raport la studiul de evaluare a impactului ...apmms-old.anpm.ro/files/apm mures/reglementari...s.c....

S.C. GEOPETROL S.A.

Registrul comerŃului nr. J29 / 134 / 18.02.1999, Cod unic de înregistrare : RO11484100, Capital social : 90.000 LEI

Bd. Bucureşti nr. 37, 100520, Ploieşti, Prahova, Telefon: 0244 - 513777/ int. 161 Fax: 0244 - 575412

Document: GM01DM00 Pag. 1 din 118 Fisier : gm01dm00.doc

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL

“INSTALAłIE DE COMPRIMARE ŞI USCARE GAZE NATURALE

AFERENTE DEPOZITULUI SĂRMĂŞEL”

PROIECT NR. 130/781

0 06. 2013 Emis pentru avizare ing. Diaconu Mădălina

ing. Stroe Laura

Rev. nr. Data Descriere Elaborat

Şef proiect Consilier

CLIENT: S.N.G.N. ROMGAZ MEDIAŞ

S.I.S.G.N. Ploieşti

Codul documentului

GM 01 DM 00

S.C. GEOPETROL S.A.

PROIECT NR. 130/781 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL “INSTALAłIE DE COMPRIMARE ŞI USCARE GAZE NATURALE AFERENTE DEPOZITULUI SĂRMĂŞEL”

Document :GM 00 DM 00 Pagina 2 din 118 Fişier : gm 00dm00

C U P R I N S

1. INFORMAłII GENERALE ............................................................................................................................... 6 1.1. TITULARUL PROIECTULUI ............................................................................................................. 6 1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................................................................... 6 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................................ 6 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................. 6 1.4.1. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ŞI A CERINłELOR DE AMENAJARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI ÎN TIMPUL FAZELOR DE CONSTRUCłIE ................................................................................................................................................ 8 1.4.2. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ŞI A CERINłELOR DE AMENAJARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI PE PERIOADA DE FUNCłIONARE ...... 15

1.5. DEZVOLTĂRI VIITOARE ...................................................................................................................... 15 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCłIONARE ŞI A ETAPEI DE CONSTRUCłIE ŞI ............ 16 MONTAJ ................................................................................................................................................................. 16 1.7. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA CE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ............. 16 NECESARE ASIGURĂRII PRODUCłIEI ............................................................................................... 16 1.8. INFORMAłII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANłE SAU PREPARATE CHIMICE UTILIZATE ........................................................................................................................................ 16 1.9. INFORMAłII DESPRE POLUANłII FIZICI. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ .. 19 1.10. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR .............................................................................................. 20 1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTULUI ... 20 1.12. INFORMAłII PRIVIND TERENUL, INFRASTRUCTURA, VALORILE NATURALE ŞI ISTORICE ŞI ZONELE PROTEJATE ................................................................................................. 21 1.12.1. INFORMAłII DESPRE UTILIZAREA CURENTĂ A TERENULUI .......................... 21 1.12.2. INFORMAłII DESPRE INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ ....................................... 21 1.12.3. VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE ...................... 22 1.12.4. ARII PROTEJATE / ZONE PROTEJATE, ZONE DE PROTECłIE SANITARĂ................................................................................................................................................................................. 22

1.13. INFORMAłII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI ..................................................................................................... 23 1.14. MODALITĂłI PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ........................................................................................................................................................... 23

2. PROCESE TEHNOLOGICE ......................................................................................................................... 24 2.1. DESCRIERE PROCES TEHNOLOGIC .......................................................................................... 24 2.2. DESCRIERE ECHIPAMENTE ............................................................................................................ 26 2.3. VALORI LIMITĂ ATINSE PRIN TEHNICI PROPUSE DE TITULAR ŞI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE .......................................................................................................... 28

3. DEŞEURI ............................................................................................................................................................... 30 3.1. GENERAREA DEŞEURILOR ............................................................................................................. 30 3.2.MANAGEMENTUL DEŞEURILOR .................................................................................................... 31

4. IMPACTUL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ........................................................................................................................................................ 33 4.1. APA .................................................................................................................................................................. 33

S.C. GEOPETROL S.A.



4.1.1. CONDIłIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI ................................ 33 4.1.1.1. INFORMAłII DESPRE APA SUBTERANĂ ................................................................ 33 4.1.1.2. CARACTERISTICI ALE ORIZONTULUI DE EXPLOATARE ............................. 33 4.1.1.3. INFORMAłII DESPRE CORPURILE DE APĂ .......................................................... 33 4.1.1.4. DESCRIEREA SURSEI DE ALIMENTARE CU APĂ ............................................. 34

4.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ .............................................................................................................. 35 4.1.2.1. MOTIVAREA METODEI PROPUSE. MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂłIRE A ALIMENTĂRII CU APĂ ........................................................................................................................... 35 4.1.2.2. ALłI UTILIZATORI DE APĂ DIN ZONA DE IMPACT A ACTIVITĂłII .......... 35 4.1.2.3. BILANłUL CONSUMULUI DE APĂ ............................................................................... 35

4.1.3. MANAGEMENTUL APELOR UZATE ..................................................................................... 38 4.1.3.1. DESCRIEREA SURSELOR DE GENERARE A APELOR UZATE ................. 38 4.1.3.2. CANTITĂłI DE APE UZATE EVACUATE ................................................................... 39 4.1.3.3. GRAFICUL GENERĂRII APELOR UZATE ................................................................. 40 4.1.3.4. REFOLOSIREA APELOR UZATE ................................................................................... 41 4.1.3.5. MĂSURI PENTRU REDUCEREA CANTITĂłILOR DE APE UZATE ............ 41 4.1.3.6. DATE PRIVIND EVACUAREA APELOR UZATE .................................................... 41

4.1.4. PROGNOZAREA IMPACTULUI ................................................................................................ 41 4.1.4.1. IMPACTUL PRODUS DE PRELEVARE A APEI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI ............................................................................................................................. 41 4.1.4.2. IMPACTUL PRODUS DE EVACUAREA APELOR UZATE ................................ 41

4.1.5. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .......................................................................... 42 4.1.5.1. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA CARACTERISTICILOR CANTITATIVE ALE CORPURILOR DE APĂ ........................... 42 4.1.5.2. ZONE DE PROTECłIE SANITARĂ ŞI PERIMETRE DE PROTECłIE SANITARĂ ÎN JURUL SURSELOR DE APĂ ............................................................................... 42 4.1.5.3. MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE ALE APELOR ............................................................................................................................................................................ 42

4.2. AER .................................................................................................................................................................. 44 4.2.1. GENERALITĂłI ................................................................................................................................. 44 4.2.1.1. CONDIłII DE CLIMĂ ŞI METEOROLOGICE ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI ............................................................................................................................. 44 4.2.1.2. CARACTERIZAREA SURSELOR DE POLUARE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI ............................................................................................................................. 45

4.2.2. SURSE ŞI POLUANłI GENERAłI .......................................................................................... 45 4.2.2.1. SURSE POTENłIALE DE POLUARE ........................................................................... 45 4.2.2.2. CARACTERISTICILE TEHNICO – CONSTRUCTIVE ŞI FUNCłIONALE ALE SURSELOR POTENłIALE DE POLUARE A AERULUI ............................................. 46

4.2.3. CAUZELE POLUĂRII ...................................................................................................................... 48 4.2.4. POLUANłII ŞI EFECTELE LOR ............................................................................................... 48 4.2.5. METODOLOGIA DE CALCUL A EMISIILOR ŞI IMISIILOR ........................................ 51 4.2.5.2. SURSE FIXE .............................................................................................................................. 52

4.2.6. ZGOMOT ŞI VIBRAłII ................................................................................................................... 63 4.2.6.1. SURSE DE ZGOMOT ŞI VIBRAłII................................................................................. 63 4.2.6.2. NIVELUL DE ZGOMOT ŞI VIBRAłII ............................................................................. 63 4.2.6.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI GENERAT DE ZGOMOT .......... 65 4.2.6.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI GENERAT DE VIBRAłII ........... 65

S.C. GEOPETROL S.A.



4.3. SOLUL ............................................................................................................................................................ 66 4.3.1. DATE GENERALE ........................................................................................................................... 66 4.3.1.1. CARACTERISTICILE SOLURILOR DOMINANTE .................................................. 66 4.3.1.2. CONDIłII CHIMICE DIN SOL, POLUARE EXISTENTĂ ...................................... 68 4.3.1.3. VULNERABILITATEA SOLURILOR ............................................................................... 68 4.3.1.4. TIPURI DE CULTURI DIN ZONA AMPLASAMENTULUI .................................... 68

4.3.2. SURSELE ŞI CAUZELE DE POLUARE A SOLULUI ..................................................... 68 4.3.3. CAUZELE POTENłIALE DE POLUARE .............................................................................. 69 4.3.2. POLUANłI POTENłIALI .............................................................................................................. 69 4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ................................................................................................ 71 4.3.3.1. IMPACTUL PROGNOZAT CAUZAT DE POLUAREA EXISTENTĂ ............... 71 4.3.3.2. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI ....................................................................................... 71

4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A POLUĂRII ŞI IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI .. 71 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ................................................................................................................... 73 4.4.1. DATE GENERALE ........................................................................................................................... 73 4.4.1.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI AMPLASAMENTULUI ............................... 73 4.4.1.2. STRUCTURA TECTONICĂ ŞI ACTIVITATEA SEISMICĂ .................................. 74 4.4.1.3. PROTECłIA ŞI CALITATEA SUBSOLULUI .............................................................. 75

4.4.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA COMPONENTELOR SUBTERANE ........... 75 4.4.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .......................................................................... 76

4.5. BIODIVERSITATEA ................................................................................................................................. 77 4.5.1. DATE GENERALE ........................................................................................................................... 77 4.5.1.1. INFORMAłII DESPRE BIOTOPURILE DE PE AMPLASAMENT ................... 77 4.5.1.2. INFORMAłII DESPRE FLORA LOCALĂ .................................................................... 77 4.5.1.3. INFORMAłII DESPRE FAUNA LOCALĂ .................................................................... 78

4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT ............................................................................................................ 78 4.5.2.1. MODIFICĂRILE BIOTOPULUI DE PE AMPLASAMENT ..................................... 78

4.5.3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂłII ............. 78 4.5.2.2. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI NATURAL ÎN CAZ DE ACCIDENT ........... 78

4.6. PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 79 4.6.1. INFORMAłII DESPRE PEISAJ ................................................................................................. 79 4.6.2. IMPACTUL PROGNOZAT ............................................................................................................ 79 4.6.2.1. TIPURI DE PEISAJ ŞI UTILIZAREA TERENULUI AMPLASAMENTULUI . 79 4.6.2.2. IMPACTUL ASUPRA CADRULUI NATURAL ............................................................ 79

4.6.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .......................................................................... 79 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC...................................................................................................... 80 4.7.1. DATE GENERALE PRIVIND POPULAłIA .......................................................................... 80 4.7.2. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA ACTIVITĂłILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI ASUPRA POPULAłIEI .......................................................................................................................... 80 4.7.3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA ACTIVITĂłILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI ASUPRA POPULAłIEI ....................................................................................... 80

4.8. CONDIłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ..................................... 81 4.9. DESCRIEREA ŞI CUANTIFICAREA EFECTELOR PRIMARE DIRECTE. EFECTELE PE TERMEN LUNG ASUPRA MEDIULUI. SEMNIFICAłIA ŞI IMPORTANłA EFECTELOR PROGNOZATE ..................................................................................... 81

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .................................................................................................................... 88 5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR ................................................................................................. 88

S.C. GEOPETROL S.A.



5.2. ANALIZA IMPACTULUI .......................................................................................................................... 89 6. MONITORIZAREA MEDIULUI .................................................................................................................... 90 7. SITUAłII DE RISC ............................................................................................................................................ 93 7.1. RISCURI NATURALE ............................................................................................................................. 93 7.2. ACCIDENTE POTENłIALE ................................................................................................................. 99 7.3. ANALIZA POSIBILITĂłII APARIłIEI UNOR ACCIDENTE ................................................ 100 7.4. MĂSURI DE SECURITATE, SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ŞI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR .............................................................. 101 7.5.1. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII .......................................................................... 101 7.5.2. APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ............................................................................ 104 7.5.3. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ............................................................... 104

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR ........................................................................................................... 105 9. REZUMAT............................................................................................................................................................ 106

ANEXE:

Anexa nr. 1 Certificat de înregistrare pentru S.C. Geopetrol S.A. de înscriere în Registrul

naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului la poziŃia nr. 13 pentru: RM, RIM, BM, RA;

Anexa nr. 2 Certificat de Urbanism Nr. 53 din 17.10.2012 pentru “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”.

Anexa nr. 3 Planuri: - Plan de încadrare în zonă “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze

naturale aferente depozitului Sărmăşel”, în coordonate STEREO 70 (scara 1:25000) Desen nr. 2849.10.1.R.DS.05002.00;

- Plan de amplasare obiective, Desen nr. 2849.40.1.T.DS.40022.02; - Schema Bloc InstalaŃie de comprimare şi uscare, Desen nr.

2849.10.1.T.DS.40025.03; - Plan general de legături, Desen nr. 2849.40.1.T.DS.40054.05; - Plan ReŃea apă şi canalizare Desen nr. 2849.40.1.I.DS.21053.00.

S.C. GEOPETROL S.A.



1. INFORMAłII GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI Investitor: S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ– Sucursala de Înmagazinare

Subterană a Gazelor Naturale Ploieşti; Adresa: Str. Gh. Grigore Cantacuzino nr. 184, Ploieşti, judeŃul Prahova,

România; Telefon: 0040 244 408100; Fax: 0040 244 545230; Persoane de contact: Director General - Ing. Vasile Cârstea; Şef serviciu ProtecŃia Mediului – Ing. Roşu Marin.

1.2. ELABORATORUL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autor atestat: S.C. GEOPETROL S.A.; Adresa: Bulevardul Bucureşti nr. 37, Ploieşti, judeŃul Prahova, România; Telefon: 0040 244 513 777; Fax: 0040 244 575 412; Director General: Ing. Daniel Rucăreanu. 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI Proiectul propus a se realiza se numeşte “INSTALAłIE DE COMPRIMARE ŞI USCARE

GAZE NATURALE AFERENTE DEPOZITULUI SĂRMĂŞEL”. 1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

InstalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel se va

amplasa pe un teren agricol (arabil), extravilan, situat la nord – est de localitatea Sărmăşel, respectiv la sud de localitatea Sărmăşel – Gară, în partea nord – vestică a judeŃului Mureş, fiind arondat administrativ oraşului Sărmaşu.

Local, terenul este situat la baza versantului vestic al măgurii deluroase la est de cursul de apă Pârâul de Câmpie, măgura respectivă fiind delimitată la nord de culmea Capul Dealului, la vest de Valea Buzei, la sud de Valea Sucoşori şi la vest de valea Pârâul de Câmpie, la altitudinea de 333 m.

Accesul se va asigura din drumul pietruit cu originea în D.J. 151. În Anexa nr. 3 este prezentat Planul de încadrare în zonă pentru “InstalaŃia de comprimare

şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”. Realizarea proiectului “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente

depozitului Sărmăşel” implică următoarele: - lucrări de amenajare teren; - montare filtre coalescere orizontale bifazice, prevăzute cu cartuşe filtrante, în aspiraŃia

staŃiei, montate suprateran (3 bucăŃi);

S.C. GEOPETROL S.A.



- montare rezervoare metalice 30 m3 cu pereŃi dubli, pentru colectare apa şi condens şi scurgeri ulei (2 bucăŃi);

- montare unităŃi de comprimare (4 bucăŃi), respectiv: - montare ansamblu motocompresoare (4 bucăŃi); - montare răcitoare gaze – aer pe refularea compresoarelor (4 bucăŃi); - montare răcitoare apă – aer pentru motor şi compresor (4 bucăŃi); - montare scrubere pentru aspiraŃie şi refularea compresoarelor, (2 x 4 bucăŃi);

- instalaŃie măsură gaze tehnologică; - separatoare verticale finale, prevăzute cu cartuşe filtrante (4 bucăŃi); - montare pod rulant 12,5 tf acŃionat electric, în construcŃie antiexplozivă; - construire hală compresoare; - depozit ulei/antigel; - montare staŃii de uscare gaze (3 bucăŃi); - construire staŃie aer instrumental; - construire complex tehnico – administrativ; - baracă portar; - magazie piese mari; - panou de reglare gaze pentru alimentare motoare compresoare, grup electrogen şi

centrală termică; - coş de gaze; - amenajare parcare auto prevazută cu copertină metalică; - amenajare drum de acces staŃie, drumuri interioare şi alei pentru acces la instalaŃiile

proiectate; - montare împrejmuire şi poartă glisantă cu posibilitate de comandă de la camera de

comandă; - supraveghere video a instalaŃiilor din hala compresoarelor cât şi a incintei staŃiei de

compresoare; - montarea unui sistem de detecŃie gaze, foc şi fum; - centrală termică care să asigure încălzirea sediului administrativ şi a instalaŃiilor

tehnologice din hala compresoarelor; - iluminat interior pentru toate clădirile existente în staŃie; - iluminat exterior în incinta staŃiei de compresoare; - legare la pământ utilaje şi paratrăznete; - montare grup electrogen; - lucrări de automatizare; - lucrări sanitare; - lucrări canalizare ape pluviale, tehnologice şi menajere; - vopsire utilaje, conducte tehnologice supraterane şi clădiri metalice; - protecŃie anticorosivă pentru filtrele separatoare verticale montate la intrarea în staŃie,

separatoarele verticale finale şi protecŃie catodică pentru noile conducte construite în exteriorul staŃiei de compresoare;

- sistem de stingere şi apărare împotriva incendiilor.

Utilajele preconizate a fi utilizate în instalaŃia de comprimare şi uscare gaze, vor îndeplini condiŃiile legale conform normelor ISCIR şi INSEMEX, după caz.

În Anexa nr. 3 este prezentat planul general de legături pentru “InstalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”.

Realizarea proiectului “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel” se va executa având următoarea bază legală:

- Certificat de Urbanism; - Aviz/Acord DirecŃia de Sănătate Publică;

S.C. GEOPETROL S.A.



- Aviz S.C. Romgaz S.A. (sonde de extracŃie, conducte aducŃiune, colectoare gaze, conducte apă);

- Aviz S.C. Electrica S.A. - Aviz alimentare cu apă (primăria oraşului Sărmaşu); - Aviz A.N.I.F. R.A. pentru scoaterea definitivă teren arabil din circuitul agricol; - Aviz de gospodărire a apelor emis de AdministraŃia NaŃională Apele Române S.A. -

DirecŃia Apelor Mureş; - Actul Administrativ al AutorităŃii Competente de ProtecŃia Mediului.

1.4.1. Descrierea caracteristicilor fizice şi a cerinŃelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul fazelor de construcŃie

Realizarea proiectului necesită utilizarea a unei suprafeŃe de 29501 m2, suprafaŃă ce

include amplasare instalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale şi racordul acces. Juridic, terenul ce necesită scoatere definitivă din circuitul agricol aparŃine: S.N.G.N.

Romgaz Mediaş– Sucursala de Înmagazinare a Gazelor Naturale Ploieşti. În anexa nr. 2 este prezentat Certificatului de urbanism Nr. 53 din 17.10.2012. Pentru realizarea obiectivelor proiectul prevede următoarele:

− LUCRĂRI PENTRU AMENAJARE TEREN ŞI TERASAMENTE

• INCINTĂ STAłIE

Terasamente: - volum sol vegetal (28 932 m2 x 0,20 m ) = 5 786 m3 - volum săpătură = 34 120 m3 - volum umplutură = 3400 m3 - suprafaŃă nivelată = 24 810 m2 - suprafaŃă taluze = 3 024 m2 - şanŃ de gardă (120 x 40 x 40 cm) = 260 m - volum săpătură, cutie pat drumuri (4 800 m2 x 0,20 m ) = 960 m3

Suprastructură drumuri interioare 18 cm beton + 30 cm balast: − suprafaŃă carosabilă = 4 320 m2 ŞanŃuri interioare pereate (90 x 30 x 30) cm, L = 820 m + 380 m = 1 200 m

ŞanŃ exterior pereat (120 x 40 x 40) cm, l = 85 m Canal cu grătar carosabil (700 x 400 ) mm, l = 60 m PodeŃe tubulare φ 800 mm l = 5 m: 2 bucăŃi Cutii captare (1,8 x 1,8 x 1,5) m: 3 bucăŃi. Ziduri de sprijin din beton de debleu:

H = 3 m; L = 50 m H = 4 m; L = 180 m

Alei pietonale: L = 730 m l = 0,50 m

• RACORD ACCES (L = 90 m)

Terasamente: - volum sol vegetal ( 516 m2 x 0,20 m) = 103 m3

S.C. GEOPETROL S.A.



- suprafaŃă nivelare = 482 m2 Suprastructură:

− suprafaŃă carosabilă = 482 m2

− LUCRĂRI DE CONSTRUCłII ŞI MONTAJ

• COMPLEX TEHNICO-ADMINISTRATIV

Va fi o clădire din zidărie cu un etaj, învelitoare din tablă Lindab sub formă de Ńiglă şi tâmplărie din aluminiu cu geam termopan, cu dimensiunile de 30 x 12,5 x 6 m şi iIzolaŃia exterioară de 50 mm. La subsol se va afla adăpost ALA cu o suprafaŃă de ≈ 19 m2; La parter se va afla:

- atelierul mecanic ≈ 34,5 m2; - atelierul de sudură ≈ 12,15 m2; - atelierul de AMC ≈ 16,15 m2; - atelierul electric ≈ 16,15 m2; - camera de medie tensiune ≈ 87,40 m2; - camera de joasă tensiune ≈ 81,50 m2; - hol şi casa scării ≈ 66,45 m2; - grup sanitar femei ≈ 6,60 m2; - grup sanitar bărbaŃi ≈ 10,60 m2; - remiză P.S.I. ≈ 6,65 m2.

La etaj se va afla: - camera de comandă comprimare ≈ 67,15 m2; - camera de comandă uscare ≈ 53,15 m2; - birou şef staŃie ≈ 20,85 m2; - sala de şedinŃe ≈ 30,85 m2; - vestiar muncitori ≈ 34,5 m2; - sala de mese ≈ 33,5 m2; - oficiu ≈ 16,15 m2; - hol şi casa scării ≈ 77,65 m2; - grup sanitar femei ≈ 6,65 m2; - grup sanitar bărbaŃi ≈ 12,50 m2.

• BARACĂ PORTAR

Baraca portar va fi o clădire cu dimensiunile 2,45 x 3 x 2,2 m din panouri tristrat aşezată pe o platforma din dale.

• MAGAZIE PIESE MARI

Magazia de piese va fi o clădire cu dimensiunile 16 x 10 x 4 m din panouri tristrat.

• HALA COMPRESOARE ŞI DEPOZIT DE ULEI ŞI ANTIGEL

Hala compresoarelor este o construcŃie cu structura de rezistenŃă metalică, având închiderile şi învelitoarea din panouri tristrat de 5 cm.

S.C. GEOPETROL S.A.



Pentru reparaŃiile curente la podul rulant vor fi prevăzute două scări de acces. Hala este de tip bicompartimentat: într-un compartiment cu dimensiunile de 45 x 20 m se vor monta cele patru compresoare, iar în compartimentul cu dimensiunile de 15 x 20 m se va amplasa gospodăria de ulei şi antigel. Depozitul de ulei şi antigel va fi constituit din:

- rezervor ulei curat cu capacitate de 20 m3; - două pompe cu roŃi dinŃate vehiculare ulei curat; - rezervor tampon ulei curat cu capacitate de 2 m3 montat la aproximativ 3 m înălŃime faŃă de pardoseală; - rezervor scurgeri ulei cu o capacitate de 20 m3 montat semiîngropat; - două pompe cu roŃi dinŃate vehiculare ulei uzat; - rezervor antigel cu capacitatea de 10 m3 montat la aproximativ 0,8 m înălŃime faŃă de pardoseală; - rezervor scurgeri antigel cu o capacitate de 10 m3 montat semiîngropat; - o pompă centrifugă vehiculare antigel; - o pompă manuală vehiculare antigel.

• PARCARE În incinta staŃiei se va amenaja o parcare de maşini cu dimensiunile de 24 x 20 m,

prevăzută cu o copertină şi iluminată corespunzator. • ÎMPREJMUIRE Se va realiza o împrejmuire cu:

- panouri din plasă montate între stâlpi din metal; - poartă de acces glisantă cu posibilitate de comandă de la dispecerat; - poarta pietonală.

• PANOU DE REGLARE ŞI MĂSURĂ GAZE COMBUSTIBILE

Panoul de măsură şi reglare gaze combustibile are rolul de a asigura debitul de gaze la presiunea necesară, pentru alimentarea motoarelor compresoarelor cu gaze, pentru centrala termică şi pentru grupul electrogen. Alimentarea panoului de reglare şi măsură gaze combustibile va fi facută din colectorul de aspiraŃie al halei compresoarelor precum şi din colectorul de refulare.

• FILTRE COALESCERE ORIZONTALE BIFAZICE

La intrarea în staŃia de comprimare, gazele vor trece prin trei filtre coalescere orizontale care au rolul de a separa apa liberă din gaze şi particulele solide înainte de a intra în procesul de comprimare. Intrarea şi ieşirea gazelor din filtre se realizează prin conducte cu diametrul 18” pe care sunt montate robinete şi blinde ochelar pentru izolarea lor. Pentru protecŃia filtrelor acestea sunt prevăzute cu supape de siguranŃă, iar pentru depresurizarea lor au prevăzute racorduri la coşul de gaze al staŃiei.

S.C. GEOPETROL S.A.



• REZERVOARE CU PEREłI DUBLI DE 30 m3

În cadrul instalaŃiei de comprimare au fost prevăzute două rezervoare cu capacitatea de 30 m3, astfel:

- un rezervor de capacitate 30 m3 pentru colectarea apei şi a condensului din filtrele coalescere şi din scruberele montate pe aspiraŃia compresoarelor. - un rezervor de capacitate 30 m3 pentru colectarea uleiului din scruberele existente pe refularea compresoarelor şi din separatoarele finale verticale montate în refularea staŃiei.

Rezervoarele vor fi prevăzute cu racord de intrare Ø 4”, cuple rapide pentru încărcarea cisternelor Ø 4”, opritoare de flăcări, supape de respiraŃie şi traductoare de nivel şi se vor monta în cuve betonate.

• MOTOCOMPRESOARE Pentru comprimarea gazelor a fost prevăzut un ansamblu de 4 motocompresoare într-o

treaptă. Refularea gazelor din staŃia de comprimare se face către staŃiile de uscare în ciclul de

extracŃie, mai departe către S.N.G.N. Transgaz S.A. şi în depozitul de înmagazinare gaze în ciclul de injecŃie.

Măsurarea debitului de gaze se va asigura pentru fiecare compresor în parte, pe linia acestuia de refulare gaze către colectorul de refulare gaze al staŃiei.

• RĂCITOARE GAZ-AER

Prin răcitoarele gaz-aer se asigură răcirea gazelor pe fiecare compresor la o temperatură sub 50°C în ciclul de injecŃie (anotimp cald) şi 30°C în ciclul de extracŃie (anotimp rece).

• RĂCITOARE APĂ - AER

Prin răcitoarele apă-aer se va asigura scăderea temperaturii apei de răcire a compresorului (inclusiv a uleiului de ungere) şi a motorului termic (inclusiv a uleiului de ungere).

• SCRUBERE

Pentru buna funcŃionare a staŃiei de comprimare sunt necesare pentru fiecare compresor un scruber pe aspiraŃie şi un scruber pe refulare.

• INSTALAłIE MĂSURĂ TEHNOLOGICĂ GAZE

Se vor monta două instalaŃii de măsură ultrasonice şi unidirecŃionale cu o capacitate de măsurare de minim 50.000 Nm3/zi şi maxim 5.000.000 Nm3/zi pentru fiecare unitate de măsurare. Diametrele instalaŃiilor de măsură sunt de 20” iar by-pasul comun al celor două instalaŃii are un diametru de 32”.

• SEPARATOARE VERTICALE

Înainte de intrarea gazelor în instalaŃiile de uscare, acestea sunt dirijate printr-o baterie de separatoare verticale finale prevăzute cu cartuşe filtrante şi capace cu închidere rapidă, pentru a se putea realiza o purificare cât mai bună a lor atât în faza de extracŃie prin energie proprie, cât şi

S.C. GEOPETROL S.A.



în faza de extracŃie cu utilizarea compresoarelor, numai pentru gazele de înaltă presiune. Intrarea şi ieşirea gazelor din separatoare se realizează prin conducte cu diametrul 10”. Pentru protecŃia separatoarelor acestea sunt prevăzute cu supape de siguranŃă, iar pentru depresurizarea lor au prevăzute racorduri la coşul de gaze al staŃiei.

• POD RULANT

Se va monta în hala de compresoare un pod rulant de 12,5 tf acŃionat electric, în construcŃie antiexplozivă.

• STAłII DE USCARE GAZE

Pentru a fi livrate în sistemul TRANSGAZ în vederea utilizării la consumul industrial/casnic, gazele extrase de pe structura Sărmăşel trebuie aduse la condiŃiile de calitate impuse prin Ordinul 16/2013 privind aprobarea Codului reŃelei pentru S.N.T.G.N.: punctul de rouă al apei de -15 oC şi punctul de rouă pentru hidrocarburi de 0 oC, la presiunea din punctul de predare. Cantitatea totală de gaze ce va fi supusă procesului de deshidratare va fi:

- Qmin= 1.800.000 Nm3/zi;

- Qmax=9.000.000 Nm3/zi la presiunea de lucru;

- Pmin =20 barg ÷ Pmax =40 barg.

Pentru o mai mare flexibilitate, uscarea gazelor se va face în 3 module distincte, fiecare având capacitatea:

- Qmin= 600.000 Nm3/zi

- Qmax=3.000.000 Nm3/zi la presiunea de lucru

Un modul de uscare gaze cu capacitate maximă de 3.000.000 Nm3/zi gaze şi va cuprinde: - absorber; - unitatea de regenerare TEG cu rolul de încălzire a TEG-ului la o temperatură de

cca 204 – 206oC; - instrumentaŃia de uscare necesară pentru controlul funcŃionării fiecărui modul în

regim normal/avarie, inclusiv controlul capacităŃii va fi concepută astfel încât principalii parametrii de funcŃionare să poată fi monitorizaŃi şi controlaŃi de un panou de automatizare proprie, precum şi de un sistem DCS / SCADA.

• STAłIE AER INSTRUMENTAL

StaŃia de aer instrumental va fi o clădire cu dimensiunile 12 x 8 x 3 m din panouri tristrat cu grosime de 5 cm şi ferestre din profile de aluminiu cu geam simplu cu grosime de 6 mm şi va conŃine: două compresoare aer instrumental

- Debit Q = 440 Nm3 /h fiecare; - Pasp = 1 barg; - Poper = 10,5/11,5 barg; - Pref max = 13 barg.

două instalaŃii condiŃionare (uscare) aer instrumental (cu un punct de rouă – 40 0C). Cele două vase tampon de aer uscat cu capacitatea de 10 m3 fiecare vor fi montate în

exteriorul clădirii de aer instrumental.

S.C. GEOPETROL S.A.



• COŞ DISPERSIE GAZE

Coşul de gaze are o formă cilindrică, fixat la partea inferioară cu şuruburi de fundaŃie. De la bază spre vârf, este compus din trei tronsoane Dn 700/400/200 şi o înălŃime de 20 m. Colectorul de depresurizare gaze este prevăzut cu un opritor de flăcări de linie Dn 400.

• CENTRALA TERMICĂ Centrala termică de 700000 Kcal/h va produce agent termic apă caldă 90˚/70˚C, necesar:

- încălzirii următoarelor clădiri: - Hala de compresoare, gospodărie ulei şi antigel = 315.455 kcal/h - Hala compresoare (extindere ulterioară)=125 437 kcal/h - Sediu administrativ=83 902 kcal/h - Clădire aer instrumental=14 076 kcal/h - Clădire magazie piese mari=23 392 kcal/h - Gospodărie TEG=39 984 kcal/h - Clădire pompe apă incendiu=5 646 kcal/h - Clădire cabină poartă=8 171 kal/h - Centrală termică=2000 kcal/h

- preparării apei calde menajere =30 450kcal/h

Centrala termică este amplasată într-o clădire special amenajată în incinta staŃiei de compresoare.

− SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO ŞI SISTEM DE DETECłIE GAZE, FOC ŞI FUM

− LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

Lucrările de alimentare cu energie electrică în interiorul staŃiei de comprimare gaze la consumatori, se realizează de la cele două transformatoare coborâtoare de tensiune 2 x 1600 kVA 20/0,4 kV, a distribuitoarelor 20kV şi 0,4 kV, a tablourilor electrice amplasate local şi a cablurilor electrice de cupru montate subteran la exterior, aparent, în canale sau sub pardoseală pentru cele montate la interior.

• GRUP ELECTROGEN Pentru alimentarea de rezervă în caz de defecŃiuni în sistemul electric naŃional s-a prevăzut un grup electrogen pe gaze de 1200 kVA. Grupul electrogen va fi de tip containerizat.

• INSTALAłII DE ILUMINAT

- instalaŃii de iluminat interior Se va executa o InstalaŃie de iluminat normal în interiorul tuturor clădirilor. Se va asigura iluminat de siguranŃă în hala compresoarelor, casa pompe PSI, camerele electrice şi camerele de comandă din sediul administrativ, alimentate din Tabloul Iluminat de siguranŃă.

- instalaŃii de iluminat exterior Iluminatul exterior al incintei se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal, echipate cu lămpi cu vapori de mercur de 250 W. Corpurile de iluminat se vor monta pe stâlpii tip SE4.

S.C. GEOPETROL S.A.



Alimentarea circuitelor de iluminat exterior se va face – prin intermediul unor racorduri în cablu de cupru CYAbY 1kV, pozate subteran.

• LEGARE LA PĂMÂNT ŞI PARATRASNET

Se va executa o instalaŃie de protecŃie prin legare la pământ exterioară şi instalaŃii de legare la pământ interioare, interconectate între ele. Se vor lega la instalaŃia de legare la pământ toate echipamentele şi conductele neprotejate catodic, carcasele echipamentelor electrice şi instalaŃia de paratrăsnet. Pentru hala compresoarelor şi instalaŃiile de uscare se vor realiza instalaŃii de paratrasnet, cu dispozitiv de amorsare, care trebuie să asigure o protecŃie la trăsnet nivel întărit I.

− LUCRĂRI DE AUTOMATIZARE

− LUCRĂRI SANITARE InstalaŃiile sanitare din cadrul staŃiei de comprimare şi uscare gaze Sărmăşel se vor realiza în cladirea sediului administrativ şi în clădirea centralei termice. Apa caldă menajeră se prepară în centrala termică în cele două cazane cu funcŃie dublă (încălzire şi preparare apă caldă menajeră).

− LUCRĂRI DE CANALIZARE Colectarea apelor uzate din incinta staŃiei se va face în sistem divizor. Retea canalizare menajeră

Colectarea apelor uzate din incinta staŃiei de comprimare se va face in sistem divizor. Apele uzate menajere colectate de la sediul administrativ vor fi evacuate prin intermediul

unei canalizări menajere la un bazin vidanjabil, impermeabilizat, cu fund etanş cu dimensiunile LxlxH =3mx3mx3m (capacitate utilă=18,0 m3). Bazinul vidanjabil, subteran, va fi amplasat în incinta staŃiei de comprimare. Conductele canalizării menajere vor fi din tuburi din PVC-G Dn 150 şi vor fi montate cu o pantă constructivă de 1 %, descendentă la bazinul vidanjabil. În bazin va fi stocată apa convenŃional curată rezultată din staŃia de epurare mecano-biologică pentru 50 LE (locuitori echivalenŃi).

ReŃea canalizare industrială Canalizarea industrială va prelua scurgeri uleioase din canale în sala compresoarelor şi le va deversa într-un bazin vidanjabil subteran cu dimensiunile LxlxH=2mx2mx3m (capacitatea utilă =8,0 m3), după ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă, cu portanŃă proprie cu debitul de 2 l/s. Separatorul poate prelua o încărcare a influentului de max. 4000 mg /l astfel încât încărcarea efluentului este de max. 5 mg/l.

Colectarea eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se va face prin intermediul unor cămine hidraulice, fiind apoi dirijate către un bazin vidanjabil subteran. A fost prevăzut câte un bazin cu dimensiunile LxlxH=1,5mx1,5mx2m, pentru fiecare modul de uscare (3 bucăŃi).

Pentru colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces, a fost prevăzut un cămin de scurgeri cu dimensiunile 1,5x1,5x 2 m.

Canalizarea industrială se va executa din Ńeavă oŃel Dn 150 şi cămine din beton cu capac din fontă necarosabilă.

Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza

S.C. GEOPETROL S.A.



unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare scurgeri ale Romgaz. ReŃea canalizare pluvială Apele meteorice convenŃional curate vor fi colectate prin rigole şi descărcate în exteriorul staŃiei.

În cadrul proiectului sunt prezentate specificaŃiile privind execuŃia lucrărilor pregătitoare, caracteristicile constructive, tipuri de materiale utilizate, condiŃiile de calitate şi verificare a lucrărilor, probe, încercări, inspecŃii şi teste ale instalaŃiilor.

1.4.2. Descrierea caracteristicilor fizice şi a cerinŃelor de amenajare şi utilizare a terenului pe perioada de funcŃionare Terenul, în suprafaŃă de 29501 m2 pe care se va amplasa instalaŃia aparŃine S.N.G.N.

ROMGAZ S.A. Mediaş – Sucursala de Înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploieşti, conform Actului de Unificare cu Încheiere de Autentificare nr. 09. din 11.01.2012, teren arabil extravilan, cu număr cadastral 50660.

Pe perioada de funcŃionare a instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale nu

sunt necesare alte amenajări. 1.5. DEZVOLTĂRI VIITOARE Amplasamentul actual al staŃiei de comprimare gaze se află la nord de localitatea

Sărmăşel şi la vest de Sărmăşel-Gară, pe o treaptă din versantul sudic al Dealului FînaŃelor, afectată de alunecări active, situaŃie care ar necesită un volum foarte mare de lucrări de consolidare a terenului.

Această situaŃie a determinat soluŃia reamplasării staŃiei pe un teren aflat într-o zonă favorabilă, situat la nord-est de localitatea Sărmăşel, respectiv, la sud de Sărmăşel-Gară.

StaŃia de compresoare Sărmăşel, existentă se află într-un stadiu avansat de uzură, costurile de exploatare sunt foarte mari, iar condiŃiile de exploatare sunt nesigure. Pe de altă parte, în viitor, parametrii de lucru ai staŃiei proiectate se vor modifica faŃă de cei actuali.

Pentru a fi livrate în sistemul Transgaz, în vederea utilizării la consumul industrial/casnic, gazele extrase de pe structura Sărmăşel trebuie să respecte condiŃiile de calitate impuse prin Ordinul Preşedintelui AutorităŃii NaŃionale de Reglementare în Domeniul Energiei 54/2007 privind aprobarea Codului reŃelei pentru S.N.T.G.N.

Pentru asigurarea condiŃiilor de calitate şi exploatarea eficientă a Depozitului subteran de

înmagazinare Sărmăşel s-au prevăzut următoarele investiŃii: - staŃie de comprimare gaze echipată cu compresoare cu piston acŃionate cu motoare termice pe gaze; - staŃie de uscare gaze prin metoda absorbŃiei în trietilenglicool;

Realizarea proiectului va conduce la dezvoltarea utilităŃilor suport prin amenajarea drumului

de acces pe lungimea de 90 m şi construirea unei linii de curent electric din linia de 20 kV aflată în apropiere.

Toate dezvoltările viitoare vor fi conform procedurilor legale aprobate şi vor respecta reglementările legislaŃiei de mediu aplicabile.

Pentru orice activitate viitoare ce se va dezvolta în cadrul depozitului se va solicita un nou acord de mediu.

S.C. GEOPETROL S.A.



1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCłIONARE ŞI A ETAPEI DE CONSTRUCłIE ŞI

MONTAJ Durata de execuŃie a lucrărilor de construcŃii şi montaj va fi de aproximativ 2 ani. FuncŃionarea staŃiei de comprimare va fi de 365 zile/an, iar staŃia de uscare se va utiliza

doar în ciclul de extracŃie (150 zile/an). Durata normată de serviciu pentru instalaŃii este de 25 de ani.

1.7. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA CE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE

NECESARE ASIGURĂRII PRODUCłIEI Gazul de lucru estimat la 900 milioane Nm3/an ce se injectează anual în depozitul de înmagazinare subterană provine din două surse: înaltă şi medie presiune şi va fi livrat în totalitate pe piaŃa internă, în sistemul de conducte existent în două trepte de presiune: medie 12-25 bar, respectiv înaltă presiune 35 – 40 bar, impuse de sistemul de transport existent în zonă. Debitul mediu zilnic comprimat, injectat respectiv, extras va fi de 6 milioane Nm3/zi, 150 zile/an. Refularea gazelor din staŃia de comprimare se face prin staŃia de uscare în ciclul de extracŃie, către S.N.G.N. Transgaz S.A. şi în depozitul de înmagazinare gaze în ciclul de injecŃie.

INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI NECESARUL RESURSELOR ENERGETICE

Tabelul nr. 1.1

ProducŃie Resurse folosite în scopul asigurării producŃiei Denumire Cantitatea anuală

Gaz natural 900 milioane Nm3

Energia electrică din reŃea

gaze naturale: − din ReŃeaua Transgaz – în ciclul de injecŃie

− din sursa proprie – zăcământul Sărmăşel– în ciclul de extracŃie

1.8. INFORMAłII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANłE SAU PREPARATE

CHIMICE UTILIZATE Clasificarea şi etichetarea substanŃelor care se încadrează la categoria „substanŃe

periculoase” s-a realizat conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanŃelor periculoase.

Gradul de toxicitate şi cantitatile estimate ale substanŃelor utilizate sunt redate în următorul

tabel.

S.C. GEOPETROL S.A.



GRADUL DE TOXICITATE AL SUBSTANłELOR UTILIZATE

Tabelul nr. 1.2

Denumirea materiei prime, a substanŃei sau a preparatului

chimic

Cantitatea maximă anuală /

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanŃelor sau a preparatelor chimice

Categorie Periculoase / Nepericuloase

P/N

Periculozitate Faze de risc

Gaz metan 900 mil Nm3 P SubstanŃă extrem de inflamabilă (F+) R12

Antigel 10 m3 N SubstanŃă nocivă R22 Ulei 20 m3 N SubstanŃă nocivă R45

TEG 21600 l/instalaŃie N SubstanŃă nocivă R41

R 37

Conform HG Nr. 1408 din 04.12.2008 periculozitatea substanŃelor utilizate este dată de frazele de risc:

− R 12 – Extrem de inflamabil (substanŃe şi preparate gazoase, care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatură şi presiune ambiantă)

− R 37 - Iritant pentru sistemul respirator; − R 41 – Risc de leziuni oculoare grave; − R 22 - Risc de leziuni oculare grave; − R 45 – SubstanŃe care prezintă risc cancerigen când sunt inhalate.

SubstanŃele şi preparatele chimice utilizate în cadrul instalaŃiei de comprimare şi uscare

gaze naturale sunt însoŃite de fişe de securitate care specifică periculozitatea acestora. În cazul unei depozitării în magazii conforme şi a unei manipulării corespunzătoare nu prezintă risc pentru factorii de mediu.

Conform Anexa nr. 1, Partea 1, gazul natural, în cantitate mai mare de 50 tone, intră sub

incidenŃă HG 804 din 25.07.2007, ca substanŃă periculoasă. Denumire IUPAC: metan / Număr înregistrare CAS: 74-82-8 Formula moleculară: CH4 / Greutate moleculară: 16,042460 g/mol Capacitatea totală de stocare a depozitului subteran este de 900.000.000 Nm3 sau 667080

tone. Gazul vehiculat în cadrul obiectivelor are următoarea compoziŃie.

COMPOZIłIE GAZE VEHICULATE

Tabelul nr. 1.3

CompoziŃie gaz, % mol % molare Ciclu Iarna Vara

Azot 0.7082 0.8307 Dioxid de carbon 0.0780 0.1213 Argon 0.0000 0.0000 Oxigen 0.0000 0.0000

S.C. GEOPETROL S.A.



CompoziŃie gaz, % mol % molare Ciclu Iarna Vara

Heliu 0.0000 0.0000 Metan 97.8558 96.5867 Etan 0.9328 1.6644 Propan 0.3089 0.5810 Isobutan 0.0478 0.0848 Normalbutan 0.0460 0.0863 Izopentan 0.0098 0.0184 Normalpentan 0.0062 0.0133 Hexan 0.0065 0.0131 Heptan + 0.0000 0.0000 Normaloctan 0.0000 0.0000 TOTAL 100.0000 100.0000 Caracterul inflamabil şi exploziv al gazelor naturale este dat de hidrocarburile din

compoziŃia lor. Acestea fac parte din marea clasă a materialelor combustibile. În anumite condiŃii de presiune şi temperatură, hidrocarburile se pot aprinde cu uşurinŃă, iar arderea lor se produce cu viteză mare, dând naştere la incendii şi explozii. În amestecurile gazoase, pericolul apariŃiei exploziilor este dat de concentraŃia gazelor din aer. În prezenŃa unor surse de aprindere, aerul ce conŃine o anumită cantitate de gaze, explodează sau arde, în funcŃie de procentul de gaze existente în aer. Exploziile pot fi produse la concentraŃii de 5 – 14 % metan în aer.

ConŃinutul minim în procente de gaze în aer, la care se produce explozia, se numeşte limită inferioară de explozie, iar conŃinutul maxim se numeşte limită superioară de explozie. Sub limita inferioară, din cauza cantităŃii prea mici de gaze, explozia nu va putea avea loc, vor fi însă condiŃii dăunătoare pentru sănătate şi periculoase pentru viaŃa celor care respiră acest amestec. Peste limita inferioară, din cauza insuficienŃei oxigenului, amestecul nu va exploda, ci se va aprinde. Descompunerea termică oxidativă a metanului poate produce dioxidul de carbon și monoxidul de carbon toxic.

Metanul nu suferă polimerizări accidentale și poate reacționa violent cu pentafuorura de

brom, clor, dioxid de clor, trifluorură de azot, oxigen lichid și difluorura de oxigen.Cea mai bună tehnică de luptă împotriva incendiilor este aceea de a lăsa să ardă gazul care scapă din cilindrii aflați sub presiune. Stingerea incendiilor datorate metanului se face prin închiderea sursei de gaz. Se folosește apa pulverizată pentru a răci containerele expuse la incendii și pentru a proteja personalul care încearcă să astupe scăpările de gaz. Cea mai puternică explozie de metan în aer are loc când un volum de metan este amestecat cu 10 volume de aer (sau 2 volume de oxigen).

S.C. GEOPETROL S.A.



1.9. INFORMAłII DESPRE POLUANłII FIZICI. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ

Tabelul nr. 1.4

Tipul poluării Sursa de poluare

Nr. surse de

poluare

Valori limită de expunere

(Lex)

Poluare de fond

Poluare calculată, produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Măsuri de eliminare / reducere a poluării Pe zona

obiectivului

Pe zona de protecŃie / restricŃie aferentă

obiectivului conform legislaŃiei

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate, cu luarea în

considerare a poluării de fond Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare / reduce-re a poluării

Fonică (în perioada de construcŃie şi montaj)

Utilajele (buldozer, excavator, macara), autocamioane de

transport, autocontainere de ciment, agregate de

cimentare

15 80-87 0 85-98 52-60 - -

Evitarea lucrului în timpul orelor de odihnă, ÎntreŃinerea corespunzatoare a utilajelor, Viteză redusă a autobasculantelor şi transportului agabaritic la trecerea prin localitate

Fonică (în perioada de funcŃionare)

Motoarele electrice ale pompelor, staŃie uscare

staŃie comprimare

18 80-87 0 30-90 46 - -

În situaŃia dată nu necesită măsuri speciale de protecŃie la zgomot, Ńinând cont de măsurile de reducere luate în faza de proiectare.

S.C. GEOPETROL S.A.



Conform HG 493/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valorile de expunere la care se declanşează acŃiunea angajatorului sunt:

− valori de expunere inferioare LEx, 8 h = 80 dB, pvârf = 112 Pa; − valori de expunere superioare LEx,8 h = 85 dB, pvârf = 140 Pa; − valori limită de expunere LEx, 8 h = 87 dB, pvârf = 200 Pa.

unde: LEx – nivel de expunere zilnică la zgomot pvârf - presiune acustică de vârf.

Având în vedere distanŃa până la cele mai apropiate aşezări umane, 500 m localitatea

Sărmaşel, se consideră pe perioada de realizare a lucrărilor, zgomotele generate de utilaje/autovehicule vor creea un disconfort moderat.

Prin realizarea proiectului “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente

Depozitului Sărmăşel” nu se produc radiaŃii luminoase, termice, radiaŃii electromagnetice, sau alte fenomene.

În cadrul lucrărilor nu se utilizează surse de radiaŃii ionizante, sau substanŃe de natură

microbiană. 1.10. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR

Proiectul “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”

a fost propus ca urmare a situaŃiei actuale a staŃiei de comprimare care este amplasată într-o zonă afectată de alunecări active şi se află într-un stadiu avansat de uzură, costurile de exploatare fiind foarte mari, iar condiŃiile de exploatare sunt nesigure.

Prezentul proiect reprezentată singura variantă de amplasarea a staŃiei de comprimare şi

uscare gaze naturale, Ńinând cont de condiŃiile geomorfologice din zonă, de poziŃionarea faŃă de staŃia de compresoare existentă, şi existenŃa grupurilor de sonde în vecinătate.

Amplasarea investiŃiei se va face pe un teren pentru care nu sunt necesare dezafectări,

demolări sau devieri de cabluri electrice/telecomunicatii, ci doar devierea conductei de alimentare cu apă a bazinului de apărare împotriva incendiilor,amplasat în vecinatatea grupului nr. 62, bazin apartinand S.N.G.N. Romgaz – Sucursala Tg. Mureş.

1.11. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTULUI

InstalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente Depozitului Sărmăşel va fi amplasată pe teritoriul administrativ al oraşului Sărmaşu, judeŃul Mureş, la nord – est de localitatea Sărmăşel şi sud de localitatea Sărmăşel Gară, conform planului de amplasare în zonă nr. 2849.10.1.R.DS.05002.00 (1:25.000), prezentat în anexa 3.

Local, terenul este situat la baza versantului vestic al măgurii deluroase delimitată la nord de culmea Capul Dealului, la est de Valea Buzei, la sud de Valea Sucoşori şi la vest de Pârâul de Câmpie.

S.C. GEOPETROL S.A.



Regiunea în care se plasează terenul investigat este localizată în zona nord-estică a

Câmpiei Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmaşului, din grupa regiunilor centrale cu relief deluros, corespunzând în cea mai mare parte cuvetei propriu-zise a Transilvaniei, care sub raport tectonic se caracterizează prin predominarea domurilor din depozitele sarmato-pliocene, dar din care nu lipsesc cutele.

Zona face parte din regiunea domurilor grupei de nord, caracterizată de prezenŃa acelor domuri simple, constituite dintr-o singură boltă.

Câmpia Sărmaşului are caracter deluros şi ea constituie partea cea mai coborâtă (circa 500 m altitudine) a cuvetei transilvane, care în nord ajunge până în zona de contact, iar spre sud, ea depăşeşte cu puŃin Valea Târnavei Mari, axa ei fiind reprezentată de valea largă şi cu terase a Mureşului. Aici se remarcă schimbările hidrografice ce au avut loc pe cumpăna apelor dintre bazinele Someşului şi Mureşului, ca şi prezenŃa numeroaselor cuvete lacustre, ca baze locale de eroziune.

ReŃeaua hidrografică minoră este paralelă şi cu văi asimetrice, orientată de la nord la sud sau invers, iar domurile sunt mai largi şi cu relief caracteristic, reprezentat prin cueste, versanŃi prelungi şi vârfuri izolate (domul Sărmaş).

Procesele actuale de modelare a reliefului sunt foarte intense, eroziunea fluviatilă fiind uşurată mult de energia de relief, de poziŃia intermontană, de litologie (în care şi sarea joacă un rol important), de poziŃia stratelor, de condiŃiile bioclimatice şi activităŃile antropice. 1.12. INFORMAłII PRIVIND TERENUL, INFRASTRUCTURA, VALORILE

NATURALE ŞI ISTORICE ŞI ZONELE PROTEJATE 1.12.1. InformaŃii despre utilizarea curentă a terenului

Proiectul se va realiza pe un teren având categoria de folosinŃă arabil. În anexa nr. 2 este prezentat Certificatul de Urbanism Nr. 53 din 17.10.2012 pentru

“InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel” Realizarea proiectului necesită utilizarea unei suprafeŃe de 29501 m2, suprafaŃă ce include

amplasarea instalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale şi racord acces. Juridic, terenul ce necesită scoatere definitivă din circuitul agricol aparŃine: S.N.G.N.

Romgaz Mediaş– Sucursala de Înmagazinare a Gazelor Naturale Ploieşti. 1.12.2. InformaŃii despre infrastructura existentă Alimentarea cu apă pe perioada lucrărilor de montaj construcŃii

Apa necesară pe perioada realizării proiectului va fi asigurată prin grija Constructorului. Alimentarea cu apă pe perioada de funcŃionare

• Alimentarea cu apă pentru consum menajer Alimentarea cu apă a staŃiei de compresoare şi uscare Sărmăşel se face din conducta Dn 100 aparŃinând Romgaz Târgu-Mureş.

Alimentarea cu apă a grupurilor sanitare din sediul administrativ cât şi a centralei termice se face din rezervorul apă incendiu care va asigura consumul menajer şi umplerea instalaŃiilor interioare de încălzire. Ehipamentul care asigură presiunea în reŃeaua de alimentare cu apă este un hidrofor cu debitul D=0.7l/s, H=25mca, amplasat în clădirea pompe incendiu. ReŃeaua de apă

S.C. GEOPETROL S.A.



de la bazinul de apărare împotriva incendiilor la consumatori, se va executa din Ńeavă din polietilenă PE 80, SDR 11, Dn 25 şi se va monta îngropat respectându-se adâncimea de îngheŃ. Pe branşamentul Dn100 care asigură alimentarea bazinului PSI se va amplasa un cămin de branşament în care se va face măsurarea debitului de apă consumat în staŃia de compresoare.

În căminul de apă se vor monta robinet de branşament şi filtru de impurităŃi tip Y. Conductele de legătură vor fi din Ńeavă de oŃel zincată STAS 7656-90 şi se vor îmbina cu fitinguri din fontă zincată.

• Alimentarea cu apă tehnologică Este necesară pentru completarea circuitului de apă de răcire al compresoarelor.

Umplerea şi completarea cu apă a circuitului de răcire se va face din circuitul de apă dedurizată al centralei termice prin intermediul unei pompe apă adaus cu D=1,2 m3/h, H=8,5 m.c.a. Apa tehnologică este asigurată din aceeaşi sursă de apă.

• Alimentarea cu apă de incendiu

Apa pentru refacerea rezervei de apă de incendiu este asigurată tot din conducta Dn 100 aparŃinând Romgaz Târgu-Mureş.

DistribuŃia apei în centura de hidranŃi se face cu pompele de incendiu care au caracteristicile tehnice :

− D = 36 m3/h. − H = 50 m.c.a.

ReŃeaua de hidranŃi proiectată va fi realizată din conducta Dn 180 mm x 10,7 mm în lungime de aproximativ 600 m, din Ńeavă de polietilenă de înaltă densitate MRS 10 PE 100 SDR 17 şi este de tip inelar. ReŃeaua va alimenta un număr de 12 hidranŃi de suprafaŃă Pn 16 Dn 150 .

Centura de hidranŃi se va alimenta cu apă din rezervorul PSI de 200 m3 nou proiectat. Alimentarea cu apă se va face prin devierea conductei de apă existentă Dn 110 x 309 m x

10 mm din polietilenă de înaltă densitate aparŃinând S.N.G.N. Romgaz – Sucursala Tg. Mureş.

Alimentarea cu energie electrică Lucrările de alimentare cu energie, se vor realiza de la cele două transformatoare

coborâtoare de tensiune 2 x 1600 kVA 20/0,4 kV. Accesul în zonă

Accesul la staŃia de comprimare şi uscare se va face din drumul existent pietruit, la circa 60 m sud – est de grupul de înmagazinare gaze nr. 39, ce are originea în D.J. 151. Drumul de acces se va amenaja pe o lungime de 90 m şi o lăŃime de 5 m. 1.12.3. Valori naturale, istorice, culturale, arheologice

În zona investiŃiei nu există situri arheologice sau valori naturale, istorice sau culturale.

1.12.4. Arii protejate / zone protejate, zone de protecŃie sanitară În zona de influenŃă a proiectului nu există arii naturale protejate şi nici obiective care să

necesite asigurarea protecŃiei sanitare.

S.C. GEOPETROL S.A.



1.13. INFORMAłII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE

PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Natura proprietăŃii pe care va fi amplasată instalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale

Sărmăşel: proprietate privată, a ROMGAZ S.A., conform Actului de Unificare cu Încheiere de Autentificare nr. 09 din 11.01.2012.

Pentru amenajarea / planificarea teritorială în zona amplasamentului proiectului s-a obŃinut

Certificatul de Urbanism Nr. 53 din 17.10.2012.

1.14. MODALITĂłI PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu gaze, alimentarea cu apă, conectarea la

reŃeaua de canalizare şi la căile de acces, vor fi executate în concordanŃă cu proiectul tehnic şi vor respecta legile, normativele şi prescriptiile tehnice în vigoare.

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă industrială se va face din conducta de apă Dn 100 mm, aparŃinând

S.N.G.N. Romgaz – Sucursala Târgu Mureş. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică va fi asigurată prin construirea unei linii de curent cuplată în linia de 20 kV

aflată în apropiere, iar în caz de avarie va intra în funcŃiune un grup electrogen alimentat cu gaze. ReŃea de alimentare cu gaze Gazele necesare functionarii motocompresoarelor, grupului electrogen si centralei termice

vor fi asigurate din sursa proprie. Drum de acces Accesul la staŃia de comprimare şi uscare se va face din drumul existent pietruit, la circa 60

m sud – est de grupul de înmagazinare gaze nr. 39, ce are originea în D.J. 151. Drumul de acces se va amenaja pe o lungime de 90 m şi o lăŃime de 5 m.

S.C. GEOPETROL S.A.



2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. DESCRIERE PROCES TEHNOLOGIC

Fluxuri tehnologice

Gazul vehiculat anual provine din 2 surse: înaltă şi medie presiune şi va fi livrat în totalitate pe piaŃa internă, în sistemul de conducte existent în două trepte de presiune: medie 12-25 bar, respectiv înaltă 35 – 40 bar, impuse de sistemul de transport existent in zonă. Debitul mediu zilnic necesar atingerii capacităŃii depozitului de 900 mil. m3 este de cca. 6 mil.m3/zi şi se consideră că va fi injectat în depozit astfel :

- prin energia proprie a gazelor din conducta de înaltă presiune până la momentul când presiunea de zăcământ nu va mai permite menŃinerea debitului mediu zilnic de injecŃie. În acest moment gazele pot fi preluate din SNT şi injectate cu ajutorul staŃiei de compresoare. - dacă nu se poate asigura debitul gazelor de injecŃie zilnic din conducta de înaltă presiune, se suplimentează debitul cu gaze din conducta de medie presiune. Aceste gaze necesită comprimare.

FLUX TEHNOLOGIC - STAłIA DE COMPRESOARE

Fluxul tehnologic al StaŃiei de comprimare gaze, pe cicluri este următorul:

Ciclul de injecŃie Gazele provenite din reŃeaua TRANSGAZ (gaze de înaltă presiune), măsurate fiscal în InstalaŃia de Separare şi Măsură sunt transportate prin conducta Ø 20”x2450 m către staŃia de comprimare. Gazele provenite din conducta de medie presiune, măsurate în InstalaŃia de măsură gaze fiscală Ø 12”, din cadrul ISM, sunt transportate către staŃia de comprimare printr-o conductă Ø 12”x2493 m. Gazele de înaltă presiune sunt direcŃionate în bateria de filtre coalescere orizontale, sau prin by-passul bateriei catre instalaŃia tehnologică de măsură gaze. În functie de presiune, gazele pot să by-passeze staŃia de comprimare, sau pot fi direcŃionate prin colectoarele de aspiraŃie în scruberele de aspiraŃie ale motocompresoarelor şi intră în treapta de comprimare. După comprimarea gazelor de la 17 barg la 45 barg, acestea sunt direcŃionate prin conducta de refulare către răcitorul cu aer unde sunt răcite la o temperatură de maxim 50 0C. După răcire gazele trec prin scruberul de refulare pentru separarea eventualelor particule de ulei rămase în gaze după comprimare. Din bateria de separatoare sunt dirijate printr-o conductă cu diametrul de Ø 20” x 894 m, către grupurile de injecŃie/extracŃie gaze şi mai departe prin conductele de aducŃiune în zăcământ.

Ciclul de extracŃie Gazele extrase din depozitul subteran prin intermediul sondelor (59) grupate într-un număr de 11 grupuri tehnologice, vor fi uscate în staŃia de uscare. De aici, se vor livra gaze pe linia de medie presiune 10 – 15 bar, prin energie proprie cca. 1-2 milioane Nm3/zi.

După epuizarea energiei de zăcămant se va folosi staŃia de compresoare pentru livrarea gazelor pe treapta de înaltă presiune.

S.C. GEOPETROL S.A.



În ciclul de extracŃie de aproximativ 150 zile/an, gazele, prin conductele de aducŃiune, ajung în grupurile de extracŃie/injecŃie gaze, iar prin reŃeaua de extracŃie ajung în colectorul cu diametrul de Ø 20”x894 m şi direcŃionate în aspiraŃia staŃiei de comprimare şi uscare. În continuare gazele sunt trecute prin bateria de filtre coalescere orizontale unde se va realiza o separare primară a apei de zăcământ şi a impurităŃilor solide, măsurate în instalaŃia de măsură tehnologică. De aici pot fi dirijate către o instalaŃie de uscare şi mai departe prin conducta de 12”x2493 m către Sistemul NaŃional de Transport. Dacă este necesară comprimarea, gazele preluate prin colectoarele de aspiratie intră în scruberele de aspiraŃie unde se realizează o separare superioară a apei de zăcământ şi mai departe în treapta de comprimare. După comprimare, gazele sunt trecute prin răcitorul cu aer unde sunt răcite la o temperatură de maxim 30 0C . După răcire gazele trec prin scruberul de refulare şi prin bateria de separatoare pentru o separare finală a eventualelor particule de ulei rămase în gaze. În continuare gazele intră în instalaŃiile de uscare pentru realizarea unui punct de rouă al apei de -15 oC şi un punct de rouă pentru hidrocarburi de 0 oC, la presiunea din punctul de predare. După uscarea gazelor, acestea sunt dirijate prin colectorul Ø 20”x 2450 m în InstalaŃia de Separare şi Măsură fiscală a Romgaz Ploieşti şi mai departe sunt predate în Sistemul NaŃional de Transport. Procesul se desfăşoară automat, parametrii fiind urmăriŃi atat la un panou local al compresoarelor, cât şi la dispeceratul staŃiei DCS, centralizat, pe calculator, cu posibilităŃi în viitor ca aceşti parametri să fie transmişi şi la dispeceratul Sucursalei de gaze Ploieşti.

FLUX TEHNOLOGIC – STAłIA DE USCARE Uscarea gazelor prin absorbŃie cu TEG are la bază principiul extragerii apei la saturaŃie din gazele umede prin ruperea legăturilor de hidrogen dintre molecula bipolară a apei şi cea de TEG. Procesul are loc într-o coloană de absorbŃie. Gazul uscat iese pe la vârful coloanei, face schimb de căldură cu TEG-ul regenerat, pe care îl răceşte până la o temperatură optimă procesului de absorbŃie (T = ≈ 35°C), după care este vehiculat până la panoul de măsură în vederea livrării la TRANSGAZ. După ce absoarbe apa din gaze, TEG-ul încărcat cu apă iese din coloană şi intră în instalaŃia de regenerare. Regenerarea se face prin reducerea presiunii până la presiunea atmosferică şi creşterea temperaturii până la 204°C – 206°C. Evaporarea apei din TEG-ul umed se realizează într-o coloană de distilare la presiunea atmosferică, pe seama căldurii rezultate din arderea gazului combustibil, într-un arzător montat în camera de combustie. TEG-ul regenerat (uscat) este stocat într-un vas tampon, de unde, cu o pompă, este reintrodus în coloana de absorbŃie. Vaporii de apă şi hidrocarburi rezultaŃi în vârful coloanei de distilare, vor fi utilizaŃi împreună cu gazul combustibil pentru alimentarea arzătorului din camera de combustie. Utilajele care asigură procesul de regenerare (vas detentă, coloană distilare, condensator, refierbător, camera de combustie, vas stocare TEG uscat, pompe ventilatoare), sunt montate pe o construcŃie metalică. Procesul de regenerare este controlat de un PLC (câte unul pentru fiecare modul) montat în camera de comandă pe baza măsurătorilor transmise de aparatura din teren.

În Anexa nr. 3 este prezentată Schema bloc pentru instalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale.

S.C. GEOPETROL S.A.



2.2. DESCRIERE ECHIPAMENTE StaŃia de compresoare

Sunt prevăzute 4 unităŃi de comprimare - compresoare volumice cu piston, acŃionate cu motoare termice pe gaze, cu următoarele caracteristici funcŃionale:

- Capacitate unitate comprimare: 1.500.000 Nm3/zi; - Putere motor compresor : 3000 CP; - Trepte comprimare: 1; - Presiune aspiraŃie: 17 barg; - Presiune refulare:45 barg; - Temperatura de aspiraŃie: 5-20 o C; - Temperatura de refulare: max. 50 o C.

UnităŃile de comprimare vor fi echipate cu:

• ansamblu motocompresoare. La compresoarele volumice creşterea presiunii gazului se

realizează prin închiderea gazului într-un anumit volum şi micşorarea volumului ocupat de gaz până la valoarea corespunzatoare a presiunii urmată de evacuarea gazului la această presiune.

• răcitoare gaze – aer pe refularea compresoarelor asigură răcirea gazelor pe fiecare compresor la o temperatură sub 50°C în ciclul de injecŃie (anotimp cald) şi 30°C în ciclul de extracŃie (anotimp rece). Principalele caracteristici ale acestor răcitoare sunt :

- debit nominal gaze răcite – 1 500.000 Nm3/zi / compresor; - presiune minimă gaze intrare în răcitor : 25 barg; - presiune maximă gaze intrare în răcitor : 45 barg; - temperatura maximă a gazelor în ciclul de extracŃie: 30°C; - temperatura maximă a gazelor în ciclul de injecŃie: 50°C; - ventilatoare acŃionate cu motoare electrice pentru mediul Ex; - răcitoarele vor fi montate pe o structură metalică.

• răcitoare apă – aer pentru motor şi compresor. Prin răcitoarele apă-aer se asigură

scăderea temperaturii apei de răcire a compresorului şi a motorului termic (inclusiv a uleiului de ungere). Principalele caracteristici ale acestor răcitoare sunt :

- temperatura apei intrare (circuitul compresorului): 55°C; - temperatura apei ieşire (circuitul compresorului): 40°C; - temperatura apei intrare (circuitul motorului): 50°C; - temperatura apei ieşire (circuitul motorului): 40°C; - ventilatoare acŃionate cu motoare electrice pentru mediul Ex; - răcitoarele vor fi montate pe o structură metalică.

• scrubere pentru aspiraŃie şi refularea compresoarelor. Pentru buna funcŃionare a

staŃiei fiecare compresor este echipat cu un scruber pe aspiraŃie şi un scruber pe refulare. Intrarea şi ieşirea gazelor din scruberele de aspiraŃie gaze se realizează prin conducte cu Ø 16”, iar pentru scruberele de refulare prin conducte cu Ø 12”. Pentru protecŃia separatoarelor acestea sunt prevazute cu supape de siguranŃă, iar pentru

depresurizarea lor au prevăzute racorduri la coşul de gaze al staŃiei. StaŃia de uscare gaze

S.C. GEOPETROL S.A.



Sunt prevăzute 3 module de uscare gaze cu următoarele caracteristici tehnico-funcŃionale:

− Tip: Uscare cu trietilenglicool. − Coloana: Umplutura structurată. − Debitul de gaze: Nominal: 3 000 000 Nm3/zi. − Minim: 20 % din debitul nominal. − Presiunea de operare: 20-40 barg. − Presiunea diferenŃială: Max: 1 bar. − Presiunea de proiectare a coloanei de uscare: 50 barg de la -29 °C la +50 °C. − Temperatura gazului la intrarea în unitate: Min:8°C (extractie, curgere liberă).

Max:30°C (extracŃie, cu comprimare). − ConŃinutul de apă la intrarea în uscare: Max: 1600 mg/Nm3

Fiecare modul de uscare gaze va fi echipat cu: a) Absorber cu:

- secŃiunea de mijloc –coloana de contact gaz – TEG regenerat (sărac) şi va fi concepută ca umplutură structurată. - “coloana de contact” dimensionată funcŃie de presiune, temperatură şi conŃinutul de apă la saturaŃie a gazului - secŃiunea superioară echipată cu demister, care are rolul de a îndepărta picăturile de TEG eventual antrenate de gazul uscat.

b) Unitatea de regenerare TEG, va asigura încălzirea TEG-ului la o temperatură de circa 204 o – 206 o C şi va fi constituită din :

- coloană de distilare TEG cu condensator reflux ; - coloană de stripare; - refierbător cu cameră de ardere; - vas separator glicol umed – gaze (vas detentă); - vas tampon glicol regenerat ; - filtre pentru glicol (coalescer şi cărbune); - pompe vehiculare glicol regenerat; - schimbătoare de căldură glicol umed/regenerat; glicol/gaze arse; - pompă injecŃie chimicale (antispumant) ; - ventilatoare; - coş dispersie gaze; - conducte de legătură între utilajele componente unităŃii şi robineŃii necesari; - AMC-uri, electrice.

c) InstrumentaŃia de uscare necesară pentru controlul funcŃionării fiecărui modul în regim normal/avarie, inclusiv controlul capacităŃii va fi concepută astfel încât principalii parametrii de funcŃionare să poată fi monitorizaŃi şi controlaŃi de un panou de automatizare proprie, precum şi de un sistem DCS / SCADA. În acest sens, toŃi parametrii de control şi monitorizare vor fi aduşi la limita schidului şi de acolo într-un panou central propriu montată în camera de comandă.

S.C. GEOPETROL S.A.



2.3. VALORI LIMITĂ ATINSE PRIN TEHNICI PROPUSE DE TITULAR ŞI PRIN

CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

Înmagazinarea subterană a gazelor constituie un procedeu eficient, utilizat pe scară largă

în Ńările dezvoltate economic, care are rolul de a acoperi vârfurile de consum de gaze în perioadele reci ale anului. Procedeul implică injecŃia gazelor naturale în depozite naturale subterane, în sezoanele calde ale anului, când producŃia este mare şi consumul scăzut şi extracŃia gazelor în perioadele reci, caracterizate prin consumuri energetice ridicate.

Având în vedere declinul actual al producŃiei interne şi necesitatea importului de gaze, se impune dezvoltarea capacităŃilor de înmagazinare subterane existente, precum şi realizarea unor depozite noi.

Acestor considerente li se adaugă şi cele de ordin economic şi anume: costul mai redus al gazelor naturale din import în perioada caldă a anului, când se realizează depozitarea, faŃă de lunile reci şi necesităŃile economice de utilizare eficientă a conductelor de transport.

Conform Regulamentului de programare, funcŃionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, sunt prevăzute următoarele:

La stabilirea programelor de înmagazinare pe fiecare depozit la nivel de ciclu, lună, zi, oră, operatorii de înmagazinare vor avea în vedere următoarele:

− respectarea ordinii de prioritate în conformitate cu prevederile Regulamentului de acces;

− regimurile tehnologice convenite cu operatorul sistemului de transport pentru fiecare depozit, atât la injecŃie, cât şi la extracŃie;

− regimurile tehnologice optime pentru (SNT) Sistemul NaŃional de Transport, atât la injecŃie, cât şi la extracŃie.

Operatorii de înmagazinare au obligaŃia să asigure condiŃiile pentru funcŃionarea în siguranŃă a infrastructurii de suprafaŃă şi de adâncime a depozitelor subterane, la capacitatea programată.

La terminarea fiecărui ciclu de injecŃie / extracŃie, operatorul de înmagazinare inventariază, pe baza programelor complexe, volumele de gaze naturale înmagazinate. În perioada respectivă se vor efectua toate lucrările de verificare, revizii tehnice, reparaŃii la infrastructura de suprafaŃă şi de adâncime necesare pentru începerea în condiŃii optime a ciclului următor.

Răspunderea pentru respectarea parametrilor tehnologici programaŃi (debit, presiune) revine, după caz, operatorilor de înmagazinare, operatorului de transport şi / sau beneficiarilor, în conformitate cu prevederile contractuale.

RestricŃii tehnice RestricŃiile tehnice care apar în exploatarea depozitelor de înmagazinare subterană a

gazelor naturale sunt determinate de următoarele cauze: − presiunea maximă de regim a infrastructurii de suprafaŃă (staŃii de comprimare, conducte colectoare etc);

− diferenŃa de presiune maxim admisibilă strat-sondă pentru exploatarea la o viteză de filtrare constantă şi pentru menŃinerea caracteristicilor fizice ale straturilor poros-permeabile, atât în ciclul de injecŃie, cât şi în cel de extracŃie;

− modificarea caracteristicilor fizice ale stratului poros-permeabil aflat în exploatare, din cauze naturale sau accidentale;

S.C. GEOPETROL S.A.



− variaŃia numărului de sonde aflate în producŃie şi a aportului de debit al acestora, avându-se în vedere că sondele piezometrice (de urmărire) pot trece în regim de producŃie şi invers în evoluŃia procesului de injecŃie/extracŃie a gazelor naturale;

− exploatarea staŃiilor de comprimare a gazelor naturale, avându-se în vedere realizarea raportului optim de comprimare şi a randamentului maxim al staŃiei;

− operaŃii de revizie sau reparaŃii programate care se impun în urma unor accidente tehnice;

− accidente tehnice care afectează capacitatea de înmagazinare a depozitelor (de exemplu: la nivelul sondelor, sistemului de completare a sondelor, staŃiilor de comprimare, conductelor colectoare, punctelor de predare/preluare comercială a gazelor naturale);

− necesitatea realizării producŃiei zilnice constante. Pentru realizarea în cele mai bune condiŃii a lucrărilor propuse se va urmării încadrarea

acestora în normele legale în vigoare privind protecŃia sănătăŃii populaŃiei şi a factorilor de mediu cu respectarea următoarelor măsuri:

− pentru prevenirea şi reducerea poluării se vor asigura toate măsurile prevăzute în normele de sănătate şi securitate în muncă şi cele de apărare împotriva incendiilor;

− lucrările de construcŃie şi montare a instalaŃiilor aferente se vor executa cu personal de specialitate autorizat;

− deşeurile recuperabile vor fi sortate şi colectate separat, apoi valorificate prin unităŃi specializate;

− toate deşeurile nerecuperabile rezultate se vor transporta la unităŃi specializate; − pentru diminuarea impactului generat în timpul construcŃiei se vor urmări:

- depozitarea corespunzătoare a materialelor de construcŃie astfel încât să nu blocheze căile de acces;

- optimizarea traseului utilajelor care transportă materiale de construcŃie la amplasament şi pe cele nerecuperabile la depozitul de deşeuri;

- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport; - folosirea unor utilaje adecvate şi silenŃioase atât în faza de construcŃie

cât şi de exploatare a instalaŃiei; - îndepărtarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate în urma

lucrărilor. − pentru diminuarea impactului pe perioada funcŃionării se vor utiliza echipamente de ultimă generaŃie, materiale fabricate în concordanŃă cu practicile standard, testate şi conforme cu specificaŃiile de vânzare.

Pentru prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităŃii asupra factorilor de mediu în

perioada de exploatare se vor respecta recomandările celor mai bune tehnici disponibile: − înregistrarea şi utilizarea eficientă a energiei electrice şi optimizarea consumului de apă;

− identificarea şi implementarea programelor educaŃionale şi de instruire pentru personalul din cadrul societăŃii;

− deŃinerea unor proceduri de urgenŃă pentru abordarea incidentelor şi emisiilor neplanificate;

− implementarea unui program de reparaŃie şi întreŃinere, care să asigure că structura şi echipamentele de lucru se află într-o bună stare de funcŃionare.

S.C. GEOPETROL S.A.



3. DEŞEURI 3.1. GENERAREA DEŞEURILOR

� DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE CONSTRUCłIE Deşeurile rezultate pe perioada de construcŃie sunt reprezentate de :

− deşeurile municipale şi asimilabile– cod 20 01; − deşeuri de ambalaje – cod 15 01: − deşeuri din beton – cod 17 01 01; − deşeuri metalice – cod 17 04 07.

Deşeurile municipale rezultate de la personalul care desfăşoară lucrările vor fi colectate

în containere (pubele) închise, etichetate corespunzător, amplasate pe platforma betonată şi predate de beneficiar pe bază de contract.

Se estimează o cantitate de deşeuri menajere de 0,5 kg/ zi/ persoană. Deşeurile de ambalaje vor fi constituite din ambalajele primare , secundare prevăzute

pentru comercializarea şi protecŃia la transport a echipamentelor: − 15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton; − 15 01 02 ambalaje de materiale plastice; − 15 01 03 ambalaje de lemn; − 15 01 04 ambalaje metalice; − 15 01 10* ambalaje care conŃin reziduuri sau sunt contaminate cu substanŃe periculoase.

Acestea vor fi colectate în containere speciale şi evacuate de către antreprenorul lucrărilor. Deşeuri din beton pot fi generate în urma operaŃiilor de asamblare, turnare fundaŃii. Deşeurile metalice (bucǎŃi de Ńeavǎ, resturi metalice de la sudurǎ, bucǎŃi de electrozi) Deşeurile metalice, rezultate vor fi colectate, sortate şi predate spre valorificare, pe bază de contract, unei firme de profil. � DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE A STAłIEI Deşeurile rezultate în perioada funcŃionării staŃiei de compresoare/uscare sunt

reprezentate de: − deşeuri municipale amestecate - cod 20 03 01; − deşeuri metalice (fier vechi) - cod 17 04 05; − uleiuri uzate - cod 13 02 05*; − ambalaje care conŃin reziduuri - cod 15 01 10*; − deşeuri de ambalaje metalice - cod 15 01 04. − ambalaje plastic rezultate de la achiziŃionarea antigelului şi TEG-ului cod 15 01 02; − TEG impurificat cod 05 07 99.

Deşeurile menajere vor rezulta de la personalul de exploatare a obiectivelor. Acestea vor fi colectate în containere (pubele) închise, etichetate corespunzător, amplasate pe platforma betonată şi predate de beneficiar pe bază de contract către firmă de profil.

Deşeurile metalice (fier vechi) pot rezulta în urma operaŃiilor de revizii şi reparaŃii la utilaje şi instalaŃii. Deşeurile metalice (fierul vechi) rezultă pe perioada efectuării reviziilor şi reparaŃiilor la utilaje şi instalaŃii, cantităŃile generate fiind în funcŃie de mărimea reparaŃiilor. Toate deşeurile metalice rezultate sunt sortate şi valorificate la centre de colectare.

Uleiul uzat de la staŃia de compresoare va fi colectat în rezervoare metalice şi depozitate temporar în spaŃii special amenajate (gospodăria de ulei) şi eliminat controlat prin valorificare la firma specializată cu care beneficiarul are încheiat contract.

S.C. GEOPETROL S.A.



Ambalajele care conŃin reziduuri vor fi colectate în containere. Acestea sunt eliminate de pe amplasament la firmă specializată.

Deşeurile de ambalaje metalice vor rezulta din folosirea diferitelor materiale auxiliare (vopseluri, uleiuri) utilizate în lucrările de revizii/reparaŃii. Acestea vor fi colectate în containere speciale şi evacuate de către antreprenorul lucrărilor.

TEG-ul impurificat se va colecta în butoaie de plastic şi se va elimina controlat prin valorificare la furnizorul de TEG.

3.2.MANAGEMENTUL DEŞEURILOR În timpul operaŃiilor de montaj şi exploatare a instalaŃiei se estimează a fi generate

cantităŃile de deşeuri prezentate în tabelul următor.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Tabelul nr. 3.1

Denumirea deşeului

Cantitatea totală

prevăzută a fi generată

Starea fizică

(Solid– S; Lichid–L; Semisolid

– SS)

Codul deşeului

Codul privind principala proprietate periculoasă Periculos – P Nepericulos –

N

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi

generată t/an

Valorifi-cată Eliminată Rămasă

în stoc

Perioda de construcŃie şi montaj

Deşeuri municipale şi asimilabile

0,5 kg/om.zi S 20 03 01 N - X -

Deşeurile de ambalaje

(*) S 15 01 04 N X -

Deşeuri din beton <1% din cantitatea utilizată

S 17 01 01 N - X -

Deşeurile metalice

(*) S 17 04 07 N X - -

Perioda de funcŃionare Deşeuri municipale amestecate

0,5 kg/zi/operator S 20 03 01 N - X -

Deşeuri metalice (Fier vechi)

(**) S 17 04 05 N X

Ulei uzat (**) L 13 02 05* N - X - Ambalaje care conŃin reziduuri

(**) S 15 01 10* P - X -

Deşeuri de ambalaje metalice

(**) S 15 01 04 N - X -

TEG impurificat (**) L 05 07 99 P - X - (*) CantităŃile de deşeuri generate nu pot fi estimate în această etapă, antreprenorul va Ńine evidenŃa acestora conform HG 856/2002 (**) CantităŃile de deşeuri generate sunt în funcŃie de caracteristicile tehnice ale instalaŃiilor oferite de furnizor.

S.C. GEOPETROL S.A.



Deşeurile rezultate în perioada execuŃiei proiectului vor fi evacuate de pe amplasament prin grija firmei constructoare în vederea procesării sau predării la centre speciale de colectare, reciclare.

Deşeurile rezultate în urma operaŃiilor de revizie, RK, sunt evacuate de pe amplasament prin grija firmelor specializate care execută lucrările respective.

În vederea eliminării impactului negativ al deşeurilor asupra mediului şi sănătăŃii umane se va Ńine cont de următoarele :

− se va Ńine evidenŃa strictă a cantităŃilor şi tipurilor de deşeuri produse şi a operaŃiunilor cu deşeuri conform prevederilor HG 856/2002;

− respectarea Legii 211/2011 şi a Ordinului 794/2012 − respectarea OUG 16/2001 republicat cu completările ulterioare privind gestionarea deşeurilor reciclabile şi a HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

− este interzisă abandonarea deşeurilor sau depozitarea în locuri neautorizate; − toate deşeurile vor fi depozitate astfel încât să prevină orice contaminare a solului şi să reducă la minim orice degajare de emisii fugitive în aer;

− zonele de depozitare vor fi clar marcate şi semnalizate, iar containerele vor fi inscriptionate;

− nu se va depăşi capacitatea de depozitare a containerelor; − transportul deşeurilor periculoase se va face de către operatorii de transport autorizaŃi, care deŃin autorizaŃie de mediu, licenŃă de transport mărfuri periculoase.

Toate tipurile de deşeuri rezultate vor fi eliminate de pe amplasament şi depozitate pe baza

contractelor încheiate cu firme autorizate.

S.C. GEOPETROL S.A.



4. IMPACTUL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.1. APA 4.1.1. CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.1.1. InformaŃii despre apa subterană

Datorită reliefului dispus neuniform, apele freatice din Câmpia Transilvaniei sunt dispuse la adâncimi diferite iar alimentarea acestora se face direct din precipitaŃii, din reŃeaua râurilor sau prin scurgerile de pe versanŃi. InsuficienŃa apelor freatice se datorează prezenŃei structurii impermeabile de la suprafaŃă care determină scurgerea apei, în detrimentul infiltrării acesteia.

Din punct de vedere hidrogeologic, prezenŃa apei subterane are o variaŃie deosebit de accentuată. ReŃeaua hidrografică a zonei este de tip torenŃial cu bazine reduse, cu pantă mare, ce se varsă în Pârâul de Câmpie.

Apa subterană este cantonată într-un acvifer freatic la nivelul deluviului, la adâncimi cuprinse între 7 – 8 m la partea superioară a zonei şi 1,00 - 1,50 m la bază.

Pentru identificarea situaŃiei apei subterane în vederea adoptării măsurilor privind

protejarea fundaŃiilor împotriva infiltraŃiilor acesteia şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice; în perioada 01.06. ÷ 09.06.2011, s-au executat următoarele foraje până la adâncimea de 10 m:

- 6 foraje (F1, F2, F3, F4, F5, F6) pe locaŃia propusă pentru hală compresoare; - 3 foraje (F7, F8, F9) pe locaŃia propusă pentru module uscare; - 1 foraj (F10).pe locaŃia propusă pentru complexul tehnico-administrativ.

S-au identificat infiltraŃii de apă în forajele F2, F4, F5şi F6, pe următoarele intervale de

adâncime:

-5,80 ÷ -9,20 m F2 -6,00 ÷ -9,80 m F4 -9,00 ÷ -9,50 m F5 -7,40 ÷ -7,60 m F6

4.1.1.2. Caracteristici ale orizontului de exploatare

Orizonturile de apă subterană din zona amplasamentului propus nu sunt exploatate. 4.1.1.3. InformaŃii despre corpurile de apă

Apele de suprafaŃă din zona analizată aparŃin Bazinului Hidrografic Mureş. Cele mai apropiate cursuri de apă de suprafaŃă, faŃă de amplasamentul staŃiei, sunt:

- Pârâul de Câmpie, la distanŃa de 230 m; - Valea Sucoşori, situată la distanŃa de 540 m.

S.C. GEOPETROL S.A.



Pârâul de Câmpie sau Valea Luduşului, Valea Zaului, Valea Sărmaşului este afluent dreaptă al râului Mureş. Pârâul de Câmpie se varsă în Mureş în zona oraşului Luduş. Pârâul de Câmpie are o pantă mică având o vale îmbătrânită. Izvorăşte la 410 metri altitudine în judeŃul BistriŃa-Năsăud.

Principalele caracteristici ale Pârâul de Câmpie sunt:

− cod cadastral IV–1.78; − lungimea cursului râului - 59 kilometri; − suprafaŃa bazinului hidrografic - 643 kilometri2; − pe cursul pârâului s-au creat multe lacuri folosite ca şi crescătorii de peşte; − cei mai importanŃi afluenŃi sunt: Ciciana Mare, Răzoare, Şesu, Valea Morii, Sarchii.

4.1.1.4. Descrierea sursei de alimentare cu apă

Alimentarea cu apă în scopuri menajere, tehnologice şi pentru apărarea împotriva incendiilor din cadrul instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale Sărmăşel se face din conducta Dn 100 aparŃinând Romgaz Târgu-Mureş.

Alimentarea cu apă pentru consum menajer Alimentarea cu apă a grupurilor sanitare din sediul administrativ cât şi a centralei termice

se face din rezervorul de apă pentru apărarea împotriva incendiilor care va asigura consumul menajer şi umplerea instalaŃiilor interioare de încălzire.

Presiunea în reŃeaua de alimentare cu apă va fi asigurată de un hidrofor cu debitul D=0.7 l/s, H=25 mca, amplasat în clădirea pompe incendiu.

ReŃeaua de apă de la bazinul de apărare împotriva incendiilor la consumatori, este executată din Ńeavă de polietilenă PE 80, SDR 11, Dn 25, montată îngropat. Alimentarea bazinului de apărare împotriva incendiilor este asigurată de branşamentul Dn100 prevăzut cu cămin apometru pentru măsurarea debitului de apă consumat in staŃie.

Conductele de legătură sunt fabricate din Ńeavă de oŃel zincată.

Alimentarea cu apă tehnologică Apa necesară pentru completarea circuitului de apă de răcire al compresoarelor este

asigurată cu apă dedurizată de la centrala termică prin intermediul unei pompe D=1,2 m3/h, H=8,5 m.c.a.

Alimentarea cu apă de incendiu DistribuŃia apei în centura de hidranŃi se face cu pompele de incendiu care au următoarele

caracteristicile tehnice: D = 36 m3/h. H = 50 m.c.a. ReŃeaua de hidranŃi tip inelar este realizată din conductă din Ńeavă de polietilenă de înaltă

densitate MRS 10 PE 100 SDR 17 cu Dn 180 mm x 10,7 mm în lungime de aproximativ 600 m. ReŃeaua alimentează 12 hidranŃi de suprafaŃă Pn 16 Dn 150 . Centura de hidranŃi se alimentează cu apă din rezervorul PSI de 200 m3 .

S.C. GEOPETROL S.A.



4.1.2. Alimentarea cu apă

4.1.2.1. Motivarea metodei propuse. Măsuri de îmbunătăŃire a alimentării cu apă

Alimentarea cu apă este necesară pentru: − nevoi igienico – sanitare; − alimentarea centralei termice pentru producerea agentului termic; − igienizat spaŃii de lucru (grupuri sociale, platforma hală de compresoare şi depozit de ulei);

− completarea apei în scopuri tehnologice pentru răcirea compresoarelor; − asigurarea rezervei de apă pentru apărarea împotriva incendiilor;

Sursa de apă a obiectivului este conducta Dn 100 apartinând Romgaz Târgu-Mureş. Alimentarea cu apă în scopuri igienico – sanitare se asigură din rezervorul de apărare

împotriva incendiilor cu o capacitate de 200 m3. Alimentarea cu apă în scopuri tehnologice şi asigurarea rezervei de apă pentru incendiu se

va realiza din acelaşi rezervor. Centrala termică va funcŃiona în sistem închis (cu recuperarea integrală a agentului termic)

şi va asigura agentul termic pentru încălzirea clădirilor . Apa pentru igenizat spaŃii se foloseşte pentru igenizarea grupurilor sociale, spălarea

platformelor hală compresoare şi depozit ulei. Pentru răcirea compresoarelor sunt prevăzute baterii compuse din două răcitoare la fiecare

cazan. Conform specificaŃiilor tehnice se va utiliza ca agent de răcire glicol şi apă în proporŃii egale, cu un debit de 100 m3/h. 4.1.2.2. AlŃi utilizatori de apă din zona de impact a activităŃii

În zona amplasamentului instalaŃiilor din cadrul Depozitului de înmagazinare Sărmăşel nu există şi nu sunt prognozaŃi alŃi utilizatori de apă. 4.1.2.3. BilanŃul consumului de apă

1. Necesarul de apă potabilă pentru nevoi igienico – sanitare. Debitele de apă (necesarul şi cerinŃa) pentru satisfacerea nevoilor igienico – sanitare ale

personalului din cadrul staŃiei., s-au calculat conform STAS 1478 / 1990 şi SR 1343-1/2006. - Debitul mediu zilnic Q zi med reprezintă media volumelor de apă utilizate zilnic în decursul

unui an, [m3/zi]:

( ) ( )∑ ∑= =

⋅==

n

k

m

i

smedzi iqiNanVol

Q1 11000

1

365

.

- Debitul zilnic maxim Q zi max reprezintă volumul de apă utilizat în ziua cu consum maxim în decursul unui an, [m3/z]:

S.C. GEOPETROL S.A.



( ) ( ) ( )∑ ∑= =

⋅⋅=

n

k

m

i

ziszi iKiqiNQ1 1

max1000

1

- Debitul orar maxim Q or max reprezintă valoarea maxim[ a consumului orar din ziua de consum maxim, [m3/h]:

( ) ( ) ( ) ( )∑ ∑= =

⋅⋅⋅=

n

k

m

i

orzisor iKiKiqiNQ1 1

max.1000

1

unde: Ni – reprezintă numărul de utilizatori (personal administrativ şi muncitor), 42 persoane/zi; qs – este debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o

activitate normală [l/consumator şi zi], 50 l pentru un muncitor pe schimb Kzi – coeficient de variaŃie zilnică; se exprimă sub forma abaterii valorii consumului zilnic

faŃă de medie, adimensional, 1.4. Kor– coeficient de variaŃie orară, 2.

Q zi.med. = 6,30 m3/zi.

Q zi max. = 7,56 m3/zi.

Q or max. = 0,882 m3/zi.

CerinŃă apă

spmedzimed KKQC ⋅⋅=

spzi KKQC ⋅⋅= maxmax

sporor KKQC ⋅⋅= max

unde: Ks – reprezintă coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităŃilor proprii ale

sistemului de alimentare cu apă – 1,02; Kp – coeficient de suplimentare a cantităŃii de apă pentru acoperirea pierderilor de

apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor – 1,15.

C zi med =7,27 m

3/zi=0,302 m3/h=0,084 l/s; C zi max =9,45 m

3/zi=0,39 m3/h=0,109 l/s; C or max=0,882 m

3/h Debite caracteristice necesarului de apă conductele de distribuŃie a apei reci în

scopuri menajere Debitele de calcul pentru conductele de distribuŃie a apei reci în scopuri menajere şi calde

se determină conform STAS 1478-90.

Ecbaqc ⋅⋅⋅=

unde: qc - reprezintă debit de calcul [l/s];

E – suma echivalenŃilor punctelor de consum alimentate de conducta respectivă; a – coeficient adimensional în funcŃie de regimul de furnizare al apei în reŃeaua de

distribuŃie; b – coeficient adimensional în funcŃie de felul apei (rece/caldă); c – coeficient adimensional în funcŃie de destinaŃia clădirii.

S.C. GEOPETROL S.A.



ObservaŃie: La valori ale lui E ≥ 36,0, qc se calculează cu următoarea formulă:

qc = a · b · E

qc = 0,15.0,7.6=0,63 l/s

2. Necesarul de apă pentru igenizat spaŃii de lucru

Necesarul de apă pentru igienizat spaŃii de lucru, se determină conform SR 1343/1-06 pe

baza unei norme specifice de 1,5 – 5 l/m2.zi. Hala compresoarelor va avea o suprafaŃă de 1200 m2. Se consideră o suprafaŃă ce

necesită igienizare de 400 m2.

Complexul tehnico-administrativ este compartimentat astfel: subsol:

- adăpost ALA cu o suprafaŃă de ≈ 19 m2; parter:

- atelierul mecanic ≈ 34,5 m2; - atelierul de sudură ≈ 12,15 m2; - atelierul de AMC ≈ 16,15 m2; - atelierul electric ≈ 16,15 m2; - camera de medie tensiune ≈ 87,40 m2; - camera de joasă tensiune ≈ 81,50 m2; - hol şi casa scării ≈ 66,45 m2; - grup sanitar femei ≈ 6,60 m2; - grup sanitar bărbaŃi ≈ 10,60 m2; - remiză P.S.I. ≈ 6,65 m2;

etaj: - camera de comandă comprimare ≈ 67,15 m2; - camera de comandă uscare ≈ 53,15 m2; - birou şef staŃie ≈ 20,85 m2; - sala de şedinŃe ≈ 30,85 m2; - vestiar muncitori ≈ 34,5 m2; - sala de mese ≈ 33,5 m2; - oficiu ≈ 16,15 m2; - hol şi casa scării ≈ 77,65 m2; - grup sanitar femei ≈ 6,65 m2; - grup sanitar bărbaŃi ≈ 12,50 m2.

Se consideră o suprafaŃă de 170 m2, situată la parterul şi etajul clădirii, ce necesită

igienizare şi o suprafaŃă de 400 m2 reprezentând platformele din cadrul halei de compresoare şi a depozitului de ulei ce necesită spălare ocazional.

SuprafaŃa totală ce necesită igienizare va fi de 570 m2. Necesar apă

qSQ medzi ⋅=

zimedzizi KQQ ⋅=max

unde: S - reprezintă suprafaŃa de igienizat (hală compresoare şi depozitare ulei), 570[m2];

S.C. GEOPETROL S.A.



q – norma de apă necesară, 1,5 [l/m2. zi]; Kzi – coeficient de variaŃie zilnică; se exprimă sub forma abaterii valorii

valoriiconsumului zilnic faŃă de medie, adimensional.

Q zi med =0,855 m3/zi=0,0356 m3/h=0,0098 l/s;

Q zi max =1,19 m3/zi=0,049 m3/h=0,0136 l/s.

Determinarea debitelor de apă tehnologică Necesarul de apă tehnologică :

N = Σ u n = 1,34 m3/zi unde: U = 650.00 numărul de unităŃi din mărimea sau capacitatea caracteristică a

folosinŃei: tone, metri cubi, metri pătraŃi, bucăŃi etc (producŃie finită sau după caz producŃie intermediară) în perioada considerată; n = 0,0000141 necesarul de apă specific corespunzător unităŃilor de capacitate a folosinŃei, în metri cubi pe unitatea de produs.

BILANłUL

CONSUMULUI DE APĂ (m3/zi)

Tabelul nr. 4.1

Proces tehnologic

Sursă de apă (furnizo

r)

Consum total de apă

(col. 4, 10, 11)

Apă prelevată din sursă Recirculată / reutilizată

Comen- tarii

Total Consum menajer

Consum industrial

Apă de la

propriul obiectiv

Apa de la alte obiec-tive

Apă subte-rană

Apă de supra-faŃă

Pentru compensarea pierderilor în circuit închis

Menajeră reŃea 7,560 7,560 7,560 - - - -

Spălare platforme reŃea 1,190 1,190 1,190 - - - -

Completare circuit răcire reŃea 1,340 1,340

4.1.3. Managementul apelor uzate 4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Sursele potenŃiale de generare a apelor uzate sunt : − grupuri sanitare din clădirea administrativă, ateliere şi magazii; − spălare platforme, hală compresoare şi depozit de ulei.

Sistemul de canalizare în incinta staŃiei va asigura colectarea şi evacuarea apelor uzate în

sistem divizor, pe categorii de folosinŃă, astfel: − reŃea de canalizare menajeră – pentru apele uzate menajere provenite din grupurile sanitare;

− reŃea de canalizare industrială – pentru apele uzate cu pericol de impurificare accidentală cu hidrocarburi;

S.C. GEOPETROL S.A.



− reŃea de canalizare pluvială – pentru apele meteorice din incintă. ReŃea canalizare menajeră Apele uzate menajere colectate de la sediul administrativ vor fi evacuate la un bazin

vidanjabil, impermeabilizat, cu fund etanş cu dimensiunile LxlxH =3mx3mx3m, amplasat în incinta staŃiei. Conductele canalizării menajere vor fi din tuburi din PVC-G Dn 150 şi vor fi montate cu o pantă constructivă de 1 %, descendentă la bazinul vidanjabil. În bazin va fi stocată apa rezultată din staŃia de epurare mecano-biologică pentru 50 LE.

Retea canalizare industrială Canalizarea industrială va prelua scurgerile uleioase din canale în sala compresoarelor şi

le va deversa într-un bazin vidanjabil cu dimensiunile LxlxH=2mx2mx3m, dupa ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă, cu portanŃă proprie cu debitul de 2 l/s.

Separatorul poate prelua o încărcare a influentului de max. 4000 mg /l astfel încât încărcarea efluentului este de maxim 5 mg/l.

Colectarea eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se va face prin intermediul unor cămine hidraulice, fiind apoi dirijate către un bazin vidanjabil subteran. A fost prevăzut câte un bazin cu dimensiunile LxlxH=1,5mx1,5mx2m, pentru fiecare modul de uscare (3 bucăŃi).

Pentru colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces, a fost prevăzut un cămin de scurgeri cu dimensiunile 1,5x1,5x 2 m.

Canalizarea industrială se va executa din Ńeavă oŃel Dn 150 şi cămine din beton cu capac din fontă necarosabilă.

Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare ale Romgaz.

Colectare ape meteorice Apele meteorice vor fi colectate prin rigole şi descărcate în exteriorul staŃiei. În anexa nr. 3 este prezentat Planul nr. 2849.40.1.I.DS.21053.00 - ReŃea apă şi canalizare.

4.1.3.2. CantităŃi de ape uzate evacuate Debite evacuate ape uzate menajere

Q u zi med =5,81 m3/zi=0,24 m3/h

Q u zi max =7,56 m3/zi=0,315 m3/h

Q u or max=0,705 m3/h

Debitul de apă uzată industrială evacuată ocazional într-o oră este: Q zi.max. = Q or.max. = 0,067 m

3/h

Determinarea debitelor de ape meteorice (SR – 1846-1:2007) Debitele de ape se determină, de regulă, admiŃându-se ca model o ploaie de calcul uniform

distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială şi de curgere prin canal.

La determinarea debitelor de ape meteorice s-a Ńinut cont de: − Clasa de importanŃă a folosinŃei pentru care se realizează canalizarea; − Regimul precipitaŃiilor, relieful şi condiŃiile de curgere, permeabilitatea suprafeŃelor canalizate

S.C. GEOPETROL S.A.



Debitul de calcul al apelor meteorice se stabileşte luând în considerare numai debitul ploii de calcul, Qp, care se calculează cu relaŃia:

Qp = m x S x A x i, unde: unde: m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care Ńine seama de

capacitatea de înmagazinare, în timp, a canalelor şi de durata ploii de calcul, Durata ploii de calcul t: = 10.14 min m = 0.8 – pentru t ≤ 40 min S – aria bazinului de canalizare aferent secŃiunii de calcul (ha) S =2.24 ha A – coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relaŃia: A = qc/qp A=0.413 qc – debitul de apă de ploaie pe aria S, care ajunge în canal (l/s) qp – debitul de apă de ploaie căzută pe aria S în l/s i – intensitatea ploii de calcul, funcŃie de frecvenŃă – f – şi de durata ploii de calcul – t – conform STAS 9470 – 1973 în l/s/ha, i =120.0

Qp=88.8 l/s

BILANłUL APELOR UZATE

Tabelul nr. 4.2

Sursa apelor uzate proces tehnologic

Totalul apelor uzate generale

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate spre reutilizare / recirculare

Comen- tarii

menajere industriale pluviale în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/an m3/ zi

m3/ an m3/zi m3/ an l/s

m3

/ an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Apă uzată tehnologică (spălare platforme)

1,19 434,35 - 1,19 434,35 - - - - - - -

Grupuri sanitare

7,56 2759 7,56 2759 - - - - - - - - -

Ape pluviale - - - - - - 88,8 - - - - - -

4.1.3.3. Graficul generării apelor uzate

În tabelul următor este redat graficul generării apelor uzate.

Tabelul nr. 4.3

Tip apă uzată Generare apă uzată Apă uzată menajeră zilnic Apă uzată industrială (spălare platforme) ocazional

S.C. GEOPETROL S.A.



4.1.3.4. Refolosirea apelor uzate

În cadrul staŃiei nu se reutilizează apele uzate.

4.1.3.5. Măsuri pentru reducerea cantităŃilor de ape uzate

Având în vedere cantităŃile de ape uzate rezultate şi metodele de evacuare nu sunt necesare măsuri pentru reducerea cantităŃii de ape uzate.

4.1.3.6. Date privind evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere

şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare ale Romgaz.

Apele uzate menajere se vor transporta la staŃia de epurare a oraşului Sarmaşu şi evacua pe bază de contract de acceptare iar apele uzate industriale vor fi introduse în circuitul de ape uzate al S.N.G.N. ROMGAZ în vederea injecŃiei. 4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.4.1. Impactul produs de prelevare a apei în zona amplasamentului Alimentarea cu apă a instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale Sărmăşel se face

din conducta Dn 100 aparŃinând Romgaz Târgu-Mureş, nefiind necesară prelevarea apei din zona amplasamentului.

4.1.4.2. Impactul produs de evacuarea apelor uzate

• Impactul produs asupra calităŃii apei receptorului natural a folosinŃelor de apă Având în vedere că apele uzate menajere, industriale nu se evacuează în receptori naturali sau în reŃelele de canalizare ale localităŃilor, nu există impact asupra calităŃii apelor din zonă.

• Impactul produs de descărcări accidentale de substanŃe poluante Pe perioada de construcŃii-montaj, sursele posibile de poluare pentru apele subterane sunt:

− depozitarea necontrolată a deşeurilor; − scurgeri de uleiuri şi carburanŃi pe timpul funcŃionării utilajelor necesare lucrărilor de montaj.

În situaŃia respectării etapelor privind lucrările de construcŃii-montaj şi programul de control

pe faze de execuŃie, apele subterane din zona amplasamentului nu vor fi afectate. În perioada de funcŃionare a staŃiei, sursele potenŃiale de poluare a apelor subterane vor fi

reprezentate de: În perioada de funcŃionare ainstalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale Sărmăşel,

sursele potenŃiale de poluare a apelor subterane vor fi reprezentate de: − rezervoarele de ulei: curat, uzat, tampon ulei curat;

S.C. GEOPETROL S.A.



− rezervoarele de antigel: curat, uzat; − rezervorul de colectare apă şi condens de la filtrele coalescere şi scruberele montate pe aspiraŃia compresoarelor;

− rezervorul de colectare scurgeri uleioase de la scruberele montate pe refularea compresoarelor şi separatoare;

− separatoare de gaze; − reŃeaua de canalizare industrială; − reŃeaua de canalizare menajeră.

În condiŃiile respectării măsurilor tehnice prevăzute în proiectele de specialitate şi a

întreŃinerii corespunzătoare reŃelelor de canalizare industrială şi menajeră, apele subterane din zona amplasamentului nu vor fi afectate.

Evacuările de ape uzate nu se realizează în receptori naturali.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

4.1.5.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apă

Întrucât cantităŃile de apă necesare funcŃionării obiectivelor analizate sunt reduse, nu sunt

necesare măsuri de diminuare a impactului.

4.1.5.2. Zone de protecŃie sanitară şi perimetre de protecŃie sanitară în jurul surselor de apă

Deoarece în zona amplasamentului staŃiei nu sunt surse de alimentare cu apă, nu sunt

necesare zone de protecŃie sanitară sau perimetre de protecŃie sanitară. 4.1.5.3. Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor

Măsurile de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor sunt : − montarea instalaŃiilor pe fundaŃii din beton; − montarea rezervoarelor de colectare scurgeri uleioase şi apă/condens în cuve

betonate; − apele uzate menajere vor fi direcŃionate către staŃia de epurare şi apoi dirijate într-

un bazin vidanjabil impermeabilizat, cu fund etanş; − scurgerile uleioase din canale din hala compresoarelor vor fi deversate într-un bazin

vidanjabil, după ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă; − eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se vor colecta în

bazine vidanjabile; − colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces se va face într-

un bazin vidanjabil; − apele meteorice convenŃional curate vor fi colectate prin rigole şi descărcate în

exteriorul staŃiei. Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere

şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza

S.C. GEOPETROL S.A.



unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare scurgeri ale Romgaz.

Măsurile prevăzute în proiect asigură protecŃia apelor din zona amplasamentului.

EficienŃa StaŃiei de epurare Calculul concentraŃiei CB05

Se consideră pentru apa menajeră un consum biochimic de oxigen la 5 zile de : CBO5 = 54÷ 65 g/loc/zi. La Qzimax = 1,72 m

3/zi rezultă:

lmgzim

locloczigCCBO /789

/71,1

25)../(5435 ==

EficienŃa staŃiei de epurare este 98%. Urmare a epurării mecano-biologice, concentraŃia totală, CBO5 = 789 mg/l x 2% = 15,78 mg/l < 20 mg/l Calculul concentraŃiilor materiilor solide în suspensii Se consideră materiile solide în suspensii în apa menajeră ca fiind 65÷90 g/zi. La Qzimax = 1,71 m

3/zi, rezultă

lmgzimc

locloczigCs /950

/71,1

.25.)../(65==

EficienŃa staŃiei de epurare fiind de 98%, în urma epurării mecano-biologice, concentraŃia totală de suspensii solide. Cs = 950 mg/l x 2% = 19 mg/e <30 mg/l

EficienŃa separatorului de hidrocarburi Calculul concentraŃiei de hidrocarburi a apelor epurate, la ieşirea din separator

Calculul s-a făcut pentru un debit maxim Qzi max = 3 l/s = 10,8 m

3/h Considerând o situaŃie de excepŃie , la o ploaie extraordinară cu o cantitate de 4000 g produs pierdut, concentraŃia în hidrocarburi a apelor uzate la intrare în separator este

lmgx

xgCi /185

108,10

1020003

3

==

Cl, concentraŃia în hidrocarburi a apelor epurate la ieşirea din separator, considerând eficienŃa separatorului de 96% va fi de:

Ce = lmglmg /5/7,310.8,10

10.40

10.8,10

10).100

96.20002000(

3

3

3

3

<==−

Măsurile prevăzute în proiect asigură protecŃia apelor din zona amplasamentului instalaŃiei

de comprimare şi uscare gaze.

S.C. GEOPETROL S.A.



4.2. AER

4.2.1. GeneralităŃi 4.2.1.1. CondiŃii de climă şi meteorologice în zona amplasamentului

Clima zonei geografice Sărmaşu - Sărmăşel este de tip temperat - continentală,

caracterizată de următorii parametri: - temperatura medie anuală .............................................. + 8,2oC - temperatura minimă absolută ......................................... -32,5oC - temperatura maximă absolută ........................................ +36,8oC

PrecipitaŃiile medii anuale au valoarea de 635 mm, reprezentând media valorilor

înregistrate pe o perioadă de 10 ani. RepartiŃia precipitaŃiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

- iarna ......................................76,8 mm - primăvara.............................149,2 mm - vara .................................... 259,7 mm - toamna ............................... 149,3 mm

0

50

100

ian

mar

mai

iul

sept

nov

ian

febr

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

Fig.4.1 - Diagrama precipitaŃiilor lunare

Sunt considerate “cu precipitaŃii” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie, lapoviŃă, grindină, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

AlŃi parametri importanŃi ai climei sunt direcŃiile de manifestare şi vitezele vânturilor.

Diagrama de jos relevă că în zonă vânturile se manifestă predominant din nord-vest (12,8%) şi vest (10,4%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 45,4%, iar viteza medie a vânturilor se înscrie în plaja 2,2 ÷ 4,3 m/s.

S.C. GEOPETROL S.A.



0

5

10

15N

NE

E

SE

S

SW

W

NW

Fig.4.2 - DirecŃiile predominante de manifestare a vânturilor

Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. AcŃiunea vântului", indicativ NP–082–04, viteza maximă anuală a vântului la 10 metri, mediată pe 1 minut, având 50 de ani intervalul mediu de recurenŃă (repartiŃia Gumbel) este redată în tabelul următor.

VITEZA MAXIMĂ ANUALĂ A VÂNTULUI

Tabelul nr. 4.4

Numărul anilor cu înregistrări

Maxim observat [m/s]

Media maximelor anuale [m/s]

Coeficient de variaŃie

Viteza caracteristică

având T = 50 ani [m/s]

24 28 19 0,24 31

Valoarea caracteristică a presiunii de referinŃă a vântului, mediată pe 10 minute, având 50

de ani interval mediu de recurenŃă (2% probabilitate anuală de depăşire) este de 0,4 kPa (NP–082–04).

Adâncimea maximă de îngheŃ este de 0,90 m, iar frecvenŃa medie a zilelor de îngheŃ, cu T≤0oC, este de 125,6 zile/an.

4.2.1.2. Caracterizarea surselor de poluare din zona amplasamentului VecinătăŃile amplasamentului sunt reprezentate de terenuri agricole . DistanŃa de la staŃia de comprimare la zona locuită este de aproximativ 0,5 Km.

4.2.2. Surse şi poluanŃi generaŃi

4.2.2.1. Surse potenŃiale de poluare

a) Surse de poluanŃi generaŃi în perioada de construcŃie şi montaj

S.C. GEOPETROL S.A.



În perioada de construcŃie şi montaj, sursele potenŃiale de poluare ale aerului sunt reprezentate de motoarele autovehiculelor necesare realizării lucrărilor (camioane, macara, excavator etc.).

b) Surse potenŃiale de poluare în perioada de funcŃionare În perioada de funcŃionare a obiectivelor analizate, sursele potenŃiale de poluare ale aerului

sunt reprezentate de: StaŃia de compresoare

− sistem evacuare gaze arse (de combustie): tubulatură, toba de eşapament, coş dispersie gaze de la motoarele compresoarelor.

− coşul de evacuare al gazelor de proces de la instalaŃia de comprimare la depresurizare;

StaŃia de uscare − Coşul de evacuare gaze arse − Coş evacuare gaz stripare.

Clădirea administrativă

− coşul de evacuare al gazelor arse rezultate din cadrul centralei termice;

Aceste surse de poluare se pot clasifica după mai multe considerente astfel: − după origine – surse antropice; − după formă – surse punctuale; − după mobilitate – surse fixe; − după înălŃime – surse joase (h < 50 m); − după regimul de funcŃionare – surse continue, intermitente; − după tipul de activitate – surse de gaze arse, de proces; − după modul de evacuare – sursă dirijată (evacuare prin coşuri).

Sursele de emisie dirijată sunt reprezentate de sursele din care rezultă emisii prin sisteme

exhaustere.

4.2.2.2. Caracteristicile tehnico – constructive şi funcŃionale ale surselor potenŃiale de poluare a aerului

1. StaŃia de comprimare

Arderea combustibilului în motoarele compresoarelor determină emisii ce sunt dirijate în

atmosferă prin coşuri de dispersie. Coşurile de dispersie au înălŃimea de 15 m şi diametrul nominal la evacuare de 250 mm. Consumul de gaz preconizat este de: 1000 Nm3/h.

În condiŃii de desfăşurare optimă a procesului tehnologic nu se purjează gaze în

atmosferă, rolul acestei instalaŃii este de depresurizare controlată a instalaŃiilor în cazul în care apar avarii în sistem.

S.C. GEOPETROL S.A.



În perioada de depresurizare controlată a staŃiei de comprimare, coşul de evacuare a

gazelor de proces reprezintă principala sursă potenŃială de poluare a aerului. Acesta are înălŃimea de 3 m şi diametrul nominal de 250 mm.

Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de proces asigură depresurizarea controlată a

instalaŃiilor ce operează cu gaze naturale, colectarea gazelor depresurizate şi evacuarea gazelor la înălŃime, prin dispersia acestora în atmosferă.

Timpul de evacuare a gazelor este de 15 minute, pentru asigurarea unei presiunii de 6 bar

în instalaŃii. Sistemul este prevăzut cu opritor de flacări pentru a prevenii propagarea unei eventuale

flacări în sistemul de colectare a gazelor depresurizate.

Caracteristicile tehnico – constructive şi funcŃionale ale instalaŃiei de colectare şi evacuare gaze la coş sunt următoarele:

Rol tehnologic

− asigură depresurizarea controlată a instalaŃiilor ce operează cu gaze naturale (instalaŃia de intrare / aspiraŃie gaze staŃie, unităŃi de comprimare, instalaŃia de ieşire / refulare gaze staŃie, instalaŃia de gaz carburant / combustibil, separatoare intrare în staŃii, filtre de gaz carburant);

− colectarea gazelor depresurizate; − evacuarea gazelor la înălŃime, prin dispersia acestora în atmosferă.

2. StaŃia de uscare

În tabelul următor sunt descrise, caracteristicile care influenŃează debitul de gaze de ardere

şi implicit concentraŃiile componenŃilor (CO, NOx).

CARACTERISTICI STAłIE DE USCARE

Tabelul nr. 4.5 Nr. crt. Caracteristici InstalaŃie uscare

1. Capacitatea orară nominală de uscare a instalaŃiei – Nm3/zi Max. 3.000.000

2. Presiune de lucru 0,5 3. Consum orar max de combustibil - Nm3/h 200

4. De - m 0,2 5. H - m 20 6. Nr. coşuri 1/ instalaŃie

7. Temperatura gazelor arse 190°C

S.C. GEOPETROL S.A.



3. Centrală termică clădire administrativă

Caracteristicile tehnico – constructive ale centralei termice necesare producerii agentului termic sunt:

− capacitate proiectată: 0,7 Gcal/h=2,9 GJ/h − agent termic: apă caldă: 90˚/70˚C − consum orar de combustibil : 90 Nm3/h; − perioadă de funcŃionare : 6 luni (în anotimpul rece); − H coş =6 m − D coş=0,25 m

4.2.3. Cauzele poluării În faza de construcŃie cauza poluării este determinată de intensificarea traficului utilajelor

care participă la lucrări. Pe perioada de funcŃionare, având în vedere procesele tehnologice defăşurate în cadrul

obiectivelor studiate, cauzele poluării pot fi:

CAUZELE POLUĂRII

Tabelul nr. 4.6 Sursa Cauza

StaŃia de comprimare • purjarea gazelor

Motoarele compresoarelor

• procesul de ardere

StaŃia de uscare arzătoare

• în condiŃii de funcŃionare normală, din procesul de combustie ce are loc în cadrul arzătoarelor, rezultă gaze de ardere CO, NOx SOx;

• ardere necontrolată (stare tehnică defectuoasă a arzătoarelor) care nu mai permit o reglare a arderii astfel încât noxele să se încadreze în limitele impuse de Legea 104/2011

InstalaŃie de stripare • proces de stripare

Centrala termică • ardere necontrolată (stare tehnică defectuoasă a arzătoarelor) care nu

mai permit o reglare a arderii astfel încât noxele să se încadreze în limitele impuse de Legea 104/2011

4.2.4. PoluanŃii şi efectele lor Factorul de mediu aer poate fi afectat de următorii poluanŃi 1. Emisii de particule materiale; 2. Dioxidul de sulf (SO2) care este un gaz acid care în aer afectează sănătatea producând astm;

3. Monoxid de carbon(CO): - este un gaz toxic ca rezultat al procesului de ardere sau cel evacuat din trafic; - acest gaz împiedică transportul normal de oxigen în sânge.

4. Dioxid de azot (NO2) este un gaz rezultat din traficul rutier-poate afecta sănătatea - boli respiratorii;

5. Compuşii organici volatili (COV) care sunt eliberaŃi în gazele evacuate de la vehicule.

S.C. GEOPETROL S.A.



EFECTELE POLUĂRII AERULUI ASUPRA SĂNĂTĂłII ŞI MEDIULUI

Tabelul nr. 4.7

Poluant Efect

Monoxid de carbon (CO) Efect asupra sănătăŃii

Oxizi de azot (N02, N03)

Efect direct asupra sănătăŃii; principalul precursor al formării ozonului în troposferă; conduce la ploi acide. Conduce la efectul de seră prin distrugerea păturii de ozon în stratosferă.

Oxizi de sulf (S02, S03) Efect direct asupra sănătăŃii; distruge flora şi fauna; conduce la ploi acide.

PoluanŃi organici persistenŃi Distrugerea stratului de ozon Compuşi organici volatili, alŃii decât metanul (COVNM) Efectul de seră

S02 , NOx , COVNM, CO, pulberi Efect asupra sănătăŃii

Din punct de vedere al influenŃei exercitate de poluanŃii atmosferici asupra stării de sănătate a populaŃiei şi a mediului, se pot distinge două grupe de efecte:

- efecte directe asupra sănătăŃii populaŃiei; - efecte indirecte asupra ecosistemelor naturale.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a

populaŃiei, ca urmare a expunerii acesteia la acŃiunea agenŃilor poluanŃi. Astfel de modificări se caracterizează, în ordinea gravităŃii, prin: creşterea mortalităŃii, creşterea morbidităŃii, apariŃia unor simptome sau modificări fizico-patologice, apariŃia unor modificări fiziologice discrete.

Efectele directe ale acŃiunii poluanŃilor asupra sănătăŃii populaŃiei umane se pot clasifica în

două mari categorii: - efecte imediate; - efecte pe termen lung.

Efectele imediate apar ca rezultat al creşterii bruşte al concentraŃiei unor poluanŃi, în

condiŃii nefavorabile de mediu, create prin interacŃiunea tuturor factorilor abiotici (meteorologici, climatici, geografici,etc.), a căror influenŃă negativă asupra sănătăŃii umane se exercită într-o perioadă de timp relativ scurtă.

Efectele de lungă durată sunt caracterizate de apariŃia unor fenomene patologice, în urma

expunerii prelungite la acŃiunea poluanŃilor atmosferici. Efectele pot fi rezultatul acumulării poluanŃilor în organism, până când concentraŃia lor atinge pragul toxic.

Efectele de lungă durată apar după o perioadă de expunere, care poate fi de ani sau chiar

zeci de ani. Manifestările patologice se pot caracteriza prin fenomene de intoxicaŃie cronică, fenomene alergice, efecte carcinogene, mutagene şi teratogene sau pot apărea sub forma unor afecŃiuni cu etiologie multiplă, în care poluanŃii reprezintă o parte dintre agenŃii etiologici determinanŃi sau agravanŃi ai bolii (afecŃiuni respiratorii acute şi cronice, anemii etc.).

În contextul poluării şi acidifierii aerului, substanŃele sunt discutate în trei faze:

S.C. GEOPETROL S.A.



- particule materiale (la care pot fi ataşate diferite substanŃe); - gaze; - substanŃe dizolvate în picături de apă sau în filme umede de pe suprafaŃa particulelor.

a) Efectul poluării emisiilor de pulberi fine asupra sănătăŃii şi mediului Particulele de materiale rezultă ca urmare a lucrărilor de suprafaŃă (amenajare paltforme,

drumuri) şi a traficului de vehicule necesar execuŃiei lucrărilor. Particulele de materiale au efecte de scădere a vizibilităŃii, se depun pe plante şi culturile

agricole şi participă la accentuarea ploilor acide. Dimensiunea particulelor este direct legată de potenŃialul de a cauza efecte. Ponderea cea mai mare din particulele de materiale cu efect important asupra sănătăŃii îl

au particulele PM10 , fiind particule denumite „inhalabile”-producând intoxicaŃii şi inflamaŃii pulmonare şi dificultăŃii respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentraŃie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moarte prematură.

Având în vedere perioada de desfăşurare a lucrărilor din cadrul staŃiei de compresoare şi numărul utilajelor implicate în proces se preconizează că efectele asupra mediului sunt temporare.

b) Efectul poluării cu oxizi de sulf asupra sănătăŃii şi mediului Arderea combustibililor fosili (motorina) conduce la evacuarea în atmosferă a unor cantităŃi

importante de oxizi de sulf. În urma reacŃiilor chimice şi a transformărilor pe care le suferă în atmosferă, aceşti oxizi devin sursa precipitaŃiilor acide, formă sub care îşi exercită la nivelul solului acŃiunea distrugătoare asupra vegetaŃiei.

Dioxidul de sulf absorbit de plante duce la efecte acute şi efecte cronice. Efectele acute

apar în cazul unor concentraŃii ridicate şi unor expuneri relativ scurte, se manifestă prin modificarea culorii a Ńesuturilor lezate.

Efectele cronice, rezultate a unor expuneri prelungite la concentraŃii scăzute se manifestă

printr-o continuă îngălbenire a frunzelor, ca urmare a afectării mecanismului de producere a clorofilei. În cazul efectelor acute, planta se apără transformând dioxidul de sulf în acid sulfuric şi apoi în sulfaŃi care se depun în anumite porŃiuni ale Ńesuturilor, dar curând echilibrul sulfaŃilor se deranjează şi în sistemul celular al plantei apare acidul sulfuric care atacă celulele. Efectele acute s-ar datora excesului de acumulări de sulfaŃi.

În afară de efectele negative prezentate anterior, prezenŃa oxizilor de sulf în spaŃiul

atmosferic reduce vizibilitatea când se produc procese fotochimice cu ceaŃă, dar şi determină apariŃia unui miros neplăcut.

În atmosferă contribuie la acidifierea precipitaŃiilor, cu efecte toxice asupra vegetaŃiei şi

asupra solului Efectele asupra sănătăŃii umane sunt determinate de concentraŃia şi perioada de

expunere. Expunerea la o concentraŃie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăŃi respiratorii severe. Expunerea la o concentraŃie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecŃii ale tractului respirator: bronşite cronice, astm, cancer pulmonar.

S.C. GEOPETROL S.A.



Având în vedere că funcŃionarea motoarelor utilajelor care participă la lucrări este intermitentă şi că lucrătorii aflaŃi în raza de lucru a utilajelor vor fi instruiŃi şi dotaŃi cu echipament de lucru adecvat, efectul direct exercitat asupra lucrătorilor este nesemnificativ.

c) Efectul poluării cu monoxid de carbon Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor

fosili. La concentraŃii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor,

animalelor sau mediului. Monoxidul de carbon, în concentraŃii peste limitele admisibile, are efecte directe asupra

sănătăŃii umane, cu consecinŃe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardio-vascular. d) Efectul poluării cu oxizi de azot asupra sănătăŃii şi mediului Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor din surse mobile (din traficul

de utilaje). În funcŃie de natura combustibilului, gazele de ardere conŃin 200 - 800 ppm de NOx. O acŃiune deosebit de nocivă o are formarea smogului. În formarea smogului fotochimic

(care conŃine în special NO provenit din eşapamentul automobilelor) se produce oxidarea NO la NO2 de culoare brună şi oxidarea oxigenului molecular la ozon.

Expunerea plantelor la acest poluant poate provoca albirea sau moartea Ńesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora.

Expunerea populaŃiei la concentraŃii ridicate poate fi fatală, iar la concentraŃii reduse afectează Ńesutul pulmonar. PopulaŃia expusă la acest tip de poluanŃi poate avea dificultăŃii respiratorii, disfuncŃii ale plămânilor.

4.2.5. Metodologia de calcul a emisiilor şi imisiilor 4.2.5.1. Surse mobile

Calculul concentraŃiilor de poluanŃi rezultaŃi de la sursele mobile – autovehicule Pe perioada de execuŃie a lucrărilor, principalele surse de poluare ale aerului sunt

reprezentate de motoarele în funcŃiune a autovehiculelor şi utilajelor (camioane, buldozere, compactoare) necesare efectuării lucrărilor.

Pentru determinarea emisiilor s-a considerat cazul cel mai defavorabil: surse mobile care utilizează motorină, autovehicule nonEuro.

Calculul concentraŃiilor de poluanŃi rezultaŃi de la autovehicule CantităŃile de poluanŃi emise în atmosferă din funcŃionarea motoarelor autovehiculelor şi

utilajelor (maşini de compactat, buldozere, încărcătoare pe şenile, agregate cimentare) necesare efectuării lucrărilor se calculează conform Ordinului 1032/2011 după formula:

Q = f × V unde:

Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă pe tip de poluant [kg]; f – factor de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcŃie de tipul de combustibil şi de tipul

de sursă mobilă [kg/l combustibil]; V – cantitatea de combustibil [l].

S.C. GEOPETROL S.A.



Conform OUG 196/2005 modificată cu Legea 17/2012 şi Ordinului 1032/2011 factorii de emisie utilizaŃi pentru calculul cantităŃilor de poluanŃi emise în atmosferă de către surse staŃionare care utilizează motorină sunt:

f = 0,0132 kg NOx/l; f = 0,0006 kg SO2/l ; f = 0,0063 kg pulberi/l ; f = 0,000000008 kg cadmiu/l

Pentru determinarea emisiilor provenite din arderea combustibilului în motoarele autovehiculelor s-a considerat cazul cel mai defavorabil: surse staŃionare care utilizează motorină nonEuro. Emisiile rezultate au fost calculate pentru funcŃionarea concomitentă a 3 autovehicule pentru un consum orar de combustibil (motorină) de 10 l/h.

În tabelul următor sunt prezentate debitele masice şi valorile impuse de Legea 104/2011.

DEBITELE MASICE ŞI VALORI LIMITĂ

Tabelul nr. 4.8 Poluant Debit masic calculat conform Ord

1032/2011 [µg/m3] Valorile limită orare conform Legii

104/2011 Cadmiu 0,00024 5 [ng/m3] NOx 196 200 [µg/m3] SOx 18 350 [µg/m3] Pulberi 38 50 [µg/m3]

Debitele masice de gaze calculate conform Ordinului 1032/2011 sunt cu mult sub valorile prevăzute de Legea 104/2011.

Întrucât debitele masice calculate pentru cel mai defavorabil caz (utilizarea combustibilului motorina nonEuro) se situează sub valorile limită prevăzute în legislaŃia în vigoare iar funcŃionarea vehiculelor este intermitentă se poate aprecia că impactul asupra aerului pe perioada de construcŃie este nesemnificativ.

4.2.5.2. Surse fixe InstalaŃie de comprimare Motoarele termice ale compresoarelor sunt dimensionate corespunzător unui consum

maxim de gaz de 1000 Nm³/h. Coşurile aferente au înălŃimea de 15000 mm şi Ø 10". În metodologia EEA/EMEP/CORINAIR emisia de poluant se determină prin metoda simplă,

cu formula:

unde Ai reprezintă pentru arderi în cazane, turbine cu gaze şi motoare staŃionare consumul

de combustibil, convertit în GJ,: CantităŃile de poluanti emisi în atmosferă de la surse staŃionare se calculează după

următoarea formulă: Q = f x A, unde:

unde: Q - cantitatea de poluant emisă în atmosferă, exprimată în kilograme; f - factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant, în funcŃie de proces;

S.C. GEOPETROL S.A.



A -cantitatea de combustibil, materii prime şi materiale utilizate sau cantitatea de produs finit, în funcŃie de tipul de proces.

Cu excepŃia SO2, factorul de emisie este funcŃie numai de combustibilul utilizat. Pentru SO2, factorul de emisie are forma:

unde: EFSO2 - factorul de emisie specific;

CS - conŃinutul de sulf în combustibil, în %; α S - sulful conŃinut în cenuşe; Hu - capacitatea calorică a combustibilului; O sec - eficienŃa măsurilor de reducere secundară, în %;

β - posibilitatea de a dispune de măsuri secundare, în %;

Factorii de emisie conform EMEP/EEA pentru subgrupa 0301 sunt prezentaŃi în tabelul nr. 4.10.

FACTORII DE EMISIE EMEP/EEA

Tabelul nr. 4.9

Poluant Factor emisie [g/GJ]

CH4 50 CO 10 CO2 62000 N2O 7

NMVOC 50 NOX 62 SO2 0,41

Q=35 Gj / h

În tabelul următor sunt prezentate emisiile de poluanŃi rezultate având în vedere puterea

calorifică a combustibilului utilizat:

DEBITELE MASICE – INSTALAłIA DE COMPRIMARE

Tabelul nr. 4.10 Component (poluant) Debit g/h Debit g/s

CH4 1750 0,486 CO 350 0,097 CO2 2170000 602,77 N2O 245 0,068

NMVOC 1750 0,486 NOX 2170 0,602 SO2 14,35 0,0039

S.C. GEOPETROL S.A.



StaŃia de uscare

Debitele masice totale (V total de gaze arse şi debitele masice orare g/h pentru CO, NOx şi pulberi sunt prezentate în tabelul următor.

DEBITELE MASICE – INSTALAłIA DE USCARE Tabelul nr. 4.11

StaŃia Uscare Vtotal gaze Debite masice orare (g/h)

arse (Nm3/h) CO NOx pulberi

InstalaŃie uscare 5027 276,49 340,59 0,0018

Deoarece concentraŃia de O2 din gazele arse este variabilă, se face corecŃia de concentraŃie pentru a putea compara valorile. ConcentraŃia corectată Cc (mg/Nm3)

Cc = f (% O2 de referinŃă şi % O2 din gazele arse) % mol

CONCENTRAłIILE DE POLUANT CORECTATE

Tabelul nr. 4.12

StaŃie uscare Poluant emis

ObservaŃii CMA, mg/Nm3 CO NOx pulberi

concentraŃie - mg/Nm3

InstalaŃie uscare 98 86 0

CMANOx < 350 CMACO =< 100 CMApulberi = 5

CMA-uri impuse de Ordinul 462/1993

ObservaŃii: Din tabel se observă că valorile concentraŃiilor de NOx, CO şi pulberi la emisii sunt sub valorile limită impuse de ordinul 462/1993. Valorile limită ale emisiilor sunt raportate la un conŃinut de referinŃă de O2 în efluenŃi gazoşi de 3% vol. Gaze de stripare

Conform metodologiei CORINAIR factorii de emisie sunt :

Tabelul nr. 4.13 Poluant Factor de emisie [g/GJ]

CH4 50

CO 10

NOx 62

SO2 0,41

S.C. GEOPETROL S.A.



Debitul de gaz evacuat la StaŃia de uscare va fi Q = 39,8 g/s. Ordinul nr. 462/1993 nu indică limitare privind valoarea la emisii pentru COV şi pentru o

serie de hidrocarburi componente ale acestora. Conform acestui Ordin, dacă efluentul gazos conŃine substanŃe aparŃinând diverselor clase,

totalitatea substanŃelor trebuie să aibă o concentraŃie mai mică de PI = 150 mg/m3 la un PA = 105 mg/m3.

StaŃia de uscare va functiona doar in perioada de extractie a gazelor.

Calculul emisiilor şi concentraŃiei de poluanŃi pentru centrala termică Centrala termică din cadrul clădirii administrative utilizează drept combustibil gaze naturale. Caracteristicile tehnico – constructive ale centralei termice necesare producerii agentului

termic sunt: − capacitatea nominal 2,9 GJ/h − tip de combustibil: gaze naturale; − consum orar de combustibil: 90 Nm3/h; − perioadă de funcŃionare: 6 luni;

Pentru determinarea acestor debite masice se vor calcula:

− arderea teoretică a combustibilului − compoziŃia volumetrică teoretică a gazelor arse − arderea reală a combustibilului − volumul de gaze arse emise în atmosferă

Determinarea debitelor masice orare de poluanŃi s-a realizat în funcŃie de: 1. CompoziŃia volumetrică a combustibilului gazos umed; 2. CompoziŃia volumetrică a gazelor arse; 3. Caracteristicile instalaŃiei.

Pentru centrala termică debitele masice totale (V total) de gaze arse şi debitele masice

orare (g/h) pentru CO, NOx, SOx sunt prezentaŃi în tabelul următor:

Emisii de gaze arse (NOx, CO, SOx, pulberi) ConcentraŃiile de poluanŃi (NOx, CO, SOx,pulberi) sunt prezentate în tabelul următor:

CONCENTRAłIE POLUANłI

Tabelul nr. 4.14

Denumire sursă Poluant

Debit masic [g/h]

Debit masic [g/s]

ConcentraŃia la emisii [µg/Nm3[

Valori limită conform Ordinului 462/1993

[mg/Nm3]

Centrala termică

CO 100,537 0,0279 0,70 100 NOx 112,047 0,0311 78,03 350 pulberi 0,00129 0,00000035 0,9 5 SOX 11 0,0030 0,008- 35

ConcentraŃia corectată Ńine cont de conŃinutul de O2 de referinŃă în efluenŃii gazoşi 3% faŃă de care s-au calculat CMA din Ordinul nr. 462/1993.

S.C. GEOPETROL S.A.



ConcentraŃia corectată este în funcŃie de:

- %O2 de referinŃă = 3% (Ordin nr. 462/1993). - %O2 de referinŃă = 1,728% (în gazele arse).

ConcentraŃiile de NOx, CO, SOx, pulberi nu depăşesc valorile limită de emisie impuse de Ordinul nr. 462/1993.

� Evaluarea concentraŃiilor de poluanŃi în aerul înconjurător (gaze de ardere de la centrala termică)

În tabelul nr. 4.2.10 sunt prezentate concentraŃiile maxim admisibile pentru indicatorii CO,

SOx conform STAS-ului 12574/1987 şi valorile limită pentru pulberi şi NO2 conform Legii 104/2011.

CMA PENTRU POLUANłI

Tabelul nr. 4.15

Poluant

ConcentraŃii determinate

[mg/m3] - valori momentane/anuale

CMA Conform STAS 12574/1987

[mg/m3] - valori zilnice

Valori limită Conform Legii 104/2011

NO2 0,03571/0,0222 - 200 µg/m3(orar) / 40 µg/m3 (anual)

CO 0,03204/0,0200 2 -

Calculul concentraŃiei poluante la sol în cazul difuziei efluentului Baza fizică fundamentală a modelului este presupunerea că distribuŃia spaŃială a

concentraŃiilor este dată de formula gaussiană a penei de poluant. Modelul este gaussian combinat cu o procedură de mediere a concentraŃiilor pe intervale de timp (30 min,an).

Termenul de model gaussian provine din faptul că distribuŃiile verticală şi orizontală (perpendiculare pe axa vântului) ale concentraŃiilor sunt distribuŃii normale, deviaŃiile standard σy şi σz ale lor funcŃie de distanŃa faŃă de sursa şi de situaŃia meteorologică.

Acest model permite calcularea concentraŃiei de poluant la o anumită înălŃime (inclusiv la sol) şi la o anumită distanŃă de sursă.

ConcentraŃia medie CA într-un receptor aflat la distanŃă ρ de o sursă de suprafaŃă şi înălŃimea z de sol este dată de relaŃia:

( ) ( ) ( ) ρρφρπ

dPuzSmlkqC ml

l mK

kA ∫ ∑∑∑∞

= ==

⋅=

0

8

1

7

1

16

1

,;,,,16

unde: k = indice pentru sectorul vântului

qk(ρ) = ∫Q (ρθ)dθ pentru sectorul k Q(ρ,θ) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaŃă ρ = distanŃa de receptor pentru o sursă de suprafaŃă infinitezinală θ = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor l = indice pentru clasa de viteză a vântului m = indice pentru clasa de stabilitate

S.C. GEOPETROL S.A.



Φ(k,l,m) = funcŃia de frecvenŃă a stărilor meteorologice S(ρ,z,ul,Pm) = funcŃia care defineşte dispersia z = înălŃimea receptorului deasupra solului ul = viteza vântului reprezentativă Pm = clasa de stabilitate Pentru surse punctiforme, concentraŃia medie Cp datorită a n surse, este dată de relaŃia:

( ) ( )

∑∑∑= = =

Φ=

N

n l m n

mlnnnP

PuZSGmlkC

1

8

1

7

1

,;,,,

2

16

ρρ

π

unde : kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă Gn= emisia pentru sursa n ρn= distanŃa de receptor a sursei n Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z = 0 şi forma funcŃiei S(ρ,z,ul,Pm) va fi

( )( )

−

−=

2

2

2/1 2exp

692.0exp

2

2,;,

zlzl

ml

H

TuuPuOS

σρσπρ

Datele de intrare cuprind:

− caracteristicile sursei: − înălŃime geometrică H = 11 m − diametru echivalent (De = 0,8 m) − suprafaŃa de emisie − viteza de evacuare a jetului de gaze − temperatura gazelor arse − debit masic poluant − coordonatele spaŃiale (x,y,z) − date meteorologice: − direcŃia vânturilor dominante − roza anuală a vânturilor − gradientul de temperatură pe verticală − stabilitatea atmosferei − efectele topografiei din microraionul studiat

În tabelul 4.15. sunt prezentate concentraŃii maxime momentane şi anuale (imisiile)

provenite de la centrala termică ce se vor compara cu limitele impuse de STAS 12574/1987 modificat cu Legea 104/2011 – în zonele protejate.

Dispersia la nivelului solului

Impactul poluanŃilor asupra aerului se realizează pe baza unui model matematic din care rezultă dispersia acestora.

Dispersia poluanŃilor utilizează un model de tip gaussian folosind:

− date meteorologice; − date de emisie; − date referitoare la topografia locală.

S.C. GEOPETROL S.A.



Se admit următoarele ipoteze:

1. Sursa de poluare este izolată. 2. Factorii atmosferici de care depinde starea de stabilitate sunt constanŃi în timp. 3. DirecŃia vântului este fixă - paralelă cu axa x. 4. Principalii coeficienŃi de difuzie turbulentă sunt constanŃi în timp. 5. Originea coordonatelor se consideră baza sursei de impurificare.

Pentru calculul concentraŃiilor pe o arie în jurul sursei se limitează aria de interes. Primele

case sunt la 500 de metri. 1) Datele meteorologice necesare sunt:

− DirecŃia predominantă a vântului: − Intensitatea medie anuală pe scara Beaufort: − Cy, Cz - coeficienŃi de difuziune:

− Cy = 0,21 − Cz = 0,1

Coeficientul Cy tinde să fie mai mare decât Cz datorită suprimării verticale a turbulenŃei. − ρ - factor de corecŃie: ρ = 1,13

2) Datele de emisie cuprind: − caracteristicile sursei, înălŃimea, geometria, diametrul sau suprafaŃa de emisie, viteza

şi temperatura de evacuare a poluanŃilor. 3) Amplasarea obiectivului faŃă de zona de locuinŃe sau de cea mai apropiată casă impune şi modul de calcul a concentraŃiilor de substanŃe nocive (casele cele mai apropiate sunt la 500 m).

Topografia locală este relativ uniformă, fără denivelări importante. Cu ajutorul acestor date se va calcula: 1. ConcentraŃia maximă Cmax. (xmax., 0, 0) la nivelul solului ConcentraŃia la nivelul solului este până la un maxim, la o anumită distanŃă de sursă pe

direcŃia vântului, apoi treptat descreşte cu distanŃa. PoziŃia concentraŃiei maxime depinde de:

Cmax. = f (Q, v, H, Cz, Cy)

2. ConcentraŃia la nivelul solului (Co), pentru diferite distanŃe x0 de la sursă către limita zonelor de locuinŃe, care reprezintă concentraŃii de vârf deoarece acestea au loc pe direcŃia vântului (axa ox) de la marginea sursei.

În toate formulele folosite originea coordonatelor se consideră baza sursei de impurificare, iar direcŃia vântului de-a lungul valorilor pozitive ale axei ox.

Axa y este perpendiculară în plan pe direcŃia vântului (axa x), iar axa z perpendiculară în

spaŃiu (z), deci un sistem rectangular de coordonate (x, y, z).

S.C. GEOPETROL S.A.



Co (mg/m3) = f (a, vo, x, H) 3. DistanŃa maximă la care se atinge valoarea concentraŃiei maxime - xmax. (m)

DistanŃa maximă şi poziŃia concentraŃiei maxime pe direcŃia vântului este direct proporŃională cu înălŃimea sursei şi invers proporŃională cu coeficientul de difuziune vertical.

xmax. = f (H, Cz, n) Pentru condiŃii atmosferice de instabilitate poziŃia maximului este relativ aproape de sursă.

Pe măsură ce instabilitatea creşte, poziŃia concentraŃiei maxime la nivelul solului, se va deplasa mai departe de sursă.

Pentru calculul dispersiei la nivelul solului s-a considerat cazul cel mai defavorabil, adică calculul concentraŃiei pentru poluant NOX în aerul înconjurător (imisii), întrucât valoarea concentraŃiei la emisii este: C NOX emisie=78,03 mg/Nm

3 (totuşi, această valoare este cu mult mai mică decât PA = 245 mg/Nm3) în timp ce concentraŃiile emisiilor de CO şi SOX sunt foarte mici.

1. ConcentraŃia la nivelul solului în funcŃie de distanŃa x (m)

CONCENTRAłIE LA NIVELUL SOLULUI PENTRU NOx

Tabelul nr. 4.16

x (m) 100 150 200 300 500 700 800 NOx

(mg/m3) 0,0015 0,0063 0,0036 0,0016 0,00051 0,00026 0,00028

ConcentraŃia de NOx la x = 500 m (distanŃa faŃă de cea mai apropiată casă) este foarte mică (0,00051 mg/m3). Conform Legii nr.104/2011 valoarea limită pentru NOx = 0,04 mg/m3. Concluzii

FuncŃionarea centralei termice nu conduce la poluarea aerului, concentraŃiile la emisii fiind

sub limitele impuse de Ordinul 462/1993. Valorile limită ale concentraŃiilor de poluanŃi în mediul înconjurător nu sunt depăşite,

încadrându-se în limitele impuse de Legea 104/2011. În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia că centrala termică produce o

poluare în limite acceptabile (poluare nesemnificativă). Aceste concluzii se bazează pe calculele efectuate :

- calcul consum combustibil; - calcul debit masic poluant conform metodei Corinair (factori de emisie); - calcul concentraŃie la emisii (emisii dirijate, exhaustere) pentru NOx, CO, Sox; - calcul dispersie poluanŃi model pană gaussiană.

În calculul concentraŃiilor de poluanŃi în mediul înconjurător s-a Ńinut cont de dinamica atmosferei, categoriile de stabilitate ale atmosferei (n – gradientul de stabilitate), parametrii de dispersie, σx, σy, σz viteze medii de vânt.

S.C. GEOPETROL S.A.



SURSE STAłIONARE DE POLUARE A AERULUI, POLUANłI GENERAłI ŞI EMIŞI

Tabelul nr. 4.17

Denumirea activităŃii, sectorului, procesului tehnologic,

codul activităŃii

Surse generatoare de poluanŃi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

Coordonate xy ale sursei de poluare în sistemul de

coordonate local Sursă punctuală

Denumire Consum max

[Nm3/h]

Timp de

lucru anual (ore/ max)

PoluanŃi generaŃi

PoluanŃi coduri după caz

CantităŃi de

poluanŃi generaŃi (t/an)

Denumire ÎnălŃime (m)

Diametru interior la vârf al coşului (m)

Viteza (m/s)

Temp. (°C)

Debit volumic / debit masic (m3/s g/s)

X Y

Grupa 1 subgrupa 01 01 03

Centrala termică 90 4800

CO

AcidifianŃi *

0,48 coş evacuare gaze arse

6 0,25 2,5 200 0,32 m3/s 0-500 m 0-500 m NOx 0,53

SOx 0,052


Arzător staŃie uscare

200 4800

CO

AcidifianŃi *

1,56 coş evacuare gaze arse

10 0,3 2,5 190 0,897 m3/s 0-500 m 0-500

m NOx 9,82

SOx 0,0154


Motoare compresoare

1000 24/24h

CO

AcidifianŃi *

1,54 coş evacuare gaze eşapament

20 0,2 2,5 140 0,635 m3/s 0-500 m 0-500

m NOx 2,97

SOx 0,07

* AcidifianŃi, precursori ai ozonului şi gaze cu efect de seră (GHG), conform clasificare CORINAIR.

S.C. GEOPETROL S.A.


Document :GM 00 DM 00 Pagina 61 din 118

Fişier : gm 00dm00

CONCLUZII Pe perioada de execuŃie a lucrărilor, principalele surse de poluare ale aerului sunt

reprezentate de motoarele în funcŃiune a autovehiculelor şi utilajelor (camioane, buldozere, compactoare) necesare efectuării lucrărilor.



Întrucât debitele masice calculate pentru cel mai defavorabil caz (utilizarea combustibilului

motorina nonEuro) se situează sub valorile limită prevăzute în legislaŃia în vigoare iar funcŃionarea vehiculelor este intermitentă se poate aprecia că impactul asupra aerului pe perioada de construcŃie este nesemnificativ.

Motoare compresoare În urma compararării concentraŃiilor emisiilor rezultate de la motoarele compresoarelor cu

valorilor limită impuse de legislaŃie pentru CO şi NOx nu se înregistrează depăşiri ale acestor indicatori.

În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia că motoarele termice produc o poluare în limite acceptabile pentru factorul de mediu aer (poluare nesemnificativă) şi ca singurele măsuri din acest punct de vedere sunt:

− controalele periodice privind compoziŃia gazului combustibil; − control periodic al gazelor de ardere − intreŃinerea corespunzătoare a motoarelor şi respectarea termenelor prevăzute pentru

revizii.

În condiŃii de desfăşurare optimă a procesului tehnologic nu se purjează gaze în atmosferă, rolul acestei instalaŃii este de depresurizare controlată a instalaŃiilor în cazul în care apar avarii în sistem.

Legea 104/2011 nu prevede limitări pentru COV. Ordinul nr. 462/1993 nu indică limitare

privind valoarea la emisii pentru COV şi pentru o serie de hidrocarburi componente ale acestora. Conform acestui Ordin, dacă efluentul gazos conŃine substanŃe aparŃinând diverselor

clase, totalitatea substanŃelor trebuie să aibă o concentraŃie mai mică de PI = 150 mg/m3 la un PA = 105 mg/m3.

Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de proces asigură depresurizarea controlată a instalaŃiilor ce operează cu gaze naturale, colectarea gazelor depresurizate şi evacuarea gazelor la înălŃime, prin dispersia acestora în atmosferă.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Sistemul este prevăzut cu opritor de flacări pentru a prevenii propagarea unei eventuale flacări în sistemul de colectare a gazelor depresurizate

În concluzie, în cazul acestor emisii dirijate (fixe) de hidrocarburi, de la purjarea staŃiei de compresoare, concentraŃia de hidrocarburi nu depăşeşte pragul de intervenŃie de 150 mg/m3.

StaŃia de uscare StaŃia de uscare va funcŃiona doar în perioada de extracŃie a gazelor.

FuncŃionarea arzătoarelor aferente refierbătoarelor din cadrul StaŃiilor de uscare nu conduce la poluarea aerului, concentraŃiile la emisii fiind sub limitele impuse de Ordinul 462/1993 şi. Legea 104/2011. ConcentraŃiile de poluanŃi nu sunt depăşite, încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/1987 modificat cu Legea 104/2011. Gazele de stripare sunt folosite drept gaz combustibil la regeneratorul TEG (refierbător), fără a fi evacuate în atmosferă.

Centrala termică Pentru determinarea eventualului impact s-au calculat debitele masice de poluanŃi (CO,

NOx, SOx) şi concentraŃiile de poluanŃi pentru diferite perioade de mediere cât şi dispersia la nivelul solului.

Pragurile de alertă şi intervenŃie nu sunt depăşite pentru nici unul din poluanŃi CO / NOx fiind cu mult sub limitele admise.

FuncŃionarea centralei termice nu va conduce la poluarea aerului, concentraŃiile la emisii

fiind sub limitele impuse de Ordinul 462/1993 şi Legea 104/2011. ConcentraŃiile de poluanŃi în aerul înconjurător nu sunt depăşite, încadrându-se în limitele

impuse de STAS 12574/1987, modificat cu Legea 104/2011. În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia că centrala termică produce o

poluare în limite acceptabile pentru factorul de mediu aer (poluare nesemnificativă) şi ca singurele măsuri din acest punct de vedere sunt:

− respectarea funcŃionării tehnice la centrala termică (asigurarea arderii la parametri optimi);

− pentru o ardere completă a gazelor, coeficientul cantităŃii de aer are valori cuprinse între α = 1 – 1,25;

− controalele periodice privind compoziŃia gazului combustibil; − control periodic al gazelor de ardere.

Conform Legii 104/2011, titularul activităŃii va avea obligaŃia monitorizării nivelului emisiilor

de poluanŃi, raportarea acestora şi prevederea de echipamente pentru reŃinerea poluanŃilor la sursă în vederea îndeplinirii condiŃiilor de menŃinere a nivelului poluanŃilor sub valorile limtă.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

4.2.6. Zgomot şi vibraŃii 4.2.6.1. Surse de zgomot şi vibraŃii În perioada de construcŃii-montaj, sursele de zgomot şi vibraŃii vor fi reprezentate de

utilajele specifice de lucru (excavator, buldozer, autocamioane de transport, agregate de cimentare, etc.).

Având în vedere intensificarea traficului pe perioada lucrărilor de construcŃie datorat

utilajelor şi circulaŃiei vehiculelor se va produce o creştere a nivelului de zgomot şi vibraŃi în această perioadă.

Se estimează că sursele de zgomot vor crea un disconfort moderat. Obiectivul analizat implică folosirea maşinilor cu masa mare, care cauzează vibraŃii din

cauza mişcărilor. Aceste maşini vor fi echipate cu amortizoare, deoarece acestea au masa mare şi atunci când nu sunt sub sarcină.

În perioada de funcŃionare a staŃiei, sursele de zgomot şi vibraŃii vor fi reprezentate de

compresoarele, pompele şi ventilatoarele care operează în cadrul staŃiei de compresoare. În hala de compresoare zgomotul va fi generat atât de motoarele compresoarelor, cât şi de

circulaŃia gazelor prin claviatură datorate debitelor şi diferenŃelor de presiuni. Cele mai importante surse generatoare de zgomot în staŃia de compresoare vor fi:

− refularea gazelor arse; − aspiraŃia şi refularea gazelor; − regulatoarele de gaze; − pompele şi ventilatoarele.

4.2.6.2. Nivelul de zgomot şi vibraŃii Limitele admise ale nivelului de zgomot sunt reglementate în principal prin: - STAS 10009-88: Acustica în construcŃii ; Acustica urbană ; Limite admisibile ale

nivelului de zgomot ; - HG 493/2006 modificată cu HG 601/2007 privind cerinŃele minime de securitate şi

sănătate referitoare la expunerea lucrărilor la riscurile generate de zgomot; - HG 321/2008 republicată: privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; - Ordin 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a

indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităŃile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

- HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, care transpune Directiva 2000/14/CE

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului, este funcŃie de categoria străzii (I – IV) şi este cuprins între 60 – 85 dB.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 „Acustica

urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot” este de 50 dB. Conform HG 493/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valorile de expunere la care se declanşează acŃiunea angajatorului sunt:

- valori de expunere inferioare LEX, 8 h = 80 dB, pvârf = 112 Pa - valori de expunere superioare LEX,8 h = 85 dB, pvârf = 140 Pa - valori limită de expunere LEX, 8 h = 87 dB, pvârf = 200 Pa

unde: LEx – nivel de expunere zilnică la zgomot pvârf - presiune acustică de vârf

În condiŃiile în care nivelul de expunere săptămânal depăşeşte valoarea limită de expunere

87 dB (conform HG 493/2006) angajatorul va asigura: - mijloace individuale de protecŃie auditivă; - mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului (ecrane, carcase, căptuşeli

fonoabsorbante); - organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi

intensităŃii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor şi mijloacelor de transport, se

estimează că în condiŃii normale de funcŃionare nivelele de zgomot faŃă de cel mai apropiat receptor (500 m - aşezări umane) variază între 52 – 60 dB pe perioda de construcŃie şi 46 dB pe perioda funcŃionării.

Toate echipamentele utilizate pentru execuŃia lucrărilor sunt din dotarea firmei

constructoare, cu care beneficiarul va încheia contract. Nivelul de zgomot în incinta staŃiei va avea valori cuprinse între 30-90 dB. Operatorii vor fi

dotaŃi cu echipamente de protecŃie specifice mediului de lucru. Zgomotul de la sursă şi cel din zona învecinată au caracteristici acustice corespunzătoare

naturii echipamentului şi poziŃiei acestuia în timpul perioadei de construcŃie. În general zgomotul este influenŃat de factori precum:

- viteza şi direcŃia vântului; - temperatura aerului; - absorbŃia valurilor acustice de pământ/sol (efectul pământ/sol); - absorbŃia aerului (în funcŃie de presiune, temperatură, umiditate relativă); - altitudinea reliefului; - tip de vegetaŃie.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Nivelul de vibraŃii Formele potenŃiale de impact generate de zgomot şi vibraŃii aferente proiectului vor

cuprinde în general: - operarea vehiculelor grele şi uşoare pentru transportul personalului,

materialelor şi echipamentelor către, de la şi în perimetrul proiectului; - funcŃionarea compresoarelor.

Sensibilitatea umană la vibraŃii este cea mai acută la frecvenŃe cu valorile între 8 Hz până la 80 Hz.

În privinŃa vibraŃiilor se consideră că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului, situându-se în limitele admise. 4.2.6.4. Măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot

În vederea protejării personalului de exploatare, se vor lua următoarele măsuri:

− personalul operator va purta antifoane; − sistemul de funcŃionare a compresoarelor nu va permite funcŃionarea în timpul

vibraŃiilor, ci numai perfect echilibrate; − în hala compresoarelor, zgomotul va fi redus prin izolaŃiile fonice prevăzute la

pereŃi, uşi, ferestre; − în exterior zgomotele vor fi diminuate prin aplicarea atenuatoarelor de refulări de

gaze arse, prin îngroparea conductelor, izolarea fonică a regulatoarelor; − toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaŃiei în vigoare

(HG 1756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor);

− se recomandă ca activităŃile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în STAS 10009/88.

4.2.6.3. Măsuri de diminuare a impactului generat de vibraŃii Se recomandă ca activităŃile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se

încadreze în: - STAS SR 12025/1-94, unde sunt specificate efectele vibraŃiilor produse de

traficul rutier asupra clădirilor sau părŃilor de clădiri; - STAS 12025/-94 stabileşte metodele de măsurare a parametrilor vibraŃiilor

aferenŃi produse de traficul rutier, propagate prin străzi şi care afectează clădiri sau părŃi de clădiri;

Utilajele folosite să respecte instrucŃiunile prevăzute în cartea tehnică. Se recomandă să

nu fie folosite un număr prea mare de utilaje în acelaşi timp, în acelaşi punct de lucru.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

4.3. SOLUL

4.3.1. Date generale 4.3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante

Pentru determinarea profilului litologic, pe amplasamentul viitoarei instalaŃii de comprimare

şi uscare gaze naturale au fost executate 10 foraje geotehnice, cu adâncimi până la 10 m, astfel: - 6 foraje (F1, F2, F3, F4, F5, F6) pe locaŃia propusă pentru hală compresoare; - 3 foraje (F7, F8, F9) pe locaŃia propusă pentru module uscare; - 1 foraj (F10).pe locaŃia propusă pentru complexul tehnico-administrativ.

Terenul natural este constituit din pământuri reprezentate de prafuri şi prafuri nisipoase

plastic vârtoase cu intercalaŃii calcaroase, nisipuri şi nisipuri prăfoase cu îndesare medie, dispuse peste roca de bază de vârstă pannoniană constituită din argile prăfoase cenuşii.

În forajele executate a fost interceptată următoarea litologie: Forajul F1 0,00 ÷ 0,90 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,90 ÷ 2,40 m = praf cafeniu, plastic vârtos 2,40 ÷ 4,50 m = praf cafeniu-gălbui, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 4,50 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic consistent spre vârtos,cu intercalaŃii calcaroase 6,00 ÷ 8,60 m = praf nisipos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 8,60 ÷ 10,00 m = praf argilos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase

Forajul F2 0,00 ÷ 0,80 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,80 ÷ 2,00 m = praf cafeniu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,00 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase de la -5,80 m slabe infiltraŃii de apă 6,00 ÷ 7,90 m = nisip prăfos cafeniu-cenuşiu, cu îndesare medie, cu intercalaŃii calcaroase – umed 7,90 ÷ 9,20 m = nisip cafeniu cu intercalaŃii calcaroase şi pietriş mic, cu îndesare medie – umed 9,20 ÷ 10,00 m = praf cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase Forajul F3 0,00 ÷ 0,60 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,60 ÷ 2,50 m = praf cafeniu-cenuşiu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,50 ÷ 4,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 4,00 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase şi pietriş mic 6,00 ÷ 9,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase Forajul F4

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

0,00 ÷ 0,80 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,80 ÷ 2,00 m = praf cafeniu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,00 ÷ 4,00 m = praf nisipos-argilos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 4,00 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 6,00 ÷ 8,20 m = praf cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase – umed 8,20 ÷ 9,80 m = nisip cenuşiu cu intercalaŃii calcaroase şi pietriş mic, cu îndesare medie – umed 9,80 ÷ 10,00 m = praf argilos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase

Forajul F5 0,00 ÷ 0,80 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,80 ÷ 2,00 m = praf cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos 2,00 ÷ 4,00 m = praf nisipos galben-cafeniu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 4,00 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 6,00 ÷ 8,00 m = praf cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu concreŃiuni calcaroase 8,00 ÷ 9,50 m = nisip prăfos cu pietriş, cafeniu-cenuşiu, cu îndesare medie în intervalul -9,00 ÷ -9,50 m – infiltraŃii de apă 9,50 ÷ 10,00 m = praf argilos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase

Forajul F6 0,00 ÷ 0,90 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,90 ÷ 2,40 m = praf nisipos-argilos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos,cu concreŃiuni calcaroase 2,40 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 6,00 ÷ 7,60 m = nisip prăfos cafeniu-cenuşiu, cu intercalaŃii calcaroase şi pietriş mic, îndesat în intervalul -7,40 ÷ -7,60 m – infiltraŃii de apă 7,60 ÷ 10,00 m = praf argilos cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase

Forajul F7 0,00 ÷ 0,80 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,80 ÷ 2,00 m = praf cafeniu-negricios, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,00 ÷ 4,00 m = nisip argilos cafeniu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 4,00 ÷ 6,00 m = nisip prăfos cenuşiu, cu intercalaŃii calcaroase, cu îndesare medie Forajul F8 0,00 ÷ 0,60 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,60 ÷ 2,00 m = praf argilos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu concreŃiuni calcaroase 2,00 ÷ 4,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase şi rar pietriş mic 4,00 ÷ 5,40 m = nisip prăfos cenuşiu, cu intercalaŃii calcaroase, cu îndesare medie 5,40 ÷ 5,90 m = nisip prăfos cafeniu, cu intercalaŃii calcaroase şi pietriş mic, cu îndesare medie 5,90 ÷ 6,00 m = praf cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos

Forajul F9 0,00 ÷ 0,90 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,90 ÷ 2,00 m = praf cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,00 ÷ 4,00 m = praf argilos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

4,00 ÷ 6,00 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic consistent, cu intercalaŃii calcaroase

Forajul F10 0,00 ÷ 0,90 m = sol – cernoziom levigat moderat 0,90 ÷ 2,10 m = praf nisipos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos, cu intercalaŃii calcaroase 2,10 ÷ 4,00 m = praf nisipos-argilos cafeniu-cenuşiu, plastic vârtos 4,00 ÷ 6,00 m = argilă prăfoasă cafenie-cenuşie, plastic vârtoasă

4.3.1.2. CondiŃii chimice din sol, poluare existentă

În urma investigaŃiilor realizate pe amplasamentul analizat nu au fost evidenŃiate calitativ suprafeŃe poluate. 4.3.1.3. Vulnerabilitatea solurilor

InvestigaŃiile geotehnice au evidenŃiat următoarele:

- terenul propus pentru amplasarea instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel este liber de construcŃii şi este situat parŃial în zona inferioară a versantului vestic al unei măguri deluroase şi parŃial la baza acestuia;

- în jumătatea amonte, situată în partea inferioară a versantului, terenul are o pantă transversală de ~ 14%, în timp ce jumătatea aval, dinspre drumul pietruit, situată la baza versantului, are o pantă transversală de ~ 5%;

- la data efectuării recunoaşterii şi investigării geotehnice terenul nu prezenta semne de instabilitate şi nu era afectat de procese geologice-dinamice (eroziuni, abrupturi, sufozii, crovuri, deplasări de teren, zone de sedimentaŃie eoliană intensă etc.).

Deoarece terenul este în pantă, platforma pe care vor fi amplasate instalaŃiile tehnologice

va fi realizată (obligatoriu după îndepărtarea în totalitate a stratului de sol) prin săpătură în jumătatea amonte şi umplutură în jumătatea aval, recomandându-se, pentru taluzele la săpătură şi respectiv la umplutură, unghiuri de taluz de 2:3. Se recomandă ca taluzul amonte, rezultat în urma săpăturii, să fie consolidat cu zid de sprijin.

Materialul rezultat în urma săpăturii va fi utilizat pentru realizarea umpluturii, în strate

subŃiri, de max. 0,15 ÷ 0,20 m, compactate, până la un grad de compactare de min. 95%. După sistematizarea terenului, toată suprafaŃa platformei se va compacta intensiv. 4.3.1.4. Tipuri de culturi din zona amplasamentului În zona amplasamentului se găsesc terenuri arabile.

Solurile din comuna Sărmaşu sunt soluri din categoria cernoziom şi soluri brune slab roşcate, care permit practicarea cu eficienŃă a agriculturii. 4.3.2. Sursele şi cauzele de poluare a solului

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

În perioada de construcŃii-montaj, sursele potenŃiale de poluare a solului vor fi reprezentate de utilajele necesare lucrărilor prin eventualele scurgerile de carburanŃi şi ulei.

În perioada de funcŃionare a staŃiei, sursele potenŃiale de poluare a solului vor fi

reprezentate de: − rezervoarele de ulei: curat, uzat, tampon ulei curat; − rezervoarele de antigel: curat, uzat; − rezervorul de colectare apă şi condens de la filtrele coalescere şi scruberele montate pe aspiraŃia compresoarelor;


− separatoare de gaze; − reŃeaua de canalizare industrială; − reŃeaua de canalizare menajeră. − separator de hidrocarburi.

4.3.3. Cauzele potenŃiale de poluare

În cadrul lucrărilor de construcŃii-montaj ce se vor efectua pentru realizarea investiŃiei, pe

perioada efectuării lucrărilor de construcŃii-montaj, cauzele potenŃiale de poluare vor fi: • scurgeri de ulei şi carburanŃi de la utilajele necesare lucrărilor de construcŃie - montaj. • manipulare neatentă a recipienŃilor cu ulei în cadrul rampei de materiale şi la

încărcarea instalaŃiilor.

În perioada de funcŃionare a staŃiei de compresoare, uscare, cauzele poluării pot fi: • fisurarea / spargerea conductelor de transport; • fisurarea rezervoarelor; • fisurarea bazinelor de colectare de ape uzate. Prevenirea fenomenelor de coroziune se realizează în cadrul fiecărui obiectiv astfel: • sistem de protecŃie anticoroziv a conductelor de transport compus din:

o protecŃie pasivă – izolaŃie anticorozivă, cu rol de separare a metalului conductelor de contactul cu mediul exterior agresiv;

o protecŃie catodică – completează protecŃia pasivă, conferind o viteză redusă de îmbătrânire;

o lucrări conexe – protejează conductele împotriva sarcinilor electrostatice şi a descărcărilor atmosferice ce pot afecta porŃiunile aeriene.

4.3.2. PoluanŃi potenŃiali

PotenŃialii poluanŃi pentru solul şi subsolul din zona de activitate, pentru perioada de

construcŃii-montaj, vor fi carburanŃii şi uleiurile utilizate, în situaŃia manipulării neatente.

În timpul operaŃiilor de alimentare cu carburanŃi şi uleiuri a utilajelor necesare realizării lucrărilor de construcŃii-montaj, datorită manipulării neatente a recipienŃilor şi în spaŃii

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

neamenajate, aceste produse se pot scurge pe sol. În aceste situaŃii (accidentale) carburanŃii şi uleiurile pot deveni poluanŃi.

În timpul funcŃionării staŃiei, potenŃialii poluanŃi pentru sol şi subsol sunt: − apă de zăcământ de la separatoare; − uleiul uzat de la instalaŃie de comprimare; − purja compresoarelor; − apă uzată industrială; − apă uzată menajeră.

Amestecul de hidrocarburi gazoase este însoŃit la extracŃie de apă de zăcământ şi impurităŃi.

În general, sărurile conŃinute de apa de zăcământ sunt cloruri, sulfaŃi şi carbonaŃi de sodiu, calciu şi de magneziu, concentraŃia lor variind în funcŃie de formaŃiunea geologică care se exploatează. Particulele minerale în suspensie sunt constituite din nisip, argilă, calcar etc. ConŃinutul de impurităŃi solide este cuprins în medie între 0,1 şi 2%.

Poluarea, conŃinutul de săruri solubile variază funcŃie de cantitatea de apă deversată accidental şi de timpul de contact al acesteia cu solul. Apa sărată se infiltreză cu viteze diferite în funcŃie de textura solului. Odată cu impactul apei sărate cu faza solidă a solului au loc mecanisme de schimb cationic sau adsorbŃie prin care elementele chimice din apa salină sunt adsorbite în complexul coloidal al solului.

Problema coroziunii echipamentului industrial este de o deosebită importanŃă; coroziunea

datorită apelor uzate din instalaŃiile petroliere diferă şi depinde, în principal, de: concentraŃia diferitelor săruri şi proporŃia acestora; conŃinutul de oxigen; prezenŃa bacteriilor anaerobe; aciditatea apelor uzate; temperatura apelor uzate. ConŃinutul de oxigen dizolvat al apelor uzate conduce la intensificarea coroziunii. Când oxigenul lipseşte chiar în prezenŃa unei concentraŃii mari de cloruri, coroziunea este mică. Din această cauză, apare indicat ca întregul proces tehnologic, începând de la sonda de producŃie pînă la sonda de injecŃie, să se execute într-un regim închis, evitându-se contactul dintre apa de zăcământ şi atmosferă. Hidrocarburile produc poluare chimică a solului prin modificări radicale ale proprietăŃilor chimice şi biologice ale solului. Acestea pot forma o peliculă impermeabilă la suprafaŃa solului împiedicând schimbul de gaze între sol şi aer, favorizând asfixierea rădăcinilor plantelor.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Hidrocarburile aduc un aport de C organic în sol producând modificarea raportului natural C / N ceea ce duce la un dezechilibru în procesul de nutriŃie cu azot a microorganismelor. PrezenŃa sărurilor din apa de zăcământ în sol poate produce (în funcŃie de intensitatea poluării) modificări în ceea ce priveşte reacŃia, gradul de saturaŃie, suma bazelor, humusul şi diminuează sau distruge microfauna din sol. 4.3.3. Prognozarea impactului

4.3.3.1. Impactul prognozat cauzat de poluarea existentă

În urma observaŃiilor de teren nu s-au identificat calitativ suprafeŃe poluate. În prezent terenul are folosinŃă arabilă. 4.3.3.2. Impactul asupra solului

În perioada de construcŃie şi montaj Pe perioada de execuŃie a instalaŃiilor este necesară decopertarea stratului şi scoaterea temporară din circuitul agricol a suprafeŃei de sol vegetal şi săpături pentru montarea instalaŃiilor.

În situaŃia respectării prevederilor proiectului privind etapele de construcŃii-montaj,

depozitarea controlată a materialelor şi a deşeurilor rezultate şi a programului privind controlul pe faze de execuŃie, solul şi subsolul din zona amplasamentului nu vor fi afectate. În perioada de funcŃionare În condiŃiile respectării normelor referitoare la exploatarea utilajelor, a programului de urmărire a construcŃiilor, precum şi menŃinerea în stare de funcŃionare a reŃelelor de canalizare, impactul asupra solului în această perioadă este redus. Pentru evitarea infestării solului cu apă de zăcământ în proiect s-au prevăzut măsuri pentru colectarea şi evacuarea eventualelor scurgeri prin reŃeaua de canalizare în rezervorul colector, precum şi instalaŃii de automatizare a procesului tehnologic care pot semnaliza orice avarie. În condiŃii de funcŃionare normală nu există posibilitatea poluării solului procesul de comprimare a gazelor se execută în sistem închis, fiind controlat permanent. 4.3.4. Măsuri de diminuare a poluării şi impactului asupra solului

Pentru amplasarea şi funcŃionarea în condiŃii de siguranŃă a instalaŃiilor tehnologice s-au

prevăzut măsuri pentru evitarea infiltrării în teren a apelor provenite din precipitaŃii: - sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide, în exteriorul amplasamentului, a apelor din precipitaŃii şi din pierderile tehnologice, prin prevederea unor pante de minim 2%; se va realiza iniŃial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuŃie, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcŃiune a obiectivului;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

- se vor prevedea măsuri de protecŃie împotriva apelor care se scurg de pe versantul culmei deluroase existent la est – sud-est, prin şanŃuri de gardă a căror secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; - colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaŃii pe toată durata execuŃiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, pompe etc.), iar în situaŃia în care la cota de fundare se constată existenŃa unui strat de pământ afectat de precipitaŃii, acesta va fi îndepărtat inainte de realizarea fundaŃiilor; - evitarea stagnării apelor în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, atât în perioada montajului cât şi în timpul exploatării, prin soluŃii constructive adecvate (trotoare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, execuŃia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, şanŃuri perimetrale pereate etc; - execuŃia umpluturilor în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor (unde este cazul) pe măsură ce acestea sunt realizate.

Prin măsurile de sistematizare verticală şi în plan trebuie să se evite stagnarea apelor superficiale la distanŃe mai mici de 10 m în jurul fundaŃiilor construcŃiilor şi instalaŃiilor tehnologice. Pe perioada de execuŃie a lucrărilor se recomandă respectarea programului de control pe faze de execuŃie, precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităŃii terenului la terminarea lucrărilor.

Pe perioada realizării lucrărilor de construcŃii-montaj, pentru protecŃia solului şi a subsolului sunt prevăzute următoarele măsuri:

− depozitarea controlată a materialelor de construcŃii; − colectarea şi evacuarea în locuri special amenajate a deşeurilor rezultate.

În perioada de funcŃionare, pentru protecŃia solului şi subsolului sunt prevăzute

următoarele măsuri: În perioada de funcŃionare, pentru protecŃia solului şi subsolului sunt prevăzute

următoarele măsuri: − montarea instalaŃiilor pe fundaŃii din beton; − montarea rezervoarelor de colectare scurgeri uleioase şi apă/condens în cuve


un bazin vidanjabil impermeabilizat, cu fund etanş; − scurgerile uleioase din canale din hala compresoarelor vor fi deversate într-un

bazin vidanjabil, după ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă;

− eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se vor colecta în bazine vidanjabile;

− colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces se va face într-un bazin vidanjabil;

− apele meteorice convenŃional curate vor fi colectate prin rigole şi descărcate în exteriorul staŃiei.

În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra solului nu sunt necesare măsuri suplimentare.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

La finalizarea lucrărilor de construcŃii-montaj se vor executa lucrări de refacere a zonei, inclusiv în zona de depozitare a materialelor în cadrul organizării de şantier. După încheierea lucrărilor se va face curăŃarea terenului de pământ, nisip, agregate minerale (pietriş, balast), transportarea acestora în locuri indicate de către beneficiarul lucrării. Surplusul de pământ rezultat în urma săpării fundaŃiilor va fi utilizat ca material de umplutură.

În perioada de funcŃionare

Automatizarea, controlul, monitorizarea, transmiterea de date şi a parametrilor de proces se va face în sistemul centralizat, care permite o corelare a tuturor informaŃiilor în vederea obŃinerii unui proces tehnologic optim de exploatare.

Sistemul de automatizare pentru controlul, comanda şi monitorizarea parametrilor de funcŃionare permite intervenŃia operativă în situaŃii de avarii. 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1. Date generale

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului amplasamentului

Amplasamentul este situat la baza versantului vestic al măgurii deluroase la est de localităŃile Sărmăşel şi Sărmăşel-Gară şi de cursul de apă Pârâul de Câmpie, măgura respectivă fiind delimitată la nord de culmea Capul Dealului, la vest de Valea Buzei, la sud de Valea Sucoşori şi la vest de valea Pârâul de Câmpie.

Regiunea în care se plasează terenul este localizată în zona nord-estică a Câmpiei

Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmaşului, din grupa regiunilor centrale cu relief deluros, corespunzând în cea mai mare parte cuvetei propriu-zise a Transilvaniei, care sub raport tectonic se caracterizează prin predominarea domurilor din depozitele sarmato-pliocene, dar din care nu lipsesc cutele.

Zona face parte din regiunea domurilor grupei de nord, caracterizată de prezenŃa acelor domuri simple, constituite dintr-o singură boltă.

Câmpia Sărmaşului are caracter deluros şi ea constituie partea cea mai coborâtă (cca. 500

m altitudine) a cuvetei transilvane, care în nord ajunge până în zona de contact, iar spre sud, ea depăşeşte cu puŃin Valea Târnavei Mari, axa ei fiind reprezentată de valea largă şi cu terase a Mureşului. Aici se remarcă schimbările hidrografice ce au avut loc pe cumpăna apelor dintre bazinele Someşului şi Mureşului, ca şi prezenŃa numeroaselor cuvete lacustre, ca baze locale de eroziune.

ReŃeaua hidrografică minoră este paralelă şi cu văi asimetrice, orientată de la nord la sud

sau invers, iar domurile sunt mai largi şi cu relief caracteristic, reprezentat prin cueste, versanŃi prelungi şi vârfuri izolate (domul Sărmaş).

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Procesele actuale de modelare a reliefului sunt foarte intense, eroziunea fluviatilă fiind uşurată mult de energia de relief, de poziŃia intermontană, de litologie (în care şi sarea joacă un rol important), de poziŃia stratelor, de condiŃiile bioclimatice şi activităŃile antropice.

TorenŃialitatea şi inundabilitatea se împletesc strâns cu acŃiunea proceselor gravitaŃionale (alunecări şi surpări), care afectează suprafeŃe destul de întinse, în Câmpia Sărmaşului fiind frecvente alunecările mari, de tip copârşaie.

SchiŃată tectonic încă de la sfârşitul Cretacicului şi acoperită pe latura de NW de apele

epicontinentale paleogene, Depresiunea Transilvaniei s-a definitivat ca bazin de sedimentare în Neogen.

Cuvertura sedimentară cuprinde:

– Eocenul - reprezentat prin formaŃiuni epicontinentale, de obicei argile roşii ori cenuşii, alături de care au fost întâlnite, în foraje, conglomerate şi calcare cu numuliŃi; – HelveŃianul - a fost întâlnit numai în foraje şi este reprezentat prin argile marnoase roşii, cu intercalaŃii de pietriş mărunt; – Tortonianul - începe printr-un nivel conglomeratic subŃire, deasupra căruia urmează marne cenuşii, marne tufacee şi tuful de Dej. Orizontul tufului de Dej este urmat de argile şi marne, uneori brecii argilo-marnoase, cu gipsuri şi cu sare (sarea formează în întregul bazin un nivel continuu), peste care se dispun argile şi argile marnoase, partea superioară a Tortonianului fiind reprezentată prin argile şi argile marnoase cu intercalaŃii de nisipuri; – Buglovianul - este reprezentat litologic printr-o alternanŃă de bancuri de argile marnoase şi nisipuri cu intercalaŃii subŃiri de de tufuri; – Volhynian-Bessarabian inferior - interval delimitat de orizontul tufului de Ghiriş în bază şi cel al tufului de Bazna la partea superioară. Litologia acestor depozite constă din pachete groase de argile marnoase, între care se intercalează mai multe strate de nisipuri; – Pannonianul - cuprinde un orizont mai argilos în bază şi un alt orizont nisipos, cu intercalaŃii de argile marnoase, la partea superioară; – Pleistocenul mediu - apare reprezentat numai prin depozite fluviale de terasă şi luncă, constituite din pietrişuri şi nisipuri; – Pleistocenul superior - este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri; – Holocenul - căruia îi sunt atribuite toate depozitele care alcătuiesc terasele joase, cu altitudini relative între 5 - 10 m, precum şi aluviunile recente.

4.4.1.2. Structura tectonică şi activitatea seismică Conform codului de proiectare seismică indicativ P100-1/2006, pentru zona Sărmăşel se

vor considera următorii parametri:

• valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare (pentru cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR = 100 ani): ag = 0,08 g;

• perioada de control (colŃ) a spectrului de răspuns: Tc = 0,7 s.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

4.4.1.3. ProtecŃia şi calitatea subsolului Poluarea solului şi acviferului datorată obiectivelor industriale poate fi prevenită atât în fazele de proiectare, construcŃie cât şi în etapa de exploatare. La alegerea amplasamentului s-a Ńinut seama de:

- natura surselor potenŃiale sau reale de poluare; - vulnerabilitatea solului şi apelor subterane la poluarea specifică obiectivului.

Pentru elaborarea proiectului, pe amplasamentul propus s-au efectuat cercetări geotehnice

care au avut drept scop:

− determinarea condiŃiilor geomorfologice în zona amplasamentului − determinarea constituŃiei litologice a terenului ; − determinarea unor eventuale condiŃii naturale speciale care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa execuŃiei lucrării.

Pentru realizarea în condiŃii de exigenŃă corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării infrastructurii cu scopul atingerii unui nivel de siguranŃă necesar pentru rezistenŃa, stabilitatea şi condiŃiile normale de exploatare a construcŃiilor în raport cu terenul de fundare, a fost făcută încadrarea prealabilă a lucrării în categoria de risc geotehnic corespunzătoare.

Pe baza datelor geotehnice, a elementelor geologice, hidrogeologice, seismice şi a celor

referitoare la antecedentele amplasamentului obŃinute în urma cercetării geotehnice efectuată în perioada noiembrie 2008 ÷ ianuarie 2009 terenul a fost încadrat la categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat. SoluŃiile tehnice adoptate de proiectant au la bază studiul geologic, în scopul asigurării unui impact minim al obiectivului asupra solului, subsolului şi apelor. Pentru elaborarea proiectului, pe amplasamentul propus s-au efectuat cercetări geotehnice care au avut drept scop:

− determinarea condiŃiilor geomorfologice în zona amplasamentului − determinarea constituŃiei litologice a terenului ; − determinarea unor eventuale condiŃii naturale speciale care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa execuŃiei lucrării.

4.4.2. Impactul prognozat asupra componentelor subterane

În perioada de construcŃie şi montaj În vederea reducerii impactului pe perioada organizării de şantier se vor utiliza mijloace de

construcŃie performante şi se vor realiza inspecŃii tehnice periodice a mijloacelor de construcŃie. Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau materiale şi stabilirea

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecŃiei atmosferei.

Materialele necesare execuŃiei lucrărilor vor urmari un program de transport, manipulare,

depozitare şi punere în operă, respectându-se ruta de transport, locul de depozitare şi de lucru indicate pe planul de situaŃie.

Se va da o atenŃie deosebită manipularii şi montarii, respectându-se cu stricteŃe traseul,

montarea şi aşezarea corespunzatoare pe poziŃie a materialelor. InstalaŃiile, atât tehnologice cât şi de utilizate, se folosesc în limitele condiŃiilor de

funcŃionare, cu respectarea strictă a regulilor şi măsurilor de utilizare stabilite de producători şi proiectanŃi.

Pe perioada de execuŃie se recomandă respectarea programului de control pe faze de

execuŃie precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităŃii terenului la terminarea lucrărilor.

Modificările survenite în structura şi calitatea solului sunt determinate de lucrările de

construcŃii şi montaj efectuate în timpul fazei de execuŃie. Lucrările de construcŃie şi montaj prevăzute prin proiectul tehnic nu generează impact

asupra componentelor subterane în situaŃia respectării programului de execuŃie şi verificare pe etape a lucrărilor.


În condiŃiile respectării parametrilor de operare ale instalaŃiilor, componentele subterane nu vor fi afectate. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru protecŃia subsolului s- au prevăzut următoarele măsuri:

− compactarea intensivă a suprafeŃei, după decopertarea stratului de sol vegetal, precum şi fundului săpăturilor înainte de turnarea betoanelor de egalizare şi a fundaŃiilor.

− sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide, în exteriorul amplasamentului, a apelor din precipitaŃii şi din pierderile tehnologice, prin prevederea unor pante de minim 2%;

− executarea de şanŃuri de gardă a căror secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice care se scurg de pe versantul culmei deluroase existent la est – sud-est

− evitarea stagnării apelor în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, atât în perioada montajului cât şi în timpul exploatării, prin soluŃii constructive adecvate (trotoare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, execuŃia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, şanŃuri perimetrale pereate etc;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

− execuŃia umpluturilor în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor (unde este cazul) pe măsură ce acestea sunt realizate.

Măsuri pe perioada de funcŃionare Pe perioada de exploatare a instalaŃiilor se recomandă:

− asigurarea funcŃionării la parametrii stabiliŃi prin proiect (presiune, temperatură, debit, etc.) fiind interzisă depăşirea valorilor limită prestabilite;

− uleiurile şi antigelul se vor păstra în spaŃiile amenajate, în rezervoare închise ermetic pentru a preveni scurgerile.

− executarea reviziilor la termenele prescrise − urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor prin:

− urmărire curentă; − urmărire specială.

În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra

solului/subsolului, nu sunt necesare măsuri suplimentare. 4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1. Date generale

4.5.1.1. InformaŃii despre biotopurile de pe amplasament Ecosistemele din zona analizată corespund categoriilor de bio-ecosistem agricol şi

tehnoecosistem rural.

Pentru ca impactul să fie minim s-au avut în vedere: − condiŃiile naturale existente ale ansamblului factorilor de mediu înaintea începerii lucrărilor;

− modificările minime ce trebuie să le suporte terenul sub aspect cantitativ şi calitativ; − condiŃiile de reintegrare corespunzătoare a suprafeŃei în cadrul ansamblului peisagistic al zonei

− refacerea terenului după dezafectarea amenajărilor specifice organizării de şantier.

În apropierea zonei analizate nu există zone naturale protejate (rezervaŃii, parcuri naturale, zone tampon etc.) sau zone naturale folosite în scop recreativ (zone verzi, campinguri, etc.). Zona amplasamentului nu este zonă de interes turistic. 4.5.1.2. InformaŃii despre flora locală

VegetaŃia etajului de stepă antropogenă din vestul Câmpiei Transilvaniei cuprinde: bujorul

românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Flora din cadrul amplasamentului este reprezentată în majoritate de culturi agricole cu

caracter ciclic şi de specii de plante ruderale .

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Principalele culturi în satele arondate oraşului Sărmaşu sunt: plante tehnice (sfecla de zahăr, in şi cânepa, tutun), cereale (orz, orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viŃă de vie. 4.5.1.3. InformaŃii despre fauna locală

În zona amplasamentului fauna este specifică zonelor agricole. Dintre speciile de păsări sunt reprezentative - cicocănitoarea (Dryobates major), gaiŃa

(Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), etc.

4.5.2. Impactul prognozat

4.5.2.1. Modificările biotopului de pe amplasament Efectele asupra biodiversităŃii locale au un caracter local, temporar şi sunt reversibile,

manifestându-se doar pe perioada de execuŃie. La finalizarea lucrărilor de construcŃii-montaj se vor executa lucrări de refacere a zonei,

inclusiv în zona de depozitare a materialelor din cadrul organizării de şantier. După încheierea lucrărilor se va face curăŃarea terenului de pământ, nisip, agregate minerale (pietriş, balast), transportarea acestora în locuri indicate de către beneficiarul lucrării.

4.5.3. Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităŃii

În condiŃii normale de funcŃionare nu există surse de poluare a solului astfel încât biotopul

din zona amplasamentului nu va fi afectat de exploatarea instalaŃiilor. Măsurile prevăzute pentru exploatarea în condiŃii de siguranŃă a obiectivelor asigură

protecŃia şi diminuarea impactului în cazuri accidentale (avarii) asupra biodiversităŃii din zona amplasamentului. Monitorizarea şi controlul procesului şi a echipamentelor tehnologice şi auxiliare ale staŃiei va fi realizat prin intermediul unui sistem de comandă. 4.5.2.2. Impactul asupra mediului natural în caz de accident PoluanŃii ce pot afecta ecosistemele terestre în situaŃii accidentale (de avarii) sunt:

− uleiuri, carburanŃi; − apă de zăcământ; − emisii de gaze arse;

În condiŃii de funcŃionare normală, măsurile de protecŃie a factorilor de mediu adoptate prin

proiectul tehnic şi respectarea parametrilor de funcŃionare a instalaŃiilor elimină posibilitatea afectării ecosistemelor terestre şi acvatice pe perioada de funcŃionare a instalaŃiilor.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Măsurile adoptate prin proiect reduc impactul asupra mediului natural în situaŃia unor accidente. 4.6. PEISAJUL 4.6.1. InformaŃii despre peisaj Amplasamentul analizat este situat în zona agricolă, în care peisajul este reprezentat de culturi agricole şi obiective industriale (grupuri de sonde). Terenul propus pentru amplasarea instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel este liber de construcŃii. 4.6.2. Impactul prognozat

4.6.2.1. Tipuri de peisaj şi utilizarea terenului amplasamentului În prezent terenul are folosinŃă agricolă.

Utilizarea terenului pe amplasamentul propus pentru realizarea investiŃiei. este conform tabelului următor.

Tabelul nr. 4.18

Utilizarea terenului SuprafaŃa - m2

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivată

Teren arabil 29448 - - 4.6.2.2. Impactul asupra cadrului natural

Datorită alegerii amplasamentului în extravilanul localităŃii Sărmăşel, impactul proiectului asupra cadrului natural este minim.

Se estimează că realizarea acestui obiectiv va avea următoarele forme posibile de impact: − modificarea elementelor cadrului natural; − modificarea raportului peisaj natural/peisaj antropizat; − modificarea raportului dintre categoriile de folosinŃă a terenurilor; − modificarea valorii estetice a peisajului.

Trebuie menŃionat că impactul asupra peisajului se va manifesta exclusiv la nivel local, atât

din punct de vedere vizual-estetic, cât şi al modificării categoriilor de folosinŃă a terenurilor şi al elementelor de cadru natural.

4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Impactul asupra cadrului natural pe perioada de execuŃie şi exploatare a instalaŃiilor fiind minim, nu sunt necesare măsuri suplimentare. 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC 4.7.1. Date generale privind populaŃia

Terenul pe care se va amplasa instalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente

depozitului Sărmăşel este localizat la extravilanul localităŃii Sărmăşel, între drumul pietruit, care asigură accesul la sondele şi grupurile existente în zonă.

În apropierea staŃiei, la distanŃa de aproximativ 500 m, se află satul Sărmăşel.

- PopulaŃie: 817 locuitori; - Gospodării: 298; - GrădiniŃe: 1; - Şcoli: 1.

La distanŃa de aproximativ 1000 m, se află satul Sărmăşel Gară.

- PopulaŃie: 763 locuitori; - Gospodării: 242; - GrădiniŃe: 1; - Şcoli: 1.

4.7.2. Impactul potenŃial asupra activităŃilor social – economice şi asupra

populaŃiei Realizarea proiectului nu modifică condiŃiile economice locale. Realizarea proiectului poate crea un disconfort moderat pentru populaŃia din zonă prin

intensificarea traficului şi creşterea nivelului de zgomot pe perioada de construcŃii montaj. În condiŃii de funcŃionare normală a instalaŃiilor, pe perioada de exploatare a obiectivului nu

există impact asupra populaŃiei. Emisiile de gaze se încadrează sub valorile limită prevăzute în reglementările legislative.

4.7.3. Măsuri de reducere a impactului asupra activităŃilor social – economice şi asupra populaŃiei

În vederea reducerii nivelului de zgomot, se vor lua următoarele măsuri:

- planificarea activităŃilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora;

- pentru cazul în care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, va fi mai mare decât cel prognozat şi zgomotele produse se vor resimŃi în zonele rezidenŃiale, activitatea va fi sistată, reluarea acesteia urmând a se face după montarea unor ecrane antifonice

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

alcătuite din panouri detaşabile, construite din structuri metalice uşoare cu umplutură de materiale fonic izolante (spumă poliuretanică, vată de sticlă etc.), amplasate în vecinătatea zonelor maxime de emisii, pe direcŃia sursă-receptor.

- toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaŃiei în vigoare (HG 1756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor);

- se recomandă ca activităŃile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în STAS 10009/88, unde sunt specificate valorile admisibile ale nivelului zgomotului extern pe străzi, măsurate la bordurile trotuarelor care limitează partea carosabilă, stabilite în funcŃie de categoria tehnică a străzilor (respectiv a intensităŃii traficului).

4.8. CONDIłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

Impactul potenŃial al proiectului asupra condiŃiilor etnice şi culturale Nu există impact provocat de proiect asupra condiŃiilor etnice şi culturale. Impactul potenŃial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,

arheologic sau asupra monumentelor istorice În zona investiŃiei nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente

istorice. 4.9. DESCRIEREA ŞI CUANTIFICAREA EFECTELOR PRIMARE DIRECTE. EFECTELE PE TERMEN LUNG ASUPRA MEDIULUI. SEMNIFICAłIA ŞI IMPORTANłA EFECTELOR PROGNOZATE

EvidenŃierea efectelor s-a realizat în tabelul de mai jos. Pentru evaluarea şi cuantificarea impactului s-a utilizat o scară cu valori cuprinse între -2 şi +2, astfel:

+2 = efect pozitiv substanŃial al impactului; +1 = efect pozitiv al impactului; 0 = niciun impact; -1= impact negativ; -2 = impact negativ substanŃial.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

EVALUAREA ŞI CUANTIFICAREA IMPACTULUI

Tabelul nr. 4.19

Tip de efecte Periodicitatea efectelor şi impactul pe termen ImportanŃa efectului

prognozat Categoria de efecte pozitiv/negativ

direct / indirect scurt mediu lung

Secundare -Implementarea tehnologiilor noi

Efect pozitiv – indirect asupra mediului. Utilizarea instalaŃiei de comprimare eficientă din punct de vedere al protecŃiei mediului

+2 +1 0 Foarte important

-Amenajare drum acces

Efect pozitiv – indirect pentru populaŃie +1 +1 +2 Foarte important

-Schimbarea folosinŃei terenului

Efect negativ – direct asupra solului -1 -1 0 ImportanŃă medie

Cumulative -Protejarea solului

Efect negativ direct asupra solului datorat lucrărilor desfăşurate în perioada de amenajare teren

-1 -1 0 Foarte important

Efect negativ direct în cazul evacuărilor necontrolate de ape uzate asupra solului

-1 -1 0 Foarte important

Protejarea aerului Efect direct negativ in timpul funcŃionării instalaŃiilor datorat evacuarii în atmosferă a gazelor arse

-1 -1 -2 ImportanŃă medie

Sinergice Sănătatea umană

Zgomot generat de instalaŃii 0 -1 -1 ImportanŃă medie

Efect negativ direct, datorat disconfortului creat de intensificarea traficului şi creşterea nivelului de zgomot în zonă in perioada de execuŃie

-1 0 0 Foarte importantă

Efect negativ direct, datorat emisiilor de

-1 0 0 Foarte importantă

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Tip de efecte Periodicitatea efectelor şi impactul pe termen ImportanŃa efectului

prognozat Categoria de efecte pozitiv/negativ

direct / indirect scurt mediu lung

gaze in atmosferă în cazul purjării sau depresurizării instalaŃiilor în caz de avarii

Impact socio-economic

Efect pozitiv asupra economiei locale şi infrastructurii

+1 +2 +2 ImportanŃă redusă

Efectele poluanŃilor asupra sănătăŃii populaŃiei reprezintă o problemă importantă, deoarece

pe durata mai multor evenimente grave, poluarea aerului poate avea un efect semnificativ asupra sănătătii, în special asupra copiilor, batrânilor sau oamenilor bolnavi.

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a

populaŃiei ca urmare a expunerii la agenŃi poluanŃi. Modificările patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lungă durată apar după intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani.

Studiul a luat în considerare toate informaŃiile privind calitatea factorilor de mediu ca şi condiŃie iniŃială, predicŃiile pentru perioada de construcŃie montaj/funcŃionare şi accidentele potenŃiale.

Efectul primar asupra populaŃiei din zona amplasamentului şi din vecinătatea drumurilor de

acces îl constituie disconfortul creat de intensificarea traficului şi de zgomotul generat pe perioada de execuŃie a proiectului.

Pe perioada de exploatare a instalaŃiilor, sursele de zgomot sunt reprezentate de : • motoarele compresoarelor; • conducte jachetate pentru apa de răcire sau ventilatoare pentru răcire cu gaz la

presiune ridicată; • compresoare de gaz, cu piston sau centrifugale; şi • supape de siguranŃă, presiunea din conducte, evacuare Motoare cu piston Puterea produsă de un motor cu ardere internă este rezultatul unei explozii de gaze

naturale şi de aer indusă de o scânteie în cilindrul motor. Zgomotul care rezultă este în funcŃie de puterea motorului (cai putere), numărul de rotaŃii pe minut, metodele de evacuare a gazelor arse, şi de tipul aprinderii. Zgomotul produs de motor creşte în principal odată cu puterea generată.

Sursele predominante care generează zgomotul produs de motor sunt: admisia aerului, evacuarea, şi zgomotul produs de carcasă.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Răcitoare Zgomotul răcitoarelor este produs de lamelele ventilatorului care se rotesc şi produc

turbulenŃa aerului. FrecvenŃa şi amplitudinea este în funcŃie de dimensiunea lamelei, pas şi număr de rotaŃii pe minut.

Compresoare Zgomotul compresoarelor centrifugale este produs în general de turbulenŃa vârfului

lamelei care este în funcŃie de putere, număr de rotaŃii pe minut, debit, presiunea de evacuare, număr de etape de compresie, şi de tipul gazului.

Supape de siguranŃă Supapele de siguranŃă, de evacuare şi robineŃii de aerisire sunt folosiŃi pentru a reduce

presiunea în conducte, compresoare, recipiente precum separatoare tip filtru, filtre pentru combustibilii gazoşi, şi rezervorul de aer comprimat pentru pornirea motorului. Când un robinet de aerisire este deschis, de obicei înseamnă “evacuare”.

Prin specificaŃiile echipamentelor se va asigura un nivel de zgomot care nu depăşeşte limita de 87 dB (A )în incintă, prevăzută de HG nr. 493/2006, modificată şi completată prin HG nr. 601/2007 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.

Riscul apariŃiei focului, exploziilor şi generarea de gaze, fumuri, fluide toxice şi praf este în

conexiune cu managementul substanŃelor periculoase şi a deşeurilor rezultate. Depozitarea, colectarea şi transportul deşeurilor trebuie să respecte reglementări stricte de mediu şi sănătate.

În concluzie, lucrările prevăzute nu vor determina apariŃia de efecte adverse asupra

stării de sănătate a populaŃiei din vecinătatea viitorului obiectiv. Realizarea investiŃiei va avea un impact pozitiv economic, prin colectarea de taxe şi

impozite la bugetul local.

BAZA DE EVALUARE A SEMNIFICAłIEI ŞI IMPORTANłEI IMPACTULUI Impactul asupra mediului s-a determinat cu ajutorul următoarelor metode:

• matricea de evaluare a impactului asupra mediului întocmită conform Ordinului 863 din 2002;

• indici de calitate (IC), pentru următoarele elemente componente ale mediului: aer, apă, sol şi subsol, biodiversitate, aşezări umane;

• Indicele de poluare globală determinat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″; • Indicele de poluare a atmosferei, calculat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″;

Modelarea dispersiei pe baza modelului de calcul gaussian a penei de poluant.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

MATRICEA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Tabelul nr. 4.20

ACTIVITĂłI Efecte asupra factorilor de mediu

Apă Aer Biodi-versitate

Aşezări umane

Sol şi subsol

A. Etape de realizare proiect - amenajare teren 0 - - - - - construcŃii 0 - - - -

Utilizarea terenurilor: - schimbare folosinŃă teren 0 0 - - - - refacere teren /spaŃii verzi + + + + + Managementul deşeurilor: - colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + + - depozitarea deşeurilor + + + + + B. Tehnologii aplicate - în scopul realizării infrastructurii + - - + + - utilizarea compresoarelor cu piston 0 - - 0 0 - uscarea gazelor prin metoda absorbtiei TEG 0 - 0 0 0 C. Încadrarea proiectului în peisaj 0 - - - - MĂRIMEA EFECTELOR (E) (+4) (-3) (-1) (0) (0)

0= nu există impact - = impact negativ + = impact pozitiv

Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaŃii:

• apele de suprafaŃă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în vedere dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă este reprezentată de scurgerile accidentale;

• aerul, va fi afectat, nivel –3, pe perioada de execuŃie în principal de particulele degajate de activităŃile de manevrare a solului, precum şi de circulaŃia utilajelor. Pe perioada de exploatare pot apare emisii de metan în timpul purjării la staŃia de compresoare sau la depresurizarea instalaŃiilor în caz de avari.

• biodiversitatea nu va suferi un impact deosebit, având în vedere valoarea naturală scăzută a amplasamentului analizat, şi antropizarea zonei;

• aşezări umane, realizarea investiŃiei prevede amenajarea drumului de acces; • solul şi subsolul, nivel -1, având în vedere faptul că pe amplasamentul analizat se va

schimba folosinŃa terenului.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Din cele de mai sus rezultă că: activitatea propusă nu va avea un impact major asupra mediului, ceea ce corespunde unui mediu supus efectelor activităŃii umane în limite admisibile.

• impactul asupra atmosferei, a emisiilor rezultate este moderat, afirmaŃie susŃinută de următoarele argumente: • pentru toŃi agenŃii poluanŃi proveniŃi din arderea carburanŃilor, combustibililor,

valorile emisiilor calculate au valori sub valorile maxime admise; • pentru cei cinci parametrii analizaŃi, intervalul de variaŃie al notelor rezultate

indică domeniul bun, având în vedere faptul că lucrările se desfăşoară în extravilanul localităŃii, la 500 m de locuinŃe, dar cu respectarea normelor tehnice ale utilajelor şi cu respectarea normativelor în vigoare în ceea ce priveşte respectarea distanŃelor de siguranŃă, a prevederile legislative privind protecŃia şi sănătatea muncii, protecŃia factorilor de mediu şi a măsurilor ce se impun pentru protecŃia sănătăŃii şi siguranŃei populaŃiei.

DESCRIEREA IMPACTULUI REZIDUAL

Impactul rezidual este impactul potenŃial care se manifestă după aplicarea tuturor măsurilor de reducere a impactului asupra mediului şi poate va fi evaluat pentru perioada de execuŃie şi pentru perioada de exploatare a instalaŃiilor.

Pentru evaluarea impactului rezidual s-a utilizat o scară cu valori cuprinse astfel:

• pentru intensitatea impactului: 1 - minim, 10 – maxim; • pentru întinderea spaŃială a impactului: L - local, Z - zonal, R - regional, N – naŃional; • ca întindere temporală: Mo - momentan, M – medie durată, L - lungă durată, I – ireversibil.

Impactul va fi nesemnificativ asupra apelor, florei şi habitatelor. În condiŃiile respectării etapelor prevăzute pentru amenajarea terenului, impactul asupra

componentelor subterane este redus. În perioada de exploatare, ca urmare a măsurilor de prevenire ce vor fi luate (colectare ape

uzate, gestionare deşeuri) apreciem o reducere substanŃială a impactului. Impactul rezidual după implementarea măsurilor prevăzute este de intensitate minimă (valoare = 1), ca întindere spaŃială local (L), iar ca întindere temporală este momentan (Mo).

Emisiile de noxe în atmosferă pe perioada implementării proiectului provin de la utilajele şi mijloacele de transport. Pentru reducerea emisiilor, măsurile ce se impun sunt menŃinerea utilajelor în stare bună de funcŃionare, circulaŃia cu viteză redusă la turaŃii joase ale motoarelor care vor genera un nivel scăzut de gaze de eşapament şi folosirea de utilaje ce respectă normele europene privind emisiile de noxe.

Prin aplicarea acestor măsuri se prognozează reducerea emisiilor, ceea ce duce la un impact rezidual de intensitate redusă (valoare = 2), ca întindere spaŃială zonal (Z), iar ca întindere temporală este momentan (Mo).

Praful generat în faza de transport a materialelor reprezintă o componentă importantă a impactului generat în zonă. Ca urmare a măsurilor de prevenire ce vor fi luate (repararea şi întreŃinerea drumurilor, circulaŃia cu viteză redusă) apreciem o reducere a cantităŃii de praf generate.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Prin aplicarea acestor măsuri se prognozează reducerea emisiilor, ceea ce duce la un impact rezidual de intensitate medie (valoare = 4), ca întindere spaŃială zonal (Z), iar ca întindere temporală este momentan (Mo).

Zgomotul produs de utilaje poate fi redus semnificativ, prin aplicarea măsurilor prevăzute în proiect, impactul rezidual este de intensitate redusă (valoare = 2), ca întindere spaŃială local (L), iar ca întindere temporală este momentan (Mo).

Pe perioada exploatării instalaŃiilor efect negativ direct asupra aerului se datorează

următoarelor cauze • arderea combustibilului la motoarele compresoarelor, refierbătorul instalaŃiilor de

uscare şi arzătorul centralei termice • emisiile de gaze in atmosferă în cazul purjării sau depresurizării instalaŃiilor în caz

de avarii În condiŃii de desfăşurare optimă a procesului tehnologic nu se purjează gaze în

atmosferă, rolul acestei instalaŃii este de depresurizare controlată a instalaŃiilor în cazul în care apar avarii în sistem.

Arderea combustibilului în instalaŃiile menŃionate determină emisii ce sunt dirijate în atmosferă prin coşuri de dispersie.

Impactul rezidual va avea intensitate medie (valoare = 4), ca întindere spaŃială zonal (Z), iar ca întindere temporală este de lungă durată (L).

Prin specificaŃiile echipamentelor se asigură un nivel de zgomot care nu depăşeşte

limita de 87 dB (A) în incintă. Impactul rezidual este de intensitate redusă (valoare = 2), ca întindere spaŃială local (L), iar

ca întindere temporală este de lungă durată (L). Următoarele echipamente de instrumentaŃie,de măsură şi control concură la asigurarea

unei protecŃii adecvate a mediului şi a populaŃiei: • Sisteme de reglare • Sistemele de siguranŃă • Sisteme de alarmă • Sisteme pentru detectarea incendiilor şi a gazului • Sisteme de control a arderii • FuncŃii de protecŃie simple activate manual (ex. robineŃi de izolare) • FuncŃii de protecŃie complexe activate manual.

Măsurile prevăzute pentru exploatarea în condiŃii de siguranŃă a obiectivelor asigură

protecŃia şi diminuarea impactului în cazuri accidentale (avarii) asupra populaŃiei din zona amplasamentului.

Incertitudini şi dificultăŃi În cadrul proiectului, incertitudinea este legată de datele de intrare necesare pentru

calculul emisiilor rezultate din arderea carburantului: monoxidului de carbon (CO), oxizilor de azot

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

(NO), oxizilor de sulf (SO) şi pulberilor în suspensie. Întrucât datele de intrare sunt estimative, plecând de la consumul mediu de carburant / utilaj, până la tipul motorului, regimul de funcŃionare, distanŃa parcursă, timp de deplasare şi frecvenŃa traficului, evaluarea concentraŃiilor s-a realizat pentru cazul cel mai defavorabil.

Având în vedere durata de timp necesară realizării lucrărilor şi distanŃa până la zona locuită, impactul asupra populaŃiei nu s-a bazat pe date reale cu privire la starea de sănătate a populaŃiei din zonă, ci pe date estimate/prognozate de mediu.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR

Proiectul tehnic prezintă o singură variantă privind amplasamentul, materialele, instalaŃiile

utilizate şi etapele de execuŃie a lucrărilor. Varianta propusă a rezultat în urma condiŃiilor geomorfologie favorabile existente în zonă,

poziŃionarea faŃă de staŃia de compresoare existentă, şi existenŃa grupurilor de sonde din vecinătate.

La realizarea proiectului s-a avut în vedere generarea unui impact minim asupra mediului

în perioada de execuŃie iar exploatarea instalaŃiilor să se realizeze în condiŃii de maximă siguranŃă. Conform Ordinului 863/2002”Alternativa "zero", care corespunde situaŃiei fără realizarea

proiectului, trebuie să fie considerată referinŃa faŃă de care se determină efectele proiectului.

Terenul pe care este amplasată în prezent staŃia de compresoare Sărmăşel este afectat de alunecări active. Această situaŃie a determinat necesitatea reamplasării staŃiei. StaŃia de compresoare existentă se află într-un stadiu avansat de uzură, costurile de exploatare sunt foarte mari, iar condiŃiile de exploatare sunt nesigure. Pe de altă parte, în viitor, parametrii de lucru ai staŃiei proiectate se vor modifica faŃă de cei actuali.

StaŃiile de comprimare şi uscare gaze proiectate vor deservi Depozitul subteran de

înmagazinare gaze. Posibilitatea înmagazinarii gazelor oferă certitudinea furnizării în timpul perioadelor cu

cerere ridicată prin suplimentarea livrărilor şi reprezintă o măsură de siguranŃă în cazul întreruperii producŃiei curente.

Alegerea şi dimensionarea instalaŃiilor s-a facut în conformitate cu capacitatea depozitului

de înmagazinare. Procesul de uscare al gazului şi regenerarea glicolului este un sistem complet pentru

îndepărtarea vaporilor de apă din gaz.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Compresoarele cu piston industriale sunt deosebit de fiabile, solide, durabile şi necesită investiŃii minime pentru întreŃinere.

Prezentul proiect reprezentată singura variantă de amplasarea a staŃiei de comprimare şi

uscare gaze naturale, Ńinând cont de condiŃiile geomorfologice din zonă, de poziŃionarea faŃă de staŃia de compresoare existentă, şi existenŃa grupurilor de sonde în vecinătate.

În urma investigaŃiilor geotehnice efectuate pe amplasamentul instalaŃiei de comprimare şi

uscare gaze naturale s-a ajuns la concluzia că terenul este stabil din punct de vedere litologic, iar prin respectarea măsurilor pentru panta mare de teren din partea estică (zid de sprijin), respectarea adâncimilor de fundare a instalaŃiilor în funcŃie de infiltraŃiile întâlnite, protecŃia fundaŃiilor, introducerea unui sistem de drenarj pentru evacuarea de pe amplasament a apelor meteorice şi a celor de infiltraŃii locaŃia este favorabilă.

Amplasarea investiŃiei se va face pe un teren pentru care nu sunt necesare dezafectări,

demolări sau devieri de cabluri electrice/telecomunicatii, ci doar devierea conductei de alimentare cu apă a bazinului de apărare împotriva incendiilor,amplasat în vecinatatea grupului nr. 62, bazin apartinand S.N.G.N. Romgaz – Sucursala Tg. Mureş.

5.2. ANALIZA IMPACTULUI

Impactul investiŃiei asupra componentelor de mediu a fost tratat în detaliu în cadrul

capitolului 4.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

6. MONITORIZAREA MEDIULUI

Sistemul de monitoring reprezintă un sistem complex de achiziŃie a datelor privind calitatea

mediului, obŃinute pe baza unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un ansamblu de parametri şi indicatori, cu acoperire spaŃială şi temporală care să asigure posibilitatea controlului poluării.

Programul de monitorizare a mediului include toate activităŃile necesare pentru determinarea nivelelor de poluare a mediului şi a impactului asupra mediului şi sănătăŃii populaŃiei, impact datorat operării normale a instalaŃiilor din staŃie.

În cadrul activităŃilor executate, pot fi identificate următoarele elemente care concură la asigurarea unei protecŃii adecvate a mediului şi a populaŃiei:

- controlul surselor; - controlul şi monitorizarea efluenŃilor; - monitorizarea mediului.

Controlul surselor Sistemul de control al staŃiei de compresoare Procesul se desfăşoară automat, parametrii fiind urmăriŃi atât la un panou local al

compresoarelor, cât şi la dispeceratul staŃiei DCS, centralizat, pe calculator, cu posibilităŃi în viitor ca aceşti parametri să fie transmişi şi la dispeceratul Sucursalei de înmagazinare a gazelor naturale Ploieşti.

Sistemul de control al staŃiei de uscare Procesul de regenerare este controlat de un PLC (câte unul pentru fiecare modul) montat

în camera de comandă pe baza măsurătorilor transmise de aparatura din teren. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO Prin montarea acestei instalaŃii se asigură :

- urmărirea incintei halei compresoarelor şi a exteriorului acesteia, pe monitor din sala dispecer şi intervenŃia personalului dacă se constată o defecŃiune. În acest fel se obŃine o eficientizare a procesului de comprimare gaze.

- urmărirea celorlalte instalaŃii exterioare halei, inclusiv perimetrul incintei şi a căilor de acces în staŃie prin montare de camere video exterioare. Se va monta o cameră mobila la poarta, iar în rest camere fixe cu raza mare de actiune.

SISTEM DE DETECTIE GAZE, FOC ŞI FUM Constă din montarea unui sistem de detecŃie gaze şi foc compus din:

- centrala de avertizare risc incendiu montată în camera de comandă; - senzori de amestecuri explozive montaŃi în hala de compresoare; - senzori de fum montaŃi în hala de compresoare, pavilionul tehnic administrativ;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

- butoane de avertizare la incendii montate la intrarile în: hala de compresoare şi pavilionul tehnic administrativ.

Centrala de avertizare va comunica serial cu automatul programabil. Personalul de supraveghere şi control va urmări, pentru asigurarea functionarii în conditii de securitate a compresoarelor:

a) incadrarea în limitele prevazute a tuturor parametrilor funcŃionali (presiuni, temperaturi) care vor fi consemnaŃi în raport şi la predarea schimbului;

b) completarea cu lichide de răcire, gresare etc., la nivelul prevazut în instrucŃiunile de exploatare;

c) starea etanşeităŃii îmbinării conductelor şi elementelor de etanşare. Controlul şi monitorizarea efluenŃilor Controlul emisiilor de poluanŃi în mediu, precum şi controlul factorilor de mediu se va

realiza prin analize efectuate de personal specializat al unor laboratoare/laborator propriu/ autorităŃi competente, cu echipamente de prelevare şi analiză adecvate, folosind metode de prelevare în vigoare.

Activitatea de supraveghere şi monitorizare a calitătii mediului va fi asigurată de responsabilul de mediu numit prin decizie de conducătorul unităŃii.

Titularul de activitate are obligaŃia de a monitoriza nivelul emisiilor şi de a raporta informaŃiile solicitate către autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

Rezultatele măsurătorilor se înregistrează, se prelucrează şi se transmit într-o formă adecvată stabilită de autoritatea de mediu.

Pentru buna desfăşurare a activităŃii şi minimizarea consumurilor de materii prime, materiale şi utilităŃi, se va Ńine evidenŃă lunară pentru :

- cantităŃile de materii prime şi auxiliare utilizate; - energia utilizată; - cantităŃile de deşeuri rezultate; - activităŃile de întreŃinere şi reparaŃie a instalaŃiilor şi dotărilor aferente; - instruirea personalului.

Se va Ńine evidenŃa incidentelor de mediu, a reclamaŃiilor şi măsurilor întreprinse. Monitorizarea mediului În tabelul următor sunt prezentaŃi indicatorii monitorizaŃi pentru sursele potenŃiale de

poluare din cadrul staŃiei de comprimare şi uscare.

MONITORIZAREA DE FOND A SURSELOR POSIBILE DE POLUARE

Tabelul nr. 6.1 Sursa potenŃială de poluare / obiective Indicator urmărit Interval urmărire

– măsurare Măsuri de limitare a

poluării Perioada de construcŃie - montaj Lucrări de montaj conducte, instalaŃii tehnologice, utilaje

-Grad de poluare a solului, a apei

Controale periodice Organizatorice

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Sursa potenŃială de poluare / obiective Indicator urmărit Interval urmărire

– măsurare Măsuri de limitare a

poluării Perioada de exploatare

StaŃia de compresoare

-Emisii de la motoarele compresoarelor -Măsurători zgomot

Trimestrial Organizatorice

Rezervoare, pompe, armături Avarii, neetanşeităŃi Data producerii /

data producerii

ReparaŃii executate / mod gospodărire deşeuri / înlocuire garnitură

Centrala termică

CompoziŃia gazelor combustibile / Emisii gaze de ardere

Data analizei

Reglarea volumului de oxigen pentru o ardere optimă

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

7. SITUAłII DE RISC 7.1. RISCURI NATURALE Riscurile naturale se referă la evenimente în cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori abundente, variaŃii de temperatură - îngheŃ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. În acest context, activitatea de prevenire a situaŃiilor de urgenŃă generate de riscurile naturale a fost şi rămâne o necesitate, concretizându-se în iniŃiative conjugate de reducere a vulnerabilităŃii societăŃii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction - ISDR), european (Directiva privind inundaŃiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, etc.) şi naŃional (strategia privind inundaŃiile, programul de reducere al riscului seismic etc).

Riscul la cutremur În figurile următoare sunt prezentate hărŃile de zonare seismică în care hazardul seismic

pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃă (IMR) corespunzator stării limită ultime, valoare numită “acceleraŃia terenului pentru proiectare”. Perioada de control (colŃ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniŃa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraŃii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Fig. 7.1 Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colŃ), TC a spectrului de

răspuns

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Fig. 7.2 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR = 100 ani

Din punct de vedere seismic, conform codului de proiectare seismică indicativ P100-

1/2006, zona în care va fi amplastată instalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente Depozitului Sărmăşel este caracterizată de următorii coeficienŃi seismici de calcul:

− valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare (pentru cutremure având intervalul mediu de recurenŃă IMR = 100 ani): ag = 0,28 g;

− perioada de control (colŃ) a spectrului de răspuns: Tc = 0,7 s. Din zonarea seismică a teritoriului României (SR 11100-1:93) care redă intensităŃile

seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur, depozitul de înmagazinare gaze naturale Sărmăşel este situat cu intensitatea seismică probabilă 71, cu o perioada de revenire de minimum 50 ani. La proiectarea şi la construcŃia instalaŃiilor tehnologice din cadrul instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze Sărmăşel se vor lua în considerare aspecte legate de seismicitate.

Fig. 7.3 Zonarea seismică

În cadrul Raportului de securitate s-au analizat efectele datorate unui seism ce prezintă

gradul VII de pericol.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

În cazul producerii unui cutremur, în cadrul staŃiei de comprimare şi uscare gaze Sărmăşel pot avea loc:

− distrugeri ale instalaŃiilor şi conductelor. În acest caz, în primul rând se caută personele ce se pot găsi sub dărâmături (pentru salvarea acestora). Se anunŃă toate instituŃiile în strânsă legătură cu această situaŃie de urgenŃă şi se începe remedierea sa. Se închid toate robinetele de siguranŃă (incluzându-le şi pe cele ale conductelor care fac legătura între staŃia de compresoare şi zăcământ), se evacuează gazul natural din instalaŃii, se întrerupe alimentarea cu energie electrică şi se pune în siguranŃă zona.

− avarierea compresoarelor, ceea ce determină apariŃia scăpărilor permanente de gaze naturale în hala gazomotocompresoarelor.

Dacă gazul metan formează cu aerul din jur amestecul exploziv, la producerea accidentală de scântei, în prezenŃa unui foc în aer liber, a unei flăcări de chibrit sau a unor obiecte incandescente (Ńigări aprinse, cenuşă) se poate produce explozia.

În tabelul următor sunt prezentate măsurile de prevenire a unor posibile evenimente,

datorate atât factorilor tehnologici cât şi a celor naturali (seism) conform Raportului de securitate pentru S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaş, Sucursala de Înmagazinare Gaze Ploieşti - Depozitul de înmagazinare Sărmăşel.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

SCENARII PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ WATH IF? Tabelul nr. 7.1

Dacă… Cauze Scenariul Măsuri de prevenire Apar emisii de gaz natural la instalațiile din cadrul stației de comprimare şi uscare gaze

Defectele de fabricaŃie ale elementelor de conductă sau a garniturilor manometrelor, separatoarelor sau colectoarelor Greşeli umane Coroziunea elementelor de conductă Cutremur puternic de pământ Atac terorist Accident aviatic Căderi de asteroizi Incendii Explozii

Emisiile de gaz natural, datorită unei/unor defecțiuni sau deteriorări ale elementelor de conductă sau a garniturilor manometrelor, separatoarelor sau colectoarelor, pot provoca explozii urmate de incendii, la producerea accidentală de scântei, în prezența unui foc în aer liber, a unei flăcări de chibrit sau a unor obiecte incandescente (țigări aprinse, cenușă).

Monitorizarea permanentă a instalațiilor cu un detector de gaz metan Menținerea și funcționarea instalației la parametrii normali Limitarea acumulării deteriorărilor și controlul nivelului efectiv al solicitărilor aplicate instalațiilor Înlocuirea componentelor deteriorate ale instalațiilor Operarea instalațiilor se realizează doar de personalul specializat. Verificarea sistemelor și dispozitivelor de siguranță

Apar emisii de gaz natural la motocompresoarele aflate în stația de comprimare

Defectele de fabricaŃie sau uzură pronunțată a pieselor motocompresoarelor Cutremur puternic de pământ Alunecări de teren Accident aviatic Căderi de asteroizi Atac terorist Incendii Explozii

Emisiile de gaz natural, datorită unei/unor defecțiuni sau deteriorări ale pieselor motocompresoarelor, pot provoca explozii urmate de incendii, la producerea accidentală de scântei, în prezența unui foc în aer liber, a unei flăcări de chibrit sau a unor obiecte incandescente (țigări aprinse, cenușă).

Înlocuirea pieselor defecte sau deteriorate Efectuarea reviziilor conform planificării Existența unui sistem de detecție - alarmare gaz-foc-fum Existența unui sistem de supraveghere video

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Riscul la inundaŃii şi la alunecări de teren Pentru evaluarea riscului la inundaŃii şi alunecări de teren pentru lucrările propuse s-au

efectuat o serie de investigaŃii geotehnice ce au constat în:

− precizarea caracteristicilor fizico mecanice ale terenului natural; − determinarea unor eventuale condiŃii naturale speciale care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa obiectivului proiectat;

− identificarea nivelului apelor subterane şi a eventualelor zone de instabilitate; − stabilirea măsurilor care se impun pentru realizarea în condiŃii de siguranŃă a lucrărilor.

− condiŃiile geomorfologice din zona în care se situează terenul pe care se va amplasa instalaŃia de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel;

− evaluarea stabilităŃii generale şi locale a terenului; − stratificaŃia terenului, delimitarea stratelor interceptate, natura şi starea fizică a pământurilor în starea lor naturală, parametrii fizici (pentru identificare şi caracterizare) şi mecanici (de rezistenŃă şi deformabilitate) ai pământurilor ce compun terenul respectiv;

− încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicităŃii; − semnalarea unor categorii speciale de teren (pământuri cu umflări şi contracŃii mari, pământuri sensibile la umezire colapsibile, pământuri foarte compresibile, terenuri cu un conŃinut mare de materii organice etc.) sau procese geologice-dinamice (eroziuni, abrupturi, sufozii, crovuri, deplasări de teren, zone de sedimentaŃie eoliană intensă etc.), care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa obiectivului proiectat;

− eventuale soluŃii de îmbunătăŃire a terenului; − evaluarea presiunii convenŃionale de bază; − situaŃia apei subterane în vederea adoptării măsurilor privind protejarea fundaŃiilor împotriva infiltraŃiilor acesteia şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice;

− încadrarea terenului de fundare în categoria geotehnică corespunzătoare. În urma acestor investigaŃii s-au propus următoarele măsuri: Fundarea obiectivelor trebuie să se facă în mod obligatoriu sub zona cu frecvente găuri de

rozătoare şi trebuie să depăşească stratul de sol, cu luarea în considerare a adâncimii maxime de îngheŃ.

Înainte de începerea săpăturilor pentru fundare este absolut necesar ca suprafaŃa terenului să fie curăŃată şi nivelată, cu pante de scurgere spre exterior, cu scopul de a nu permite stagnarea apelor din precipitaŃii şi scurgerea lor în săpăturile pentru fundaŃii.

Pentru îmbunătăŃirea terenului urmărind formarea unei noi structuri interne a terenului de fundare se recomandă compactarea intensivă a suprafeŃei, după decopertarea stratului de sol vegetal, precum şi fundului săpăturilor înainte de turnarea betoanelor de egalizare şi a fundaŃiilor.

Pentru amplasarea instalaŃiilor tehnologice s-au adoptat prin proiectare, atât în perioada de execuŃie cât şi în timpul exploatării construcŃiilor şi instalaŃiilor tehnologice, măsuri pentru evitarea infiltrării în teren a apelor provenite din precipitaŃii:

- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide, în exteriorul amplasamentului, a apelor din precipitaŃii şi din

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

pierderile tehnologice, prin prevederea unor pante de minim 2%; se va realiza iniŃial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuŃie, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcŃiune a obiectivului; - se vor prevedea măsuri de protecŃie împotriva apelor care se scurg de pe versantul culmei deluroase existent la est – sud-est, prin şanŃuri de gardă a căror secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; - colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaŃii pe toată durata execuŃiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, pompe etc.), iar în situaŃia în care la - cota de fundare se constată existenŃa unui strat de pământ afectat de precipitaŃii, acesta va fi îndepărtat inainte de realizarea fundaŃiilor; - evitarea stagnării apelor în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, atât în perioada montajului cât şi în timpul exploatării, prin soluŃii constructive adecvate (trotoare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, execuŃia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, şanŃuri perimetrale pereate etc; - execuŃia umpluturilor în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor (unde este cazul) pe măsură ce acestea sunt realizate.

Prin măsurile de sistematizare verticală şi în plan trebuie să se evite stagnarea apelor

superficiale la distanŃe mai mici de 10 m în jurul fundaŃiilor construcŃiilor şi instalaŃiilor tehnologice. În cazul respectării măsurilor din proiectul tehnic privind: adâncimile de fundare a

instalaŃiilor în funcŃie de infiltraŃiile întâlnite, protecŃia fundaŃiilor, introducerea unui sistem de drenarj pentru evacuarea de pe amplasament a apelor meteorice şi a celor de infiltraŃii, se poate preciza că riscul la inundaŃii şi alunecări de teren este minim.

Riscul la condiŃii meteorologice deosebite FuncŃionarea instalaŃiei de comprimare şi uscare a gazelor nu este influenŃată de condiŃiile

meteorologice din zona amplasamentului şi deci nu există riscuri privind funcŃionarea în perioade de condiŃii meteorologice deosebite (secetă, temperaturi foarte scăzute, etc). 7.2. ACCIDENTE POTENłIALE

Accidentul tehnic reprezintă un eveniment neprevăzut, întotdeauna nedorit survenit în

timpul funcŃionării sistemului tehnic/tehnologic. O consecinŃă a accidentului tehnic o constituie deprecierea semnificativă a caracteristicilor

sistemului tehnic în sensul înrăutăŃirii drastice a valorilor acestora dintr-un anumit punct de vedere produs din degradarea, deteriorarea sau distrugerea materialelor.

Dintre avariile potenŃiale ce pot apărea, avariile majore pot avea consecinŃe grave asupra factorilor de mediu, sănătăŃii populaŃiei etc.

DisfuncŃiile ce pot produce accidentul tehnic sunt:

− disfuncŃii tehnice (asociate factorilor materiali de concepŃie, realizare şi exploatare); − disfuncŃii datorate factorului uman; − disfuncŃii asociate pregătirii şi organizării defectuoase a activităŃilor de mentenanŃă

şi de exploatare tehnologică; − disfuncŃii datorate incompetenŃei şi lipsei de informare; − disfuncŃii datorate factorilor externi aleatori.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Riscul tehnic (probabilitatea de producere a unui accident tehnic) creşte odată cu creşterea interferenŃelor între factorii implicaŃi în producerea disfuncŃiilor.

De intensitatea şi frecvenŃă minimă pot fi considerate şi disfuncŃiile datorate incompetenŃei

şi lipsei de informare. DisfuncŃiile de mentenanŃă, exploatare tehnologică, avarii, vor fi minime prin măsuri luate

de beneficiar care pot fi grupate în: − măsuri şi dotări privind securitatea zonei; − măsuri şi dotări privind sănătatea şi securitatea muncii; − măsuri şi dotări privind apărarea împotriva incendiilor.

Pe perioada lucrărilor propuse este posibil să apară evenimente care se situează în afara

condiŃiilor normale ale protecŃiei mediului: Accidentele potenŃiale ce pot apărea se pot datora pierderilor necontrolate de gaze, care

pot cauza: − incendii, explozii şi afectarea siguranŃei personalului de exploatare şi a populaŃiei; − pierderi economice.

Amplasamentul ales pentru staŃia de compresoare este la aproximativ 1 km de zona locuită.

Pentru preîntâmpinarea unor posibile incidente în desfăşurarea procesului tehnologic,

proiectul prevede introducerea unui sistem de automatizarea a întregii staŃii ce va cuprinde, pe lângă automatizarea compresoarelor, şi automatizarea echipamentelor şi liniilor de proces care intră în componenŃa fluxului tehnologic al întregii staŃii.

7.3. ANALIZA POSIBILITĂłII APARIłIEI UNOR ACCIDENTE

Riscul este probabilitatea apariŃiei unui accident într-o perioadă de timp specificată şi este

adesea descris sub forma ecuaŃiei: Risc = Probabilitate x Gravitate

Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscuri provenite de la un amplasament, prin identificarea:

− agenŃilor poluanŃi sau pericolelor celor mai importante; − resurselor şi receptorilor expuşi riscului; − mecanismelor prin care se realizează riscul; − riscurilor importante care apar pe un amplasament; − măsurilor generale pentru a reduce gradul de rise la un nivei acceptabil.

RelaŃia sursă - cale - receptor pentru surse posibile de poluare este prezentată în tabelul următor.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

MATRICEA PENTRU ANALIZA RELATIEI SURSA - CALE – RECEPTOR

Tabelul nr. 7.2

Agent poluant posibil

Pericol Surse Căi łinte Atingerea tintei

Importanta riscului

Necesitatea lucrarii de remediere

• Ape uzate/uleiuri

Fitotoxic Bazine vidanjabile, Rezervoare Conducte

Deversare Sol/Ape subterane

Da/Nu Mica/ medie

Închiderea sursei de poluare, colectare. Lucrări de reconstrucŃie ecologică

Hidrocarburi lichide şi gazoase

Exploziv Incendiu

InstalaŃii: motocompresoare, separatoare

Emisii Aer Da Major Închiderea sursei

În cazul apariŃiei unui accident, cuantificarea riscului este urmatoărea: - agent poluant: apa reziduală şi uleiuri

Probabilitate = 1 (mică); Gravitate = 2 (medie); R=1 x 2 = 2

- agent poluant: gaze Probabilitate = 1 (mica) Gravitate = 3 (mare) R = 1 x 3 = 3

Având în vedere soluŃiile tehnice prevăzute în proiect pentru prevenirea poluării factorilor de mediu se poate aprecia că riscul unui accident cu impact asupra mediului este scăzut.

În cazul apariŃiei unui accident se va acŃiona conform Planului pentru situaŃii de urgenŃă

întocmit la nivelul societăŃii. 7.4. MĂSURI DE SECURITATE, SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ, DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ŞI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR 7.5.1. Securitatea şi sănătatea muncii

La elaborarea proiectului tehnic “INSTALAłIE DE COMPRIMARE ŞI USCARE GAZE NATURALE AFERENTE DEPOZITULUI SĂRMĂŞEL” s-au respectat următoarele reglementări aplicabile referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă:

− Legea securităŃii şi sănătăŃii în muncă nr. 319/2006; − H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în muncă nr. 319/2006;

− H.G. nr. 1050/09.09.2006 privind cerinŃele minime pentru asigurarea securităŃii şi sănătăŃii lucrătorilor din industria extractivă de foraj;

− H.G. nr. 493/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;

− H.G. nr. 1876/2005 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraŃii;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

− H.G. nr. 601/ 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă;

− H.G. nr. 1146/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

− H.G. nr. 1051/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor;

− H.G. nr. 1048/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecŃie la locul de muncă;

− H.G. nr. 971/2006 privind cerinŃele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;

− H.G. nr. 752/2004 privind stabilirea condiŃiilor pentru introducerea pe piaŃă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenŃial explozive;

− H.G. nr. 461/2006 pentru modificarea H.G. nr. 752/2004 privind stabilirea condiŃiilor pentru introducerea pe piaŃă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenŃial explozive;

− H.G. nr. 1029/2008 privind stabilirea condiŃiilor pentru introducerea pe piaŃă a maşinilor.

Angajatorii (proiectant, executant, beneficiar) au obligaŃia să ia măsurile necesare pentru:

− asigurarea securităŃii şi protecŃia sănătăŃii lucrătorilor; − prevenirea riscurilor profesionale; − informarea şi instruirea lucrătorilor; − asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităŃii şi sănătăŃii în muncă.

În vederea asigurării condiŃiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii - proiectantul, executantul şi beneficiarul, trebuie să respecte obligaŃiile prevăzute în Legea nr. 319/2006.

În conformitate cu prevederile legale din H.G. nr. 1050/2006, angajatorii sunt obligaŃi să ia următoarele măsuri necesare pentru ca:

− locurile de muncă să fie proiectate, construite, echipate, date în folosinŃă, exploatate şi întreŃinute astfel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea şi/sau sănătatea proprie şi/sau a celorlalŃi lucrători;

− exploatarea locurilor de muncă în prezenŃa lucrătorilor să se facă sub supravegherea unei persoane responsabile;

− activităŃile care comportă un risc special să fie încredinŃate numai personalului competent şi să se execute conform instrucŃiunilor date;

− toate instrucŃiunile de securitate să fie redactate astfel încât să poată fi înŃelese de către toŃi lucrătorii la care se referă;

− locurile de muncă să fie dotate cu instalaŃii de prim ajutor adecvate; − toate exerciŃiile de securitate necesare să se efectueze periodic.

Având în vedere că activitatea de construcŃii-montaj se desfăşoară cu angajaŃi de diferite

profesii şi meserii, folosindu-se utilaje şi instalaŃii cu grade de complexitate ridicată, la controlul locurilor de muncă următoarele aspecte vor fi sub o continuă atenŃie:

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

− verificarea modului de respectare a prevederilor legale şi a instrucŃiunilor proprii privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, organizarea locului de muncă, condiŃiile de lucru, supravegherea tehnică, ordinea şi disciplina;

− verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau instrucŃiunile de lucru, organizarea în condiŃii de securitate a activităŃii;

− verificarea existenŃei lucrărilor subterane, de exemplu conducte de ŃiŃei şi gaze, cabluri de forŃă, canalizări;

− verificarea modului în care se face instruirea în domeniul securitatea şi sănătatea în muncă;

− verificarea utilizării echipamentului individual de protecŃie atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecŃie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii;

− verificarea autorizării interne a angajaŃilor pe meserii; − verficarea periodică din punct de vedere medical a angajaŃilor, în funcŃie de

meseriile pe care le exercită; − în momentul alegerii, instalării, punerii în funcŃiune, exploatării şi întreŃinerii utilajelor

mecanice şi electrice trebuie să se acorde atenŃia cuvenită securităŃii şi sănătăŃii lucrătorilor, luându-se în considerare prevederile H.G. nr. 1050/2006, H.G. nr. 119/2004 privind stabilirea condiŃiilor pentru introducerea pe piaŃă a maşinilor industriale, precum şi ale legislaŃiei naŃionale care transpun Directiva nr. 89/655 CEE;

− dacă utilajele sunt amplasate într-o zonă în care există sau pot să existe riscuri de incendiu ori de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie să corespundă utilizării într-o astfel de zonă. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru prevenirea apariŃiei şi formării atmosferelor explozive;

− în interiorul zonelor care prezintă riscuri de explozie, trebuie luate toate măsurile pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive;

− verificarea existenŃei şi funcŃionării dispozitivelor de protecŃie pe utilaje şi instalaŃii (limitatoare de cursă, limitatoare de sarcină, semnalizatoare de oprire, optice şi acustice de avertizare); utilajele trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecŃie adecvată şi sisteme de securitate în caz de avarie;

− utilajele şi instalaŃiile mecanice trebuie să prezinte o rezistenŃă suficientă, să nu aibă defecte evidente şi să corespundă scopului în care au fost realizate;

− utilajele şi instalaŃiile electrice trebuie să aibă o capacitate şi o putere corespunzătoare scopului căruia care au fost destinate;

− este necesară stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematică, întreŃinerea şi, dacă este cazul, testarea utilajelor (inclusiv aparatele de măsură şi control), instalaŃiile mecanice şi electrice;

− întreŃinerea, verificarea şi testarea oricărei părŃi a instalaŃiei sau a utilajului trebuie efectuate de către o persoană competentă. Procesele-verbale de verificare şi testare trebuie întocmite şi păstrate în mod corespunzător;

− echipamentul de protecŃie trebuie să fie corespunzător, pregătit pentru utilizare şi în perfectă stare de funcŃionare în orice moment;

− atunci când nu se poate evita manipularea manuală, sarcinile de muncă vor fi organizate în aşa fel încât sã fie limitate cantitatea şi distanŃa pe care trebuie efectuată manipularea fizică, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Toate operaŃiile de ridicare cu ajutorul macaralelor mobile trebuie planificate şi efectuate

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

de personal calificat. Conducătorul trebuie să aibă o bună vizibilitate, iar macaraua trebuie amplasatã pe un teren plat şi la o distanŃă suficient de mare faŃă de orice excavaŃie şi de liniile electrice;

− organizarea de ansamblu şi ordinea în şantier sunt deosebit de importante. În acest sens, trebuie asigurat: accesul în condiŃii de securitate şi lipsit de obstacole (drumuri, pasarele, scări, schele, etc.) la şi de la toate locurile de muncă; depozitarea materialelor la loc sigur, împrejmuirea sau acoperirea golurilor, precum şi marcarea clară a acestora; măsuri adecvate pentru colectarea şi eliminarea finală a deşeurilor; iluminat adecvat.

7.5.2. Apărarea împotriva incendiilor

La întocmirea planului de măsuri de apărare împotriva incendiilor s-a avut în vedere: − dotarea cu materiale şi mijloace pentru apărarea împotriva incendiilor a obiectivelor,

conform normativelor în vigoare; − dotarea cu materiale de avertizare acustică şi vizuală a personalului sau a

obiectivelor deosebite, necesare semnalizării incendiilor; − plan de colaborare cu FormaŃia de pompieri; − întocmirea unui grafic de instructaj al personalului în caz de incendiu; − semnalizarea şi delimitarea zonelor cu riscuri de producere a incendiilor; − realizarea unui plan de măsuri în caz de incendiu, specifice fiecărui loc de muncă; − instruirea personalului cu atribuŃii speciale în extracŃia de gaze, pentru intervenŃii în

caz de incendiu. Pentru prevenirea şi intervenŃia rapidă în cazul apariŃiei incendiilor şi al acumularilor de

gaze explozibile, staŃia de compresoare şi uscare gaze este prevăzută cu sistem de detecŃie foc şi gaze(F&G). 7.5.3. Măsuri de prevenire a accidentelor

În cadrul societăŃii este întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 278/1997,

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, care cuprinde sistemul de alertă în caz de poluări accidentale, programe de măsuri şi lucrări de prevenire a poluărilor accidentale , asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de intervenŃie în cazuri de poluare accidentală, organizarea activităŃii de prevenire şi combatere.

În faza de execuŃie a lucrărilor, întreaga activitate va fi monitorizată prin rapoarte zilnice, ce vor fi analizate de factorii de decizie ai executantului lucrării şi beneficiarului, putându-se astfel interveni operativ în prevenirea sau corectarea unor incidente cu potenŃial efect negativ asupra mediului.

În derularea procesului tehnologic se vor măsura, periodic sau permanent, prin înregistrare, parametrii de proces pentru identificarea unor eventuale anomalii şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea / corectarea lor.

Se va Ńine o evidenŃă strictă a impurităŃilor lichide separate la staŃia de compresoare, în

vederea stabilirii corecte a capacităŃilor de separare, stocare şi a frecvenŃei de evacuare. Se va Ńine, de asemenea o evidenŃă precisă asupra gestionării deşeurilor (colectare,

depozitare, evacuare).

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

În cazul în care datorită neetanşeităŃii la lucru sau din alte cauze se produc accidente / deversări de substanŃe poluante, se vor lua imediat următoarele măsuri:

− identificarea surselor de poluare (neetanşeităŃi, spărturi, avarii); − oprirea surselor existente de poluare; − crearea unei baze de date care să includă toate sursele de poluare cu stabilirea elementelor de identificare şi limitele admise;

− colectarea poluantului (în măsura în care acesta este posibil); − limitarea întinderii poluării cu ajutorul digurilor.

O măsură importantă o constituie instruirea periodică a personalului de execuŃie, în vederea respectării disciplinei tehnologice şi intervenŃiei, în mod operativ, în cazul apariŃiei unor posibile incidente.

Se consideră că, prin respectarea tuturor măsurilor prevăzute, se poate reduce semnificativ impactul asupra factorilor de mediu şi riscului producerii de accidente.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR În cadrul studiului nu au fost întâmpinate dificultăŃi.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

9. REZUMAT

DESCRIEREA PROIECTULUI

Prezenta documentaŃie analizează impactul generat de realizarea proiectului “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel”.

InvestiŃia se va amplasa pe un teren agricol (arabil), extravilan, situat la nord – est de

localitatea Sărmăşel, respectiv la sud de localitatea Sărmăşel – Gară, în partea nord – vestică a judeŃului Mureş,terenul fiind arondat administrativ oraşului Sărmaşu.

Realizarea proiectului “InstalaŃie de comprimare şi uscare gaze naturale aferente

depozitului Sărmăşel” implică: - lucrări de amenajare teren în incinta staŃiei, amenajare racord de acces şi drumuri

interioare; - lucrări de construcŃii; - lucrări energetice; - lucrări de automatizare; - lucrări sanitare; - lucrări canalizare ape pluviale, tehnologice şi menajere; - lucrări de protecŃie catodică; - sistem de stingere şi apărare împotriva incendiilor. METODOLOGII DE EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra mediului s-a determinat cu ajutorul următoarelor metode: • matricea de evaluare a impactului asupra mediului întocmită conform Ordinului 863

din 2002; • indici de calitate (IC), pentru următoarele elemente componente ale mediului: aer,

apă, sol şi subsol, biodiversitate, aşezări umane; • Indicele de poluare globală determinat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″; • Indicele de poluare a atmosferei, calculat cu ajutorul metodei ″Rojanschi″;

Modelarea dispersiei pe baza modelului de calcul gaussian a penei de poluant. La elaborarea documentaŃie s-au respectat următoarele reglementări legislative:

- Hotărâre nr. 445/2009 – privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

- Ordinul nr. 135/2010 - privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

- Ordinul nr. 863/2002 - privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Metodologia de evaluare a impactului asupra factorului de mediu aer

- Hotărârea nr. 332/2007 – privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

acestea, în scopul protecŃiei atmosferei, modificată şi completată cu Hotărârea nr. 133/2008;

- Legea nr. 104/2011 – privind calitatea aerului înconjurător - Ordinul nr. 462/1993 – pentru aprobarea CondiŃiilor tehnice privind protecŃia

atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi atmosferici produşi de sursele staŃionare.

- STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. CondiŃii de calitate. - Determinarea emisiilor s-a realizat prin metodologia Corinair, iar imisiile s-au

determinat utilizând metodologia Screen 3.

Metodologia de evaluare a impactului asupra factorului de mediu sol

- Ordinul nr. 756/1997 - pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului;

- Hotărârea nr. 1403 - privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;

- Hotărârea nr. 1408 - privind modalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

Metodologia de evaluare a impactului asupra factorului de mediu apă

- Legea apelor nr. 107/1996 modificată şi completată cu Legea nr. 112/2006; - Ordinul 137/2009 - privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape

subterane din România; - Hotărârea nr. 53/2009 - pentru aprobarea Planului naŃional de protecŃie a apelor

subterane împotriva poluării şi deteriorării; - Ordinul 161/2006 - pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităŃii apelor

de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Metodologia de evaluare a impactului privind regimul deşeurilor - Legea 211/2011 - privind regimul deşeurilor; - Hotărârea nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în

care sunt implicate substanŃele periculoase, modificată şi completată cu Hotărârea nr. 79/2009;

- Hotărârea nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deseurilor de ambalaje, modificată si completată cu Hotărârea nr. 1.872/2007;

- Hotărârea nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Metodologia de evaluare a impactului privind nivelul emisiilor de zgomot - STAS 10009-88 Acustica în construcŃii, Acustica urbană, Limite admisibile ale

nivelului de zgomot; - Hotărârea nr. 321/2008 republicată: privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiental; - Hotărârea nr. 493/2006 modificată cu HG 601/2007 privind cerinŃele minime de

securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrărilor la riscurile generate de zgomot;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

- Hotărârea nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, care transpune Directiva 2000/14/CE.

IMPACTUL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU. FACTOR DE MEDIU APĂ Impactul produs asupra calităŃii apei receptorului natural a folosinŃelor de apă

Având în vedere că apele uzate menajere, industriale nu se evacuează în receptori naturali sau în reŃelele de canalizare ale localităŃilor, nu există impact asupra calităŃii apelor din zonă.

Impactul produs de descărcări accidentale de substanŃe poluante Pe perioada de construcŃii-montaj, sursele posibile de poluare pentru apele subterane sunt:

− depozitarea necontrolată a deşeurilor; − scurgeri de uleiuri şi carburanŃi pe timpul funcŃionării utilajelor necesare lucrărilor de

montaj.

În situaŃia respectării etapelor privind lucrările de construcŃii-montaj şi programul de control pe faze de execuŃie, apele subterane din zona amplasamentului nu vor fi afectate.

În perioada de funcŃionare ainstalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale Sărmăşel,

sursele potenŃiale de poluare a apelor subterane vor fi reprezentate de: − rezervoarele de ulei: curat, uzat, tampon ulei curat; − rezervoarele de antigel: curat, uzat; − rezervorul de colectare apă şi condens de la filtrele coalescere şi scruberele montate pe aspiraŃia compresoarelor;


− separatoare de gaze; − reŃeaua de canalizare industrială; − reŃeaua de canalizare menajeră.

În condiŃiile respectării măsurilor tehnice prevăzute în proiectele de specialitate şi a

întreŃinerii corespunzătoare reŃelelor de canalizare industrială şi menajeră, apele subterane din zona amplasamentului nu vor fi afectate.

Evacuările de ape uzate nu se realizează în receptori naturali.

Măsuri de diminuare a impactului Întrucât cantităŃile de apă necesare funcŃionării obiectivelor analizate sunt reduse, nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului.

Deoarece în zona amplasamentului analizat nu sunt surse de alimentare cu apă, nu sunt necesare zone de protecŃie sanitară sau perimetre de protecŃie sanitară.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Măsurile de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor sunt : − montarea instalaŃiilor pe fundaŃii din beton; − montarea rezervoarelor de colectare scurgeri uleioase şi apă/condens în cuve



vidanjabil, după ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă; − eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se vor colecta în

bazine vidanjabile; − colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces se va face într-

un bazin vidanjabil; − apele meteorice convenŃional curate vor fi colectate prin rigole şi descărcate în

exteriorul staŃiei. Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere

şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare scurgeri ale Romgaz.

Măsurile prevăzute în proiect asigură protecŃia apelor din zona amplasamentului. FACTOR DE MEDIU AER

Impactul produs asupra factorului de mediu aer / Măsuri de reducere a impactului

pe perioada de construcŃie şi montaj

În perioada de construcŃie şi montaj, sursele potenŃiale de poluare ale aerului sunt reprezentate de motoarele autovehiculelor necesare realizării lucrărilor (buldozer, camioane, macara, excavator etc.).



Întrucât debitele masice calculate pentru cel mai defavorabil caz (utilizarea combustibilului

motorina nonEuro) se situează sub valorile limită prevăzute în legislaŃia în vigoare iar funcŃionarea vehiculelor este intermitentă se poate aprecia că impactul asupra aerului pe perioada de construcŃie este nesemnificativ.

pe perioada de funcŃionare

În perioada de funcŃionare a obiectivelor analizate, sursele potenŃiale de poluare ale aerului sunt reprezentate de:

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

StaŃia de compresoare

− sistem evacuare gaze arse (de combustie): tubulatură, toba de eşapament, coş dispersie gaze de la motoarele compresoarelor.

− coşul de evacuare al gazelor de proces de la instalaŃia de comprimare la depresurizare;

StaŃia de uscare − Coşul de evacuare gaze arse − Coş evacuare gaz stripare.

Clădirea administrativă

− coşul de evacuare al gazelor arse rezultate din cadrul centralei termice. Motoare compresoare În urma compararării concentraŃiilor emisiilor rezultate de la motoarele compresoarelor cu

valorilor limită impuse de legislaŃie pentru CO şi NOx nu se înregistrează depăşiri ale acestor indicatori.

În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia că motoarele termice produc o poluare în limite acceptabile pentru factorul de mediu aer (poluare nesemnificativă) şi ca singurele măsuri din acest punct de vedere sunt:

− controalele periodice privind compoziŃia gazului combustibil; − control periodic al gazelor de ardere − intreŃinerea corespunzătoare a motoarelor şi respectarea termenelor prevăzute pentru

revizii.

În condiŃii de desfăşurare optimă a procesului tehnologic nu se purjează gaze în atmosferă, rolul acestei instalaŃii este de depresurizare controlată a instalaŃiilor în cazul în care apar avarii în sistem.

Legea 104/2011 nu prevede limitări pentru COV. Ordinul nr. 462/1993 nu indică limitare

privind valoarea la emisii pentru COV şi pentru o serie de hidrocarburi componente ale acestora. Conform acestui Ordin, dacă efluentul gazos conŃine substanŃe aparŃinând diverselor clase,

totalitatea substanŃelor trebuie să aibă o concentraŃie mai mică de PI = 150 mg/m3 la un PA = 105 mg/m3.

Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de proces asigură depresurizarea controlată a instalaŃiilor ce operează cu gaze naturale, colectarea gazelor depresurizate şi evacuarea gazelor la înălŃime, prin dispersia acestora în atmosferă.

Sistemul este prevăzut cu opritor de flacări pentru a prevenii propagarea unei eventuale

flacări în sistemul de colectare a gazelor depresurizate În concluzie, în cazul acestor emisii dirijate (fixe) de hidrocarburi, de la purjarea staŃiei de

compresoare, concentraŃia de hidrocarburi nu depăşeşte pragul de intervenŃie de 150 mg/m3.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

StaŃia de uscare StaŃia de uscare va funcŃiona doar în perioada de extracŃie a gazelor.

FuncŃionarea arzătoarelor aferente refierbătoarelor din cadrul StaŃiilor de uscare nu conduce la poluarea aerului, concentraŃiile la emisii fiind sub limitele impuse de Ordinul 462/1993 şi. Legea 104/2011. ConcentraŃiile de poluanŃi nu sunt depăşite, încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/1987 modificat cu Legea 104/2011. Gazele de stripare sunt folosite drept gaz combustibil la regeneratorul TEG (refierbător), fără a fi evacuate în atmosferă.

Centrala termică Pentru determinarea eventualului impact s-au calculat debitele masice de poluanŃi (CO,

NOx, SOx) şi concentraŃiile de poluanŃi pentru diferite perioade de mediere cât şi dispersia la nivelul solului.

Pragurile de alertă şi intervenŃie nu sunt depăşite pentru nici unul din poluanŃi CO / NOx fiind cu mult sub limitele admise.

FuncŃionarea centralei termice nu va conduce la poluarea aerului, concentraŃiile la emisii

fiind sub limitele impuse de Ordinul 462/1993 şi Legea 104/2011. ConcentraŃiile de poluanŃi în aerul înconjurător nu sunt depăşite, încadrându-se în limitele

impuse de STAS 12574/1987, modificat cu Legea 104/2011. În concluzie, pentru factorul de mediu aer, putem aprecia că centrala termică produce o

poluare în limite acceptabile pentru factorul de mediu aer (poluare nesemnificativă) şi ca singurele măsuri din acest punct de vedere sunt:

− respectarea funcŃionării tehnice la centrala termică (asigurarea arderii la parametri optimi);

− pentru o ardere completă a gazelor, coeficientul cantităŃii de aer are valori cuprinse între α = 1 – 1,25;

− controalele periodice privind compoziŃia gazului combustibil; − control periodic al gazelor de ardere.

Conform Legii 104/2011, titularul activităŃii va avea obligaŃia monitorizării nivelului emisiilor

de poluanŃi, raportarea acestora şi prevederea de echipamente pentru reŃinerea poluanŃilor la sursă în vederea îndeplinirii condiŃiilor de menŃinere a nivelului poluanŃilor sub valorile limtă. Emisiile de poluanŃi în atmosferă cu impact asupra sănătăŃii omului şi mediului se supun taxării.

ZGOMOT ŞI VIBRAłII

Nivelul de zgomot Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura

trotuarului, este funcŃie de categoria străzii (I – IV) şi este cuprins între 60 – 85 dB. Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 „Acustica

urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot” este de 50 dB.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Conform HG 493/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, valorile de expunere la care se declanşează acŃiunea angajatorului sunt:

- valori de expunere inferioare LEX, 8 h = 80 dB, pvârf = 112 Pa - valori de expunere superioare LEX,8 h = 85 dB, pvârf = 140 Pa - valori limită de expunere LEX, 8 h = 87 dB, pvârf = 200 Pa

unde: LEx – nivel de expunere zilnică la zgomot pvârf - presiune acustică de vârf

În condiŃiile în care nivelul de expunere săptămânal depăşeşte valoarea limită de expunere

87 dB (conform HG 493/2006) angajatorul va asigura: - mijloace individuale de protecŃie auditivă; - mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului (ecrane, carcase, căptuşeli

fonoabsorbante); - organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi

intensităŃii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru.

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor şi mijloacelor de transport, se

estimează că în condiŃii normale de funcŃionare nivelele de zgomot faŃă de cel mai apropiat receptor (500 m - aşezări umane) variază între 52 – 60 dB pe perioda de construcŃie şi 46 dB pe perioda funcŃionării.

Toate echipamentele utilizate pentru execuŃia lucrărilor sunt din dotarea firmei

constructoare, cu care beneficiarul va încheia contract. Nivelul de vibraŃii Formele potenŃiale de impact generate de zgomot şi vibraŃii aferente proiectului vor

cuprinde în general: - operarea vehiculelor grele şi uşoare pentru transportul personalului, materialelor

şi echipamentelor către, de la şi în perimetrul proiectului; - funcŃionarea compresoarelor.

Sensibilitatea umană la vibraŃii este cea mai acută la frecvenŃe cu valorile între 8 Hz până la 80 Hz.

În privinŃa vibraŃiilor se consideră că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului, situându-se în limitele admise. Măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot

În vederea reducerii nivelului de zgomot, pe perioada de realizare a lucrărilor se vor lua următoarele măsuri:


- pentru cazul în care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, va fi mai mare decât cel prognozat şi zgomotele produse se vor resimŃi în zonele rezidenŃiale, activitatea va fi sistată, reluarea acesteia urmând a se face după montarea unor ecrane antifonice alcătuite din panouri detaşabile, construite din structuri metalice uşoare cu umplutură

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

de materiale fonic izolante (spumă poliuretanică, vată de sticlă etc.), amplasate în vecinătatea zonelor maxime de emisii, pe direcŃia sursă-receptor.



În vederea protejării personalului de exploatare, se vor lua următoarele măsuri: − personalul operator va purta antifoane; − sistemul de funcŃionare a compresoarelor nu va permite funcŃionarea în timpul

vibraŃiilor, ci numai perfect echilibrate; − în hala compresoarelor, zgomotul va fi redus prin izolaŃiile fonice prevăzute la

pereŃi, uşi, ferestre; − în exterior zgomotele vor fi diminuate prin aplicarea atenuatoarelor de refulări de

gaze arse, prin îngroparea conductelor, izolarea fonică a regulatoarelor; − toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaŃiei în vigoare

(HG 1756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor);

− se recomandă ca activităŃile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în STAS 10009/88.

Măsuri de diminuare a impactului generat de vibraŃii

Se recomandă ca activităŃile ce se desfăşoară pentru realizarea obiectivului analizat să se încadreze în:

- STAS SR 12025/1-94, unde sunt specificate efectele vibraŃiilor produse de traficul rutier asupra clădirilor sau părŃilor de clădiri;

- STAS 12025/-94 stabileşte metodele de măsurare a parametrilor vibraŃiilor aferenŃi produse de traficul rutier, propagate prin străzi şi care afectează clădiri sau părŃi de clădiri;

Utilajele folosite să respecte instrucŃiunile prevăzute în cartea tehnică. Se recomandă să nu fie folosite un număr prea mare de utilaje în acelaşi timp, în acelaşi punct de lucru.

FACTOR DE MEDIU SOL

Impactul prognozat cauzat de poluarea existentă În urma observaŃiilor de teren nu s-au identificat calitativ suprafeŃe poluate. În prezent terenul are folosinŃă arabilă. Impactul asupra solului În situaŃia respectării prevederilor proiectului privind etapele de construcŃii-montaj, depozitarea controlată a materialelor şi a deşeurilor rezultate şi a programului privind controlul pe faze de execuŃie, solul şi subsolul din zona amplasamentului nu vor fi afectate.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

În condiŃiile respectării normelor referitoare la exploatarea utilajelor, a programului de urmărire a construcŃiilor, precum şi menŃinerea în stare de funcŃionare a reŃelelor de canalizare, impactul asupra solului în această perioadă este redus. În condiŃii de funcŃionare normală nu există posibilitatea poluării solului procesul de comprimare şi uscare a gazelor se execută în sistem închis, fiind controlat permanent. Măsuri de diminuare a poluării şi impactului asupra solului

Pentru amplasarea şi funcŃionarea în condiŃii de siguranŃă a instalaŃiilor tehnologice s-au prevăzut măsuri pentru evitarea infiltrării în teren a apelor provenite din precipitaŃii:

- sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide, în exteriorul amplasamentului, a apelor din precipitaŃii şi din pierderile tehnologice, prin prevederea unor pante de minim 2%; se va realiza iniŃial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuŃie, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcŃiune a obiectivului; - se vor prevedea măsuri de protecŃie împotriva apelor care se scurg de pe versantul culmei deluroase existent la est – sud-est, prin şanŃuri de gardă a căror secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; - colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaŃii pe toată durata execuŃiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, pompe etc.), iar în situaŃia în care la cota de fundare se constată existenŃa unui strat de pământ afectat de precipitaŃii, acesta va fi îndepărtat inainte de realizarea fundaŃiilor; - evitarea stagnării apelor în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, atât în perioada montajului cât şi în timpul exploatării, prin soluŃii constructive adecvate (trotoare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, execuŃia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, şanŃuri perimetrale pereate etc; - execuŃia umpluturilor în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor (unde este cazul) pe măsură ce acestea sunt realizate.

Prin măsurile de sistematizare verticală şi în plan trebuie să se evite stagnarea apelor superficiale la distanŃe mai mici de 10 m în jurul fundaŃiilor construcŃiilor şi instalaŃiilor tehnologice. Pe perioada de execuŃie a lucrărilor se recomandă respectarea programului de control pe faze de execuŃie, precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităŃii terenului la terminarea lucrărilor.

Pe perioada realizării lucrărilor de construcŃii-montaj, pentru protecŃia solului şi a subsolului sunt prevăzute următoarele măsuri:

− depozitarea controlată a materialelor de construcŃii; − colectarea şi evacuarea în locuri special amenajate a deşeurilor rezultate.

În perioada de funcŃionare, pentru protecŃia solului şi subsolului sunt prevăzute

următoarele măsuri: − montarea instalaŃiilor pe fundaŃii din beton; − montarea rezervoarelor de colectare scurgeri uleioase şi apă/condens în cuve



vidanjabil, după ce au fost trecute printr-un separator coalescent din polipropilenă;

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

− eventualelor scurgeri de pe platformele modulelor de uscare se vor colecta în bazine vidanjabile;

− colectarea condensului de la coşul de evacuarea gazelor de proces se va face într-un bazin vidanjabil;

− apele meteorice convenŃional curate vor fi colectate prin rigole şi descărcate în exteriorul staŃiei.

Evacuarea apelor din bazine se va face prin vidanjare, pe categorii de folosinŃă (menajere şi industriale) ori de câte ori este cazul şi se va deversa în staŃiile de epurare din zonă, pe baza unui contract între beneficiar şi unitatea prestatoare de servicii sau în sistemele de colectare scurgeri ale Romgaz.

În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra solului nu sunt necesare măsuri suplimentare.

La finalizarea lucrărilor de construcŃii-montaj se vor executa lucrări de refacere a zonei, inclusiv în zona de depozitare a materialelor în cadrul organizării de şantier. După încheierea lucrărilor se va face curăŃarea terenului de pământ, nisip, agregate minerale (pietriş, balast), transportarea acestora în locuri indicate de către beneficiarul lucrării. Surplusul de pământ rezultat în urma săpării fundaŃiilor va fi utilizat ca material de umplutură.

Automatizarea, controlul, monitorizarea, transmiterea de date şi a parametrilor de proces se va face în sistemul centralizat, care permite o corelare a tuturor informaŃiilor în vederea obŃinerii unui proces tehnologic optim de exploatare.

Sistemul de automatizare pentru controlul, comanda şi monitorizarea parametrilor de funcŃionare permite intervenŃia operativă în situaŃii de avarii.

COMPONENTELE SUBTERANE În perioada de construcŃie şi montaj În vederea reducerii impactului pe perioada organizării de şantier se vor utiliza mijloace de

construcŃie performante şi se vor realiza inspecŃii tehnice periodice a mijloacelor de construcŃie. Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau materiale şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecŃiei atmosferei.

Materialele necesare execuŃiei lucrărilor vor urmari un program de transport, manipulare,

depozitare şi punere în operă, respectându-se ruta de transport, locul de depozitare şi de lucru indicate pe planul de situaŃie.

Se va da o atenŃie deosebită manipularii şi montarii, respectându-se cu stricteŃe traseul,

montarea şi aşezarea corespunzatoare pe poziŃie a materialelor. InstalaŃiile, atât tehnologice cât şi de utilizate, se folosesc în limitele condiŃiilor de

funcŃionare, cu respectarea strictă a regulilor şi măsurilor de utilizare stabilite de producători şi proiectanŃi.

Pe perioada de execuŃie se recomandă respectarea programului de control pe faze de

execuŃie precum şi depozitarea corespunzătoare a stratului de sol vegetal în vederea refacerii calităŃii terenului la terminarea lucrărilor.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Modificările survenite în structura şi calitatea solului sunt determinate de lucrările de construcŃii şi montaj efectuate în timpul fazei de execuŃie.

Lucrările de construcŃie şi montaj prevăzute prin proiectul tehnic nu generează impact asupra componentelor subterane în situaŃia respectării programului de execuŃie şi verificare pe etape a lucrărilor.


În condiŃiile respectării parametrilor de operare ale instalaŃiilor, componentele subterane nu vor fi afectate.

Măsuri de diminuare a impactului Pentru protecŃia subsolului s- au prevăzut următoarele măsuri:

− compactarea intensivă a suprafeŃei, după decopertarea stratului de sol vegetal, precum şi fundului săpăturilor înainte de turnarea betoanelor de egalizare şi a fundaŃiilor.

− sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide, în exteriorul amplasamentului, a apelor din precipitaŃii şi din pierderile tehnologice, prin prevederea unor pante de minim 2%;

− executarea de şanŃuri de gardă a căror secŃiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice care se scurg de pe versantul culmei deluroase existent la est – sud-est

− evitarea stagnării apelor în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, atât în perioada montajului cât şi în timpul exploatării, prin soluŃii constructive adecvate (trotoare, compactarea terenului în jurul construcŃiilor şi instalaŃiilor, execuŃia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, şanŃuri perimetrale pereate etc;

− execuŃia umpluturilor în jurul fundaŃiilor şi pereŃilor subsolurilor (unde este cazul) pe măsură ce acestea sunt realizate.

Măsuri pe perioada de funcŃionare Pe perioada de exploatare a instalaŃiilor se recomandă:

− asigurarea funcŃionării la parametrii stabiliŃi prin proiect (presiune, temperatură, debit, etc.) fiind interzisă depăşirea valorilor limită prestabilite;

− uleiurile şi antigelul se vor păstra în spaŃiile amenajate, în rezervoare închise ermetic pentru a preveni scurgerile.

− executarea reviziilor la termenele prescrise − urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor prin:

− urmărire curentă; − urmărire specială.

În afara măsurilor luate în proiect privind diminuarea poluării şi a impactului asupra

solului/subsolului, nu sunt necesare măsuri suplimentare.

BIODIVERSITATEA ŞI CADRUL NATURAL

Impactul prognozat

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Amplasamentul analizat este situat în zona agricolă, în care peisajul este reprezentat de culturi agricole şi obiective industriale (grupuri de sonde). Terenul propus pentru amplasarea instalaŃiei de comprimare şi uscare gaze naturale aferente depozitului Sărmăşel este liber de construcŃii.

Efectele asupra biodiversităŃii locale au un caracter local, temporar şi sunt reversibile,

manifestându-se doar pe perioada de execuŃie. La finalizarea lucrărilor de construcŃii-montaj se vor executa lucrări de refacere a zonei,

inclusiv în zona de depozitare a materialelor din cadrul organizării de şantier. După încheierea lucrărilor se va face curăŃarea terenului de pământ, nisip, agregate minerale (pietriş, balast), transportarea acestora în locuri indicate de către beneficiarul lucrării.

Impactul asupra mediului natural în caz de accident PoluanŃii ce pot afecta ecosistemele terestre în situaŃii accidentale (de avarii) sunt:

− uleiuri, carburanŃi; − apă de zăcământ; − emisii de gaze arse.

În condiŃii de funcŃionare normală, măsurile de protecŃie a factorilor de mediu adoptate prin

proiectul tehnic şi respectarea parametrilor de funcŃionare a instalaŃiilor elimină posibilitatea afectării ecosistemelor terestre şi acvatice pe perioada de funcŃionare a instalaŃiilor. Măsurile adoptate prin proiect reduc impactul asupra mediului natural în situaŃia unor accidente.

Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităŃii şi cadrului natural

În condiŃii normale de funcŃionare nu există surse de poluare a solului astfel încât biotopul din zona amplasamentului nu va fi afectat de exploatarea instalaŃiilor.

Măsurile prevăzute pentru exploatarea în condiŃii de siguranŃă a obiectivelor asigură protecŃia şi diminuarea impactului în cazuri accidentale (avarii) asupra biodiversităŃii din zona amplasamentului. Monitorizarea şi controlul procesului şi a echipamentelor tehnologice şi auxiliare ale staŃiei va fi realizat prin intermediul unui sistem de comandă.

Datorită alegerii amplasamentului în extravilanul localităŃii Sărmăşel, impactul proiectului

asupra cadrului natural este minim. Se estimează că realizarea acestui obiectiv va avea următoarele forme posibile de impact:

− modificarea elementelor cadrului natural; − modificarea raportului peisaj natural/peisaj antropizat; − modificarea raportului dintre categoriile de folosinŃă a terenurilor; − modificarea valorii estetice a peisajului.

Trebuie menŃionat că impactul asupra peisajului se va manifesta exclusiv la nivel local, atât din punct de vedere vizual-estetic, cât şi al modificării categoriilor de folosinŃă a terenurilor şi al elementelor de cadru natural.

MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Realizarea proiectului nu modifică condiŃiile economice locale.

S.C. GEOPETROL S.A.



Fişier : gm 00dm00

Realizarea proiectului poate crea un disconfort moderat pentru populaŃia din zonă prin

intensificarea traficului şi creşterea nivelului de zgomot pe perioada de construcŃii montaj. În condiŃii de funcŃionare normală a instalaŃiilor, pe perioada de exploatare a obiectivului nu

există impact asupra populaŃiei.

Măsuri de reducere a impactului În vederea reducerii nivelului de zgomot, se vor lua următoarele măsuri:


- pentru cazul în care nivelul de zgomot la limita amplasamentului, va fi mai mare decât cel prognozat şi zgomotele produse se vor resimŃi în zonele rezidenŃiale, activitatea va fi sistată, reluarea acesteia urmând a se face după montarea unor ecrane antifonice alcătuite din panouri detaşabile, construite din structuri metalice uşoare cu umplutură de materiale fonic izolante (spumă poliuretanică, vată de sticlă etc.), amplasate în vecinătatea zonelor maxime de emisii, pe direcŃia sursă-receptor.



În urma analizei impactului asupra mediului se propune emiterea acordului de

mediu pentru proiectul “INSTALAłIE DE COMPRIMARE ŞI USCARE GAZE NATURALE AFERENTE DEPOZITULUI SĂRMĂŞEL”

raport la studiul de evaluare a impactului ...apmms-old.anpm.ro/files/apm mures/reglementari...s.c....

Documents