raport la studiul de evaluare a impactului … salaj... · cluj-napoca, 2011 . raport la studiul de...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI AMENAJARE STAŢIE ALIMENTARE CARBURANŢI ŞI INCINTĂ în municipiul Zalău, Bdul M. Viteazul,

Parc Industrial Zalău Vest, jud. Sălaj – Beneficiar: S.C. EUROTRANS UNIVERSAL SRL

1

RAPORT LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

AMENAJARE STAŢIE ALIMENTARE

CARBURANŢI ŞI INCINTĂ

în mun. Zalău, B-dul M. Viteazul,

Parc Industrial Zalău Vest, jud. Sălaj

S.C. EUROTRANS UNIVERSAL S.R.L.

CLUJ-NAPOCA, 2011



2

COLECTIV DE ELABORARE

Ing. Doris CADAR - Expert Evaluator Principal,

Certificat de atestare eliberat de Ministerul

Mediului şi Dezvoltării Durabile EIM-04-

107/22.10.2008

Atestat pentru domeniile: 2, 3, 10, 12

Ing. Chim. Călin Ovidiu STEJEROIU – Expert COV

Acest document constituie proprietatea intelectuală a colectivului

de elaborare şi nu poate fi folosit, transmis sau reprodus, total sau

parţial fără autorizarea prealabilă expresă şi scrisă; utilizarea sa

trebuie să fie conformă celei pentru care a fost elaborată.

Documentul este valabil numai cu semnăturile şi ştampilele în

original.



3

CUPRINS

Introducere ...................................................................................................................... 5

Date generale ................................................................................................................... 6 Denumirea proiectului: .............................................................................................................. 6

Informaţii despre titularul proiectului ....................................................................................... 6

Informaţii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la

acest studiu: ............................................................................................................................... 6

Rezumatul proiectului ............................................................................................................... 6

1 Descrierea proiectului ......................................................................................... 8 1.1 Elemente de coordonare ale investiţiei: .......................................................................... 8

1.2 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare şi

utilizare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare .......................................... 8

1.3 Date despre amplasament. Identificarea amplasamentului şi localizarea ..................... 10

1.4 Descrierea geografică a amplasamentului .................................................................... 11

1.5 Date tehnice specifice ale investiţiei ............................................................................. 14

1.6 Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie .............................. 15

1.7 Estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a rezultate din funcţionarea

proiectului propus .................................................................................................................... 18

2 Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor

motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului ........ 22

3 Descrierea aspectelor de mediu potenţial a fi afectate în mod semnificativ de

proiectul propus ............................................................................................................ 24 3.1 Organizarea de şantier .................................................................................................. 24

3.2 Activităţi de dezafectare ............................................................................................... 27

3.3 Deşeuri .......................................................................................................................... 28

3.4 Apa ................................................................................................................................ 30

3.5 Alimentarea cu apă ....................................................................................................... 30

3.6 Apele de suprafaţă din zona amplasamentului ............................................................. 31

3.7 Managementul apelor uzate .......................................................................................... 31

3.8 Colectarea apelor uzate menajere ................................................................................. 32

3.9 Colectarea şi evacuarea apelor pluviale ........................................................................ 32

3.10 Apele pluviale convenţional curate ........................................................................... 32

3.11 Monitorizarea apelor subterane ................................................................................. 33

4 Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului

41 4.1 Impactul de mediu în faza de organizare de şantier ..................................................... 42

4.2 Impactul de mediu în faza de exploatare a investiției ................................................... 50

4.3 Evaluarea impactului asupra mediului .......................................................................... 61

4.4 Evaluarea riscului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător ....................... 67

5 Descrierea măsurilor de protecţie a mediului ................................................ 75 5.1 Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în faza organizare de şantier –

execuţie lucrări ........................................................................................................................ 75

5.2 Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în faza de exploatare a investiţiei .. 77

5.3 Măsuri tehnice de reducere a impactului de mediu în faza de dezafectare a instalaţiilor

de pe amplasament .................................................................................................................. 92

5.4 Planul de monitorizare a mediului ................................................................................ 93

6 Rezumatul fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în prezentul raport 98



4

7 Descrierea dificultăţilor întâmpinate în prezentarea informaţiei solicitate103

8 Concluzii și recomandări ................................................................................ 104

PARTE DESENATĂ .................................................................................................. 106

ANEXE ........................................................................................................................ 107 1. Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de impact asupra mediului – EIM – 04-

107/22.10.2008

2. Schemă de evaluare a impactului asupra mediului – scări de bonitate

3. Chestionar realizare evaluare risc arson

4. Studiu geotehnic executat de SC Proconsal SA, 2010

5. Certificat de urbanism pentru amplasarea şi punerea în funcţiune a obiectivului

―Amenajare staţie peco şi amenajare incintă‖ – Primăria Municipiului Zalău, 2010

6. Extras de carte funciară pentru informare, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Sălaj, 2010

7. Aviz tehnic COV de proiect nr. DIE 111002-00 ATP – SC DEAL IMPEX SRL deţinător

al certificatului de recunoaştere nr. 5/2010 emis de Ministerului Economiei, Comerţului

şi Mediului de Afaceri, 2010

8. Aviz de gospodărirea apelor – Administraţia Bazinală de Ape Someş-Tisa, 2011

9. Aviz SC Romtelecom SA – Centrul de Telecomunicaţii Sălaj, 2010

10. Aviz de securitate la incendiu – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ―Porolissum‖ al

judeţului Sălaj, 2010

11. Notificarea emisă de Direcţia de Sănătate Publică Sălaj pentru amplasarea şi punerea în

funcţiune a obiectivului ―Amenajare staţie peco şi amenajare incintă‖, 2010

12. Aviz pentru amplasament SC Compania de Apă Someş SA – Sucursala Zalău, 2010



5

Introducere

Evaluarea impactului asupra mediului constituie etapa de identificare, descriere şi evaluare a

efectelor directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect

asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului, parte integrantă a procesului de emitere a aprobării de

dezvoltare a unui proiect.

Această evaluare investighează următorii factori:

fiinţe umane, faună şi floră;

sol, apă, aer, climă şi peisaj;

bunuri materiale şi patrimoniu cultural,

şi interacţiunea dintre aceştia, având scopul de a stabili măsurile de prevenire, reducere şi, unde

este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor

mai sus prezentaţi, incluzând planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din primele faze

ale proiectului de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al

activităţii preconizate.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este destinat a fi utilizat în

decizia de emitere a aprobării de dezvoltare a unui proiect, pe baza unor argumente obiective

prezentate cuantificat şi sintetic şi însoţite de aprobările specifice eliberate de autorităţile

abilitate pe plan naţional de drept public sau privat.

În acest scop, în realizarea evaluării impactului asupra mediului s-au respectat prevederile

actelor normative în vigoare pentru obiectivul Amenajare staţie alimentare carburanţi şi incintă

– municipiul Zalău, Bdul M. Viteazul, Parc Industrial Zalău Vest:

Legea nr. 265/2006, de aprobare a OUG nr. 195/2005, cu modificări, privind protecţia

mediului;

HG nr. 445/2009, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice şi private;

Ordinul MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private,

precum și legislația națională oriyontală aplicabilă diferitelor aspecte și factorilor de mediu.



6

Date generale

Denumirea proiectului:

AMENAJARE STAŢIE ALIMENTARE CARBURANŢI ŞI INCINTĂ – Parc Industrial Zalău

Vest, Bdul M. Viteazul, intravilan municipiul Zalău, jud.Sălaj

Informaţii despre titularul proiectului

- denumirea companiei: S.C. EUROTRANS UNIVERSAL S.R.L.

- adresa poştală: str. Ghe. Lazăr bl. L2, ap.3, oraş Şimleul Silavniei, judeţul Sălaj

- nr. telefon/fax: 0260-678967

- adresă email: [email protected]

Administrator: Dl. Florin DREGAN –– Tel: 0744965483

Informaţii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu:

Raluca Doris CADAR, Cluj Napoca, Aleea Muscel nr.13 ap. 3

Tel: 0744993501; Fax: 0364-143446

e-mail: [email protected]

Expert evaluator principal de mediu în baza certificatului de atestare eliberat de Ministerul

Mediului şi Dezvoltării Durabile EIM-04-107/22.10.2008, anexat, atestat pentru domeniile: 2, 3,

10, 12, în conformitate cu Ord. MMGA nr. 978/2003 şi în procedură de înscriere în Registrul

Naţional al persoanelor fizice şi juridice abilitate a efectua studii de mediu conform Ordinului

1026/2009.

La prezentul studiu a colaborat şi Ing. Chim. Călin Ovidiu STEJEROIU – Expert COV

Rezumatul proiectului

Investiţia urmăreşte crearea unei zone de deservire publică cu produse petroliere şi servicii

specifice transporturilor terestre de mărfuri şi persoane de tipul: spălătorie auto, parcare,

comercializare produse pentru autovehicule, comercializare preparate chimce de tip lubrifianţi şi

uleiuri de motor, precum şi servicii de alimentaţie publică de tip snack-bar cu spaţiu propriu de

preparare mâncare caldă, internet-caffe, grupuri sanitare.

Investiţia se compune din:



7

Zonă depozitare combustibil – cuprinde rezervoarele subterane de înmagazinare a

carburanţilor şi echipamentele pentru încărcarea şi aerisirea acestora, reţeaua de

distribuţie către pompe a carburanţilor

Zonă deservire combustibil – platformă betonată şi acoperită cu tablă având înălţimea de

4,8 m pentru a putea facilita accesul spre zona de alimentare cu carburanţi şi a

autovehiculelor de tip autotren (T.I.R.), care adăposteşte pompele de alimentare cu

carburant a autovehiculelor;

Zonă deservire tehnică - cuprinde spălătoria automată pentru autocamioane având

capacitate maximă de 4 TIR / oră, bazin tampon şi bazin apă murdară de la spălătoria

auto, pompe şi staţie tratare apă spălătorie, depozite separate pentru produsele de

origine petrolieră (lubrifianţi, uleiuri) şi produsele comerciale destinate clienţilor

benzinăriei, colectarea şi depozitarea substanţelor chimice uzate de tipul celor

comercializate în magazine, zona de exploatare – întreţinere a separatoarelor de grăsimi

şi de produse petroliere, zona administrativă - vestiare, birou administrativ, oficiu

pentru prepararea hranei calde, centrala termică proprie.

Zonă de servicii conexe - structură metalică cu închideri din panouri metalice de tip

sandwich, având strat de termoizolaţie, cu compartimentări pentru spaţiul comercial,

zona de deservire publică – snack-bar şi internet-caffe.

Accesul autoturismelor şi autovehiculelor în benzinărie se va realiza în sens unidirecţional,

dinspre B-dul Mihai Viteazul utilizând zona de decelerare ce va fi construită prin prelungirea

lăţimii carosabilului DN 1F (E81) pe o lungime de 500 m, pe sensul de mers dinspre Satu Mare

spre Zalău. Ieşirea din benzinărie se va face tot în DN 1F (E81) B-dul. Mihai Viteazul

utilizându-se banda de accelerare prevăzută pe o lungime de 500 m până în sensul giratoriu ce

asigură accesul pe varianta şoselei ocolitoare a municipiului Zalău.



8

1 Descrierea proiectului

1.1 Elemente de coordonare ale investiţiei:

Proiectul de amenajare a terenului liber de construcţii situat în incinta Parcului Industrial

Zalău Vest a fost dezvoltat în conformitate cu Regulamentul Local de Urbanism care prevede

pentru această zonă intravilan câteva specificaţii:

amenajarea unui lot în suprafaţă minimă de 2000 m2;

retrageri minime obligatorii din aliniamentul străzii de minim 15,00 m;

înălţimea maximă construită 15,00 m;

distanţe minime, lateral şi posterior - 6,00 m;

distanţe minime între corpuri de clădiri = H/2, dar minim 4,00 m;

posibilitate de acces direct la B-dul Mihai Viteazul (prin banda de accelerare şi

decelerare);

realizare racorduri la reţelele de utilităţi prezente în zonă;

volume construcţii simple armonizate cu caracterul zonei;

P.O.T. maxim = 50%;

C.U.T. maxim = 5 m3/m

2 sau 1,5;

asigurarea obligatorie a locurilor de parcare auto în interiorul parcelei, fără

afectarea terenului aparţinand domeniului public.

De asemenea, s-a ţinut cont de regimul economic şi tehnic al terenului ce prevede realizarea

de unităţi de industrie mică şi mijlocie, nepoluante, depozitare şi servicii comerciale, parcaje în

interiorul parcelei aferente, fiind interzise activităţile poluante cu risc tehnologic ori depozitarea

de materiale refolosibile.

1.2 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare

Amplasamentul propus pentru prezenta investiţie are următoarele vecinătăţi – conform

Planşa 1 - Plan de încadrare în zonă:

Nord: DN 1F (E81);

Sud: complex agro-turistic proprietatea SC EUROTRANS UNIVERSAL SRL;

Vest: hala de producţie aparţinând SC EUROTRANS UNIVERSAL SRL;

Est: şoseaua ocolitoare a municipiului Zalău, ieşire nord joncţiune cu DN 1F

(E81);

Terenul aferent amplasamentului este identificat în CF nr.50145-C2, în suprafaţă totală de

10.480 m2, fiind proprietatea privată a S.C. EUROTRANS UNIVERSAL S.R.L.

Amplasamentul se găseşte pe drumul naţional DN 1F (E81) Halmeu – Cluj Napoca, trecând

prin municipiul Zalău. Drumul face joncţiune în dreptul localităţii Hereclean cu DN 1H Şimleu

Silvaniei – Zalău care preia traficul de pe DN 19B Oradea – Şimleu Silvaniei şi în viitor de pe

Autostrada Transilvania – ieşire Suplacu de Barcău.



9

Amplasarea staţiei de distribuţie carburanţi respectă distanţele minime de siguranţă între

obiectele cu pericol de incendiu sau explozie din staţie şi unele categorii de construcţii şi

instalaţii sau amenajări vecine conform tabelului următor – a se consulta Planşa 2:

Nr.

crt.

Categoria de construcţii,

instalaţii şi amenajări

Distanţe minime de siguranţă (m)

Depozite de carburanţi

Pompe de

distribuţie

Chesonul

gurilor de

descărcare Rezervoare

subterane

Rezervoare

cu pereţi

dubli sub

carosabil

cu capac

etanş

Rezervoare

supraterane

acoperite

Rezervoare

supraterane

1. Drumuri publice în

localităţi (străzi,

bulevarde)

5,00 N 8,00 12,00 5,00 8,00

2. Drumuri judeţene şi

naţionale

5,00 N 10,00 15,00 5,00 8,00

3. Drumuri europene sau

autostrăzi

8,00 N 12,00 15,00 5,00 10,00

5. Linii electrice de joasa

sau medie tensiune3)

10,00 N 15,00 20,00 10,00 15,00

8. Cămine de canalizare 5,00 N 8,00 10,00 5,00 8,00

10. Locuinţe individuale 5,00 N 8,00 15,00 6,00 8,00

11. Clădiri cu afluenţă de

public, cazare, de cultură,

cult, turism, financiar-

bancare, învăţământ,

administrative

15,00 N 20,00 30,00 10,00 18,00

14. Blocuri sau cvartale de

locuinţe

10,00 N 15,00 20,00 10,00 12,00

15. Construcţii cu procese

tehnologice sau depozite

de categoria A sau B

15,00 10,00 20,00 25,00 15,00 18,00



de categoria C

10,00 N 12,00 15,00 10,00 12,00



de categoria D sau E

5,00 N 8,00 10,00 5,00 8,00



10

Imagine satelitară cu planul de încadrare în zonă, vecinătăţi şi funcţionalitatea terenurilor

Având în vedere caracteristicile spaţiale ale amplasamentului, proiectul a fost conceput

pentru a valorifica următoarele suprafeţe de teren. În continuare se prezintă bilanţul teritorial al

suprafeţelor afectate:

Suprafaţa totală de teren disponibilă = 10.840,00 m2

Suprafaţa construită totală (benzinărie+platformă pompe) = 614,47 m2

Suprafaţa construită benzinărie+spălătorie = 238,30 m2

Suprafaţa construită platformă pompe = 354,11 m2

Suprafaţa construită existentă (hotel) = 947,75 m2

Suprafaţa spaţii verzi amenajate = 3.973,80 m2

Suprafaţa platforme, alei, parcări şi accese carosabile = 5.303,98 m2

Locuri de parcare prevăzute la staţia PECO - 12 locuri

Locuri de parcare prevăzute la hotel pentru clienţi - 58 locuri

Locuri de parcare prevăzute pentru personal - 7 locuri

1.3 Date despre amplasament. Identificarea amplasamentului şi localizarea

Terenul este situat în vecinătatea halelor fostei ferme de păsări Avicola Zalău, fiind în

proprietatea privată a beneficiarului prezentei investiţii, fiind teren intravilan cuprins în Parcul

Industrial Zalău Vest. În acest moment, pe terenul destinat investiţiei sunt amplasate o hală de

producţie şi un complex agro-turistic deţinute de acelaşi beneficiar.



11

1.4 Descrierea geografică a amplasamentului

Localizat în nord‐vestul României, la graniţa dintre Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni,

judeţul Sălaj a fost cunoscut încă din cele mai vechi timpuri drept ―Ţara Silvaniei‖ (Tărâmul

pădurilor), cu o suprafaţă totală de 3,864.43 km2, având ca vecini judeţele Satu Mare şi

Maramureş la nord, judeţul Bihor în vest şi sud‐vest şi judeţul Cluj în sud‐est.

Potenţialul ridicat de dezvoltare la nivelul judeţului Sălaj se datorează în bună măsură

reliefului, predominant constituit din dealuri şi podişuri joase, interfluvii largi, cu întinse

suprafeţe ocupate de vii şi livezi, dar şi infrastructurii industriale susţinută de forţă de muncă

specializată.

Relieful judeţului Sălaj este variat, cu patru nivele distincte, regiunea fiind amplasată în

zona de intercolinară dintre Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali.

I. Zona muntoasă, prezentă în partea de sud‐vest a judeţului, reprezentată de cele două

ramificaţii ale Munţilor Apuseni – Munţii Meseşului şi Munţii Plopiş. Cele mai importante

înălţimi sunt reprezentate de Vârful Măgura Priei (997 mdM) şi Vârful Plopiş (900 m), ambele

în Munţii Meseşului.

II. Zona deluroasă, reprezentată de dealurile din podişul Silvaniei şi Podisul Someş.

III. Zona de câmpie – arii limitate în lungul cursurilor râurilor (Someş, Crasna, Barcău), care

reprezintă zone agricole importante, totodată aici găsindu‐se şi aşezări umane.

IV. Zona depresionară, reprezentată majoritar în estul judeţului, depresiunile Almaş şi

Guraslău fiind reprezentative.

Oraşul Zalău este situat la 275 m deasupra nivelului mării.

Dispunerea geografică sprijină clima continental moderată a judeţului, influenţată de masele

de aer din est şi vest. Temperatura medie anuală în judeţ variază între +6.0°C în zona montană,

+8.0°C în zona deluroasă ajungând la +9.0°C în zonele joase, depresionare; temperaturile

minime se înregistrează în luna ianuarie (-2.0°C până la +5.0°C) iar temperaturile maxime în

luna iulie (+ 15.0°C până la +20.0°C). Pentru oraşul Zalău, temperatura maximă absolută

înregistrată a fost de +37°C, iar minima de – 19.2°C.

Conform zonelor climatice ale României pentru perioada de iarnă, judeţul Sălaj este situat

în zona III, cu o valoare de ‐18°C pentru temperatura exterioară în calculele termo‐tehnice.

Datele climatice înregistrate la staţia meteo Zalău indică o valoare medie a cantităţii de

precipitaţii de 634,3 mm/m2.

Umiditatea aerului prezintă o valoare medie de 73% în zonele de câmpie, în munţi depăşind

80%. Punctele de inversiune a temperaturii combinate cu deplasările maselor de aer mari din est

duc la vânturi predominante de la vest la est.

Conform zonelor de vânt ale României pentru perioada de iarnă, judeţul Sălaj este situat în

zona A (IV), cu o valoare de 4 m/s pentru viteza convenţională medie, a vântului în afara

localităţilor, la 10 m deasupra nivelului terenului.

Descrierea geologică a zonei

Din punct de vedere geologic, judeţul Sălaj prezintă o mare varietate de roci, aparţinând

diverselor unităţi morfologice: roci vulcanice, roci magmatice, roci metamorfice şi roci

sedimentare (precum argila, gresia şi marna). Toate aceste roci creează o distribuţie neuniformă

a profilelor de sol.

În conformitate cu conţinutul studiului geotehnic – Anexa 1, terenul de amplasare se află în

zona nord-vest a municipiului Zalău, în intravilan, în lunca văii Zalăului, cu front la DN 1F

(E81) şi şoseaua ocolitoare a municipiului Zalău, fiind încadrat în categoria de risc geotehnic

moderat, în conformitate cu NP 074/2007 şi standard SR EN 1997-1/2006.



12

Din punct de vedere geologic, terenul face parte din bazinul neogen al Şimleului, fiind

alcătuit din roca de bază – argilă marnoasă cenuşie vârstă pannoniană peste care s-au depozitat

aluviunile văii Zalăului, constând din argile şi argile prăfoase.

Terenul investigat este stabil, construcţiile prezente în zonă nu indică prezenţa riscului

geotehnic de conlucrare a terenului cu structura.

Agresivitate chimică

Terenul investigat prezintă agresivitate carbonică intensă şi sulfatică slabă, ceea ce necesită

adoptarea de măsuri de protecţie anticorozivă a structurilor, în conformitate cu prevederile NE

012-99 – ―Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat‖.

Elemente de pedologie

Din punct de vedere al caracteristicilor solului, compoziţia de argile şi nisipuri aluviale

determină un sol aluvial nisipos, fără potential agricol.

Potenţialul seismic

În conformitate cu normativul P-100/92 amplasamentul obiectivului se găseşte în zona

seismică de calcul F, având următoarele caracteristici seismice:

coeficient de seismicitate, Ks= 0,08, având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 de

ani;

perioada de colţ, Tc= 0,7s;

amplasamentul se situează în macrozona de grad VI, conform STAS nr.11000/77;

adâncimea de îngheţ în zona amplasamentului este de 0,8 m conform STAS 6054/77;

Descrierea administrativă a zonei

Importanţa judeţului Sălaj se reflectă prin poziţionarea şi aportul acestuia la bunăstarea

Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, din care face parte, altărui de alte 5 judeţe: Bihor, Bistriţa,

Cluj, Satu Mare, Maramureş.



13

Datele colectate prin ancheta statistică judeţeană ajută la sintetizarea câtorva date

semnificative asupra situaţiei administrative şi de infrastructură locală la nivelul anului 2009.

Informaţii generale privind judeţul Sălaj (2009; prelucrare informaţii Ancheta statistică jud.

Sălaj)

Nume regiune Regiunea de dezvoltare nord‐vest (6)

Suprafaţa (km2) 3.864,43 km

2

11.31% din totalul regiunii

Coordonate geografice 23°25’ Longitudine estică şi 47°16’ latitudine nordică

Populaţie 244.952

Densitatea populaţiei (locuitori / km2) 64,2

Numărul localităţilor 4 oraşe (din care 1 municipiu)

57 comune

281 sate

Principalele activităţi economice Agricultura, industria extractivă şi de prelucrare,

construcţii, comerţ şi servicii

Venitul mediu lunar (RON/gospodărie) 1152

Rata persoanelor angajate (% populaţia activă) 97,2%

Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a

apei potabile (km)

1023

Lungimea totală simplă a conductelor de

canalizare publică (km)

169,8

Populaţia conectată la sistemul de alimentare cu

apă (%)

Urban: 80,36%

Rural 51%

Lungimea reţelei de gaze (km) 386,4

Conectarea populaţiei la sisteme centralizate de

încălzire (%) 1 localitate cu distribuţie de energie termo‐electrică

Lungimea reţelei de drumuri (km) 1602

Densitatea reţelei de drumuri (lm/km2) 41,5 km/100 Km

2

Reţeaua de cale ferată (km) 183

Clima Temperat‐continentală

Temperatura medie (ºC) 6‐9 ºC

Cantitatea medie anuală de precipitaţii (mm) 598,8 mm/m2

Numărul zonelor protejate 15 rezervaţii naturale naţionale

13 rezervaţii naturale locale

Dinamica economică la nivelul anului 2009 este susţinută de unităţile locale active din

industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2009.

Această sinteză nu include unităţile din ramurile: agricultură, silvicultură, piscicultură,

intermedieri financiare şi asigurări.



14

număr unităţi

Judeţul

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev.

1)

Total

din care: pe clase de mărime, după numărul de

salariaţi

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Sălaj 5141 4566 497 66 12

Industria extractivă 26 21 5 - -

Industria prelucrătoare 654 450 161 35 8

Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze şi apă

calda şi aer condiţionat 5 2 1 2 -

Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare 31 24 5 1 1

Construcţii 781 706 67 8 -

Comerţ cu ridicata şi amănuntul,

repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 1894 1741 146 7 -

Transport, depozitare şi activităţi

de poştă şi curierat 572 528 35 6 3

Hoteluri şi restaurante 249 219 29 1 -

Informaţii şi comunicaţii 95 84 10 1 -

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi

activităţi de servicii prestate în

principal întreprinderilor 654 621 30 3 -

Învăţământ (unităţile locale cu

activitate de învăţământ sau

sănătate şi asistenţă socială,

organizate ca societăţi comerciale) 28 27 1 - -

Sănătate şi asistenţă socială 1)

47 42 4 1 -

Alte activităţi de servicii

colective,sociale şi personale 105 101 3 1 -

1.5 Date tehnice specifice ale investiţiei

În faza de proiect, obţinerea acordului de mediu şi emiterea aprobării de dezvoltare se

încadrează în prevederile HG 445/2009, Anexa 2, punctul 6, lit.c - instalaţii de depozitare a

produselor petroliere, petrochimice şi chimice, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1.

La punerea în funcţiune a unei instalaţii tehnice care funcţionează în atmosferă potenţial

explozivă trebuie efectuate: o verificare a documentaţiei tehnice şi o examinare "in situ" a

instalaţiei tehnice privind prevenirea exploziilor, de către Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă – INSEMEX Petroşani, în

vederea obţinerii atestării iniţiale a respectării cerinţelor NEX 01-06 pentru faza de montare şi

punere în funcţiune şi ulterior în faza de exploatare şi întreţinere, reparare.

De asemenea, în faza de punere în funcţiune se va solicita şi obţine autorizaţie de

gospodărire a apelor în conformitate cu solicitarea cuprinsă în Avizul de gospodărirea apelor, cu

prevederile legale în vigoare - Ord. MMGA nr. 661/2006, art. 40, întocmindu-se totodată



15

Regulamentul de funcţionare - exploatare şi întreţinere şi Planul de prevenire, intervenţie şi

înlăturare a poluărilor accidentae.

În faza de funcţionare, activităţile prevăzute a se desfăşura pe amplasament după realizarea

investiţiei se încadrează în Ordinul MMDD nr.1798/2007, pentru aprobarea Procedurii de

emitere a autorizaţiei de mediu, conform codului CAEN, după cum urmează:

comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, cod CAEN 4730

depozitări, instalaţii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice şi chimice, cod

CAEN 5210

activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre, cod CAEN 5221

În vederea obţinerii autorizaţiei de mediu, la faza de punere în funcţiune se va solicita de

către beneficiar eliberarea unui Certificat inspecţie COV eliberat de SC Iprochim SA Bucureşti

şi certificat ISCIR pentru recipienţii sub presiune de stocare a combustibililor. Funcţionarea

obiectivului se va realiza doar în baza deţinerii atestării privind asigurarea capacităţii realizării

de activităţi specifice normativului NEX01-06, organism naţional responsabil cu atestarea fiind

Insemex Petroşani.

În faza de funcţionare, instalaţiile ce tranzitează produse petroliere trebuie să fie supuse

periodic inspecţiei tehnice în exploatare pentru instalaţiile de încărcare şi depozitare la staţiile

de distribuţie a benzinei şi la terminalele la care se realizează stocarea intermediară a vaporilor.

Deservirea va fi efectuată de personal autorizat instruit şi responsabil în echipamentelor tehnice

şi instalaţiilor care funcţionează în atmosfere potenţial explozive.

Justificarea necesităţii proiectului

Subsecvent măsurii cuprinsă în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Sălaj,

odată cu finalizarea măsurii dezvoltată cu scopul diminuării impactului negativ produs de

traficul rutier în municipiul Zalău prin construirea arterei ocolitoare de circulaţie în lungime

totală de 9,36 km – etapa 1 ieşire nord Zalău -Aghireş, care să preia traficul greu şi de tranzit de

pe DN 1F (E81) Cluj-Napoca – Satu Mare şi cel de pe DN 1H Oradea - Zalău, apare nevoia

viabilizării zonei şi oferirii de servicii specifice destinate traficului greu.

1.6 Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie

Suprafaţa pe care va fi amplasată staţia de distribuţie carburanţi este de 354,11 m2, iar

suprafaţa acoperită va fi de 238,3 m2.

Studiile efectuate de către beneficiar au condus la concluzia oportunităţii şi necesităţii

economice şi tehnice de amenajare şi punere în funcţiune a obiectivului analizat. Amplasarea

obiectivului a ţinut seama de următoarele elemente:

imposibilitatea valorificării terenului existent în scop agricol ţinând cont de

dezvoltarea actuală a infrastructurii rutiere a zonei, dar şi de compoziţia litologică

determinată prin studiul geotehnic, dar şi de faptul că utilizarea istorică a terenului a

fost în scop de producţie agroindustrială;

necesitatea asigurării serviciilor conexe transporturilor rutiere;

asigurarea resurselor de forţă de muncă;

existenţa posibilităţilor de asigurare a utilităţilor: apă şi canalizare publică, energie

electrică, telefonizare, gaz metan;

posibilităţi de aprovizionare cu materii prime şi materiale auxiliare;

acces la drumul naţional DN 1F (E81), şoseaua ocolitoare ieşire nord Zalău –

Aghireş, conexiune DN 1H;



16

Pe amplasament nu sunt propuse activităţi de producţie. Activităţile propuse sunt doar în

scop comercial, atât pentru persoane fizice cât şi pentru agenţi economici din domeniul

transporturilor şi turismului, etc..

Informaţii privind parametrii acestei Staţii de distribuţie carburanţi, precum şi necesarul

resurselor energetice sunt prezentate în tabelul următor:

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea

anuală Denumirea Cantitatea anuală Furnizor

Amenajare

staţie

alimentare

carburanţi

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Consum

agregate

spălătorie auto

20 MW Energie

electrică 20 MW

SC Electrica

SA

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele periculoase

Materiile prime – benzina (premium fără plumb şi eco-premium) şi motorina necesare

funcţionării staţiei de distibuţie carburanţi vor fi asigurate de diverşi furnizori cu care

beneficiarul va încheia contracte.

Transportul carburanţilor va fi realizat de firme autorizate, care deţin mijloace de

transport adecvate cu respectarea cerinţelor HG 568/2001, şi HG 1175/2007.

În activităţile desfăşurate se vor utiliza substanţe chimice periculoase conform tabelului

de mai jos:

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea

m3/an

Clasificarea

substanţelor sau a

preparatelor

chimice

Codificare deşeu

Benzină 400 periculos Produs – 130702*

Ambalaj – 150110*

Motorină 400 periculos Produs – 130701*

Ambalaj – 150110*

Pentru realizarea investiţiei, titularul şi-a propus amplasarea unei staţii de alimentare

carburanţi cu capacitatea de depozitare totală de 180 m3, din care 50 m

3 pentru benzină

premium fără plumb, 40 m3 pentru benzină eco-premium şi 90 m

3 pentru motorină, care va

consta din următoarele dotări, instalaţii şi echipamente:

1. clădire staţie parter ce are următoarele funcţiuni: spaţii vânzare, internet-caffe, snack-

bar, birou, vestiar, depozit uleiuri, tablou electric general, grup sanitar, magazie;

2. zonă aprovizionare şi distribuţie carburanţi betonată, construită pe carosabilul din incintă

pentru autovehiculele ce se alimentează cu carburanţi şi cisterna de aprovizionare a

rezervoarelor;

3. 3 pompe de distribuţie carburanţi, după cum urmează:



17

două pompe de alimentare auto tip multiprodus cu un debit de 40 litri/min./modul (furtun)

cu recuperare vapori. Pompele multiprodus vor fi dotate cu opt furtunuri fiecare, amplasate

câte patru pe fiecare parte, care pot funcţiona fiecare la două furtunuri simultan;

o pompă cu un singur produs dotat cu două pistoale de debit mărit de 80 – 90

litri/min./modul (furtun) pentru produsul Motorină Euro Diesel 4.

a. Titularul apreciază că fiecare pompă multiprodus poate deservi, într-o oră de vârf maxim 20

de autoturisme, iar pompa cu pistoale de debit mărit pentru motorina 6 autobuze.

b. Considerând cantitatea medie livrată unui autoturism de 25 litri, reiese o capacitate maximă

de livrare într-o oră de vârf de cca. 500 litri combustibil, cantitatea anuală prevăzută fiind:

500 litri x 24 ore x 365 zile = 4380 m3 combustibil.

4. conducte de transport de la rezervoare la pompe, subterane;

5. 3 rezervoare cilindrice, fiecare cu capacitatea de 40, 50 şi 90 mc bicompartimentate cu

manta dublă, amplasate subteran pe o fundaţie radier din beton armat cu sistem de

supraveghere a integritătii rezervoarelor tip Afriso;

Rezervoarele cilindrice cu manta dublă din metal, vor fi pozate în cuvă de beton, izolată

anticorosiv cu manta dublă şi sistem de supraveghere pentru semnalizare optică şi acustică a

apariţiei oricărei pierderi în sistemul de rezervoare, conducte transport şi pompe livrare ;

a. rezervoarele vor fi echipate cu guri de vizitare pentru fiecare compartiment, aerisiri

rezervoare, recuperatoare de vapori la rezervoare şi pompe;

b. vor fi montate valve de preaplin pe conductele de încărcare ale rezervoarelor, care opresc

încărcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;

c. rezevoarele sunt de tipul cu manta dublă, spaţiul interstiţial fiind umplut cu aer la presiunea

de 0,5 Barri, cu sistem de supraveghere a integrităţii de tip Afriso;

d. se vor monta guri de aerisire la o înălţime de 4 m, superioară înălţimii autocisternelor de

alimentare;

e. se vor utiliza pistoale speciale de umplere prevăzute cu dispozitive automate care închid

alimentarea, la umplerea rezervorului, pentru evitarea eventualelor deversări în timpul

umplerii rezervoarelor autovehiculelor;

6. 1 foraj de observaţii hidrogeologice amplasat în zona rezervoarelor subterane în punctul

A, urmărind direcţia de curgere a apelor freatice, pozat la adâncime de 5 m, în vederea

monitorizării continue a evoluţiei calităţii freaticului pe parcursul existenţei investiţiei,

în zona depozitului de carburanţi; la o distanţă de 0,5 m faţă de fundaţia de beton a

rezorvorului subteran;

7. Spălătorie auto tip tunel, având capacitate orară maximă estimată de 5 T.I.R.

Caracteristici tehnico-funcţionale: înălţimea maximă a periei: 4700 mm, presiune de

funcţionare 12 bari, obţinută prin utilizarea de compresoare, putere electrică: 6500 W cu

sistem de reciclare şi recirculare a apei de spălare, debit de apă: 100 l/min respectă

Directiva 1999/5/CE.

8. copertina metalică;

9. separator de hidrocarburi care colecteaza si preepureaza apele provenite de la zonele de

parcaje, de la zona de alimentare cu carburant a rezervoarelor si respectiv a

autovehiculelor, de la spalatoria auto, având volumul decantorului de nămol de 18 m3;

10. separator de grăsimi care preepureaza apele provenie de la bucataria pensiunii agro-

turistice si de la snack-barul din statia peco, cu debit maxim instalat de 12 l/s;

11. rigole betonate, acoperite cu grilaj metalic pentru colectarea apelor pluviale potenţial

impurificate colectate de pe întreaga platformă pe care este amplasată staţia (platforma

pompelor şi rezervoarelor);



18

12. rigole betonate pentru colectarea apelor meteorice convenţional curate colectate de pe

copertină şi acoperişul clădirii staţiei de pe amplasament;

13. spaţii verzi;

14. centrală termică proprie utilizând combustibil de tip motorină pentru încălzirea spaţiilor

de lucru;

15. indicatoare şi semnale luminoase;

16. căi de acces;

17. platformă pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

18. spaţiu amenajat pentru colectarea uleiurilor uzate;

Investiţia propusă – Amenajare staţie alimentare carburanţi şi incintă, Bdul M. Viteazul,

mun. Zalău, jud.Sălaj, propune o perioadă de execuţie situată în intervalul aprilie 2011 –

august 2012, iar durata de funcţionare este nedeterminată.

Zona în care se va realiza amplasamentul prezintă o importanţă economică şi socială

deosebită pentru viitor. Proiectul va contribui la continuarea dezvoltării zonei. Dezvoltarea

acestei zone este indispensabil legată de dezvoltarea infrastructurii de transport şi de mediu,

care va genera dezvoltarea activităţilor economice, şi implicit crearea de oportunităţi

ocupaţionale.

Programul de funcţionare va fi permanent. Numărul de angajaţi va fi stabilit ulterior, astfel

încât desfăşurarea activităţilor să fie corespunzătoare.

Zonele funcţionale ale staţie de carburanţi sunt marcate şi delimitate. Accesul în staţie se va

realiza prin intermediul bandei de decelerare – accelerare pe care beneficiarul o va construi pe

propriul amplasament, pentru a suplimenta capacitatea DN 1F (E81) de asigurare a continuităţii

traficului rutier în acest punct nodal al magistralei.

Pentru realizarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor propuse se va urmări, atât în faza de

construcţie, cât şi în faza de funcţionare încadrarea în normele legale în vigoare privind

protecţia sănătăţii populaţiei şi factorilor de mediu.

Investiţia propusă va funcţiona pe durată nedeterminată, fiind efectuate lucrări de

mentenanţă pe durata funcţionării. Construirea obiectivului investiţional, presupune funcţionarea pe termen lung, cu posibilităţi

de extindere şi modernizare pe parcursul menţinerii acestei investiţii.

Lucrările de închidere, dezafectare, redare în circuit a terenului nu sunt stabilite pentru

perioada medie de referinţă (15-20 ani). În cazul încetării activităţii titularul va realiza lucrările

de închidere (curăţare şi ecologizare rezervoare, separator produse petroliere, etc.), de refacere a

mediului în caz de afectare a acestuia şi monitorizare postînchidere, cerinţe ce vor fi stabilite de

autorităţile de protecţia mediului.

1.7 Estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a rezultate din funcţionarea proiectului propus

Etapizat vor fi prezentate principalele activităţi ce se vor desfăşura pe amplasment în faza de

exploatare:

Încărcarea rezervorului de benzină din autocisterne:

Rezervorul de carburanţi(benzine) va fi un rezervor cilindric orizontal, cu capace plate şi

manta dublă, amplasat subteran, într-o cuvă betonată având radierul situat la -5m faţă de cota 0

a terenului. Mantaua are scopul de a menţine orice pierdere de produs, prezenţa de carburant în

spaţiul inelar fiind detectată automat şi semnalizată.



19

Cisterna auto care va aproviziona Staţia de distribuţie carburanţi, va parca în zona de

staţionare, unde este prevăzut căminul pentru gurile de descărcare. În zona de siguranţă a

cisternei nu se va circula.

Căminul gurilor de descărcare este prevăzut cu gura pentru colectarea vaporilor ce va fi

conectată la cisterna de aprovizionare. Astfel vaporii cu conţinut de COV, care se pot degaja la

umplerea rezervorului trec în autocisterna de aprovizionare.

Gurile de vizitare ale rezervorului sunt montate următoarele:

- racord de încărcare, prevăzut cu valva de preaplin;

- racorduri pentru aspiraţia pompelor;

- un racord aerisire;

- un racord pentru detectarea scurgerilor;

- un dispozitiv de măsurare automată a nivelului;

- un dispozitiv de măsurare manuală

Capacul căminului gurilor de vizitare este etanş şi în construcţie antiscântei. Dispunerea

acestor dispozitive, pe capacul gurii de vizitare, prin îmbinări demontabile, cu flanşe speciale, s-

a făcut astfel încât să permită un acces uşor, cât şi posibilitatea demontării în vederea remedierii

eventualelor defecte apărute în timpul exploatării. Sunt prevăzute guri pentru recuperare vapori

având cuple speciale cu valva uscată şi opritor de flăcări.

Montajul conductelor de legătură între rezervor şi pompe, prevăzute a fi din

polietilenă de înaltă densitate, electroconductibile şi amplasate pe pat de nisip, este

conceput cu pantă de 1% spre rezervoare, pentru a permite condensului format pe

conductele de vapori să intre în rezervor, iar în caz de intervenţie la o conductă de

lichid, aceasta să poată fi uşor golită;

Ţevile de aerisire legate la rezervorul/ compartiment de benzină sunt prevăzute cu

guri de aerisire cu opritor de flăcări şi supapă de respiraţie. Ţeava de aerisire a

rezervorului/compartiment de motorină este prevăzută numai cu opritor de flăcări.

Conductele aparente, în căminul rezervorului şi pompelor, gurile de vapori, de

descărcare şi de aerisire se vor marca şi vopsi în culori convenţionale, în scopul

evitării erorilor şi confuziilor ce pot duce la incidente grave. Marcajul conductelor va

respecta sensul de curgere, produsul şi funcţia conductei. Fiecare conductă de

încărcare a compartimentelor rezervorului va fi marcată cu produsul şi numărul

rezervorului deservit.

Fiecare compartiment va fi marcat la căminul gurii de vizitare, cu numar de identificare,

capacitatea şi produsul de depozitat.

La căminul gurilor de descărcare se va inscripţiona pe o plăcuţă că nu se permite

conectarea gurii de descărcare înainte de conectarea gurii de recuperare vapori.

Culorile convenţionale de vopsire a conductelor şi echipamentelor sunt (NP 004/2005):

benzină premium - albastru

benzină fără plumb - verde

motorină - negru

Iniţial se măsoară nivelul în rezervor, stabilindu-se volumul gol al rezervorului, şi dacă

acesta este suficient pentru a primi cantitatea ce urmează a fi aprovizionată se începe acţiunea

de descărcare.

Descărcarea produselor petroliere din cisternă se va realiza gravitaţional, în acelaşi timp

contorizându-se cantitatea încărcată în rezervor (şi la benzine şi la motorină). Pe timpul

descărcării/încărcării rezervoarelor se va opri livrarea produselor în staţie.



20

Fluxul tehnologic al staţiei de alimentare carburanţi constă din următoarele faze generale:

a. Aprovizionarea cu produse petroliere(benzine şi motorine) cu autocisterne;

b. Descărcarea autocisternelor prin cădere liberă în rezervoarele de depozitare, montate

îngropat, prin intermediul gurilor de descărcare amplasate în căminul gurilor de

descărcare, utilizând obligatoriu tehnologia de recuperare şi colectare a vaporilor de

benzină ce se degajă pe durata încărcării rezervoarelor de depozitare ale staţiei şi ale

autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte tehnologice şi

sistem închis, perfect etanş, neexistând pericolul de pierderi de produse petroliere prin

scurgeri.

c. Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;

d. Refularea produselor petroliere în rezervoarele autovehiculelor.

e. Alimentarea cu lubrifianţi, produse livrate în ambalaje;

f. Vânzări de accesorii auto, produse de cosmetică auto şi diferiţi aditivi pentru

îmbunătăţirea funcţionării motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare

preambalate, băuturi răcoritoare, suveniruri etc;

g. Asigurarea încălzirii corpului administrativ de la staţia de distribuţie carburanţi se va

realiza prin racord la motelul existent din imediata vecinătate, aparţinând beneficiarului.

- Pompa de distribuţie este prevăzută cu sistem de recuperare vapori de benzină, care cu un

compresor va pompa vaporii degajaţi, printr-o conductă în rezervorul de depozitare a benzinei.

Pompele de distributie carburanţi vor fi amplasate sub copertina staţiei, prevăzută cu luminator.

Pornirea pompelor se face prin ridicarea capătului de livrare, pornirea/oprirea pompelor se

poate face şi de la panoul de comandă aflat în cabina staţiei.

În cazuri de urgenţă (incendiu, accidente), oprirea pompelor se poate realiza de la un

întrerupator general, special amplasat într-o zonă uşor accesibilă.

În cabina staţiei (clădirea administrativă a staţiei) va fi prevăzut un sistem automatizat

pentru gestionarea vânzărilor de carburanţi, precum şi a diferitelor produse aflate în magazin:

calculator PC, imprimantă, chitanţe fiscale, display client, cititor cod de bare, calculator PC cu

imprimantă pentru supraveghere şi manageriat.

Cantitatea de carburanţi livrată, preţul de cost şi valoarea produsului livrat vor fi afişate atât

local, pe panoul pompei de livrare, cât şi pe display-ul calculatorului din cabina staţiei. Evidenţa

gestiunii produselor livrate este ţinută permanent de calculatorul staţiei.

Spălătoria auto realizează la o capacitate orară maximă estimată de 5 T.I.R. spălarea

autovehiculelor prin utilizarea unui sistem de recirculare a apelor de spălare. Înălţimea maximă

a periei fiind de 4700 mm, spălătoria poate fi ajustată pentru autovehicule de mici dimensiuni.

Pentru o funcţionare corespunzătoare, spălătoria este deservită de compresoare ce asigură o

presiune a apei de 12 bari. Puterea electrică instalată este de 6500 W, în regim de funcţionare la

capacitate maximă se estimează un consum anual de 12 MW.

În scopul optimizării consumului de resurse naturale, investitorul a ales o soluţie de spălare

cu recirculare a apei de spălare care necesită amplasarea unor bazine tampon pentru apa

colectată din procesul de spălare şi tratarea acesteia pentru îndepărtarea impurităţilor. Debitul

minim de apă ce trebuie asigurat pentru buna funcţionare a spălătoriei este de 100 l/min, acest

debit fiind asigurat de construcţia instalaţiilor tehnice de e amplasament.

Comercializarea carburanţilor:

Benzina comercializată va respecta prevederile legislaţiei române – HG 689/2004, Anexa 3

ce transpune Directiva Europeană 2003/17/CE, astfel că toate produsele nu vor conţine plumb,



21

iar conţinutul maxim de sulf va fi de 10 mg/kg. Certificatul de calitate al produselor

comercializate va fi în conformitate cu standardul SR EN 228:2008.

Motorina va avea un conţinut maxim de sulf de 10 mg/kg, va respecta compoziţia impusă

prin Anexa 5 a HG 689/2004 şi va dispune de certificat de calitate în conformitate cu SR EN

590:2002.

- Comercializarea de uleiuri şi lubrifianţi va fi realizată în condiţiile respectării HG nr.

235/2007, aşa încât se va asigura:

colectarea separată a uleiului uzat pentru tipurile de uleiuri comercializate, în

conformitate cu Anexa 1 a actului normativ sus-menţionat;

preluarea uleiului uzat şi de la persoanele fizice în condiţiile legal prevăzute;

Sistemul de manipulare şi colectare a uleiurilor uzate va fi integrat cu sistemul de colectare a

scurgerilor de produse petroliere aşa încât să nu existe riscul contaminării apelor cu substanţe

sau preparate periculoase.

Codificarea deşeului de ulei uzat va respecta prevederile înscrise pe ambalajele produselor

comercializate şi nu se va admite amestecarea acestui ulei cu solvenţi, lichid de frână şi lichid

de răcire.

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă, surse de

poluare dirijate şi nedirijate; informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona

amplasamentului obiectivului

În zona obiectivului care se găseşte în zona industrială a municipiului Zalău, astfel încât

calitatea aerului nu va fi influenţată de activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului.

Pe amplasament se găsesc surse staţionare punctiforme de poluare dispuse astfel:

- în zona de depozitare carburant,

- în zona spălătoriei,

- în zona pompelor de distribuţie carburant.

Obiectivul este situat în intravilanul localităţii, la o distanţă de min.800 m de alte zone

industriale sau locuit.

În zona amplasamentului nu au fost identificaţi receptori sensibili.



22

2 Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului

Pentru dezvoltarea proiectului în varianta sa actuală, s-au studiat alternativ câteva ipoteze

investiţionale:

Situaţia actuală care presupune existenţa şi exploatarea unei hale de producţie necesară

depozitării, lucrărilor şi execuţiei prefabricatelor de construcţii şi a unei pensiuni agro-turistice

ce dispune de parcaje.

Aceasta constituie prima alternativă analizată. Pentru funcţionarea celor 2 obiective

existente, la acest moment sunt necesare lucrări de:

- executare branşamente şi de reţele interioare de distribuţie pentru apă, canalizare, gaz,

energie electrică;

- asigurare acces prin amenajarea unui drum de incintă. Acest aspect investiţional presupune

lucrări de amenajare şi accesilibizare teren. Aceste lucrări presupun undeva la 40% din totalul

lucrărilor prevăzute şi enumerate pentru faza de execuţie a alternativei investiţionale alese.

Această alternativă implică ca impact de mediu afectarea solului, a apei evacuate, a aerului.

Din punct de vedere economic, în funcţie de capacitate şi ţinând cont de amplasament se

estimează un aflux de 20 persoane / zi şi se estimează o cifră de afaceri mimină zilnică de 2.000

RON.

Din punct de vedere social, alternativa va asigura un număt maxim de locuri de muncă

pentru 10 salariaţi în 2 sau 3 ture.

Alternativa a doua studiată constă din amplasarea pe lângă obiectivele prevăzute în prima

alternativă, a unei zone de servicii comerciale nespecifice şi agro-turistice. Alternativa 1 se va

extinde ajungându-se la o creştere economică (a cifrei minime de afaceri zilnică estimată) la un

nivel de aproximativ 20.000 RON / zi.

Din punct de vedere social, se estimează oferirea a 15 locuri de muncă.

Evaluarea calitativă a unui potenţial impact global de mediu identifică impact asupra solului

generat de realizarea platformei betonate şi a construcţiilor supraterane, a apei menajere, a

aerului datorită afluxului de maşini. Impactul total asupra mediului al acestei alternative este

mai mare decât în primul caz, pe baza cantităţilor de sol şi a celor de apă ce vor fi afectate.

Alternativa a treia este cea prezentată în prezentul studiu. Investiţia se compune din 4 zone

distincte pentru: depozitarea combustibilului, deservire cu combustibil, deservire tehnică –

spălătorie TIR, bucătărie, gestiune deşeuri respectiv servicii conexe - spaţiu comercial şi pentru

alimentaţie publică.

Această alternative presupune executarea de lucrări pentru protecţia mediului având o

valoare estimată la 60% din valoarea totală a investiţiei – separatoare de grăsimi şi de produse

petroliere, rigole de colectare divizorie, rezervor de recirculare a apei, cuvă betonată pentru

rezervoare îngropate, instalaţie reţinere COV, gestiune substanţe periculoase şi deşeuri.

Din punct de vedere economic, această alternativă investiţională îmbunătăşeşte cifra de

afaceri prevăzută în cadrul primei alternative cu o valoare zilnică de 40.00 RON, în condiţiile în

care oferă pe piaţa locală minim 25 de locuri de muncă directe şi minim 3 locuri de muncă

indirecte (serviciile de mediu pentru funcţionarea investiţiei).



23

De asemenea, prin această investiţiei, beneficiarul va contribui la Fondul de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului în cazul celei de a 3-a alternative presupune

realizarea unei analize a impactului potenţial în faza de exploatare a benzinăriei şi spălătoriei

auto.

În condiţiile prezentate până acum, având în vedere dezvoltarea zonei în viitor, alternativa a

3-a constituie soluţia cea mai bună de dezvoltare a zonei, ţinând cont de:

- necesitatea existenţei în zonă a serviciilor de benzinărie şi a serviciilor de transporturi

rutiere;

- dezvoltarea actuală a amplasamentului;

- capacitatea financiară a investitorului şi disponibilitatea beneficiarului pentru execuţie.



24

3 Descrierea aspectelor de mediu potenţial a fi afectate în mod semnificativ de proiectul propus

Aspectul de mediu constituie, în terminologia managementului de mediu un element al

activităţilor, produselor sau serviciilor unei organizaţii care poate interactiona cu mediul (SR

EN ISO 14001). Dintre acestea, deosebim aspecte de mediu semnificative ca fiind acele

elemente care pot avea un impact important asupra mediului.

În continuare, vor fi prezentate succinct aspectele de mediu identificate în legătură cu care,

în capitolul următor se va face evaluarea impactului şi respective se vor dispune măsuri de

reducere a impactului – Capitolul 5.

3.1 Organizarea de şantier

Lucrările de execuţie se vor desfăşura numai în limitele incintei deţinute de SC

EUROTRANS UNIVERSAL SRL. În incinta beneficiarului se vor amplasa barăcile necesare

desfăşurării procesului de execuţie, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate

datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc.

Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de

securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un responsabil cu

protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:

- Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă

- HG 300 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau

mobile

- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor

chimice (REACH), Legea 360 / 2003, respectiv Legea 263 / 2005 privind regimul substanţelor

şi preparatelor chimice periculoase

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – ediţia

1995

- Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime

- Ordinul MMPS 225/1995 – normativ cadru privind acordarea şi utilizarea echipamentului

individual de protecţie

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.

775/22.07.1998

- Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 – Normativ C300-1994.

- alte acte normative în vigoare în domeniu la data excutării propriu-zise a lucrărilor.

În conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi HGR 925/1995

proiectul va fi supus verificării tehnice pentru exigenţa A – partea de structură şi exigenţa B şi C

pentru partea de arhitectură.

Ţinând cont de recomandările studiului geotehnic şi datorită caracteristicilor geomorfologice

ale terenului ce va fi amenajat, ce prezintă un profil plan cu depuneri recente de pământ peste

care s-a depozitat balast în amestec cu pământ argilos în straturi de grosime variabilă între 1,1 –

2 m adâncime şi o pantă uşor înclinată spre valea Panic şi valea Zalăului, lucrările de amenajare

vor consta din lucrări în subsol şi lucrări de suprafaţă. Pentru aceasta, organizarea de şantier

prevede:

împrejmuirea cu gard metalic a zonei tehnice;

http://www.mmediu.ro/departament_mediu/substante_chimice/reach/32006R1907-RO.doc



25

amplasarea de WC-uri ecologice vidanjabile bisăptămânal în zona din apropiere

halei de producţie şi în zona pensiunii agro-turistice pentru facilitarea accesului

muncitorilor;

materializarea zonei de dispunere a materialelor de construcţii, utilaje, echipamente

se va face în interiorul zonei împrejmuite. Materialele care necesită protecţie la

intemperii vor fi depozitate în spaţiile închise ce deservesc hala de producţie, pentru

reducerea impactului în faza de organizare de şantier;

împrejmuirea zonei de depozitare a deşeurilor se va face pentru a asigura

gestionarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri rezultate în faza de

execuţie lucrări;

utilităţi pe amplasament – şantierul necesită utilizarea apei şi a curentului electric,

astfel că se vor executa branşări provizorii pentru organizarea de şantier:

racordarea şantierului la curent electric se va face prin branşarea consumatorului la

reţeaua SEN aflată la limita de proprietate;

pentru asigurarea necesarului de apă este necesară realizarea branşamentului la

reţeaua publică de apă potabilă al cărei traseu se află în parallel cu axul drumului

E81, la limita de proprietate;

alimentarea cu carburant, schimburile de ulei pentru utilaje, etc. se vor realiza doar

în spaţiile cu această destinaţie situate în perimetrul municipiului Zalău, în

vecinătatea amplasamentului, în zona industrială.

Grafic de execuţie lucrări

Regimul de executare a lucrărilor prevăzute va putea fi corelat cu regimul industrial de

funcţionalitate a zonei, existând astfel posibilitatea efectuării lucrărilor în regim prelungit, până

la încetarea iluminatului natural diurn, în perioada verii, astfel încât timpul estimat de execuţie

poate fi redus de la 14-16 luni.

Tehnologia de realizare a lucrărilor prevede următoarele etape:

Lucrări sub cota 0

Durata estimată de realizare a lucrărilor: 8 luni (240 zile).

Reprezintă generic lucrările de terasamente - pregătirea terenului, realizarea fundaţiilor,

realizarea reţelelor de distribuţie exterioară (pe ampalsament) a utilităţilor şi a traseelor

tehnologice.

Tipuri de lucrări ce se vor efectua:

Amenajare acces:

construirea şi materializare bandei de accelerare – decelerare ce va asigura intrarea /

ieşirea autovehiculelor în condiţii de siguranţă rutieră pe carosabil

Excavaţii şi terasamente:

- pregătirea terenului prin compactarea şi nivelarea straturilor elementare;

- excavaţii şi îndepărtarea materialului rezultat ce va putea fi refolosit ca material de

construcţie;

- realizare radier pe pernă de balast / piatră spartă;

- realizarea epuismentelor;

Fundaţii şi consolidări:

- realizarea fundaţiei construcţiilor – trasare şi betonare;

- aducerea la cotă a terenului prin orizontalizarea întregii suprafeţe ce va fi amenajată;

Reţele şi instalaţii tehnologice exterioare:

- trasare reţele şi instalaţie tehnologică;



26

- realizare branşamente, conexiuni;

- montare rezervoare, echipamente, instalaţii drenaje (rigole)

Transport deşeuri:

- din zona de colectare selectivă, deşeurile vor fi preluate şi transportate în zona de

depozitare finală, la procesatori autorizaţi

Utilajele ce vor fi necesare:

- la realizarea terasamentelor: buldoexcavator pe pneuri, compactor, maşină de transportat

pământ;

Lucrări peste cota 0

Durata estimată de realizare a lucrărilor: 4 luni (120 zile).

Reprezintă generic lucrările de betonare şi construcţii – realizare platform betonate,

componente obiectiv de investiţie, izolaţii, vopsitorii, închideri, compartimentări, pardoseli

pregătirea terenului, realizarea fundaţiilor, realizarea reţelelor de distribuţie interioară a

utilităţilor şi a traseelor tehnologice (pompe distribuţie carburant).

Tipuri de lucrări ce se vor efectua:

Betonări:

- betonare zone de acces pe amplasament;

- realizarea plăcilor peste subsol, a pardoselilor;

- umplerea golurilor din jurul fundaţiilor cu pământ argilos compactat în straturi de 20-30

cm grosime;

- prevederea unui trotuar în jurul construcţiei cu lăţimea de 1,5 m şi pantă de scurgere spre

exterior;

Construcţii şi finisaje:

- realizarea construcţiilor;

- acoperirea construcţiilor;

- realizarea de compartimentări, închideri în interior;

- izolarea construcţiilor;

- lucrări de tâmplărie şi vopsitorii;

Peisagistică:

- înierbarea suprafeţelor nebetonate;

Utilajele ce vor fi necesare:

- la edificarea construcţiilor şi amplasarea instalaţiilor: betonieră, buldoexcavator, macara,

generatoare de curent pentru executare mici lucrări.

Repararea utilajelor, mijloacelor auto se va efectua în afara incintei şantierului. Lucrările se

vor realiza în etape, conform proiectului, astfel încât impactul generat să fie cât mai mic.

Probe, încercări, teste, remedieri – 45 zile

Această etapă se intercalează între diferitele lucrări şi etape ale realizării investiţiei deoarece

cuprinde:

- fazele determinante, inclusiv pentru lucrări ascunse;

- punerile în funcţiune – instalaţii interioare, exterioare, tehnologice, a echipamentelor;

- faze determinante izolaţii, finisaje;



27

- remedierile necesare;

- probele tehnice premergătoare;

În funcţie de modul de respectare al graficului de execuţie, necesitatea de a realiza fazele

determinante şi probele pot împiedica şi/sau încetini timpul de realizare al investiţiei.

3.2 Activităţi de dezafectare

În cazul dezafectării investiţiei realizată pe amplasament, aceasta se va realiza în 2 etape:

a) dezafectarea staţiei de alimentare cu carburanţi:

- separarea zonei cu panouri demontabile, în scopul împiedicării accesului autovehiculelor şi

a persoanelor neautorizate;

- afişarea pe perimetrul incintei a inscripţionărilor de atenţionare asupra pericolului;

- scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici;

- organizarea colectării selective a deşeurilor rezultate;

- golirea tuturor instalaţiilor de carburanţi (rezervoare, conducte, dispozitive, etc.) şi

evacuarea carburanţilor din incinta benzinăriei, operaţie ce se efectuează de personal specializat;

- suflarea conductelor, spălarea şi ştergerea pereţilor rezervoarelor astfel încât să nu mai

existe carburanţi sau reziduuri de carburanţi;

- asigurarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor în cantităţile şi tipurile

corespunzătoare lucrărilor şi pericolului acestora;

- demontarea distribuitoarelor de carburanţi (pompe benzine, motorine), a conductelor pe

tronsoane şi a racordurilor pe rezervoare;

- suflarea cu aer a elementelor tehnologice demontate;

- ecologizare decantor separator produse petrolier şi separator grăsimi, curăţare şi

vidanjare rezervoare apă spălătorie;

Dezafectarea rezervoarelor de carburanţi se efectuează prin extragerea hidrocarburilor,

umplerea cu apă, urmată de golire, uscare, închidere şi transport. De asemenea se poate utiliza

dezafectarea prin utilizarea neutralizatorilor de hidrocarburi. Toate elementele şi materialele

refolosibile sunt după caz, depozitate în locuri stabilite care să nu impieteze asupra lucrărilor,

sau se evacuează în afara benzinăriei. Folosirea utilajelor mecanice se face numai în condiţii

sigure astfel încât să nu provoace incendiu şi să nu deterioreze instalaţii sau echipamente

nedemontate sau neevacuate.

b) eliberarea terenului de construcţii:

- evacuarea tuturor deşeurilor de pe amplasament si valorificarea/depozitarea acestora,

conform cerinţelor OUG nr.78/2000 cu modificările ulterioare;

- demontarea elementelor recuperabile (tâmplarii interioare şi exterioare, placări,

învelitori, instalaţii, echipamente, etc).

- demolarea construcţiilor supraterane se realizează numai după

-

- redarea la starea iniţială a amplasamentului – revegetări, înierbări.

După dezafectarea benzinăriei, deţinătorul va lua toate măsurile necesare pentru refacerea

terenului şi a mediului înconjurător prin lucrări specifice de:

-stabilire a obligaţiilor de mediu;

- refacerea la cotă a terenurilor;

- redresarea mediului natural – revegetări, replentări, etc.



28

3.3 Deşeuri

În faza de construcţie

Pentru realizarea proiectului se vor desfăşura lucrări de construcţii-montaj, care vor genera

deşeuri de construcţii (conducte PVC, deşeuri metalice, etc.) şi pământ din excavaţii.

În faza de exploatare

După punerea în funcţiune vor fi generate deşeuri specifice acestor investitii, de ex.: deşeuri

menajere, deşeuri reciclabile (carton, hârtie, sticlă, PET-uri şi plastice), deşeuri de produse

petroliere rezultate din decantorul de hidrocarburi, nămoluri rezultate din preepurare, uleiuri

uzate colectate, etc.

Deşeurile de produse petroliere rezultate din decantorul de hidrocarburi se vor stoca în

recipienţi metalici şi se vor preda firmelor autorizate pentru eliminare ecologică. Gestionarea

deşeurilor (colectarea, stocarea temporară, transportul, valorificarea/eliminarea) se va realiza cu

respectarea legislaţiei din domeniu, conform celor prezentate:

OUG nr.78/2000, privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu

modificările ulterioare;

HG nr.856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG 1061/2008, privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României;

OUG 16/2001, cu modificările ulterioare, privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile;

Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor sunt

prezentate în conformitate cu prevederile legale în vigoare pentru toate fazele proiectului

investiţional.

Evidenţa gestiunii deşeurilor

Denumire

deşeu

Cantitate

prevăzută

a fi

generată

(t/an)

Stare

fizică

(L, S,

SS)

Cod

deşeu

Grad

periculozitate

Managementul deşeurilor

Valorificată Eliminată Rămasă

în stoc

Construcţie

Pământ

decopertat

Max 1.000 S 170504 Max 1.000

Ambalaje de

hârtie şi carton

0,2 S 150101 0,2

Ambalaje din

materiale

plastice

0,4 S 150102 0,4

Beton 0,7 S 170101 0,7

Ţigle şi

materiale

ceramice

0,2 S 170103 0,2

lemn 1,4 S 170201 1,4

sticlă 0,01 S 170202 0,01



29

Denumire

deşeu

Cantitate

prevăzută

a fi

generată

(t/an)

Stare

fizică

(L, S,

SS)

Cod

deşeu

Grad

periculozitate



în stoc

amestecuri de

deşeuri de la

construcţii şi

demolări,

altele decât

cele specificate

la 170901,

170902 şi

170903

1,4 S 170904 1,4

Exploatare

amestecuri de

grăsimi şi

uleiuri de la

separarea

amestecurilor

apă/ulei din

sectorul

uleiurilor şi

grăsimilor

comestibile

1,5 S 190809 1,5 1,5

deşeuri

municipale

amestecate

0,4 S 200301 0,4

deşeuri de la

curăţarea

rezervoarelor

de stocare

combustibil

20 dm3 L 160709*

periculos 20 dm3

nămoluri cu

conţinut de

substanţe

periculoase

provenite din

alte procedee

de epurare a

apelor

reziduale

industriale

0,8 S 190813* periculos 0,8

deşeuri de ulei

uzat

1,9 L 130206* periculos 1,9

Dezafectare construcţii, refacerea mediului

amestecuri de

deşeuri de la

construcţii şi

demolări,

altele decât

cele specificate

8 S 170904 8



30

Denumire

deşeu

Cantitate

prevăzută

a fi

generată

(t/an)

Stare

fizică

(L, S,

SS)

Cod

deşeu

Grad

periculozitate



în stoc

la 170901,

170902 şi

170903

Beton 3,5 S 170101 3,5

Lemn 1,4 S 170201 1,4

pământ şi

pietre cu

conţinut de

substanţe

periculoase

0,5 S 170503* periculos 0,5

Notă: aprecierile cantitative au caracter estimativ în faza de investiţie

3.4 Apa

Condiţiile privind alimentarea şi managementul resurselor de apă sunt stabilite în avizul de

gospodărire a apelor nr.19/24.01.2011.

3.5 Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se face atât în scopuri igienico-sanitare, menajere, tehnologice, cât şi

pentru spălarea autovehicolelor şi PSI.

Alimentarea cu apă se face din reţeaua de apă potabilă a municipiului Zalău prin legarea la

branşamentul existent pe amplasament a unei conducte de alimentare cu apa potabilă din PE de

înaltă densitate tip 10ATA având diametrul nominal 11/4‖.

Pentru asigurarea necesarului de apă la staţia de alimentare carburanţi, alimentarea cu apă

potabilă se realizează prin preluarea debitului Qzi.max = 7,05 m3/zi, Qzi.med = 5,875 m

3/zi,

Qmax.orar = 0,2975 m3/h de la reţeaua publică de alimentare cu apă.

Apa este utilizată în scop potabil, menajer şi spălarea platformelor staţiei. Reţeaua de

distribuţie interioară a apei va fi realizată din conducte PVC Ø 200 mm.

Debitele de apa se măsoară cu un apometru tip VOLTEX cu Dn = 50 mm, montat îpe

branşamentul conductei de alimentare din PVC având Dn = 1 ½‖.

Bilanţul necesarului de apă

Proces

tehnologic

Consum

total de

apă

Apa prelevată din

reţeaua urbană

Recirculată/

reutilizată

Total Consum

menajer

Apa de la

propriul

obiectiv

Apa de la

alte

obiective

Scop menajer,

spălătorie, spălare

platformă după caz

Qzimax = 7,05 m3/zi,

Qzi med = 5,875 m3/zi

7,05

m3/zi

1,584

m3/zi

2,6 m3/zi -



31

3.6 Apele de suprafaţă din zona amplasamentului

Cursurile de apă prezente în vecinătatea amplasamentului aparţin bazinului hidrografic al

Crasnei. Apele de pe amplasament nu interferează decât prin freatic cu apele văii Zalăului, prin

afluentul v. Panic, dispus la o distanţă de cca 500 m NV faţă de amplasament. Obiectivul este

amplasat în spaţiul hidrografic al bazinului Someş-Tisa.

Trăsăturile climatice ale localităţii sunt condiţionate de factori generali şi locali. În linii

mari, ţinutul se încadrează în sectorul cu climă temperată cu uşoare influenţe oceanice.

Principalele caracteristici referitoare la clima zonei sunt următoarele:

Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între:

- zona montană: 1600 mm/an

- zona câmpie: 550 - 600 mm/an

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 700 mm, cu un maxim în lunile iunie-

iulie şi cu un minim în martie.

3.7 Managementul apelor uzate

Prin ape uzate se înteleg toate acele ape care se scurg din diferite surse de pe amplasament şi

prezintă încărcări diferite faţă de starea iniţială a apei. În cazul obiectivului studiat, sursele sunt:

- apele uzate rezultate de la instalaţiile igienico – sanitare;

- apele uzate de la zona de preparare mâncare penrtu snack-bar;

- platforma staţiei de pe care se scurg apele meteorice potenţial contaminate;

Prin colectarea şi epurarea apelor menajere se întelege totalitatea măsurilor şi tehnicilor

aplicate în vederea reducerii încărcărilor cu elemente poluante până sub nivelurile maxim

admise de reglementările legale în vigoare.

Evacuarea apelor uzate menajere provenite de pe amplasamentul investiţiei, se realizează

printr-un sistem de canalizare divizor ce colectează separat apele provenite de la consumul

menajer, de la bucătărie, de pe platforma betonată şi de la spălătoria auto.

Apele de incintă sunt colectate prin rigolele drenante amplasate periferic pe platforma

betonată, sunt preepurate prin trecerea acestora prin separatorul de produse petroliere şi

separatorul de grăsimi, prin tratarea apelor de spălare a autovehiculelor.

Evacuarea apelor pluviale (igienizarea spatiilor, spalatul masinilor si apelor de ploaie) se

face doar după ce aceste ape au fost preepurate – prin trecerea acestora în separatorul de

produse petroliere, fiind preluate în canalizarea municipală.



32

Bilanţul apelor uzate

Sursa apelor

uzate

Proces

tehnologic

Totalul apelor

uzate generate Ape uzate evacuate

Ape direcţionate spre

reutilizare/recirculare

m3/zi m

3/an

menajer

e

Pluviale şi

spălare

platformă

Spălătorie

auto în acest

obiectiv

Catre alte

obiective

m

3/

zi

l/s

m3/

zi m3/

zi

m3/

an

m3/

zi

m3/

an

Activităţile de

pe

amplasament

Quz.zi

max =

6,283

1911

m3

Quz.zi

max =

1,584

Qpl = 54,8

l/s

Qzi max =

3,6 2,6 1050 - -

3.8 Colectarea apelor uzate menajere

Apele uzate menajere având debitul Quz.zi.max = 1,584 m3/zi, Quz.zi.med = 1,32 m

3/zi se

vor colecta printr-o reţea de canalizare de incintă, executată din tuburi PVC cu Dn = 125 mm şi

vor fi deversate în conducta de canalizare municipală.

Aceste ape nu vor depăşi încărcările stabilite de prevederile HG. 188 din 2002, modificată şi

completată cu HG 352/2005 – Normativul NTPA 002/2005.

3.9 Colectarea şi evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale potenţial contaminate rezultate de pe platforma staţiei de distribuţie

carburanţi şi de pe zona spaţiilor verzi, având Qpl =48,9575 l/s vor fi colectate prin rigole

betonate prevăzute cu grilaj metalic şi vor fi dirijate la un decantor - separator de produse

petroliere tip EH05 din beton armat cu capacitate de 150 l/s şi V = 18 mc.

Apele pluviale potenţial contaminate provenite de la spălarea peroanelor în zona pompelor

de alimentare, din zona rezervoarelor, suprafeţelor carosabile, după trecerea prin decantor-

separator de produse petroliere sunt deversate în reţeaua locală şi se vor încadra în limitele

prevederilor H.G. 188/2002 modificat şi completat cu Normativul NTPA 002/2005.

Indicatorii apelor pluviale preepurate la evacuarea în emisar vor respecta următoarele valori

maxime: pH – 6,5 – 8,5; materii în suspensie: 35 mg/l; substanţe extractibile cu solvenţi

organici: 20 mg/l: produse petroliere: 5 mg/l; reziduu filtrate la 105°C: 2000 mg/l.

Reţelele interioare de canalizare aferente noului obiectiv au fost proiectate astfel încât după

realizarea dispunerea echipamentelor de protecţie a factorilor de mediu, canalizarea urbană să

preia încărcări sub nivelul maxim admisibil.

3.10 Apele pluviale convenţional curate

Apele pluviale convenţional curate se vor colecta prin burlane poziţionate lângă stâlpii

structurali care susţin copertina, respectiv de pe acoperşului clădirii administrative cu debitul

Qpl = 5.8425 l/s, fiind dirijate prin sistemul de canalizare pluvială ce deversează în conducta de

canalizare a apei menajere. Aceste ape sunt colectate de pe suprafeţele construcţiilor de prezintă

învelitori şi nu sunt impurificate chimic.



33

Vor fi respectate prevederile HG 188/2002 modificat şi completat cu HG 352/2005 –

Normativul NTPA 001/2005.

3.11 Monitorizarea apelor subterane

În vederea monitorizării şi observaţiei apelor freatice din zona depozitului de carburanţi se

va executa 1 foraj pentru observaţii hidrogeologice amplasat pe direcţia de scurgere a apelor

freatice. Indicatorii de calitate pentru apele subterane se vor încadra în limitele prevăzute de

Legea 458/2002 cu modificări şi completări ulterioare şi a legislaţiei privind programul de

eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase,

conform H.G. nr. 1.038 / 2010 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 351/2005 privind

aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe

prioritar periculoase.

Dispunerea forajului hidrogeologic de observaţie

Având în vedere că staţiile de alimentare cu carburant sunt considerate surse importante de

poluare pentru factorul de mediu apă subterană, s-a studiat dinamica freaticului în zona de

amplasare a investiţiei. Direcţia de curgere a apelor subterane este spre nord-vest, către valea

Panic cu sensul spre valea Zalăului (v. Panic fiind afluent al v. Zalăului). Astfel, pe

amplasamentul studiat, concentrarea poluanţilor în stratul freatic s-ar produce la limita NV a

incintei, în zona de acces pe obiectiv din DN 1F (E81).

Analizând zonele din cadrul investiţiei ce prezintă pericol potenţial pentru apele subterane,

se identifică ca zonă de risc semnificativ depozitarea carburanţilor în rezervoarele subterane.

Pentru a monitoriza funcţionarea în condiţiile proiectate a depozitului de carburanţi de pe

platforma SC EUROTRANS UNIVERSAL SA se dispune necesitatea amplasării unui foraj de

hidroobservaţie situat la o adâncime de 5 m faţă de cota 0 a terenului şi la o distanţă de 0,5 m

spre nord faţă de limita betonată a depozitului subteran. Punctul de amplasare a acestui foraj

este punctul A pe Planşa 2.

Acest foraj va servi atât pentru supravegherea comportării construcţiei cât şi ca sursă de date

de monitorizare a calităţii pânzei freatice în cazul unor fenomene de poluare accidentală. Datele

de monitorizare înregistrate pot fi corelate ulterior cu alte puţuri din zonă pentru a reliefa

evoluţia calităţii freaticului.

Programul de măsurători în foraj va fi semestrial pentru primii 2 ani de funcţionare (luna 6-7

şi luna 11-12) şi apoi anual (luna 6-7). Monitorizarea se va face în conformitate cu prevederile

STAS 1342/1991 şi a Legii nr. 458/2002, actualizată şi completată, privind calitatea apei

potabile – Anexa 1, Tabel 2 – Parametri chimici şi Anexa 3 – Specificaţii pentru analiza

parametrilor, respectiv Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii.

Analizele vor fi realizate de laboratoare acreditate ce au asigurat controlul calităţii analitice,

fiind supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătăţii, iar

metoda de analiză folosită trebuie să fie capabilă să măsoare cel puţin o concentraţie egală cu

valoarea parametrului (CMA), întrunind caracteristicile de performanţă specificate: acurateţea,

precizia, şi limita de detecţie.

Indicatorii propuşi a fi cuprinşi în programul de auto-monitoring al apelor subterane sunt:

substanţe extractibile, Pb, pAH, pH, CCO-Cr.

Forajul va putea fi realizat din tuburi PVC având diametrul Ø 110 mm, fiind echipat ca un

foraj de explorare. La execuţia forajului se va realiza fişa forajului, în conformitate cu



34

prevederile legale în vigoare, 1 exemplar original al fişei constituind element al Cărţii

Construcţiei, iar copia fişei de foraj va fi depusă alături de documentaţia de autorizare la

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, respectiv la Agenţia de Protecţia Mediului Sălaj.

Exploatarea instalaţiilor de încărcare şi descărcare a benzinei în containere la terminale

Terminalele care realizează o cantitate totală anuală tranzitată mai mică de 25.000 tone,

recuperarea imediată a vaporilor la terminal poate fi înlocuită cu stocarea intermediară a

acestora.

Concentraţia medie orară a vaporilor evacuaţi de la unitatea de recuperare a vaporilor - cu

aplicarea corecţiei necesare pentru diluţia produsă în timpul procesului - nu trebuie să

depăşească 35 g/Nm3/ oră.

Măsurătorile trebuie efectuate pe parcursul unei zile de lucru complete (minimum 7 ore), în

condiţii normale de operare, prin utilizarea unor metode de măsurare continue sau discontinue -

cel puţin 4 măsurări pe oră.

Eroarea totală de măsurare datorată echipamentului folosit, gazului de etalonare şi

procedurii utilizate nu trebuie să depăşească 10% din valoarea măsurată.

Echipamentul de măsurare folosit trebuie să fie capabil să măsoare concentraţii de cel puţin

3 g/Nm3 şi să aibă o precizie de cel puţin 95% din valoarea măsurată.

Traseele de conectare şi conductele se verifică cu regularitate pentru depistarea eventualelor

neetanşeităţi.

În cazul apariţiei unei pierderi de vapori, operaţiunile de încărcare efectuate cu braţ articulat

vor fi întrerupte. În acest sens, braţul articulat trebuie să fie prevăzut cu echipamente care să

permită astfel de operaţiuni de întrerupere.

În cazul în care este permisă încărcarea prin partea superioară a containerelor mobile, ieşirea

braţului articulat de încărcare trebuie menţinută cât mai aproape de partea inferioară a

containerului mobil, pentru a se evita stropirea în timpul operaţiunii de încărcare.

Aer

Activitatea principală a statiei de distributie carburanti aparţinând SC EUROTRANS

UNIVERSAL SRL o constituie depozitarea provizorie și distribuția combustibililor lichizi de

tip:

- benzină eco-premium;

- benzină premium fără plumb;

- motorină euro-diesel.

Capacitatea totală de stocare pentru carburanţi este de 180 mc, fiind asigurată in rezervoare

subterane astfel :

- 2 buc. rezervoare pentru combustibil motorină euro-diesel – capacităţile rezervoarelor :

40 mc + 50 mc = 90 mc;

- 2 buc. rezervoare pentru benzină premium fără plumb – capacitatea rezervoarelor

25 mc + 25 mc = 50 mc;

- 1 buc. rezervor pentru benzină eco-premium – capacitatea rezervorului 40 mc.

Rezervoarele de stocare sunt cilindrice, pozate orizontal, având capace plane si 5 guri de

vizitare.

Staţia de alimentare cu carburanţi se află sub incidenţa Directivei 94/63/CE privind

controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV), daorită cantităţii anuale estimate a fi

tranzitată – 800 m3/an.



35

Directiva 94/63/CE, transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. 568 din 14 iunie 2001,

republicată, COV-urile ce rezultă din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la

terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor trebuie să respecte cerinţele tehnice pentru

limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea

şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină.

Rezervoarele sunt.

Descrierea funcţionarii statiei de distributie a carburantilor cu:

- 5 buc. rezervoare cilindrice, orizontale, pereti dubli, montate intr-o cuva de beton,

capacitate totala de depozitare 180 mc, din care 90 mc benzina si 90 mc motorina, care

sunt prevazute cu sisteme de recuperare a vaporilor de benzina;

- gurile de descarcare prevazute cu un ştuţ pentru preluarea vaporilor si prezinta

urmatoarea structura :

1 buc. ştuţ Dn 100, fara capac etans si cupla rapida, pentru descarcare benzina fara

plumb in R1 (25 mc) ;

1 buc. ştuţ Dn 100, fara capac etans si cupla rapida – in general neutilizat (rezerva),

pentru descarcare benzina fara plumb in R2 (25 mc);

1 buc. ştuţ Dn 100, fara capac etans si cupla rapida, pentru descarcare benzina Eco-

premium in R3 (40 mc);

1 buc. ştuţ Dn 100, fara capac etans si cupla rapida, pentru descarcare motorina

Euro-Diesel3 in R4 (40 mc) ;

1 buc. ştuţ Dn 100, fara capac etans si cupla rapida, pentru descarcare motorina

Euro-Diesel3 in R5 (50 mc).

- 3 pompe duble de distributie (cu cate 2 furtunuri fiecare si cu sisteme de recuperare a

vaporilor de benzina);

Caracteristicile si clasificarea produselor petroliere comercializate

Parametrii fizico-chimici ai produselor petroliere comercializate de S.C EUROTRANS

UNIVERSAL S.R.L. se încadreaza în standardele si normativele ţării noastre agrementate cu

cele ale UE:

benzina – conform cu Anexa 3 - HG 689/2004, nu conţine plumb, iar conţinutul maxim

de sulf va fi de 10 mg/kg. Certificatul de calitate al produselor comercializate va fi în

conformitate cu standardul SR EN 228:2008.

motorina - conform cu Anexa 5 a HG 689/2004 va avea un conţinut maxim de sulf de

10 mg/kg şi va dispune de certificat de calitate în conformitate cu SR EN 590:2002.

uleiuri şi lubrifianţi va fi realizată în condiţiile respectării HG nr. 235/2007, aşa încât se

va asigura:

Clasificarea se va face în conformitate cu prevederile HG nr. 1408/2008 privind clasificarea,

ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

Benzina

Este un amestec complex de hidrocarburi cu 4 – 12 atomi de carbon în moleculă, provenind

în special din ţiţei şi derivatele acestuia. În compozitia benzinelor pot intra toate clasele de

hidrocarburi – parafinice, olefinice, naftenice, aromatice, proporţia acestora fiind dependenta de

sursa de provenienta a benzinei.

Benzinele pentru automobile sunt carburanţi constituiţi din fracţiuni uşoare de la distilarea

primară a ţiţeiului, de la reformarea benzinei, de la cracarea termică şi catalitică a produselor de

sinteza. Benzină pentru motoarele de autovehicule trebuie sa indeplineasca anumite conditii de

calitate de care depinde functionarea motorului: volatilitatea si caracteristicile de ardere, precum



36

si o anumita stabilitate fizica si chimica si sa nu fie coroziva fata de metalele utilizate in

constructia motoarelor.

Volatilitatea se masoara prin presiunea de vapori si curba de distilare. Benzinele pentru

autovehicule au presiuni de vapori cuprinse intre 500000 – 800000 N/m2. Curba de distilare

furnizeaza informatii importante asupra influentei volatilitatii benzinei in performantele

motorului. Aprecierea acestei influente se face dupa cateva puncte ale curbei de distilare si

anume : temperatura de distilare pentru 10%, 50%.

Caracteristicile de ardere sunt influentate de rezistenta la detonatie. Detonatia se produce

prin autoaprindere si arderea cu viteza exploziva a amestecului benzina-aer in fata frontului de

flacara provenit de la scanteia produsa de bujie. Tendinta de detonatie a benzinei depinde de

natura acesteia, crescand odata cu marimea moleculei si se masoara in cifra octanica.

Cresterea rezistentei la detonare, respectiv marirea cifrei octanice se poate face prin

adaugare de aditivi antidetonanti, cel mai raspandit dintre acestia fiind tetraetil-plumbul care se

adauga in proportie de 0,1g/litru benzina. Intrucat tetraetilul si tetraetilplumbul sunt substante

foarte toxice, gazele de esapament prezinta un grad ridicat de poluare.

Stabilitatea benzinei depinde de hidrocarburile nesaturate continute care in contact cu

oxigenul sufera fenomenul de oxidare si polimerizare cu formare de gume, deranjand

functionarea motoarelor. Stabilitatea se masoara prin „perioade de inductie‖. In standardele

romanesti aceasta este intre 300-600 min. Imbunatatireastabilitatii se face prin adaugarea unor

aditivi antioxidanti, constituiti in principal din diamine aromatice si aldehide fenolice.

Corozivitatea benzinei se datoreaza prezentei sulfului sau a compusilor cu sulf care prin

ardere producdioxidul de sulf, care prin combinare cu vaporii de apa rezultati din combustie,

formeaza acizi periculos pentru motoare. Pentru reducerea continutului de compusi de sulf

(hidrogen sulfurat si mercaptani) benzina este tratata in mod special.

Benzina fără plumb este conţinută în fracţiuni de benzine provenite din procesele de

reformare si cracare catalitică, izomerizarea şi alte procese de sinteza. Se utilizeaza drept

carburant numai pentru automobile echipate cu cartuşe, cu catalizatori.

Motorinele

Sunt produse petroliere constituite din diferite fractii petroliere provenite din procesele de

distilare primara a titeiului, hidrofinarea si solventarea fractiilor de motorina de cracare

catalitica. Motorinele se caracterizeaza în general prin calităţi de combustie:

- cifra octanica: 40 – 45 ;

- indice Diesel: 45 – 53 ;

- temperatura de congelare: -35 0C ÷ + 50C ;

- motorinele sunt lichide limpezi cu miros caracteristic ;

- densitatea: 0,815 – 0,865 kg/l ;

- temperatura de fierbere: 240 0C ;

- temperatura de flamabilitate: 55 – 60 0C.

Îmbunatatirea stabilitatii motorinei se face prin adaugarea unor aditivi antioxidanti.

Transportul, amestecarea, curatirea vaselor si rezervoarelor se face cu respectarea stricta a

regulamentelor speciale, sub supraveghere si cu echipamentul de protectie specific.

Uleiuri și lubrifianți

Cea mai cunoscută clasificare internationala a uleiurilor de motor în funcție de domeniul de

folosire și nivelul proprietatilor de exploatare este clasificarea API a Institutului american de

petrol. De la data implementării (1947) această clasificare a fost de nenumarate ori completata,

insa principiul de împărțire a uleiurilor în 2 categorii (S și C) s-a pastrat până în prezent.



37

În acest sistem de clasificare, uleiurile de motor se notează cu simbolul format din 2 litere.

Prima litera indica categoria: din categoria "S" (Service) fac parte uleiurile pentru motoarele pe

benzina în 4 timpi, din categoria "C" (Comercial) fac parte uleiurile destinate pentru motoarele

de transport auto diesel, pentru tehnica de constructie în afara celei rutiere si agricultura.

Uleiurile universale sunt cele care pot fi folosite pentru ungerea motoarelor pe benzina si

diesel. Cea de a doua litera indica grupa uleiului in functie de caracteristicile de exploatare. Cu

cât litera este mai indepartata de începutul alfabetului latin, cu atat este mai ridicat gradul

caracteristicilor de exploatare ale uleiului de motor.

În majoritatea țărilor dezvoltate din lume, clasificarea uleiurilor de motor în funcție de

viscozitate, folosită uzual, este cea stabilită de SAE (Societatea americana a inginerilor de

automobile) în standardul SAE J300 DEC 99, care a intrat în vigoare in luna august 2001.

Aceasta clasificare cuprinde 11 clase; 6 de iarna - 0w, 5w, 10w, 15w, 20w, 25w (w - winter,

iarna) și 5 de vara - 20, 30, 40, 50, 60.

Pentru uleiurile multigrad se foloseste notarea dublă cu cratimă, prima notare indica clasa de

iarna (cu indicele w), iar a doua notare indică clasa de vara, de ex. SAE 5w-40, SAE 10w-30

etc.

Uleiurile de vară sunt caracterizate de 2 valori maxime de vâscozitate la temperaturi scăzute

(dinamica) și valoarea minima a vâscozității cinematice la 100°C. Uleiurile de vară sunt

caracterizate de limitele vâscozității cinematice la 100°C, de asemenea valoarea minimă a

vâscozității dinamice la temperatură ridicată ( 150°C) și gradientul vitezei de circulație 106 c-1.

Spre deosebire de clasificarea americană API, în care pana in prezent nu au fost evidentiate

într-o clasă de sine stătătoare uleiurile pentru autoturismele diesel, cea europeană - ACEA

clasifică uleiurile de motor în trei grupe principale în funcție de destinația acestora:

A - pentru motoarele pe benzina;

B - pentru autoturismele diesel;

C - pentru motoarele diesel de camioane.

În interiorul fiecărei categorii, caracteristicile de exploatare ale uleiurilor respective sunt

evidențiate în grupe separate, notate cu o cifră după literă. Cu cât cifra este mai mare cu atât

motorul funcționează în condiții mai severe și, respectiv, sunt mai mari cerințele față de

calitatea uleiului. Ultimele două cifre (cu cratimă) din marcajul uleiului indică anul introducerii

categoriei respective.

Având în vedere că uleiurile și lubrifianții nu contribuie la procesul tehnologic al

obiectivului, ci acestea sunt comercializate în incintă și sunt preluate de la populație ca deșeu de

uleiuri uzate, impactul pe care acestea îl pot determina în mediu ține de compoziția fiecărui tip

de ulei și/sau lubrifiant, de modul de manipulare, de respectarea condițiilor de utilizare,

depozitare.

Clasificarea produselor petroliere

Clasificarea se va face în conformitate cu prevederile HG nr. 1408/2008 privind clasificarea,

ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.

Benzina – caracterizarea generală: F, T, Xn.

F – substanțe și preparate ușor inflamabile

Fraze de risc:

- R11 – substanțe și preparate care au punct de aprindere sub 21°C dar care nu sunt extrem de

inflamabile;

- R18 – în timpul utilizării e posibilă formarea de amestec aer/vapori – inflamabil, exploziv;



38

T – substanțe toxice care în cantități mici, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată

pot cauza moarte sau afecțiuni cronice și acute ale sănătății.

Fraze de risc :

- R45 – substanțe și preparate care pot provoca cancer.

Xn – substanțe nocive și preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot

cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sănătății.

Fraze de risc :

- R65 – nociv, poate provoca arsuri pulmonare în caz de ingestie.

Motorina – caracterizarea generală: T, Xn.

Fraze de risc:

- R18 – în timpul utilizării formare posibila de amestec aer/vapori – inflamabil, exploziv;

- R45 – substanțe și preparate care pot provoca cancer;

- R40 – posibile riscuri cu efecte ireversibile;

- R45 – poate provoca cancer.

Recomandări de prudență:

- S16 – a se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei;

- S21 – a nu se fuma în timpul utilizării;

- S23 – a nu se respira gazele, vaporii, fumurile;

- S29 – a nu se arunca reziduurile la canal.

Relaţia dintre resursele subsolului şi zone protejate, zone de recreere sau peisaj

În vecinătatea zonei nu au fost identificate monumente istorice şi de arhitectură, diverse

aşezăminte culturale sau religioase.

În relație cu amplasamentul studiat, dispunerea zonelor protejate și a ariilor naturale

protejate este prezentată în pagina următoare, din care se observă că ariile natural de interes

national Stejărișul Panic și Stejărișul de baltă Panic sunt situate în satul Panic, comuna

Hereclean, la distanță considerabilă față de amplasamentul studiat.

În concluzie nu sunt necesare lucrări, dotări şi măsuri pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate şi/sau de interes public.

Amplasamentul pe care se doreşte realizarea investiţiei este situat în intravilanul

municipiului Zalău, în zona industrială vest a acestuia, la echidistanţă de comuna Hereclean și

comuna Crișeni, de/a lungul drumului național 1F (E 81), în lunca văii Zalăului.

Vegetaţia zonei este formată din terenuri agricole neproductive şi productive, şi păşune pe

alocuri. Menţionăm că în perimetrul obiectivului şi în imediata vecinătate a acestuia, nu sunt

specii rare ocrotite incluse în Cartea Roşie, arii naturale protejate, specii protejate din fauna şi

flora sălbatică.

Peisajul local este antropizat, astfel că activitatea care se va desfăşura după realizarea

proiectului, nu va afecta cadrul natural pitoresc din zonă, ci dimpotrivă, după finalizare, va

conduce la evidenţierea peisajului zonei.

Lucrările de realizare a staţiei de alimentare carburanţi, respectiv funcţionarea acesteia nu

conduc la impact direct asupra componentelor subterane – geologice.



39



40

Relația proiectului cu mediul social şi economic

În ceea ce priveşte zona amplasamentului studiat, acesta este situat în zona industrială a

municipiului Zalău, la o distanță minimă de 800 m față de zone rurale locuite. Activităţile

principale din zonele imediat învecinate sunt căi de transport rutier, prestări servicii, activități

comerciale și industriale, rezidențial.

Realizarea investiţiei va contribui la dezvoltarea social - economică a zonei, polarizând

afluxul în zonă și contribuind în mod indirect la descongestionarea traficului greu și nu numai

prin municipiu, promovând totodată pitorescul zonei rurale.

Activitatea obiectivului nu va produce impact negativ asupra peisajului, ci dimpotrivă,

finalizarea obiectivului va contribui în mod pozitiv la dezvoltarea zonei şi va deschide noi căi de

revitalizare a mediului local.

Obiectivul “Staţie alimentare carburanţi” nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din

zonă. În imediata vecinătate a amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural,

arheologic sau monumente istorice. În concluzie, impactul rezultat în urma construirii staţiei de

alimentare carburanţi asupra patrimoniului cultural şi etnic va fi nesemnificativ.

Amplasarea şi funcţionarea staţiei nu va crea situaţii periculoase la nivele care pot genera

riscuri semnificative asupra:

stării de sănătate a populaţiei din zona de impact şi personalului firmei;

activităţilor economice locale;

condiţiilor de viaţă din zona de impact a societăţii;

Aşezările umane, populaţia şi fondul construit pot fi afectate de nivelul de zgomot, de

concentraţiile în imisie a poluanţiilor în aer şi de evacuări de ape uzate şi deşeuri necontrolate,

după caz. În acest sens, în Capitolul 4 se prezintă evaluarea impactului acestor factori rezultați

în faza de execuție și de exploatare a investiției, asupra zonei.



41

4 Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului

În acest capitol vor fi prezentate estimările impactului de mediu şi evaluarea acestuia în

diferitele faze ale investiţiei, ţinând cont de afectarea factorilor de mediu.

Valorile limită ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă,

generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse de proiectul investiţional, ţinându-se cont de

cele mai bune tehnici disponibile, sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Parametru

(U.M)

Valori limită

Tehnici alternative propuse Prin cele mai bune

tehnici disponibile

Conform celor mai

bune practici de

mediu

Emisii de

poluanţi în aer

din surse

difuze

Nesemnificativ (doar emisiile

rezultate din autovehiculele

din parcul auto proriu)

Sunt respectate

prevederile

Ord.MAPM

nr.462/1993

Sunt respectate

prevederile

Ord.MAPM

nr.462/1993

Emisii de

poluanţi

(COV) în aer

din activitate

Nesemnificativ (rezervoarele

şi pompele de benzină vor fi

dotate cu recuperatori de

vapori COV)

Sunt respectate

prevederile

Ord.MAPM

nr.462/1993, HG

568/2001 rep.

Sunt respectate

prevederile

Ord.MAPM

nr.462/1993, HG

568/2001 rep.

Consum de

energie

- se va utiliza pentru

funcţionarea staţiei - -

Consum de apă - se va utiliza pentru

funcţionarea spălătoriei - -

Apă potabilă

Qzi.med = 1,32 m3/zi,

Qmax.orar = 0,185 m3/h

Aviz gospodărire ape

Cf.Legii nr.458/2004,

cu modificări

Sunt respectate

prevederile Legii

nr.458/2004, cu

modificări

Apele pluviale

potenţial

contaminate

rezultate de pe

platforma

staţiei de

distribuţie

carburanţi

Qpl = 54,8 l/s

Aviz gospodărire ape

Conform HG

nr.188/2002,

modificată şi

completată prin HG

nr.352/2005, NTPA

002 pentru ape uzate

preepurate şi evacuate

în receptor natural:pH

- 6,5 - 8,5; materii în

suspensie - 35 mg/l;

reziduu filtrat la

105°C – 2000 mg/l;

produse petroliere -

5,0 mg/l; substanţe

extractibile cu solvenţi

Legislaţie

comunitară

transpusă în

legislaţia naţională;

Sunt respectate

prevederile HG

nr.188/2002,

modificată prin HG

nr.352/2005(NTPA

002/2005).



42

Parametru

(U.M)

Valori limită

Tehnici alternative propuse Prin cele mai bune

tehnici disponibile

Conform celor mai

bune practici de

mediu

organici - 20 mg/l;

Ape uzate

menajere

Quz.zi max = 1,267 m3/zi;

Quz.zi med = 1,056 m3/zi

Conform HG

nr.188/2002,

modificată şi

completată prin HG

nr.352/2005, NTPA

002 pentru ape uzate

evacuate în bazin

vidanjabil şi de acolo

prin vidanjare la staţie

de epurare

Legislaţie

comunitară

transpusă în

legislaţia naţională;

Sunt respectate

prevederile HG

nr.188/2002,

modificată prin HG

nr.352/2005(NTPA

002/2005

Deşeuri

menajere,

reciclabile,

uleiuri uzate,

şlam de

produse

petroliere din

decantor

separator,

materiale de

absorbţie, după

caz

Categorii şi cantităţi diferite

Sunt colectate şi

transportate pe bază de

contract de către firma

de salubrizare pe bază

de contract, respectiv

valorificate/eliminate

prin firme autorizate

cf HG nr. 856/ 2002 şi

1408/2008

Legislaţie

comunitară

transpusă în

legislaţia naţională

4.1 Impactul de mediu în faza de organizare de şantier

Se vor amplasa în incinta beneficiarului barăcile necesare desfăşurării procesului de

execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar

la accesul în incintă se va amplasa un panou cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului,

durata de executie, etc. Incinta va fi delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi

panouri metalice. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de

şantier, readucându-se terenul la starea iniţială.

Accesul la lucrările propuse se va face pe drumurile existente (DN 1F (E81) şi şosea

ocolitoare). Căile de acces vor fi întreţinute pe toată durata execuţiei.

Alimentarea cu energie electrică de 0.4 kV (instalaţii electrice de iluminat si prize, iluminat

incintă, alimentare scule şi utilaje) se va face de la reţeaua existentă şi de la generatoare. La

cererea beneficiarului, alimentarea se va realiza pe 2 căi (una activă şi una de rezervă). Trecerea

de pe sursa activă pe sursa de rezervă se va realiza prin intermediul unui tablou AAR

(anclanşare automată a rezervei). Din acest tablou va pleca un singur cablu de cupru CYY 4 x

25 + 16 mmp până la tabloul electric de servicii proprii. Pentru cazul în care utilajele vor fi

oprite şi nu va mai exista o sursă de energie electrică, s-a prevăzut un grup electrogen portabil

de interior de 15 KVA (funcţionare pe motorină) care se va amplasa lângă tabloul electric de

servicii proprii. Pentru legarea la priza de pământ a fost prevăzută platbanda din OI – Zn 25 x 4



43

mmp. Se vor lega la pământ: tablourile elctrice ale generatoarelor, tabloul electric de servicii

proprii, contactele de protectie ale prizelor, carcasele matalice ale utilajelor etc.

Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va realiza din reţeaua municipală, printr-un

branşament.

Cazarea şi masa va fi asigurată de executant la nivel local, într-o pensiune din apropiere.

Lucrările proiectate nu sunt amplasate în zone de risc, fiind situate peste limita de

inundabilitate.

Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorilor de mediu, sol şi

subsol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări în structura solului şi subsolului.

Estimarea impactului:

Factorul de mediu APĂ

Deoarece materialele de construcţie care necesită apă în componenţă sunt aduse la locul de

punere în operă gata preparate, în cadrul lucrărilor de construcţie se vor utiliza doar cantităţi

mici de apă pentru prepararea unor materiale de construcţie. Cantităţile de apă utilizate vor fi în

cea mai mare măsură înglobate în material. Rezultă că activităţile de amenajare a obiectivului

nu creează impact asupra factorului de mediu apă.

Factorul de mediu AER

Având în vedere natura lucrărilor de amenajare a obiectivului se constată că nu este necesară

utilizarea de utilaje grele sau de ridicat decât pentru perioade scurte.

Singura sursă generatoare de noxe pentru factorul de mediu aer în perioada de construcţie va

fi funcţionarea utilajelor şi circulaţia mijloacelor de transport, la şi de la obiectiv. Tipurile de

noxe rezultate sunt: NOx, CO, SO2, COV, particule în suspensie.

Poluanţii caracteristici în perioada de execuţie a proiectului sunt praful, particulele rezultate

din manipulare în urma lucrărilor de construcţie, praf rezultat de la circulaţia autovehiculelor pe

drumul de acces existent în incinta obiectivului, gazele de eşapament ale utilajelor de lucru şi

transport.

Sursele de poluare mobile şi staţionare (se consideră utilaje ca: vola, buldoexcavator,

camion transport, etc.) au următoarele caracteristici:

Depuneri de pulberi şi alţi poluanţi la nivelul solului;

Evacuări intermitente de gaze de eşapament.

Imisiile de poluanţi rezultaţi din circulaţia şi funcţionarea mijloacelor auto şi a utilajelor

pentru construcţii au efecte strict locale, în vederea reducerii efectului activităţii asupra

aşezărilor umane, se vor lua măsuri de împrejmuire a amplasamentului în timpul procesului de

construire.

Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona şi circula vor fi acţionate de

motoare Diesel, folosind drept carburant motorina.

Noxe provenite din gazele reziduale rezultate de la surse mobile

Activităţile din construcţii cum ar fi transporturile de materiale de construcţii, subansamble

şi părţi componente pentru construcţii ce necesită mijloace de transport acţionate de motoare cu

ardere internă precum şi utilizarea în şantier a maşinilor, utilajelor de construcţii sau a altor

echipamente sau instalaţii acţionate de motoare termice sunt considerate surse mobile de

poluare în construcţii. Legislaţia Comunităţii Europene impune limitele de poluare în activităţile

de construcţii care fac obiectul taxării ecologice după cum urmează: Directiva EC 76 / 716 /

EEC impune limite ale conţinutului de sulfuri în ulei (3%), Directiva 91 / 542 / EEC impune

limite pentru emisiile de CO, HC, NOx la autovehicule cu tonaj >3,5 t. Astfel emisiile de CO



44

nu trebuie să depăşească 2,72 g / km iar emisiile H + NOx nu trebuie să depăşească 0,97 g /

km.

Sursa mobilă este considerata orice masina sau utilaj utilizat la transportul sau manipularea

materialelor in perimetrul amplasamentului, pe care este instalat un motor cu combustie internă.

Utilajele folosite pe șantier – autovehicule de transport și utilaje de manevrare au prevăzut un

consum unitar de 4 l/h.

Factorii de emisie Corinair pentru gazele de eşapament ale motoarelor tip Diesel, sunt

următorii:

Pulberi – 5,73 g/kg.

SO2 – 10,0 g/kg,

CO – 15,8 g/kg.

CH4 – 0,17 g/kg.

NOx – 48,8 g/kg.

Pe baza acestor factori se pot determina debitele masice de poluanţi rezultate din

funcţionarea utilajelor şi autobasculantelor acţionate de motoare Diesel:

Denumirea sursei Poluant Debit masic

- g/h -

Utilaje şi

autobasculante

SO2 420,0

CO 663,6

CH4 7,14

NOx 2049,6

Pulberi 240,7

Prin debitul masic scăzut şi caracterul difuz al acestor emisii de noxe, sursele nu intră sub

incidenţa Ord.462/1993.

Determinarea poluanților pe baza concentrațiilor de noxe generate la arderea a 8 l

motorină, prezintă situația la faza de execuție a lucrărilor pe amplasament astfel:

Poluant

Factor

de emisie Debit masic

Concentrație

poluant

Valori

admise

cf. Ord.

743 /

2002

kg/1000 l g /h mg /s mg /m3 g / kWh

g /

kWh

Particule 0,220 1,776 0,493 5,666 0,084 0,8

SOx 0,005 0,04 0,011 0,1264 0,0018 -

CO 0,001 0,008 0,002 0,0229 0,00043 5,5

Hidrocarburi 0,480 3,84 1,06 12,183 0,1827 1,5

NOx 1,450 11,6 3,22 37,011 0,555 8

Nu se estimează depășiri ale CMA impuse de legislația în vigoare.

Datorită specificului activităţii, funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto este intermitentă,

impactul activităţii obiectivului asupra aerului se va situa în limitele admisibile.

Ţinând cont de volumul relativ mic al acestui tip de trafic, de perioadele scurte de

funcţionare a motoarelor mijloacelor de transport, rezultă că activitatea nu creează probleme

deosebite din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului, mai ales în contextul existenţei în



45

vecinătate a unei căi de trafic auto de importanţă europeană (Bdul Mihai Viteazul care face

parte din reţeaua rutieră europeană E81).

Noxe provenite din procesele de sudură electrică și prelucrări mecanice ale conductelor

tehnologice

Operațiile de sudură și prelucrări mecanice (finisaje) constituie surse de poluanți pentru

factorul de mediu aer. Având în vedere cerintele tehnice privind calitatea sudurilor, această

operațiune se va efectua în mediu inert (dioxid de carbon, azot, respectiv argon), astfel fiind

defavorizate procesele de oxidare, emisiile de oxizi fiind minime. În aceste condiții, poluantul

rezultat este reprezentat de particule de praf dimensiuni reduse.

Principalul poluant în gazele de sudură sunt particule (fum) - conform AP-42,, apreciindu-se

că 50 – 70% dintre acestea au diametre cuprinse între 0,4 si 0,8 µm. Factorul de emisie pentru

acest poluant este cuprins între 10 si 20 g / kg electrod consumat.

Prelucrările mecanice (finisajele), ca surse de poluare a aerului atmosferic, pot fi în principal

procesele de polizare si gaurire. Ca urmare a desfasurarii acestor operatii se produc poluanti

specifici, respectiv particule fine (rezultate din procesele de polizare) si gaze de sudura, care

contin:

− particule (Fe2O3, SiO2, MnO, TiO2)

− oxizi de carbon (CO si CO2)

− oxizi de azot (NOx) si ozon (O3) – în cantitati nesemnificative

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/93 indica valoarea limita la emisie pentru pulberi de 50 mg/mc

în cazul unui debit masic de 0,5 kg/h. Deoarece conditia debitului de 0,5 kg/h la evacuare nu

este îndeplinita, în cazul acestei surse prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/93 nu sunt

aplicabile.

Având în vedere cele prezentate, populaţia nu va fi afectată negativ de realizarea acestei

investiţii. În perioada de execuţie vor fi respectate următoarele:

utilajele şi mijloacele de transport folosite în timpul lucrărilor de construcţie(săpături,

construcţii), vor respecta prevederile legale privind stabilirea procedurilor de aprobare

tip a motoarelor cu ardere internă destinate maşinilor mobile nerutiere şi stabilirea

măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la aceste, în

scopul protecţiei atmosferei;

respectarea tehnologiilor specific lucrărilor de construcţie;

folosirea de utilaje şi autovehicule cu grad redus de emisii de gaze de ardere (EURO

verificarea periodică din punct de vedere tehnic;

folosirea motorinei EURO la alimentarea utilajelor şi autovehiculelor;

manipularea şi procesarea materialelor pulverulente se face numai în sistem închis, sau

prin transport pneumatic, după caz.

Factorul de mediu SOL

Lucrările de amenajare a obiectivului se vor desfăşura în interiorul perimetrului desemnat

pentru realizarea obiectivului propus.

Zonele de acces la obiectiv sunt asfaltate (Bdul Mihai Viteazul). Eventualele depozitări

temporare (de scurtă durată) a unor materiale de construcţie pe sol vor fi urmate de igienizarea

corespunzătoare. În final, întreaga suprafaţă destinată obiectivului propus va fi asfaltată,

acoperită cu pavaj sau amenajată ca zonă verde. Solul rezultat din excavări va fi utilizat ca

material de umplutură pe amplasamentul obiectivului.



46

Ţinând cont de aceste elemente rezultă că activităţile de amenajare a obiectivului propus nu

ridică probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei factorului de mediu sol.

În cazul amplasării rezervoarelor subterane şi decantorului – separator de produse petroliere,

a realizării tuturor construcţiilor, reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu

energie electrică, lucrările de amenajare se vor desfăşura în interiorul perimetrului aparţinător

obiectivului. Impactul este în primul rând de natură fizică şi se manifestă prin:

tasare datorită accesului şi stagnării utilajelor;

decopertare sol la pregătirea terenului pentru amplasarea rezervoarelor în subteran,

construirea clădirii administrative, platformei staţiei, reţelelor de alimentare cu apă şi

canalizare, cabluri pentru alimentare cu energie electrică;

înlăturarea solului, în zonele învecinate obiectivului, prin compactare şi destructurare;

lucrările de construcţii a retelelor de canalizare interioară, alimentare cu apă, vor afecta

temporar structura solului, prin executarea săpăturilor pentru reţeua de canalizare

interioară şi alimentare cu apă;

pe amplasamentul staţiei şi în organizarea de şantier vor fi efecte asupra structurii

solului, prin efectuarea unor săpături pentru fundaţii. De asemenea execuţia lucrărilor va

determina generarea de deşeuri (deşeuri de PVC - capete de conductă, deşeuri metalice,

pământ excedentar, etc);

se va executa instalația interioare de rețele electrice pentru asigurarea alimentării cu

energie electrică a staţiei;

se vor monta reţele subterane de iluminat staţia, iluminat de siguranță şi iluminat

ambiental, după caz;

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Una din sursele potenţiale de poluare poate fi zgomotul, produs de funcţionarea utilajelor în

timpul construcţiei (buldoexcavatoare, încărcătoare frontale, buldozere, autobasculante,

macarale, etc.).

Nivelul zgomotului produs ţine cont de amplasarea terenului supus construcţiei în zona

industrială a municipiului, aglomerarea umană cea mai apropiată aflându-se la minim 800 m

distanţă pe direcţia NV şi la 1,3 km pe direcţia N. Nivelul de zgomot la receptorul protejat este

sub nivelul admis de STAS 10009/88, pe întreaga durată de funcţionare a proiectului.

Estimarea impactului produs se bazează pe caracteristicile acustice ale utilajelor folosite la

execuţia lucrărilor de amenajare a terenului şi a lucrărilor conexe şi anume:

Utilaje de transport: autobasculante, traieler, betonieră.

Utilaje terasiere: buldozer, buldoexcavator,

Utilaje de ridicat şi depanare: automacara, autoatelier mobil de intervenţie.

Pentru utilajele terasiere pentru amenajări de suprafeţe

de teren buldozerele, autogrederele sau cilindrii compactori, calculul ia în

considerare unităţi de suprafaţă 100 metri pătraţi (mp) sau metri pătraţi (mp)

de lucrare.

Pentru utilajele de construcţii pentru lucrări de săpare a pământului

(excavatoare, dragline etc.), utilajele de transport a betonului (pompele de

beton, autobetonierele), calculul ia în considerare unităţile de volum

(100 mc sau mc lucrare).



47

Evaluarea nivelului de zgomot se va face prin compararea cu prevederile STAS 10009/1988

şi în conformitate cu prevederile Normativului privind protecţia la zgomot eliberat de Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu menţionarea că obiectivul ce se va realiza prin

prezenta investiţie, se află la o distanţă de min. 800 m faţă de primele locuinţe din localitatea

Panic, iar cea mai apropiată clădire unde îşi desfăşoară activitatea o firmă este la o distanţă

similar de cca 800 m. Nu sunt stabilite distanţe specifice faţă de zonele de locuit în Ord. MS

536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al

populaţiei, pentru staţii de alimentare carburanţi.

Principale surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei sunt utilajele de excavare,

mijloacele de transport şi cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot

de peste 95 dB(A).

Luând în calcul şi evaluând nivelele de zgomot rezultate în urma funcţionării utilajelor,

comparând şi cu date din alte construcţii asemănătoare, cu acelaşi regim de lucru, şi ţinând cont

de faza de lucru cu impact maxim, când pe amplasament funcţionează toate utilajele

(buldoexcavatoare, încărcător frontal, buldozer, autobasculanta, macarale, etc.), nivelul de

zgomot produs prin calcule matematice, se încadrează în limitele maxim admisibile stabilite în

STAS 10009/1988:

Nivel de zgomot admis la limita zonei funcţionale: Lech = 65 dB(A) şi valoarea curbei

de zgomot Cz = 60 dB(A);

Distanţa faţă de aşezările umane este de min.800 m, va respecta limitele maxim

admisibile, valoarea maximă admisă a nivelului de zgomot la cel mai apropiat receptor

protejat fiind Lech = 45 db A şi valoarea curbei de zgomot Cz = 40 dbA;

Pot fi înregistrate niveluri de zgomot de valori mai mari, dar ele sunt în general doar locale

şi de scurtă durată, şi nu vor afecta receptorii sensibili.

• Surse de zgomot: circulaţia mijloacelor de transport şi a utilajelor terasiere care dau în general

un nivel de zgomot comparabil cu cel produs pe un drum rutier obisnuit;

• Nivelul de zgomot: 85 dB (A) – autocamion (conform Mediul Înconjurător vol. III, nr.

4/1992);

• Caracterul zgomotului: zgomot de joasă frecvenţă;

• Durata de producere a zgomotului: 360 min./zi;

• Distanţa minimă până la receptorul protejat: 20 m;

• Nivelul de zgomot la receptorul protejat:

L2 = L1 + 20 lg( r1/r2 ) = 85 – 26 = 59 dB (A)

unde: L1 - nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanţa r1 de sursă (r1= 1 m);

: L2 - nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă.

Ţinând cont de durata scurtă de producere a zgomotului, STAS 100009-88 permite

efectuarea de corecţii datorate unor acţiuni izolate.

Astfel, nivelul de zgomot se corectează în funcţie de durata sa (exprimată în procente

faţă de o perioadă de referinţă de 8 ore ziua sau 30 min. noaptea):

3,8100min480

min40n %

Rezultă, conform STAS 10009-88, o corecţie de –10 dB (A).

Deci, nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor protejat este:

Lech = 59 dB (A) – 10 dB (A) = 49 dB (A)

Conform STAS 10009-88 valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita zonelor

protejate este:



48

Ladmis = 50 dB(A)

În zona şantierului, dar şi în afara lui pe o rază de cca. 250 m, nu va exista o creştere a

nivelului de zgomot comparativ cu situaţia actuală provocată de activitatea utilajelor specifice,

multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimează că în zona de execuţie a

lucrărilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 – 60 dB(A) măsurat la 2 m de faţada clădirilor.

Aceste valori depăşesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faţada clădirilor conform STAS

10009/88.

Vibraţiile produse de activitatea obiectivului, la care se adaugă vibaţiile potenţiale produse

de mijloacele de transport nu influenteaza major aşezările umane, aflate la distanţe mai mari de

cca. 1,0 km .

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE

Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu afectează decât strict zona din imediata

vecinătate. Efectele sunt mici datorită duratei relativ scurte de producere a zgomotului. Trebuie

avută în vedere existenţa în zona de amenajare a obiectivului propus a unei căi de trafic auto cu

circulaţie intensă.

Cea mai apropiata asezare umana este la o distanta mai mare de 800 m fata de obiectiv.

Din cele prezentate anterior rezultă că lucrările de amenajare a obiectivului propus nu ridică

probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu.

Informaţii despre aspectele de mediu potenţial poluatoare asupra caracteristiclor fizice şi

biologice

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

su

rse

de

po

lua

re

Po

lua

re m

ax

imă

per

mis

ă

(lim

ita

ma

xim

ă a

dm

isă

pen

tru

om

şi

med

iu)

Po

lua

re d

e fo

nd

/

Imis

ie

Poluare calculată produsă de activitate

şi măsuri de eliminare/reducere

Mă

suri

de

elim

ina

re s

au

red

uce

re a

po

luă

rii

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe

zon

e d

e p

rote

cţi

e/re

stri

cţie

afe

ren

te

ob

iect

ivu

lui,

co

nfo

rm l

egis

laţi

ei î

n

vig

oa

re

Pe zone

rezidenţiale, de

recreere sau alte

zone protejate cu

luarea în

considerare a

poluării de fond

Fă

ră m

ăsu

ri d

e

elim

ina

re/r

edu

cerer

a p

olu

ări

i

Cu

im

ple

men

tare

a

mă

suri

lor

de

elim

ina

re/r

edu

cere

a p

olu

ări

i

Zgomot Utilajele de

constucţie 4-8

La limita zonei

funcţionale Lech

= 65 dB(A), Cz =

60 dB(A);

În l

imit

e

adm

isib

ile

La limita

zonei

funcţiona

le max.

Lech =

65 dB(A)

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Se va

respecta

program

ul de

lucru

stabilit

Se va respecta

programul de

lucru stabilit,

utilajele vor

funcţiona doar

în timpul zilei



49

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

su

rse

de

po

lua

re

Po

lua

re m

ax

imă

per

mis

ă

(lim

ita

ma

xim

ă a

dm

isă

pen

tru

om

şi

med

iu)

Po

lua

re d

e fo

nd

/

Imis

ie

Poluare calculată produsă de activitate

şi măsuri de eliminare/reducere

Mă

suri

de

elim

ina

re s

au

red

uce

re a

po

luă

rii

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe

zon

e d

e p

rote

cţi

e/re

stri

cţie

afe

ren

te

ob

iect

ivu

lui,

co

nfo

rm l

egis

laţi

ei î

n

vig

oa

re

Pe zone

rezidenţiale, de

recreere sau alte

zone protejate cu

luarea în

considerare a

poluării de fond

Fă

ră m

ăsu

ri d

e

elim

ina

re/r

edu

cerer

a p

olu

ări

i

Cu

im

ple

men

tare

a

mă

suri

lor

de

elim

ina

re/r

edu

cere

a p

olu

ări

i

La cel mai

apropiat receptor

protejat Lech= 45

dB (A), Cz = 40

dB(A)

La cel

mai

apropiat

receptor

protejat

Lech =

45 dB

(A)

Pompele de

alimentare

carburanţi

3 65 db(A) Nu 90 dB/A 60dB/

A

<45dB/

A

- Nu este cazul.

Pompele si

instalatiile

tehnologice

sunt conforme

CE.

Poluare

biologică

(viruşi,

microorg

anisme)

Nu este cazul

Mirosuri Platforma staţiei 3 pompe Să nu

producă

disconfor

t

N

u

Miros

sesizabil

olfactiv

Miros

sesizab

il

olfactiv

Fără

miros

- Nu este cazul(

distanţa faţă

de zona

protejată este

de cca. 300

m).

Rezervoarele

si pompele de

benzină vor fi

echiapte cu

recuperatori

de vapori



50

4.2 Impactul de mediu în faza de exploatare a investiției

Impactul produs asupra aşezărilor umane și a altor obiective

Zona de locuit şi obiectivele de interes public pot fi afectate de:

- poluanţii gazoşi în imisie;

- nivelul zgomotului şi vibraţiilor.

Poluanţii gazoşi în imisie.

Conform celor prezentate anterior, imisia de poluanţi gazoşi din cadrul obiectivului

propus nu ridică probleme legate de protecţia aşezărilor umane.

Nivelul zgomotului şi vibraţiilor.

Influenţa zgomotului asupra organismului uman depinde de o serie de factori ca:

- intensitatea, frecvenţa, timpul de acţiune, caracterul zgomotului;

- vârsta, activitatea, starea fizică, obişnuinţa, sensibilitatea individuală;

- mediul în care are loc acţiunea: dimensiunea spaţiului, configuraţia terenului, etc.

Acţiunea zgomotului asupra organismului poate fi clasificată în mai multe zone:

- zona liniştită: 0 - 30 dB

- zona efectelor psihice: 30 - 60 dB

- zona efectelor fiziologice: 60 - 90 dB

- zona efectelor otologice: 90 - 120 dB

Acţiunea asupra urechii:

- tulburări acute sau accidentale, determinate de zgomote foarte puternice si în general de scurtă

durată;

- tulburări cronice care apar cu precădere în mediul industrial, ca scăderea acuităţii auditive.

Sub acest aspect, se ştie că urechea are capacitatea de a se adapta la zgomote mai puternice

prin modificarea pragului auditiv, respectiv ridicarea acestuia, ceea ce diminuează si acţiunea

nocivă a zgomotului. Această deplasare a pragului auditiv este de scurtă durată si se consideră

dependentă de intensitatea zgomotului si timpul său de acţiune. Fenomenul este cunoscut sub

numele de oboseală auditivă si este un semn premergător hipoacuziei.

Acţiunea asupra întregului organism:

- este mult mai complexă, pătrunderea zgomotului realizându-se nu numai pe calea nervului

auditiv ci si prin piele, muşchi, oase, articulaţii etc. La baza acestei acţiuni stă influenţa asupra

sistemului nervos central. Ca efecte, apar modificări ale sistemului hipotalamohipofizar cu

răsfrângeri asupra diverselor aparate si sisteme: aparatul cardiovascular reacţionează prin

accelerarea pulsului si creşterea tensiunii arteriale, aparatul respirator se manifestă prin creşterea

frecvenţei si amplitudinii respiratorii ca si a consumului de oxigen, aparatul digestiv prezintă

modificări inhibitorii ale secreţiei si motilităţii gastrice si intestinale. O puternică influenţă o

suferă sistemul endocrin ca sistem compensator faţă de influenţa zgomotului asupra sistemului

nervos central (apar tulburări ale glandelor tiroidă si suprarenale). În fine, însăşi scoarţa

cerebrală reacţionează concomitent sau independent prin scăderea atenţiei, apariţia insomniei,

oboselii rapide, etc.

Conform calculelor efectuate, nivelele maxime ale zgomotului comparativ cu limitele

reglementate prin STAS 10009-88 sunt cele din tabelul următor:



51

Punctul de calcul

Nivel de zgomot

calculat

dB (A)

Nivel de zgomot

admisibil

dB (A)

La limita incintei obiectivului 50,0 65,0

Receptor protejat 46,5 50,0

Vizualizarea nivelului de zgomot comparativ cu limitele reglementate:

Niv…

Niv…0

20

40

60

80

dB (A)

Nivelul zgomotului la limita zonei protejate datorită desfăşurării activităţii obiectivului

propus se încadrează în limitele admisibile.

Lech < Ladmis

Lech = 0,60 Ladmis

Valoarea nivelului de zgomot calculat la limita zonei protejate este pur orientativă şi

reprezintă nivelul de zgomot maxim înregistrat la limita receptorului protejat datorită activităţii

obiectivului propus, în lipsa altor surse de zgomot în zonă.

A. Impactul transfrontieră

Obiectivul se găseşte la o distanţă de cca.100 km de graniţa ţării cu Ungaria şi de cca. 150

km faţă de graniţa cu Ucraina. Ţinând cont de dimensiunea şi capacităţile instalate ale

rezervoarelor, orice risc care s-ar manifesta nu ar putea afecta o suprafaţă mai mare de ca

urmare activitatea desfăşurată nu va avea impact transfrontieră.

B. Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate evacuate

Surse de poluanţi pentru ape:

instalaţiile igienico-sanitare;

reziduuri cu încărcare organică provenite din procesele de preparare a hranei

în oferta spațiului deschis alimentației publice;

reziduuri petroliere depuse accidental pe sol în timpul operatiunilor de

manipulare (încarcare/descarcare) a materiilor prime si produselor finite.



52

Apele uzate tehnologice, apele uzate de provenienţă meteorică de pe zonele betonate

destinate parcării mijloacelor de transport și apele uzate provenite de la spălătoria auto vor fi

trecute în prealabil printr-un separator de reziduuri petroliere.

Apele pluviale – convenţional curate – vor fi colectate prin jgheaburi, burlane şi rigole,

având descărcarea în canalizarea pluvială existentă în zonă.

Lucrările ce se execută nu vor influenţa negativ calitatea apelor subterane, fiind asigurată

etanşeitatea reţelelor de canalizare pentru evitarea exfiltraţiilor.

Realizarea sistemului de canalizare interioară şi decantorul - separator de produse petroliere,

precum şi separatorul de grăsimi, vor avea influenţă pozitivă asupra apelor de suprafaţă,

deoarece apele pluviale potenţial contaminate preepurate vor fi colectate şi transportate prin

conducte până la punctul de evacuare finală în rigola zonală, eliminându-se astfel impurificarea

apelor de suprafaţă şi subterane, a solului şi subsolului.

În zona de amplasare a decantorului - separator de produse petroliere, nu sunt utilizatori şi

nici receptori de ape de suprafaţă sau subterane pentru consum uman sau industrial. Decantorul - separator de produse petroliere proiectat va asigura evacuarea în rigola zonală a

unor ape preepurate, ai căror parametri calitativi vor respecta prevederile Normativului NTPA

001/2005 cu privire la condiţiile de evacuare a apelor uzate epurate în emisari naturali în aşa fel

încât să nu înrăutăţească categoria de calitate a emisarului.

Concentraţiile indicatorilor de calitate în apele uzate menajere colectate şi stocate pe

amplasament nu vor depăşi încărcările stabilite de prevederile H.G. 188/2002, modificată şi

completată cu H.G. 352/2005 – Normativul NTPA 002/2005.

Conform caracteristicilor tehnice ale decantorului – separator de produse petroliere,

concentraţiile poluanţilor în apele preepurate evacuate, nu vor depăşi valorile maxime admise

conform HGR 188/2002 modificat şi completat prin HG 352/2005 – NTPA 002, valori care ţin

cont de receptorul acestor ape uzate, de gradul de diluţie şi calitatea acestuia. Decantorul -

separator de produse petroliere este proiectat astfel încât din punctul de control stabilit să se

poată preleva probe reprezentative din influentul separatorului şi din efluentul preepurat sau din

efluentul final, înainte de evacuarea în canalizarea municipală.

Indicatorii de încărcare a apelor uzate evacuate din cadrul obiectivului propus sunt

prezentați în tabelul de mai jos, comparativ cu valorile maxime admise:

Nr.

crt. Indicator

Concentraţie

mg/l

Limite maxime admisibile

(N.T.P.A. 002/2002)

mg/l

Ape uzate menajere

1 Suspensii 82,7 300

2 CBO5 99,3 300

3 Substante extractibile cu

eter de petrol 6,6 20

4 Detergenti 9,1 30

Ape pluviale din zona depozitării carburanților (rezervoare subterane)

5 Suspensii 100 150 350

6 CBO5 40 50 300

7 Substante extractibile cu

eter de petrol 450 20

Ape pluviale din zona căilor de acces și a spălătoriei auto



53

Nr.

crt. Indicator

Concentraţie

mg/l


(N.T.P.A. 002/2002)

mg/l

8 Suspensii 10 45 350

9 CBO5 10 25 300

10. Substante extractibile cu

eter de petrol 22,60 30

Vizualizarea concentraţiilor maxime de poluanţi în apele uzate evacuate comparativ cu

limitele admise

Concentraţia

L.M.A. (NTPA 002)0

50

100

150

200

250

300

350

mg/mc

Evacuarea întregii cantități de ape uzate colectate de pe amplasament va fi deversată în

canalizarea municipală Zalău, unde va tratată în stația de epurare municipală.

Efectele poluanţilor asupra calităţii apelor. Impactul produs. Afectarea ecosistemelor acvatice şi

a folosinţelor de apă

La evacuare, valorile indicatorilor nu depăşesc limitele admise:

Cmax LMA

Cmax = 0,08 LMA 0,85 LMA

Factorul de mediu apă este afectat în limitele admise deoarece:

Cmax < LMA.

Activitatea obiectivului nu afectează ecosistemele acvatice, deoarece:

- din cadrul obiectivului propus nu se evacuează nici un tip de ape uzate cu încărcări peste

limitele maxime admisibile în receptori naturali;

- prin amenajările prevăzute prin proiect (platforme asfaltate sau pavate, colectare controlată a

apelor pluviale din incintă, etc.), este eliminată posibilitatea deversării de ape uzate sau

scurgerilor de produse petroliere în receptorii naturali.



54

C. Aerul

Precipitaţiile medii anuale în zonă sunt cuprinse între 550 - 600 mm/an. Cantitatea medie

anuală a precipitaţiilor este de 700 mm, cu un maxim în lunile iunie-iulie şi cu un minim în

martie când se resimte mai intens activitatea ciclonilor atlantici. Cantitatea de precipitaţii este

influenţată de masele de aer cu vânturi din direcţia dominantă sud-est, mai umede, în cea mai

mare parte a anului, şi din direcţia est sau nord -est, periodic, în funcţie de masele de aer

dominante de fronturile atmosferice;

Temperaturile medii ale aerului se situează între 7 - 9°C (zona amplasamentului) şi o

amplitudine ce variază între 19,3 şi 27,6 grade Celsius, temperatura medie multianuală fiind de

7ºC.

Aspectul depresionar al reliefului, favorizează pătrunderea dinspre sud - sud-est a maselor

de aer şi stagnarea lor având drept consecinţă apariţia fenomenelor de inversiune termică. În

afară de inversiunile de temperatură, mai sunt caracteristice brumele timpurii şi uneori şi cele

târzii, un număr redus de zile cu ceaţă, şi umiditate ridicată de valea Zalăului în raport cu

formele verticale de relief (dealuri). În perioda de iarnă stratul de zăpada căzut are grosimea

medie de 30 cm. Umiditatea medie a aerului este de 81%.

Valorile medii ale vitezei vântului sunt de 4,3 m/sec din direcţia Nord-vest, dar numai la

altitudini de peste 1000 m. La nivelul solului frecvenţa cea mai mare o au vânturile din SV, şi

din SE, iar cele din vest sunt reduse. Maximele în ceea ce priveşte viteza vântului sunt

înregistrate în luna aprilie în special în zonele deluroase, deci şi pe amplasamentul în cauză;

Transportul poluanţilor în zonă se realizează datorită curenţilor de aer, a vânturilor, iar zona

fiind în vecinătatea receptorului natural – valea Zalăului, valea Panic, sensul de curgere a apei

este favorizant pentru dispersia poluanţilor.

Emisii în atmosferă

Sursele de poluanţi pentru mediul atmosferic sunt:

emisiile de compuşi organici volatili (vapori de hidrocarburi) care se emit difuz

în timpul operaţiunilor de descărcare din autocisterne în rezervorul de benzină, şi

alimentare în autovehicule de la pompe;

pierderi prin deversare la umplerea rezervoarelor de automobile (emisiile de

compuşi organici volatili);

pierderi prin evaporare de la carburatoarele şi rezervoarele automobilelor;

poluanţii din gazele de eşapament: SO2, NO2, CO, COV, pulberi ale

autovehiculelor care intră şi ies în staţie. Având în vedere că în timpul alimentării

sau parcării în incinta staţiei, motoarele autovehiculelor nu au voie să

funcţioneze, gazele de eşapament Ale autovehiculelor ce tranzitează staţia de

alimentare carburanţi nu reprezintă o sursă de poluare semnificativă a aerului,

aceasta păstrându-se în limitele specifice traficului urban.

Prin realizarea lucrărilor propuse se va asigura încadrarea în prevederile STAS 12574/1987

privind imisiile în aerul înconjurător, Ordinului 592/2002, şi a Ordinului nr. 462/1993 privind

emisiile, atât pe durata realizării lucrărilor cât şi după punerea în funcţiune a obiectivului. Din

punct de vedere al impactului asupra factorului de mediu AER, activităţile desfăşurate nu

reprezintă sursă potenţială de poluare.



55

Emisii tehnologice, alte emisii în atmosferă

Principala sursă de poluare a aerului o constituie emisiile de COV rezultate din activitatea

de distribuție carburanți.

Evitarea poluării atmosferei se realizează prin dotări speciale prin care pompele de

distribuţie benzine sunt prevăzute cu sisteme de captare şi recuperare a vaporilor degajaţi.

Căminul gurilor de descărcare benzină este prevăzut cu gură pentru recuperarea vaporilor

care se conectează la cisterna de aprovizionare carburanţi (benzină). În acest mod se realizează

egalizarea de presiune şi trec în autocisterna de aprovizionare, eliminându-se posibilitatea

evacuării lor în atmosferă.

Estimarea impactului se face pe baza cantității totale de combustibil estimată a fi

comercializată:

TIP CARBURANT CANTITATE

COMERCIALIZATĂ

(mc/an)

Benzină 400

Motorină 400

Total 800

Produsele petroliere considerate periculoase sunt cele având temperatura de flamabilitate

sub 55°C și mai mare (clasele II, IV). Motorina va degaja o cantitate de vapori mult mai mică

dintre combustibilii comercializați.

Benzinele sunt lichide incolore cu urmatoarele caracteristici :

- miros caracteristic bine cunoscut, placut aromat ;

- temperatura de fierbere : 175 – 200 0C ;

- temperatura de flamabilitate : - 24 – 10 0C ;

- temperatura de autoaprindere : 415 – 530 0C ;

- densitate: 0,75 kg/l ;

- lichid usor flamabil cand este expus la caldura si flacara ;

- vaporii de benzina in amestec cu aerul formeaza amestecuri explozive (Lexp=1,1–6% vol).

Motorinele se caracterizează în general prin calităţi de combustie:

- cifra octanica: 40 – 45 ;

- indice Diesel: 45 – 53 ;

- temperatura de congelare: -35 0C ÷ + 50C ;

- motorinele sunt lichide limpezi cu miros caracteristic ;

- densitatea: 0,815 – 0,865 kg/l ;

- temperatura de fierbere: 240 0C ;

- temperatura de flamabilitate: 55 – 60 0C.

Principalele surse de emisie de pe amplasament sunt:

- Pierderi prin respirație a rezervoarelor de stocare (COV);

- Pierderi de umplere la rezervoarele subterane (COV);

- Gaze de eșapament de la pornirea/oprirea autovehiculelor (CO, NOx, HC, PM);

- Pierderi prin deversare la umplerea rezervoarelor autovehiculelor (COV);

- Pierderi prin evaporare din rezervoarele autovehiculelor (COV).

La stocarea și manipularea produselor petroliere pot surveni pierderi prin evaporare, care se

pot împărți în:

- Pierderile prin respirație sunt legate de dilatarea vaporilor și ciclul termic al zilei;



56

- Pierderile de lucru apar la umplerea sau golirea rezervoarelor.

La umplerea rezervoarelor automobilelor cu benzină se realizeaza o emisie prin evaporare

de cca. 1,44kg/1000 litri.

Conform HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de

compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei

la terminale și la stațiile de benzină, cu modificarile și completările ulterioare (HG nr. 893/2005

si HG 360/2007), republicată în M. Of. nr. 595/29.08.2007, la art. 6, alin. (1) se precizează că:

(1) Echipamentele de încărcare a benzinei în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină

trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice de proiectare şi de exploatare prevăzute în

anexa nr. 5. Aceste cerinţe sunt stabilite în scopul reducerii emisiilor totale anuale de

compuşi organici volatili, rezultaţi din operaţiunile de încărcare în instalaţiile de

depozitare a benzinei la staţiile de benzină, sub valoarea-ţintă de referinţă de 0,01% în

greutate din cantitatea totală anuală tranzitată.

Factorii de emisie pentru COV

Conform metodologiei AP-42-1973 și listei CORINAIRE factorii COV sunt:

- respiraţia rezervoarelor de stocare….………………………ea = 0,05 g/mc/zi ;

- pierderi la umplerea rezervoarelor pentru depozitare, alimentare prin

imersie………………………………………………………eb = 0,84 g/mc ;

- pierderi la umplerea rezervoarelor automobilelor……..........ec = 1,44 g/mc.

Dacă se folosește un sistem de recirculare al vaporilor pentru rezervoarele subterane,

pierderile se reduc considerabil – este cazul de faţă.

Debitele masice de COV evacuate în atmosferă pot fi stabilite pe categorii tehnice după cum

urmează:

► Respiraţia rezervoarelor de depozitare este realizată prin conductele de aerisire prevăzute

pentru fiecare rezervor; sunt dirijate la punctul de dispersie. În această zonă, conductele de

aerisire sunt înălţate pana cca. 4 m de sol şi sunt prevăzute la capăt cu opritoare de flăcări.

Depozitul de carburanţi este dotat cu 5 rezervoare (utilizate) cu o capacitate totală de

depozitare (Vd) mc (180.000 l), dintre care 90 mc benzină şi 90 mc motorină.

Debitul masic (Da) de COV va fi determinat la întreaga capacitate după cum urmează:

- Da = Vd x ea / 24 = 180 x 0,05 (g/mc x zi) / 24 (h/zi) = 0,375 g/h

- Da’ = Da / ρ = 0,375 (g/h) / 850.000 (g/mc) = 0,4 x 10-6 mc/h

- ρbenzină = 0,75 kg/l

- ρmotorină = 0,815 – 0,865 kg/l ; s-a considerat ρm = 0,85 kg/l şi ρm = 850.000 g/mc

► Pentru umplerea rezervoarelor de depozitare sunt utilizate cisterne de cca.14 mc care

descarcă cantitatea de carburant în aproximativ 2 ore, de unde rezultă un debit de descărcare db

= 7 mc/h.

Debitul masic emis (Db) în timpul descărcării va fi după cum urmează:

- Db = db x eb = 7 (mc/h) x 0,84 (g/mc) = 5,88 g/h

- Db’ = Db / ρ = 5,88 (g/h) / 850.000 (g/mc) = 6,9 x 10-6 mc/h

► Alimentarea rezervoarelor autovehiculelor, presupunem că se face simultan la cele trei

pompe, cu un autoturism alimentat simultan la fiecare furtun. În această ipoteză de maximă

probabilitate, va fi calculat debitul maxim (Dc) emis:

- Dp = 1 furtun x 50 (l/min/furtun) = 50 l/min

- Dc = Dp x N x ec = 50 (l/min) x 6 furtunuri x 1,44 (g/mc) = 0,3 (mc/min) x 1,44 (g/mc)



57

0,432 g/min = 25,92 g/h

- Dc’ = Dc / ρ =25,92 (g/h) / 850.000 (g/mc) = 3,04 x 10-5 mc/h

Cele trei surse nu pot fi considerate că acţionează simultan doar pe parcursul celor 2 ore din 24,

cât se face alimentarea din rezervoarele de stocare. În acest caz, debitul masic total emis va fi :

- DT max = Da + Db + Dc = 0,375 + 5,88 + 25,92 = 32,175 g/h

→ 281.853 g/an = 281,85 kg/an faţă de limita maximă admisă, calculată cf. H.G. nr. 568/2001.

Această limită este depăşită de 455 ori.

► La evaluarea concentraţiilor la emisie, rezultă că vaporii degajaţi de către carburanţii

utilizaţi conţin amestec de hidrocarburi C5 – C10, care este alcătuit din: normal şi izoalcani,

alchene.

Concentraţii de COV:

- MCOV = Da / 5 rezervoare + 0,1 x (Db + Dc )/ 3 pompe = 0,104 (g/h) / 5 + 0,1 x (5,88 x

25,92 g/h) / 3 = 1,08 g/h = 300,22 mg/s

- CCOV = MCOV x τd / VDIF = 300,22 x 2 / 50 = 12 mg/mc

Comparând această valoare cu cea admisă conform Ord. nr. 462/1993 care este de 150 mg/mc

rezultă o foarte bună încadrare:

POLUANT

Concentraţie la emisie

Funcţionare normală

Concentraţie la emisie

CMA

COV 12 mg/mc 150 mg/mc

Datorită utilizării substanţelor combustibile în activitatea desfăşurată pe amplasament, cel

mai mare pericol este cel al producerii unor incendii sau chiar explozii, cu emisii considerabile

de gaze ca urmare a arderii produselor petroliere. Însă în condiţiile unei funcţionări normale, la

parametrii tehnici normali şi în condiţii de maximă securitate, probabilitatea manifestării

riscului este redusă. Se interzice fumatul în incinta staţiei sau lucrul cu foc deschis, toate

activităţile din interior desfăşurându- se după un regulament strict.

Ca urmare producerii unui incendiu sau a unei explozii, principalii receptori sau factori de

mediu afectaţi ar fi în mod direct: omul, aerul atmosferic, solul şi subsolul zonal, precum şi

flora şi fauna locală.

Pentru evaluarea exactă a impactului generat de activitatea de distribuţie carburanţi

desfăşurată în cadrul staţiei, se impune monitorizarea emisiilor de COV - art. 4., pct. (2), Ord.

nr. 1103/2002 se impune ca: persoanele juridice care deţin instalaţii de depozitare şi

distribuţie a benzinei, să determine emisiile totale anuale în atmosferă de compuşi organici

volatile- rezultă obligativitatea beneficiarului de a face monitorizarea emisiilor de poluanţi sub

formă de COV totali.

Respectarea valorilor limită va fi urmărită prin automonitorizare şi la solicitările autorităţilor

de mediu.

În Ord. nr. 1.103/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi

analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinei la

terminale şi la staţiile de benzină, la art. 3. se face precizarea că emisiile în atmosferă de

compuşi organici volatili în cursul operaţiilor de depozitare şi distribuţie a benzinei la terminale

şi la staţiile de benzină se vor determina în vederea respectării următoarelor cerinţe:



58

pct. c) la staţiile de distribuţie, emisiile totale anuale de compuşi organici volatili în atmosferă în

cursul operaţiunii de încărcare a benzinei în instalaţiile de depozitare nu vor depăşi valoarea de

referinţă de 0,01% (în greutate) din cantitatea totală anuală de benzină tranzitată;

pct. d) concentraţia medie orară a vaporilor evacuaţi de la recuperarea vaporilor - unitate

adaptată pentru realizarea diluţiei în timpul procesului - nu trebuie să depăşească 35 g/Nmc

pentru fiecare oră.

Ordinul nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor,

echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici

volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la

staţiile de benzină, precizează la pct. 7. că: perioadele la care instalaţiile, echipamentele şi

dispozitivele utilizate pentru executarea operaţiunilor de depozitare, încărcare, descărcare şi

distribuţie a benzinei la terminale şi la staţiile de benzină vor fi supuse procedurilor de inspecţie

tehnică în exploatare, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili, sunt de 4 ani

pentru instalaţiile de depozitare a benzinei la staţiile de benzină.

Poluanții proveniţi din gazele de eşapament nu pot fi determinaţi individual pentru

obiectivul analizat, ei suprapunându-se peste fondul general de poluare dat de circulaia existentă

pe artera principală - Bdul Mihai Viteazul din municipiul Zalău, DN 1F (E81).

Principalii poluanţi evacuaţi prin gazele de eşapament sunt:

- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuată este la mersul relanti al motorului şi la

demaraje);

- oxizi de azot respectiv mono şi dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante);

- suspensiile formate în special din particule de carbon care absorb o serie din gazele

eliminate;

- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conţinutul de sulf al motorinei.

Gradul ridicat de uzură al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creşte mult

cantitatea de poluanţi.

Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificările tehnice ale acestora se supun în cea mai

mare parte reglementărilor RNTR1 ale Registrului Auto Român.

Datele din literatura (Chimia sanitara a mediului cap.2.3.2.) indică următoarele emisii de

poluanţi din emisii de eşapament ale motoarelor Diesel (MAC) şi a celor cu aprindere prin

scânteie (MAS):

POLUANT MAS

g/l

MAC

g/l

CO 27.5 7

NOX 13.5 26.5

HC 24 16.3

Suspensii 1.5 13

TOTAL 314 62.8

Considerând frecvenţa de alimentare în staţie:

- 15 autoturisme/oră – consum 5 ml benzină / maşină;

- 8 maşini grele (peste 3,5 t) /oră – consum 15 ml motorină / maşină,

rezultă o cantitate totală a acestor poluanţi:

→ pentru MAS – 6,5 mg/s ;

→ pentru MAC – 2,0 mg/s ;

→ Total : 8,5 mg/s.

Utilizând formula de calcul pentru emisii liniare în condiţii defavorabile dispersiei, ar

rezulta o concentraţie maximă a poluanţilor de 0,225 mg/mc.



59

Concentraţiile poluanţilor în aerul atmosferic sunt reglementate prin Ord. M.A.P.M. nr.

592/2002:

Poluant Valoarea limită orară

pt. perioada de mediere

g/mc

Marja de toleranţă

mg/mc

SO2 350/1h

125/4h

150

NOX 200/1h

40/an

100

PM10 50/24h

20 / an

0

CO 10000/8h 0

Datorită utilizării substanţelor combustibile în activitatea desfăşurată pe amplasament, cel

mai mare pericol este cel al producerii unor incendii sau chiar explozii, cu emisii considerabile

de gaze ca urmare a arderii produselor petroliere. Însă, în condiţiile unei funcţionări normale, la

parametrii tehnici normali şi în condiţii de maximă securitate, probabilitatea manifestării

riscului este redusă. Se interzice fumatul în incinta staţiei sau lucrul cu foc deschis, precum şi

toate activităţile din interior se desfăşoara dupa un regulament strict.

Ca urmare a producerii unui incendiu sau explozie, principalii receptori sau factori afectati

sunt in mod direct: omul, aerul atmosferic, solul si subsolul zonal, precum si flora si fauna

locala.

Pentru evaluarea exactă a impactului generat de activitatea de distributie carburanti

desfasurata în cadrul statiei, se impune monitorizarea emisiilor de COV. Măsurătorile efectuate

în acest scop se referă la indicatorul în „compusi organici volatili totali" și se realizează cu

analizoare corespunzătoare pentru emisiile de poluanți COV totali.

Punerea obiectivului propus în funcţiune nu aduce modificări semnificative în ceea ce

priveşte calitatea aerului ambiental în zonă.

D. Protecţia solului şi subsolului

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluţie sub

influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al pământului în care se

dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din

loess. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienţi se numeşte oligotrofic.

Solul, în decursul timpului poate suferi diferite procese care îi pot afecta structura şi

calitatea, aceste procese pot fi de natură fizică, chimică sau biologică, fiecare dintre acestea

având o influenţă pozitivă sau negativă asupra sa.

Conform stratificației terenului stabilită pe baza forajelor geotehnice – Anexa 4,

amplasamentul este compus din:

1. Strat de umplutură de cca. +1,1 – 2 m deasupra cotei forării și /0,6 m grosime de la cota

forajelor;

2. Argilă foarte activă, cu conținut de humus 1/5% de tip prăfoasă cafenie, galbenă cafenie

3. Depozite deluviale succesive de argile, praf nisipos argilos moale și pietriș cafeniu;

Terenul pe care va funcţiona staţia de distribuţie carburanţi nu prezintă urme de poluare

anterioară, sau existentă. Nu au fost identificate surse de poluare a solului şi subsolului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutrien%C5%A3i_ai_solului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Loess



60

Terenul din amplasament prezintă stabilitate generală asigurată atât prin orizontalitatea

terenului, cât şi prin maniera uniformă de dispunere a stratificaţiei aluvionare.

Platforma staţiei va fi betonată în întregime, vor fi executate rigole perimetrale din beton

pentru colectarea apelor pluviale, atât convenţional curate, cât şi potenţial impurificate, care vor

fi dirijate prin rigole betonate prevăzute cu grilaj metalic la un decantor-separator de produse

petroliere tip EH05 cu capacitate de 15 l/s în vederea preepurării.

Poluarea solului cu motorină determină în zona nesaturată (până la nivelul hidrostatic) un

corp de impregnare, din care anumite fracţii pot fi mobilizate spre atmosferă sub forma de

vapori sau spre acvifer, printr-o antrenare progresivă, determinate de apele de infiltraţie sau de

fluctuaţiile acviferului.

Posibilitatea poluării accidentale a solului cu produse petroliere se poate datora următoarelor

cauze:

Neetanşeitatea rezervoarelor, cuvei betonate sau ale conductelor tehnologice de

motorină - acest tip de poluare poate interveni în cazul nerespectării proiectului de

execuţie a staţiei de distribuţie şi în cazul degradării rezervoarelor şi instalaţiilor

tehnologice datorită exploatării deficitare sau a vechimii acestora;

Scurgerea accidentală de motorină pe parcursul desfăşurării operaţiilor de alimentare

a rezervoarelor staţiei sau ale autovehiculelor

Sursele posibile de poluare care pot afecta solul sunt:

Posibile infiltraţii în sol a poluanţilor în urma scurgerilor accidentale de carburanţi de la

pompele de distribuţie, şi/sau deversări din rezervoarele autovehiculelor, din

rezervoarele de depozitare subterane şi în cazul defecţiunilor la conductele de legătură

între rezervor şi pompele de alimentare autovehicule;

Poluanţii din efluenţii gazoşi;

Depozitarea necontrolată pe sol a unor deşeuri menajere şi reciclabile;

Conducte şi instalaţii subterane tehnologice şi de canalizare:

reţele de canalizare interioară, prin scurgeri de ape uzate în sol, datorită degradării;

bazinul vidanjabil, în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi, prin infiltarea de ape uzate

în sol si subsol.

Platforma societăţii este betonată. Pentru a nu afecta solul cu produse petroliere se vor lua

următoarele măsuri:

1. Înainte de punerea în funcţiune toate instalaţiile tehnologice de stocare şi vehiculare a

motorinei se supun la probe de presiune;

2. Rezervoarele de carburanţi s-au amplasat în cuve betonate hidroizolate;

3. Montarea gurilor de aerisire la o înălţime de 2.5 m, înălţime superioară înălţimii

autocisternelor de alimentare;

4. Se asigură atât protecţia anticorozivă a conductelor tehnologice cât şi a rezervoarelor de

carburanţi;

5. Evitarea eventualelor deversări în timpul umplerii rezervoarelor autovehiculelor, prin

utilizarea unor pistoale special de umplere, prevăzute cu dispozitive care închid

alimentarea automat la umplerea rezervorului;

6. Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde există posibilitatea unor

deversări accidentale;

7. Zona ocupată de pompele de livrare este betonată ţi prevazută cu borduri şi canale de

scurgere care asigură preluarea eventualelor scurgeri de motorină şi evacuarea acestora

la başa existentă în cuva în care sunt amplasate rezervoarele;



61

8. Dotarea pompei de distribuţie carburanţi cu valve antisifon şi dispozitiv de preaplin la

umplerea rezervoarelor autovehiculelor.

E. Protecţia biodiversității

Lucrările de construcţii, care se vor desfăşura în perioada de execuţie a proiectului vor

afecta vegetaţia caracteristică terenurilor agricole productive şi neproductive, doar local şi

pentru scurtă durată, constituită în special din insecte mari şi rozătoare mici pe toate suprafeţele

ocupate de fronturile de lucru ale obiectivului.

Pe aceste suprafeţe vegetaţia va dispărea complet, iar fauna va migra spre alte zone. Având

în vedere cele prezentate, rezultă că activitatea obiectivului va produce un impact redus asupra

vegetaţiei şi implicit asupra faunei în zona construcţiilor.

Nu vor fi efecuate tăieri de arbori sau activităţi de desfrişare, suprafaţa amplasamentului este

în afara pădurilor din zona obiectivului.

Se vor prevedea perdele naturale de protecție pentru ambientarea locală a peisajului în urma

execuției lucrărilor.

Având în vedere cele prezentate, rezultă că activitatea obiectivului nu va produce impact

negativ asupra peisajului. Impactul activităţii ce se va desfăşura în cadrul obiectivului asupra

biodiversităţii din zonă va fi redus, în limita unui risc minor.

Datorită concentraţiilor reduse ale poluanţilor în atmosferă, se consideră că impactul

produs asupra vegetației si faunei terestre, atat in faza de executie, cat si in cea de

functionare, este neglijaibil.

F. Impactul produs asupra solului şi subsolului

Poluanţii care pot afecta solul şi subsolul (surse potenţiale în cadrul obiectivului propus)

sunt scurgerile accidentale de reziduuri petroliere provenite din antrenarea cu apele meteorice

care spală parcările şi căile de acces. Sunt prevăzute următoarele măsuri de prevenire a poluării

solului şi apelor subterane prin protejarea solului prin realizarea platformelor asfaltate, a reţelei

de colectare a apelor pluviale, precum si prin intermediul separatorului de reziduuri petroliere.

Impactul obiectivului propus asupra solului, subsolului şi apelor subterane este

minim, fără efecte negative.

4.3 Evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului se realizează asupra asupra factorilor de mediu prezentați

anterior, ținând cont de cuantificarea și estimările posibil a fi efectuate în faza de proiect.

Evaluarea ține cont de valorile stabilite de proiectanți privind resursele și consumurile,

funcționarea și nevoile de mentenanță, dar este bazată și pe datele furnizate de beneficiar.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape de

aprecieri sintetice, bazate pe indicatorii de calitate posibil să reflecte starea generală a factorilor

de mediu analizaţi. Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în

raport cu limitele admise în STAS-uri sau Normativele de reglementare.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului au fost utilizate valorile CE ale parametrilor

care caracterizează diverşi poluanţi sau factori perturbatori stabilite prin calcul.

Valorile au fost utilizate la stabilirea indicelui de poluare cu relaţia:

I P =

CE

CMA



62

în care:

Ip - indice de poluare pentru un anumit factor de mediu (aer, apă, sol etc);

CE – valoarea efectivă a parametrilor care caracterizează diverşi poluanţi sau factori

perturbatori ai factorilor de mediu;

CMA – valoarea maximă admisă a aceluiaşi parametru.

Pe baza indicelui de impact IP se apreciază impactul asupra factorilor de mediu utilizând

scara de bonitate prezentată în Anexa 2.

Factorul de mediu AER

Prin raportarea la limita maximă admisă, pentru fiecare valoare a concentraţiei determinate

prin modelare matematică se va calcula un indice de poluare (Ip) care va fi încadrat în scara de

bonitate Ip. Se calculează indicii de poluare (Ip) cu formula preyentată mai sus, astfel că rezultă:

Ip SO2 = 1,75

= 0,05 35,0

Ip COV = 12

= 0,08 150,0

Ip NOx = 17,5

=0,05 350,0

Notele de bonitate sunt acordate pe baza scării de bonitate prezentată în Anexa 2:

Nb pentru AER

Instalație de distribuție carburanți

SO2

Ip = 0,05 Nb = 9,2

CO Ip = 0,05 Nb = 9,2

NOx Ip = 0,05 Nb = 9,2

COV Ip = 0,08 Nb = 9

NbAER = 9,15

Factorul de mediu AER este afectat de activitatea obiectivului în limite admisibile,

fără efecte cuantificabile.

Mediu afectat de activitatea umană, fără efecte cuantificabile.

Factorul de mediu APĂ

Se calculează indicele de poluare Ip în raport cu limitele maxime admisibile. Încărcările

apelor uzate evacuate sunt prezentate comparativ cu limitele maxime admisibile (definite în

raport cu N.T.P.A. 002/2002) în tabelul următor:

Nr.

crt. Indicator

Concentraţie

mg/l


(N.T.P.A. 002/2002)

mg/l

Ape uzate menajere

1 Suspensii 150 300 300

2 CBO5 100 250 300



63

Ape pluviale

3 Suspensii 10 45 300

4 CBO5 10 25 300

5 Extractibile 22,60 30

Ape uzate menajere

Ip suspensii = 82,7

= 0,28 300

Ip CBO5 =

99,3 = 0,33

300

Ape colectate din zona depozitului de carburanți a platformei betonate și a spălătoriei

auto

Ip suspensii = 45

= 0,12 350

Ip CBO5 =

25 = 0,08

300

Ip extractibile = 22,6

= 0,75 30

Notele de bonitate pentru factorul de mediu APĂ:

Nb pentru APĂ

Ape uzate menajere

Suspensii Ip = 0,28 Nb = 8,9

CBO5 Ip = 0,33 Nb = 8,8

Ape colectate

Suspensii Ip = 0,12 Nb = 9,35

CBO5

Ip = 0,08 Nb = 9,56

Extractibile cu

solventi organici Ip = 0,75 Nb = 7,82

NbAPĂ = 8,9

Factorul de mediu APĂ este afectat de activitatea obiectivului în limite admisibile.

Mediul este afectat în limite admise, nivel 1

Prag de alertă: efecte potenţiale

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE

Factorii de poluare ce pot afecta aşezările umane sunt:

- imisia de poluanţi gazoşi (calitatea aerului);

- nivelul de zgomot.

Evaluarea se bazează pe determinarea indicatorului de calitate și se face pe baza

următoarelor elemente:



64

Acţiunea sau sursele generatoare

Efecte

Factor de mediu

AŞEZĂRI UMANE

0 1

1. Distanţa dintre obiectiv şi zonele

rezidenţiale poate fi considerată un element

de limitare a efectelor negative asupra

populaţiei?

NU

+ DA, nesemnificativ

DA, semnificativ

2. Există emisii de praf sau substanţe care

prin natura lor pot afecta sănătatea umană?

NU


DA, semnificativ

3. Obiectivul dispune de instalaţii de

reţinere ale poluanţilor la emisia în

atmosferă?

NU

0 DA, nesemnificativ

DA, semnificativ

4. Sunt depăşiri ale nivelelor maxim

admisibile de zgomot sau vibraţii la limita

zonelor rezidenţiale ca urmare a activităţii

obiectivului?

NU


DA, semnificativ

5. Există riscul ca sănătatea populaţiei să

fie afectată ca urmare a unor avarii,

accidente sau dezastre naturale?

NU


DA, semnificativ

6. Dotările privind siguranţa în exploatare

şi respectiv reducerea emisiilor în mediu

sunt comparabile cu cele mai bune tehnici

disponibile şi respectiv conforme cu cele

mai bune practici de mediu?

NU


DA, semnificativ

MĂRIMEA EFECTELOR + 5

Valoarea indicelui de calitate şi nota de bonitate corespunzătoare:

1

IcAŞEZĂRI UMANE = ——— = + 0,20 Nb = 9,30

+ 5

NbAŞEZĂRI UMANE = 9,30

mediul afectat în limite admisibile nivel 1

influenţe pozitive mari (suma efectelor este mare)

activitatea produce un impact de mediu redus



65

Factorii de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE

Gradul de afectare al factorilor de mediu sol – subsol, ape subterane, ca urmare a

desfăşurării activităţii obiectivului propus este cuantificat prin metoda matricială. Evaluarea se

bazează pe determinarea indicatorului de calitate și se face pe baza următoarelor elemente

Acţiunea sau sursele generatoare

Efecte

Factori de mediu

SOL, SUBSOL,

APE SUBTERANE

0 1

1. În cadrul obiectivului proiectat se

stochează sau se manipulează materiale ce

pot afecta calitatea solului, subsolului,

apelor subterane?

NU

- DA, nesemnificativ

DA, semnificativ

2. Apele pluviale pot ajunge în contact cu

materiale care pot afecta calitatea solului,

subsolului, apelor subterane?

NU


DA, semnificativ

3. Obiectivul dispune de dotări pentru

semnalizarea avariilor ce pot atrage după

sine afectarea calităţii solului, subsolului,

apelor subterane?

NU

- DA, nesemnificativ

DA, semnificativ

4. Obiectivul dispune de instalaţii de

colectare şi epurare/preepurare a apelor

pluviale?

NU


DA, semnificativ

5. Există posibilitatea ca poluanţii emişi

iniţial în atmosferă să se depună pe sol?

NU


DA, semnificativ

6. Dotările privind siguranţa în exploatare

şi respectiv reducerea emisiilor în mediu

sunt comparabile cu cele mai bune tehnici

disponibile şi respectiv conforme cu cele

mai bune practici de mediu?

NU


DA, semnificativ

MĂRIMEA EFECTELOR + 2

Rezultă că nota de bonitate pentru factorii de mediu sol, subsol, ape subterane este:

NbSOL,SUBSOL, APE SUBTERANE = 8,00


influenţe pozitive medii (suma efectelor este medie)

activitatea produce un impact decelabil



66

Evaluarea impactului global

Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor se construieşte o diagramă, utilizând

metoda ce aplică notele de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi în pasul anterior factorilor

de mediu. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-

un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de

poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globală a IPG. Acest indice rezultă din raportul

dintre starea ideală SI a mediului şi suprafaţa ce reprezintă starea reală SR.

Metoda grafică propusă de Vladimir Rojanschi, constă în determinarea indicelui de poluare

globală prin raportul dintre suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea

reală, adică:

IPG = SI/SR, unde,

SI = suprafaţa stării ideale a mediului

SR = suprafaţa stării reale a mediului

Pentru IPG = 1, nu există poluare

Pentru IPG > 1, există modificări de calitate a mediului

Pe baza valorii IPG s-a stabilit o scară privind calitatea mediului, aşa cum este

prezentată în Anexa 2.

Notele de bonitate medii obţinute pe factori de mediu sunt:

NbAER = 9,15

NbAPĂ = 8,90

NbAŞEZĂRI UMANE = 9,30

NbSOL, SUBSOL, APE SUBTERANE = 8,00

Rezultă:

Din scara privind calitatea mediului rezultă:

Mediul este afectat de activitatea obiectivului în limite admisibile.

Impactul este redus şi strict local.

Reprezentarea grafică a estimării impactului generat de investiție asupra mediului:

Si

I.P.G. = —— = 1,28

SR



67

Concluzie:

Indicele de poluare globală IPG are valoarea de 1,28, ceea ce arată că activitatea

analizată va afecta mediul în limitele admisibile.

4.4 Evaluarea riscului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător

Unul dintre aspectele importante abordate în legislaţia românească ce are în vedere stabilirea

unor politici de mediu ce să asigure o dezvoltare durabilă este şi managementul riscului de

mediu. În esenţă acesta constă în identificarea eventualelor riscuri de poluări, stabilirea

probabilităţilor de apariţie, factorii de mediu susceptibili a fi afectaţi, precum şi modalităţi de

prevenire şi control pentru aceste riscuri.

Situaţiile de risc pot apărea numai în cazurile de nerespectare a prevederilor legislative şi

încălcărilor grave din domeniul protecţiei mediului, protecţiei şi securităţii muncii, sau în cazul

în care nu sunt respectate instrucţiunile, regimul de funcţionare, tehnologiile de exploatare

stabilite prin actele de reglementare. Ca orice procedeu de estimare ce ţine de sfera probabilităţilor şi evaluarea riscului prezintă

un grad de eroare sistematic introdusă considerată a fi în genere de maxim 3%. Cele mai mari

surse ale acestori erori sistematice sunt însăşi modelele matematice aplicate, respectiv nivelul

acestora de încredere (confidenţă).

Managementul integrat al riscului impune o coroborare a ponderilor influenţelor sau

determinărilor unor faze precum localizarea, prevenirea, diminuarea, protecţia şi

instituţionalizarea.



68

Metodologia de identificare a riscului descrisă în literatura de specialitate cuprinde în

general trei categorii din care fac parte:

metode comparative

metode fundamentale

metode bazate pe diagrame logice

În situaţia de faţă abordarea a fost făcută printr-o metodă de tip fundamental ce poartă

denumirea uzuală "Analiza WHAT IF?" (ce se întâmplă dacă?). În această tehnică, identificarea

riscului se leagă de localizarea şi caracterizarea surselor de poluare şi estimarea frecvenţei se

face în baza unor date statistice din situaţii similare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o clasificare a dezastrelor în care acestea sunt

separate după originea lor:

grupa celor naturale (ex: inundaţii catastrofale ce duc la cedarea unor baraje,

alunecări masive de teren; cutremure, procese vulcanice, uragane, incendii masive de

păduri prin aprindere etc.)

grupa celor antropic provocate (din nefericire lista ar cuprinde probabil mult mai mult

decât volumul acestei lucrări)

Dată fiind natura activităţii şi dimensiunea acesteia pe amplasament, o încadrare realistă a

unor evenimente cauzatoare de poluări ar fi în categoria "incidentelor sau accidentelor

tehnologice". Termenul se traduce în practică în cazul de faţă prin eliminarea necontrolată în

mediu a unor substanţe ca urmare a unor accidente locale sau nefuncţionarea corespunzătoare a

staţiilor şi instalaţiilor de epurare, tratare a COV.

Hazardul se identifică ca orice situaţie cu potenţial de producere a unui accident.

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact negativ

semnificativ asupra mediului ambiant.

Pentru cuantificarea riscului s-a utilizat o scară graduală de apreciere a gravităţii şi a

probabilităţii de apariţie a riscului:

PROBABILITATEA VALORI

CUANTIFICATE GRAVITATE

redusă 1 mică

medie 2 medie

mare 3 majoră

De asemenea, între nivelele de risc şi cele de securitate există un raport de inversă

proporţionalitate, conform modelului de mai jos:

nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4 nivel 5 nivel 6 nivel 7

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte

mare maxim

Nivel de securitate (S) maxim

foarte

mare mare mediu mic

foarte

mic minim

La modul general, un sistem va fi cu atât mai puţin poluant, mai sigur, cu cât nivelul de risc

va fi mai mic. Relaţia poate fi reprezentată ca în graficul alăturat.



69

Dacă analizăm dependenţa riscului de frecvenţa şi gravitatea evenimentelor, această relaţie

poate fi reprezentată schematic astfel:

Analiza de risc presupune realizarea unor etape, acestea putând fi reprezentate astfel:

După Alvin Toffler şi Al. Ozunu (Elemente de hazard şi risc - Ed. Accent, 2000), se disting

două categorii de analize de identificare şi caracterizare a riscului (HAZID).

1. Analize calitative (HAZard Operability Study)

2. Analize cantitative (PQRA - Process Quantitative Risk Analysis)

Decizia privind alegerea unei anumite analize şi gradul de aprofundare este legată de scara

probabilistică de toleranţă a riscului.

+∞

+∞

Frecvenţă medie

Consecinţe medii

RISCURI MEDII

RIS

C

Frecvenţă mică

Consecinţe mici

RISCURI MICI

Frecvenţă mare

Consecinţe mari

RISCURI MARI

R = F x C

IDENTIFICAREA

RISCULUI

ANALIZA

CONSECINŢELOR

CUANTIFICAREA

RISCULUI

LUAREA

DECIZIILOR

REDUCEREA

RISCULUI

Ce se poate întâmpla?

Care sunt consecinţele?

Care este frecvenţa?



70

Evaluarea cuantificată a riscului este un proces probabilistic, cu posibilitatea introducerii

unor erori de ±3%. Printre cele mai importante surse de incertitudine sunt de menţionat

modelele matematice de estimare a concentraţiilor şi accidentelor industriale majore.

Gestionarea integrată a riscului se bazează pe ipoteza că toate fazele de gestionare:

localizare, prevenire, diminuare, protecţia şi elementul instituţional pot fi explorate într-un mod

holistic şi complementar, astfel ca resursele procesului de gestionare a risului să fie optimizate.

Deşi evaluarea şi gestionarea integrată a riscului ecologic necesită luarea în considerare a

tuturor riscurilor posibile, nivelul de detaliere în fiecare caz în parte poate varia în funcţie de

priorităţile prestabilite.

Analizând posibilitatea apariţiei unei noi situaţii de risc datorate unor fenomene naturale

trebuie precizate următoarele: Probabilitatea apariţiei acestora este practic minimă, aşa încât

nivelul de securitate (S) este maxim. Situaţiile de risc potenţial în legătură cu proiectul

investiţional considerat sunt:

riscuri naturale: risc de inundare, risc de cutremur, risc de alunecări de teren. În zonă nu

există riscuri potenţiale de alunecări de teren, cutremur, zona amplasamentul nu este în

zonă inundabilă;

- inundaţiile catastrofale în amplasament nu se pot produce deoarece:

amplasamentul nu se situează în apropierea unei văi cu debit important. Valea

Panic, afluent de stânga al văii Zalăului are bazinul de recepţie de 20 km2, v.

Zalăului, amonte de confluenţa cu p. Panic, colectează apele de pe un bazin de 89

km2, prezintă albia minoră bine calibrată ce asigură tranzitarea debitelor de

asigurare de 5%, eliminându-se astfel vreun risc pentru investiţie;

execuţia fundaţiei şi a cadrului betonat de amplasare a rezervoarelor subterane

prevede asigurarea protecţiei acestei zone la infiltraţii ale freaticului, prin

Schemă de procedurală pentru evaluarea riscului cantitativ

PPrreezzeennttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii

IIddeennttiiffiiccaarreeaa hhaazzaarrdduulluuii

EEssttiimmaarreeaa ccoonnsseecciinnţţeelloorr

EEssttiimmaarreeaa ffrreeccvveennţţeeii ddeeffeeccţţiiuunniilloorr

CCrriitteerriiii ddee eevvaalluuaarree

HHAAZZOOPP ;; FFMMEEAA NNiivveelluurrii ddee rriisscc rreezzuullttaattee

EE vv aa ll uu aa rr ee aa rr ii ss cc uu ll uu ii



71

colectarea şi drenarea acestora sub cota fundaţiei şi realizarea de epuismente

normale după caz;

- în zona analizată nu există riscul unor alunecări de teren;

- cutremurele în macrozona seismică 6 în care coeficientul de seismicitate este 0,08, iar perioada

de colţ de 0,7 sec nu pot afecta instalaţia cu urmări grave şi impact asupra mediului;

- procese vulcanice în zona luncii v. Zalăului sunt excluse;

riscuri tehnologice accidentale. În cazul scurgerilor accidentale se vor îndepărta sursele

de căldură şi aprindere şi se va asigura o ventilaţie adecvată pentru a preveni explozia.

Se vor folosi unelte care nu produc scântei. Se vor acoperi scurgerile mici cu materiale

absorbante (nisip, rumeguş). Se vor ridica diguri de pământ împrejurul suprafeţelor de

depozitare pentru a controla scurgerile sau împrăştierile. În cazul scurgerilor de

amploare se va constitui un dig de retenţie la distanţă.

Riscul datorat manipulării substanţelor chimice: benzine şi motorine. Utilizarea acestor

substanţe se va face controlat, măsurile adoptate în gestionarea acestora limitând riscul

la un nivel maxim admisibil.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la faza de autorizare a funcţionării investiţiei,

se va realiza plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale asupra apelor, care va fi

implementat atât pentru acţiuni de prevenire, cât şi în cazul producerii unui incident de poluare.

risc de incendiu. Pe amplasament, atât în spaţiile interioare cât şi în zonele din exterior

se dispun stingătoare de incendiu cu pulbere şi cu spumă chimică. Respectarea cu

stricteţe a măsurilor prevăzute, cum sunt: măsurile tehnologice adoptate pentru

exploatare în siguranţă, măsurile specifice pentru rezervoare şi pompe, măsurile

constructive privind preîntâmpinarea propagării incendiilor, precum şi prevederea unor

distanţe de siguranţă, asigură prevenirea şi reducerea posibilelor efecte negative ce pot

aparea în cazul unui eventual incendiu asupra vecinătăţilor şi personalului de operare,

inclusiv asupra personalului de intervenţii, la nivelul unui risc acceptabil.

arson - din grupa activităţilor antropice ce se vor desfăşura pe amplasamentul staţiei de

alimentare carburanţi şi pe incinta ce va fi amenajată de către SC EUROTRANS

UNIVERSAL SRL se disting: manevrarea, depozitarea, alimentarea şi colectarea

deşeurilor de produse petroliere şi preparate chimice care în anumite condiţii pot

reprezenta un risc de poluare în special pentru factorii de mediu aer, sol / subsol / apă

freatică, apă de suprafaţă; de asemenea, ţinând cont de prevederile Ordinului MAI nr.

234/2010, se evaluează riscul de arson - un incendiu provocat printr-o acţiune

intenţionată, în scopul de a distruge.

Riscul de arson determinat pe baza evaluării prezentată detaliat în Anexa 3 atinge nivelul-

limită acceptabil, având în vedere că riscul de arson R (ii) < 20 şi nivelul de protecţie împotriva

arsonului, P(ii) > 31. Astfel, manifestarea de incendii din acţiuni intenţionate pe amplasamentul

prezentei investiţii este puţin probabilă şi controlabilă.

În concluzie, factorii de mediu cu probabilitatea cea mai mare de impact în cazul apariţiei

unor factori de risc sunt: apa de suprafaţă evacuată la reţeaua publică de canalizare a mun.

Zalău, apa freatică din lunca v. Zalăului şi aerul atmosferic. Nu trebuie exclus factorul uman

(respectiv personalul deservent al benzinăriei) care în cazul unor accidente ce implică substanţe

chimice poate suferi urmări. Posibilele riscuri asupra factorilor de mediu, pe viitorul

amplasament al investiţiei sunt amintite cele mai importante:



72

defecţiuni apărute fie la sistemul de preepurare – sperator produse petroliere,

grăsimi, neetanşeităţi ale zonelor betonate ce ar putea duce la eliberarea în sol / subsol / freatic a

apelor uzate cu posibilă încărcare cu poluanţi poluatori.

O exploatare necorespunzătoare a sistemului divizor de preepurare, lipsa

monitorizării efluentului evacuat în reţeaua publică şi a freacticului, poate duce

la poluarea apei de suprafaţă şi freaticului cu substanţe chimice toxice pentru

organismele acvatice, putând crea efecte nefaste pe timp îndelungat

biodiversităţii acvatice.

în zonele de depozitare a substanţelor chimice, a combustibililor, a rezervorului

de ape reziduale de la spălătorie, prin nerespectarea fluxului de întreţinere,

intervenţii, prin manevrări neglijente, pot apărea scurgeri cu degradări ale

protecţiilor de beton (fisurări etc.) care să permită în anumite condiţii infiltrarea

în sol a variatelor substanţe cu caracter poluator.

Prin depozitarea necorespunzătoare a substanţelor chimice existente în stoc există riscul

unor accidente sau manevre greşite, neglijente, care ar duce la scurgerea substanţelor chimice

(cu reacţii violente şi emisii de poluanţi toxici) în atmosfera interioară a construcţiilor ce

pătrunde apoi în aerul atmosferic.

SURSĂ CALE RECEPTOR

apă reziduală - exfiltrare

- defecţiuni la sistemul de

canalizare

- solul; subsolul

- freaticul


nefuncţionarea sau disfuncţionalităţi

ale sistemului de preepurare a

apelor reziduale

Canalizare

publică

freatic

-Apa de suprafaţă a receptorilor

- Fauna acvatică

- Flora acvatică



73

Frazele de risc ale substanţelor chimice obţinute din petrol sunt:

o R 38 – Iritant pentru piele

o R 45 – poate cauza cancer

o R 48/20 – Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită

prin inhalare, în contact cu pielea sau prin înghiţire

o R 51/53 toxic pentru organismele acvatice

o R 65 – Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire

o R67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală

prin nerespectarea unui regim de lucru proiectat a unor instalaţii cu emisii în

aer, se pot ivi situaţii în care să se ajungă la evacuări de poluanţi în aer care să

depăşească limitele legal acceptate


degradări ale ambalajelor,

rezervoarelor, manevre

neglijente, accidente

involuntare asupra ambalajelor

scurgere pe sol

infiltrații

- sol

- personalul deservent


substanţe chimice

depozitate

necorespunzător

reziduu produs petrolier

- scurgeri - accidentale

manevre greşite

- deteriorare ambalaje

- aer interioar / exterior

- personalul deservent prin inhalare

sau contact direct


-emisii sub formă de vapori

ale substanţelor chimice

-lipsa unor sisteme de control

pentru evacuările în aer

coşurile de evacuare sau

gurile de exhaustare ale

aerului viciat din zona de

depozitare (rezervoare)

produc noxe pentru aer

- aer atmosferic

- sol (prin depunerea unor

poluanţi din aer)



74

Sintetic, sursele unor riscuri de poluare se prezintă gradual astfel:

PROBABILITATEA VALORI

CUANTIFICATE GRAVITATE

redusă 1 mică

medie 2 medie

mare 3 majoră

nivel 1 nivel 2 nivel 3 nivel 4 nivel 5 nivel 6 nivel 7

Nivel de risc (N) minim foarte mic mic mediu mare foarte

mare maxim

Nivel de securitate (S) maxim

foarte

mare mare mediu mic

foarte

mic minim

În concluzie, exprimarea evaluării riscurilor și caracterizarea acestora este prezentată în

tabelul centralizator:

Sursa riscului de poluare

Factor de

mediu posibil

afectat

Probabilitatea

producerii

Gravitatea

poluării

Nivelul de

risc (N)

Defecţiuni la sistemul de

canalizare, exfiltraţii la staţia

de neutralizare - denocivizare

Aer 0 0 foarte mic N0

Sol 1 mică mic N1

Subsol 2 medie mediu N 2

Freatic 2 medie mediu N 2

Apa de

suprafaţă 0 0 foarte mic N

Nefuncţionarea sau

exploatarea

necorespunzătoare a staţiei de

neutralizare - denocivizare

Aer 0 0 foarte mic N0

Sol 0 0 foarte mic N0

Subsol 0 0 foarte mic N0

Freatic 2 medie mediu N 2

Apa de

suprafaţă 3 mare mare N 3

Depozitarea

necorespunzătoare a

substanţelor chimice.

Scurgeri accidentale,

accidente involuntare,

manevrări neglijente, etc.

Aer 2 medie mediu N2

Sol 0 0 foarte mic N0


Freatic 0 0 foarte mic N0

Apa de

suprafaţă 0 0 foarte mic N0

Nefuncţionarea sistemelor de

exhaustare şi lipsa unor

instalaţii de reţinere şi

neutralizare a vaporilor cu

conţinut de poluanţi toxici

Aer 3 mare mare N 3

Sol 2 medie mediu N 2


Freatic 0 0 foarte mic N0

Apa de

suprafaţă 0 0 foarte mic N0

Personal

deservent 3 mare mare N 3



75

5 Descrierea măsurilor de protecţie a mediului

5.1 Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în faza organizare de şantier – execuţie lucrări

Impactul datorat lucrărilor de îndepărtare sol poate fi redus doar prin compactarea

materialului de sol, măsură care îngreunează ulterior îndepărtarea surplusului. Impactul este

minim deoarece s-au prevăzut excavaţii doar în zonele în care vor fi amplasate fundaţii.

Impactul produs de antrenarea pământului de către utilajele terasiere, în afara

amplasamentului, poate fi redus prin dispunerea unui furtun şi/sau a unei gropi de prespălare

înainte de ieşirea din zona de lucrări a tuturor utilajelor.

Referitor la încadrarea emisiilor din traficul rutier, legislaţia prevede următoarele:

emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin

condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie, operaţiune ce se efectuează

la înmatricularea pentru prima dată în ţară a autovehiculelor de producţie indigenă sau

importate, cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează

periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară;

pentru a nu se depăşi valorile reglementate la înregistrarea în circulaţie, este obligatorie

exploatarea corespunzătoare a mijloacelor auto utilizate pe durata execuţiei lucrărilor şi

inspecţia tehnică anuală.

Pentru reducerea impactului de zgomot şi vibraţii datorat utilajelor terasiere se prevede

dotarea cu antifoane a personalului care lucrează în apropierea utilajelor. Pentru reducerea

impactului în zonă, se poate încerca optimizarea timpului de realizare al investiţiei prin

scurtarea acestei etape de lucrări.

Pentru diminuarea impactului generat în timpul construcţiei se va urmări:

scurtarea duratei de execuţie a proiectului, pentru a diminua astfel durata de manifestare

a efectelor negative;

depozitarea materialelor de construcţie astfel încât să nu blocheze căile de acces;

să nu poată fi antrenate de vânt sau de apele pluviale;

optimizarea traseului utilajelor care transportă materiale de construcţie la amplasament

şi pe cele nerecuperabile la depozitul de deşeuri;

evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

folosirea unor utilaje adecvate şi silenţioase atât în faza de construcţie, cât şi de

exploatare a instalaţiei;

îndepărtarea de pe teren a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor;

După finalizarea investiţiei platforma şantierului se va reda la starea iniţială, utilajele vor fi

transporate la bazele firmelor executante, deşeurile rezultate vor fi gestionate conform legislaţiei

de mediu în vigoare.

În ceea ce privește poluarea fonică în timpul execuției lucrărilor, generate de sursele mobile

– utilaje de transport și utilajele de construcții terasiere, s-a determinat că poluarea medie

calculată pe baza estimărilor lucrărilor de execuție în zona obiectivului nu va depăși pragul de

75 db(A), nivel care reprezintă poluarea maxim admisă, Astfel, nu sunt considerate necesare

introducerea de măsuri suplimentare de eliminare / reducere a poluării, altele decât măsurile de

protecție individuală conform prevederilor de sănătate și securitate în muncă.



76

Măsuri de protecţie a muncii ce trebuiesc respectate la punerea în funcţiune şi în timpul

exploatării:

Toate lucrările prevăzute vor fi executate cu personal calificat corespunzător, care a

beneficiat de instructaj specific privind protecţia şi igiena muncii. La executarea lucrărilor de

instalaţii se vor respecta normativele specifice în vigoare:

- Ordin MLPAT nr. 9/1993 – Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii,

din care:

Volumul A – Norme generale commune lucrărilor de construcţii montaj şi instalaţii;

Volumul E – Lucrări de instalaţii;

Volumul F – Lucrări de instalaţii şi protecţie anticorozivă

- Normativ I 9 / 1994

- Norme specific de securitatea muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico – sanitare – cod

28.

Prevenirea şi intervenţia în caz de incendiu pentru construcţiile aflate pe amplasament se va

face de personal calificat care cunoaşte normele legale de intervenţie, comunicare şi

protocoalele judeţene aplicbile în astfel de situaţii de urgenţă.

Toate lucrările şi manevrele în instalaţiile electrice se vor executa de către personal calificat

în conformitate cu normativele:

- PE 118/92 ―Regulament general de manevre în instalaţiile electrice‖

- PE 119/90 ―Norme de protecţie a muncii pentru activităţi în instalaţii electrice‖

- PE 115/85 ―Regulament de exploatare a instalaţiilor auxiliare din staţii‖

- PE 116/94 ―Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice‖

Orice intervenţie la echipamentele electrice se va face numai după scurtcircuitarea şi

punerea la pământ a circuitelor electrice la care se execută lucrări de reparaţie. După verificarea

lipsei tensiunii se vor aplica plăci avertizoare conform NTS.

La darea în exploatare a instalaţiilor se vor efectua probele şi încercările prevăzute pentru

echipamentele electrice PE 116/94 şi NTE 002/03/00.

Măsuri de protecţie a muncii ce trebuiesc respectate la executarea lucrărilor.

- Ordinul nr. 734/2000 privitor la Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi

distribuţia energiei electrice;

- NSSM-TDEE 65/2002 ―Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Transportul şi

Distribuţia Energiei Electrice‖

- Instrucţiuni de tehnica securităţii muncii la lucrările de construcţii montaj în centralele

electrice;

Personalul care execută lucrările de montaj trebuie dotat cu scule în perfectă stare de

funcţionare, precum şi cu căşti şi materiale de protecţie adecvate procesului tehnologic pe care îl

execută.

Principalele măsuri de protecţie a muncii la lucrările de montaj sunt:

- scurtcircuitarea şi legarea la pământ a barelor conductoare în timpul montajului şi al

lucrărilor de revizie şi reparaţie pentru a se evita electrocutarea personalului;

- protecţia privind încărcarea, descărcarea şi manipularea echipamentelor şi a materialelor în

vecinătatea tensiunii;

- protecţia la utilizarea uneltelor acţionate electric;

- protecţia pentru lucrările de sudură;

- protecţia pentru lucrările la înălţime etc.;



77

LISTA cu echipamentul individual de protecţie pe durata executării lucrărilor în

instalaţiile electrice care nu prezintă risc fizic (zgomot) şi risc chimic

(conform cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de

protecţie, aprobat prin Ordinul 58/10.05.1991 al M.M.P.S. - Departamentul Protecţia Muncii)

Nr.

Crt.

Echipament

În timpul execuţiei

Pe perioada

exploatării

Pentru risc mecanic:

- Cască de protecţie

- Centură de siguranţă

- Încălţăminte de protecţie

- Vizieră de protecţie a feţei

- Mănuşi de protecţie (palmare)

- Vestă avertizoare reflectorizantă

- Cizme impermeabile la apă

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Pentru risc electric:

- Mănuşi electroizolante

- Cizme electroizolante

- Manşon pentru siguranţe MPR

- Salopete de protecţie din fibre

naturale

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Pentru risc termic:

- Pelerină impermeabilă cu glugă

- Costum de protecţie termoizolant

- Încălţăminte de protecţie

termoizolantă

- Căciulă cu apărători pentru urechi

- Mănuşi de protecţie termoizolante

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

Da

5.2 Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în faza de exploatare a investiţiei

Prezenta investiţie prevede realizarea şi exploatarea unei staţii de alimentare cu carburanţi,

având depozitele subterane şi următoarele componente, conform cu NP 004/2005:

- depozitul de carburanţi, cu 5 rezervoare îngropate,

- cu gurile de descărcare montate grupat într-un cămin;

- peronul pompelor de distribuţie a carburanţilor şi copertina aferentă;

- cabina staţiei;

- separatorul de hidrocarburi;

- drumuri de acces şi spaţii de parcare pentru autoturisme şi autovehicule mari;

- sisteme de utilităţi.

- spălătorie auto TIR;

- magazin de piese auto, lubrifianţi şi/sau de produse alimentare şi

- magazin de mărfuri nealimentare;

- atelier service auto;

- amenajare pentru schimb ulei;



78

- punct de alimentaţie publică, bar, fast food sau restaurant;

Investiţia va completa zona existent pe care se află construită o pensiune agro-turistică,

oferind astfel spaţii de cazare, motel, hotel.

În timpul exploatării, sursele de zgomot din zona încetează, rămânând zgomotul produs

strict datorită traficului auto, pompele fiind montate in cladiri. Astfel, cele mai semnificative

surse de zgomot vor fi instalaţiile din dotare – pompele de alimentare, cu un nivel maxim de 90

dB(A).

Sursele de zgomot și vibrații în sistemul tehnologic proiectat sunt pompele folosite pentru

spălătoria auto. Electropompele moderne prevăzute montate în instalatia de spălătorie sunt

pompe silentioase, fiind montate subteran și acoperite cu plăci din beton masiv cu grosimi de 30

cm diminueaza propagarea zgomotului.

Pe linga aceste certitudini, locuințele cele mai apropiate se situaza la peste 800 m distanță de

amplasament, astfel că zgomotele produse de pompe nu se mai percep.

Mod de valorificare şi eliminare a deşeurilor

Nr.

crt. Tip deşeu Modul de valorificare şi eliminare

1.

Deşeuri de produse petroliere

lichide de la separatorul de

produse petroliere

Se colectează în containere şi se predau la firme

specializate pt. eliminarea deşeurilor periculoase pe

bază de contract

2.

Nămoluri cu conţinut de

substanţe periculoase provenite

din alte procedee de epurare a

apelor reziduale industriale

3.

Deşeuri petroliere

(şlamuri solide şi semisolide din

rezervoare)

4. Deşeuri menajere

Se colectează în pubele şi se transportă de către firmă

de salubritate la rampa de deşeuri menajere autorizată

pe bază de contract

5. Uleiuri uzate

Se colectează în recipienţi metalici etanşi şi se predau

furnizorilor sau la firme specializate pt. eliminarea

deşeurilor periculoase pe bază de contract

6. Hârtie, carton Se colectează şi se valorifică prin societăţi comerciale

autorizate pe bază de contract

7.

Amestecuri de grăsimi şi uleiuri

de la separarea amestecurilor

apă/ulei din sectorul uleiurilor şi

grăsimilor comestibile

Se colectează în recipientul separatorului care se

vidanjează pe bază de contract de către compania

locală de utilităţi publice apă-canal

8. Materiale de construcţii diverse Se valorifică prin terţi sau se transportă la rampă de

deşeuri menajere autorizată

9. Sol excavat Rampa de deseuri menajere autorizată



79

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu APĂ

- reţele de canalizare etanşe, amplasate corespunzător în sol sub cota de îngheţ, cu

o pantă corespunzătoare, după caz; prin realizarea colectării apelor uzate se va

reduce impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

- decantorul - separator de produse petroliere, va asigura gradul de preepurare

necesar pentru descărcarea apelor pluviale potenţial contaminate preepurate în

canalizarea municipală, în condiţii de calitate conforme cu Normativul NTPA

002/2005, care stabileşte condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţele de

canalizare orăşenească;

- gura de descărcare în rigolele perimetrale în scopul prevenirii afectării malurilor,

după caz;

Pentru prevenirea poluărilor accidentale în caz de avariere a decantorului - separator de

produse petroliere, înainte de punerea în funcţiune a acesteia, se va întocmi un plan şi o

procedură de acţiune pentru prevenirea şi limitarea poluării accidentale. Angajatul care observă

fenomenul anunţă imediat conducerea firmei şi autorităţile responsabile de mediu. Se va trece

imediat la măsurile şi acţiunile necesare eliminării cauzelor care au provocat poluarea, în

vederea diminuării efectelor poluării, informându-se totodată în mod continuu/periodic

autoritatea de gospodărire a apelor şi autoritatea de protecţia mediului asupra desfăşurării

lucrărilor de sistare a poluării accidentale (se vor elimina cauzele care au provocat poluarea, vor

fi limitate şi reduse suprafeţele de răspândire a substanţelor poluante, se vor colecta, transporta

şi depozita temporar în condiţii de siguranţă, în spaţii speciale materialele absorbante

contaminate, substanţele poluante în vederea eliminării ecologice).

Funcţionarea separatorului de produse petroliere se va realiza în conformitate cu planul de

măsuri de întreţinere şi curăţire periodică, care va fi respectat de personalul de deservire care

urmăreşte permanent prin vizualizare/observare modul de exploatare al separatorului.

Acelaşi regim de funcţionare, întreţinere se aplică şi separatorului de grăsimi.

Pentru reducerea impactului datorat consumului de apă, spălătoria auto va fi deservită de un

sistem de pompe şi rezervoare pentru realizarea condiţiilor tehnice de funcţionare sub presiune

şi pentru recuperarea şi tratarea apelor uzate în scopul reutilizării acestora, până la 10 cilcuri de

spălare. Sistemul de spălătorie proiectat funcţionează cu o 2 bazine tampon – 1 pentru apa

murdară şi celălalt pentru apa de spălare. Pentru reutilizarea apei, circuitul apei murdare

colectată în başa spălătoriei, alimentează rezervorul de apă murdară şi traversează procesul de

tratare prin separatorul de produse petroliere. Apa tratată cu un aport de apă din reţea este

tranzitată în bazinul de apă de spălare de unde cu ajutorul unor pompe submersibile reintră în

fluxul de spălare. Acest ciclu poate fi reluat de 10 ori până când apa trebuie complet schimbată

din rezervorul de spălare. În acest mod, procesul de spălare este eficientizat, permiţând o

reciclare a resurselor de apă industrială, reducând la minim încărcările în poluanţi ale apelor ce

vor fi deversate în reţeaua de canalizare municipală.

Activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului ―Staţie de alimentare carburanţi‖ , în

urma cărora vor rezulta ape uzate nu vor genera o încărcare semnificativă cu poluanţi a

efluentului general al staţiei de carburanţi, rezultând un impact redus asupra factorului de mediu

APĂ, aşa încât, măsurile stabilite şi adoptate pentru reducerea posibilităţilor poluării factorului

de mediu apă cu poluanţi rezultaţi, vor conduce atât la prevenirea, cât şi la controlul poluării.



80

Măsuri tehnice de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

Proiectul tehnic al instalaţiilor de mediu prevede dispunerea a:

- 1 separator hidrocarburi (produse petroliere)

- 1 separator grăsimi

Cele 2 separatoare sunt dispuse pe sistemul interior de canalizare tip divizor – a se vedea

Planşa 3 - şi sunt alese pentru a îndeplini obiectivul diminuării încărcărilor asupra apelor uzate

deversate în canalizarea publică, provenite de pe amplasamentul şi din activităţile SC EURO

TRANSUNIVERSAL SRL.

Separatorul de hidrocarburi va realiza preepurarea apelor infestate cu hidrocarburi provenite

de la produse petroliere si uleiuri minerale, colectate de pe platformele betonate, atât ape

industriale cât şi meteorice – staţie carburanţi, zonă puncte încărcare-descărcare produse

petroliere, zonă parking, din zona de stocare a combustibilului prin intermediul rigolelor

drenante şi de la spălătorie. Principiul constructiv este prezentat în secţiunea cuprinsă în Planşa

5.

Înainte de deversarea apei impurificate in sistemul de canalizare, este necesară separarea

poluanţilor, pentru evitarea:

- Afectării pe termen lung a calităţii apelor în aval de folosinţă;

- Afectării solului local - prin exfiltraţiile sistemului de canalizare;

- Infestării reţelei de canalizare municipală;

- Pericolului de explozii in zonele din sistemul de canalizare unde nu exista aer.

Principiul de funcţionare: separatorul dispune de o zonă de separare alaturi de zona de

colectare uleiuri, functionand prin diferenta de densitate dintre apa si hidrocarburi.

Hidrocarburile sunt lichide, dar mai usoare ca apa si datorita acestui fapt urca la suprafata fiind

captate într-o camera de retentie. Hidrocarburile sunt fluide mai usoare ca apa, drept pentru care

urca la suprafata fiind captate într-o cameră de retenţie. Pentru a a impiedica orice scurgere

accidentala a hidrocarburilor din separator in sistemul de canalizare, separatorul de hidrocarburi

este dotat cu un obturator automat cu flotor reglabil. Separatorul de hidrocarburi este prevăzut şi

cu un decantor suplimentar pentru noroi.

Ţinând cont de necesităţile sistemului interior de canalizare şi de condiţiile NTPA 002, s-a

ales şi dimensionat un separator de hidrocarburi de clasa 1 care are randamentul teoretic pentru

concentraţia reziduală maximă de hidrocarburi a efluentului de < 5mg hidrocarburi / 1 litru ape

tratate, în conformitate cu SR EN 858 – 1, având un volum util al decantorului de nămol de 150

m3. Separatorul poate prelua un debit nminal de 18 l/s. Acesta va fi montat acoperit în zona

spălătoriei auto, contribuind la tratarea şi recircularea apei de spălare.

Separatorul de grăsimi

Separatorul de grăsimi este un dispozitiv de tratare a apelor reziduale cu concentraţie

ridicată de grasimi şi particule grele, provenite de regula de la instalatii civile şi industriale

(apele rezultate de la bucatarii, cantine, unităţi de alimentatie publica, restaurante, fast-food-uri),

ce reţine grăsimile şi previne depunerea lor pe conductele de canalizare. Separarea grăsimilor de

natură vegetală sau animală din apă trebuie trebuie făcută înainte de evacuarea în sistemele de

canalizare (maxim 20 mg/l la intrarea in canalizare conform Normativului NTPA 002), altfel

grăsimile depunându-se pe pereţii conductelor, diminuându-se astfel scurgerea, şi putând duce

în timp la o colmatarea sistemului. Separatorul de grasimi retine grasimile animale si vegetale,

neemulsionate, care vin din apele reziduale ale instalaţiilor civile şi industriale din industria



81

alimentară (inclusiv servicii alimentaţie publică), asigurând îndepărtarea componentei organice

a nămolului şi îndepărtarea materilor sedimentabile.

Instalaţia de scurgere a apelor reziduale cu prezenţă de grăsimi este separată de cea a apei

menajere negre (fecaloid - menajere) şi nu va mai fi nevoie de o tratare biologică ulterioară,

astfel că apele rezultate ar putea fi deversate direct în sol.

Construcţia tehnică a separatorului este prezentată în secţiunea de pe Planşa 6 - o construcţie

de tip clasic împărţită în două compartimente în care în primul compartiment are loc decantarea

suspensiilor grosiere iar in al doilea compartiment are loc separarea fazei lichide respectiv a

grasimilor fata de faza apoasa (apa uzată). Această construcţie permite separarea eficientă a

grăsimilor prin dimensionarea separatorului avand la baza criterii hidraulice specifice, realizand

o eficienta sporita, fapt mai greu de realizat in cazul altor tipuri constructive deoarece in

practica se utilizeaza tot mai mult detergenti care ingreuneaza separarea grasimilor din apa.

Separatorul de grăsimi are încorporat un decantor suplimentar care reţine materiile solide

conţinute în apele uzate, acestea fiind captate în partea superioară a aparatului. Separatorul va

trebui sa aibă un volum suficient de mare care să permită răcirea apelor uzate şi a efluenţilor

care provin de la bucatarie in scopul facilitarii separării grăsimilor. Timpul de retenţie al apei in

acest separator este mai mare decat in cazul altor tipuri constructive, procesul bazându-se pe

diferenta de densitate dintre apă şi materiile grase acest lucru ajutand la o eventuala epurare

biologica ulterioara. Pentru a impiedica evacuarea accidenatala a grasimilor, separatorul este

prevazut cu un dispozitiv de protectie montat pe gura de ieşire.

Separatorul de grăsimi ales este dimensionat pentru un debit nominal de 1,2 l/s ce

corespunde unui volum comercial de 400 porţii pregătite, având volumul util al decantorului de

7 m3. Construcţia este conformă cu norma europeană EN 1825 / DIN 4040.

Principul de funcţionare: Apele uzate incarcate cu diverşi poluanti si cu grasimi (uleiuri

utilizate in prepararea hranei, etc) patrund in primul compartiment unde are loc linistirea apei si

decantarea suspensiilor grosiere prin intermediul unui dispozitiv de disipare a energiei montat la

gura de intrare. In faza a doua apele patrund in compartimentul principal al separatorului

calculat in asa mod incat sa ofere timpul necesar separarii particulelor uleioase din apa uzata,

separare care se produce in partea superioara a instalatiei. Acest strat nu poate parasii

separatorul de grasimi doarece pe conducta de iesire este montat un dispozitiv de protectie.

Apele parasesc separatorul de grasimi prin orificiul de iesire, fiind deversate în reţeaua publică

de canalizare. Atât suspensiile decantate in partea inferioara a primului compartiment cat si

pelicula de grăsimi separate trebuiesc evacuate prin vidanjare periodică.

Nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului asupra apelor, întrucât

acesta este redus în limita unui risc acceptabil.

Măsuri tehnice în activitatea de comercializare a carburanţilor şi produselor pe bază de

petrol

Benzina comercializată va respecta prevederile legislaţiei române – HG 689/2004, Anexa 3

ce transpune Directiva Europeană 2003/17/CE, astfel că nici un produs nu va conţine plumb, iar

conţinutul maxim de sulf va fi de 10 mg/kg. Certificatul de calitate al produselor comercializate

va fi în conformitate cu standardul SR EN 228:2008.

Motorina va avea un conţinut maxim de sulf de 10 mg/kg, va respecta compoziţia impusă

prin Anexa 5 a HG 689/2004 şi va dispune de certificat de calitate în conformitate cu SR EN

590:2002.

Comercializarea de uleiuri şi lubrifianţi va fi realizată în condiţiile respectării HG nr.

235/2007, aşa încât se va asigura:



82

- colectarea separată a uleiului uzat pentru tipurile de uleiuri comercializate, în conformitate cu

Anexa 1 a actului normativ sus-menţionat;

- preluarea uleiului uzat şi de la persoanele fizice în condiţiile legal prevăzute;

Sistemul de manipulare şi colectare a uleiurilor uzate va fi integrat cu sistemul de colectare a

scurgerilor de produse petroliere aşa încât să nu existe riscul contaminării apelor sau a solului

cu substanţe sau preparate periculoase.

Codificarea deşeului de ulei uzat va respecta prevederile înscrise pe ambalajele produselor

comercializate şi nu se va admite amestecarea acestui ulei cu solvenţi, lichid de frână şi lichid

de răcire.

Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu AER Pentru a respecta legislaţia de mediu din domeniu şi a asigura protecţia sănătăţii umane la

finalizarea investiţiei sunt prevăzute măsuri cu caracter tehnic, impuse încă din faza de

proiectare:

rezervorul de benzină este bine etanşat şi dotate cu sisteme de recuperare vapori de

hidrocarburi în timpul desfăşurării activităţii de descărcare benzină din autocisterne în

rezervor;

pompele de distribuţie benzine sunt prevăzute cu sisteme de captare şi recuperare a

vaporilor degajaţi;

căminul gurilor de descărcare benzină este prevăzut cu gură pentru recuperarea vaporilor

care se conectează la cisterna de aprovizionare carburanţi(benzină). În acest mod se

realizează egalizarea de presiune şi trec în autocisterna de aprovizionare, eliminându-se

posibilitatea evacuării lor în atmosferă.

Încadrarea în nivelul concentraţiilor maxim admisibile pentru poluanţii specifici este

asigurată de măsurile mai sus menţionate, fapt pentru care poluarea se va încadra în domeniul

nesemnificativ, fiind respectate toate prevederile şi cerinţele legislaţiei comunitare transpuse.

Măsuri tehnice de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

Instalaţiile tehnologice, echipamentele şi dotările minim necesare pentru funcţionarea staţiei

de alimentare cu carburanţi care au fost proiectate respectă prevederile indicativului NP 004-

2005. Detaliile proiectate sunt prezentate în Planşele 10 – A, B, C, D, E.

Scopul şi utilizarea instalaţiilor tehnologice şi a anexelor proiectate este de a se asigura:

- depozitarea si livrarea carburanţilor în deplină siguranţă;

- menţinerea caracteristicilor fizico-chimice ale carburanţilor depozitaţi,

- urmărirea şi controlul parametrilor privind calitatea carburanţilor;

- exploatarea instalaţiilor în condiţii de siguranţă pentru personal, utilizatori şi pentru mediu;

- un grad redus de poluare al mediului înconjurător;

- prevenirea si stingerea incendiilor,

Utilajele, echipamentele şi sistemele din dotarea benzinăriei sunt adecvate tipului

carburanţilor distribuiţi, sunt omologate, certificate şi după caz vor fi agrementate potrivit

cerinţelor reglementărilor în vigoare.

Organizarea şi zonarea funcţională în cadrul benzinăriei asigură separarea fluxurilor

autovehiculelor intrate la alimentare faţă de fluxurile pentru alte funcţiuni auxiliare din incinta

(spălătorie, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, etc) şi cuprinde – Planşa 3:

a) zona de distribuţie a carburanţilor care cuprinde peronul pompelor de livrare a

carburanţilor şi copertina;

b) zona de depozitare carburanţi care cuprinde rezervoarele de carburanţi;



83

c) zona de descărcare a carburanţilor care cuprinde locul de staţionare al autocisternei,

căminul gurilor de descărcare şi după caz pompa de transvazare;

d) zona separatorului de hidrocarburi amplasat în zona spălătoriei, distinct faţă de benzinărie,

la distanţa de siguranţă faţă de alte obiecte din incintă.

e) zona de utilităţi şi construcţii anexe (cabina staţiei, încăperi pentru grup electrogen,

centrală termică sau agregat aer condiţionat, tablou electric, posttrafo);

f) zona construcţiilor auxiliare (atelier de montaj, întreţinere, service, puncte de alimentaţie

publică si de cazare, spălătorie auto etc).

Distanţele de siguranţă dintre obiectele staţiei de alimentare cu carburanţi, având depozite

subterane, respectă cadrul normativ în vigoare, astfel (NP 004/2005):

OBIECTUL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 Căminul gurilor de descărcare carburanţi

N 5 8 8 8 15 10 5 N 5

2 Rezervoare cu pereţi dubli amplasate subteran N

N 4,5 3 4,5 8 10 N N 5

3 Pompe de livrare carburanţi cu recuperare vapori 5 N

4,5 3 4,5 8 10 N N 5

4 Cabină staţie 8 4.5 4.5

N N N N N 2 5

5 Spălătorie auto 8 3 3 N

N N N N 2 5

6 Magazin, punct de alimentaţie publică parte componentă a

cabinei staţiei 8 4.5 4.5 N N

N N N 2 8

7 Spaţii de cazare, construcţii de alimentaţie publică 15 8 8 N N N

N N 3 10

8 Post trafo, staţie conexiuni de tip interior 10 10 10 N N N N

N 10 10

9 Limita de proprietate 5 N N N N N N N

23 5

10 Blocul gurilor de aerisire cu sistem recuperare vapori N N N 2 2 2 3 10 2

5

11 Separatoare de hidrocarburi 5 5 5 5 5 8 10 10 5

N - distanţe nenormate, după caz cu respectarea reglementărilor specifice.

Depozitele de carburanţi (rezervoarele) sunt prevăzute a fi amplasate astfel încât traseele de

conducte între rezervoare şi gurile de descărcare, între rezervoare şi pompele de vehiculare

respectiv de distribuţie, precum şi între rezervoare şi gurile de respiraţie, să fie cât mai scurte şi

directe, fiind amplasate la distanţe de minim 0,8 m între ele, într-o cuvă de beton având cota

radierului la -5 m faţă de cota 0, umplută cu pământ sau nisip, respectând prevederile STAS

7335 şi STAS 10702.

Rezervoarele de carburanţi subterane, care au partea superioară la minimum 0,5 m sub

nivelui terenului, nu necesită instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului, acestea urmând să fie

legate la pământ conform normativului I 20, în mod direct, fără piesă de separaţie. Pentru

măsurarea prizei de pământ, în interiorul căminului de vizitare a rezervorului se prevede un

punct de măsură cu şurub din material antiscântei.

Distanţa dintre rezervoare asigură accesul pentru personalul de intervenţie. S-au ales

rezervoare subterane cu pereţi dubli.

Echiparea rezervoarelor cu pereţi dublii prsupune existenţa:

- indicatorului automat de măsurare a nivelului cu transmisie la sistemul managerial, cu

semnalizări şi avertizări specifice (nivel superior, nivel interfaţă carburant-apa, nivel minim

etc.);

- sistemului de măsură a temperaturii cu transmisie la sistemul managerial;

- senzorului pentru depistarea pierderilor de carburant montat în spaţiul dintre cei doi pereţi

metalici;



84

- senzorului pentru scurgerile de carburanţi sau infiltraţii de apă, după caz, în căminele de acces

ale rezervoarelor.

În căminele de vizitare ale rezervoarelor amplasate în carosabil se recomandă montarea unui

senzor pentru sesizarea scurgerilor accidentale de produse sau infiltraţii de apă. De asemenea,

pentru monitorizarea de mediu a calităţii freaticului, sunt prevăzute determinări specifice prin

prelevarea de probe de apă de la forajul de hidroobservaţie.

Gurile de aerisire se echipează obligatoriu cu opritor de flacără.

Zona pentru descărcarea carburanţilor se dispune astfel încât să nu se stânjenească circulaţia

autovehiculelor la celelalte obiecte din incinta staţiei de distribuţie, fiind dimensionată astfel

încât să permită accesul, manevrele şi staţionarea autocisternelor de transport carburanţi. Este

delimitată de restul staţiei de distribuţie prin marcaje realizate pe stratul de uzură al

carosabilului. Platforma pentru staţionarea autocisternei pe timpul descărcării carburanţilor

trebuie sa fie orizontală sau cu o pantă de maximum 5%o, asigurând descărcarea completă a

produselor prin cădere liberă sau pompare.

Conform schemei reţelelor interioare de canalizare, zona de descărcare carburanţi se

amenajează cu rigole de colectare a scurgerilor accidentale de carburanţi – secţiunea rigolelor

este prezentată pe Planşa 7, legate prin cămin cu închidere hidraulică la sistemul de evacuare

spre separatorul de hidrocarburi.

Alegerea soluţiei pentru descărcarea carburanţilor ţine cont de tipul rezervoarelor, modul de

organizare al staţiei şi obiectele din incintă. Gurile de descărcare sunt amplasate distinct, în

cămine, într-o zonă liberă, la distanţa de siguranţă faţă de celelalte obiecte ale staţiei.

Descărcarea carburanţilor se realizează prin utilizarea electropompelor de tip centrifugal, ce

asigură o viteză de curgere de maximum 2 m/sec.

Punctul de descărcare a carburanţilor se dispune, astfel încât autocisterna să fie în întregime

pe amplasament şi aceasta să poată ieşi uşor în drumul principal fără manevre suplimentare.

La cisternele auto de transport produse petroliere, înaintea începerii descărcării, se va cupla

obligatoriu furtunul flexibil pentru recuperarea de vapori şi sistemul de captare şi scurgere la

pământ a electricităţii statice.

Reţele de instalaţii tehnologice

Traseele de conducte tehnologice a depozitelor de carburanţi şi a zonelor cu pericol de

explozie din incinta benzinăriei nu sunt traversate de reţele de apă, gaze, electrice, încălzire,

canalizări, altele decât cele proprii staţiei. Sistemul de canalizare include conductele de

colectare a apelor poluate cu hidrocarburi din zona gurilor de descărcare şi a pompelor de

combustibil drenate prin rigole.

Conductele tehnologice pentru vehicularea carburanţilor benzinăriei se realizează din oţel

(ţeava trasă), din poliester armat cu fibra de sticlă, din polietilenă stratificată sau din alte

produse omologate certificate şi după caz agrementate pentru transportul produselor petroliere

capabile să asigure scurgerea electricităţii statice formate în timpul exploatării. Elementele de

racord, fitinguri, etc. trebuie să fie compatibile cu conducta utilizată. Elementele sunt însoţite de

certificat de calitate, de documentele de omologare şi de certificatele de garanţie în conformitate

cu legislaţia în vigoare.

Conductele de descărcare a carburanţilor în rezervoare şi de alimentare a pompelor de

distribuţie vor fi individuale pentru fiecare rezervor, pe trasee ferite de lovituri sau deteriorări,

protejate şi marcate corespunzător reglementărilor. Colectoarele comune se pot utiliza numai

pentru conductele în care se vehiculează acelaşi tip de carburant.

Traseul conductelor trebuie să asigure drumul cel mai scurt între punctul iniţial şi cel final,

cu un număr minim de coturi în plan vertical şi orizontal. Alegerea traseelor de conducte şi a



85

înălţimilor de aspiraţie a pompelor de carburanţi se face ţinând cont de recomandările

producătorului si fişele tehnice ale echipamentelor.

Toate racordurile pentru conducte se montează pe capacul gurii comune de vizitare a

rezervoarelor.

Conductele de încărcare, de tragere şi de aerisire vor avea panta descrescătoare spre

rezervor. În vederea evitării îngheţului produselor vehiculate prin conducte, trebuie luate

următoarele măsuri:

- asigurarea unei pante de scurgere spre rezervor;

- montarea îngropată sub adâncimea de îngheţ;

- montarea în canale sub adâncimea de îngheţ.

Înălţimea conductelor de aerisire a rezervoarelor subterane trebuie să fie de minimum 4,0 m

deasupra nivelului solului.

Toate conductele metalice, atât subterane cât şi supraterane, se vopsesc sau se protejează cu

materiale speciale împotriva coroziunii.

Premergător intrării în exploatare traseele de conducte se supun testelor de presiune

hidraulică, în vederea verificării rezistenţei si etanşeităţii

Pompele de distribuţie a carburanţilor sunt în construcţie "EX", asigurând livrarea

produselor către clienţi în condiţii de siguranţă, având montat în caseta pompelor un senzor de

scurgere a carburanţilor. Pompele de distribuţie a carburanţilor de tip multiprodus cu

recuperarea vaporilor, având mai multe furtunuri flexibile, antistatizate, cu lungime max.de 3,50

m pe ambele părţi, sunt prevăzute cu:

- sistem de oprire automată la atingerea nivelului maxim în rezervorul autovehicolelor;

- oprire automată la sesizarea unor defecţiuni sau lipsa produs în rezervorul din care se aspiră.

Furtunul pompei dispune de sistem de siguranţă în caz de smulgere accidentală.

Este prevăzută amplasarea separat a unei pompe cu debit mare cu un singur furtun pentru

alimentarea autovehiculelor de mare tonaj cu motorină, cu fluxuri de circulaţie distincte faţă de

celelalte pompe din staţie.

Pompele de distribuţie a carburanţilor sunt echipate cu sistem local de afişare, mecanic sau

electronic, care indică preţul/ litru, cantitatea livrată şi valoarea totală a produsului vândut,

precum şi cu sistem de transmitere la distanţă a datelor înregistrate, în sistemul managerial al

staţiei.

Lăţimea minimă de siguranţă între două peroane pe care sunt amplasate pompe de

distribuţie a carburanţilor trebuie să asigure:

- accesul simultan a două autovehicule la pompele multiprodus cu furtun pe ambele părţi;

- accesul unui autovehicul la pompele uniprodus sau pentru cele cu livrare pe o singură parte.

Nişa în care este amplasată pompa de distribuţie a carburanţilor se echipează cu senzor

pentru măsurarea concentraţiilor explozive.

Echiparea şi dotarea staţiei de distribuţie carburanţi cu instalaţii şi mijloace de prevenire

şi stingere a incendiilor

Pentru prevenirea incendiilor şi exploziilor, precum şi pentru limitarea propagării focului, în

proiecte trebuie precizate zonele de mediu cu pericol de explozie, precum şi extinderile acestor

zone, asigurându-se măsuri de protecţie corespunzătoare pericolului. Zonele de mediu cu pericol

de explozie sunt stabilite pentru condiţii normale de funcţionare a utilajelor si echipamentelor

tehnologice specifice staţiei de distribuţie carburanţi şi sunt indicate în Zonarea Ex – Planşa 9.

Este prevăzută executarea instalaţiei de hidranţi exteriori cu debit minim 5 l/sec.,

asigurându-se minim un hidrant exterior dispus la max. 120 m faţă de obiectele incintei staţiei şi



86

dotarea cu accesorii necesare de trecere a apei (hidrant portativ, furtunuri tip "C", ţevi de

refulare, chei etc.) conform reglementărilor tehnice de specialitate.

Dotarea staţiei de distribuţie a carburanţilor cu mijloace de intervenţie este stabilită pentru a

asigura intervenţie în funcţie de capacitatea totală de depozitare în rezervoarele subterane - 180

m3, prevăzându-se:

- trei stingătoare transportabile, din care două cu spumă sau echivalent şi unul cu pulbere;

- patru stingătoare portative cu spumă sau echivalent şi patru cu pulbere pentru staţia de

distribuţie carburanţi dotate cu una sau două pompe, la care se vor adaugă câte o pereche de

stingătoare portative pentru fiecare pompă prevăzută suplimentar.

Stingătoarele vor avea următoarele capacităţi:

- stingătoare transportabile cu spumă - minimum 90 kg/buc;

- stingătoare transportabile cu pulbere - minimum 125 kg/buc;

- stingătoare portative cu spumă - 6-5-9 kg/buc;

- stingătoare portative cu pulberi - minimum 6 kg/buc.

Prevenirea şi stingerea incendiilor

Organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se

realizează în concordanţă cu cerinţele de siguranţă la foc prevăzute în dispoziţiile generale DG

PSI-001, DG PSI-002 şi DG PSI 005 aprobate cu ordinele MI nr. 1023, 1080/1999 şi 138/2001.

Perimetrul staţiei se delimitează de restul zonei de amplasare prin marcaje şi amenajări.

Accesul şi fluxurile de circulaţie interioare se marchează pe carosabil sau se delimitează prin

borduri sau spaţii verzi. Accesul, circulaţiile interioare, ieşirile din staţie precum şi circulaţiile

de racord din drumurile publice trebuie bine întreţinute, curăţate şi eliberate de orice obstacole

care ar putea împiedica accesul forţelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

În perimetrul staţiei şi în zona de acces se plantează indicatoare de restricţie şi avertizare

privind cel puţin: viteza maximă admisă care nu trebuie să depăşească 10 Km/h; interzicerea

fumatului şi utilizării surselor de foc deschis; locurile în care autovehiculele pot staţiona; sensul

fluxurilor de circulaţie; închiderea aparatelor de telefonie mobilă.

Incinta staţiei trebuie iluminată corespunzător în timpul nopţii.

Este strict interzisă utilizarea surselor de iluminat cu flacăra deschisă şi a lămpilor portabile

neprotejate corespunzător mediilor cu pericol de explozie.

Folosirea focului deschis în afara locurilor special amenajate şi destinate acestui scop este

interzisă.

Lucrările de sudură, tăiere, lipire şi alte operaţiuni care prezintă pericol de incendiu la

utilaje, echipamente sau conducte se execută cu luarea măsurilor prevăzute în prezentul

normativ, pe baza permisului de lucru cu foc (mode! anexa 4).

În locurile de muncă cu pericol de explozie se interzice folosirea sculelor şi dispozitivelor

care pot produce scântei prin frecare sau lovire. Se admit scule şi dispozitive confecţionate din

materiale neferoase sau special protejate, marcate în acest scop de furnizor.

Săpăturile în incinta staţiei se execută numai pe baza unui permis de săpături întocmit

conform modelului din anexa 3 eliberat de şeful staţiei, după caz.

Lucrările de întreţinere, verificare şi de înlocuire a motoarelor, aparatelor, cablurilor

electrice şi corpurilor de iluminat protejate împotriva exploziilor se execută numai de către

personal autorizat pentru instalaţii în mediu "Ex".

Verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice pentru medii normale cu tensiuni

până la 1000 V.c.a. din dotarea construcţiilor se realizează potrivit prevederilor normativului I

7.

http://freelex.wolterskluwer.ro/00033244.htm

http://freelex.wolterskluwer.ro/00051295.htm



87

Verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului şi cele de

punere la pământ se realizează potrivit prevederilor normativului I 20.

Toate mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie menţinute în perfectă stare de

funcţionare şi verificate conform reglementărilor în vigoare.

Personalul de exploatare trebuie să cunoască bine staţia şi modul de intervenţie în caz de

incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi a altor mijloace de stingere a

incendiilor. Personalul de exploatare se admite la muncă numai după efectuarea instruirii şi

verificării însuşirii cunoştinţelor de prevenire şi stingere a incendiilor generale şi specifice

locului de muncă.

Darea în exploatare a staţiei de distribuţie carburanţi se face numai după obţinerea

autorizaţiei de funcţionare.

Rezervoarele de stocare carburanţi se alimentează din autocisterne speciale, care corespund

cerinţelor privind transportul mărfurilor periculoase pe drumurile publice (ADR), sunt dotate şi

echipate pentru acest scop. Descărcarea produselor petroliere din autocisternă în rezervoarele

subterane se face gravitaţional sau cu pompa de pe autocisternă prin contorizarea livrării.

Pregătirea în vederea descărcării carburanţilor în rezervoare constă în:

- parcarea autocisternei în dreptul gurilor de descărcare, în paralel, cu oprirea circulaţiei în zona;

- blocarea autocisternei prin frâna de mână şi saboţi şi legarea autocisternei la pământ;

- oprirea livrării produselor la pompele care trag (aspiră) din rezervoarele în care se descarcă;

- măsurarea nivelului combustibilului din rezervor, stabilindu-se volumul gol al acestuia în

vederea determinării cantităţii exacte ce trebuie descărcată;

- recepţionarea de către gestionar a produselor petroliere aprovizionate - cantitatea şi calitatea

acestora să corespundă cu cele din documentele de livrare;

- verificarea densităţii şi aspectului produselor din autocisternă;

- cuplarea furtunului de recuperare vapori (dacă cisterna este echipată) urmată de cuplarea

furtunului de descărcare la gura respectivă;

- verificarea cuplării corecte a furtunelor în vederea evitării deversării produselor;

- deschiderea de către conducătorul auto a robinetelor în vederea descărcării produsului si

recuperării vaporilor.

Viteza de încărcare a rezervorului (până când nivelul în rezervor ajunge la 200 mm) va fi de

max.25 m3/h şi de max.48 m

3/h pentru restul perioadei de umplere. Practica recomandată API-

1.004, ediţia a 7-a, noiembrie 1988 stipulează încărcarea pe la partea inferioară şi recuperarea

vaporilor pentru autovehiculele cu cisternă MC-306 (Secţiunea 4.1.1.2 - Dispozitiv de cuplare

pentru recuperare vapori).

Instalaţiile de încărcare a combustibilului şi de colectare a vaporilor de pe braţul articulat,

localizate numai pe o singură parte a vehiculului, trebuie să se bazeze pe următoarele

caracteristici ale conectării vehiculului de transport:

- axa dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului se situează la o înălţime

maximă de 1,4 m (pentru vehicul neîncărcat) şi minimă de 0,5 m (pentru vehicul încărcat),

înălţimea optimă fiind între 0,7 m şi 1,0 m;

- distanţa pe orizontală a dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului nu trebuie

să fie mai mică de 0,25 m (dimensiunea minimă optimă este de 0,3 m);

- distanţa maximă pentru amplasarea tuturor dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea

lichidului nu trebuie să depăşească 2,5 m;

- dispozitivul pentru colectarea vaporilor trebuie să fie amplasat de preferinţă în dreapta

dispozitivelor de cuplare pentru transvazarea lichidului şi la o înălţime de maximum 1,5 m

(vehicul neîncărcat) şi de minimum 0,5 m (vehicul încărcat);



88

- conectorul de împământare/supraîncărcare trebuie să fie amplasat în dreapta dispozitivelor

de cuplare pentru transvazarea lichidului şi colectarea vaporilor, la o înălţime maximă de 1,5 m

(vehicul neîncărcat) şi minimă de 0,5 m (vehicul încărcat).

Sunt prevăzute dispozitive de blocare pentru siguranţă:

- legarea la pământ/detectarea supraîncărcării ce nu premite transvazarea înainte de semnalul

de permisiune emis de unitatea combinată legare la pământ/control supraîncărcare;

- în condiţii de supraîncărcare sau dacă legătura la pământ a vehiculului se pierde, unitatea

de control de pe braţul articulat trebuie să închidă supapa de control al încărcării a braţului

articulat;

- detecţia colectării vaporilor astfel că încărcarea nu trebuie să fie permisă înainte ca

furtunul de colectare a vaporilor să fie conectat la vehicul şi să existe o cale liberă de acces

pentru ca vaporii dezlocuiţi să treacă din vehicul în sistemul de colectare a vaporilor al

instalaţiei.

În timpul descărcării se verifică:

- ritmul de descărcare la contorul autocisternei sau la display-ul din cabină;

- indicaţiile indicatorului de nivel al rezervorului. În cazul în care ritmul de descărcare este

necorespunzător, se verifică dacă toate robinetele autocisternei au fost complet deschise, după

care se reia descărcarea.

Exploatarea instalaţiilor de încărcare şi depozitare la staţiile de benzină şi terminalele unde

se realizează stocarea intermediară a vaporilor prevăd returnarea vaporilor dezlocuiţi în procesul

de încărcare a benzinei în instalaţiile de depozitare ale staţiilor de benzină şi în rezervoarele cu

capac fix utilizate pentru stocarea intermediară a vaporilor la terminale în containerul mobil din

care se descarcă benzina, prin intermediul unei conducte de legatură etanşe. Operaţiunile de

încărcare a vaporilor pot fi realizate datorită existenţei şi funcţionării amenajărilor tehnice

specifice necesare.

La golirea autocisternei, semnalizată de display-ul indicatorului de nivel din cabină, se

stabileşte cantitatea descărcată în rezervor. Se dă dispoziţia de decuplare - în cazul în care

cantitatea descărcată corespunde cu cea conţinută pe documentele însoţitoare ale cisternei.

Măsurarea cantităţilor de produs descărcate din autocisternă se realizează cu contoare cu

echipamente sau indicatoare de debit agrementate şi omologate metrologic.

Decuplarea autocisternei presupune decuplarea furtunelor de lichid, a celor de vapori; şi la

urmă se decuplează punerea la pământ.

Măsuri de exploatare în siguranţă a benzinăriei şi anexelor

Toate aparatele de măsură şi control de la rezervoare şi pompele de distribuţie carburanţi,

armăturile şi sistemele de siguranţă trebuie verificate, întreţinute şi menţinute în perfectă stare

de funcţionare.

Se interzice efectuarea oricăror modificări ale construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice sau

utilitare ale benzinăriei fără o documentaţie elaborată şi avizată conform prevederilor legale.

Se interzice utilizarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni sau improvizaţii.

Se interzice colectarea în bazine (gropi) deschise, improvizate în incinta staţiei de distribuţie

carburanţi (benzinăriei) a oricăror reziduuri de lichide combustibile.

Eventualele scurgeri accidentale de carburanţi se îndepărtează prin spălare cu apă şi vor fi

preluate de separatorul de hidrocarburi. Este interzisă îndepărtarea scurgerilor accidentale prin

spălare cu deversare în râuri, iazuri, lacuri sau pe terenul din zona benzinăriei.

Personalului staţiei i se interzice folosirea îmbrăcămintei, lenjeriei şi a altor obiecte din

materiale sintetice, precum şi a încălţămintei care poate produce scântei prin lovire sau frecare,

capabile să aprindă vaporii inflamabili.



89

Vegetaţia uscată din perimetrul benzinăriei va fi înlăturată permanent.

Fiecare sortiment de carburant se depozitează în rezervoarele sau compartimentele stabilite,

fiind interzisă schimbarea destinaţiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fără luarea

tuturor măsurilor de pregătire necesare (golire, curăţare etc).

Se va respecta capacitatea de stocare a rezervoarelor - conform proiectului - precum şi

funcţionarea dispozitivelor cu care sunt echipate sunt obligatorii.

Descărcarea carburanţilor din autocisterne în rezervoarele subterane ale benzinăriei se face

numai în locurile stabilite prin proiect, amenajate şi marcate corespunzător. În tot timpul

descărcării carburanţilor, autocisternele, conductele de golire şi părţile metalice ale peronului de

descărcare (atunci când există), trebuie conectate electric între ele şi întregul sistem trebuie legat

la pământ.

Descărcarea carburanţilor din autocisterne se realizează numai cu motorul maşinii oprit,

supraveghindu-se permanent descărcarea de către conducătorul auto. Se admit la descărcare

numai autocisterne special destinate transportului produselor petroliere, cu revizia tehnică la zi,

acceptate de R.A.R. Personalul benzinăriei va verifica poziţia ţevii de eşapament, existenţa

plăcuţelor de identificare a produsului, echiparea cu stingătoare şi existenţa cutiei de nisip şi a

lopeţii.

Pe timpul descărcării autocisternelor cu carburanţi, în zona gurilor de descărcare este

interzisă circulaţia altor autovehicule, accesul persoanelor neautorizate, focul deschis şi fumatul.

Nu este admisă utilizarea pentru închiderea sau deschiderea robinetelor, a răngilor, ţevilor,

cârligelor sau a altor mijloace care pot produce scântei, precum şi utilizarea robinetelor care au

neetanşeităţi.

Scopul directivei Comunităţii Europene nr. 13-1999-EEC care urmăreşte limitarea emisiilor

de compuşi organici volatili, este acela de a preveni sau de a reduce efectele directe şi indirecte

a emisiilor de COV în mediu, nu numai în aer, şi riscul potenţial pentru sănătatea umană. Se

urmăreşte adoptarea şi implementarea măsurilor pentru activităţile definite în Anexa I la

directivă. Această directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 568/2001 privind

limitarea emisiilor de COV rezultaţi la depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia

benzinei la terminalele şi la staţiile de benzină. Potrivit acestei hotărâri, emisiile totale anuale de

COV rezultaţi la încărcarea benzinei la staţia de distribuţie, nu vor depăşi valoarea de referinţă

de 0,01% din cantitatea anuală de benzină tranzitată.

Considerând că la descărcarea unei cisterne se pierd 5,88 g/h respectiv 11,76 g (o cisternă

având 14.000 l) pierderea va fi de 11,76 x 100/ 14.000 = 0,084% >0,01%.

În aceste condiţii, pentru încadrarea în limita legală este nevoie de sistem de recuperare a

vaporilor rezultaţi la încărcarea rezervoarelor. În cazul utilizării sistemului de recuperare COV

conform metodologiei CORINAIR, pierderile scad de aproximativ 14,75 ori. În cazul de faţă s-

ar reduce pierderile de la 0,084% la 0,005% < 0,01%.

Conductele tehnologice ale pompelor de distribuţie a carburanţilor vor fi supravegheate şi

întreţinute pentru a se realiza o permanentă etanşeitate a acestora.

Orice scurgere de carburant va fi imediat îndepărtată, remediindu-se defecţiunea. Garniturile

utilizate vor fi în conformitate cu tipul îmbinării şi corespunzătoare naturii carburantului.

Nu este admisă utilizarea pompelor de distribuţie a carburanţilor neomologate pentru

produsul respectiv, precum şi atunci când prezintă defecţiuni, cum sunt: scurgeri de carburant

datorită neetanşeităţilor la îmbinări, pompă si subansambluri ale acesteia, fisurări ale racordului

elastic etc.; defecţiuni ale instalaţiei electrice, inclusiv ale legăturilor ta pământ; supraîncălzirea

lagărelor sau a corpului pompei; vibraţii puternice, zgomote sau lovituri suspecte etc.



90

Dezgheţarea instalaţiilor, conductelor, pompelor, armăturilor etc. prin care se vehiculează

carburanţi, se va face numai cu apă caldă, nisip încălzit sau alte mijloace care nu prezintă

pericol de incendiu.

Este strict interzisă folosirea focului deschis sub orice formă (faclă, lampă, etc).

Nu este admisă alimentarea autovehiculelor cu carburanţi dacă se constată că motoarele

acestora funcţionează.

Sistemele de colectare şi drenare a eventualelor scurgeri de carburanţi, precum şi etanşările

pompelor se vor menţine în perfectă stare de funcţionare, astfel încât să se evite împrăştierea

carburanţilor.

La exploatarea instalaţiilor utilitare aferente, vor fi respectate măsurile şi regulile de

prevenire şi stingere a incendiilor specifice, fiind interzisă utilizarea acestora cu defecţiuni sau

improvizaţii care să pună în pericol benzinăria sau vecinătăţile.

În construcţiile anexe benzinăriei fixe (cabină staţie, spaţiu comercial etc.) vor fi respectate

regulile şi măsurile de exploatare stabilite în benzinărie.

În celelalte construcţii auxiliare se respectă regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a

incendiilor prevăzute în reglementările generale în funcţie de tipul construcţiilor, riscul de

incendiu, categoriile de pericol de incendiu şi destinaţii.

Nu este admisă distribuţia carburanţilor pe timpul descărcării autocisternelor, de la pompele

ale căror rezervoare sunt alimentate.

Măsuri pe timpul executării reviziilor şi verificărilor

Verificarea şi controlul în interiorul cuvelor rezervoarelor neumplute cu nisip, se efectuează

numai de persoane autorizate, după verificarea atmosferei din interior cu explozimetru manual.

Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor, vor fi

executate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare

categorie de echipamente.

Se interzice efectuarea oricăror lucrări de revizie, întreţinere, verificare sau control la

instalaţiile electrice sau de încălzire-ventilare, pe timpul vehiculării carburanţilor, la rezervoare,

staţii de pompare, guri de descărcare, în zonele cu pericol de explozie ale acestora.

Se interzice utilizarea sculelor şi dispozitivelor care produc scântei prin lovire sau

funcţionare, la rezervoare şi instalaţii pentru carburanţi.

Reglarea, verificarea şi întreţinerea pompelor de livrare carburanţi se realizează în

conformitate cu prevederile cărţii tehnice a acestora şi instrucţiunile producătorului.

Lagărele şi piesele în mişcare ale pompelor de livrare carburanţi vor fi verificate şi unse

conform precizărilor producătorilor.

Revizia tehnică şi reparaţia pompelor de carburanţi se vor face în conformitate cu normele

specifice, respectându-se regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor.

Măsuri de diminuare a impactului asupra SOLULUI și SUBSOLULUI

Lucrările şi măsurile pentru protecţia solului şi subsolului propuse pentru eliminarea

riscurilor de poluare a solului sunt:

Depozitarea şi gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;

Pe durata execuţiei lucrărilor deşeurile de construcţii se vor colecta separat, şi se vor

elimina la un depozit autorizat de deşeuri sau se vor valorifica prin unităţi autorizate.

Pământul rezultat din săpătură se va stoca temporar pe amplasament şi se va reutiliza la

refacerea la starea iniţială a terenului, concomitent cu execuţia lucrărilor pe anumite

zone, în condiţiile cerute de normele tehnice în construcţii;



91

Evitarea eventualelor deversări în timpul executării operaţiunilor de descărcare a

carburanţilor în rezervoare;

Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde ar exista posibilitatea unori

deversări accidentale din separatorul de produse petroliere;

Colectarea şi stocarea temporară a apelor uzate menajere în bazinul vidanjabil, cu

vidanjare periodică la staţie de epurare de către firmă autorizată;

Colectarea şi evacuarea în mod controlat a apelor meteorice potenţial impurificate,

colectarea pierderilor accidentale de carburanţi din zona de distribuţie şi reţinerea

poluanţilor în instalaţia de preepurare (separatorul de produse petroliere);

Monitorizarea calităţii apelor preepurate deversate în canalizare periodic;

Monitorizarea calităţii apelor subterane din forajul de hidroobservaţie cu adâncimea de 5

m, amplasat în zona rezervoarelor pe direcţia de scurgere a apelor freatice;

Realizarea unor reţele de canalizare etanşe, cu racorduri etanşe şi flexibile, amplasate

corespunzător în sol, pe un strat de nisip. Adâncimea conductelor va fi stabilită, astfel

încât să nu afecteze natura şi structura solului;

Instituirea unui program de inspecţie a traseului reţelei de canalizare interioară şi a unui

management corespunzător;

Amenajare de spaţii verzi şi plantare de arbori în vederea asigurării unei perdele vegetale

şi îmbunătăţirea aspectului peisagistic al obiectivului;

Stocarea carburanţilor în rezervoare cu manta dublă, prevăzute cu sistem automatizat de

semnalizare a avariilor;

Prin respectarea tuturor măsurilor de organizare și funcţionare a obiectivului, precum şi a

prevederilor din domeniul protecţiei mediului, protecţiei şi securităţii muncii, poluările

accidentale cu impact semnificativ asupra solului pot fi prevenite şi vor fi evitate.

Măsurile astfel prezentate ce vor fi adoptate și implementate, asigură evitarea

contaminării solului și subsolului și monitorizarea influenței investiției pe durata acesteia

de funcționare asupra terenului.

Măsuri de diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂȚII Măsurile de diminuare a impactului produs de activităţile din cadrul obiectivului se vor lua

în perioada de derulare a lucrărilor de construcţie şi până la încetarea acesteia, după cum

urmează:

În perioada de execuţie:

lucrările aferente sistemelor de apă şi canalizare, reţele de alimentare energie termică şi

electrică, vor fi realizate în perimetrele stabilite;

în locul vegetaţiei afectată în zonele de lucru vor fi plantate alte specii de vegetaţie, vor

fi amenajate spaţii verzi;

se vor delimita zonele de lucru pentru prevenirea/minimizarea distrugerii florei pe

terenurile învecinate amplasamentului;

după executarea lucrărilor vor fi întreprinse acţiuni de refacere ecologică a zonelor

afectate, inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal;

nu se impun alte măsuri speciale de protecţie a biodiversităţii, zona obiectivului nu este

in interiorul sau vecinătatea unei arii naturale protejate.

În perioada de exploatare:

impactul asupra florei şi faunei terestre pe durata fazei de exploatare este mai mic decât

cel din faza de construcţie şi se reduce în principal la impactul determinat de activităţile

de întreţinere a canalelor pentru care pot fi necesare lucrări de excavaţie, după caz;



92

impactul asupra faunei şi florei acvatice se va reduce la situaţia existentă, proiectul

vizând îmbunătăţirea calităţii apei preepurate evacuate în emisar şi îmbunătăţirea

calităţii apelor de suprafaţă.

se vor crea spaţii verzi, iar evoluţia renaturării suprafeţelor se va monitoriza permanent.

Prin proiectul propus peisajul va fi afectat în limite admisibile. Conductele de canalizare şi

alimentară cu apă, reţelele de energie termică şi electrică se vor amplasa subteran, fără a avea

vreun impact asupra peisajului.

Nu vor fi efecuate tăieri de arbori sau activităţi de desfrişare, suprafaţa amplasamentului este

în afara pădurilor din zona obiectivului.

Toate constructiile vor fi realizate conform normelor urbanistice legale.

Prin plantările de arbori şi amenajările de noi spaţii verzi se va realiza o imagine placută,

primitoare și integrată în specificul local a întregului amplasament.

5.3 Măsuri tehnice de reducere a impactului de mediu în faza de dezafectare a instalaţiilor de pe amplasament

În conformitate cu prevederile indicativului NP 004-2005, în cazul dezafectării şi

postutilizării staţiei de alimentare cu carburanţi, sunt obligatorii anumite măsuri pregătitoare

executării lucrărilor în condiţii de siguranţă cum sunt:

- separarea zonei sau a incintei respective cu panouri demontabile, în scopul împiedicării

accesului autovehiculelor şi a persoanelor neautorizate;

- afişarea pe perimetrul incintei a inscripţionărilor de atenţionare asupra pericolului - STAS

297 şi SR ISO 6309;

- scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici;

- golirea tuturor instalaţiilor de carburanţi (rezervoare, conducte, dispozitive, etc.) şi

evacuarea carburanţilor din incinta benzinăriei, operaţie ce se efectuează de personal specializat;

- suflarea conductelor, spălarea şi ştergerea pereţilor rezervoarelor astfel încât să nu mai

existe carburanţi sau reziduuri de carburanţi;

- asigurarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor în cantităţile şi tipurile

corespunzătoare lucrărilor şi pericolului acestora;

- instruirea personalului asupra pericolului şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor

specifice activităţilor pe care le vor desfăşura.

Lucrările de dezafectare vor începe după verificarea de către factorii implicaţi în această

activitate (beneficiar, executant) a condiţiilor de execuţie fără pericol de incendiu sau explozie

şi realizarea integrală şi corespunzătoare a măsurilor pregătitoare.

Acţiunea de dezafectare a benzinăriei fixe începe cu demontarea elementelor componente

ale instalaţiei de livrare carburanţi, de regulă invers ordinei de montaj a acesteia, respectiv

demontarea distribuitoarelor de carburanţi (pompe benzine, motorine), a conductelor pe

tronsoane şi a racordurilor pe rezervoare. Pe măsura demontării se vor sufla cu aer elementele

demontate şi se vor evacua din staţie.

La demontarea componentelor instalaţiilor este interzisă utilizarea focului deschis, precum şi

a sculelor care pot produce scântei prin lovire.

Dezafectarea rezervoarelor de carburanţi se efectuează prin extragerea hidrocarburilor,

umplerea cu apă, urmată de golire, uscare, închidere şi transport. De asemenea se poate utiliza

dezafectarea prin utilizarea neutralizatorilor de hidrocarburi.



93

Demolarea construcţiilor supraterane se realizează numai după demontarea elementelor

recuperabile (tâmplarii interioare şi exterioare, placări, învelitori, instalaţii, echipamente, etc).

Toate elementele şi materialele refolosibile sunt după caz, depozitate în locuri stabilite care

să nu impieteze asupra lucrărilor, sau se evacuează în afara benzinăriei.

Folosirea utilajelor mecanice se face numai în condiţii sigure astfel încât să nu provoace

incendiu şi să nu deterioreze instalaţii sau echipamente nedemontate sau neevacuate.

Toate componentele demontate, care pot fi refolosite, vor fi recondiţionate în ateliere

specializate. Refolosirea pieselor, subansamblurilor şi a elementelor de instalaţii este admisă

numai dacă se asigură funcţionarea acestora la parametrii proiectaţi şi în condiţii de siguranţă.

Deşeurile reciclabile vor fi colectate, ambalate şi predate unităţilor specializate.

Pe timpul operaţiilor de postutilizare a benzinăriilor, o atenţie deosebită trebuie acordată

utilizării focului deschis (sudură, fumat, etc).

După dezafectarea benzinăriei, deţinătorul va lua toate măsurile necesare pentru refacerea

terenului şi a mediului înconjurător prin lucrări specifice de:

-stabilire a obligaţiilor de mediu;

- refacerea la cotă a terenurilor;

- redresarea mediului natural – revegetări, replentări, etc.

5.4 Planul de monitorizare a mediului

Datorită necesităţii respectării legislaţiei în vigoare, dar şi pentru o evidenţă corectă asupra

fazei proiectului investiţional, pe baza informaţiilor privind potenţialul impact asupra mediului,

a măsurilor de diminuare a acestuia, a fost întocmit un plan general privind monitorizarea

mediului pe amplasament. Planul este împărţit pe diferitele etape ale investiţiei, astfel:

- Pentru faza de execuţie investiţie şi pentru faza de dezafectare este întocmit

programul prin care se stabileşte situaţia amplasamentului din punct de vedere al

managementului de mediu;

- Pentru faza de exploatare a investiţiei s-a întomcit un program de monitorizare a

mediului care va fi implementat şi menţinut de către beneficiar;

În faza de execuţie proiect, precum şi în faza de dezafectare, monitorizarea mediului va

consta din gestiunea deşeurilor generate pe amplasament. Această gestiune presupune

codificarea, colectarea selectivă şi managementul deşeurilor, în conformitate cu HG nr.

856/2002. În practică, identificarea şi codificarea deşeurilor permite iniţierea colaborării cu

persoane autorizate în procesarea deşeurilor.

Pentru a sprijini implementarea acestui plan de monitorizare, se va folosi tabelul prezentat în

acest capitol privind Evidenţa gestiunii deşeurilor, tabel în care se vor completa cantităţile

generate.

În faza de dezafectare, pentru monitorizarea calităţii factorului de mediu sol, se va efectua o

analiză a solului în zona forajului hidrogeologic de observaţie. Această probă va fi analizată şi

se vor stabili parametri factorului de mediu sol faţă de prevederile Ord. MAPPM nr. 756 / 1997.

Astfel, se vor face determinări din proba de sol pentru: hidrocarburi din petrol, pH, azot

amoniacal, fosfor, potasiu, respectiv determinări bacteriologice: nr. total germeni heterotrofi

mezofili; nr. total micromicete. Se va stabili nivelul de afectare a factorului de mediu sol.

În vederea schimbării destinaţiei terenului sau pentru alte scopuri de amenajare teritorială, în

conformitate cu prevederile art.10 a OUG nr. 195/2005 privind protecţia cu modificările şi

completările ulterioare, se vor stabili obligaţiile de mediu.



94

Pentru faza de exploatare a investiţiei se va întocmi şi menţine un program de monitorizare

a mediului, bazat pe următorul conţinut:

Factor de mediu

monitorizat

Tip determinare Frecvenţă (baza normativă)

AER Emisii COV total condiţii cf. HG nr. 568/ şi

462/1993

APĂ măsurarea debitelor şi volumelor de

apă prelevate / evacuate

lunar

pH, suspensii, CBO5, CCO-Cr,

substanţe extractibile

semestrial / anual conform

prevederilor actelor de

reglementare eliberate

– NTPA 002/2002

Freatic substanţe extractibile, Pb, pAH, pH,

CCO-Cr

semestrial / anual - Directiva

2006/11/CE

DEŞEURI Gestiune deşeuri HG nr. 856/2002

SUBSTANŢE

PERICULOASE

Gestiune substanţe periculoase

(combustibil comercializat)

HG nr. 1408/2008

Se prevede un program de măsurare a parametrilor calitativi ai apelor uzate pe flux şi la

evacuare în emisar prin rigola zonală, astfel:

controlul funcţionării decantorului – separator de produse petroliere;

calitatea apei uzate menajere evacuate în reţeaua municipală;

Frecvenţa de monitorizare se va stabili de către autorităţile de mediu.

Este prevăzută monitorizarea gestionării deşeurilor conform cerinţelor HG 856/2002, atât în

toate fazele investiţiei.

OBLIGAȚIILE titularului activității generate prin realizarea investiției propuse

1 - Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile de prevenire eficientă a poluării, în

special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

2 - Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile care să asigure că nici o poluare

importantă nu va fi cauzată mediului inconjurator.

3 - Titularul activităţii este obligat să evite producerea de deşeuri şi în cazul în care acceasta nu

poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, luarea

măsurilor pentru neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul

asupra mediului.

4 - Titularul activităţii este obligat să utilizeze eficient energia.

5 - Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor

şi limitarea consecinţelor acestora.

6 - Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare, în cazul încetării definitive a

activităţilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a

zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

7 – La schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută de titularul activităţii/operator,

titularul de activitate este obligat să ceară eliberarea acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu.



95

8 - Titularul activităţii/operatorul este obligat să informeze autorităţile competente pentru

protecţia mediului despre orice schimbare adusă instalaţiei sau procesului tehnologic.

9 - Titularul activităţii/operatorul este obligat să respecte condiţiile din acordul de mediu.

10 – Activitatea autorizată trebuie să se desfăşoare şi să fie controlată astfel încât să fie respectat

nivelul emisiilor pe factorii de mediu în conformitate cu legislația în vigoare.

11 – În cazul depăşirii valorilor privind emisiile, titularul de activitate va suporta prevederile

legislaţiei de mediu în vigoare.

12 – Nici o modificare sau reconstrucţie afectând activitatea sau orice parte a activităţii, care va

rezulta sau este posibil să rezulte într-o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce

priveşte natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării/tratare sau

recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele

sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementul şi controlul

amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fără

notificare şi fără acordul prealabil scris al autorităţilor competente de ape, mediu, sănătate,

inspectoratul pentru situaţii de urgenţă.

13 - Titularul activităţii/operatorul trebuie să se asigure că toate operaţiunile pe amplasament

vor fi realizate în aşa manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea

semnificativă a zonelor sau mediului din afara limitelor amplasamentului.

14 - Titularul activităţii/operatorul trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura

faptul că sunt luate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de autorizaţiile de

funcționare nu sunt îndeplinite.

15 - Titularul activităţii/operatorul trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru

furnizarea de instruiri adecvate şi pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea un efect

semnificativ asupra mediului.

16 – Eliminarea sau recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în

prezentul studiu, nu trebuie eliminate/recuperate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara

amplasamentului fără a informa în prealabil autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi

fără acordul prealabil al acesteia.

17 - Deşeurile expediate în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi

transportate numai de către agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor OMMGA

nr. 2/2004. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul

de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu reglementările

legale în vigoare.

18 – Un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al

deşeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus în orice moment la dispoziţia persoanelor

autorizate ale autorităţii pentru inspecţie, trebuie păstrat de către titularul autorizaţiei.

19 – O copie a acestui registru privind managementul deşeurilor va fi depusă la solicitarea

autorității competente ca parte a Raportului Anual de Mediu (RAM) pentru amplasament.

20 – Frecvenţa metodele şi scopul monitorizării, prelevării probelor şi efectuării analizelor, aşa

cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Agenţiei

după evaluarea rezultatelor testărilor.

21 - Titularul activităţii/operatorul trebuie să notifice la APM Sălaj prin fax şi/sau notă

telefonică şi electronic, dacă este posibil, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele

situaţii:

orice emisie în aer, care depăşeşte valorile limită prevăzute în prezenta autorizaţie, de la

orice punct potenţial de emisie.



96

orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a

echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricărui

sistem de reducere a poluării de pe amplasament.

orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care

poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol.

orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentului studiu.

Titularul proiectului trebuie să includă, ca parte a notificării, data şi ora incidentului, detalii

privind natura oricărei emisii şi a oricărui risc creat de incident şi măsurile luate pentru

minimizarea emisiilor şi evitarea reapariţiei.

22 – Titularul trebuie să înregistreze orice incident precizat mai sus. Această înregistrare trebuie

să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele

care au dat naştere incidentului. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate

pentru gestionarea incidentului, minimizarea deşeurilor generate şi a efectelor asupra mediului

şi evitarea reapariţiei. După notificarea incidentului, titularul trebuie, cât mai curând posibil, să

depună la APM Sălaj raportul cu privire la incident.

23 – Un raport care descrie pe scurt incidentele consemnate trebuie depus la APM Sălaj ca parte

a RAM.

24 – În cazul oricărui incident precizat mai sus care are legătură cu deversările în apă, titularul

autorizaţiei trebuie să notifice A.B.A. Someș-Tisa prin SGA Sălaj imediat după incident.

25 - În cazul oricărei situaţii de mai jos trebuie trimisă o notificare scrisă către APM Sălaj:

încetarea permanentă a funcţionării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate.

încetarea funcţionării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate, pentru o perioadă

care poate depăşi un an.

reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după oprire.

26 – Orice modificare privind următoarele detalii depuse de operator în solicitare trebuie

notificată la APM Sălaj în scris în termen de 14 zile de la apariţia ei:

modificări privind numele sub care societatea este înregistrată la Registrul Comerţului

adresa sediului social al operatorului

modificări privind aspecte specifice ale ultimului deţinător al instalaţiei, acţionarului

(inclusiv detalii despre consorţiu final în cadrul căruia operatorul a devenit o sucursală)

măsuri luate privind implicarea operatorului în administraţie, intrarea operatorului într-

un aranjament voluntar al companiei sau în proces de lichidare

27 - Titularul activităţii/operatorul este obligat să asiste şi să pună la dispoziţia autorităţii

competente pentru protecţia mediului toate datele necesare pentru desfăşurarea controlului

instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii pentru respectarea

prevederilor Autorizaţiei de Mediu.

28 - Titularul activităţii/operatorul este obligat să raporteze la APM Sălaj, cheltuielile efectuate

pe mediu şi investiţiile pe mediu.

Reexaminarea prezentului studiu este obligatorie în următoarele situaţii:

poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în

autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie

schimbări substanţiale şi extinderi ale instalaţiilor precum şi modificarea celor mai bune

tehnici disponibile care permit o reducere semnificativă a emisiilor

siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici

speciale şi măsuri de management



97

rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi,

neprecizate de documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării sau modificării

ulterioare emiterii actului de autorizare

apariţia unor noi reglementări legale.

Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile

următoarelor acte care sunt în concordanţă cu Reglementările UE prin prevederile Directivelor,

Regulamentele şi Deciziile corespunzătoare:



98

6 Rezumatul fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în prezentul raport

Denumirea proiectului: AMENAJARE STAŢIE ALIMENTARE CARBURANŢI ŞI

INCINTĂ, Parc Industrial Zalău Vest, Bdul M. Viteazul, intravilan municipiul Zalău, jud.Sălaj

Beneficiar: S.C. EUROTRANS UNIVERSAL S.R.L. cu sediul în judeţul Sălaj, oraş

Şimleul Silavniei, str. Ghe. Lazăr bl. L2, ap.3

nr. telefon/fax: 0260-678967

Email: [email protected]

Persoana de contact: Florin DREGAN – Administrator - Tel: 0744965483

Desfăşurarea activităţii:

Prezenta investiţie prevede realizarea şi exploatarea unei staţii de alimentare cu carburanţi,

având depozitele subterane şi următoarele componente, conform cu NP 004/2005:

- depozitul de carburanţi, cu 5 rezervoare îngropate,

- cu gurile de descărcare montate grupat într-un cămin;

- peronul pompelor de distribuţie a carburanţilor şi copertina aferentă;

- cabina staţiei;

- separatorul de hidrocarburi;

- drumuri de acces şi spaţii de parcare pentru autoturisme şi autovehicule mari;

- sisteme de utilităţi.

- spălătorie auto TIR;

- magazin de piese auto, lubrifianţi şi/sau de produse alimentare şi

- magazin de mărfuri nealimentare;

- atelier service auto;

- amenajare pentru schimb ulei;

- punct de alimentaţie publică, bar, fast food sau restaurant;

Investiţia va completa zona existent pe care se află construită o pensiune agro-turistică,

oferind astfel spaţii de cazare, motel, hotel.

Fluxul tehnologic al staţiei de alimentare carburanţi constă din următoarele faze generale:

Aprovizionarea cu produse petroliere (benzine şi motorine) cu autocisterne;

Descărcarea autocisternelor prin cădere liberă în rezervoarele de depozitare, montate

îngropat, prin intermediul gurilor de descărcare amplasate în căminul gurilor de

descărcare, utilizând obligatoriu tehnologia de recuperare şi colectare a vaporilor de

benzină ce se degajă pe durata încărcării rezervoarelor de depozitare ale staţiei şi ale

autovehiculelor. Produsele petroliere vor fi vehiculate prin conducte tehnologice şi

sistem închis, perfect etanş, neexistând pericolul de pierderi de produse petroliere prin

scurgeri.

Transferul produselor petroliere din rezervoare cu ajutorul pompelor;

Refularea produselor petroliere în rezervoarele autovehiculelor.

Alimentarea cu lubrifianţi, produse livrate în ambalaje;



99

Vânzări de accesorii auto, produse de cosmetică auto şi diferiţi aditivi pentru

îmbunătăţirea funcţionării motoarelor, piese de schimb auto, produse alimentare

preambalate, băuturi răcoritoare, suveniruri etc;

Asigurarea încălzirii corpului administrativ de la staţia de distribuţie carburanţi se va

realiza prin racord la motelul existent din imediata vecinătate, aparţinând beneficiarului.

Fluxul tehnologic al spălătoriei auto constă din următoarele faze generale:

Asigurarea condiţiilor de prespălare a autovehicolului – înălţime maxim admisă 4,7 m;

Spălarea suprafeţelor exterioare;

Spălarea şasiului, trenului de rulare;

Uscarea suprafeţelor spălate;

Acoperirea suprafeţelor metalice cu produse de protecţie a vopselei;

Asigurarea apei de spălare conţinând apă tratată recirculată (80%) şi apă proaspată din

reţea (20%);

Curăţarea rezervorului de înmagazinare a apei de spălare, îndepărtarea nămolului;

Construcţia şi funcţionarea obiectivului

Investiţia analizată se va executa în perioada aprilie 2011 – august 2012, iar durata de

funcţionare este nedeterminată.

Poziţionarea investiţiei pe amplasamentul ales prezintă o importanţă economică şi socială

deosebită datorită dezvoltării în ultima perioadă a infrastructurii de transport rutier şi de mediu

din această zonă, care impune necesitatea de asigurare a serviciilor conexe adecvate. Consecinţa

firească a acestei dezvoltări urbane duce la impulsionarea activităţilor economice, concomitent

cu crearea de oportunităţi ocupaţionale.

Programul de funcţionare va fi permanent. Numărul de angajaţi va fi distribuit în ture de 8

ore zilnic, astfel încât desfăşurarea activităţilor să fie corespunzătoare.

Zonele funcţionale ale staţiei de carburanţi sunt marcate şi delimitate. Accesul în staţie se va

realiza direct din DN 1F (E81) prin banda de decelerare – accelerare ce se va construi.

Suprafaţa pe care va fi amplasată staţia de distribuţie carburanţi este de 354,11 m2, iar

suprafaţa acoperită va fi de 238,3 m2.

Pentru realizarea investiţiei, titularul şi-a propus amplasarea unei staţii de alimentare

carburanţi cu capacitatea de depozitare totală de 180 m3, din care 50 m

3 pentru benzină

premium fără plumb, 40 m3 pentru benzină eco-premium şi 90 m

3 pentru motorină, care va

consta din următoarele dotări, instalaţii şi echipamente:

1. clădire staţie parter ce are următoarele funcţiuni: spaţii vânzare, internet-caffe, snack-

bar, birou, vestiar, depozit uleiuri, tablou electric general, grup sanitar, magazie;

2. zonă aprovizionare şi distribuţie carburanţi betonată, construită pe carosabilul din incintă

pentru autovehiculele ce se alimentează cu carburanţi şi cisterna de aprovizionare a

rezervoarelor;

3. 3 pompe de distribuţie carburanţi, după cum urmează:

două pompe de alimentare auto tip multiprodus cu un debit de 40 litri/min./modul (furtun)

cu recuperare vapori. Pompele multiprodus vor fi dotate cu opt furtunuri fiecare, amplasate

câte patru pe fiecare parte, care pot funcţiona fiecare la două furtunuri simultan;

o pompă cu un singur produs dotat cu două pistoale de debit mărit de 80 – 90

litri/min./modul (furtun) pentru produsul Motorină Euro Diesel 4.



100

a. Titularul apreciază că fiecare pompă multiprodus poate deservi, într-o oră de vârf maxim 20

de autoturisme, iar pompa cu pistoale de debit mărit pentru motorina 6 autobuze.

b. Considerând cantitatea medie livrată unui autoturism de 25 litri, reiese o capacitate maximă

de livrare într-o oră de vârf de cca. 500 litri combustibil, cantitatea anuală prevăzută fiind:

500 litri x 24 ore x 365 zile = 4380 m3 combustibil.

4. conducte de transport de la rezervoare la pompe, subterane;

5. 3 rezervoare cilindrice, fiecare cu capacitatea de 40, 50 şi 90 mc bicompartimentate cu

manta dublă, amplasate subteran pe o fundaţie radier din beton armat cu sistem de

supraveghere a integritătii rezervoarelor tip Afriso;

Rezervoarele cilindrice cu manta dublă din metal, vor fi pozate în cuvă de beton, izolată

anticorosiv cu manta dublă şi sistem de supraveghere pentru semnalizare optică şi acustică a

apariţiei oricărei pierderi în sistemul de rezervoare, conducte transport şi pompe livrare ;

a. rezervoarele vor fi echipate cu guri de vizitare pentru fiecare compartiment, aerisiri

rezervoare, recuperatoare de vapori la rezervoare şi pompe;

b. vor fi montate valve de preaplin pe conductele de încărcare ale rezervoarelor, care opresc

încărcarea la atingerea a 95% din capacitatea rezervorului;

c. rezevoarele sunt de tipul cu manta dublă, spaţiul interstiţial fiind umplut cu aer la presiunea

de 0,5 barri, cu sistem de supraveghere a integrităţii de tip Afriso;

d. se vor monta guri de aerisire la o înălţime de 4 m, superioară înălţimii autocisternelor de

alimentare;

e. se vor utiliza pistoale speciale de umplere prevăzute cu dispozitive automate care închid

alimentarea, la umplerea rezervorului, pentru evitarea eventualelor deversări în timpul

umplerii rezervoarelor autovehiculelor;

6. 1 foraj de observaţii hidrogeologice amplasat în zona rezervoarelor subterane în punctul

A, urmărind direcţia de curgere a apelor freatice, pozat la adâncime de 5 m, în vederea

monitorizării continue a evoluţiei calităţii freaticului pe parcursul existenţei investiţiei,

în zona depozitului de carburanţi; la o distanţă de 0,5 m faţă de fundaţia de beton a

rezorvorului subteran;

7. Spălătorie auto tip tunel, având capacitate orară maximă estimată de 5 T.I.R.

Caracteristici tehnico-funcţionale: înălţimea maximă a periei: 4700 mm, presiune de

funcţionare 12 bari, obţinută prin utilizarea de compresoare, putere electrică: 6500 W cu

sistem de reciclare şi recirculare a apei de spălare, debit de apă: 100 l/min respectă

Directiva 1999/5/CE.

8. copertina metalică;

9. separator de hidrocarburi care colecteaza si preepureaza apele provenite de la zonele de

parcaje, de la zona de alimentare cu carburant a rezervoarelor si respectiv a

autovehiculelor, de la spalatoria auto, având volumul decantorului de nămol de 18 m3;

10. separator de grăsimi care preepureaza apele provenie de la bucataria pensiunii agro-

turistice si de la snack-barul din statia peco, cu debit maxim instalat de 12 l/s;

11. rigole betonate, acoperite cu grilaj metalic pentru colectarea apelor pluviale potenţial

impurificate colectate de pe întreaga platformă pe care este amplasată staţia (platforma

pompelor şi rezervoarelor);

12. rigole betonate pentru colectarea apelor meteorice convenţional curate colectate de pe

copertină şi acoperişul clădirii staţiei de pe amplasament;

13. spaţii verzi;

14. centrală termică proprie utilizând combustibil de tip motorină pentru încălzirea spaţiilor

de lucru;

15. indicatoare şi semnale luminoase;



101

16. căi de acces;

17. platformă pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

18. spaţiu amenajat pentru colectarea uleiurilor uzate.

Asigurarea utilităţilor

1. Alimentarea cu apă

Pentru asigurarea necesarului de apă la staţia de alimentare carburanţi şi la spălătoria auto,

alimentarea cu apă potabilă se realizează prin preluarea debitului Qzi.max = 7,05 m3/zi,

Qzi.med = 5,875 m3/zi, Qmax.orar = 0,42 m3/h de la reţeaua de alimentare cu apă a

municipiului Zalău aparţinând SC CAS SA. Alimentarea cu apă se face atât în scopuri igienico-

sanitare, menajere, tehnologice, cât şi pentru spălarea autovehicolelor şi PSI.

Alimentarea cu apă se face din reţeaua de apă potabilă a municipiului Zalău prin legarea la

branşamentul existent pe amplasament a unei conducte de alimentare cu apa potabilă din PE de

înaltă densitate tip 10ATA având diametrul nominal 11/4‖.

Apa este utilizată atât în scop potabil, menajer cât şi în scop industrial – spălătiroe TIR,

spălarea platforme batonate staţie.

Branşamentul şi aducţiunea, precum şi reţeaua interioară de distribuţie ca fi suportată şi

realizată de către beneficiar, utilizându/se conducte PVC Ø 200 mm.

Debitele şi volumele de apă utilizate vor fi contorizate cu un apometru tip tip VOLTEX cu

Dn = 50 mm, montat pe branşament.

2. Evacuarea apelor uzate

Apele uzate menajere având debitul Quz.zi.max = 1,267 m3/zi, Quz.zi.med = 1,056 m

3/zi

se vor colecta printr-o reţea de canalizare în sistem divizor ce se va realiza în incintă, executată

din tuburi PVC cu Dn = 200 mm şi vor fi deversate după preepurarea lor în separatorul de

grăsimi în canalizarea publică.

Apele uzate de la spălătoria auto sunt colectate într-un rezervor cu apă murdară care permite

curăţarea apei şi reutilizarea acestia în proporţie de 80%. Nămolul colectat într-un recipient va fi

vidanjat periodic. Conţinutul vidanjat este transportat la staţia de epurare a muncipiului Zalău în

baza unui contract de prestări servicii ce va fi încheiat cu SC Compania de Apă Someş SA,

Sucursala Zalău. Aceste ape nu vor depăşi încărcările stabilite de prevederile NTPA 002/2005.

3. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale potenţial contaminate rezultate de pe platforma staţiei de distribuţie

carburanţi Qpl =54,8 l/s vor fi colectate prin rigole betonate prevăzute cu grilaj metalic şi vor fi

dirijate la un decantor - separator de produse petroliere din beton armat cu capacitate de 150 l/s

şi V = 18 mc.

Apele pluviale potenţial contaminate provenite de la spălarea peroanelor în zona pompelor

de alimentare, din zona rezervoarelor, suprafeţelor carosabile, după trecerea prin decantor-

separator de produse petroliere sunt deversate în reţeaua locală se vor încadra în limitele

prevederilor NTPA 002/2005.

Indicatorii apelor pluviale preepurate la evacuarea în emisar vor respecta următoarele valori

maxime: pH – 6,5 – 8,5; materii în suspensie: 300 mg/l; substanţe extractibile cu solvenţi

organici: 20 mg/l: produse petroliere: 5 mg/l; reziduu filtrat la 105°C: 2000 mg/l.



102

4. Apele pluviale convenţional curate

Apele pluviale convenţional curate se vor colecta prin burlane poziţionate lângă stâlpii

structurali care susţin copertina, respectiv de pe acoperşul clădirii administrative cu debitul Qpl

= 16 l/s, fiind dirijate prin sistemul de canalizare pluvială Qpl =16 l/s pentru apele pluviale

convenţional curate, prin panta de scurgere în rigola zonală. Aceste ape nu sunt impurificate

chimic.

5. Monitorizarea apelor subterane

În vederea monitorizării şi observaţiei apelor freatice din zona depozitului de carburanţi se

va executa 1 foraj pentru observaţii hidrogeologice, amplasat la adâncimea de 5 m, dispus la 1

m faţă de limita cuvei betonate în care sunt amplasate rezervoarele subterane, pe direcţia de

scurgere a apelor freatice. Indicatorii de calitate pentru apele subterane se vor încadra în limitele

prevăzute de Legea 458/2002 cu modificări şi completări ulterioare şi a legislaţiei privind

programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar

periculoase.

6. Asigurarea energiei termice

Instalaţia de încălzire utilizează o centrală termică proprie ce foloseşte combustibil de tip

motorină pentru încălzirea spaţiilor de lucru.

7. Asigurarea energiei electrice

Asigurarea energiei electrice se va realiza de la reţeaua S.C. Electrica S.A. zonală, prin

branşamentul propriu al SC EUROTRANS UNIVERSAL SRL executându-se prelungirea

reţelelor exterioare de curent 220V şi trifazic branşate pentru hala de producţie şi executarea

reţelelor de racord şi distribuţie pentru consumatori – staţia de distribuţie carburanţi şi

complexul agro-turistic (titularul proiectului).

8. Impactul prognozat asupra mediului

Pe baza evaluărilor făcute privind posibilul impact al proiectului asupra mediului prin

determinarea impactului global, prezentat la Capitolul 4.3 „Evaluarea impactului asupra

mediului”, rezultă că indicele de poluare globală - IPG are valoarea de 1,28, ceea ce arată că

activitatea analizată va afecta mediul în limitele admisibile.



103

7 Descrierea dificultăţilor întâmpinate în prezentarea informaţiei solicitate

Colectarea de informaţii asupra zonei s-a desfăşurat în două etape:

- documentarea asupra proiectului investiţional propus – amplasament, dispunerea

investiţiei, componentele proiectului investiţional, caracteristicile şi condiţiile

tehnice proiectate şi aprobate prin actele de reglementare, restricţii;

- documentarea asupra condiţiilor de mediu ale zonei propusă pentru realizarea

investiţiei.

Este de remarcat uşurinţa colectării de date tehnice privind investiţia, datorată în special

parcurgerii cu conştiinciozitate de către beneficiar a tuturor etapelor de studiu amplasament,

avizare şi obţinerea actelor de reglementare pentru încadrarea şi repesctarea tuturor prevederilor

legale aplicabile.

În etapa a doua, de culegere a datelor asupra zonei se constată dificultatea documentării

privind obiectivul: şosea ocolitoare a municipiului Zalău, datorată lipsei de actualitate a

informaţiilor disponibile public. Se constată lipsa datelor de evaluare a impactului economico-

social în faza de punere în funcţiune a investiţiei, precum şi a lipsei hărţilor actualizate de

amenajare a teritoriului, fapt care a pus în dificultate încadrarea corectă şi analizarea impactului

datorat poziţionării geografice a investiţiei – Capitolul 1. Neajunsul a fost îndreptat prin:

vizitarea zonei şi familiarizarea cu situaţia din teren, precum şi prin discuţiile purtate la nivelul

beneficiarului şi administratorului acestui sector al obiectivului de interes public, Primăria

Municipiului Zalău.

În scopul adaptării unor decizii de mediu şi a corelării lor cu planurile urbanistice locale,

este necesară conlucrarea şi pregătirea de materiale disponibile public asupra celor mai noi

obiective publice care se realizează, informaţii pe care până la faza de exploatare sunt deţinute

în comun de instituţiile publice abilitate.



104

8 Concluzii și recomandări

Ca urmare se recomandă realizarea proiectului în condiţiile prevăzute în Raportul la studiul

de evaluare a impactului asupra mediului.

În condiţiile în care, datorită evoluţiei tehnologice şi a inovării, vor fi disponibile tehnologii

industriale mai prietenoase mediului faţă de cele descrise în prezentul studiu, beneficiarul va

avea obligaţia notificării Agenţiei de Protecţia Mediului Sălaj asupra modificărilor survenite la

faza de emitere a autorizaţiei de mediu.

Factorul de mediu APĂ - activitatea obiectivului nu afectează ecosistemele acvatice, deoarece:

- din cadrul obiectivului propus nu se evacuează nici un tip de ape uzate cu încărcări peste

limitele maxime admisibile în receptori naturali;

- prin amenajările prevăzute prin proiect (platforme betonate, colectare dirijată și controlată a

apelor pluviale din incintă, etc.), este eliminată posibilitatea deversării de ape uzate neepurate ori

a scurgerilor de produse petroliere în rețeaua publică de canalizare.

Factorul de mediu AER - este afectat de activitatea obiectivului propus în limite admisibile

deoarece Cmax << CMA, nefiind atinse pragurile de alertă. Tipurile de noxe ce pot rezulta sunt:

NOx, CO, SO2, COV, particule in suspensie. Punerea obiectivului propus în funcţiune nu aduce

modificări semnificative în ceea ce priveşte calitatea aerului ambiental în zonă.

Factorul de mediu SOL - Lucrările de amenajare a obiectivului se vor desfăşura în interiorul

perimetrului desemnat pentru realizarea obiectivului propus. Zonele de acces la obiectiv sunt

asfaltate (DN 1F (E 81) și șosea ocolitoare ieșire nord). Eventualele depozitări temporare (de

scurtă durată) a unor materiale de construcţie pe sol vor fi urmate de igienizarea

corespunzătoare. În final, întreaga suprafaţă destinată obiectivului propus va fi betonată și se vor

amenaja zone verzi. Impactul obiectivului propus asupra solului, subsolului şi apelor subterane

este minim, fără efecte negative.

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE – Zonele rezidențiale şi obiectivele de interes public ar

putea fi afectate de poluanţii gazoşi în imisie și / sau de nivelul zgomotului şi vibraţiilor, în

diferitele etape ale proiectului. Fondul poluării fonice rămâne la un nivel ridicat chiar în lipsa

investiției propuse.

Impactul asupra VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI TERESTRE - Datorită concentraţiilor reduse ale

poluanţilor în atmosferă, se consideră că impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre,

atat în faza de execuție, cat si in cea de funcționare, este neglijabil.

Indicii de poluare stabiliți pentru factorii de mediu ce pot fi afectați semnificativ, determină

o evaluare globală asupra impactului generat de proiectul investițional care indică faptul că:

mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.



105

După finalizarea investiţiei, staţia de alimentare carburanţi va asigura:

eficienţă în exploatare, prin condiţiile de operare utilizând sistemul electronic de

gestiune;

eficienţă economică, prin comercializarea diferitelor tipuri de carburanţi oferind

un standard de calitate european clienţilor;

respectarea prevederilor legislaţiei de protecţia mediului în vigoare, protecţiei

muncii şi securităţii împotriva incendiilor.

Elaborator

ing. Doris CADAR Expert evaluator principal de mediu în baza certificatului de atestare eliberat de Ministerul

Mediului şi Dezvoltării Durabile EIM-04-107/22.10.2008, anexat, atestat pentru domeniile: 2, 3,

10, 12, în conformitate cu Ord. MMGA nr. 978/2003 şi în procedură de înscriere în Registrul

Naţional al persoanelor fizice şi juridice abilitate a efectua studii de mediu conform Ordinului

1026/2009.



106

PARTE DESENATĂ



107

ANEXE



108



109

Anexa 2

Schemă de evaluare a impactului asupra mediului – scări de bonitate

Metoda de evaluare a impactului pe factori de mediu are la bază indicatori de calitate ce reflectă

starea generală a mediului.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu

limitele admise prin STAS-uri sau Normative de reglementare sau se estimează efectele

activităţii asupra mediului prin transformarea aspectelor calitative în mărimi cantitative (E).

În raport cu limitele maxime admise rezultă indici de poluare (Ip):

Cmax

Ip = ————

Cadmis

Ip = 0 Cmax = 0 Mediul este neafectat de activitatea umană

Se menţine starea iniţială

0 < Ip 1,0

Cmax = 0,7 CMA Mediul este afectat de activitatea umană în

limite admisibile

S-a atins pragul de alertă pentru o

potenţială poluare în apă, aer sau sol

Cmax CMA S-a atins pragul de intervenţie când avem

o poluare efectivă şi se impun măsuri de

monitorizare suplimentară şi intervenţii pe

fluxul tehnologic

Ip 1,0

Cmax CMA Mediul este afectat de activitatea umană

peste limitele admisibile

S-a atins pragul de poluare şi se impun

măsuri de evaluare a efectelor negative şi

a riscului de mediu cât şi de reducere a

emisiilor sub valoarea reglementată, până

la închiderea sursei

În raport cu mărimea efectelor, avem indici de calitate (Ic)

1

Ic = ———

E

E - mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.

Cuantificarea efectelor în mărimi cantitative (E) ne permite agregarea şi medierea lor pe

o scală de tipul:

- + - influenţă pozitivă

- 0 - influenţă nulă

- – - influenţă negativă

Ic = 0 L proiect = 0 mediul neafectat de activitatea umană

0 Ic 1 E 0 influenţele sunt POZITIVE iar mediul este

afectat în limite admisibile

-1 Ic 0 E 0

influenţele sunt NEGATIVE iar mediul este

afectat peste limitele admise (peste pragul de

poluare)



110

Evaluarea cantitativă a indicilor de calitate (Ip, Ic)

Gradul de poluare al fiecărui factor de mediu, exprimat prin valoarea Ic sau prin

mărimea efectelor () date de Ip se încadrează în scări de bonitate specifice, ceea ce permite

evaluarea cantitativă prin note de bonitate de la 1 la 10 a efectelor poluanţilor asupra mediului

înconjurător.

S-au întocmit două scări de bonitate:

- scara de bonitate pentru valorile Ip (%);

- scara de bonitate pentru mărimile Ic ().

Scara de bonitate Ip

Nota de

bonitate

(Nb)

Valoarea Ip

Efectele asupra omului şi medului

înconjurător

10 Ip = 0

Cmax = 0

Mediul neafectat de activitatea umană

Starea mediului: naturală

10 9 Ip = (0 - 0,2) Mediu afectat de activitatea umană fără efecte

cuantificabile

9 8 Ip = (0,2 - 0,7) Mediul este afectat în limite admise, nivel 1

Prag de alertă: efecte potenţiale

8 7 Ip = (0,7 – 1,0) Mediul este afectat în limite admise, nivel 2

Prag de intervenţie: efecte decelabile

7 6 Ip = (1,0 – 2,0) Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1

Efectele sunt accentuate


Efectele sunt nocive


Efectele nocive sunt accentuate

4 3 Ip = (8,0 – 12,0) Mediul degradat – nivel 1

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

3 2 Ip = (12,0 – 20,0) Mediu degradat – nivel 2

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

2 1 Ip > 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaţă

...

max

AMC

CI p



111

Scara de bonitate Ic

Nota de

bonitate

(Nb)

1

Ic = —— ; (E 0)

E

Efectele asupra mediului

10 Ic = 0 (L = 0) . Mediul neafectat de activitate

10 9 Ic = (0 0,25]

E > 0


influenţe pozitive mari (suma efectelor este mare)

activitatea produce un impact redus

9 8 Ic = (0,25 0,5]


influenţe pozitive medii (suma efectelor este medie)

activitatea determină un impact decelabil

8 7 Ic = (0,5 1]


influenţe pozitive mici (suma efectelor este mică)

activitatea se încadrează în normele reglementate

7 6 Ic = (+1 ÷ -1]

E < 0

mediul afectat peste limitele admise nivel 1

efectele sunt negative

activitatea depăşeşte normele reglementate

6 5 Ic = ( - 1,0 - 0,5] mediul afectat peste limitele admise nivel 2

efectele sunt negative producând disconfort

5 4 Ic = ( - 0,5 - 0,25]

mediul afectat peste limitele admise nivel 3

efectele negative sunt accentuate

impactul este major

4 3 Ic = ( - 0,25 - 0,025] mediul degradat – nivel 1

efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

3 2 Ic =( - 0,025 - 0,0025] mediul degradat – nivel 2

efectele sunt nocive la durate medii de expunere

2 1 Ic = sub - 0,0025] mediul degradat – nivel 3

efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

Valoarea IPG

IPG = Si/Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

IPG = 1 – 2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de

disconfort formelor de viaţă

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos

formelor de viaţă

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă



112

Anexa 3

Chestionar realizare evaluare risc arson

În conformitate cu prevederile OMAI nr. 234/2010, sunt prezentate evaluările realizate privind

investiţia propusă:

Tabelul nr. 1 - Evaluarea arsonului

Factori care stau la baza evaluării arsonului Număr Puncte EVALUARE

1.

Pagube în vecinătate/la operator

economic/la instituţie publică

- cauzate probabil de arson 5

- cauzate în mod cert de arson 10

2.

Au existat incendii inexplicabile în ultimii

5 ani

(incendii mici care au fost descoperite şi

stinse imediat)

≤ 2 5 5

> 2 10

3. Au avut loc spargeri în ultimii 5 ani ≤ 2 10

> 2 20

4.

Există o stare de tensiune 5

- sunt concedieri/vor fi concedieri 8 8

- a scăzut productivitatea ca urmare a

moralului scăzut al salariaţilor

5

- dispute privind condiţiile de lucru 5

5. Activitatea este sezonieră 2

6. Acces posibil pentru publicul larg 5 5

7. Clădirea este situată într-o zonă izolată 5

8. Clădirea este situată într-o zonă urbană cu

probleme

10

9. Amplasarea este într-o zonă unde se adună

mulţimi de oameni (de exemplu: un

stadion de fotbal, şcoală, spaţii care pot

atrage un număr mare de tineri)

5

Total puncte R(ii) = 18

Tabelul nr. 2 - Calculul nivelului de pericol de arson [R(ii)]

Puncte R(ii)

până la 5 puncte normal

până la 10 puncte pericol scăzut

până la 20 de puncte pericol mediu

până la 40 de puncte pericol ridicat

40 de puncte pericol foarte mare



113

Tabelul nr. 3 - Măsurile de protecţie împotriva arsonului şi punctajul aferent

Măsurile de protecţie împotriva arsonului Puncte EVALUARE

1. Zona de pază şi supraveghere

Pază permanentă a zonei externe şi interne de către cel puţin

două persoane care sunt în legătură prin sistem radio şi

efectuează patrule regulate monitorizate printr-un sistem de

pontare. Patrulele sunt supravegheate continuu (de exemplu:

recepţie, centru de control, monitorizare etc.)

30

30

Supravegherea în afara orelor de lucru, dar numai cu alte cerinţe

decât mai sus

20

Controlul accesului tuturor angajaţilor, vizitatorilor,

furnizorilor, însoţirea vizitatorilor

10

Supravegherea continuă a intrărilor de paznici/portari, controlori

acces, personal de pază propriu, potrivit legii, etc. şi/sau prin

camere de televiziune cu circuit închis (CCTV); monitoare

video sub observaţie într-un dispecerat, uşi şi porţi controlabile

de la un punct central

10

2. Măsuri împotriva efracţiei

2.1. Măsuri structurale

Îngrădirea întregii zone cu bariere/porţi de protecţie 12

Protecţie cu uşi şi ferestre de înaltă securitate. Proceduri de

păstrare în siguranţă a cheilor

10

Faţadă de zidărie sau material asemănător cu o înălţime

deasupra terenului de cel puţin 2 m

3

Iluminare adecvată a faţadelor şi părţilor sensibile ale zonei 5 5

2.2. Măsuri tehnice

Instalaţii/sisteme de alarmare împotriva efracţiei avizate,

potrivit legii, cu transmiterea alarmei într-o incintă ocupată

permanent (de exemplu: recepţie, dispecerat)

18

Supravegherea clădirilor vulnerabile (ferestre, uşi, luminatoare,

etc.)

18 18

Supraveghere internă (detectoare) 7 7

Supraveghere exterioară (sistem de supraveghere la gard,

monitorizare la distanţă, detector activat CCTV etc.)

10 10

3. Măsuri de securitate la incendiu

3.1. Măsuri structurale

Construcţii cu rezistenţă la foc corespunzătoare reglementărilor

tehnice

10 10

Compartimentare, separări pentru depozite de

materiale/substanţe combustibile şi/sau inflamabile. Amplasare

la distanţe de siguranţă

5

5

3.2. Măsuri tehnice

Instalaţii de stingere tip sprinkler care protejează întreaga

clădire şi care sunt protejate contra sabotajelor

10 10

Sisteme de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor care 10 10



114

Măsurile de protecţie împotriva arsonului Puncte EVALUARE

monitorizează întreaga clădire

3.3. Măsuri organizaţionale

Containere de deşeuri din metal şi cu capace. Containerele sunt

protejate împotriva utilizării neautorizate

8 8

Depozitele de materiale/substanţe combustibile şi/sau

inflamabile se amplasează la minimum 10 m de clădiri sau în

conformitate cu reglementările în vigoare

5

5

Ordine interioară: căi libere între depozite 3 3

Treceri şi scări libere de materiale combustibile 2 2

Închiderea tuturor uşilor cu rol de protecţie împotriva

incendiilor, după orele de lucru

2

Închiderea tuturor uşilor cu rol de protecţie împotriva

incendiilor în mod automat la detectarea incendiului

5

Eliminarea periodică a gunoiului 2 2

Echipe de supraveghere în stand-by 20

Controlul periodic privind măsurile de prevenire a incendiilor,

pe bază de check list şi înlăturarea imediată a neregulilor

3 3

Personal instruit pentru a rezolva în mod eficient cazurile de

incendii, în special de alegere corectă şi utilizare a

stingătoarelor

10

10

Un plan dinamic de proceduri pentru situaţii de urgenţă (de

exemplu: răspunsul serviciului de pompieri şi comportamentul

angajaţilor)

10

10

Total puncte P(ii) = 168

Tabelul nr. 4 - Stabilirea nivelului de protecţie împotriva arsonului [P(ii)]

Puncte Nivel de protecţie

0-30 scăzut

31-60 satisfăcător

61-90 bun

90 foarte bun

raport la studiul de evaluare a impactului … salaj... · cluj-napoca, 2011 . raport la studiul de...

Documents