru cre�terea porcilor mai mari de 30 kg (pct.b)), capacitatea fermei Varmaga fiind de 1900 capete, dar se incadreaza in Anexa 2 - lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: pct. 1.e)–“instala�ii pentru cre�terea intensivă a animalelor de fermă, altele decât cele incluse în anexa nr. 1”.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este o metoda prin care o actiune propusa este

analizata din perspectiva sociala, economica si de mediu. Aceasta va permite tuturor celor interesati sa inteleaga, sa comenteze si sa participe la procesul decizional. RIM a fost elaborat in conformitate cu legislatia nationala si presupune :

- analiza efectelor posibile ale proiectului propus asupra mediului si populatiei ; - stabilirea masurilor de prevenire si/sau diminuare a impactului ; - prezentarea acestor efecte si masuri intr-un raport de evaluare; - consultarea publicului asupra proiectului si raportului ; - luarea in considerare, atunci cand se ia decizia finala, a raportului si a observatiilor primite de

la public ; - informarea publicului asupra deciziei finale. Pentru a facilita accesul la toate informatiile despre realizarea fermei si eventualul impact,

efdecte posibile ape proiectului asupra mediului si populatiei, a fost elaborat raportul de evaluare a impactului asupra mediului, care are ca scop sa descrie activitatea si posibilele consecinte asupra mediului generate de ferma Varmaga.

1.2. Amplasamentul obiectivului Titularul proiectului – SC AGRO COMPLEX ALEX SRL, propune construirea unei ferme

pentru ingrasarea suinelor/porcilor cu capacitatea de cazare este de 1.900 capete/ciclu (1 ciclu = 3 luni = 92 zile), cu 3 cicluri crestere / an.

Amplasamentul obiectivului: ferma va fi situata in extravilanul localitatii Varmaga, comuna Certeju de Sus, si are urmatoarele limite :

- la nord, est si sud proprietati particulare – terenuri cu destinatie agricola (arabil extravilan); - la vest, cai de comunicatii rutiere – drum judetean DJ 761B.

Statutul juridic actual al terenului studiat este de ‘’teren arabil extravilan’’, in suprafata de 9.618 mp. Distanta fata de cele mai apropiate constructii de locuinte este de peste 500 m, in conformitate cu normele sanitare :

- Fata de intravilanul localitatii Nojag, la nord, cca. 747 m (fata de prima locuinta); - Fata de intravilanul localitatii Varmaga, la sud, cca. 662 m (fata de prima gospodarie),

conform Planului de incadrare in zona (plansa nr. 1). Terenul pe care se va construi ferma, in suprafata de 9.619 mp, este detinut de catre societatea

comerciala AGRO COMPLEX ALEX SRL conform actului de vanzare-cumparare nr.650 din 01/06/2012 si a actului de dezmembrare si partaj voluntar cu nr. 232 din 15.06.2012.




7

Satul Vărmaga este situat în Mun�ii Metaliferi la poalele Mun�ilor Auriferi într-o depresiune sub Vârful Gurguiota, fiind amplasat de-a lungul unui fir de apă – paraul Varmaga, pe o lungime de mai bine de 7 km. Satul este străjuit in partea de nord de către cariera de piatră de pe Vârful Lidisoimea, iar în partea de răsărit străjuie�te o zonă carstică presărată cu grote �i pe�teri spre hotarul comunei Geoagiu.

Accesul la ferma este asigurat pe drumul DJ 761B.

1.3. Descrierea proiectului, durata etapei de functionare

► Descrierea proiectului Investitia consta in realizarea unei ferme zootehnice – adapost pentru ingrasarea suinelor

(porcinelor) – prin accesarea de fonduri structurale de la UE, prin programul de investitii pentru modernizarea exploatatiilor agricole, masura 121.

In acest sens,ferma se va compune din: - 2 (doua) hale pentru ingrasarea suinelor cu o capacitate de 950 capete / hala ; - Constructii anexe formate din : ;

▪ bucataria furajera ▪ spatiul destinat medicului veterinar ▪ filtrul sanitar-personal ▪ gospodaria de apa/dotari edilitare; accese, etc

- Silozurile/buncarele de stocare a cerealelor In cadrul investitiei propuse prin proiect, terenul detinut va fi alocat dupa cum urmeaza:

- Bucatarie furajera in suprafata de 235,70 mp ; - Platforme betonate pentru silozuri de cereale in suprafata de 385 mp ; - Cuva de receptie cereale de 15,42 mp ; - Hale suine in suprafata de 1512,38 mp ; - Camera de necropsie in suprafata de 12,22 mp ; - Buncare de cereale cap de grajd in suprafata de 36,00 mp ; - Camera put forat si hidrofor in suprafata de 8,00 mp ; - Cuva vidanjabila ape uzate menajere 6 mp ; - Filtru sanitar auto, la intrarea in incinta 28 mp ; - Platforma gospodareasca 6 mp ; - Circulatii carosabile si pietonale ; - Zone verzi amenajate ; - Taluzuri inierbate si plantate.

A. Bucataria furajera: O constructie amplasata pe o platforma betonata de 235,70 mp avand

destinatia de : bucatarie furajera, birouri, filtru sanitar personal si depozit ; In spatiul interior propriu-zis al bucatariei furajere se amplaseaza buncarele de cereale si

sroturi, alimentate prin snecuri din silozurile exterioare. Din aceste buncare, printr-un program complex si automatizat, cerealele se macina intr-o moara, se amesteca in amestecator, se dozeaza furajele complementare vitamino – minerale (premix) formand o reteta proprie de furajare, si se transporta in buncarele cap de grajd, de unde se dozeaza mai departe in hranitori.




8

Spatiile anexe ale bucatariei cuprind holul de acces, camera de comanda a bucatariei furajere, filtru sanitar personal de exploatare, grup sanitar, birou si doua spatii de depozitare.

Constructia se va amplasa cu retragere fata de limitele laterale ale parcelei de 10,00 m, si 12 m fata de hale.

Structura constructiva adoptata este metalica, din cadre formate din stalpi si grinzi metalice, si inchideri perimetrale din panouri metalice termoizolante de 80 mm.

Acoperisul este de tip sarpanta, intr-o apa, cu coame denivelate, cu invelitoare din panouri termoizolante de acoperis de 80 mm.

A1. Cuva vidanjabila ape uzate menajere este o onstructie subterana din beton armat, cu adancimea de 2,3 m, in suprafata de 6,0 mp, care preia apele uzate menajere din zona administrative (corp comun al bucatariei furajere).

Este amplasata in vecinatatea primei hale, respectandu-se distantele de siguranta fata de bucataria furajera.

B. Platforma silozuri cereale: Platforma betonata, de 25 cm grosime, in suprafata de 385 mp pentru montarea silozurilor supraterane;

Silozurile au forma cilindrica cu R = 4,90 m, H = 15,80 m si sunt realizate pe structura metalica din tabla galvanizata. Capacitatea unui siloz este de 600 tone.

In imediata vecinatate a silozurilor se va amenaja o cuva de receptive cereale si o serie de transportoare melcate inclinate pentru alimentarea silozurilor si a bucatariei furajere.

C. Hale suine – capacitate totala 1900 capete: Doua hale in suprafata de 756,19 mp, cu regim de inaltime demisol si parter, doua buncare de furaje si doua instalatii automate de hranire si adapare. Hala este compartimentata in 20 – 24 boxe, si are o capacitate de 950 de capete.

Sub spatiul de la parter, pe toata suprafata se va amenaja o cuva pentru dejectii cu inaltimea de 2,40 m, deasupra careia pe o retea de grinzi din beton armat se vor aseza gratare prefabricate din beton armat cu fante de 17 mm.

Structura constructiva a halelor este una mixta – cadre si elevatii din beton armat si ferme metalice de sarpanta. Inchiderile perimetrale se vor realize din panouri metalice termoizolante si prelate din PVC.

Ventilatia fiecareia dintre hale este asigurata prin intermediul unor piese de admisie aer amplasate pe coame. Acestea permit circulatia aerului la nivelul podului, de unde prin intermediul pieselor de admisie pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu. Extragerea aerului din hale se face prin depresurizare, cu ajutorul a trei ventilatoare exhaustoare ce se afla deasupra baselor de golire a dejectiilor, aspirand aerul din hala pe traseul gratare – cuva – base.

D. Camera necropsie: Constructie usoara cu regim de inaltime parter, realizata din panouri metalice termoizolante autoportante de 100 mm, asezata pe un radier din beton armat, in suprafata de 12,00 mp.

D1. Bazin vidanjabil aferent camera necropsie: Constructie subterana realizata din beton armat, in suprafata de 2,00 mp, care preia apele provenite din intretinerea si curatenia camerei de necropsie.

E. Buncare cap de grajd: Buncarele – siloz sunt amplasate in imediata vecinatate a primei hale si reprezinta un spatiu tampon in procesul de furajare, intre bucataria furajera si halele ce trebuiesc alimentate, capacitatea acestora fiind de 13 tone fiecare.

Buncarele au forma cilindrica si sunt realizate pe structura metalica din tabla galvanizata, asezate pe o platforma din beton armat de 25 cm grosime.




9

F. Camera put forat si hidrofor: Constructie usoara cu regim de inaltime parter, realizata din panouri metalice termoizolante autoportante de 100 mm, asezata pe un radier din beton armat, in suprafata de 8,00 mp. Este amplasata in vecinatatea accesului in incinta, respectandu-se distantele de siguranta fata de restul constructiilor.

G. Filtru sanitar auto: Constructie supraterana din beton armat, (cuva) in suprafata de 28,00 mp, amplasata la intrarea in incinta. Rolul acesteia este de a fi traversata de toate vehiculele care au acces sau parasesc ferma, pentru dezinfectia trenului de rulare.

H. Platforma gospodareasca: Constructie platforma din beton armat, in suprafata de 6,00 mp, imprejmuita cu plasa de sarma, pentru depozitarea recipientelor necesare colectarii deseurilor menajere. Este amplasata in vecinatatea accesului in incinta, respectandu-se distantele de siguranta fata de bucataria furajera.

I. Drumuri, alei, platforme in incinta Pe suprafata de cca. 400,00 mp din vecinatatea silozurilor pentru cereale se impune a se

amenaja o platforma betonata, pentru manevra autoutilitarelor de aprovizionare. Drumurile betonate din incinta (cca.1500,00 mp) fac legatura intre zona de acces – descarcare

cereale cu zona de bucatarie furajera si acces inspre hale. De asemenea, pentru fluxul de alimentare si livrare de porci, s-au prevazut in incinta drumuri perimetrale halelor de ingrasare (cca. 1100 mp).

Structura rutiera a cailor de acces si a platformelor carosabile este compusa din 30 cm balast compactat, 15 cm piatra sparta compactata si 20 cm beton armat cu plase, dale prefabricate si borduri din beton.

►UTILIT Ă�ILE

● Sistemul de alimentare cu apa a fermei

Alimentarea cu apa potabila: Alimentarea cu apa potabila (umana si a porcinelor) se va realiza de la un put forat de

adâncime (cca. 100 m) propus în incinta, prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat. Forajul va fi echipat cu electropompa submersibila. Se va realiza o casa de pompa care va contine un hidrofor dimensionat corespunzator si instalatia de automatizare.

Apa potabila este captata intr-un rezervor de 50 mc fiind utilizata in cadrul fermei pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului angajat, pentru nevoi tehnologice si pentru incendiu.

Intre rezervor si frontul de captare-put s-au prevazut conducte de aductiune a apei, iar intre gospodaria de apa si hala s-au prevazut conducte de distributie

Statia de hidrofor de la gospodaria de apa este prevazuta cu pompa de lucru si pompe de incendiu. In cadrul rezervorului v-a exista permanent o rezerva de incendiu intangibila de 20 mc, prevazuta cu racord de tip A pentru alimentarea autospecialelor in caz de incediu.

Asigurarea apei tehologice, daca este cazul: Alimentarea cu apa tehnologica se va realiza tot din putul forat de adâncime propus în incinta,

prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat. ● Sistemul de evacuare a apelor uzate: Canalizare menajera: Apele uzate menajere provenite din zona administrativa se vor colecta într-un bazin vidanjabil

cu volumul util de 12,50 mc, realizat din beton armat, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.




10

Canalizare tehnologica: Apele uzate tehnologice (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare se vor colecta

în 2 bazine amplasate sub cele 2 hale, cu o capacitate totala de 1750 mc/hala. Fiecare bazin are 2 compartimente pentru colectare si depozitare dejectii (un compartiment cu dejectii proaspete si alt compartiment cu dejectii fermentate/compost). Dupa 6-9 luni, dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura. Apele uzate provenite de pe platforma spatiului de necropsie se vor colecta intr-un bazin vidanjabil de mici dimensiuni, îngropat, de capacitate 2 mc.

Canalizare pluviala: Apele pluviale de pe platforme, drumuri din incinta, acoperisurile halelor si a bucatariei

furajere vor fi preluate si directionate prin santuri de suprafata in afara amplasamentului, in rigole deschise existente. Vehiculele care vor fi utilizate în activitatea fermei vor fi monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile accidentale de carburanti/uleiuri în sol.

Alimentare cu energie termica: Energia termica si apa calda menajera necesara încalzirii zonei administrative vor fi asigurate

prin centrala murala proprie, alimentata cu energie electrica, cu boilerul aferent. In completarea centralei electrice, se propun amplasarea la nivelul invelitorilor de panouri solare pentru asigurarea necesarului de apa calda. Energia termica necesara încalzirii celor 2 hale se va realiza cu ajutorul sistemului de incalzitoare cu jet de aer cald.

Alimentare cu energie electrica: Energia electrica va fi furnizata din sistemul national, pe baza contractului cu furnizorul Puterea maxim simultan absorbita Pa=85 kW. Pentru racordarea postului de transformare P.T.Z. 100 kVA la reteaua de 20 kV existenta in

zona s-a prevazut o retea de medie tensiune, pe stalpi de beton armat. ► Principalele utilaje / echipamente tehnologice / echipamente de transport / dotari ce

urmeaza a fi achizitionate: Tabel nr.1

Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament Numar bucati 1 Sistem ventilatie si incalzire hala 2 2 Sistem de furajare hala 2 3 Sistem de adapare hala 2 4 Set boxe hala 2 5 Set gratare hala 2 6 Echipament spalare sub presiune 2 7 Bucatarie furajera 1 8 Silozuri interioare bucatarie furajera 4 9 Silozuri exterioare stocare cereale 4 10 Sisteme de transport cereale si furaje 1 11 Sistem cantarire autovehicule 1 12 Generator electric 1 13 Lada frigorifica 1 14 Tractor cu incarcator frontal si accesorii 1 15 Cisterna vidanjare cu mixer si accesorii 1

► Descrierea fluxului tehnologic de pe amplasament : Fluxul tehnologic consta în primirea porcilor în îngrasatorie la aproximativ 30 Kg - greutate

vie, si îngrasarea pâna la vânzare cu o greutate de 90-110 Kg, astfel încât sa se poata optimiza toti




11

parametrii zootehnici si sa se asigure calitatea tehnologica ceruta de clientii firmei, siguranta alimentara si bunastarea animalelor.

Halele sunt dotate cu echipamente necesare pentru desfasurarea activitatii de îngrijire si îngrasare a porcilor, si anume: sisteme de ventilatie, sisteme de încalzire, de hranire, iluminat, sisteme de distribuire a furajelor si apei potabile, sisteme de colectare si evacuare dejectii (descrise mai sus).

► SISTEMUL CONSTRUCTIV Corpul de cladire - Bucataria Furajera are regim de inaltime parter cu inaltimea maxima

6,75m la coama si cu inaltime maxima la streasina 5,01 m fata de cota naturala a terenului. Suprafetele si destinatiile spatiilor din cadrul bucatariei furajere sunt urmatoarele : ▪ Hol acces (9,55 mp) asigura intrarea / iesirea personalului si accesul in celelalte spatii ▪ Hol (3,42 mp) asigura accesul in incaperile adiacente ▪ Camera comanda (8,17mp) permite comanda utilajelor din spatiul tehnic al bucatariei

furajere ▪ Vestiar 1 (6,72 mp) + Baie (5,31 mp) + Vestiar 2 (6,30 mp) + Baie 2 (5,87 mp)

constituie filtrul sanitar necesar conform normelor de securitate sanitar-veterinara ▪ Depozit 1 (8,17 mp) spatiu necesar pentru depozitarea medicamentelor si a materialelor

de uz veterinar ▪ Depozit 2 (12,78 mp) spatiu necesar pentru depozitarea materialelor necesare in

mentinerea biosecuritatii (halate, cizme, materiale dezinfectante) ▪ Birou (14,92 mp) camera doctorului veterinar ▪ Bucatarie furajera (134,70 mp) spatiul tehnologic pentru pregatirea furajelor combinate

pentru hrana suinelor. Corpurile – Hala - au regim de inaltime subsol+parter, cu o inaltime la coama de 5,30m si 2,58

la cornisa, cu o deschidere de 15,45m si lungimea de 48,30m, subsolul avand rolul de bazin de colectare a dejectiilor. Structura de rezistenta va fi din metal. Cladirea va avea, de asemenea, compartimentarile si plafoanele din pereti termoizolanti tip sandwich. Acoperirea va fi de tipul sarpanta metalica, cu invelitoarea din tabla cutata termoizolanta.

Preluarea apelor pluviale se va realiza cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor realizate din tabla zincata.

Cuva receptie cereale este situata in imediata apropiere a silozurilor de cereale (600-800 t) si are rolul de a „primi’’ cerealele, acestea fiind descarcate din autovehiculele de transport. Ulterior cerealele sunt transferate in silozuri cu ajutorul a doua snecuri verticale.

Fosa septica personal este o constructie din beton armat de forma paralipipedica ce este fundata in pamant si are rolul de a prelua apele menajere rezultate din „Bucataria Furajera”. Este situata la o distanta de 15-20m fata de bucataria furajera, are o adâncime de 2,30m, o suprafata construita de 7,44mp (dimensiuni in plan: 2,40m/3,10m) si un volum de 12,42m³ (2,00x2,70x2,35). Apele uzate vor fi vitanjate perioadic, atunci cand va fi cazul.

Cabina put este situata in apropierea bucatariei furajere are o adâncime de 2,30m, o suprafata construita de 7,44mp (dimensiuni in plan de 2,40/ 3,10) si o suprafata utila de 5.4mp (2,00x2,70m).

Imprejmuire gard va fi compusa din panouri metalice cu dimensiunile h = 1,70 m si l = 2,50 m ce vor fi sudate de stalpii metalicii, care sunt incastrati in fundatii. Dupa ce gardul a fost pus in opera se va aplica un strat de grund si doua straturi de vopsea pentru a asigura protectia anticoroziva.




12

Platforma betonata este realizata din beton si este armata cu o retea de plasa sudata. Aceasta se regaseste in spatele silozurilor de cereale (are o dimensiune de circa 20x20m) si are rolul de a facilita manevrarea utilajelor si a autocamioanelor in vederea incarcarii silozurilor de cereale.

Drumul pietruit se realizeaza in jurul adaposturilor de ingrasare cu rolul de a asigura o mai buna circulatie a autocamioanelor de transport grasuni si porci ingrasati, precum si a tractorului cu vidanja care asigura vidanjarea bazinelor de dejectii.

► ORGANIZAREA DE SANTIER Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor

tehnologice fiind următoarea: - lucrări de împrejmuire - lucrări de infrastructură - lucrări de suprastructură - lucrări de închidere şi compartimentare - lucrări de tâmplărie şi finisaje - lucrări de amenajare exterioară. Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de

teren (din vecinatate). Condiţii ce vor fi îndeplinite în timpul organizării de şantier: - se va evita decopertarea solului şi îndepărtarea vegetaţiei pe o suprafaţă mai mare decât cea

strict necesară; - gestiunea deşeurilor se va realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare; - organizarea de şantier nu se va amplasa în zonele de protecţie sanitară a forajului de

alimentare cu apă; - circulaţia cu mijloace auto se va face numai pe căile de acces existente; - titularul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în

perioada de execuţie a investiţiei. Modul de asigurare al utilită�ilor si evacuarea apelor uzate este următorul: - energia electrică va fi asigurată în prima fază de la un generator electric, după care se va face

racordarea de la re�eaua electrică; - pe timpul etapei de construc�ie nu se va folosi apa tehnologica; apa de băut pentru muncitori

va fi adusă de la o firmă specializată; - Pe timpul etapei de construc�ie vor fi aduse toalete ecologice pentru personalul muncitor. ► ETAPELE DE DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE

Pentru demolarea şi dezafectarea halelor trebuiesc parcurse următoarele etape: a) Dezafectarea utilajelor; b) Demolarea construcţiilor; c) Dezafectare reţele de conducte tehnologice; d) Dezafectare / dezmembrare agregate; e) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare; f) Aducerea terenului la starea iniţială




13

a) Demolarea construcţiilor - întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de canalizare. - demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă

potabilă şi canalizare. - inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi marcarea lor

cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului muncitor. - demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea de la acoperiş,

grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton armat. Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe normele de protecţie a

muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de elementele sigure). Elementele demolate vor fi sortate pe categorii în vederea eliminării/valorificării acestora. b) Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde: - verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor - demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor. c) Dezmembrare reţele de conducte tehnologice Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune următoarele aspecte: - Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul vehiculat; - Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării; - Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare; - Dezmembrarea propriu-zisă; - Sortarea elementelor de conductă; - Sortarea armăturilor; - Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc. d) Dezafectare / dezmembrare agregate Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde: - Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motoarelor electrice; - Transportarea în secţii specializate pentru inspectare din punct de vedere electric şi mecanic; - În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî destinaţia agregatului,

respectiv: vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie, sau dezmembrare pentru valorificarea materialelor.

e) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură scoaterea lor

de sub tensiune, conform schemei electrice şi de automatizare a instalaţiei respective. f) Aducerea terenului la starea iniţială Se analizează probe de sol şi subsol recoltate din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta,

şi se compară rezultatele ob�inute cu valorile de referin�ă (la punerea în func�iune a obiectivului). În cazul contaminării solului şi subsolului se realizeaza lucrări de decontaminare funcţie de

poluantul depistat. ► Durata etapei de funcţionare Instalaţia/investitia nu are o perioadă limitată de funcţionare




14

1.4. Productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii activitatii Informaţiile privind producţia şi necesarul resurselor energetice sunt prezentate in tabelul

urmator – Tabel nr. 2: Nr. crt.

Denumire intrări anuale Cantitate U.M.

1 Furaje / cereale max 1368 tone/an 2 Productivitate pregatire furaje max 1,6 tone/h 3 Curent electric �i echivalent termic 200 kw/h 4 Consumul total mediu de apa - Q zi mediu 17,88 mc/zi 5 Consumul mazim de apa - Q zi max 24,55 mc/zi 6 Captare apa din putul forat - Q med 0,6 l/sec 7 Capacitatea de cazare/numar porci max 1900 capete/ciclu 8 Cicluri de crestere 3 cicluri/an 9 Consum apa / zi / porc 2 ÷ 8 l/zi/porc 10 Dejectii din ferma - lichid cca. 3 l/zi/porc 11 Dejectii din ferma - lichid 5,7 mc/zi 12 Dejectii din ferma - solid – namol/compost cca. 1,5 kg/zi/porc 13 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 2,6 mc/zi 14 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 720 mc/an 15 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 786,6 t/an

1 ciclu = 3 luni = 92 zile → 3 cicluri = 276 zile/an Consumul de apa pe zi / porc este de cca 1-2 litri pentru un purcel de 25 kg si cca. 5-8 l pentru

un porc de 110 – 120 kg. Cantitatea medie de dejectii pentru un porc de 100 kg sunt: dejectii solide = 1,5 kg/zi/porc si

dejectii lichide = 3 - 3,5 litri/zi/porc.

1.5. Materii prime si substante sau preparate chimice

►Materiile prime utilizate in perioada celor celor 3 cicluri/an, cu 1900 de capete/ciclu (1 ciclu = 3 luni = 92 zile), cand animalul va ajunge de la greutatea de 25 kg la 105-120 kg, sunt prezentate in tabelele urmatoare: Tabel nr.3. Consum specific furaje pe ciclul de ingrasare - 1 porc Nr. crt.

Saptamana

Consum specific de furaj (kg/zi)

Consum specific de furaj (kg/

saptamana)

Srot soia

(kg/sapt)

Srot floarea soarelui (kg/sapt)

Orz

(kg/sapt)

Porumb

(kg/sapt)

Premix

(kg/sapt)

TOTAL

(kg/sapt)

1 1 1,32 9,24 1,57 0,00 2,77 4,62 0,28 9,24 2 2 1,44 10,08 0,91 0,81 3,02 5,04 0,30 10,08 3 3 1,56 10,92 0,98 0,87 3,28 5,46 0,33 10,92 4 4 1,68 11,76 1,06 0,94 3,53 5,88 0,35 11,76 5 5 1,80 12,60 1,13 1,01 3,78 6,30 0,38 12,60 6 6 1,90 13,30 1,20 1,06 3,99 6,65 0,40 13,30 7 7 2,00 14,00 1,26 1,40 3,92 7,00 0,42 14,00 8 8 2,12 14,84 1,34 1,48 4,16 7,42 0,45 14,84




15

9 9 2,24 15,68 1,41 1,57 4,39 7,84 0,47 15,68 10 10 2,36 16,52 1,49 1,65 4,63 8,26 0,50 16,52 11 11 2,44 17,08 1,54 1,71 4,78 8,54 0,51 17,08 12 12 2,46 17,22 1,55 1,72 4,82 8,61 0,52 17,22 13 13 2,48 17,36 1,56 1,74 4,86 8,68 0,52 17,36 14 14 2,48 17,36 1,56 1,74 4,86 8,68 0,52 17,36 TOTAL - 1 cap porc / ciclu

28,28 197,96 18,56 17,70 56,79 98,98 5,94 197,96

Consum maxim de materii prime: Tabel nr. 3.a.

Nr. Crt.

Produs

Kg/cap porc/ciclu (1 ciclu = 1900 capete)

Anual (pt.3 cicluri = 3x1900 = 5700 capete)

tone/an 1 Furaje formate din:

- 40 % orz - 40 % grau/porumb - 17 % sroturi (14% soia + 3% floarea soarelui) - 3 % premix

240___ 96 96

40,8

7,2

1368____ 547,2 547,2 232,56

41,04

Total hrana 240 1368




16

NECESARUL LUNAR MEDIU DE MATERII PRIME

Tabel nr. 3.b.

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total an Grasuni (cap) 1.900 1.900 1.900 5.700 Srot soia (kg) 9.038,40 9.853,20 11.970,00 6.249,60 9.038,40 9.853,20 11.970,00 6.249,60 9.038,40 9.853,20 11.970,00 6.249,60 111.333,60 Srot floare (kg) 5.241,60 9.912,00 13.300,00 6.944,00 5.241,60 9.912,00 13.300,00 6.944,00 5.241,60 9.912,00 13.300,00 6.944,00 106.192,80 Orz (kg) 25.200,00 31.690,40 37.240,00 19.443,20 25.200,00 31.690,40 37.240,00 19.443,20 25.200,00 31.690,40 37.240,00 19.443,20 340.720,80 Porumb (kg) 42.000,00 54.740,00 66.500,00 34.720,00 42.000,00 54.740,00 66.500,00 34.720,00 42.000,00 54.740,00 66.500,00 34.720,00 593.880,00 Premix (kg) 2.520,00 3.284,40 3.990,00 2.083,20 2.520,00 3.284,40 3.990,00 2.083,20 2.520,00 3.284,40 3.990,00 2.083,20 35.632,80

Total furaj (kg) 84.000,00 109.480,00133.000,00 69.440,00 84.000,00 109.480,00 133.000,0069.440,00 84.000,00 109.480,00 133.000,00 69.440,00 1.187.760,00




17

►Medicamente pentru uz veterinar si substante pentru dezinfectie In cadrul fermei de porci, se vor utiliza medicamente pentru uz veterinar – antibiotice si

vaccinuri, si produse speciale pentru realizarea operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. ▪ Antibiotice, promotori de crestere, vitamine, aditivi furajeri

Sunt utilizate produsele agrementate de autoritatea sanitara veterinara, acceptate de legislatia UE si administrate sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Produsele mentionate mai sus sunt utilizate conform instructiunilor tehnice specifice si numai in concentratiile recomandate.

▪ Produsele ce vor fi folosite pentru dezinsectie, deratizare si dezinfectie sunt urmatoarele: Pentru DEZINSECTIE se poate folosi: METRADIN FLOW - insecticid concentrat lipsit de

solventi pentru utilizare civila pe baza de deltamethrin in suspensie formula concentrata-flowable cu spectru amplu de actiune rapida si efect rezidual prelungit.

Daunatori vizati: capuse, plosnite, purici, furnici, omizi, daunatori specifici fermelor de animale si pasari, gandaci, muste, tantari, etc.

Pentru DERATIZARE se foloseste: FACORAT PASTA. Actioneaza asupra tuturor rozatoarelor chiar daca sunt rezistente la alti anticoagulanti.

Pentru DEZINFECTIE se foloseste: ALDEZIN - solutie pentru decontaminare microbiana, dezodorizanta.

Prin compozitia sa, complexa si sinergica, produsul are un spectru larg de actiune fata de: bacteriile Gram pozitive, Gram negative, micobacterii, micoplasme, fungi, drojdii, protozoare, alge, spori bacterieni si fungici, virusuri din familiile Adenoviridae, Hepadnaviridae, Herpetoviridae, Picornaviridae, Poxviridae, Reoviridae, Rethroviridae, Rhabdoviridae, Togaviridae, dar si dezodorizanta. Produsul are o eficienta ridicata intr-o perioada de timp redusa de la aplicare. Acesta este biodegradabil, stabil in dilutie cu apa, indiferent de calitatea acesteia, chiar in prezenta reziduurilor. Prezinta un grad redus de agresivitate pentru mediu si operator.

Informaţiile despre substanţele sau preparatele chimice folosite sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul nr.4

Denumirea materialului sau a substantei chimice

Cantitatea anuala

Clasificarea/etichetarea substantelor sau preparatelor chimice*

Mod de depozitare / mod de asigurare a

acestora periculoase/ nepericuloase

periculozitate* / fraze de risc*

Vaccinuri si antibiotice 100 buc.=16 gr / porc / an

nu se stocheaza

N - Cabinet veterinar, de unde se aduc in ferma numai in momentul

utlizarii Substante dezinfectate - ALDEZIN

5 litri /hala/ciclu= 15 litri

nu se stocheaza

P -nociv prin inhalare, inghitire sau in contact cu pielea - Xn R 20/21/22 -coroziv - provoaca arsuri R34 -sensibilizare prin inhalare si contact cu pielea R34, R43 -periculos pentru mediu (N), si organisme acvatice R50

Aduse in ferma de catre o firma

specializata numai in momentul utilizarii

Substante deratizante - FACORAT PASTA

15-20 litri nu se stocheaza

P - Nociv - Xn (la inghitire) R22

Aduse de catre o firma specializata numai in momentul utilizarii

Substante pentru dezinsectie (daca e cazul)- METRADIN FLOW

15-20 litri nu se stocheaza

P - periculos pentru mediu (N), si organisme acvatice R50 - periculos pentru mediu acvatic (N), R53

Aduse in ferma de catre o firma specializata numai in momentul

utilizarii *) Conform Hotărârii nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substanţelor periculoase




18

1.6. Poluanti fizici/biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Informa�iile despre poluan�ii fizici �i biologice care pot afecta mediul, genera�i de activitatea propusă, sunt prezentate in tabelul de mai jos – Tabelul nr. 5.:

►Alte tipuri de poluare fizică sau biologică

Dat fiind specificul activită�ii, exista riscul contaminării mediului cu germeni patogeni sau apari�ia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de activitatea fermei de porcine: - apari�ia unor epizootii (epidemia la animale); - apari�ia de zoonoze (boala infec�ioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).

Este important ca înainte de decontaminarea adăposturilor să se efectueze curăţarea. Dezinfectanţii nu au efect maxim dacă aplicarea lor nu este precedată de o curăţare manuală. Procedurile de dezinfecţie în ferme se aplică în caz de: • Epizootii, pentru a limita răspândirea; • Stabilirea de bariere septice împotriva contaminării între sectoare; • Limitarea contaminării cu agenţi patogeni a produselor de origine animală




19

Informa�ii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tabel nr. 5. Tip de poluare

Sursa poluarii Numar surse poluare

Limita maxima admisa Poluare de fond

Poluare calculata si masuri de ameliorare Masuri de ameliorare In zona

obiectivului In zone de

protectie/restrictie Zone rezidentiale si de recreere

Fara ameliorare Cu ameliorare Poluare fonică - zgomot

Activitatea fermei -sursa continua

Ventilatoare 87 dB(A) la locul de muncă 65 dB(A) la limitele amplasamentului

45 - 50 dB(A) Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşi limita maximă admisă

55 - 65dB(A)

45 - 50 dB(A)

- - -

Activitatea fermei -sursa discontinua

Vehicule de transport auto: aprovizionare, transport furaje, transport dejec�ii si suine (porci)




20

1.7. Descrierea principalelor alternative studiate

În vederea selectării celei mai bune alternative de dezvoltare a activită�ii din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru investitia analizata au fost evaluate alternativele referitoare la:

• amplasamentul fermei • data demarării proiectului; • alte solutii tehnice si tehnologice: modalită�i de colectare, depozitare dejec�ii si ape uzate; • masuri de ameliorare a impactului Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele motive:

- terenul este cu folosinţă agricolă - teren arabil extravilan şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini sensibili, la distanţe de peste 660 m de prima gospodarie din localitatea Varmaga si la cca 750 m fata de prima gospodarie din localitatea Nojag;

- în apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;

- disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată; - existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica compostul

fermentat rezultat; - nivelul de dezvoltare al zonei este mai scăzut, astfel încât aceasta investiţie va crea un

impact socio-economic favorabil; - se valorifica eficient terenul existent si i se da un caracter local specific ; - se creeaza premisele unor dezvoltari ulterioare in ceea ce priveste mobilarea urbana a

spatiului cu functiuni specifice agro – zootehnice.

Alimentarea cu apă A fost identificata si evaluata o singura alternativă: realizarea unui put de medie adâncime. În zona nu exista re�ea de alimentare cu apa. Gospodărirea apelor Obiectivele de gospodărirea apelor necesar a fi atinse sunt:

• asigurarea unei cantită�i de apa suficiente pentru opera�iile tehnologice, cu minimizarea cererii de apa bruta;

• men�inerea separării între apele curate si cele poluate; Depozitarea de�eurilor În arealul in care se afla amplasamentul fermei, nu exista un depozit autorizat pentru de�euri

municipale. Singura alternativă viabilă este colectarea �i transportul de�eurilor de către o firma de salubritate din zona cu care beneficiarul va încheia contract de prestări servicii.

Alimentarea cu energie electrica Au fost identificata si evaluata o singura alternativă: • utilizarea de energie electrica din sistemul national - de la Electrica, pe baza contractului cu

furnizorul. Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este prevederea unui post de transformare.




21

1.8. Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona studi

Terenul detinut de SC AGRO COMPLEX ALEX SRL CERTEJU DE SUS a făcut obiectul unui PUZ. Zona care a făcut obiectul PUZ-ului are o suprafa�ă de 9.618,00 mp, este situata in extravilanul localitatii Varmaga, comuna Certeju de Sus, si are ca limite :

- La nord, est si sud proprietati particulare – terenuri cu destinatie agricola (arabil extravilan) ;

- La vest cai de comunicatii rutiere – drum judetean DJ 761B. Statutul juridic actual al terenului studiat este de ‘’teren arabil extravilan’’. Situatia actuala a terenului in studiu implica o imediata interventie pentru amenajarea acestuia

in ceea ce priveste dezvoltarea ulterioara etapizata. Factori ce pot interveni in favoarea unei dezvoltari locale sunt: conditiile geo-tehnice bune in

ceea ce priveste amplasarea obiectivelor propuse, pozitia fata de intravilanul existent, posibilitatea conlucrarii cu acesta, existenta drumului judetean de acces;

Nu există identificate dezvoltări existente sau planificate cu care proiectul poate avea efecte cumulative.

In concluzie, se impune dezvoltarea etapizata a zonei studiate si aducerea acesteia la viata prin amenajarile si dotarile propuse, date fiind elementele potential benefice prezentate

1.9. Modalitati pentru conectare la infrastructura existenta

Informaţiile despre modalită�ile propuse pentru conectare la infrastructura existentă au fost furnizate la cap.1.3. „Descrierea proiectului”.

Solutia propusa are ca scop obtinerea unui ansamblu unitar, care sa deserveasca zona in mod corespunzator, obtinerea unui punct important in relatie cu dezvoltarile ulterioare legate de infrastructura judeteana si nationala.

1.10. Măsuri de diminuare a impactului

Identificarea �i evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada de construc�ie:

► Poluarea ce se poate produce în amplasamentul fermei �i în zona limitrofă: - Poluare specifică lucrărilor de construc�ii ce constă din poluarea cu praf, emisii de noxe

gazoase, zgomot �i vibra�ii generate de utilajele pentru construc�ii �i mijloacele de transport; - Poluarea accidentală, cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defec�iuni

ale utilajelor �i mijloacelor de transport, alimentării de urgen�ă cu carburan�i din recipien�i necorespunzători �i fără luarea măsurilor de siguran�ă.

► Principalii poluan�i genera�i de proiectul propus în perioada de construc�ie: a.) Praful, generat în incinta �antierului de construc�ii (opera�iunile de excava�ii, încărcare

- descărcare, manipulare �i transport pământ din săpături �i diferite materiale de construc�ii) �i pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din rularea mijloacelor de transport pe drumul provizoriu de pământ sau de la suprafa�a materialelor încărcate în vrac).




22

b.) Noxe gazoase, generate de arderea carburan�ilor în motoarele utilajelor �i ale mijloacelor de transport, în incinta fermei �i pe drumul de acces;

c.) Zgomotul si vibratiile, generate de utilajele �i mijloacelor de transport, în incinta fermei �i pe drumul de acces;

d.) De�euri gospodărite necorespunzător. Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radia�ii. Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substan�e chimice periculoase

pentru sănătatea popula�iei. ► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, a�ezări

umane) identificate în perioada de construc�ie: - impact direct, pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe

gazoase de la arderea carburan�ilor, zgomote si vibra�ii din surse mobile mecanice, de�euri gospodărite necorespunzător, ac�iunea mecanică/manuală de excavare, construc�ii supraterane �i subterane, precum �i poluarea accidentală cu produse petroliere;

- impact pe termen scurt asupra apei, solului, subsolului prin ac�iunea de excavare, construc�ii supraterane �i subterane, pe perioada de construc�ie �i de func�ionare a proiectului propus;

► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de construc�ie: a.) Impactul produs asupra aerului Activitatea de construc�ii, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu praf, emisii

de noxe gazoase, zgomot �i vibra�ii, atât în incinta �antierului, cât �i pe drumul de acces. Poluările cu pulberi în suspensie (aerosoli) au ca sursă pământul rezultat din săpături manipulat

în timpul lucrărilor de excavare, încărcare / descărcare / transport �i materialele de construc�ii transportate în vrac. Acestea se produc în perioadă scurtă, strict în timpul func�ionării utilajelor �i mijloacelor de transport. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioada secetoasa, fără precipita�ii, în timpul de func�ionare al utilajelor �i mijloacelor de transport �i este generată de un număr limitat de utilaje care func�ionează concomitent.

Curen�ii de aer dispersează pulberi în suspensii pe suprafa�ă destul de mare. Acestea se

propagă în incinta �i în jurul perimetrului ocupat cu construc�ii, precum �i de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de cel mult 50 m �i se depun pe iarbă �i frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul punctului de propagare.

În timpul func�ionării utilajelor �i mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de

ardere de e�apament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construc�ii �i mijloacelor de transport, care contin: oxizi de azot (NOx), oxizi de carbon (CO, CO2); oxizi de sulf (SOx); compu�i organici volatili (COV), pulberi, HC (hidrocarburi nearse). Acestea se produc strict în timpul func�ionării motoarelor �i în cantitate redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care func�ionează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul �antierului de construc�ii �i de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de 100 – 150 m, concentra�iile de




23

poluan�i reducându-se la jumătate la distan�a de 20 m �i de 3 ori la distan�a de 50 m. Prin îmbunătă�irea caracteristicilor tehnice al motoarelor �i prin aplicarea normelor Euro 4 – 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor �i mijloacelor de transport se propagă în jurul �antierului de construc�ii �i de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distan�a de 50 m �i de 3 ori la distan�a de 100 m. Prin îmbunătă�irea caracteristicilor tehnice al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensită�ii acestuia cu peste 30%.

Vibra�ii sunt generate de utilajele �i mijloacele de transport, se produc în timpul func�ionării acestora �i nu reprezintă surse semnificative de vibra�ii. Posibilitatea propagării vibra�iilor în zonele limitrofe incintei �antierului de construc�ii, este foarte redusă.

Concluzie: Activitatea desfă�urată în amplasamentul proiectului propus �i în zona limitrofă în etapa de

construc�ie generează asupra aerului un impact direct, semnificativ dar cu intensitate redusă, temporar �i un grad redus de extindere zonala, calitatea aerul fiind afectata in limitele admise.

b.) Impactul produs asupra apei Lucrările de construc�ii, conform prevederilor din studiul de fezabilitate, se desfă�oară

suprateran �i subteran, la mică �i mare adâncime, afectând apele subterane: - Impactul asupra apelor de suprafa�ă: Pe amplasamentul proiectului propus �i în zona limitrofă nu sunt ape de suprafa�ă care să fie

afectate de lucrările de construc�ii.

- Impactul asupra apelor subterane: Lucrările de construc�ii se desfă�oară suprateran �i subteran deasupra nivelului hidrostatic

(în zonă acviferele au fost identificate la adâncimea de 8 – 11 m), cu excep�ia pu�ului forat pentru alimentarea cu apă, care se va executa sub nivelului hidrostatic, la adâncime medie (max 100m).

În timpul lucrărilor de construc�ii, singura sursa de poluare a apelor subterane ar fi poluarea accidentală cu produse petroliere, care ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar acesta este pu�in probabilă �i de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje �i mijloace de transport care ac�ionează în incinta fermei. Pu�ul forat se execută cu tehnologie specifică (foraj mecanic cu dispozitive ac�ionate de la suprafa�ă) �i materiale de construc�ie nepoluante. Exploatarea apei din foraj se face cu echipamente nepoluante, ac�ionate electric. Exploatarea apei din foraj, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă.

Concluzie: În faza de construc�ie, proiectul propus generează asupra apei un impact direct, fără efecte

semnificative, pe termen scurt, �i un grad redus de extindere zonala, calitatea apei subterane nefiind afectata, sau afectata in limitele admise.

c.) Impactul produs asupra solului �i subsolului În timpul execu�iei lucrărilor de construc�ii, solul �i subsolul din amplasamentul proiectului

propus sunt afectate integral pe suprafe�ele ocupate cu construc�ii supraterane �i subterane, platforme betonate, drumuri de incintă �i alei pietonale. În cazul platformelor betonate, drumurilor de incintă �i aleilor pietonale, stratul de sol este distrus par�ial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă �i este scos din mediul natural prin acoperirea cu strat de beton sau materiale




24

de construc�ii specifice sistemelor rutiere. Pentru diminuarea impactului asupra solului, stratul de sol vegetal va fi recuperat �i depozitat

corespunzător pentru refolosire. Execu�ia lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare �i a construc�iilor

aferente proiectului propus, are ca efect distrugerea totală a solului. Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegeta�iei erbacee, a solului, se produce schimbarea mediului morfogeografic natural, creându-se forme de relief artificiale. În acest fel, factorul de mediu sol, în amplasamentul fermei este modificat esen�ial de activită�ile de construc�ii.

Impactul negativ produs asupra solului se men�ine până la refacerea stratului de sol cu calită�ile specifice pentru refacerea biocenozei ini�iale.

Concluzie: În faza de construc�ie, proiectul generează asupra solului un impact direct, semnificativ,

dar fără un grad de extindere zonala, calitatea solului fiind afectata in limitele admise. d.) Impactul produs asupra vegeta�iei �i faunei Activită�ile specifice desfă�urate în perioada de construc�ie pe amplasamentul proiectului

propus vor avea un impact semnificativ asupra florei �i faunei în incinta fermei �i în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:

- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea vegeta�iei existente �i a faunei prin decopertare �i excavare, precum �i deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate;

- reducerea faunei în zona limitrofă amplasamentului fermei. Vegeta�ia erbacee de pe amplasamentul proiectului va fi îndepărtată prin lucrările de

terasamente necesare pentru execu�ia construc�iilor supraterane �i subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lă�imea de maxim 50 m, vegeta�ia naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitatea de construc�ie. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioade fără precipita�ii, în timpul func�ionarii al utilajelor �i mijloacelor de transport.

Vegeta�ia afectată prin execu�ia lucrărilor de construc�ii este formată din specii care nu necesită o protec�ie strictă.

Concomitent cu pierderea vegeta�iei supraterane, prin lucrările de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execu�ia construc�iilor, este îndepărtată �i fauna subterană. Activitatea din amplasamentul fermei va avea ca efect imediat îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, o parte din speciile de insecte), în afara zonei afectate cu lucrări.

Fauna terestră va fi pu�in afectată de poluan�ii genera�i de activitate, mai pu�in de pulberi în suspensie �i emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor �i mijloacelor de transport. Concentra�iile poluan�ilor chimici din aer, în perioada �antierului, sunt inferioare CMA (concentratiilor limita admise), nefiind periculoase pentru fauna zonei.

Numărul de indivizi din fauna mobila, afecta�i de lucrările de construc�ii, este relativ mic (în stadiul de ou, pui în cuib, larvă), mai ales dacă lucrările se desfă�oară în afara perioadei de fătare sau cuibărit.




25

Impactul asupra vegeta�iei �i faunei în zona amplasamentului se men�ine pe toată perioada de existen�ă a proiectului, revenirea la starea ini�ială se va produce numai după refacerea amplasamentului cu lucrări specifice de renaturare.

Concluzie: În faza de construc�ie, proiectul propus generează asupra vegeta�iei �i faunei un impact direct, semnificativ de intensitate redusă, pe termen scurt �i fără un grad de extindere zonala.

e.) Impactul asupra a�ezărilor umană A�ezările umane (localitatile Varmaga si Nojag) aflate la distan�e de cca. 1 km (peste 660 m

de prima gospodarie) fa�ă de amplasamentul proiectului propus pot fi afectate in mica masura de poluarea cu praf, emisii de noxe gazoase, zgomot �i vibra�ii. Acestea pot ajunge în zona locuită ocazional, în func�ie de direc�ia �i intensitatea curen�ilor de aer. Din informa�iile existente, distan�a până la care se pot propaga poluan�ii identifica�i este de până la max. 0,5 km, iar intensitatea scade direct propor�ional cu cre�terea distan�ei fa�ă de sursă.

Prin crearea locurilor de muncă pe perioada construc�iei, proiectul propus poate avea impact pozitiv asupra a�ezărilor umane.

Concluzie: În faza de construc�ie, proiectul propus generează asupra a�ezărilor umane un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen scurt �i un grad redus de extindere zonala.

Identificarea �i evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare:

► Tipuri de poluare ce se pot produce în perioada de exploatare: - Poluare specifică procesului tehnologic în ferme zootehnice moderne �i constă in poluare cu

pulberi în suspensii, noxe gazoase (chimice – gaze de ardere), noxe biologice, mirosuri, zgomot generat de utilajele tehnologice �i mijloacele de transport, ape uzate �i menajere, de�euri gospodărite necorespunzător, inclusiv de�euri cu risc biologic;

- Poluarea accidentală cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defec�iuni ale utilajelor �i mijloacelor de transport, alimentării de urgen�ă cu carburan�i din recipien�ii necorespunzători �i fără luarea măsurilor de siguran�ă.

► Principalii poluan�i genera�i de proiectul propus în perioada de exploatare: a.) Praful generat în zona limitrofă, pe drumul exterior de acces în fermă, în timpul

transportului furajelor/cerealelor, altor materiale �i animalelor vii. b.) Noxe gazoase, generate de arderea carburan�ilor (motorina) în motoarele utilajelor �i ale

mijloacelor de transport, în incinta fermei �i pe drumul de acces; c.) Noxe biologice, generate în procesul tehnologic din ferma (efluen�i produ�i în halele de

cre�tere �i în procesul de colectare, stocare �i eliminare a dejec�iilor). d.) Emisii urât mirositoare produse în halele de produc�ie �i în procesul de colectare, stocare

�i eliminare a dejec�iilor. e.) Zgomotul si vibratiile, generate de utilajele �i mijloacelor de transport, în incinta fermei �i

pe drumul de acces; f.) Ape uzate tehnologice, pluviale �i menajere; g.) De�euri gospodărite necorespunzător, inclusiv animale moarte, dejec�ii �i de�euri cu

risc biologic.




26

► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, a�ezări

umane) identificate în perioada de exploatare: - impact direct asupra factorilor de mediu produs prin poluarea cu pulberi în suspensie, noxe

gazoase rezultate din arderea carburan�ilor, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, ape uzate �i menajere, de�euri gospodărite necorespunzător, precum �i poluarea accidentală cu produse petroliere;

- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu prin poluare cu pulberi în suspensie, noxe gazoase rezultate din arderea carburan�ilor, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, ape uzate, de�euri gospodărite necorespunzător, �i poluarea accidentală cu produse petroliere scurse.

În perioada exploatării, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiecte

propuse sau aprobate. ► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare:

a.) Impactul produs asupra aerului În perioada de exploatare, în ferma de suine, prin specificul său, se poate produce poluarea

aerului cu praf, emisii de noxe gazoase chimice �i biologice, zgomot �i vibra�ii. Poluarea cu pulberi în suspensie se întâlne�te numai pe drumul de acces în afara fermei, în

perioadele secetoase �i este generat de mijloacele de transport specifice activită�ii în ferma (surse mobile - autospeciale pentru transport furaje/cereale �i pentru transport animale vii, autospeciale pentru vidanjare, autoturisme). Praful se propagă de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de cel mult 50 m. Cantitatea de pulberi în suspensie emisă în atmosferă este direct propor�ională cu numărul mijloacelor de transport care se deplasează pe drum �i cu numărul orelor de func�ionare ale acestora .

În incinta fermei nu se produc poluări cu pulberi în suspensie, ca urmare a modului de amenajare a acesteia �i a utilajelor tehnologice din dotare, astfel:

- drumurile de acces, aleile, trotuarele �i platformele carosabile sunt betonate; - mijloacele de transport circulă cu viteză redusă, iar încărcarea/descărcarea cerealelor/furajelor

care produc pulberi în suspensie �i prepararea/administrarea acestora se face în spa�ii închise; - utilajele �i instala�iile folosite în procesul de produc�ie nu sunt generatoare de pulberi în

suspensie, acestea func�ionând în sistem închis. - zonele neocupate de construc�ii vor fi amenajate ca spa�ii verzi. În timpul func�ionării utilajelor �i mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de

e�apament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire �i mijloacelor de transport, noxe gazoase care contin: NOx, CO, CO2, SO2, compu�i organici volatili (COV), pulberi, hidrocarburi nearse. Acestea se strict în timpul func�ionării motoarelor �i în cantitatea redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care func�ionează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe gazoase de ardere, se va produce în jurul fermei �i de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de 100 – 150 m, concentra�iile de poluan�i reducându-se la jumătate la distan�a de 20 m �i de 3 ori la 50 m. Prin îmbunătă�irea




27

caracteristicilor tehnice al motoarelor �i dotarea cu motoare Euro 4 si 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

Emisiile de noxe biologice sunt specifice procesului tehnologic de cre�tere a porcinelor, se

produc în spa�iile de cazare a animalelor vii �i în procesul de colectare a dejec�iilor. Acestea sunt efluen�i gazo�i, care con�in amoniac (NH3), metan (CH4), hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2).

Emisii de noxe gazoase în halele de produc�ie – nivel maxim admis: - CO …………0,3% - H2S ……….. 0,01% - NH3 ………. 0,002% (maxim admis 10 ppm) - CO2 ………. volum maxim admis 0,20% Temperatura �i umiditatea aerului, nivelul de pulberi în suspensie, concentra�iile de gaze si

circula�ia aerului, trebuie sa fie men�inute sub nivelele dăunătoare. Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejec�iilor (bazine amplasate sub cele 2

hale) sunt: NH3, H2S, CH4, N2O. Emisiile de poluan�i în atmosfera (in afara halelor), se vor încadra în valorile limita de emisie pentru NH3. Debitele masice pentru sursele sta�ionare nedirijate se situează mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993.

Ferma este amplasată într-o zonă cu vegeta�ie, care în procesul de fotosinteză absoarbe mari cantită�i de dioxid de carbon �i eliberează cantită�i importante de oxigen. În acest fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin func�ia îndeplinită de vegeta�ia existentă, de epurare a aerului pe cale biochimică.

În cadrul fermelor de suine un factor de poluare nenormat este mirosul neplăcut emanat de la

rezervoarele de stocare din interiorul halelor �i în timpul împră�tierii fertilizantului pe teren. Acesta se produce permanent în perioada de func�ionare a fermei. Emisiile urât mirositoare din fermă depind �i de factori precum activită�ile de între�inere �i organizare a fermei, compozi�ia hranei �i tehnicile folosite pentru manevrarea dejectiilor/compostului. In acest scop se va folosi pentru dezinfectie si odorizare ALDEZIN, care este o solutie pentru decontaminare microbiana, dezodorizanta.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor �i mijloacelor de transport în timpul func�ionării, se

propagă în jurul fermei �i de-a lungul drumului de acces, de o parte �i de alta pe o bandă cu lă�imea de maxim 150 m.

Prin îmbunătă�irea nivelului tehnic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensită�ii zgomotului cu peste 30%.

Zgomotul produs de animalele din fermă în special în timpul hrănirii se poate propaga în jurul celor 2 hale pe distan�ă de 100 m, intensitatea reducându-se de 3 ori la distan�a de 80 - 100 m. Acesta se produce permanent în perioada de func�ionare a fermei �i nu depă�e�te valorile limită legale.

Vibra�ii sunt generate de utilajele �i mijloacele de transport, se produc în timpul func�ionării acestora �i nu reprezintă surse semnificative de poluare.




28

Concluzie: Activitatea desfă�urată în etapa de exploatare în incintă �i în zona limitrofă generează

asupra aerului un impact direct, semnificativ, dar de intensitate redusă, pe termen scurt �i un grad redus de extindere zonala.

b.) Impactul produs asupra apei Pe amplasamentul proiectului propus �i în zona limitrofă nu sunt ape de suprafa�ă care să fie

afectate de activitatea specifică fermei de suine în perioada de exploatare, (prin ac�iuni de schimbare/eliminare/poluare a cursurilor de apă, sau cu repercusiuni asupra alimentării cu apă a re�elei hidrografice de suprafa�ă).

În perioada de exploatare, activitatea în ferma necesita alimentarea cu apa potabila (umana si a porcinelor) de la un put forat de adâncime (cca. 100 m), apa subterana putand fi afectata de urmatoarele ape uzate:

- apa uzată pluvială, care este preluata de sistemul de canalizare pluvială al fermei (retea de incinta - santuri de suprafata, rigole deschise) �i va fi directionata liber in afara amplasamentului.

- apele uzate menajere provenite din zona administrativa se vor colecta într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 12,50 mc, realizat din beton armat, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.

- apele uzate tehnologice (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare se vor colecta în bazinele amplasate sub hale, cu o capacitate totala de 1750 mc / hala. Dupa 6-9 luni, dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura. Apele uzate provenite de pe platforma spatiului de necropsie se vor colecta intr-un bazin vidanjabil de mici dimensiuni, îngropat, de capacitate 2 mc.

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră,

colectarea si stocarea dejec�iilor, poluarea apelor subterane se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excep�ionale, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara zonelor protejate.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu se găsesc ape de suprafaţă. Apele subterane sunt cantonate la adâncimi de cca.10-30 m. Specificul activităţii şi al lucrărilor de construcţie (fundaţii, etc.) nu implică un impact asupra dinamicii sau calităţii apelor subterane. Nămolul/compostul fermentat rezultat din proces îndeplineşte cerinţele de calitate impuse de legislaţia în vigoare. Distribuirea nămolului/compostului fermentat rezultat din activitatea fermei, pe terenuri agricole se va face cu respectarea „Bunelor Practici Agricole” şi a normelor legislative care reglementează conţinutul de azot din soluri.

În perioada de exploatare, poluarea apelor subterane se mai poate produce accidental cu produse petroliere, care ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar aceasta poluare este putin probabilă sau de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje �i mijloace de transport care ac�ionează în incinta fermei.

Exploatarea apei necesare în procesul tehnologic �i pentru consum uman se face din pânza

freatică de adâncime. Pu�ul forat func�ionează sub nivelul hidrostatic la adâncime medie, în sistem închis �i este dotat cu echipament din materiale nepoluante, ac�ionat electric. Exploatarea apei din foraj, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă valorificată în condi�ii total nepoluante.




29

Concluzie: În faza de exploatare, proiectul propus generează asupra apei un impact direct, fără efecte

semnificative, pe termen scurt �i fara un grad de extindere zonala. c.) Impactul produs asupra solului �i subsolului În perioada de exploatare, solul �i subsolul din amplasamentul proiectului sunt afectate fizic

prin ocuparea terenului cu construc�ii supraterane �i subterane, platforme betonate, drumuri de incintă �i alei pietonale, dar suprafa�a afectată este mai mică decât în perioada de construc�ie deoarece terenurile ocupate temporar au fost renaturate �i amenajate ca spa�ii verzi. Impactul negativ produs asupra solului �i subsolului se men�ine până la refacerea stratului de sol si readucerea la starea initiala.

În perioada de exploatare, poluarea solului �i subsolului se poate produce cu ape uzate pluviale �i dejec�ii de la animale. Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră, colectarea �i stocarea dejec�iilor, poluarea solului se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excep�ionale, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara instala�iilor �i amenajărilor specifice.

Solul poate fi poluat cu nitri�i, în situa�ia în care nu sunt respectate prevederile Ord. MMGA

nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protec�ia mediului �i în special a solurilor, când se utilizează nămolurile/compostul în agricultură, �i prevederile Codului Bunelor Practici Agricole �i a celorlalte prevederi legale conexe, în baza unor Permise de aplicare aprobate de autorită�ile competente �i în baza unei monitorizări stricte a caracteristicilor fizico – chimice �i biologice a amestecului de dejectii/compost.

În perioada de exploatare, poluarea solului se mai poate produce accidental cu produse petroliere, dar aceasta este putin probabilă sau de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje �i mijloace de transport care ac�ionată în incinta fermei.

Concluzie: În faza de produc�ie, proiectul generează asupra solului un impact direct, semnificativ, pe

termen scurt, cu grad redus de extindere zonala. d.) Impactul produs asupra florei �i faunei În perioada de exploatare, procesul tehnologic se desfă�oară numai în incinta fermei. Activitatea desfă�urată în amplasamentul fermei va avea ca efect men�inerea impactului

asupra faunei, generat în faza de construc�ie, respectiv îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră în afara zonei de impact.

Impactul asupra vegeta�iei din incinta fermei �i zona limitrofă este mai scăzut decât în perioada construc�iei, datorită faptului că se reduc cantită�ile de poluan�i ca urmare a solu�iei constructive adoptate �i realizarea amenajărilor de protec�ie a mediului din faza de construc�ie (perdele forestiere de protec�ie).

Vegeta�ia din zona limitrofă poate fi poluată cu de�euri gospodărite necorespunzător, inclusiv de�euri cu risc biologic.

Poluan�ii genera�i de activitate nu duc la restrângerea arealului unor specii din flora locală,

distrugerea habitatului sau diminuarea numerică/dispari�ia unor specii din fauna locală.




30

În spa�iile verzi amenajate �i mai ales în perdelele forestiere de protec�ie pot să revină elemente de faună terestră, în special păsări �i animale mici, mai tolerante fa�ă de activitatea umană.

Impactul asupra vegeta�iei �i faunei în zona amplasamentului se men�ine pe toată perioada de existen�ă a fermei, revenirea la starea ini�ială se va produce numai după refacerea amplasamentului prin renaturare, la oprirea activitatii fermei.

Concluzie: În faza de produc�ie, proiectul propus generează asupra florei �i faunei un impact direct,

semnificativ de intensitate redusă, pe termen scurt, �i un grad redu de extindere zonala. e.) Impactul asupra a�ezărilor umană A�ezările umane (localitatile Varmaga si Nojag) se află la distan�ă de cca. 1 km (peste

660 m de prima gospodarie) fa�ă de amplasamentul proiectului propus, �i, în mod normal nu pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe gazoase chimice �i biologice, mirosuri neplăcute, zgomot �i vibra�ii. Din informa�iile existente, distan�a până la care se pot propaga poluan�ii identifica�i este de maxim 0,5 km, iar intensitatea scade direct propor�ional cu cre�terea distan�ei fa�ă de sursă.

Concentra�iile poten�iale noxelor chimice �i biologice în incinta fermei �i în zona limitrofă sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru popula�ia din zonă.

Nivelul zgomotului datorat func�ionării utilajelor va avea valori care se vor încadra în limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

Mirosurile neplăcute pot afecta zonele locuite doar în momentul împră�tierii în teren a

compostului, dacă terenurile pe care se administrează îngră�ământul natural sunt la distan�ă de sub 0,5 km, încorporarea în sol se face cu întârziere �i sunt favorizate de curen�ii de aer.

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentru comunită�ile locală prin

crearea de locuri de muncă într-o zonă cu un nivel ridicat al �omajului �i prin asigurarea unor cantită�i însemnate de îngră�ăminte naturale pentru culturi agricole ecologice.

Concluzie: În perioada de produc�ie, proiectul propus generează asupra a�ezărilor umane un

impact indirect, fără efecte semnificative, pe termen scurt �i fara un grad de extindere zonala. e.) Impactul peisagistic Implementarea proiectului propus produce modificări ale peisajului local prin apar�ia unor

elemente artificiale, ale căror forme geometrice, dimensiuni, coloristică vin în contrast cu peisajul general, caracterizat de elemente naturale.

Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spa�iilor verzi �i a perdelei forestiere de protec�ie, vine să armonizeze elementele artificiale specifice proiectului cu peisajul local, creând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman.

2 - PROCESE TEHNOLOGICE




31

2.1. Procese tehnologice de productie 2.1.1. Considera�ii generale.

Modernizarea produc�iei animale în cadrul fermelor de suine este o componenta logică �i obligatorie în contextul abordării sistemice, integralist, a produc�iei agricole. Cre�terea produc�iei �i a productivită�ii se realizează prin cre�terea nivelului de cuno�tin�e aplicate, inclusiv a dotărilor cu echipamente �i materiale.

Animalele vor fi crescute în adăposturi moderne, care îndeplinesc cerin�ele �i reglementarile Uniunii Europene, realizându-se un microclimat corespunzător.

Proiectarea adăpostului se face astfel ca să cuprindă obligatoriu solu�ii constructive care să asigure un microclimat salubru �i posibilită�i de igienizare eficiente. Aceasta înseamnă ventila�ie, colectarea �i eliminarea dejectiilor, pere�i �i pardoseli etan�e, lavabile.

De asemenea exista spatii corespunzătoare de depozitare �i pregătire a furajelor/cerealelor. 2.1.2. Prezentare generala a investitiei:

Investitia consta in realizarea unui adapost/ferma pentru cresterea si îngrasarea suinelor (porcinelor) în sistem intensiv, cu amenajarile / cladirile auxiliare si tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 1.900 capete/ciclu, cu 3 cicluri crestere / an.

Terenul pe care se va construi ferma, in suprafata de 9.619 mp, este detinut de catre societatea comerciala AGRO COMPLEX ALEX SRL conform actului de vanzare-cumparare nr.650 din 01/06/2012 si a actului de dezmembrare si partaj voluntar cu nr. 232 din 15.06.2012.

Amplasamentul fermei este situat in extravilanul localitatii Varmaga, comuna Certeju de Sus, si are ca limite :

- La nord, est si sud proprietati particulare – terenuri cu destinatie agricola (arabil extravilan) ; - La vest cai de comunicatii rutiere – drum judetean DJ 761B. Statutul juridic actual al terenului studiat este de ‘’teren arabil extravilan’’, in suprafata de

9.618 mp. Distanta fata de cele mai apropiate constructii de locuinte este de peste 500 m, in conformitate cu normele sanitare :


conform Planului de incadrare in zona (plansa nr. 1). Personalul: - Numarul de personal angajat: 5 persoane. Toti angajatii vor fi din zona localitatilor Varmaga

si Nojag, si imediat limitrofa. Programul de lucru- permanent. Perioada de executie si functionare propusa - Obiectivul va ajunge treptat la capacitatea maxima propusa, in functie de cum se va finaliza

constructia si amenajarea halelor. - durata de viata- nedeterminata, in functie de cererea de piata. Capacitate de productie dupa realizarea investitiei:




32

Amenajarea prevazuta pentru cele 2 hale de productie va asigura o capacitate de cazare pentru 1.900 capete/ciclu, cu 3 cicluri crestere/an (1 ciclu=3 luni), in total 5700 capete porcine la ingrasat/an.

Accesul la utilitati : 1. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ; 2. apa potabila- din sursa proprie - alimentarea cu apa potabila (umana si a porcinelor) se va

realiza de la un put forat de adâncime (cca. 100 m) amplasat în incinta fermei; 3. canalizare ape menajere - in retea proprie realizata pe amplasament, cu evacuare in bazin

vidanjabil. 4. canalizare tehnologica - in sistem propriu realizat pe amplasament, cu evacuare in bazine

vidanjabile; 5. canalizare pluviala - sistem propriu cu santuri de suprafata si rigole deschise cu evacuare in

afara amplasamentului. 2.1.3. Descrierea proceselor tehnologice propuse

Scurta prezentare a procesului tehnologic a. Popularea grajdurilor/halelor cu porci în vederea creşterii se face dupa achiziţionarea

acestora de la ferme producătoare autorizate la o greutate de 25-30 kg - aprox. 1900 porci/serie (in trei serii de crestere pe an).

b.Achiziţia, depozitarea, transportul, pregatirea furajelor. Silozuri exterioare stocare cereale - 4 silozuri de stocare sunt destinate stocarii cerealelor

necesare pentru 1 an de productie. Ele sunt realizate din tabla galvanizata si sunt dotate cu sisteme de ventilare, de control al temperaturii si incarcare mecanica din mijlocul de transport, precum si cu benzi transportoare pentru alimentarea silozurilor de consum aflate in cadrul bucatariei furajere.

Caracteristici: - diametru 9,8 m - inaltimea partii cilindrice 9,22 m - inaltimea totala 12,07 m - capacitatea de insilozare: 756 mc (cca. 605 t la o greutate specifica a produsului de 0,8 t/mc) - ondulatia peretior 104 x 12 m - materialul de executie a peretilor: tabla de otel cu inalta limita de elasticitate galvanizata

dupa principiul zincarii, cu 450 g Zn/mp, grosimea stratului de Zn 32 microni - materialul de executie a acoperisului: tabla de otel de inalta rezistenta mecanica, galvanizata

dupa principiul alu-zincarii (50%Al-50%Zn) grosimea stratului 25 microni - sistem de ventilare prin ventilame din tabla perforata - golire prin extragere cu un snec inclinat - distanta minima intre celule 0,56 m Silozuri interioare bucatarie furajera In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de cate 30-40 mc fiecare pentru orz, porumb, srot de

soia si srot de floarea soarelui. Aceste 4 silozuri de forma cilindrica sunt situate in interiorul bucatariei furajere.

Caracteristici principale: - diametru: 3,28 – 4 m; - inaltimea partii cilindrice: 3,80 - 4,20 m (3,5 virole);




33

- capacitatea de insilozare: 30-40 mc; - materialul de executie a peretilor: tabla de otel cu inalta limita de elasticitate, galvanizata

dupa principiul zincarii, cu 450g Zn/mp, grosimea stratului de Zn, 32 microni; - accesorii: scari pt. acces la gurile de vizitare ale celulelor, precum si la gurile de alimentare

ale celulelor; sistem electronic de masurare a temperaturii; ventilator pentru aerarea celulelor Sistem de transport cereale si furaje pentru transportul cerealelor de la silozurile de stocare

la bucataria furajera, cat si pentru transportul produsului finit de la bucataria furajera la silozurile cap de grajd:

Şnec nr. 1 – Ø 200 mm, L=7,5m, motor 4kW transport cereale catre bucataria furajera 1 buc. Elevator cu cupe H = 20m, actionare prin curele, motor 5kW, 1 buc. Şnec nr. 2 – Ø 150mm, L=7,5m, motor 2,2kW, transport cereale catre bucataria furajera 2 buc Şnec nr. 3 – Ø200mm, L=10,3m, motor 2,2kW, transport cereale la bucataria furajera 1 buc. Şnec nr. 4 – Ø 200 mm, L=10,8m, actionare prin curele, motor 2,2kW, transport macinis catre

silozurile cap de grajd 1 buc. Şnec nr. 5 – Ø 150 mm, L=7,0m, actionare prin curele, motor 2,2kW, transport macinis catre

silozurile cap de grajd 1 buc. Şnec nr. 6 – Ø 150 mm, L=14,0m, actionare prin curele, motor 2,2kW, transport macinis catre

silozurile cap de grajd 1 buc. Şnec nr. 7 – Ø 150 mm, L= 8,2m, actionare prin curele, motor 2,2 kW, transport macinis catre

silozurile cap de grajd 1 buc. Şnec nr. 8 – Ø 150 mm, L= 14m, actionare prin curele, motor 2,2 kW, transport macinis catre

silozurile cap de grajd 1 buc c. Crestere - ingrijire animale Hranirea si administrarea corecta a retetelor de furaje cuprinde un sistemul de alimentare

automatizat, constand din transportoare spiromatice care transfera hrana din silozurile metalice in hranitoare amplasate in boxe, tot timpul la dispozitia animalului. Managementul nutritional tinde spre alimentarea potrivita, pentru necesarul animalului aflat in diferite etape ale productiei, reducand astfel excretia agentilor nutritivi in dejectii.

Bucatarie furajera este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se poate obtine o mare precizie de dozare a componentelor.

Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata avand suprafata de 260 mp (18m x 15m) intr-o constructie avand si urmatoarele componente: spatii pentru medicul veterinar, filtru sanitar-personal, camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri).

In cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premix 3-5%. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hala de ingrasare.

Bucataria furajera cu un flux de 1,6-2 t/h pregateste retete furajere pentru ferma de porci si este astfel conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu. Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de desprafuire se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legatura intre utilajele pentru transportul materiilor prime si a materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.




34

Bucataria furajera este compusa – in principal – din urmatoarele elemente constructive: - Moara cu ciocane, 1,6-2 t/h; motor de 37 kW, productivitate maxima 3000 kg/h, cu 3 site; - Amestecator orizontal, capacitate 1000kg/h; 7,5kW, cu ciclonet D120mm, palnie de captare

praf si filtru separator de aer; - Computer de cantarire si de programare a retetelor ; - Instalatie de dozare cu spira; 1,1kW, cu antrenare, palnie 300x300 si buncar de alimentare

1x1 pentru premixuri; - Tubulatura de aspiratie si refulare D120, l=26m; - Deviator cu doua cai, tip D120 cu servomotor 220V; - Doze tensiometrice de cantarire de mare precizie, tip 1t cu 10m cablu; - Stabilizator de tensiune automat 220 V, 1000VA; - Tablou electric tip max. 37 kW, cu ampermetru, cu intrerupatorul principal si unitatile de

comanda si protectie de 37 kW pentru moara, de 1,1kW pentru dozatorul cu spira, de 5,5 kW pentru amestecator si transportul orizontal, de 4kW pentru transportorul melcat, 4 sonde de aspiratie, 1 clapeta precum si electronica de reglare a alimentarii morii;

Halele de ingrasare a porcilor Ferma are 2 hale de ingrasare a porcilor, similare din punct de vedere constructiv si functional.

In continuare, va fi descrisa o singura hala, avand in vedere similitudinile existente intre ele. Adapostul propriu-zis este o constructie de tip hala realizata din fundatie si podea din beton si

peretii exteriori termoizolanti, din panouri de tabla cutata, iar acoperisul din tabla cu izolatie din vata minerala.

Podeaua este alcatuita din placi de beton, avand fante de scurgere cu latimea de circa 18 mm. Practic, animalele stau pe niste gratare, avand dimensiunile fantelor conforme cu cerintele de bunastare a animalelor in vigoare in Uniunea Europeana.

Fiecare hala contine 18 boxe mari, cu dimensiunile 4,8 mx7,0 m si 4 boxe mici cu dimensiunile 2,4 m x 7,0 m. Doua dintre boxele mici au destinatia de boxe de carantina, iar celelalte doua boxe mici se folosesc ca boxe normale de ingrasare.

Boxele de carantina se utilizeaza astfel: intr-una dintre ele se introduc porcii care sunt suspectati de a fi bolnavi, iar in cealalta se introduc porcii care manifesta agresivitate fata de ceilalti porci, desi sunt sanatosi.

Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu hranitoare din inox. Hrana este transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare, pozitionate pe peretii despartitori dintre boxe.

Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor.

Dejectiile se scurg impreuna cu apa din adapatori in canalele de colectare care acopera in intregime suprafata halei. Bazinul de dejectii amplasat sub hala de ingrasare are o adancime de 2,45 m, suprafata egala cu cea a halei de ingrasare, 2 compartimente si un volum de cca. 1750 mc. Grosimea betonului din care este facut acest bazin este de 25 cm.

Lumina naturala este asigurata in hala prin intermediul prelatei care completeaza inchiderile laterale. Hala este dotata cu 2 usi de acces etanse, situate in cele 2 capete ale culoarului central.

Sistem de ventilatie si incalzire hala




35

Acest sistem este o combinatie de ventilatie naturala cu ventilatie fortata. Aerisirea in adapostul de crestere a porcilor urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80%. Aceasta ventilatie se realizeaza prin modul de construire a grajdului, care lasa fatadele laterale libere, fara nici un fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Animalele stau practic in aer liber, grajdul avand de fapt rolul de aparare de intemperii.

Sistemul de ventilatie cuprinde: - 2 seturi prelate de polietilena 47 m pe ambii pereti laterali - 2 buc. sistem control prelate - 6 buc. ventilatoare - 40 buc. guri aerisire - 2 buc. sistem de control electronic al mediului - 4 buc. termostat de siguranta in caz de forta majora - 4 buc. sistem de siguranta pentru coborarea cortinelor in caz de pana de curent - 64 buc. sistem de racire prin pulverizare cu apa rece - 8 buc. ventilatoare pentru omogenizarea aerului - 4 buc. incalzitoare cu jet de aer cald - 2 seturi plasa de protectie impotriva pasarilor - 2 buc. sistem alarma

Sistem de furajare hala Prepararea hranei pentru porci se face in bucataria furajera prin macinarea amestecului de

furaje, omogenizarea amestecului macinat si transportarea amestecului prin conducte in buncarul care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.

Pe culoarul central al halei este pozitionata suspendat instalatia de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu hranitoare. Hrana este transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc.

Sistemul de hranire cuprinde: - 2 buc. siloz cap de grajd (stocare furaj) 13 tone - 40 hranitoare din inox 1,016m latime x 0,914m inaltime - 2 seturi snec transport furaj 80-100mm - 2 buc. sistem dublu transport furaj la snec - 2 buc. sistem distributie si omogenizare furaj in interiorul silozului - 2 buc. cantar urmarire spor mediu zilnic porci Sistem de adăpare hala Adaparea porcilor cu dispozitive tip suzetă- se face prin intermediul a 2-3 suzete amplasate in

fiecare boxa, in sistem optimal, cu pierderi minime de apa potabila. Aceste adapatori sunt prevazute cu sistem de reglare a reglarea debitului, site de protectie, cu oringuri, acoperite cu crom/ nichel.

Sistemul de adapare contine: - 2 buc. sistem de inmuiere curatare - 2 buc. filtru apa 100 micron - 88 adapatoare cu cupa si suzeta si teava de inox - 2 buc. regulator presiune - 2 buc.contor + 2 buc medicator

Set boxe galvanizate hala




36

- Dimensiune spatiu boxe ingrasare 18 buc. 4,8m x 7,0 m - Dimensiune spatiu boxe carantina hala 4 buc. 2,4m x 7,0 m

Caracteristici boxa: - Inaltime 0,8 m, 8 bare orizontale, cornier 5,08 cm cu deschidere spre podea - Inaltimea boxei de la podea 0,84m - Deschiderea usii la alee 0,76 m

Set gratare hala Podeaua halei este alcatuita din placi de beton avand fante de scurgere. Practic, animalele stau

pe gratare din beton, avand dimensiunile fantelor conforme cu cerintele de bunastare a animalelor in vigoare in Uniunea Europeana.

Caracteristici tehnice gratare din beton pentru pardoseala hala: - Lungime : 3,0 m - Latime : 0,5 m - Grosime : 0,1 m - Suprafata unei hale: 750 mp - Material de executie: beton armat Echipament spalare sub presiune (2 buc.) Pentru mentinerea igienei halelor de crestere a porcilor, precum si a cresei suprafetele

decontaminabile se curata cu ajutorul unui jet de apa sub presiune. Caracteristici tehnice echipament de spălare sub presiune:

- Alimentare: 380/400 V la 50Hz - Debit reglabil: 450 – 890 litri/ora - Presiune reglabila: 40 - 185 bar - Dotari standard: pistol, furtun de presiune de 10m, lance 850 mm, duza cu 3

pozitii, duza rotativa de mare putere, doua roti - Masina se poate alimenta si cu apa calda, cu temperatura de pana la 60oC - Consum energie electrica aprox. 6,8 kW

Supravegherea starii generale de sanatate a animalelor se face continuu pentru administrarea de medicamente curative/ preventive.

d. Verificare functionare instalatii - Instalatii de ventilatie si climat Halele vor fi echipate cu utilaje specifice pentru ventilatie, dimensionate corespunzator

volumului de aer ce trebuie asigurat pentru fiecare hala, asistate prin intermediul unui calculator. Procesele tehnologice din ferma presupun degajari de mirosuri neplacute si umiditate ridicata

a aerului din interior. Pentru a asigura un climat propice se impune executarea unui sistem de ventilatie si climatizare a aerului din spatiile de productie, constand din:

- Ventilare aer (introducere aer proaspat si evacuare aer viciat) - utilizandu-se ventilatoarele axiale de plafon si de perete;

- Climatizarea aerului interior (controlul temperaturii aerului din interior si controlul umiditatii aerului din interior utilizand agregate de climatizare amplasate in incaperile de productie si in spatiile anexe (vestiare, spatii de lucru, etc.).

- Instalatii electrice de lumina, prize, forta, semnalizare si automatizari, impamantare




37

Halele urmeaza a beneficia de doua tipuri de iluminat: - iluminat natural conform normelor in vigoare - iluminat artificial ambiental (suficient pentru asigurarea oricaror operatiuni de intretinere, etc) Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva umiditatii. Punctul central de distributie a energiei electrice la consumatorii din interiorul fermei il

constituie incaperea cu destinatia “Tabloul General”. In cadrul acestui compartiment vor fi amenajate 2 panouri tip dulap care vor constitui tablourile electrice principale pentru toate tipurile de consumatori electrici care actioneaza in interiorul obiectivului.

Circuitele de lumina, prize, forta, semnalizare si automatizari se vor realiza cu cabluri din Al si Cu, protejate in tuburi metalice, tevi de PVC sau racorduri flexibile. Acestea vor fi montate aparent pe pereti sub plansee sau peste plansee, evitandu-se zonele umede, zonele cu apa sau zonele in care au loc operatii ce pot degrada din punct de vedere fizic circuitele electrice.

Toate tablourile electrice si toate utilajele electrice vor fi legate la o centura interioara de impamantare.

- Centrala termica si statia de hidrofor Obiectivul proiectat este consumator de: - Apa rece pentru uz igienico-sanitar al personalului angajat (grupuri sanitare, pe sexe); - Apa calda menajera la grup sanitar personal; - Agent de incalzire pentru radiatoarele din incaperile de lucru (vestiare, grupuri sanitare, spatiu destinat asistentei sanitar-veterinare). Apa rece este asigurata prin intermediul statiei de hidrofor, din cadrul spatiului tehnic aferent

fermei, compusa din: - Rezervor tampon din PVC – 500 l alimentat fluent de la gospodaria de apa a obiectivului; - Hidrofor echipat cu vas de expansiune 100 litri + pompa apa rece + accesorii de siguranta, masura si control; - Compresor de aer ECR - 250. Apa calda menajera este asigurata prin intermediul unui boiler avand C = 100 l racordat la

cazanul mixt de incalzire si preparare a apei calde menajere din cadrul compartimentului “Centrala termica”.

Agentul termic pentru incalzire si preparare a apei calde menajere va fi asigurat prin intermediul unui cazan electric avand urmatoarele caracteristici :

- P ut = 28 000 kcal/h; - T agent termic = 90o C / 70o C. Echipament auxiliar al cazanului: - Vas de expansiune 100 l; - Pompa circulatie agent termic Q = 14 mc/h; H = 15m H2O. Consumatorii electrici din cadrul compartimentului “Centrala termica + Statie hidrofor “ vor fi

alimentati de un tablou electric special din cadrul incaperii “Tablou general”.

- Captare apa + gospodaria de apa Obiectivul proiectat va fi un consumator de apa potabila, aceasta fiind necesara pentru: - Grupurile / filtre sanitare ale personalului angajat; - Consumuri tehnologice; - Consum suine;




38

- Rezerva de incendiu. Consumul total mediu de apa rece este estimat la circa 17,88 mc/zi, ceea ce duce la realizarea

urmatoarelor obiecte de investitie: Captare apa - constand dintr-un un put forat de adancime, avand caracteristicile : - Q med = 0,6 l/sec; - H = 100 m; - R = 15 m; - D = 30 mm; Putul va fi echipat cu o pompa submersibila avand caracteristicile: - Q = 15 mc/h ; - H = 80 m H2O; - P = 7,5 kW ; - N = 2900 rot/ min.

Apa potabila captata in rezervor este utilizata in cadrul fermei pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului angajat, pentru nevoi tehnologice si pentru incendiu.

Statia de hidrofor de la gospodaria de apa este prevazuta cu pompa de lucru si pompe de incendiu (in cadrul rezervorului s-a creat o rezerva de incendiu intangibila de 40 mc). Intre rezervor si frontul de captare-put s-au prevazut conducte de aductiune a apei, iar intre gospodaria de apa si hala s-au prevazut conducte de distributie.

„Bazinul rezerva apa” pentru rezerva de incendiu este un bazin tampon din fibra de sticla, cu o capacitate de 20 mc, necesar in caz de incendiu sau in imposibilitatea, din diverse motive, a alimentarii cu apa de la reteaua proprie si se afla in afara bucatariei furajere.

e. Livrarea spre abatorizare (depopulare )– se realizează la atingerea greutăţii de 100– 110 kg,

c�nd animalele sunt v�ndute pentru sacrificare. Depopularea halei se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata.

Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece, conform fluxului tehnologic, dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de suine.

Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si igienizarea acestora.

f. Pregătirea halei pentru un nou ciclu de producţie. La finele fiecarui ciclu se face

depopularea halelor si, in urmatoarele 18 – 20 de zile, se executa lucrarile specifice de pregatire, curatenie, reparatii curente, dezinfectie si recoltare de probe sanitare in vederea popularii cu o noua serie.

Reteaua de canalizare Apele menajere si tehnologice uzate, care rezulta din ferma sunt preluate prin conducte PVC

KG si sifoane de pardoseala si deversate in bazinul betonat vidanjabil existent. Acestea vor fi evacuate prin vidanjare la o statie de epurare.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi colectate si transportate intr-o fosa vidanjabila impermeabilizata amplasata la distanta de min. 3 m fata de conductele retelei de distributie a apei potabile si la 50-20 m (amonte-aval) fata de sursele locale de apa potabila .




39

Apele uzate menajere vor fi preluate prin coloane de PVC de ø 50 si ø 100 si prin sifoane de pardoseala, fiind dirijate in teava principala de recoltare din PVC ø 200 si vor ajunge in exterior la fosa septica vitanjabila (fundata in pamant). Tevile ce vor avea traseul sub cota terenului natural sau sub cota pardoselei vor fi pozate pe un strat de nisip cu granulatie mare, respectandu-se si adancimea minima de inghet (conform STAS 6054/1993). Fosa personal este o constructie din beton armat de forma paralipipedica ce este fundata in pamant si are rolul de a prelua apele menajere rezultate din „Bucataria Furajera”.Volumul de stocare este de cca. 12.50 mc. Apele uzate vor fi stocate in aceasta fosa pana la vidanjare. In urma vidanjarii apele uzate vor fi transportate la o statie de epurare a comunei pentru descarcare, astfel incat sa se respecte conditiile de protectie a mediului

Periodic, după mineralizare, dejectiile vor fi preluate de terti si vor fi utilizate la fertilizarea

terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 si 182/1270/2006 ale M.M.G.A. si M.A.P.D.R. si STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie si Codului bunelor practici agricole.

Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma si medicul veterinar epizootolog.

Filtrul sanitar - Deoarece conditiile si normele sanitar veterinare interzic accesul oricaror persoane neautorizate in incinta fermei, personalul care intra in contact direct cu animalele este obligat ca inainte de a intra in ferma sa treaca printr-un filtru sanitar unde se dezbraca de hainele si incaltamintea de strada cu care au venit la lucru si se vor imbraca cu haine si incaltaminte de lucru ce se folosesc numai in incinta fermei. Acestea sunt prevazute cu facilitati constand in: vestiare tip filtru, WC, cabina de dus si lavoar.

De fiecare data cand se intra si iese din incinta fermei, au obligatia sa faca dus sa se dezinfecteze cu solutii specifice ptr. a evita orice contaminare a animalelor pentru prevenirea imbolnavirii animalelor sau a oamenilor.

Depozit (camera) mortalitati. In ferma se lucreaza in general cu animale sanatoase si tinere, aflate sub o continua supraveghere veterinara. Se apreciaza ca in cazul cel mai defavorabil, ar putea exista mortalitati mai ales in randul purceilor, care vor fi depozitate temporar in depozitul conditionat de unde sunt transportate la firme autorizate

Transportul suinelor - Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte nedorite. In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare-descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica. De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie sa fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare, conform Ordinului 83/2006 - Conditii privind bunastarea animalelor pe timpul transportului.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor

Intretinerea si repararea autovehiculelor si a altor utilaje de transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma nu detine atelier mecanic.

Parcul auto Societatea nu va avea in dotare mijloace auto cu exceptia unui tractor cu incarcator frontal

utilizat pentru diferite operatiuni in ferma. Pentru celelalte activitati care necesita transport, se vor




40

incheia contracte de prestari servicii cu terti care dispun de utilaje de transport autorizate pentru fiecare tip de activitate necesar a fi prestata (transport animale, transport dejectii, vidanjare, etc).

2.1.4. Utilitati ►Asigurarea apei Apa este folosita in scop: - menajer, - in procesul de productie pentru adapatul porcilor - igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu de productie - apa pentru rezerva PSI. Alimentarea cu apa potabila: Alimentarea cu apa potabila (umana si a porcinelor) se va realiza de la un put forat de

adâncime (cca. 100 m) propus în incinta, prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat. Forajul va fi echipat cu electropompa submersibile. Se va realiza o casa de pompa care va contine un hidrofor dimensionat corespunzator si instalatia de automatizare.


Necesarul de apa - Necesarul de apa igienico-sanitar si zootehnic este : Q zi mediu = 17,88 mc/zi Q zi maxim = 24,55 mc/zi Volumele cerintei de apa : Vmediu anual = 6526,2 mc V maxim anual = 8960,8 mc

Rezerva de apa pentru incendii: In cadrul rezervorului de apa v-a exista permanent o rezerva de incendiu intangibila de 20 mc, prevazuta cu racord de tip A pentru alimentarea autospecialelor in caz de incediu.

Instalatii sanitare (apa, canalizare) Pentru distributia apei reci in interiorul obiectivului (la grupurile sanitare si la locurile de

spalare a pardoselilor) vor fi utilizate tevi OL - Zn cu φ = ½” – 2”. Apa calda menajera utilizata la grupul sanitar se va distribui prin tevi OL - Zn si PEXAL cu φ

= ½” – 2”. Apele uzate menajere si cele tehnologice vor fi preluate prin coloane din PVC cu φ = 50 - 150

mm, sifoane de pardoseala cu φ = 50 - 100 mm prin conducte din PVC-U si PVC-M cu φ = 100 - 150 mm, fiind dirijate in exterior catre fosa septica vidanjabila.

►Managementul apelor uzate Surse de ape uzate - ape uzate menajere - ape uzate rezultate de la igienizarea halelor, - ape pluviale Canalizare menajera: Apele uzate menajere provenite de la zona administrativa se vor colecta

într-un bazin vidanjabil cu volumul util de 12,50 mc, realizat din beton armat, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.

Canalizare tehnologica:




41

Apele uzate tehnologice (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare se vor colecta în 2 bazine amplasate sub cele 2 hale, cu o capacitate totala de 1750 mc/hala. Fiecare bazin are 2 compartimente pentru colectare si depozitare dejectii (dejectii proaspete si dejectii fermentate). Dupa 6-9 luni, dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura. Apele uzate provenite de pe platforma spatiului de necropsie se vor colecta intr-un bazin vidanjabil de mici dimensiuni, îngropat, de capacitate 2 mc.


furajere vor fi preluate si directionate prin santuri de suprafata in afara amplasamentului, in rigole deschise existente. Vehiculele care vor fi utilizate în activitatea fermei vor fi monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile accidentale de carburanti/uleiuri în sol.

Alimentare cu energie termica: Energia termica si apa calda menajera necesara încalzirii zonei administrative vor fi asigurate

prin centrala murala proprie, alimentata cu energie electrica, cu boilerul aferent. In completarea centralei electrice, se propun amplasarea la nivelul invelitorilor de panouri solare pentru asigurarea necesarului de apa calda. Energia termica necesara încalzirii celor 2 hale se va realiza cu ajutorul sistemului de incalzitoare cu jet de aer cald.

Alimentare cu energie electrica: Energia electrica va fi furnizata din sistemul national, pe baza contractului cu furnizorul.

Puterea maxim simultan absorbita Pa=85 kW. Pentru racordarea postului de transformare P.T.Z. 100 kVA la reteaua de 20 kV existenta in

zona s-a prevazut o retea de medie tensiune, pe stalpi de beton armat. Gospodarirea deseurilor: Pentru gospodarirea deseurilor, se propune amenajarea unei platforme gospodaresti.

Precolectarea primara a reziduurilor se va face in recipiente acoperite, dimensionate in functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria in care se incadreaza deseurile ; precolectarea secundara si depozitarea temporara (provizorie) a deseurilor se face in punctul de precolectare organizat (platforma gospodareasca), in recipiente dimensionate corespunzator, acoperite. De aici, acestea vor fi evacuate periodic la statiile de sortare deseuri din apropiere..

CONSIDERENTE DE BIOSECURITATE ADOPTATE : Pardoseli - Calde din mocheta in spatiile de lucru; - Reci din gratare de beton in spatiile de cresterea suinelor; - Reci din gresie, trafic intens, in vestiare si in grupurile sanitare; - Reci din mozaic in spatiul destinat tabloului electric general, centralei termice, statiei hidrofor

si bucatariei furajere. Zugraveli, placaje si vopsitorii : Pereti tip sandwich vopsiti in camp electrostatic Pentru halele de suine:

- Pardoselile din gratare de beton - Hale dotate cu sistem de asigurare a apei potabile sub presiune - Amplasarea utilajelor, dotarilor, etc, se va face cu respectarea regulilor de bunăstare a

animalelor - Igienizarea spatiilor de produc�ie se va realiza după o procedura scrisa




42

Generale În exterior, incinta va fi luminata, acordându-se aten�ie sporită iluminării acceselor în clădire,

atat cele destinate aprovizionării - Aleile vor fi betonate �i u�or de igienizat - Accesul autovehiculelor se va face utilizând în exclusivitate dezinfectorul rutier

Monitorizarea stării de igiena a) Igiena utilajelor �i spatiilor de cre�tere Pentru asigurarea condi�iilor de igiena necesare, igienizarea pentru toate utilajele precum �i

pentru toate spatiile de cre�tere se efectuează conform unei proceduri documentate. La alegerea solu�iilor detergente �i dezinfectante se au în vedere specifica�iile prescrise în

căr�ile tehnice ale instala�iilor. b) Igiena personalului - Personalul este controlat periodic din punct de vedere al sănătă�ii, conform normativelor

legale în vigoare �i poartă haine de protec�ie. Echipamentul de protec�ie se va păstra în spatiile special amenajate pentru acest scop situate lângă vestiarele tip filtru.

- În timpul lucrului, personalul va purta în mod obligatoriu haine pentru protec�ie care să acopere complet îmbrăcămintea personalului.

- Echipamentele de protec�ie vor fi de culori diferite specifice locului unde vor fi folosite în conformitate cu un cod al culorilor ce va fi stabilit ulterior.

c) Controlul de laborator La laboratorul DSV, cu care societatea va încheia un contract, se vor realiza analize complete

de laborator în cadrul programului strategic completat cu programul de autocontrol.

2.2. Activitati de dezafectare In prezent, terenul este liber de construc�ii. Nu necesită activită�i de dezafectare. La finalizarea investitiei, se vor realiza:

- îndepartarea tuturor utilajelor si echipamentelor folosite, precum si a materialelor neutilizate;

- eliminarea deseurilor conform cerintelor legislatiei gestionarii deseurilor; - deseurile valorificabile: confom cerintelor legislatiei gestionarii deseurilor.

La încetarea activitatii În primul rând se vor face deconectarile de la retelele de utilitati, apoi se va trece la desfiintarea

constructiilor, prin aplicarea tehnicilor obisnuite de demolare. În functie de destinatia viitoare a amplasamentului se vor putea stabili categoriile de lucrari necesare: fie aducerea amplasamentului la starea initiala, prin reconstructie ecologica, fie realizarea de noi obiective în acord cu destinatia actuala a zonei.

2.3. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) , documentele de referinţă (BREF)

Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 Septembrie 1996 privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării (care a fost modificata de mai multe ori) si Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European �i a Consiliului privind prevenirea �i controlul integrat al poluării, prevad că trebuie să




43

se ia toate măsurile de prevenţie împotriva poluării atmosferei, apei, solului, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile - BAT (Best Available Techniques). Cele mai bune tehnici disponibile trebuie utilizate pentru realizarea sistemelor de întreţinere a animalelor, depozitarea dejecţiilor animaliere, procesarea gunoiului de grajd în fermă şi aplicarea îngrăşămintelor pe terenul arabil.

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) privind depozitarea dejecţiilor într-un spaţiu realizat din beton sau oţel se referă la:

- Un spaţiu de depozitare stabil rezistent la impact mecanic, termic şi chimic. - Fundaţia şi pereţii spaţiului de depozitare să fie impermeabili şi rezistenţi la coroziune. - Spaţiul de depozitare să fie golit cu regularitate pentru inspectare şi lucrări de întreţinere. - Ventil dublu pentru orice conductă de evacuare a rezervorului. Când se decide dacă o tehnică poate fi BAT, se iau în calcul următorii parametri: • Operabilitatea/Funcţionalitatea; • Aplicabilitatea • Bunăstarea animalelor; • Emisiile de N2O şi CH4; • Emisiileurât mirositoare; • Particulele de praf; • Consumul de energie; • Consumul de apă; • Nivelul zgomotului; • Costurile, investiţiile şi exploatarea În general, procesarea/fermentarea gunoiului de grajd în fermă este considerată BAT în

anumite condiţii. Criteriile care stabilesc că o tehnică este BAT se referă la cerinţe precum suprafaţa de teren disponibil, excesul sau cererea locală de îngrăşăminte organice, oportunităţile de promovare şi vânzare a energiei verzi, reglementările locale şi prezenţa tehnicilor de reducere a poluării.

Atunci când se stabileşte ce tehnică sau sistem respectă cerinţele BAT cel mai important este să se ţină cont de raporturile dintre mărimea fermei, riscul de poluare şi costurile pentru fermier.

Legislaţia română ♦ Prevederi legislative cu privire la bunăstarea animalelor: Problematica bunăstării animalelor este reglementată prin: - Decizia Consiliului 78/923/CEE din 19 iunie 1978, şi - Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 care stabileşte standardele minime

de protec�ie a porcinelor, având la bază concluziile Convenţiei Europene pentru protecţia animalelor de fermă.

- Directiva 2008/120/CE este transpusă în legislaţia românească prin Ordinul 202 / 25.08.2006. ♦ Legislaţia cu privire la protecţia mediului: - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 are ca obiectiv reducerea poluării

apelor cu nitraţi proveniţi din surse agricole. - Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 septembrie 1996 stabileşte măsuri pentru prevenirea

şi controlul poluării aerului, apei şi solului prin emisii poluante şi deşeuri. - Manualul „Sisteme de adăpost pentru porcine – Standarde de fermă” face trimitere la

următoarele prevederi speciale din legislaţia românească: sunt menţionate cerinţe din Ordinul nr.182




44

din 22 noiembrie 2005 şi Ordinul nr. 1270 din 30 noiembrie 2005 de aprobare a Codului de Bune Practici Agricole. Există si trimiteri la Ordinul nr. 63 din 3 iulie 2008 de aprobare a Normei sanitare veterinare privind regulile generale de biosecuritate în exploataţiile de porcine.

Manualul „Sisteme de adăpost pentru porcine – volumul 1 Standarde de fermă” prezintă o serie

de recomandări pentru realizarea construcţiilor şi instalaţiilor destinate porcinelor. Manualul cuprinde tehnici moderne pentru construcţii pornind de la cerinţele legislative europene şi naţionale.

Manualul a fost elaborat în cadrul proiectului “Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea Standardelor de Fermă pentru România”, UMP MAKIS – MADR 04/QCBS/2008 – nr. 3166, finanţat de Banca Mondială.

Norme europene ♦ Prevederi legislative cu privire la bunăstarea animalelor: Cele mai importante acte legislative referitoare la bunăstarea animalelor, aplicabile suinelor,

sunt Directiva Consiliului 2008/120/CE din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor, care este o versiune codificată a directivelor precedente (Directiva Consiliului 91/630/CEE din 19 noiembrie 1991, Directiva Consiliului 2001/88/CE din 23 octombrie 2001 şi Directiva 806/203.

♦ Legislaţia cu privire la protecţia mediului: În ceea ce priveşte impactul adăposturilor de porcine asupra mediului, trebuie avute în vedere

urmatoarele directive: - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie1991 - Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 septembrie 1996 Codul Bunelor Practici Agricole privind depozitarea şi managementul gunoiului de grajd

prevede următoarele: Dejecţii lichide Capacitatea de stocare necesară pentru dejecţiile produse de la fermele zootehnice se va stabili

ţinând cont de numărul de animale, de modul de transport al dejecţiilor către bazinele vidanjabile (articolul 129).

Depozitarea dejecţiilor lichide trebuie să se facă în rezervoare etanşe construite din materiale corespunzătoare, impermeabile şi rezistente la coroziune (articolul 132).

Pentru realizarea instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare trebuie să se respecte următoarele condiţii (articolul 133):

- Amplasamentul şi zona în care se construiesc se aleg în funcţie de reţeaua hidrografică locală şi de prezenţa pădurilor;

- Spaţiile de depozitare să fie situate în apropierea terenurilor agricole - Capacitatea de depozitare să fie proiectată în funcţie de numărul de animale - Asigurarea etanşeităţii perfecte a spaţiilor de depozitare - Utilizarea materialelor de construcţie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de

calitate. Codul bunelor practici agricole prezintă informaţii cu privire la momentul aplicării

compostului/balegarului şi a altor îngrăşăminte naturale, în scopul evitării poluării directe a apelor curgătoare sau a altor corpuri de apă.

Gunoi de grajd




45

La construcţia depozitelor/bazinelor de bălegar/compost se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază din beton, pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor (articolul 138).

Platformele de depozitare a gunoiului trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton, prevăzute cu pereţi înalţi de 2 metri şi cu praguri de reţinere a efluentului.

Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces, şi să nu fie amplasate în apropierea cursurilor de apă. De asemenea, ele trebuie amplasate la cel puţin 50 metri de locuinţe sau surse de apă potabilă (articolul 140).

Amplasarea depozitelor/bazinelor de gunoi de grajd Amplasarea depozitelor de balegar/compost este supusă anumitor restricţii, pentru a preveni

poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. De asemenea, se ţine cont de eventualele aspecte care sunt sensibile pentru vecini.

Cerinţe privind siguranţa Manipularea gunoiului de grajd (compostului) se realizează cu încărcătoare şi alte utilaje şi se

pot produce accidente dacă nu este operat corespunzător. Gunoiul de grajd semisolid poate produce emisii de gaze toxice pe perioada de depozitare şi de aceea trebuie luate măsuri de siguranţă.

Aprecieri generale Spaţiile pentru depozitarea dejectiilor lichide, solide, semisolide trebuie construite din

materiale adecvate şi dimensionate astfel încât să nu creeze riscuri de accidente de muncă. Trebuie respectate reglementările privind construcţiile. Trebuie să se acorde atenţie normelor de mediu privind gunoiul de grajd.

3. DESEURI 3.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura, rezultate: În etapa de executie, principalele categorii de deseuri care vor rezulta sunt reprezentate de: • deseuri din constructii:

- amestecuri metalice (cod 17 04 07); - deseuri menajere si asimilabil menajere rezultate din activitatea sociala a

personalului implicat în realizarea lucrarilor (cod 20 0301); - ambalaje de hârtie si carton (cod 15 01 01); - ambalaje de plastic (cod 15 01 02); - ambalaje de lemn (cod 15 01 03); - pamânt si pietre (cod 17 05 04); - cabluri (cod 17 04 11); - lemn (cod 17 02 01); - sticla (cod 17 02 02); - materiale plastice (cod 17 02 03);

În etapa de functionare, principalele categorii de deseuri rezultate vor fi reprezentate de: • deseuri provenite din activitatea de crestere a porcilor:

- deseuri de tesuturi animale (cod 02 01 02)




46

- dejectii de animale (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) colectate separat si tratate în afara incintei (cod 02 01 06)

- deseuri provenite din activitatea sanitar- veterinara ( cod 18 02 02*) • deseuri provenite din activitatea de înlocuire a uleiului uzat (in caz de urgenta):

- ulei uzat (cod 13 02 05*) • deseuri provenite din activitatea de curatenie în societate:

- deseuri menajere (cod 20 03 01) • deseuri asimilabile din industrie:

- ambalaje de hârtie si carton (cod 15 01 01); - ambalaje de plastic (cod 15 01 02)

3.2. Modul de gospodarire a deseurilor: Deseurile generate în faza de constructie vor fi eliminate prin agenti autorizati. În functie de

categorie, aceste deseuri pot fi utilizate la amenajarea drumurilor (cele inerte fara continut de substante periculoase).

Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase în urma executarii lucrarilor de construire, se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Pentru faza de functionare, unele deseurile provenite din activitatea de crestere a suinelor (deseuri de tesuturi animale ) vor fi depozitate temporar într-o camera frigorifica, pentru ca mai apoi sa fie preluate de o firma specializata în vederea eliminarii sau incinerate. Deseurile ce constau în dejectiile de animale vor fi tratate pâna la stabilizare, urmând sa fie utilizate ca fertilizatori pentru terenurile agricole.

Deseurile provenite din activitati de curatenie si cele asimilabile se vor depozita temporar în cadrul firmei, în spatii special amenajate, pâna la transportul la un deposit autorizat, de catre o firma specializata.

Managementul deseurilor este prezentat in tabelul nr. 6, de mai jos. Tabel nr. 6.

Denumire deseu

Cantitatea generata in perioada

deschiderii si exploatarii

(t/an)

Starea fizica

S – solid L – lichid

SS–semisolid

Codul deseului conf. Ord. 95/2005 si

HG 856/2002

Codul privind principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice

Mangementul deseurilor – cantitatea generata –

(t/an)

Valori ficata

Elimi nata

Ramasa in stoc

In etapa de constructie Amestecuri metalice 0,20 S 17 04 07 0,20 - - Ambalaje hârtie si carton 0,15 S 15 01 01 - 0,15 - Ambalaje de plastic 0,08 S 15 01 02 - 0,08 - Ambalaje de lemn 0,05 S 15 01 03 0,05 - - Pamant si pietre 60,0 S 17 05 04 - - 60,0 Cabluri 0,03 S 17 04 11 0,03 - Lemn 0,05 S 17 02 01 0,05 - - Sticla 0,06 S 17 02 02 - 0,06 - Materiale plastice 0,03 S 17 02 03 - 0,03 - In etapa de functionare Dejectii de animale (fecale, urina, resturi de paie)

786,6 S/SS 02 01 06 786,6 - -

Deseuri de tesuturi animale 0,5 S 02 01 02 - 0,5 - Deseuri din activitatea 0,05 S 18 02 02* N-periculoase - 0,05 -




47

sanitar-veterinara pentru mediu Ulei uzat 0,05 L 13 02 05* Toxic R45 - 0,05 - Deseuri menajere 1,5 S 20 03 01 - 1,5 - Ambalaje hârtie si carton 0,25 S 15 01 01 - 0,25 - Ambalaje de plastic 0,15 S 15 01 02 - 0,15 -

Tendinţa actuală este de reducere a consumului de materiale, în paralel cu acţiuni de

recuperare, reciclare şi refolosire a deşeurilor. O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului.

Modul de eliminare de�euri, este prezentat mai jos: Tabel nr.7. Tip deşeu Cod deşeu* Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

Deşeuri menajere 20 03 01 La rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat deşeuri din ambalaje 15 01 01

15 01 02 Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi specializate

Deşeuri metalice 17 04 07 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate

Deseuri de tesuturi animale(cadavre porcine)

02 01 02 Se vor colecta incintă special amenajată, dotată cu instala�ie frigorifică şi se predau la unită�i de ecarisare

Dejecţii de animalei 02 01 06 Se folosesc în formarea compostului - ca ingrasamant natural Ambalaje de hartie, carton si plastic (de la medicamente, vaccinuri, etc)

15 01 01 Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

Deseuri din activitatea sanitar-veterinara

18 02 02* Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

Ulei uzat 13 02 05* Se colectează în recipiente metalice speciale şi se elimină prin unităţi specializate

* deşeuri periculoase - în conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile

4 - IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA , ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

A ACESTORA Functionarea fermei de porcine SC Landbruk SRL in zona Feldioara, are efecte sociale,

economice si asupra mediului, dintre care unele vor fi benefice, iar altele negative. Efectele potential estimate asupra mediului vor privi insa doar zona unde se opereaza. Aceste efecte sunt prezentate in acest rezumat impreuna cu masurile de prevenire si/sau diminuare a lor.

4.1. APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului




48

Zona amplasamentului studiat este situata în bazinul hidrografic al râului Mures si a afluentilor acestuia. Amplasamentul obiectivului se situeaza intr-o zona de podis cu aspect plan, fara a fi afectata de fenomene de inundabilitate, deoarece in zona amplasamentului fermei nu curge nici un receptor natural.

Adapostul pentru cresterea si ingrasarea suinelor este situat in localitatea VARMAGA, extravilan, strada DJ 761B nr. f.n., la cca. 22 km de orasul Deva, judetul Hunedoara.

Pe baza prospectiunii geologo-geotehnica de mare detaliu s-a stabilit ca terenul pe care se

proiecteaza obiectivul se situeaza intr-o zona de podis cu aspect plan si fara a fi afectata de fenomene de inundabilitate.

Prin forajele executate au fost interceptate atat straturi freatice de medie adancime (la 30 m), cat si straturi freatice de mare adancime (la 150 m).

Pozitia zonei studiate in ansamblul extravilanul localitatii este una favorabila avand in vedere

orientarea acesteia pe directia vest - est, precum si insorirea acesteia. Peisajul inconjurator este acela specific zonei submontane a Muntilor Metaliferi, dominat de

dealuri si palcuri de vegetatie specifica. Conform studiului geotehnic, terenul se prezinta ca bun de fundare 4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apa potabila (umana si a porcinelor) se va realiza de la un put forat de adâncime (cca. 100 m) propus în incinta, prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat.

Forajul va fi echipat cu electropompa submersibile. Se va realiza o casa de pompa care va contine un hidrofor dimensionat corespunzator si instalatia de automatizare.


Statia de hidrofor de la gospodaria de apa este prevazuta cu pompa de lucru si pompe de incendiu. In cadrul rezervorului v-a exista permanent o rezerva de incendiu intangibila de 20 mc, prevazuta cu racord de tip A pentru alimentarea autospecialelor in caz de incediu.

Intre rezervor si frontul de captare-put s-au prevazut conducte de aductiune a apei, iar intre gospodaria de apa si hala s-au prevazut conducte de distributie.

Consumul total mediu de apa rece este estimat la circa 17,88 mc/zi, ceea ce duce la realizarea urmatoarelor obiecte de investitie:

Captare apa - constand dintr-un un put forat de adancime, avand caracteristicile :

- Q med = 0,6 l/sec; - H = 100 m; - R = 15 m; - D = 30 mm;

Putul va fi echipat cu o pompa submersibila avand caracteristicile: - Q = 15 mc/h ;




49

- H = 80 m H2O; - P = 7,5 kW ; - N = 2900 rot/ min

Necesarul de apa Necesarul de apa igienico-sanitar si zootehnic este :

Qzi maxim = 24,55 mc/zi Qzi mediu = 17,88 mc/zi Qzi min = 11,21 mc/zi

Volumele cerintei de apa : Vmediu anual = 6526,2 mc V maxim anual = 8960,8 mc

Necesarul de apa pentru nevoi igienico–sanitare ale personalului se estimeaza a fi urmatorul:

Q n ig zi med – necesarul zilnic mediu de apa pentru nevoi igienico – sanitare Q n ig zi med = Ni x qi [ m

3/ zi ] Ni = 5 (numar de consumatori) qi = 30 - 50 l / om•zi = 0,030 - 0,050 m3/om•zi (necesarul specific de apa) Q n ig zi med = 0,2 m

3/ zi = 200 l/zi = 6 m3/lună

Necesarul de apa pentru porcine: Q n ig zi med – necesarul zilnic mediu de apa pentru porcine Q n ig zi med = Ni x qi [ m

3/ zi ] Ni = 1900 (numar de consumatori) qi = 5 -10 l / animal•zi = 0,005 - 0,010 m3/animal•zi (necesarul specific de apa)

Q n ig zi med = 17 m3/ zi = 510 m3/lună

Necesarul de apa industriala

Alimentarea cu apa tehnologica se va realiza tot din putul forat de adâncime propus în incinta, prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat.

In scop industrial apa se foloseste la spalarea halelor/pardoselelor, platformelor, cu jet sub presiune pentru reducerea volumului de ape uzate.

Spalarea halelor/pardoselilor, platformelor si stropirea cailor de acces (vara) = 200 l / suprafata pardoseli+platforme x schimb = 600 litri/zi = 0,6 mc/zi = 18 mc/luna

Bilantul consumului de apa al obiectivului este prezentata in tabelul 4.1.2.

Tabel nr. 4.1.2.

Proces tehnologic Sursa de

apa (put forat)

Consum total de

apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Comentarii Total Consum

menajer Consum

industrial Consum potabil: -pentru personal -pentru animale

apa potabila din put

0,2 mc/zi 73 mc/an 17 mc/zi

6205 mc/an

17,2 mc/zi 6278 mc/an

0,2 mc/zi 73 mc/an

-

17 mc/zi 6205mc/an

- Apa potabila pompata din putul de adancime

h = 100m

Spalare hale, platforme, apa din put 0,6 mc/zi 0,6 mc/zi - 0,6 mc/zi Apa pompata din




50

stropire cai acces 219 mc/an 219 mc/an 219 mc/an - putul de adancime

4.1.3. Managementul apelor uzate

Canalizare menajera: Apele uzate menajere provenite din zona administrativa se vor colecta într-un bazin vidanjabil

cu volumul util de 12,50 mc, realizat din beton armat, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic. Debitul de apă uzată menajera evacuat reprezintă 80% din debitul necesar de apă pentru nevoi

igienico-sanitare si este de cca. 0,16 mc/zi. Canalizare tehnologica: Apele uzate tehnologice (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare se vor colecta

în 2 bazine (fiecare cu 2 compartimente) amplasate sub cele 2 hale, cu o capacitate totala de 1750 mc / hala. Dupa 6-9 luni (perioada de fermentare), dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura.

Apele uzate provenite de pe platforma spatiului de necropsie se vor colecta intr-un bazin vidanjabil de mici dimensiuni, îngropat, de capacitate 2 mc.

Din activitatea fermei pentru îngrăşarea suinelor, Vărmaga, nu rezultă substanţe periculoase din listele I si II conform H. G. nr. 351 / 2005.


furajere vor fi preluate si directionate prin santuri de suprafata in afara amplasamentului, in rigole deschise existente, scurgandu-se liber (in zona amplasamentului fermei nu curge nici un receptor natural). Vehiculele care vor fi utilizate în activitatea fermei vor fi monitorizate din punct de vedere tehnic, pentru a preveni scurgerile accidentale de carburanti/uleiuri în sol.

Debitul mediu al apelor pluviale uzate evacuate din incinta fermei (conf. SR 1846/2006) : Q uz pluvial = S x Φmed x Qp unde : S – suprafata de colectare a apelor pluviale = 3220 mp (suprafata libera) Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (suprafete amenajate) Qp – media multianuala a precipitatiilor din zona: 700 mm / an = 0,700 m3 / m2 x an Q uz pluvial med = 3220 x 0,10 x 0,700 = 225,4 m3/an = 0,618 m3 / zi = 0,02575 m3 / h. Debitul maxim al apelor pluviale evacuate din incinta fermei: Qmax pl = m x S x Φmed x i [ l / s ] unde : m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, ce tine seama de capacitatea de

inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul = 0,8 pentru t ≤ 40 min S –suprafata de colectare ape pluviale [ha] = 0,5719 ha (5719 mp=suprafata libera+acoperisuri)

Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (suprafeţe amenajate) i – intensitatea normala a ploii de calcul, in functie de frecventa f si durata ploii t, conform STAS 9470 – 73 [ l / s x ha ] Pentru f = 1/1 si t = 20 min, diagrama pentru zona 19 (de care apartine si orasul Deva / comuna

Certeju de sus) din STAS 9470 – 73 ne da intensitatea ploii de calcul i = 110 l / s x ha . Qmax pl = 0,8 x 0,5719 x 0,10 x 110 = 5,03 l/s = 18,11 m3/h




51

Bilantul apelor uzate Tabel 4.1.3.

Sursa apelor uzate

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuate Ape reutilizate/ recirculate

Comentarii

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an - Apele pluviale sunt preluate de santuri si rigole

exstente

Ape pluviale din incinta fermei de porcineVarmaga

0,618med

225,4md

-

-

-

-

0,618med

225,4md

Apa menajera 0,16 58,4 0,16 58,4 - - - Evacuare in bazin vidanjabil

Apa uzata industriala spalare hale/platforme,

0,6 219 - - 0,6 219 - - - Evacuare in bazin vidanjabil

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

Amplasamentul fermei de porcine nu este afectat in nici un fel de artera hidrografica din zona sau de torente, nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi de cca 20-30 m, iar în zona pantelor la adancimi mai mare de 30 m.

In zona, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 700,0 mm pe an, pana la un maxim de 800 mm/an.

Cel mai apropiat curs de apa este paraul Varmaga (ce strabate satul Varmaga si care rămâne constant, indiferent de condi�iile climatice), situat la cca. 1 km distanta fata de incinta fermei.

In conditii normale de functionare nu vor avea loc evacuari de ape uzate in cursuri de ape de

suprafata sau de adancime, cu exceptia apelor pluviale considerate ape conventional curate, care se vor scurge liber inafara incintei fermei (prin rigole deschise existente).

În perioada de exploatare, activitatea din ferma de suine se desfă�oară suprateran �i subteran, la mică adâncime, afectând apele subterane prin urmatoarele posibile surse de poluare:

- Apa uzată pluvială care se preia de sistemul intern de canalizare pluvială al fermei �i se deversează liber.

- Apa uzată menajeră rezultă din spa�iile de administra�ie (pregătirea hranei, toalete) �i din filtrul sanitar (toalete �i du�uri). Aceasta se preia de sistemul intern de canalizare menajeră al fermei, se colectează într-un bazin vidanjabil �i se transportă cu vidanja spre o sta�ie de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată de la spalare hale si platforme (platforma spatiului de necropsie) se colectează într-un bazin vidanjabil �i se transportă cu vidanja spre o sta�ie de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare, se vor colecta în cele 2 bazine amplasate sub hale. Dupa 6-9 luni, dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura.

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră,

colectarea si stocarea dejec�iilor, poluarea apelor subterane se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excep�ionale.




52

Impactul activităţii asupra corpurilor de apă subterane poate fi generat de: - Supraexploatarea resursei de apă din subteran. Impactul va avea consecinţe în privinţa

asigurării necesarului de apă pe termen lung a folosinţei. - Riscuri de poluare pe amplasament - apele uzate generate pe amplasament pot polua solul si

apele freatice si de suprafata prin: -fisurarea sistemului de etansare al depozitului de dejectii (bazinele amplasate sub hale); -fisurarea conductelor de canalizare

Aceste evenimente se pot produce numai in situatii anormale de functionare. In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari in apele subterane sau de suprafata.

- Poluarea apei, în perioada de operare poate fi generată de manipularea, transportul şi împrăştierea compostului din dejecţii pe sol.

- Calitatea apei subterane este probabil să fie afectată în cazul producerii unei poluări accidentale prin scurgeri accidentale de carburant de la autovehicule, sau a unei exploatări incorecte a canalizării tehnologice şi a facilităţilor pentru stocarea şi transportul compostului/dejecţiilor.

- Folosirea incorectă a compostului din dejecţii pentru fertilizare solului, poate genera poluarea corpurilor de apă, de suprafaţă şi subterane, cu compuşi ai azotului, fosforului, substanţe organice, fenoli.

In concluzie, activitatea de crestere a suinelor nu va avea impact asupra apelor, in conditii normale de functionare a fermei si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului, impactul asupra calitatii apei subterane se va situa in limite admisibile.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Masurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa, sunt: - Apele uzate menajere sunt evacuate printr-o retea de canalizare intr-o fosa etansa, viganjabila,

cu volumul util de 12,50 mc, realizata din beton armat, îngropata; - Apele uzate tehnologice – dejectiile si apele uzate provenite de la spalare hale si platforme

sunt evacuate/colectate în 2 bazine amplasate sub hale si intr-un bazin vidanjabil, îngropat, de capacitate 2 mc;

- Pentru protecţia calităţii apelor, se vor lua măsuri de impermeabilizare şi protectie anticorosivă a obiectelor din care se pot produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi;

- Utilizarea raţională a apei poate fi considerată a fi o parte a unei bune practici şi poate cuprinde următoarele acţiuni:

▪ curăţirea adăposturilor şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune; ▪ calibrarea regulată a instalaţiilor pentru apă pentru evitarea pierderilor prin scurgere; ▪ ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă

(apometre); ▪ detectarea şi repararea scurgerilor.

- Dotarea societatii cu material de interventie in caz de poluare accidentala si aparitia de riscuri de scurgere a dejectiilor. Realizarea unui Plan de interventie in caz de poluari accidentale.

- Apele uzate menajere se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie; - Respectarea instrucţiunilor de lucru la fiecare loc de muncă şi a programului de instruire a

personalului;




53

- Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune, folosire şi evacuare a apelor, precum şi a dispozitivelor de măsurare a debitelor în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- Desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, pentru a utiliza eficient resursa de apă si a reduce la minimum pierderile tehnologice;

- Realizarea unui program anual de revizie a instalaţiilor, traseelor, bazinelor de captare/stocare - Eliminarea sau valorificarea ritmică a deşeurilor, conform unui program şi consemnarea

acestor operaţii în registre de evidenţă; - Analiza periodică a calităţii apei subterane şi a solului, (conf cerintelor Autorizatiei de mediu) - Asigurarea pentru puţul forat din incinta fermei, a perimetrului de protecţie sanitară cu regim

sever conform HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică;

- La împrăştierea fertilizanţilor naturali, se respecta distanţele de protecţie faţă de sursele de apă potabilă, faţă de apele de suprafaţă, pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi, nitriti;

- Imprăştierea fertilizanţilor se realizează cu tractorul din dotare, cu respectarea strictă a Codului Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele şi condiţiile optime de împrăştiere.

- Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate.

- Este necesar ca utilajele de exploatare si mijloacele de transport: ▪ sa fie verificate tehnic si să nu prezinte defectiuni prin care să aibă loc scurgeri de

motorină, uleiuri, etc. ▪ alimentarea cu motorină si schimbul de ulei nu se va face în incinta fermei, iar in cazuri

de urgenta sau scurgeri de ulei, remedierea se va face in locuri special amenajate (pe platforma betonata).

▪ reparatiile se vor executa în ateliere speciale, nu in incinta fermei; ▪ spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, nu in incinta fermei; ▪ orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă sigurantă în exploatare din punct de vedere

al protectiei mediului va fi oprit sa lucreze; Se vor lua masuri speciale pentru ca: - Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate in containere

speciale amplasate in locuri protejate; - Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a mediului pe care

trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire la masurile coercitive ce vor fi luate in caz de accidente ecologice datorate neglijentei.

4.2. AERUL 4.2.1. Date generale Localitatea Varmaga beneficiază de un climat temperat continental. Datorită acestui climat, cea

mai ridicată temperatură se înregistrează la sfârşitul lunii iulie, cu o medie de 16,5° C, în timp ce temperatura cea mai scăzută este întâlnită la sfârşitul lunii ianuarie de – 5° C.

Ca şi extreme ale temperaturii, au fost înregistrate 35° C şi – 25° C în iulie respectiv ianuarie.




54

Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului este de 9,70 C. Valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic este de 60,5 %. Viteza medie a

vântului prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7 m/s. 4.2.2. Surse de poluanti

Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca. 1 km fata de localitatile Varmaga si Nojag, si ca in zona amplasamentului fermei, nu se desfasoara activitati industriale, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de surse naturale, temporare, de mica intensitate.

Sursele de poluanti in perioada de constructie Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului desfăşurat pentru

transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal, etc.: - Praful, generat în incinta �antierului de construc�ii (opera�iunile de excava�ii, încărcare -

descărcare, manipulare �i transport pământ din săpături �i diferite materiale de construc�ii) �i pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din rularea mijloacelor de transport pe drumul provizoriu de pământ sau de la suprafa�a materialelor încărcate în vrac).

- Noxe gazoase, generate de arderea carburan�ilor în motoarele utilajelor �i ale mijloacelor de transport, în incinta fermei �i pe drumul de acces.

Sursele de poluanti in timpul exploatarii În perioada de exploatare, în ferma de suine, prin specificul său, se poate produce poluarea

aerului cu praf, emisii de noxe gazoase chimice �i biologice, zgomot �i vibra�ii. - Poluarea cu pulberi în suspensie se întâlne�te numai pe drumul de acces în afara fermei, în

perioadele secetoase �i este generat de mijloacele de transport specifice activită�ii în ferma (surse mobile - autospeciale pentru transport furaje/cereale �i pentru transport animale vii, autospeciale pentru vidanjare, autoturisme). Cantitatea de pulberi în suspensie emisă în atmosferă este direct propor�ională cu numărul mijloacelor de transport care se deplasează pe drum �i cu numărul orelor de func�ionare ale acestora .

În incinta fermei nu se produc poluări cu pulberi în suspensie, ca urmare a modului de amenajare a acesteia �i a utilajelor tehnologice din dotare (drumuri si platforme betonate, viteza redusa de circulatie, încărcare/descărcarea cerealelor se face în spa�ii închise, amenajare spa�ii verzi).

- Emisii de noxe gazoase de e�apament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire �i mijloacelor de transport - noxe gazoase de ardere care contin: NOx, CO, CO2, SO2, compu�i organici volatili (COV), pulberi, hidrocarburi nearse.

- Emisiile de noxe biologice, specifice procesului tehnologic de cre�tere a porcinelor, se produc în spa�iile de cazare a animalelor vii �i în procesul de colectare a dejec�iilor (bazinele de stocare amplasate sub cele 2 hale). Acestea sunt efluen�i gazo�i, care con�in: amoniac (NH3), metan (CH4), N2O, hidrogen sulfurat (H2S), CO2;

- Emisii de mirosuri datorate amoniacului si hidrogenului sulfurat din hale. ► Zgomotul si vibratiile




55

Sursele de zgomot in faza de constructie si inchidere vor fi transportul materialelor de constructie si echipamentelor, si activitatea propriu-zisa de constructie, si vor avea caracteristici stationare si tranzitorii.

Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim admis, dar vor fi pe durata limitata de cca. 4 luni.

Sursele de impact prin zgomot si vibratii asociate activitatilor de functionare din cadrul proiectului, vor include:

- zgomot din activitatea de transport pentru aprovizionare cu materii prime si transport animale (65-85 dB).

- operarea utilajelor mobile si activitatea din interiorul fermei : descarcarea hranei in buncare, hranirea animalelor, incarcarea si descarcarea porcilor, instalatia de ventilatie, pompe, incarcatorul frontal.

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include angajatii si populatia din afara limitelor amplasamentului fermei.

Distante pana la zonele locuite: la cca. 747 m fata de prima casa a localitatii Nojag, la nord si la cca. 662 m fata de prima casa a localitatii Varmaga, la sud (plansa nr. 1). In rest, ferma este inconjurata de terenuri arabile.

4.2.3. Prognozarea impactului Noxele rezultate in faza de constructie se vor desfasura in incinta fermei si vor genera niveluri

reduse de pulberi specifice lucrarilor de constructii. Drumul de acces la obiectiv traverseaza o zona locuita a localitatii Nojag si va constitui, pentru

o perioada scurta de timp (cca. 4 luni) o sursa de disconfort pentru locuitorii din zona. Pe portiunea care traverseaza zona locuita drumul este asfaltat.

Pentru reducerea/limitarea impactului generat de aprovizionarea cu materiale si activitatile de pe amplasament din timpul constructiei si functionarii, se propun urmatoarele masuri:

- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane astfel incat sa se evite o concentrare de impacturi asupra zonei,

- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati (max 30 km/h) ; - Stropirea drumului pe perioadele secetoase . Se estimeaza ca, in timpul constructiei obiectivului, impactul produs asupra aerului va fi

nesemnficativ. Din estimarile de emisii din timpul functionarii, a rezultat ca acestea se vor incadra in

prevederile legale admisibile. Emisii de mirosuri Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea animalelor este

mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi, ca de ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri.

Mirosurile sunt generate, in principal, de: - emisiile de amoniac din halele de productie; - emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative

fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor. Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune

tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor.




56

Se prognozeaza faptul ca debitele masice se situează sub nivelul de prag admis de Ordinul 462/1993.

In concluzie: Având în vedere următoarele considerente: - numărul utilajelor care funcţionează simultan pe amplasament este redus (max. 3 utilaje); - condiţiile bune de dispersie înregistrate în zona amaplasamentului - condiţiile tehnice ale utilajelor - particulele sedimentabile (praf) rezultate în urma activităţilor de excavare şi manipulare a

materialelor, incarcare/descarcare cereale, etc, se produc într-o concentraţie scăzută deoarece: - căile de acces ale utilajelor sunt betonate si vor fi stropite cu apă în scopul reducerii prafului; - utilajele de transport sunt dotate cu copertine care împiedică emisia de pulberi în atmosferă; - încărcare/descărcarea cerealelor se face în spa�ii închise, Se apreciază că efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a lucrărilor si

functionare a fermei este redus şi se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr redus iar probabilitatea ca aceştia să fie afectaţi de emisii este mică.

Prin urmare, activitatea fermei de suine Varmaga, va avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului, in aceste conditii impactul asupra calitatii aerului se va situa in limite admisibile.


Aspectul cheie al cresterii intensive de porci este cel legat de procesele naturale, deoarece acestia metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori determinanti pentru nivelul de emisii.

Ferma se afla la distanta destul de mare fata de zonele locuite astfel incat este putin probabil sa se inregistreze probleme in ceea ce priveste mirosurile. Este totusi posibil sa se semnaleze problema mirosului in anumite perioade ale anului, dar se va incerca reducerea la minim a acestuia, prin masurile propuse.

In zona nu functioneaza obiective similare. Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanti in atmosferă vor consta in: a. Emisiile din adăposturi. - Reducerea emisiilor de azot/amoniu prin intervenţii în dietă. Furajele cu care se vor hrăni

porcii vor avea reţete diferite în funcţie de fazele de creştere a animalelor. - Pentru stocarea şi distribuţia furajelor, va fi proiectat un sistem etanş, care va ţine sub control

emisiile de pulberi totale. Alimentarea silozurilor se va face printr-un tub de racord între autospeciala transportoare si siloz, astfel încât emisiile de particule în timpul descărcării furajelor sa fie minime.

- Sistemul de adapare al porcilor va fi proiectat astfel încât sa fie eliminată posibilitatea pierderilor şi a risipei de apa (pierderile de apă ar produce umezirea excesivă a dejecţiilor crescand emisiile de amoniac).

- Hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului. b. Stocarea dejecţiilor.




57

- Intervenţiile la dejectiile din bazinele de colectare de sub hale se vor realiza doar înainte de transportul compostului/dejecţiilor. Dejecţiile de suine au un procent ridicat de suspensii. Suspensiile dau naştere unor cruste naturale pe suprafaţa dejecţiilor, cruste ce împiedică semnificativ emisiile oricărui gaz si implicit miros.

- Buna gospodarire a dejectiilor; c. Împrăştierea pe câmp. - Pentru transportul dejecţiilor, se vor folosi cisterne-vidanjă etanşe, dotate cu dispozitive de

încărcare şi împrăştiere a dejecţiilor. - Pentru reducerea emisiilor de gaz, împrăştierea se va face cu presiune redusă şi va fi la nivelul

solului în benzi restrânse. - Planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri dezagreabile, sesizabile olfactiv (transportul

dejectiilor) va ţine cont de condiţiile atmosferice, evitandu-se planificarea în perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a poluanţilor (timp înnorat, stabilitate atmosferică), pentru prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi (NH3, H2S) la distanţe mari.

- Lucrările de transport şi împrăştiere a fertilizanţilor se vor planifica în zilele lucrătoare, evitându-se sărbătorile şi zilele de repaus săptămânal;

- Realizarea unui plan de management al dejectiilor d. Managementul mirosului. Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru:

sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, reducerea umidităţii dejecţiilor, colectarea, stocarea si eliminarea dejectiilor. În proiect au fost adoptate solutii în concordantă cu cele mai bune tehnici privind sistemele din adăpost (microclimat, hrănire, adăpare, etc., reducerea umidităţii dejecţiilor, colectarea, stocarea si eliminarea dejectiilor).

Toate operatiile de pe amplasament se vor realiza în aşa fel încât emisiile şi mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului.

Monitorizarea mirosului, până la apariţia legislaţiei specifice, se va face prin analiza concentratiilor de amoniac si compararea se va face cu limitele din STAS 12574/87.

Alte masuri aplicabile: - Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale; - Controlul traficului auto in interiorul amplasamentului; - Intretinerea drumurilor de acces; - Stropirea drumului pe perioadele secetoase ► Zgomotul si vibratiile Masurile propuse pentru atenuarea nivelului de zgomot in faza de constructie, vor consta in: - stabilirea frecventei livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o concentrare

de impacturi asupra zonei, - urmarirea si verificarea permanenta a parametrilor de functionare pentru instalatiile rutiere si

nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si lubrefianti. - respectarea programului reviziilor tehnice ale utilajelor, - evitarea functionarii “in gol” a utilajelor, Masurile propuse pentru atenuarea nivelului de zgomot in faza de exploatare : - planificarea activitatilor fermei - respectarea programului reviziilor tehnice si de reparatii ale utilajelor,




58

- utilizarea de bariere naturale - plantarea unei perdele de arbori care sa constituie o bariera fonica pentru zgomotul generat.

- monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/preventive unde este necesar; - se recomanda achizitionarea de echipamente dotate cu amortizoare de zgomot. - pentru atenuarea intensităţii zgomotului generat de sursele fixe de zgomot, amplasarea

acestora va realiza in interior (ex: staţie pompare, ventilatoare) şi se vor lua măsuri antivibratii la montaj;

- in timpul traficului auto se va reduce viteza la maxim 30 km/h la traversarea zonei locuite, - nu se vor realiza transporturi pe timpul noptii sau sarbatori legale.

Recomandari BAT - capsularea utilajelor sau componentelor generatoare de zgomot - utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica - izolarea fonica a geamurilor si peretilor - mentinerea unei bune mentenante a instalatiei Concluzie: Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa ferma si propagarea acestuia

pana la zona cu locuinte, se poate prognoza ca nivelul de zgomot, la limita amplasamentului fermei se va incadra in limitele admise.

4.3. SOLUL si subsolul 4.3.1. Impactul potential asupra solului

Surse de poluare ale solului si subsolului in perioada de exploatare a fermei pot apare in situatii de exploatare defectuoasa a instalatiilor, si anume:

- deversare pe sol a efluenţilor menajeri sau tehnologici (dejecţii şi ape uzate). - poluări accidentale prin scurgerea accidentala direct pe sol a unor produse ca uleiuri, produse

petroliere de la autovehicule / utilaje; - deteriorarea canalizării tehnologice şi a impermeabilizării bazinelor si/sau foselor pentru

stocarea dejecţiilor si apelor menajere. Eventualele emisii din utilitatile de stocare a dejectiilor care pot contamina solul sau apele sbterane, au loc din cauza utilitatilor inadecvate sau a greselilor de operare si sunt de natura accidentala. Echipamentul adecvat, urmarirea si corectitudinea operatiunilor pot preveni scurgerile de dejectii din bazinele de stocare.

- depozitarea necontrolată a deseurilor sau a diverselor materiale provenite din activitătile desfăsurate in amplasament;

- utilizarea necorespunzătoare a dejecţiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Dar, principala sursă de poluare a solurilor este stocarea temporară a dejecţiilor. Aceste dejectii (si compostul rezultat) contin o cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă

de diferiţi compuşi ai acestora fiind eliminaţi în urma activităţii ce se va desfăşura pe amplasament, de creştere a suinelor.

Dejecţiile animaliere conţin cantităţi variabile din aceşti nutrienţi precum şi o serie de minerale şi elemente ca sulf, magneziu, sodiu, potasiu, etc.

Principalele surse de poluare cu N şi P sunt: - pentru N – scurgeri accidentale de ape de spălare si dejectii; - pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare;




59

- acumularea de N şi P în componen�a organică a solului. Managementul defectuos al produselor organice reziduale determină, pe lângă riscul de poluare

al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea cu consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole.

Principalele substanţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate din împrăştierea directă a fertilizantului (digestat/compost) pe sol sunt: compusi cu azot si fosfor, sodiu si potasiu.

Aplicarea dejecţiilor pe sol în stare proaspătă (nefermentate) sau în doze ce depăşesc cerinţele plantelor, poate duce la contaminarea biologică, scăderea capacităţii de reţinere a apei, la reducerea conţinutului de oxigen din sol, iar în final, la compromiterea fertilităţii solului.

În această situaţie, apele din precipitaţii pot vehicula substanţele organice, nitraţi şi agenţi patogeni în apele subterane şi de suprafaţă. Potenţialul poluant al dejecţiilor este determinat de compoziţia chimică şi biologică a acestora.

4.3.2. Prognozarea impactului

Solul este factorul de mediu cel mai stabil, care integreaza toate consecintele poluarii si pastreza mult timp urmele poluarii. Poluarea solului duce implicit la poluarea apei subterane.

Deversarea unui poluant pe suprafaţa unui sol conduce, de obicei, la formarea în zona nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind în principal de starea de agregare a acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din acoperişul acviferului. Prin urmare, dacă solul este permeabil, poluantul se infiltrează în sol după o componentă verticală. De asemenea, se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant, datorată dispersiei, care este controlată de porozitatea solului. Avansând spre acvifer poluantul poate fi filtrat de către particulele solului, poate fi adsorbit, volatilizat, precipitat, biodegradat şi într-o măsură mai mică, hidrolizat, oxidat şi redus. El poate fi oprit, de asemenea, de către o barieră impermeabilă.

Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se diminuează în mod considerabil.

În afara proprietăţilor calitative ale solului, foarte important pentru protecţia apelor subterane este latura cantitativă, respectiv grosimea solului şi a stratelor petrografice situate deasupra pânzelor freatice. Nu trebuie ignorat si faptul că poluanţii reţinuţi de sol pot fi antrenaţi spre apele subterane sub acţiunea motrică a apelor provenite din precipitaţii.

Factorii principali luaţi în considerare pentru estimarea migrării poluanţilor, sunt: textura, structura, porozitatea şi permeabilitatea zonei nesaturate, precum şi vâscozitatea, solubilitatea şi volatilitatea poluanţilor.

Amenajarea bazinelor de stocare pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii

solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice. Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.




60

Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere al animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de protectie si ameliorare a solurilor. Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora in azot si saruri.

Fermentarea dejectiilor in ferma varmaga se realizeaza in 6 – 9 luni, timp in care sunt distrusi germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este tinut sub control in conditiile:

- etanseizarii corespunzatoare a bazinelor de stocare dejectii; - folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare; - analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri

de culturi si terenuri se preteaza; In concluzie: Activitatea de crestere a suinelor nu va avea impact asupra solului/subsolului, in conditii

normale de functionare a fermei si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului, impactul asupra calitatii solului se va situa in limitele admise.

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului

Activitatea care se desfasoara in hale nu are impact direct asupra solului. Suprafata acestora este betonata in totalitate.

Pentru eliminarea oricarui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile sunt evacuate periodic din cele 2 hale fiind folosite in agricultura ca fertilizant.

Pentru diminuarea impactului în faza de construc�ie se impun unele masuri: - după realizarea investi�iei se vor amenaja spatii verzi; - pământul in exces din excava�ii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi; - organizarea de �antier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a de�eurilor

urmând ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, după caz, prin unită�i specializate; - se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului, in perioada de functionare: - Infrastructurile vor fi executate din beton care se va impermeabiliza şi hidroizola, pentru

prevenirea exfiltraţiilor. - Canalizarea tehnologică se va executa din conducte din P.V.C., rezistente la coroziune. - Deseurile menajere si tehnologice vor fi depozitate temporar in containere speciale si preluate

de firme specializate. Vor fi prevăzute platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice.

- Cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si eliminate prin intermediul firmelor secializate.




61

- Apele menajere se vor stoca în bazin subteran etanş, de unde se vor transporta cu autovidanja la o staţie de epurare autorizată;

- Deşeurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locurile special amenajate; - Se vor face verificări periodice ale bazinelor de stocare a dejecţiilor si a platformei pentru

stocarea temporară a altor deseuri rezultate din activitatea fermei, pentru a evita poluările accidentale - Pardoselile din hale vor fi impermeabile şi uşor de curăţat. Zonele active ale suprafeţei fermei

vor fi de asemenea impermeabilizate şi uşor de curăţat; - Apele pluviale vor fi colectate prin rigole şi evacuate in mediu fără conţinut de uleiuri sau alte

produse toxice sau periculoase Orice poluare a solului constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată

imediat la Garda de Mediu. Măsuri de diminuare a impactului asupra solului, generat de împrăştierea dejecţiilor

fermentate pe sol: - Obligaţia titularului de a dispune de teren suficient sau contracte incheiate cu fermieri pentru

împrăştierea fertilizanţilor organici; - Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele şi în dozele stabilite prin planurile

de fertilizare; - Adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la

caracteristicile solului; - Dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de vegetaţie a

culturilor pentru asimilarea azotului; - Se vor respecta, H.G.nr. 964/2000 cu completările ulterioare privind aprobarea Planului de

actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole şi Codul Bunelor Practici Agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi proveniţi din agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile agricole.

4. 4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Date generale

Pe baza prospectiunii geologo-geotehnica de mare detaliu s-a stabilit ca terenul pe care se proiecteaza obiectivul se situeaza intr-o zona de podis cu aspect plan si fara a fi afectata de fenomene de inundabilitate.

Nivelul hidrostatic are caracter ascensional si daca este intepat la nivelul stratului de pietris cu nisip cenusiu, argilos la partea superioara, se ridica la adancimi de 10 m. Acest nivel oscileaza in functie de precipitatiile, de nivelul panzei freatice si de geologie din zona. In aceste conditii adancimea de fundare va fi de Df = 2.40 m.

Presiunea conventionala recomandata este Pconv. = 300 kPa. Prin forajele executate au fost interceptate atat straturi freatice de medie adancime (la 30 m),

cat si straturi freatice de mare adancime (la 150 m). Potentialul seismic al zonei Conform normativului P-100/92 referitor la protectia seismica a constructiilor civile si

industriale, comuna Certeju de Sus se situeaza in zona seismica 2, cu coeficientul seismic C, iar perioada de colt Tc = 1.0 secunde




62

Pozitia zonei studiate in ansamblul extravilanul localitatii este una favorabila avand in vedere orientarea acesteia pe directia vest - est, precum si insorirea acesteia. Fizic, se prezinta sub forma unei suprafete usor denivelate pe directia est – vest si cu o panta mai accentuata pe directia nord - sud. Peisajul inconjurator este acela specific zonei submontane a Muntilor Metaliferi, dominat de dealuri si palcuri de vegetatie specifica.

Structura geologica a judetului Hunedoara este alcatuita din: sisturi cristaline de epizona, granodiocite, granite, gnaisuri de injectie, roci vulcanice, relief carstic, formatiuni marmo-argiloase, roci sedimentare cu calcare. Datorita faptului ca structura geologica este variata, in relieful judetului Hunedoara exista conditii variate de zacamant acvifer care porneste de la strate acvifere in cristalin, la strate sub sedimentar. La extremitatea depresiunilor si in vaile largi se afla strate acvifere in glacis, in formatiuni de terasa respectiv in depozite de lunca.

În zona amplasamentului, depozitele proluviale si aluviunile sunt constituite din pietrişuri, bolovănişuri, calcare organogene, gresii, marne, tufuri, nisipuri, grohotisuri si argile.

4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la capitolul 4.3. (referitor

la factorul de mediu sol), specificul activitatii obiectivului permitand analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol , impreuna.

4.4.3. Masuri de diminuare a impactului Masurile de diminuare a impactului asupra asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la

capitolul 4.3. (referitor la factorul de mediu sol), unde analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol , s-a facut impreuna.

4. 5. BIODIVERSITATEA

Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală si biodiversitate animală.

Ecologia este stiinta despre gospodarirea naturii. Asadar ecologia este o stiinta biologica de sinteza cu un profund caracter interdisciplinar, care

studiaza relatiile complexe ale omului si ale celorlalte vietuitoare cu mediul inconjurator planetar. ECOLOGIA MEDIUL DE VIATA ORGANISMELE VII

(factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale, oameni)

Deteriorarea mediului inconjurator este resimtita in zilele noastre tot mai acut, indeosebi în centrele urbane cu mari aglomerari industriale si de populatie, poluarea afectand toate cele trei componente principale ale mediului înconjurator: apa, atmosfera si solul.

Deteriorarea conditiilor de mediu este rezultatul actiunilor constiente sau inconstiente a omului asupra mediului ambiant.




63

Cei mai importanti factori perturbatori antropici (rezultati din activitatea umana) ai mediului sunt: dezvoltarea industriei si eliminarea deseurilor si reziduurilor, exploatarea rezervelor naturale, cresterea demografica, etc.

Strict in jurul amplasamentului analizat, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau

animala protejata prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea, pe amplasament sau in vecinatatea acestuia nu exista arii protejate din ratiuni istorice sau culturale.

Amplasamentul nu este inclus în perimetrul unor zone cu regim de protecţie şi nici nu este evidenţiat ca făcând parte dintr-o zonă de risc major.

Areale sensibile: Amplasamentul proiectului propus de “Adapost pentru ingrasarea suinelor”, localitatea

Varmaga, comuna Certeju de Sus din judetul Hunedoara, se situeaza la urmatoarele distante fata de zone si areale protejate:

- la nord fata de amplasament, la o distanta de cca. 3,55 km se afla limita ariei protejate Natura 2000 – MUNTII METALIFERI - ROSPA 0132;

- la sud-est, la o distanta de cca. 5,38 km se afla limita ariei ROSPA0139 PIEMONTUL MUNTILOR METALIFERI.

Surse de poluare a florei si faunei S-a apreciat că poluantii gazosi din aer, poluanti rezultati din procesele metabolice ale porcilor,

arderea carburantilor, in perioada executiei lucrărilor de constructie si in perioada de exploatare, vor fi in concentratii reduse. Concentratiile potentiale nu sunt periculoase pentru vegetatie si animale.

Deoarece activitatea de crestere a porcilor in ferma se desfasoara in spatii inchise, precum si datorita masurilor de biosecuritate specifice, nu va apare un impact advers asupra biodiversitatii avifaunistice.

4.5.1. Impactul prognozat Activită�ile specifice desfă�urate în perioada de construc�ie pe amplasamentul proiectului

propus vor avea un impact semnificativ asupra florei �i faunei în incinta fermei �i în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:

- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea vegeta�iei existente �i a faunei prin decopertare �i excavare, precum �i deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate;

- reducerea faunei în zona limitrofă amplasamentului fermei. Din activitatea care se va desfăşura în perimetrul fermei - se pot identifica urmatorii factori de

disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă: • noxele din gazele de eşapament ale autovehiculelor acţionate de motoare Diesel - SO2,

NO2, CO, COV; • praful eliberat în atmosferă în urma traficului auto si activităţilor de încărcare/descărcare,

transport cereale si alte materiale; • zgomotul produs de activitatea din ferma.

Efectele poluantilor asupra vegetatiei si faunei depind de :




64

- concentratia si tipul de actiune a cestora ; - forma chimica a poluantilor, si solubilitatea acestora in apa si sol ; - specia plantelor ; - procesele de absorbtie-desorbtie ; - conditiile de mediu – de sol si clima

Vegeta�ia erbacee de pe amplasamentul proiectului va fi îndepărtată prin lucrările de

terasamente necesare pentru execu�ia construc�iilor supraterane �i subterane. În zona limitrofă, pe o distanta de maxim 50 m, vegeta�ia naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitatea de construc�ie. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioade fără precipita�ii, în timpul func�ionarii al utilajelor �i mijloacelor de transport.

Vegeta�ia afectată prin execu�ia lucrărilor de construc�ii este formată din specii care nu necesită o protec�ie strictă.

Concomitent cu pierderea vegeta�iei supraterane, prin lucrările de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execu�ia construc�iilor, este îndepărtată �i fauna subterană. Activitatea din amplasamentul fermei va avea ca efect imediat îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, o parte din speciile de insecte), în afara zonei afectate cu lucrări.

Fauna terestră va fi pu�in afectată de poluan�ii genera�i de activitate, mai pu�in de pulberi în suspensie �i emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor �i mijloacelor de transport. Concentra�iile poluan�ilor chimici din aer, sunt inferioare CMA (concentratiilor limita admise), nefiind periculoase pentru fauna zonei.

Impactul asupra vegeta�iei �i faunei în zona amplasamentului se men�ine pe toată perioada de existen�ă a proiectului, revenirea la starea ini�ială se va produce numai după refacerea amplasamentului cu lucrări specifice de renaturare.

Concluzie: În faza de construc�ie si functionare, proiectul propus generează asupra vegeta�iei �i faunei un impact direct, semnificativ, de intensitate redusă, pe termen scurt.

Activitatea fermei va produce un impact de intensitate redusa asupra biodiversitatii, fara dezechilibre majore.

4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului Nu este cazul de masuri speciale. Vor fi aplicate cele prezentate anterior la analiza factorilor de

mediu, punandu-se accent pe: - măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea stropirii cu apă a cailor de

rulare/acces, - echiparea utilajelor si masinilor cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna

de functionare, cu sisteme de filtrare a gazelor, care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a zgomotului in timpul functionarii motorului (sistem Euro 4-5)

4. 6. PEISAJUL

Amplasamentul obiectivului se situeaza intr-o zona de podis care se prezinta sub forma unei suprafete usor denivelate pe directia est – vest si cu o panta mai accentuata pe directia nord - sud.




65

Peisajul inconjurator este acela specific zonei submontane a Muntilor Metaliferi, dominat de dealuri si palcuri de vegetatie specifica

4.6.1. Impactul prognozat Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spa�iilor verzi �i a perdelei forestiere de

protec�ie, vine să armonizeze elementele artificiale specifice proiectului propus cu zona locala, creând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman. Plantarea perdelei de arbori de talie mijlocie-mare va avea atat rol estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite.

Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentie deosebita pentru alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si ale platformelor de acces.

In vecinatatea obiectivului analizat nu exista zone naturale folosite in scop recreativ sau zone protejate. Pe amplasament si vecinatate nu exista suprafete declarate ca avand valoare peisagistica deosebita, nu se afla obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

4.6.2. Masuri de diminuare a impactului Nu se impun măsuri pentru protejarea peisajului. Prin construirea fermei de suine pe amplasamentul analizat, în prezent fiind un teren agricol

necultivat, va exista un impact local asupra peisajului, dar care este nesemnificativ.

4. 7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential

Dezvoltarea durabila a a�ezărilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice, sociale si estetice, accentuând caracterul de globalitate a problematicii mediului. Raportul „mediu natural – mediu antropic” trebuie privit sub aspectul modului in care utilizarea primului este profitabila si contribuie la dezvoltarea celui din urma, astfel ca prin proiect se prevede asigurarea de spatii verzi si planta�ii de aliniament, utilizarea eficienta si durabila a spa�iului existent, asigurarea facilită�ilor de productie, cu conservarea factorilor de mediu.

Terenul pe care se propun lucrarile de realizare a fermei de suine este teren agricol arabil si are suprafata de 9.618,00 mp, fiind situat in extravilanul localitatii Varmaga, comuna Certeju de Sus.

Vecinatatile directe sunt terenuri cu destinatie agricola – arabil extravilan si domeniu public – drum judetean.

In relatia cu localitatile invecinate (Varmaga si Nojag), in stadiul actual, zona studiata, din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului este arabil extravilan.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada

de construcţie şi derulare a proiectului, cu efect benefic şi asupra situaţiei economice din localităţile învecinate.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.




66

In conditii normale de fuctionare a activitatii fermei de suine, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, este practic inexistent.


Pentru prevenirea si ameliorarea oricarui risc de poluare a asezarilor umane din zona limitrofa drumurilor de acces spre/dinspre ferma, in timpul transportului materialelor, cerealelor, etc., este necesară luarea următoarelor măsuri:

- acoperirea masinilor pe timpul transportului, daca materialele generează praf; - pe timpul transportului prin zonele locuite (zona gospodariilor particulare), se va restrictiona

viteza autovehiculelor la 20-30 km/ora. Nu se impun alte masuri speciale, avand in vedere ca nu se prognozeaza nici un impact asupra

mediului social si economic din zona. Concluzie: Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social �i economic prin atragerea

for�ei de muncă, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, etc. Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al:

- pieţii de muncă ; - investiţiilor locale şi dinamicii acestora; - activităţilor agro-zootehnice. 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULT URAL In vecinatatea fermei de suine Varmaga nu sunt monumente istorice, obiective de patrimoniu

cultural, etnic sau arhitectonic, zone de interes traditional sau alte obiective de investitii. Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra

obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

5 – ANALIZA ALTERNATIVELOR În ceea ce prive�te protec�ia mediului înconjurător prin prevederile impuse în proiect cât �i

prin dotările propuse la realizarea investi�iei s-a avut în vedere respectarea condi�iilor legisla�iei de mediu în vigoare, legisla�ie ce a fost aliniată la prevederile Comunită�ii Europene.

Alegerea amplasamentului a fost dictată de proprietatea terenului ce apar�ine societatii comerciale AGRO COMPLEX ALEX SRL, studiindu-se si vecinătă�ile imediate, distan�a fa�ă de zona locuită, precum si de dezvoltarea zonei cu dotări complementare, spa�ii plantate, spa�ii de circula�ie.

Stabilirea variantei de amplasament a fost dictată de situarea terenului în partea de sud a teritoriului administrativ al ora�ului Mără�e�ti, adiacent drumului DN 24, pe partea stângă pe direc�ia de mers Ti�i�a –Tecuci �i de re�eaua de energie electrică existentă.

Conceptul arhitectural de realizare si amplasare a noului obiectiv va conduce la dotarea cu echipamente performante, procesul tehnologic desfă�urându-se în incinte închise în propor�ie foarte mare, ceea ce conduce la diminuarea impactului produs asupra calită�ii factorilor de mediu




67

Analiza alternativelor s-a realizat in capitolul 1.7. al prezentei documentatii:

Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele motive: - terenul este cu folosinţă agricolă - teren arabil extravilan şi este amplasat într-o zonă

lipsită de vecini sensibili, la distanţe de peste 660 m de prima gospodarie din localitatea Varmaga si la cca 750 m fata de prima gospodarie din localitatea Nojag;

- în apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri de apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;

- disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată; - existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica compostul

fermentat rezultat; - nivelul de dezvoltare al zonei este mai scăzut, astfel încât aceasta investiţie va crea un

impact socio-economic favorabil; - se valorifica eficient terenul existent si i se da un caracter local specific ; - se creeaza premisele unor dezvoltari ulterioare in ceea ce priveste mobilarea urbana a

spatiului cu functiuni specifice agro – zootehnice.

Alimentarea cu apă A fost identificata si evaluata o singura alternativă: realizarea unui put de medie adâncime. În zona nu exista re�ea de alimentare cu apa. Gospodărirea apelor Obiectivele de gospodărirea apelor necesar a fi atinse sunt:

• asigurarea unei cantită�i de apa suficiente pentru opera�iile tehnologice, cu minimizarea cererii de apa bruta;

• men�inerea separării între apele curate si cele poluate; Depozitarea de�eurilor În arealul in care se afla amplasamentul fermei, nu exista un depozit autorizat pentru de�euri

municipale. Singura alternativă viabilă este colectarea �i transportul de�eurilor de către o firma de salubritate din zona cu care beneficiarul va încheia contract de prestări servicii.

Alimentarea cu energie electrica Au fost identificata si evaluata o singura alternativă: • utilizarea de energie electrica din sistemul national - de la Electrica, pe baza contractului cu

furnizorul. Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este prevederea unui post de transformare.

6 – MONITORIZAREA

Pentru verificarea modului in care functionarea proiectului este posibil sa afecteze mediul s-a stabilit, un program de monitorizare care va da beneficiarului, in orice moment, o situatie clara a problemelor generate de activitatea sa si de necesitatea implementarii unor actiuni corective/ preventive.

6.1. Monitorizarea intrărilor si a ie�irilor din instala �ie Se vor înregistra consumurile lunare de furaje, apa, energie electrica, combustibili; Se va tine

evidenta reviziilor si repara�iilor efectuate in instala�ii/hale;




68

Se vor înregistra ie�irile din instala�ie: ape uzate, dejec�ii, de�euri. Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica, furaje. 6.2. Monitorizarea calită�ii apei

- monitorizarea apei subterane din putul forat cu adancimea de 100 m - apa utilizata ca apa potabila (umana si a porcinelor) in cadrul fermei – 1 proba semestrial (cu incadrarea parametrilor de calitate in Legea 458/2002 - calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea 311/2004) ;

- monitorizarea freaticului, printr-un foraj de observatie, executat în zona cea mai joasa (aval) din incinta amplasamentului fermei (conf. Legii 458/2002 - calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea 311/2004) – 1 proba semestrial;

Monitorizarea apei uzate: - apele uzate tehnologice provenite de pe platforma spatiului de necropsie (colectate intr-

un bazin vidanjabil îngropat, de 2 mc): vor respecta prevederile autoriza�iei de gospodărire a apelor.

6.3. Monitorizarea calită�ii solului In vederea analizării influentei activită�ii desfă�urate asupra calită�ii solului, se va realiza

monitorizarea calită�ii solului din zonele limitrofe fermei, prin prelavari de probe de sol (conform Ord. MMGA nr. 242/2005 si Ordinul MAPPM nr.756/97) – 2 probe/an;

6.4. Monitorizarea aerului Se vor monitoriza imisiile si zgomotul de la limita amplasamentului fermei, spre zona

rezidenţială – spre Varmaga si Nojag (imisii conform STAS 12574/87, si zgomot conform STAS 10009/1988)

6.5. Monitorizarea de�eurilor Evidenta gestiunii de�eurilor se va face lunar conform prevederilor Legii 211/15.11.2011

privind de�eurile. Se va tine evidenta eliminării de de�euri din ferma, in registre special constituite: - date despre preluarea de�eurilor animaliere in vederea neutralizării lor; - date despre transporturile de de�euri si opera�iile de valorificare sau eliminare, după caz. Operatorii si seful fermei vor efectua si:

- înregistrarea cheltuielilor făcute pentru furajare, combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de apă etc.;

- verificarea periodica a bazinelor de dejecţii, pentru a depista scurgerile; - in mod curent, fermierii nu monitorizează / controlează emisiile/imisiile în aer, doar dacă

aceasta se impune, ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refera în special la mirosuri.

Monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea de situaţii anormale şi să permită ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare.

In tabelul nr. 8 de mai jos este redat Planul de monitorizare a mediului, propus.




69

Propunere Plan de monitorizare a mediului

Ferma pentru ingrasarea suinelor Varmaga - S.C. AGRO COMPLEX ALEX SRL Tabel nr. 8

Componenta de mediu Periodicitatea propusă

Parametrii analizaţi Valori limit ă de emisie – acte normative

Locul de prelevare

Apă apă tehnologică anual pH, suspensii, CCO-Cr, CBO5, azot amoniacal, fosfor total.

Valori limită conform NTPA 002/2005

Apa uzata de pe platforma spatiului de necropsie, colectata intr-un bazin vidanjabil îngropat, de 2 mc

apă subterană semestrial pH, CCOCr, azotiţi, azotaţi, NH4 (azot amoniacal), Cu, Zn, Cd, Pb

Legea nr. 458/2002 Foraj de hidro-observaţie aval de incinta si put apa potabila

Aer în emisie nu este cazul - - -

în imisie anual NH3, H2S, CH4

zgomot

STAS 12574/87

STAS 10009/1988

La limita amplasamentului fermei, spre zona rezidenţială – spre Varmaga si Nojag

Sol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb, azotiţi, fosfor Ordinul 756/1997 La limita incintei fermei spre Varmaga si Nojag




70

7 - SITUATII DE RISC Un plan pentru evenimente neprevăzute va ajuta titularul activităţii să rezolve situaţii

neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei subterane sau a altor factori de mediu, dacă acestea apar. Planul poate acoperi si orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute va include:

- un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă; - detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau la cerere, care pot fi utilizate la

rezolvarea problemei de poluare; - numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi chiar si de la proprietarii de

teren din aval ; - planuri de acţiune pentru evenimente potenţiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la

bazinele de dejecţii/compost, sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri accidentale. Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea ce ameliorări

trebuie implementate. Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura că acestea sunt în

bună stare de funcţionare. Cele 2 bazine de dejecţii vor fi verificate regulat pentru orice semne de scurgere şi trebuie să

fie corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar. În situaţiile in care inspecţia vizuală la bazine este limitată, este recomandată monitorizarea apei freatice din aval.

După finalizarea lucrărilor, înainte de punerea în funcţiune, titularul activităţii va elabora toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizează situaţiile de risc, respectiv:

- Plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale şi dezastre naturale; - Alte planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente

Pentru prevenirea situatiilor de risc care pot apare se va intocmi PLANUL OPERATIV DE PREVENIRE ŞI MANAGEMENT A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ.

Masuri de prevenire si protectie: 1. Pentru prevenirea potentialelor accidente se vor instala placute avertizoare in locurile expuse

pericolelor ; 2. Se va intocmi un plan de masuri tehnico-organizatorice de prevenire si stingere a incendiilor

cu responsabilitati ; 3. Ferma va fi prevazuta cu echipamente de protectie pentru stingerea incendiilor, conform

prevederilor legale ; 4. Ferma se va dota cu echipamente si mijloace de stopare a poluarilor accidentale provenite de

la bazinele de dejectii de pe amplasament, 5. In timpul lucrului, personalul de deservire trebuie sa poarte echipament de protectie pus la

dispozitie de conducerea statiei; 7.1. Riscuri naturale Cutremur Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100/1992, amplasamentul cercetat se

incadreaza in zona seismica 2, cu coeficientul seismic ,,C”, cu urmatoarele caracteristici : - coeficientul de seismicitate Ks = 0,08




71

- perioada de colt Tc = 1,0 sec Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, comuna Certeju de Sus nu este încadrata în zonele de risc natural – Cutremure cu o intensitate seismica .

Inundaţii Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Comuna Certeju de Sus este încadrata în zonele de risc natural – Inundaţii pe torenti (localitatea Varmaga este la cca.6 km fata de Certeju de Sus).

Alunecări de teren Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, comuna Certeju de Sus este încadrata în zonele de risc natural – Alunecari de teren cu potential de producere a alunecarii, mediu-ridicat si tipul alunecarii – primara (localitatea Varmaga este la cca.6 km fata de Certeju de Sus).

In concluzie, principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasamentul fermei este

posibilitatea apariţei alunecărilor de teren (situatie putin probabila, terenul analizat avand suprafete usor denivelate pe directia est–vest si o panta mai accentuata pe directia nord–sud), în cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi torenţiale).

Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă si măsurile prevăzute pentru evitarea unor pagube, constau în:

- lucrările proiectate nu influenţează obiectivele existente în zonă - primele gospodarii care sunt situate la peste 700 m ;

- în raza perimetrului fermei nu sunt instituite zone de protecţie; - activitatea fermei se va desfasura strict in incinta acesteia (cu exceptia transportului de cereale

si animale), astfel încât să nu fie afectate zonele adiacente. 7.2. Analiza de risc Surse de risc

Situatia de risc privind activitatea fermei de suine poate aparea in cazul nerespectarii tehnologiei de stocare, manipulare si eliminare a dejectiilor si deseurilor animale. In acest caz apare riscul de poluare pentru sol/subsol si aer.

Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de execuţie, exploatare si dezafectare a obiectivului, respectându-se cu stricteţe prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare.

Evaluarea riscului cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale,

presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:




72

• sursa de pericol (poluarea); • vectorii de transfer;

• ţinta (sursa protejată). Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: − natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; − caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,

volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: − aerul; − apa (subterană şi de suprafaţă); − solul (ca suprafaţă de contact). Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

Evaluarea riscului se bazeaza pe un sistem de clasificare in functie de factorii probabilitate de aparitie a unui eveniment si gravitate a unui eveniment.

Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este descrisă astfel:

Risc = Pericol x Expunere

Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii 3 - mare 3 - majoră 2 - medie 2 - medie 1 - mică 1 - uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Cu cat rezultatul este mai mare, cu atat mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea riscului.

Cand in evaluare exista un numar mare de agenti poluanti importanti, atunci se efectueaza un rezumat al informatiilor sub forma unei matrice, prezentata in tabelul nr. 9. de mai jos.

Matricea de evaluare a riscului poluarii amplasamentului Tabel nr. 9. Nr.crt.

Factor de mediu

Poluant Pericol Mod de poluare Proba- bilitate

Gravi-tate

Risc Remediere

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Aer Pulberi in suspensie

Asfixiant Toxic

Dispersie aer

2 1 2 Da NH3 si NO2 2 2 4 Da H2S, CH4 1 2 2 Da Mirosuri 2 1 2 Da

2.

Apa de suprafata, pr. Nojag

(la peste 1km)

Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

-

3.

Apele

subterane

Variatii de debit Temporar Inundatii 1 1 1 Nu pH

Toxic Dispersie apa

1 1 1 Nu NH4, NO2, NO3 1 2 2 Da

CCOCr - oxidabilitate 1 1 1 Da Ioni de metale grele 1 1 1 Da




73

4.

Sol

Metale grele

Actiune sistematica

Contact direct

1 2 2 Da Azotiti, fosfor 1 2 2 Da Ocupare teren 2 1 2 Da

Pierderea utilitatii initiale

2 2 4 Da

5.

Zgomot vibratii

Intensitate Efecte

psihologice si ontologice

Propagare in aer

1 1 1 Da Influente asupra

biosferei 1 2 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da Disconfort ergonomic 1 2 2 Da

6.

Ecosisteme

Fauna acvatica Disparitie - - - - - Fauna terestra

Afectare specie

- 1 1 1 Da Pasari - 1 2 2 Da

Flora spontana - 1 1 1 Da Fond silvic - 1 1 1 Da

Culturi agricole - 1 1 1 Nu Specii protejate - - - - -

Conform datelor din tabelul nr. 9., rezulta urmatoarele valori ale gradului de risc :

- aer risc = 10

- apa de suprafata risc = 0 - apa subterana risc = 6 - sol risc = 10

- zgomot, vibratii risc = 7

- ecosisteme risc = 6 Din cele prezentate in tabelul nr.9., se constata ca cel mai afectat factor de mediu ar putea fi :

aerul si solul. In conditii normale de functionare a fermei de crestere a suinelor, riscul declansarii unor

accidente cu impact asupra sanatatii umane este foarte redus, iar impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.

8 - DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării evaluării

impactului asupra mediului

9 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Prin prezentul proiect se propune realizarea unui adapost pentru cresterea si îngrasarea suinelor

în sistem intensiv, cu cu amenajarile / cladirile auxiliare si tehnico-edilitare necesare. Capacitatea de cazare este de 1.900 capete/ciclu (1 ciclu = 3 luni), cu 3 cicluri crestere/an - ADĂPOSTUL PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR, LOCALITATE VĂRMAGA, Comuna CERTEJU DE SUS, judeţul HUNEDOARA”.

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Varmaga, comuna Certeju de Sus, si are ca limite :




74

- La nord, est si sud proprietati particulare – terenuri cu destinatie agricola (arabil extravilan) ; - La vest cai de comunicatii rutiere – drum judetean DJ 761B. Statutul juridic actual al terenului studiat este de ‘’teren arabil extravilan’’, in suprafata de

9.618 mp. Distanta fata de cele mai apropiate constructii de locuinte este de peste 500 m, in conformitate cu normele sanitare :


conform Planului de incadrare in zona (plansa nr. 1). Terenul pe care se va construi ferma, in suprafata de 9.619 mp, este detinut de catre societatea

comerciala AGRO COMPLEX ALEX SRL conform actului de vanzare-cumparare nr.650 din 01/06/2012 si a actului de dezmembrare si partaj voluntar cu nr. 232 din 15.06.2012.

7.1. Justificarea necesitatii proiectului: Investitia are ca obiectiv construirea unei ferme pentru cresterea si ingrasarea porcilor la

nivelul cerintelor sanitar – veterinare si de mediu nationale si ale UE. De asemenea, se are în vedere asigurarea cresterii intensive a porcilor în concordanta cu normele UE, prin utilizarea tehnologiei corespunzatoare si dotarea cu instalatii si echipamente de hranire, climatizare, adapare, evacuare dejectii în concordanta cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – BAT.

7.2. Descrierea activitatii Se propun a se executa lucrari de constructii si amenajari in vederea realizarii unei ferme de

ingrasare a suinelor, cuprinzand un ansamblu de cladiri cu urmatoarele functiuni : - Bucatarie furajera in suprafata de 235,70 mp ; - platforma betonata pentru silozuri de cereale in suprafata de 385 mp ; - Cuva de receptie cereale de 15,42 mp ; - Hale suine in suprafata de 1512,38 mp ; - Camera de necropsie in suprafata de 12,22 mp ; - Buncare de cereale cap de grajd in suprafata de 36,00 mp ; - Camera put forat si hidrofor in suprafata de 8,00 mp ; - Cuva vidanjabila ape uzate menajere 6 mp ; - Filrtu sanitar auto, la intrarea in incinta 28 mp ; - Platforma gospodareasca 6 mp ; - Circulatii carosabile si pietonale ; - Zone verzi amenajate ; - Taluzuri inierbate si plantate.

A. Bucatarie furajera O constructie amplasata pe o platforma betonata de 235,70 mp avand destinatia de : bucatarie

furajera, birouri, filtru sanitar personal si depozit ; In spatiul interior propriu-zis al bucatariei furajere se amplaseaza buncarele de cereale si

sroturi, alimentate prin snecuri din silozurile exterioare. Din aceste buncare, printr-un program complex si automatizat, cerealele se macina intr-o moara, se amesteca in amestecator, se dozeaza furajele complementare vitamino – minerale (premix) formand o reteta proprie de furajare, si se transporta in buncarele cap de grajd, de unde se dozeaza mai departe in hranitori.




75

Spatiile anexe ale bucatariei cuprind holul de acces, camera de comanda a bucatariei furajere, filtru sanitar personal de exploatare, grup sanitar, birou si doua spatii de depozitare. Constructia se va amplasa cu retragere fata de limitele laterale ale parcelei de 10,00 m, si 12 m fata de hale.

Structura constructiva adoptata este metalica, din cadre formate din stalpi si grinzi metalice, si inchideri perimetrale din panouri metalice termoizolante de 80 mm.

Acoperisul este de tip sarpanta, intr-o apa, cu coame denivelate, cu invelitoare din panouri termoizolante de acoperis de 80 mm.

A1. Cuva vidanjabila ape uzate menajere Constructie subterana din beton armat, cu adancimea de 2,30 m, in suprafata de 6,00 mp, cu

volumul util de 12,50 mc, care preia apele uzate menajere din zona administrative (corp comun al bucatariei furajere).

B. Platforma silozuri cereale Platforma betonata, de 25 cm grosime, in suprafata de 385 mp pentru montarea silozurilor

supraterane; Silozurile au forma cilindrica cu R = 4,90 m, H = 15,80 m si sunt realizate pe structura

metalica din tabla galvanizata. Capacitatea unui siloz este de 600 tone. In imediata vecinatate a silozurilor se va amenaja o cuva de receptive cereale si o serie de

transportoare melcate inclinate pentru alimentarea silozurilor si a bucatariei furajere. C. Hale suine – capacitate totala 1900 capete Doua hale in suprafata de 756,19 mp, cu regim de inaltime demisol si parter, doua buncare de

furaje si doua instalatii automate de hranire si adapare. Hala este compartimentata in 20 – 24 boxe, si are o capacitate de 950 de capete. Sub spatiul de la parter, pe toata suprafata se va amenaja o cuva pentru dejectii cu inaltimea de

2,40 m, deasupra careia pe o retea de grinzi din beton armat se vor aseza gratare prefabricate din beton armat cu fante de 17 mm.

Structura constructiva a halelor este una mixta – cadre si elevatii din beton armat si ferme metalice de sarpanta. Inchiderile perimetrale se vor realize din panouri metalice termoizolante si prelate din PVC.

Ventilatia fiecareia dintre hale este asigurata prin intermediul unor piese de admisie aer amplasate pe coame. Acestea permit circulatia aerului la nivelul podului, de unde prin intermediul pieselor de admisie pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu. Extragerea aerului din hale se face prin depresurizare, cu ajutorul a trei ventilatoare exhaustoare ce se afla deasupra baselor de golire a dejectiilor, aspirand aerul din hala pe traseul gratare – cuva – base.

D. Camera necropsie Constructie usoara cu regim de inaltime parter, realizata din panouri metalice termoizolante

autoportante de 100 mm, asezata pe un radier din beton armat, in suprafata de 12,00 mp. D1. Bazin vidanjabil aferent camera necropsie Constructie subterana realizata din beton armat, in suprafata de 2,00 mp, de capacitate 2 mc,

care preia apele provenite din intretinerea si curatenia camerei de necropsie. E. Buncare cap de grajd Buncarele – siloz sunt amplasate in imediata vecinatate a primei hale si reprezinta un spatiu

tampon in procesul de furajare, intre bucataria furajera si halele ce trebuiesc alimentate, capacitatea acestora fiind de 13 tone fiecare.




76

Buncarele au forma cilindrica si sunt realizate pe structura metalica din tabla galvanizata, asezate pe o platforma din beton armat de 25 cm grosime.

F. Camera put forat si hidrofor Constructie usoara cu regim de inaltime parter, realizata din panouri metalice termoizolante

autoportante de 100 mm, asezata pe un radier din beton armat, in suprafata de 8,00 mp. Este amplasata in vecinatatea accesului in incinta, respectandu-se distantele de siguranta fata

de restul constructiilor. G. Filtru sanitar auto Constructie supraterana din beton armat, (cuva) in suprafata de 28,00 mp, amplasata la intrarea

in incinta. Rolul acesteia este de a fi traversata de toate vehiculele care au acces sau parasesc ferma, pentru dezinfectia trenului de rulare.

H. Platforma gospodareasca Constructie platforma din beton armat, in suprafata de 6,00 mp, imprejmuita cu plasa de sarma,

pentru depozitarea recipientelor necesare colectarii deseurilor menajere. Este amplasata in vecinatatea accesului in incinta, respectandu-se distantele de siguranta fata

de bucataria furajera. I. Drumuri, alei, platforme in incinta Pe suprafata de cca. 400,00 mp din vecinatatea silozurilor pentru cereale se impune a se

amenaja o platform betonata, pentru manevra autoutilitarelor de aprovizionare. Drumurile betonate din incinta (cca. 1500,00 mp) fac legatura intre zona de acces – descarcare

cereale cu zona de bucatarie furajera si acces inspre hale. De asemenea, pentru fluxul de alimentare si livrare de porci, s-au prevazut in incinta drumuri pietruite perimetrale halelor de ingrasare (cca. 1100 mp).

Structura rutiera a cailor de acces si a platformelor carosabile este compusa din 30 cm balast compactat, 15 cm piatra sparta compactata si 20 cm beton armat cu plase, dale prefabricate si borduri din beton.

Elemente specifice Nr. crt.

Denumire intrări anuale Cantitate U.M.

1 Furaje / cereale max 1368 tone/an 2 Productivitate pregatire furaje max 1,6 tone/h 3 Curent electric �i echivalent termic 200 kw/h 4 Consumul total mediu de apa - Q zi mediu 17,88 mc/zi 5 Consumul mazim de apa - Q zi max 24,55 mc/zi 6 Captare apa din putul forat - Q med 0,6 l/sec 7 Capacitatea de cazare/numar porci max 1900 capete/ciclu 8 Cicluri de crestere 3 cicluri/an 9 Consum apa / zi / porc 2 ÷ 8 l/zi/porc 10 Dejectii din ferma - lichid cca. 3 l/zi/porc 11 Dejectii din ferma - lichid 5,7 mc/zi 12 Dejectii din ferma - solid – namol/compost cca. 1,5 kg/zi/porc 13 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 2,6 mc/zi 14 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 720 mc/an 15 Dejectii din ferma - solid – namol/compost 786,6 t/an

1 ciclu = 3 luni = 92 zile → 3 cicluri = 276 zile/an




77

Consumul de apa pe zi / porc este de cca 1-2 litri pentru un purcel de 25 kg si cca. 5-8 l pentru un porc de 110 – 120 kg.

Cantitatea medie de dejectii pentru un porc de 100 kg sunt: dejectii solide = 1,5 kg/zi/porc ; dejectii lichide = 3 litri/zi/porc.

Materiile prime utilizate in perioada celor celor 3 cicluri/an, cu 1900 de capete/ciclu (cand

animalul va ajunge de la greutatea de 25 kg la 105-120 kg, sunt prezentate in tabelele urmatoare: Consum maxim de materii prime:

Nr. Crt.

Produs

Kg/cap porc/ciclu (1 ciclu = 1900 capete)

Anual (pt.3 cicluri = 3x1900 = 5700 capete)

tone/an 1 Furaje formate din:

- 40 % orz - 40 % grau/porumb - 17 % sroturi (14% soia + 3% floarea soarelui) - 3 % premix

240___ 96 96

40,8

7,2

1368____ 547,2 547,2 232,56

41,04

Total hrana 240 1368

7.3. Impactul produs asupra apelor

Se utilizează apă în scopuri menajere si tehnologice. Sursa de apa potabila (umana si a porcinelor) o constituie un puţ forat de adâncime (cca. 100

m) propus în incinta, prevăzut cu instalaţii de pompare şi distribuţie prin intermediul unei retele de incinta de tip ramificat.


Statia de hidrofor de la gospodaria de apa este prevazuta cu pompa de lucru si pompe de incendiu. In cadrul rezervorului v-a exista permanent o rezerva de incendiu intangibila de 20 mc, prevazuta cu racord de tip A pentru alimentarea autospecialelor in caz de incediu

Apele uzate menajere provenite de la zona administrativa se vor colecta într-un bazin

vidanjabil cu volumul util de 12,50 mc, realizat din beton armat, îngropat. Acesta va fi vidanjat periodic.

Apele uzate tehnologice (dejectiile) rezultate din procesul de crestere si ingrasare se vor colecta în bazinele amplasate sub hale, cu o capacitate totala de 1750 mc / hala. Dupa 6-9 luni, dejectiile devin material de compost, utilizat ca îngrasamânt natural în agricultura. Apele uzate provenite de pe platforma spatiului de necropsie se vor colecta intr-un bazin vidanjabil, îngropat, de capacitate 2 mc.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu se găsesc ape de suprafaţă. Apele subterane sunt cantonate la adâncimi de min. 10 m. Specificul activităţii şi al lucrărilor de construcţie (fundaţii, etc.) nu implică un impact asupra dinamicii sau calităţii apelor subterane. Nămolul fermentat rezultat din proces îndeplineşte cerinţele de calitate impuse de legislaţia în vigoare. Distribuirea acestuia pe terenuri agricole se va face cu respectarea „bunelor practici agricole” şi a normelor legislative care reglementează conţinutul de azot din soluri.

►Impactul asupra factorului de mediu apă este NESEMNIFICATIV, in condiţiile respectării normelor tehnice de exploatare a fermei.




78

7.4. Impactul produs asupra aerului În perioada de exploatare, în ferma de suine, prin specificul său, se poate produce poluarea

aerului cu praf, emisii de noxe gazoase chimice �i biologice, zgomot �i vibra�ii, astfel: - Poluarea cu pulberi în suspensie - pe drumul de acces în afara fermei, în perioadele secetoase

�i este generat de mijloacele de transport specifice activită�ii în ferma (surse mobile, nedirijate - autospeciale pentru transport furaje/cereale �i pentru transport animale vii, autospeciale pentru vidanjare, autoturisme).

În incinta fermei nu se produc poluări cu pulberi în suspensie, ca urmare a modului de amenajare a acesteia �i a utilajelor tehnologice din dotare (drumuri si platforme betonate, viteza redusa de circulatie, încărcare/descărcarea cerealelor se face în spa�ii închise, amenajare spa�ii verzi).

- Emisii de noxe gazoase de e�apament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire �i mijloacelor de transport - noxe gazoase de ardere care contin: NOx, CO, CO2, SO2, compu�i organici volatili (COV), pulberi, hidrocarburi nearse.

- Emisiile de noxe biologice, specifice procesului tehnologic de cre�tere a porcinelor, se produc în spa�iile de cazare a animalelor vii �i în procesul de colectare a dejec�iilor (bazinele de stocare amplasate sub cele 2 hale). Acestea sunt efluen�i gazo�i, care con�in: amoniac (NH3), metan (CH4), N2O, hidrogen sulfurat (H2S), CO2;

- Emisii de mirosuri datorate amoniacului si hidrogenului sulfurat din hale. Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă impact

potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului înconjurător. ►Mediul este afectat în limite admise – fără efecte cuantificabile. ►Impactul asupra factorului de mediu AER este NESEMNIFICATIV 7.5. Impactul produs asupra solului si subsolului Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea necorespunzătoare a

nămolului fermentat, ca îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă sunt:

- materii organice/cadavre depozitate necorespunzător - deşeuri depozitate necorespunzător - pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje

Utilizarea nămolului în agricultură se va face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul

periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Deva.

Lucrările de amenajare a fermei pot aduce modificări asupra terenului din punct de vedere fizic

(sapare, compactare, tasare) asupra solului faţă de situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt




79

nesemnificative. Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie a

factorului de mediu sol. Se consideră că in incinta fermei nu vor fi emisii semnificative pe sol. Planificarea şi

efectuarea lucrărilor de verificare – întreţinere – reparatii a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor din ferma precum şi planificarea riguroasă a tuturor activitatiilor, vor preveni apariţia unor emisii pe sol, in subsol şi in apa subterană.

Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect, platforme betonate, instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform normelor, poluarea solului va fi evitată.

►Impactul asupra factorului de mediu sol este NESEMNIFICATIV 7.6. Impactul produs asupra biodiversităţii Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se

alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante sau animale incluse în arii protejate sau cu importanţă economică.

►Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERSITATE este NESEMNIFICATIV 7.7. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective, condiţii culturale, etnice,

patrimoniul cultural Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :

- pieţii de muncă ; - investiţiilor locale şi dinamicii acestora; - activităţilor agro-zootehnice.

Realizarea investiţiei se preconizează că va avea un impact social pozitiv din următoarele considerente:

- necesarul de personal va fi preluat din zonă. - va aduce beneficii financiare prin impozite şi taxe plătite la primărie; Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra

obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice. ►Se identifică un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al zonei 7.8. Masuri de prevenire si protectie: 1. Pentru prevenirea potentialelor accidente se vor instala placute avertizoare in locurile expuse

pericolelor ; 2. Se va intocmi un plan de masuri tehnico-organizatorice de prevenire si stingere a incendiilor

cu responsabilitati ; 3. Ferma va fi prevazuta cu echipamente de protectie pentru stingerea incendiilor, conform

prevederilor legale ; 4. Ferma se va dota cu echipamente si mijloace de stopare a poluarilor accidentale provenite de

la depozitele de dejectii de pe amplasament,




80

5. In timpul lucrului, personalul de deservire trebuie sa poarte echipament de protectie pus la dispozitie de conducerea fermei. Periodic se fac instructaje pentru utilizarea corecta a acestuia ;

6. Se vor face instructaje periodice pentru acordarea primului ajutor in caz de electrocutare, arsuri, loviri, etc.

7.9. Masuri de diminuare a impactului - Utilizarea raţională a apei; - Dotarea societatii cu material de interventie in caz de poluare accidentala si aparitia de riscuri

de scurgere a dejectiilor; - Apele uzate menajere se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie; - Exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune, folosire şi evacuare a apelor,

precum şi a dispozitivelor de măsurare a debitelor în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor;

- Desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, pentru a utiliza eficient resursa de apă si a reduce la minimum pierderile tehnologice;

- Realizarea unui program anual de revizie a instalaţiilor, traseelor, bazinelor de captare/stocare - Eliminarea sau valorificarea ritmică a deşeurilor, conform unui program şi consemnarea

acestor operaţii în registre de evidenţă; - Analiza periodică a calităţii apei subterane şi a solului, (conf cerintelor Autorizatiei de mediu) - La împrăştierea fertilizanţilor naturali, se respecta distanţele de protecţie faţă de sursele de

apă potabilă, faţă de apele de suprafaţă, pentru prevenirea poluării apelor cu nitraţi, nitriti; - Imprăştierea fertilizanţilor se realizează cu tractorul din dotare, cu respectarea strictă a

Codului Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele şi condiţiile optime de împrăştiere. - Este necesar ca utilajele de exploatare si mijloacele de transport: ▪ sa fie verificate tehnic si să nu prezinte defectiuni prin care să aibă loc scurgeri de

motorină, uleiuri, etc. ▪ alimentarea cu motorină si schimbul de ulei nu se va face în incinta fermei, iar in cazuri

de urgenta sau scurgeri de ulei, remedierea se va face in locuri special amenajate (pe platforma betonata).

▪ reparatiile se vor executa în ateliere speciale, nu in incinta fermei; ▪ spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, nu in incinta fermei; ▪ orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă sigurantă în exploatare din punct de vedere

al protectiei mediului va fi oprit sa lucreze; - Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate in containere

speciale amplasate in locuri protejate; - Buna gospodarire a dejectiilor; - Lucrările de transport şi împrăştiere a fertilizanţilor se vor planifica în zilele lucrătoare,

evitându-se sărbătorile şi zilele de repaus săptămânal; - Realizarea unui plan de management al dejectiilor - Infrastructurile vor fi executate din beton care se va impermeabiliza şi hidroizola, pentru

prevenirea exfiltraţiilor. - Canalizarea tehnologică se va executa din conducte din P.V.C., rezistente la coroziune.




81

- Deseurile menajere si tehnologice vor fi depozitate temporar in containere speciale si preluate de firme specializate. Vor fi prevăzute platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice.

- Cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si eliminate prin intermediul firmelor secializate.

- Apele menajere se vor stoca în bazin subteran etanş, de unde se vor transporta cu autovidanja la o staţie de epurare autorizată;

- Deşeurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locurile special amenajate; - Se vor face verificări periodice ale bazinelor de stocare a dejecţiilor si a platformei pentru

stocarea temporară a altor deseuri rezultate din activitatea fermei, pentru a evita poluările accidentale - Pardoselile din hale si zonele active vor fi impermeabile şi uşor de curăţat; - Apele pluviale vor fi colectate prin rigole şi evacuate in mediu fără conţinut de uleiuri sau alte

produse toxice sau periculoase - Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale; - Controlul traficului auto in interiorul amplasamentului; - Intretinerea drumurilor de acces; - Stropirea drumului pe perioadele secetoase CONCLUZII Avand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte

componenta a continutului Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, în condiţiile respectării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, alături de măsurile de reducere a poluării factorilor de mediu, se apreciază impactul ca fiind în limite admisibile.




82

ANEXE PIESE DESENATE pl. nr. 1. Plan de incadrare in zona a adapostului pentru ingrasarea suinelor Varmaga 1 2. Plan de situatie incinta adapost pentru ingrasarea suinelor Varmaga 2 3. Schema generala flux tehnologic 3




83

FOAIA FINALA Lucrarea: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

PENTRU

ADĂPOSTUL PENTRU ÎNGRĂŞAREA SUINELOR, LOCALITATE V ĂRMAGA,

COMUNA CERTEJU DE SUS, JUDEŢUL HUNEDOARA

Faza / Etapa : D.T.


Beneficiar : SC AGRO COMPLEX ALEX SRL Lucrarea contine un numar total de 83 pagini scrise si 3 piese desenate . Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactata de ing. Moga Marinela . Lucrarea a fost multiplicata intr-un numar de 3 ( trei ) exemplare, a caror destinatie este urmatoarea : - exemplarul nr. 2 S.C. CEPROMIN S.A. DEVA - exemplarul nr. 1, 3 SC AGRO COMPLEX ALEX SRL Sef proiect specialitate ing. Moga Marinela ___________ Responsabil S.M.C. ing. Oncu Voicu ___________




84

ANEXE: Plan de incadrare in zona:

raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiapmhd-old.anpm.ro/files/apm...

Documents