lucrarea: raport la studiul de evaluare a impactului ... mediu-inchidere balan.pdf · pentru...

SC

SA

CEPROMIN

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI pentru PROIECTUL DE I�CHIDERE SI ECOLOGIZARE A MI�EI BALA�, jud. Harghita

Simbol : CP – CM - 20

136

FOAIA FI�ALA

Lucrarea:

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CU PRIVIRE LA ,,PROIECTUL TEH�IC DE Î�CHIDERE ŞI

ECOLOGIZARE A MI�EI BALA�, JUD. HARGHITA”

Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT


Beneficiar : S.C. CONVERSMIN S.A. BUCURESTI

Lucrarea contine un numar total de 136 pagini scrise, . . . pagini diferite si 17 piese desenate.

Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactată de ing. Moga Marinela.

Lucrarea a fost multiplicată într-un număr de 3 exemplare, a căror destinaţie este următoarea:

• exemplarele nr. 1, 2 : S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti

• exemplarul nr. 3 : S.C. CEPROMIN S.A. Deva

Şef proiect: ing. Auner Florica __________________

Responsabil S.M.C.: ing. Ciobanu Paul __________________

SC

SA

CEPROMIN



135

A�EXE - PIESE DESE�ATE

Pl. nr.

1. Plan de incadrare in zona 1

2. Plan de situatie Incinta si Halda Put nr.1 2

3. Plan de situatie Incinta si Halda Put nr.3 3

4. Plan de situatie Incinta St. Ventilatie si Halda Gal.11A, 13 A 4

5. Plan de situatie Halde de steril Gal.14, 16, 17 5

6. Plan de situatie Incinta Flotatie Centru 6

7. Plan de situatie Incinta Flotatie Nord 7

8. Plan de situatie Incinta Depozit nr.6 - Iaz decantare nr.1 8

9. Plan de situatie Incinta Cariera Balan 9

10. Plan de situatie Incinta si Iaz decantare nr.4 10

11. Plan de situatie Incinta Sociala 11

12. Plan de situatie Incinta Izvorul Olt 12

13. Plan de situatie – Regularizarea albiei r. Olt – zona iazuri nr.2 si 3 13a ; 13b

14. Plan de situatie – Regularizarea albiei r.Olt – zona Stadion oras Balan 14

15. Plan de situatie – Regularizarea albiei r.Olt – zona parau Varsaroaia 15

16. Plan de situatie Incinta Statiei de epurare 16

SC

SA

CEPROMIN



134

A�EXE – PIESE SCRISE

1) Certificat de urbanism nr.175 / 15.09.2008 – com. Sandominic - extravilan, cod 537275 ;

2) Certificat de urbanism nr. 26 / 03.09.2008 – terenuri si constructii oras Balan, cod 535200;

3) Aviz de mediu la incetarea activitatii nr. 348 / 06.03.2007 ;

4) Aviz de gospodarire a apelor nr. 170 / 17 august 2009 privind Inchiderea si ecologizarea

minei Balan – Directia Apelor Olt ;

5) Avizul 34 / 19.06.2009 privind documentatia tehnica de inchidere si ecologizare a iazului de

decantare nr.4 Balan – Fagu Cetatii

6) Acordul nr.34 / 24.06.2009 privind respectarea exigentelor de performanta referitoere la

siguranta barajelor, pentru solutia tehnica din proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a iazului de

decantare nr. 4 Balan

SC

SA

CEPROMIN



133

garantie a lucrarilor executate (2 ani) si perioada post-inchidere (3 ani haldele, 30 ani iaz 4).

Nr. Factorul de mediu / Parametrii urmariti In perioada de executie lucrari

In perioada de garantie

In perioada post-inchidere

1. APA

1.1 Calitatea apelor de mina evacuate pe Gal.11 b Gal.13, Gal.Antoniu-St.ep, apa limpezita de la Iaz decantare nr.4 : pH, suspensii, rez. fix, Ca, Mg, CCO-Cr, SO4

2-, Fe, Mn, Cu, Zn, Pb

semestrial

lunar

semestrial

lunar

semestrial

1.2 Calitatea receptorilor naturali din zonele de influenta a lucarilor si a haldelor steril, a apelor de mina-St.ep., a iazului 4: r.Olt, pr. Bailor, pr. Drumu Coastei, pr.Varsaroaia, pr.Fagul Cetatii Mici, pr.Varac: pH, suspensii, reziduu fix, sulfati, Ca, Mg, CCO-Cr, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn

semestrial

lunar

semestrial

lunar

semestrial

2 AER

2.1 Probe aer din perimetrele haldelor, iazului, carierei (zone active): pulberi, CO, SO2 , NO2

semestrial semestrial semestrial

3 SOL

3.1 Urmarirea vizuala a posibilelor scurgeri de materiale poluante Sol amplasament halde, iaz 4, cariera, 3 incinte

zilnic

anual

anual 4 STABILITATE TEREN/�IVEL HIDROSTATIC

4.1 Monit. stabilitate halde, iaz 4 prin masuratori topometrice : 30 + 17 borne topo

- semestrial anual

4.2 Masuratori nivel hidrostatic la iazul 4 - 11 tuburi piezometrice

- semestrial semestrial

5 ZGOMOT/VIBRATII

5.1 Nivelul de zgomot in zonele asezarilor umane, in timpul transporturilor

trimestrial - -

În concluzie, se estimeaza ca activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare

a minei Balan, vor produce o poluare/un impact asupra factorilor de mediu: APA, AER si SOL,

SUBSOL, VEGETATIE, FAU�A, ASEZARI UMA�E care se va situa in limitele admise de

normativele speci ce.

SC

SA

CEPROMIN



132

- Urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la iaz, halde si/sau în

terenurile limitrofe ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;

- Resturile menajere si industriale (gunoi), deşeurile nepericuloase şi cele inerte, rezultate pe

parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate zilnic in containere speciale;

- Se vor folosi vase colectoare a scurgerilor accidentale de ulei si/sau combustibili din utilaje

si autobasculante ;

- Prepararea betonului se va efectua, cu echipamente mecanice, numai în locuri special

amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu

echipamente speciale;

- Reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de

transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu sisteme

de filtrare a gazelor (catalizatori), care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a

zgomotului in timpul functionarii motorului si perfecţionarea reţelei explozivilor (la operatia

de impuscare);

- În cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare cu explozivi se va

restrictiona programul de demolare cu exploziv de la 8:00 – 18:00;

- Redarea în circuitul natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal,

insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc

- Intreg personalul carierei va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului.

- Monitorizarea calitatii aerului (in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu

vanturi), a apelor, a stabilitatii haldelor de steril si iazului si a zgomotului, in vederea tinerii

sub control a poluarii factorilor de mediu;

8.9. Sistemul de control si urmarire a factorilor de mediu – aer, apa, sol

Pe parcursul executarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, in vederea

diminuarii impactului produs asupra factorilor de mediu, dar si in perioada de garantie a lucrarilor si

perioada post-inchidere, s-a instituit un sistem de urmarire a factorilor de mediu sol, apa, aer,

prezentat mai jos:

- Monitorizarea factorilor de mediu (sol, apa, aer), a stabilitatii terenurilor (haldele de steril si

Iazul de decantare nr.4), a zgomotului, vibratiilor si a conditiilor meteorologice pe perioada de

executie a lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a perimetrelor Minei Balan.

- Monitorizarea factorilor de mediu (sol, apa, aer), a stabilitatii terenurilor (haldele de steril si

Iazul de decantare nr.4) si a lucrarilor de reconstructie ecologica a zonelor afectate, in perioada de

SC

SA

CEPROMIN



131

vegetal, etc) în timpul operaţiilor mecanizate de curăţire şi nivelare a terenurilor;

- Se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau

material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu

metale grele, suspensii sau alti compusi;

- Se vor utiliza numai echipamente nepoluante la executarea lucrarilor de amenajare a raului

Olt, a parau Varsaroaia, etc (consolidare maluri, regularizare albii);

- Se vor decolmata şi curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc)

canalele de evacuarea a apelor de mina, apei din iaz si canalele de garda (rigole), in special

după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură

mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri proiectaţi,

permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – paraul Bailor, paraul Drumul Coastei,

paraul Varsaroaia, raul Olt, cu suspensii sau diverse materiale.

- Supravegherea exfiltraţiilor, respectiv apele subterane din zona aval a iazului de decantare 4,

prin 3 puţuri hidrogeologice de control, amplasate pe direcţia de curgere a pânzei freatice;

- Transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc. care genereaza praf

excesiv) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu

autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de materiale;

- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, a căror motoare (Euro 3) să asigure o

combustie bună, astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai

reduse;

- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din

zonele limitrofe si stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere si/sau

basculare. Prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;

- Restrictionarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport (autobasculante) la 25 - 30

km/h, utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate, reglarea corespunzatoare a motoarelor,

evitarea accelerarilor sau franarilor bruste si limitarea încărcăturii utile în autobasculante ;

- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor

chimice explozive;

- Pentru asigurarea stabilităţii iazurilor de decantare, a haldelor, a carierei, a suprafeţei

terenurilor, a versanţilor şi taluzelor, se vor respecta elementele geometrice specifice:

înălţime, lăţime, unghi de taluz, dimensiunile zidurilor de sprijin, întreţinerea canalelor de

gardă/rigolelor, a galeriei de deviere pr. Varsaroaia, etc, pentru evitarea antrenării

materialului din amonte, a surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;

SC

SA

CEPROMIN



130

reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se

afla la cca. 300 m), va fi nesemnificativ.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada

derularii proiectului de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, cu efect benefic şi asupra

situaţiei economice din localităţile învecinate.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la

nivelul locuitorilor şi nu există public posibil nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de

vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.

Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan nu va avea influenta majora asupra

caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astefel incat aceasta nu sufera modificari sau

schimbari majore in urma punerii in aplicare a acestuia.

In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii

unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, este practic

inexistent.

8.8. Masuri de diminuare a impactului

Limitarea impactului pe care activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a

minei Balan, le vor avea asupra mediului înconjurător, se realizeaza prin masuri constructive si prin

modul de organizare si gestionare a lucrarilor.

Pentru prevenirea si diminuarea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor

de investitie, este necesară luarea următoarelor măsuri:

- Verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (utilaje, autobasculantele) utilizate,

pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului si in

parametrii stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în

ateliere specializate. Basculantele vor fi menţinute curate în timpul lucrului, atât în zona

şantierului cât şi în afara acestuia;

- Materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri

metalice, moloz, reziduuri de carburant, etc., vor fi depozitate separat în zone special

amenajate (pentru evitarea infiltratiilor pana la panza freatica);

- Marcarea, cu indicatoare sau prin imprejmuire, a limitelor canalelor prin care se evacueaza

apele de mină de la galeriile Antoniu Sud si Paralel - pentru a se evita poluarea apelor de

mină si a apei raului Olt cu suspensii sau diverse materiale (scurgeri de steril, pământ

SC

SA

CEPROMIN



129

va produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre

majore.

In zona de impact a activitatiilor din cadrul lucrarilor de reconstructie ecologica a minei

Balan, nu sunt semnalate specii rare, ocrotite prin lege, amenintate cu disparitia, sau arii

protejate, iar in zonele limitrofe nu sunt rezervatii naturale sau imprejurimi cu limite impuse

de natura peisagistica, arhitectonica, etnografica, dar exista specii rare, cu valoare stiintifica

cum ar fi capra rara, cocosul de munte, floarea de colt.

8.6. Impactul produs asupra peisajului

Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minei Balan, şi anume lucrarile de inchidere si

reconstructie ecologica, vor imprima zonei unui aspect specific de santier, care va avea impact

negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară a cadrului

natural şi peisagistic.

Prin lucrarile/măsurile de reconstrucţie ecologică, de refacere a mediului care vor fi executate

pe amplasamentul minei Balan, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea

lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută, efectele finale fiind minime. Putem afirma că

impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.

8.7. Impactul produs asupra aşezărilor umane si altor obiective

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul minei Balan se afla pe teritoriul orasului

Balan si a comunei Sandominic.

Perimetrul minier Balan, cuprinde locatii care sunt amplasate in general la distanta de

asezarile umane, insa alte locatii (ex. incinte) sunt amplasate in orasul Balan si in apropiere, distantele

variaza de la 300 – 500 m pana la 2 km fata de cele mai apropiate gospodarii particulare.

Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a

zonelor afectate, ce constau în demolari de constructii, procesarea materialelor demolate, transportul

şi depunerea materialelor rezultate din demolări (moloz), transportul diverselor materiale necesare,

lucrari de constructie si reabilitare, etc., sunt: praful, noxele gazoase (CO, NO2, SO2, etc), zgomotul si

vibratiile.

Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de

motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.

În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând

în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei,

SC

SA

CEPROMIN



128

terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de

reconstructie ecologica, nefiind afectate populatii de specii migratoare.

Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele minei Balan - se pot identifica urmatorii

factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

• noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare

Diesel. Gazele de combustie de la autovehiculele contin : CO, CO2, SO2, NO2, HC

(hidrocarburi nearse), plumbul (aerosoli) conţinut în vaporii de benzina sub forma de

tetraetil de plumb Pb(C2H5)4 ;

• praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport,

demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile

şi eventuale metale (Pb, Cu, Fe, Mn);

• noxele gazoase si praful (pulberi in suspensie si sedimentabile) eliberate din operatia de

impuscare cu explozivi (pentru o singura lucare – galeria paralela de deviere a pârâului

Vărsăroaia);

• zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de

demolare, rambleerea puturilor, procesarea molozului, activitatea utilajelor, etc).

Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, existând posibilitatea

ca unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.

Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului pe frunzele

plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca

efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de creştere a acestora.

Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local si temporar, limitat la imediata vecinătate a

minei Balan si a drumurilor de acces.

La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi

neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a

prafului depus pe frunze.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi

faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se

vor situa preponderent sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se

estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu

vor produce un impact negativ cuantificabil.

In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan

SC

SA

CEPROMIN



127

extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

● Lucrările de punere in siguranta, asigurare a stabilitatii si ecologizare/amenajare a iazurilor,

haldelor, depozitelor de concentrat de pirita, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact

temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier.

Transportul si imprastierea concentratului de pirita pe plaja iazului 4, transportul materialului din

demolari si folosirea lui la rambleieri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente

negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor

(executie drumuri si terasamente, transport, imprastieri materiale [concentrat, pamant, sol vegetal,

etc.], rambleieri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii iazurilor, haldelor,

terenurilor, etc si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un

impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.

In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se

vor executa – ziduri de sprijin/protectie, canale de garda, consolidari, rambleieri, indiguiri,

terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de

ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu

suprafata (galerii de costa, suitori, puturi) si golurile de surpare vor fi rambleiate, iar prin plantare de

pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor

Concluzie:

In conditii normale de desfasurare a lucrarilor, daca prevederile proceselor de inchidere

si ecologizare vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul

negativ din punct de vedere al poluarii solului in perioada activitatii desfasurate, va fi diminuat,

limitandu-se la incintele/perimetrele miniere, iar in zonele adiacente (zonele de influenta a

iazului, haldelor), impactul va fi nesemnificativ.

8.5. Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre (biodiversitatea)

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a

minei Balan, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra

florei si faunei.

Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere Balan, poate influenta

ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise, si care vor alunga

animalele salbatice si pasarile din zona.

Se considera astfel ca impactul asupra biodiversitatii va fi de nivel ridicat, fara insa a produce

dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor

SC

SA

CEPROMIN



126

� Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

ecologizare:

● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului,

modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier

● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de

teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi

utilizate ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonei si la renaturarea/revegetalizarea

terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.

● Exploziile datorate impuscarii cu explozivi vor avea un impact fizic (mecanic) asupra

solului, manifestat prin dislocarea unei importante suprafeţe de sol si roca, si vor produce vibratii de

tip seismic si suprapresiuni din frontul undei de soc, care pot genera aparitia in sol a deformatiilor si

fisurilor. Marimea deformatiilor din sol depinde de operatiile de impuscare, fiind direct proportionala

cu cantitatea de explozivi detonata.

Lucrarea miniera la care se va folosi exploziv este a doua galerie de deviere a paraului

Varsaroaia paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de galeria existentă şi paralel

cu aceasta).

Formaţiunile geologice (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase, clorito – sericito – grafitoase),

prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor geotehnice, hidrologice şi tectonice

au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi străbătut de galeria de deviere între

albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără fenomene de instabilitate, pante

abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a apelor subterane fiind temporar si

nesemnificativ.

● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere,

dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, sau in timpul

dezafectarii rezervoarelor din depozitele de combustibili ce mai contin reziduuri de carburanti sau

uleiuri. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de

masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice.

Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol

poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi prelevat, depozitat în ambalaje de

plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate.

Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă manipularea si depozitarea

acestora se va face corespunzător şi numai în zona special amenajată. De aceea, se considera ca o

poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii

SC

SA

CEPROMIN



125

maxime admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 4.2.2.b.).

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate

(reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse

mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum

ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de

transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează

concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.

Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe

drumurile de acces si in timpul diferitelor lucrari, se va putea face numai prin măsurători. Acestea se

vor efectua in locuri si pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrarii si căii de transport,

pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.

In aceste conditii, impactul lucrarilor de investitie asupra aerului se va situa in limite

admisibile.

Concluzii :

►Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, vor avea

un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate

masurile adoptate pentru protectia mediului, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii

aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va

datora substantelor chimice explozive rezultate prin impuscarea cu explozivi si demolarilor,

acestea constituind o sursa periodica de scurta durata.

8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minei Balan,

se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor.

In timpul realizării lucrărilor de inchidere, şi reconstrucţie ecologică sursele posibile de

afectare si contaminare ale solului si subsolului , pot fi:

- traficul autovehiculelor si utilajelor in timpul lucrului si transporturilor, prin

degajarea prafului si noxelor gazoase si depunerea lor pe sol;

- scurgerile de combustibili, ulei sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal,

ciment, balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;

- posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpari în terenul limitrof

puturilor sau golurilor de surpare, etc, ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare,

impuscare).

SC

SA

CEPROMIN



124

Ploile de intensitate mare si de lunga durata, precum si topirea brusca a zapezilor pot marii

volumul de apa din raul Olt peste cota de inundatie, dar datorita regularizarii, consolidarii albiei

raului Olt si a lucrarilor pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia, riscul de inundare sau alunecare a

terenului in zona perimetrelor miniere este practic inexistent.

In concluzie, eventualul impact negativ a activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor

miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de

suprafata), este temporar si nesemnificativ, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea

ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic,

si atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale

(pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, reziduuri combustibil, ulei)

Activitatea de inchidere si ecologizare a minei Balan, nu va avea impact asupra apelor

subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor:

- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice;

- din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale;

- apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante

poluante/chimice care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor

contine eventuale suspensii anorganice solide (nepoluante chimic).

8.3. Impactul produs asupra aerului

În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxe gazoase si

pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii

atmosferice sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acestea sunt:

- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare,

derocare/impuscare cu dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului

Vărsăroaia), rambleieri, nivelari, incarcare-descarcare autobasculante, care datorita

dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare,

de impuscare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;

- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe

drumurile de acces, si cele rezultate prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si

uscat de pe suprafetele haldelor si iazului, situatie in care debitul masic al pulberilor emise

se va situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima prevazuta de Ordinul 462/93 ;

- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate

pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, care se situeaza sub valorile

SC

SA

CEPROMIN



123

1. Instalatie de stocare si dozare var ;

2. Instalatie automata pentru pregatire si dozare solutie lapte de var ;

3. Instalatie de neutralizare (precipitare – decantare);

4. Instalatie filtrare si depozitare namol

► Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina

B. LUCRARI DE MO�ITORIZARE

1. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de inchidere si

reconstruţie ecologică (3 ani);

2. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de garanţie a lucrarilor de inchidere si

ecologizare a minei Balan si a zonelor afectate de activitatea din acest perimetru minier (2 ani);

3. Monitorizarea post-inchidere a factorilor de mediu si a lucrarilor de reconstructie ecologica

a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4

8.2. Impactul produs asupra apelor

Din activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare nu vor rezulta ape uzate

menajere sau tehnologice, deci nu vor fi deversări de ape industriale uzate în apele de suprafaţă.

Cantitatea de ape pluviale care spala perimetrele miniere unde se desfasoara activitatea de

inchidere si care pot transporta materiele poluante si materiele in suspensie, ce apot ajunge in emisari,

este dependenta de regimul pluviometric al zonei.

Apele pluviale din zonă sunt evacuate în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă.

In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan exista riscul

deversarilor de materiale fluide (reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din rezervoarele si

bazinele existente in incintele miniere - depozit de carburanti, ce urmeaza a fi dezafectate, si/sau de

produse petroliere de la utilaje) si materiale solide (deseuri din demolari, concentrat pirita, pământ,

etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in

apa freatica.

Sursa de poluare posibila pentru apele subterane o constituie apele meteorice ce spala

suprafetele miniere, prin infiltrarea in sol, cu influenta neglijabila, nesemnificativa.

Eventualul impact negativ asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este

temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de

intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.

SC

SA

CEPROMIN



122

• Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform

proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ

vegetal şi plantare de puieţi;

• Drenarea şi consolidarea zonei aval a digului de amorsare a barajului din aval, prin

asigurarea scurgerii dirijate a apei provenite din infiltraţii sau izvoare şi asigurarea

scurgerii apei gravitaţional;

• Supraînălţarea şi consolidarea digului de gardă existent amplasat în zona amonte de

barajul din amonte, contra acţiunilor negative produse de apele de viitură ale pârâului

Vărsăroaia;

• Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene,

acoperirea taluzelor cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi.

► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA)TARE )R. 1

► Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru

► Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor

• Decolmatarea canalizarii orasului Balan pe traseul pe care s-au transportat concentrate

• Strămutarea depozitului de concentrate de pirită din Incinta Izvorul Olt şi Flotaţie Centru

pe Iazul de decantare 4

► Alte lucrări recomandate:

• Lucrari de amenajare a scurgerii apelor de mina de la gal.13, gal. 11 bis si gal.6 (Put nr.5)

• Alimentare cu apa potabila pe strada Oltului si strada Oltaka

► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt:

• Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km) ;

• Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);

• Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de deviere

şi confluenţa cu râul Olt ;

• Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă

pârâul Lunca Mare cu râul Olt

► Lucrări de construire Statie de epurare ape de mină din galeria Antoniu Sud

Statia de epurare va fi compusa din:

SC

SA

CEPROMIN



121

i) Lucrări de stabilizare - Zid de sprijin

j) Lucrari de dirijare apelor pluviale prin canale de gardă

Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele de

steril fondului forestier, sunt urmatoarele:

- Lucrări de stabilizare şi lucrări pregătitoare, înainte de refacerea peisagistică (degajare

corpuri straine, nivelare teren, scarificare);

- Consolidarea taluzelor prin terasare (cleionaje);

- Consolidarea taluzelor cu zid de sprijin;

- Dirijare apelor pluviale prin canale de gardă;

- Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor (grăpatul în vederea

însămânţării şi plantării; aşternerea pământului vegetal în grosime de 20 cm pe toată

suprafaţa; administrare de îngrăşăminte organice - gunoi de grajd, în doză de 20 /ha pe

taluze şi terase);

- Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare (însămânţarea cu ierburi

perene - 0,6 kg/100 mp; udarea suprafeţelor);

- Lucările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire (plantarea puieţilor de molid

în gropi de 30x30x40 cm, pe terase şi taluze, cu pământ vegetal în gropile de plantare

(0,036 mc/groapă).

►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA)

► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA)TARE )R. 4

Lucrările de amenajare, ecologizare pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei pe toată

perioada post închidere şi protecţia mediului, vor cuprinde:

• Executarea de canale de gardă pe versanţii iazului pentru colectarea apei meteorice de pe

versanţi şi din bazinul iazului şi dirijarea ei spre zona amonte unde va fi evacuată prin

galerii spre râul Olt;

• Amenajarea parţială a suprafeţei iazului cu mijloace mecanice, pentru crearea unei pante

de scurgere a apelor provenite din precipitaţii de pe suprafaţa iazului către zona în care

sunt amplasate în prezent sondele inverse funcţionale şi în care va fi amplasat un

deversor cu nivel liber;

• Acoperirea suprafeţei iazului cu pământ vegetal de 20cm grosime, însămânţarea lui şi

plantarea de puieţi;

SC

SA

CEPROMIN



120

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei

Sândominic;

− fertilizarea solului (administrarea de îngrăşăminte);

− însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost pregătit

terenul si udarea suprafetelor.

Ansamblul lucrarilor amintite mai sus se vor executa în următoarele incinte:

- Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp)

- Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp)

- Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp)

- Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp)

- Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp)

- Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, suprafaţa de

teren înierbată = 14.000mp)

- Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, suprafaţa de


- Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, suprafaţa de teren

înierbată = 2.000mp)

– Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp)

– Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, suprafaţa de


- Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, suprafaţa de teren


3. LUCRARI DE ELIBERARE A TERE�ULUI ŞI REABILITARE ECOLOGICĂ A

ZO�ELOR AFECTATE – PU�ERE I� SIGURA�TA SI REDARE I� CIRCUITUL SILVIC (incinte,

halde, carieră, iaz decantare nr. 4 si nr. 1, amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de

epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)

► Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a HALDELOR DE STERIL: Halda de

steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A,

Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria 17, constau în:

f) Lucrari pregatitoare

g) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare

h) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

SC

SA

CEPROMIN



119

Centrală, Galeria nr.6 de la Put nr. 5, Galeria Mihai, Galeria 7, Galeria de aeraj de la

Putul 3, Canal de aeraj Incinta Put 3.

►Lucrari pentru depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, ce vor cuprinde:

- Lucrari pentru Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m

- Lucrari pentru Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m

- Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe

- Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A

- 2 diguri

- Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m

- Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă

- Lucrari pentru Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru

fundaţii utilaje, o cameră pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente

statiei

2. LUCRARI DE DEMO�TARE, DEZAFECTARE SI DEMOLARE A STRUCTURILOR,

UTILAJELOR, CO�STRUCTIILOR SI TUTUROR UTILITATILOR

Demontarea, dezafectarea, demolarea utilajelor, construcţiilor de suprafaţă, utilitatilor si

principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:

− demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor;

− îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice;

− rambleerea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile

şi compactarea până la nivelul existent al solului;

− degajarea amplasamentului de moloz, spărturi, metale şi îndepărtarea de pe şantier a

metarialelor inacceptabile;

− nivelarea mecanica a terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi

redarea în circuitul iniţial;

− recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor

valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în

care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate;

− scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm;

− curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;

− acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10cm,

împrăştiat şi nivelat cu buldozerul;

SC

SA

CEPROMIN



118

In conditii normale de fuctionare a activitatiilor din cadrul lucrarilor de inchidere si

ecologizare a minei Balan, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra sanatatii umane

este redus, iar impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.

8 - REZUMAT FARA CARACTER TEH�IC

Denumirea obiectictivului de investiţii este PROIECT TEHNIC DE INCHIDERE SI

ECOLOGIZARE A MINEI BALAN.

Perimetrul minier Balan este amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, in

apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de 42 km, Nord, de

resedinta judetului Harghita, Miercurea Ciuc, iar uzina de preparare a fost amplasata in partea nordica

a orasului Balan.

Din punct de vedere geografic perimetrul minier Fagul Cetăţii este situat pe Valea Oltului,

cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.

Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni - Târgu

Mureş este asigurată prin şoseaua asfaltată Bălan – Sândominic D.J 125

8.1. Lucrarile de investitii propuse

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele principale lucrari:

A. LUCRARI DE I�CHIDERE SI ECOLOGIZARE A MI�EI BALA�

1. LUCRARI DE I�CHIDERE A GURILOR DE MI�A SI A CELORLALTE CAI DE

ACCES I� SUBTERA� (executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si

lucrari pentru depozitul subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A :

►Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran:

- Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora

- Plăci din beton armat pentru acoperirea puturilor, suitoarelor şi rambleerea acestora.

Lucrările de închidere a minei Bălan vor cuprinde:

- Lucrari miniere verticale – rambleieri si executie placi de beton armat pentru: Puţ

nr. III, Put nr. I, Puţ nr. V, Suitorii de la depozitul de explozivi Incinta Centrală, Suitorii

de la galeria Carol;

- Lucrări miniere orizontale – rambleieri si executie diguri de beton pentru: Galeria

de coastă 11 bis, Galeria de coastă 11 şi 11Paralel, Galeria de coastă 11 A, Galeria de

coastă 13, Galeria de coastă 13 A, Galeria de acces la depozitul de exploziv Incinta

SC

SA

CEPROMIN



117

Matricea de evaluare a riscului poluarii amplasamentului

Tabel nr. 7.2. �r.crt.

Factor de mediu

Poluant Pericol Mod de poluare Proba- bilitate

Gravi-tate

Risc Remediere

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 1. Aer

Pulberi in suspensie si sedimentabile

Asfixiant

Dispersie aer

2 2 4 Da

Dioxid de sulf 1 1 1 Da Dioxid de azot 1 2 2 Da

CO (CO2) 2 2 4 Da 2.

Apa de suprafata, rau Olt, parauri

Variatii de debit Temporar Inundatii 2 1 2 Nu pH

Actiune sistematica

Dispersie apa

1 1 1 Nu Suspensii, Reziduu fix 2 1 2 Da Ioni de metale grele 1 1 1 Da

Sulfati, Ca, Mg 1 1 1 Da 3.

Apele

subterane

Variatii de debit Temporar Inundatii 1 1 1 Nu pH

Actiune sistematica

Dispersie apa

1 1 1 Nu Suspensii, Rez.fix 1 1 1 Nu Ioni de metale grele 1 1 1 Nu

Sulfati, Ca, Mg 1 1 1 Nu

4.

Sol

Distrugerea fertilitatii

Actiune sistematica

Contact direct

1 2 2 Da Metale grele 1 2 2 Da

Hidrocarburi (HTP) 2 2 4 Da Ocupare teren 2 1 2 Da

Pierderea utilitatii initiale

2 2 4 Da

5.

Zgomot vibratii

Intensitate Efecte

psihologice si ontologice

Propagare in aer

2 2 4 Da Influente asupra

biosferei si asez.umane 2 1 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da Disconfort ergonomic 2 2 4 Da

6.

Ecosisteme

Fauna acvatica Disparitie - 1 1 1 Nu Fauna terestra

Afectare specie

- 1 2 2 Da Pasari - 1 2 2 Da

Flora spontana - 1 1 1 Da Fond silvic - 1 1 1 Da

Culturi agricole - 1 1 1 Nu Specii protejate - - - - -

Conform datelor din tabelul nr. 7.2., rezulta urmatoarele valori ale gradului de risc :

- aer risc = 11

- apa de suprafata risc = 7

- apa subterana risc = 5

- sol risc = 14

- zgomot, vibratii risc = 12

- ecosisteme risc = 8

Din cele prezentate in tabelul nr.7.2., se constata ca cel mai afectat factor de mediu ar putea fi :

solul si aerul (zgomot si vibratii), cu disconfort ergonomic.

SC

SA

CEPROMIN



116

Evaluarea riscului se bazeaza pe un sistem de clasificare in functie de factorii probabilitate

de aparitie a unui eveniment si gravitate a unui eveniment.

Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este

descrisă astfel:

Risc = Pericol x Expunere

Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde

probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii

3 - mare 3 - majoră

2 - medie 2 - medie

1 - mică 1 - uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Cu cat

rezultatul este mai mare, cu atat mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea

riscului.

Cand in evaluare exista un numar mare de agenti poluanti importanti, atunci se efectueaza un

rezumat al informatiilor sub forma unei matrice, prezentata in tabelul nr. 7.2. de mai jos.

SC

SA

CEPROMIN



115

- Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzurilor, constau remodelarea acestora, consolidarea

taluzelor prin terasare, stabilizare cu ziduri de sprijin, corectare panta taluz, creare prism, regularizare,

consolidare maluri, etc.

- Pentru prevenirea unor accidente potenţiale, datorate manipulării diferitelor materiale,

substante (explozivi, deseuri, etc), personalul va trebui să cunoască normele generale, departamentale

şi specifice de protecţia muncii, să cunoască bine modul de intervenţie în caz de incendiu, dispunerea

şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.

- Respectarea procedurilor de revizii si reparatii a utilajelor si mijloacelor de transport care

activeaza pe amplasamentele miniere si transporta materialele necesare, precum si asigurarea

asistentei tehnice corespunzatoare la executarea acestora.

- Respectarea programului de monitorizare in cadrul obiectivelor din zona.

- Inteventia rapida pentru eliminarea avariilor si remedierea factorilor de mediu afectati.

Evaluarea riscului cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale,

presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau

de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi

probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a

se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:

• sursa de pericol (poluarea);

• vectorii de transfer;

• ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:

− natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;

− caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,

volatilitatea, biodegrabilitatea).

Vectorii de transfer sunt:

− aerul;

− apa (subterană şi de suprafaţă);

− solul (ca suprafaţă de contact).

Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

SC

SA

CEPROMIN



114

Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

Conducerea unităţii va elebora Instrucţiuni proprii pentru lucrările de dezafectare şi va lua

toate măsurile de protecţie a muncii necesare la dezafectarea activelor, a materialelor, instalaţiilor şi

utilajelor.

Titularul de activitate trebuie să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile

pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment, în conformitate cu Legea 307/2006 privind

apărarea împotriva incendiilor şi O.M.A.I. nr. 163/2007 privind Normele generale de apărare

împotriva incendiilor..

Managementul securitatii va cuprinde :

- planurile si masurile generale pentru limitarea riscului unor accidente;

- masuri de transmitere a informatiilor autoritaţilor responsabile;

- masuri privind pregatirea personalului pentru prevenirea oricaror accidente, pentru

interventia in cazul unui accident si pentru limitare a consecintelor acestuia;

- planurile de interventie in caz de accidente, avarii, care pot avea impact major asupra

sanatatii personalului si mediului inconjurator.

In conditii normale de functionare, prin respectarea disciplinei in munca si a tehnologiilor

lucrarilor prevazute, activitatea depusa nu prezinta un risc de declansare a unor accidente sau avarii

cu impact major asupra factorului uman si a mediului inconjurator.

Surse de risc

Situatia de risc privind activitatea din cadrul lucrarilor, poate aparea in cazul folosirii,

manipularii necorespunzatoare a utilajelor, materialelor, explozivilor, la nerespectarea tehnologiilor

lucrarilor de demolare, dezmembrari, excavare, impuscare, stabilizare/consolidare, rambleere, etc.. In

acest caz apare riscul de poluare pentru sol si aer.

Masuri de prevenire a riscurilor

Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de

proiectare şi execuţie, exploatare, dezafectare, prelucrare si ecologizare a obiectivului, respectându-se

cu stricteţe prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare.

Pentru prevenirea unor eventuale accidente, surpari, alunecări de teren în zonele miniere –

puturi, galerii, respectiv halde, iazuri, maluri (riscuri naturale), se vor realiza lucrări de stabilizare a

terenurilor, taluzelor, astfel:

- Lucrări de stabilizare se vor realiza pe toate suprafeţele ce pot fi eventual afectate de

fenomene de instabilitate.

SC

SA

CEPROMIN



113

Inundaţii

Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan nu este încadrat

în zonele de risc natural – Inundaţii (nu este afectat de inundatii).

Alunecări de teren


amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan este încadrat în

zonele de risc natural – Alunecari de teren cu potential de producere a alunecarii, mediu (alunecare

primara), iar comuna Sandominic este incadrata in zona de risc natural - Alunecari de teren cu

potential de producere a alunecarii, scazut-mediu (alunecare primara).

In concluzie, principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasamentul minei Balan este

posibilitatea apariţei surparilor, alunecărilor de teren în zona puturilor, galeriilor, haldelor, iazului, în

cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi de foarte mare intensitate si de lunga

durata) şi/sau posibile eroziuni în zonă.

Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă si măsurile prevăzute

pentru evitarea unor pagube, constau în:

- lucrările proiectate nu influenţează negativ obiectivele existente în zonă, acestea fiind

amplasate la distanta, o parte din lucrari, la finalizarea lor, influentand pozitiv situatia actuala;

- în raza perimetrului lucrarilor propuse nu sunt instituite zone de protecţie;

- executia lucrarilor se va face cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a

stabilităţii terenurilor (taluzelor haldelor, iazului, albii/maluri rau, parau, etc);

- zonele cu activitati in desfasurare vor fi delimitate astfel încât să nu fie afectate zonele

adiacente.

- traficul autovehiculelor prin zone populate, se vor efectua in conditiile impuse pentru

evitarea poluarii/afectarii factorilor de mediu si asezarilor umane si evitarea unor accidente sau avarii

care pot avea impact asupra mediului si populatiei.

7.2. Accidente potentiale si analiza de risc

Activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan se va desfasura in

conformitate cu prevederile legale referitoare la normele de protectie a muncii (SSM) si paza contra

incendiilor (PSI) si procedura in caz de accidente.

La închiderea perimetrelor tratate în prezenta documentaţie, se respectă prevederile Legii

Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor

SC

SA

CEPROMIN



112

7 - SITUATII DE RISC

Evaluarea riscului pentru amplasamentul minei Balan se poate face pentru două situaţii de risc:

1. Riscuri naturale: datorate erozunii solului, posibilelor alunecări de teren si fenomenelor

naturale;

2. Accidente potenţiale aparute prin incalcari grave ale disciplinei in munca sau de

nerespectare a tehnologiilor operatiilor executate :

• evaluarea riscului apărut la folosirea unor cantitati necorespunzatoare de explozivi si

nerespectarea dispozitiilor de impuscare;

• nerespectarea tehnologiilor operatiilor din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare:

la demolari, dezmembrari, excavare, impuscare, lucrari de stabilizare/consolidare,

rambleere, etc. Nerespectarea tehnologiilor pot conduce la accidente de munca, surpari

ale haldelor sau taluzurilor iazului, carierei, etc;

• manipularea incorecta a utilajelor si manipularea neglijenta a diferitelor materiale

(substanţe cu grad ridicat de inflamabilitate şi cu potenţial de poluare al mediului în

cazul deversărilor accidentale);

• colmatarea canalelor de garda (rigolelor) perimetrale, a canalelor, sondelor inverse de

scurgere si evacuare a apelor de mina si apei din iaz;

7.1. Riscuri naturale

Cutremur

Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100 / 1992, amplasamentul cercetat se

incadreaza in zona seismica „E”, cu urmatoarele caracteristici :

- coeficientul de seismicitate Ks = 0,12

- perioada de colt Tc = 0,7 sec

În cazul depăşirii sarcinilor seismice conform Normativ P100/92, în zona de amplasament

minei Balan, se pot produce modificări structurale care în funcţie de situaţie vor putea fi remediate.

Echipa de specialişti după o expertiză prealabilă, va delimita zona avariată, va stabili lucrările

necesare în vederea remedierii şi vor contracta aceste lucrări cu firme care dispun de specialişti şi

utilaje necesare în acest sens..


amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, orasul Balan este încadrat în

zonele de risc natural – Cutremure cu o intensitate seismica de VII grade MSK.

SC

SA

CEPROMIN



111

Figura 1. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

Nb AER = 8

Nb SFV = 7

Nb AS.UM = 9

Nb APA = 9

I.P.G. = S i / Sr = 200 / 136 = 1,47 activitatea analizata va afecta mediu in limite admisibile

SOL, FAUNA, VEGETATIE

ASEZARI UMANE

AER

APA

SC

SA

CEPROMIN



110

Valoarea indicelui de poluare globala

IPG Efect asupra mediului înconjurator

1 Mediu natural neafectat de activitatea antropica

1 – 2 Mediul este supus efectului activitatii umane, în limite admisibile

2 – 3 Mediul este supus efectului activitatii umane provocand starea de disconfort formelor de viata

3 – 4 Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata.

4 – 6 Mediul este grav afectat de activitatea umana si este periculos pentru formele de viata.

>>>> 6 Mediul este degradat , impropriu formelor de viata

Pentru obiectivul studiat, relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de mediu este o

figura geometrica neregulata, a carei suprafata reala Sr = 136,0 , incadrata intr-un patrulater regulat a

carui suprafata ideala Si = 200,0

Indicele de poluare globala pe care il vor determina lucrarile de inchidere si reconstructie

ecologica a amplasamentului minei Balan, va fi:

I.P.G. = 200, 0 / 136,0 = 1,47

I.P.G. = 1,47 deci < 2 ⇒ Mediul este afectat de activitatea umana în limite admisibile.

Figura nr.1 , de mai jos, reprezinta evaluarea impactului asupra mediului:

SC

SA

CEPROMIN



109

► Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de

mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate

corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factori de mediu IC �b

SOL, SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA 0,50 – 1,00 7

APA 0 – 0,25 9

AER 0,25 – 0,50 8

ASEZARI UMANE 0 – 0,25 9

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

- Factorul de mediu SOL, SOBSOL, VEGETATIE, FAUNA va fi afectat în limite admise,

nivel 3;

- Factorul de mediu APĂ va fi afectat in limite admise, nivel 1;

- Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 2

- Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 1.

► Calculul indicelui de poluare globală

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare

a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea

ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală

prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

I.PG = Sr

Si unde: Si = suprafata ideala ; Sr = suprafata reala

Atunci cand:

I.PG = 1 – nu exista poluare, nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu

I.PG > 1 – exista modificari de calitate a factorilor de mediu.

În functie de valoarea indicelui de poluare globala s-a stabilit o scara de calitate din care

rezulta impactul asupra mediului, respectiv efectul activitatii antropice asupra factorilor de mediu

analizati, si care este prezentata în tabelul de mai jos:

SC

SA

CEPROMIN



108

3

Ic = -0,25 → -0,025

− Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2

Ic = -0,025 → -0,0025

− Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1

Ic = sub -0,0025

− Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

► Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL, VEGETATIE, FAU)A (IC SSVF)

Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati de lucrarile de inchidere si

ecologizare, prin modificarea proceselor pedogenetice.

Prin lucrarile de ecologizare prevazute, impactul asupra acestor factori de mediu va fi mult

diminuat, incat afectarea mediului se va incadra in limitele admise, ceea ce corespunde unui indice de

calitate IC SSVF = 0,50 – 1,00 rezultand o nota de bonitate Nb = 7

► Indice de calitate pentru APA (IC APA)

Având în vedere faptul că în perioada lucrarilor, de pe amplasamentele miniere nu vor rezulta

ape uzate din activitatile depuse, lucrarile nu vor intercepta stratul freatic, ele situandu-se deasupra

nivelului hidrostatic, iar receptorii naturali din zona vor prelua doar apa de precipitatii care va depasi

capacitatea de retentie a solului si de drenare prin fisuri si crapaturi, factorul de mediu apa va fi

afectat in limite admisibile, rezultand un indice de calitate: IC APA = 0 – 0,25 ⇒⇒⇒⇒ Nb = 9

► Indice de calitate pentru AER (IC AER)

Din cele prezentate in documentatie, factorul de mediu aer va fi influenţat de funcţionarea

motoarelor auto si de diferite operatii din cadrul lucrarilor - demolare, puscare cu explozivi,

rambleere, etc., dar va fi afectat in limitele admise.

Se apreciaza un indice de calitate IC AER = 0,25 – 0,50 cu nota de bonitate Nb = 8

► Indice de calitate pentru ASEZARI UMA)E (IC AsUm)

Datorită faptului că obiectivul analizat nu va aduce prejudicii aşezărilor umane (cele mai

apropiate gospodarii pariculare sunt la cca 300-500 m pana la 2 km de zona obiectivului), impactul

asupra aşezărilor umane nu va avea efecte negative, activitatea resimtindu-se doar in zonele de

circulatie a autobasculantelor pe drumurile ce trec prin zone locuite. Realizarea investitiei poate avea

efecte pozitive asupra populatiei din zona, prin crearea de locuri de munca.

Se apreciaza un indice de calitate IC AsUm = 0 – 0,25 ⇒⇒⇒⇒ Nb = 9

SC

SA

CEPROMIN



107

unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară

de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea

naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de

gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor trei

factori de mediu (apă, aer, sol), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor.

Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la

realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică

pentru suprafata ideala (Si) poate fi un triunghi echilateral sau un patrulater regulat (pentru 3 sau 4

factori de mediu). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se

obţine un triunghi sau un patrulater interior, cu suprafaţa mai mică (Sr).

Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două

suprafeţe (ideală şi reală)

Estimarea indicilor de calitate a-i mediului înconjurător se face după scara de bonitate a

acestora, prezentată în tabelul următor:

�ota de bonitate

Valoarea IC Efectele activitatii asupra mediului inconjurator

10

Ic = 0 − Mediu neafectat

9

Ic = 0,0 - 0,25

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari

8

Ic = 0,25 - 0,50

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii

7

Ic = 0,50 - 1,0

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici

6

Ic = -1,0

− Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative

5

Ic = -1,0 → -0,5


4

Ic = -0,5 → -0,25


SC

SA

CEPROMIN



106

6. A�ALIZA ALTER�ATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI

6.1. DESCRIEREA ALTER�ATIVELOR studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia din ele

Planul de incetare a activitatii (PIA) si Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei

Balan, cuprinde o singura varianta de inchidere, cea conform prevederilor continute in manualul de

inchideri elaborat de Ministerul Economiei si Finanţelor - Directia Generala Resurse Minerale, toate

inchiderile si ecologizarile unitatilor miniere fiind realizate in mod unitar.

Inchiderea lucrarilor miniere de legatura cu suprafata – inchiderea gurilor de mina si a

celorlalte căi de acces în subteran (galerii de coasta, suitori, puturi) se face in varianta inchiderii cu

diguri de beton, rambleere si placi de beton. S-a ales acesta varianta deoarece stratul de roca deasupra

galeriilor este mai mic de 50 m. Nu s-a folosit varianta rapirii sustinerii metalice, inundarii sau

parasirii lucrarii in starea in care se alfa datorita instabilitatii terenului.

Se specifica faptul, ca datorita fondurilor de finantare limitate, s-a ales varianta clasica de

ecologizare a amplasamentelor miniere - încadrarea în mediu ambiant si redarea in circuitul silvic

prin înierbare si împădurire, in locul posibilitatii de utilizare a suprafetelor perimetrelor miniere

ecologizate ca zone de servicii (spatii de birouri, sali de conferinte, spatiu expozitional, centru

informational, centru comercial, reprezentante banci, fast food-uri, restaurante, institutii de

invatamant) sau locuri de agrement, recreere (parcuri, locuri de antrenament)

6.2. A�ALIZA MĂRIMII IMPACTULUI

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele

de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de

mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi

privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu

şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Metoda Rojanschi se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de

calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite

compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite

condiţii de dezvoltare.

Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza

unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a

SC

SA

CEPROMIN



105

- urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor

apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril – prelevare semestriala

● Monitorizarea factorului de mediu aer si a conditiilor meteorologice

- recoltarea periodica de probe de poluanţi gazoşi si pulberi in suspensie (aerosoli) din

perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si analizarea lor in

laborator de specialitate (semestrial)

5.3. Monitorizarea post-inchidere (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz nr.4)

Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un

sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu post-inchidere:

● Monitorizarea factorului de mediu sol

- urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a

iazului de decantare nr.4 şi analizarea lor în laborator de specialitate (anual);

- urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare si haldelor de steril de mină;

- urmărirea stabilitatii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele topo

amplasate pe haldele de steril si pe iazul de decantare (30 + 17 borne topo);

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare

respectiv plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de

decantare (nr.1 si nr.4).

- intretinerea/curatirea canalelor de garda pentru indepartarea diverselor materiale antrenate

de apele meteorice de pe versanţi;

- masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice (11) ale iazului de decantare nr.4.

● Monitorizarea factorului de mediu apa

- urmarirea periodica – timp de 30 ani pentru iazul de decantare si 3 ani pentru haldele de

steril: zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor de punere in siguranta si

ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de epurare si a

apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;

- urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor

apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril – prelevarea se va efectua

semestrial

● Monitorizarea factorului de mediu aer a conditiilor meteorologice

- recoltarea periodica de probe de poluanţi gazoşi si pulberi in suspensie (aerosoli) din

perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si analizarea lor in

laborator de specialitate (semestrial).

SC

SA

CEPROMIN



104

- recoltarea periodica de probe de pulberi in suspensie, CO, SO2 din incitele si zonele

supuse ecologizarii şi analizarea lor in laboratoare de specialitate

● Monitorizarea factorului de mediu zgomot si vibratii

- in perioada de executie a lucrarilor, a transportului prin zonele rezidentiale, se impune

monitorizarea zgomotului – semestrial. Limita maxima admisa la locurile de munca

pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, conform H. G. nr. 493/2006, iar

conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul

de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea

maxima admisibila de 65 dB(A), iar pentru traficul auto pe strazile de legatura limita

este 80 dB(A)-nivel de zgomot de varf

5.2. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani)

Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora,

evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde

următoarele sectiuni:

● Monitorizarea factorului de mediu sol

- urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a


- urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare nr.4 si haldelor de steril de mină;

- urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele

amplasate pe haldele de steril si pe iazul de decantare (30 + 17 borne topo), semestrial;

- intretinerea/curătirea canalelor de evacuare a apelor de mină si a tuturor canalelor de

garda, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice si a împiedica

pătrunderea materialelor antrenate in emisari;

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv

plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de decantare

(nr.1 si nr.4);

- urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, suitori, galerii, etc.;

- masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice (11 buc) ale iazului nr.4, semestrial.

● Monitorizarea factorului de mediu apa

- urmarirea periodica – timp de 2 ani, zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor

de punere in siguranta si ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a

apelor Statiei de epurare si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;

SC

SA

CEPROMIN



103

5 - MO�ITORIZAREA

Pe parcursul executarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, in vederea

diminuarii impactului produs asupra factorilor de mediu, s-a instituit un sistem de urmarire a

factorilor de mediu sol, apa, aer.

► Sistemul de monitoring cuprinde:

5.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor

● Monitorizarea factorului de mediu sol va cuprinde :

- urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi sau substanţe

din rezervoare (dezafectate) sau din motoare, în timpul executării divereselor operatii ;

- urmărirea vizuala a posibilelor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, concentrat pirita,

pămînt vegetal, ciment, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de depozitare

atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de

ecologizare;

- recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte

asupra asezarilor umane si ecosistemelor, (din incitele ce fac obiectul lucrarilor de

inchidere si ecologizare), probe ce vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru

determinarea pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn, Pb, Fe, Mn, Cd, Cr, Ni.

● Monitorizarea factorului de mediu apa va cuprinde :

- urmarirea debitelor apelor de mina evacuate (galeria Antoniu-Statie epurare, gal.11

bis, gal.13) si a calitatii tuturor apelor de mina si a apei limpezite evacuata din iazul

nr.4, prin recoltarea de probe si analizarea lor in laborator de specialitate in vederea

determinarii compozitiei fizico-chimice;

- urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali din zonele de influenta a apelor de mina, a

haldelor de steril si a iazului de decantare nr.4: a pârâului Bailor, paraului Drumul

Coastei, paraului Fagul Cetatii Mici, paraului Varac, paraului Varsaroaia si raului Olt -

in amonte si aval de puctele de descarcare a apelor de mina si a apelor limpezite din iaz,

respectiv in amonte si aval de haldele de steril, prin prelevarea periodica de probe si

analizarea lor in laborator de specialitate pentru determinarea compozitiei chimice: pH,

suspensii, rez. fix, sulfati, carbonati, Ca, Mg, metale gr.-Fe, Mn, Zn, Cu, Cd, Ni

● Monitorizarea factorului de mediu aer

- urmărirea vizuală sau cu echipament special pentru motoare, a prafului şi gazelor

generate de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc)

utilizate la lucrările de dezafectare şi ecologizare;

SC

SA

CEPROMIN



102

In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii

unor accidente cu impact asupra factorilor de mediu si a sanatatii populatiei, este practic

inexistent.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului

In zona perimetrelor miniere exista obiective civile amplasate la distante variabile incepand de

la cca. 300 – 500 m pana la 2 km.

Pentru prevenirea si ameliorarea riscului poluării asezarilor umane din zona limitrofa

perimetrelor miniere, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetrele miniere, in timpul transportului

materialelor, pe toata durata lucrărilor de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, este necesară

luarea următoarelor măsuri speciale:

- acoperirea basculantelor pe timpul transpostului materialelor care generează praf si/sau

umectarea lor;

- prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;

- stropirea materialelor (rezultate de la demolare) în zona de depunere si a cailor de rulare (a

cailor de acces in perimetrele de lucru si in zonele exterioare);

- demolarea cu explozivi (unde este cazul) se va executa (pe cât posibil) cu cantitatea

minima necesara, cu o degajare minima de noxe toxice si praf;

Masuri de ameliorare a nivelului de zgomot:

- pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 25 - 30

km/ora;

- programul de demolare cu exploziv va fi restrictionat intre orele 8 – 16, de luni până

vineri.

Măsurile de ameliorare pentru evitarea poluării cu noxe gazoase pe timpul lucrărilor vor

elimina riscul influenţei îmbolnăvirii populaţiei.

Măsurile luate pentru reducerea nivelului de zgomot datorită transportului şi manipulării

materialelor cu autobasculante previne disconfortul pentru aşezările umane.

4.8. CO�DITII CULTURALE SI ET�ICE, PATRIMO�IUL CULTURAL

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. In vecinatatea

amplasamentului minei Balan nu sunt monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau

arhitectonic, zone de interes traditional.

SC

SA

CEPROMIN



101

reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se

afla la cca. 300 m), va fi nesemnificativ.

Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB,

conform H. G. nr. 493/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru expunerea la riscurile

generate de zgomot.

Pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta şi deosebita,

conform Ordinului nr. 933 / 2002, aceasta limita se reduce la 75 dB si respectiv 60 ÷ 50 dB, iar

conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot

propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea maxima admisibila de 65

dB(A).

Din cele prezentate in cap 4.2. rezulta ca activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si

ecologizare a minei Balan, va avea un impact asupra calitatii factorului de mediu AER ce se va situa

in limite admisibile, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului.

Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va datora substantelor chimice explozive,

prafului, rezultate prin impuscarea cu explozivi, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata

Zona Balan, care a polarizat cu cativa ani in urma interesul unor importante intreprinderi cu

capital de stat (societati miniere), dispune de o importanta rezerva de forta de munca.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada

derularii proiectului de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, cu efect benefic şi asupra

situaţiei economice din localităţile învecinate.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la

nivelul locuitorilor şi nu există public posibil nemulţumit de realizarea proiectului. Din acest punct de

vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.

In timpul derularii lucrarilor de investitie exista riscul apariţiei unor accidente sau avarii care

pot avea impact asupra mediului si/sau populatiei din perimetrele minei Balan, cum ar fi:

- accidente de circulaţie a mijloacelor care transportă materiale;

- manevrarea incorectă la încărcarea şi descărcarea materialelor;

- manevrarea incorecta a materialului exploziv ;

- pierderi de materiale – moloz, ciment, pământ in timpul transportului

Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan nu va avea influenta majora asupra

caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astefel incat aceasta nu sufera modificari sau

schimbari majore in urma punerii in aplicare a acestuia.

SC

SA

CEPROMIN



100

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECO�OMIC

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul minei Balan se afla pe teritoriul orasului

Balan si a comunei Sandominic.

Perimetrul minier Balan, cuprinde locatii care sunt amplasate in general la distanta de

asezarile umane, insa alte locatii (ex. incinte) sunt amplasate in orasul Balan si in apropiere, distantele

variaza de la 300 – 500 m pana la 2 km fata de cele mai apropiate gospodarii particulare.

Datele despre zona Bălanului, provin încă din secolul XIV, după cum dovedesc registrele

comunei Sândominic, aflata la 6km de Bălan - mineritul în regiune a început din sec. XVII, în timpul

domniei lui Apaffy Mihaly (1661-1690). Se făcea comerţ cu: lemn animale mari şi mici.

Istoricul localităţii se leagă de cel al descoperirii zăcămintelor de cupru şi al exploatării

acestui zăcământ.

Populaţia orasului Balan in anul de recensamant 2002 a fost de 7902 locuitori, iar in 2006 de

cca. 7000 locuitori.

Principala ocupatie a locuitorilor a fost mineritul si extractia, prelucrarea si extractia în

subteran şi în carieră a minereului de cupru.

Cele mai atractive obiective turistice din zona Balanului sunt: Lacul Roşu, Izvorul Oltului,

Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratica (1600 m) numită şi Piatra Unică prin aspectul inedit pe care îl are,

Barajul Mesteacănul, Cabana pădurarului, Pestera Şugo, Monumentul Bathory

Astăzi, Bălanul este un oraş relativ nou: cu o istorie bine definită clădit cu muncă şi sudoare

cu urcuşuri şi coborâşuri, oţelit în tumultul frământărilor subterane -“exploatări miniere”.

Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de reconstrucţie ecologică a

zonelor afectate, ce constau în demolari de constructii, procesarea materialelor demolate, transportul

şi depunerea materialelor rezultate din demolări (moloz), transportul diverselor materiale necesare,

lucrari de constructie si reabilitare, etc., sunt: praful, noxele gazoase (CO, NO2, SO2, etc), zgomotul si

vibratiile.

Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de

motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.

În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând

în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei,

SC

SA

CEPROMIN



99

Modul de utilizare a terenului in zona amplasamentului minei Balan, in suprafaţă totală de

147,8 ha, este după cum urmează:

- halde 19.610 m2

- iazuri de decantare 1.096.183,81 m2

- drumuri 146.043 m2

- incinte 215.926,02 m2


Impactul pe care îl va avea activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare asupra

peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care vor consta în

măsuri de ecologizare a suprafeţelor afectate, descrise in capitolul 1.3.

Principalele lucrări privind refacerea mediului afectat de activitatea minei Balan, vor fi legate

de inchiderea lucrarilor miniere si renaturarea suprafetelor afectate de activitatea miniera - refacerea

terenurilor/solurilor şi asigurarea stabilităţii acestora (închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de

acces în subteran - executarea de diguri, plăci de beton, rambleeri, etc.; lucrari pentru depozitul

subteran de deşeuri solide; dezafectarea, demolarea structurilor, utilajelor, constructiilor, etc) si

eliberarea terenurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor afectate – punere in siguranta si redare in

circuitul silvic (amenajare incinte, halde, carieră, iaz decantare nr.4, nr.1 si asigurarea stabilitatii

acestora, amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)

Concomitent cu principalele lucrari care se vor executa, se va efectua si monitorizarea

factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de reconstruţie ecologică, in perioada de

garanţie a acestora (2 ani) si monitorizarea post–inchidere (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru

iaz decantare nr. 4).

Sunt însă necesare şi lucrări menite să îndepărteze din perimetrele miniere, toate potenţialele

surse de poluare şi protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.

În acest sens, se vor efectua următoarele lucrări:

- retragerea tuturor utilajelor şi a instalaţiilor de pe amplasamente;

- transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea lucrarilor

executate;

- nivelarea tuturor zonelor excavate si a platformelor ;

- redarea în circuitul natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal,

insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc.

SC

SA

CEPROMIN



98

4.6. PEISAJUL

Orasul Bălan este situat în N-E judeţului Harghita zona centrală a Carpaţilor Orientali la

poalele Hăşmaşului Mare la alt. N de 46, 30° long. E de 25,44° .

Relieful este tipic de munte, cu o configuraţie frământată, versanţi cu pante mari. Bălanul este

străjuit de Hăşmaşul Mare, Hăşmaşul Mic şi Tarcău - altitudinea variază de la 850 m la nivelul

oraşului, până la 1792 m, în cel mai înalt punct al Masivului Hăşmaş.

Perimetrul Sucursalei Miniere S.C BĂLAN S.A este amplasat la poalele versantului vestic al

masivului Hasmas, in apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de

42 km nord de Municipiul Miercurea Ciuc şi la cca 11 km est de gara Izvorul Olt.

Din punct de vedere geografic perimetrul minier Balan-Fagul Cetăţii este situat pe Valea

Oltului, cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea

Ciucurilor.

Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni -

Târgu Mureş este asigurată prin şoseaua Bălan – Sândominic D.J 125.

Relieful zonei analizate este specific montan, având cota cea mai mare dealul Fagul Cetăţii.

Prin zonă curg râuri şi torenţi care au format văi adânci şi torenţi ce ajung până la 450.

Vegetaţia aparţine zonei alpine şi subalpine, de esenţă lemnoasă, predominată de specii de

conifere, mai puţin specii foioase. Vegetaţia ierboasă este reprezentată prin plante furajere, regiunea

având numeroase păşuni.

Hidrografic, regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a raului Olt şi se

caracterizează printr-o reţea hidrografică densă al cărei debit variază în funcţie de cantităţile de

precipitaţii, relativ abundente. Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii este străbătut de pârâul Vărsăroaia

4.6.1. Impactul prognozat

Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minei Balan, şi anume lucrarile de inchidere si

reconstructie ecologica, vor imprima zonei unui aspect specific de santier, care va avea impact

negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară a cadrului

natural şi peisagistic.

Prin lucrarile/măsurile de reconstrucţie ecologică, de refacere a mediului care vor fi executate

pe amplasamentul minei Balan, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea

lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută, efectele finale fiind minime. Putem afirma că

impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.

SC

SA

CEPROMIN



97

Activitatea desfasurata nu are impact transfrontier, avand in vedere distanta mare pana la

granitele cu tarile vecine.

In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan va

produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre majore.


Masurile care se pot lua in activitatea de reconstructie ecologica a minei Balan, pentru a evita

sau diminua poluarea mediului inconjurator sunt:

- utilizarea de utilaje EURO 3 (cel puţin EURO 2) la transport şi a catalizatorilor de gaze

de eşapament la celelalte utilaje ;

- reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de

transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu

sisteme de filtrare a gazelor, care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a zgomotului

in timpul functionarii motorului si perfecţionarea reţelei explozivilor (la operatia de

impuscare);

- limitarea încărcăturii utile în autobasculante şi a vitezelor de trafic a autobasculantelor la

20 – 30 km/ora, pentru evitarea ridicarii si imprastierii prafului si ameliorarea nivelului

de zgomot;

- măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea stropirii cu apă atât a

materialului care se încarcă în autobasculante, a materialului depozitat, a suprafetelor

neecologizate cât şi a drumurilor de acces / a cailor de rulare;

- pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 25–30

km/ora;

- în cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare cu explozivi se va

restrictiona programul de demolare cu exploziv de la 8:00 – 18:00

Masurile de diminuare a impactului se vor lua in perioada de executie a lucrarilor in zonele

care vor deveni zone active. Lucrarile vor viza atât stoparea eroziunii solului cât şi reconstrucţia

ecologică a zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie ierboasă şi

diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului regiunii.

Evolutia renaturarii suprafetelor se va monitoriza si post-inchidere, pe o perioada de 5 ani.

In acest mod impactul asupra biodiversitatii va disparea dupa terminarea lucrarilor, creându-se

conditii de reluare a ciclurilor de viata a biotopurilor terestre din zona.

SC

SA

CEPROMIN



96

creştere a acestora. Acest efect va avea, eventual, un caracter strict local si temporar, limitat la

imediata vecinătate a minei Balan si a drumurilor de acces.

La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi

neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a

prafului depus pe frunze.

Efectele poluantilor asupra vegetatiei si faunei depind de :

- concentratia si tipul de actiune a cestora ;

- forma chimica a poluantilor, si solubilitatea acestora in apa si sol ;

- specia plantelor ;

- procesele de absorbtie-desorbtie ;

- conditiile de mediu – de sol si clima.

Modul de manifestare a emisiilor de poluanti asupra vegetaţiei şi faunei terestre

Emisiile de SO2 provoaca distrugerea clorifilei din tesuturile plantelor (mai ales frunzele

mature sunt afectate) care se decolorează datorită metabolizarii SO2 –ului.

În cazul animalelor, SO2 produce tulburări la nivelul aparatului respirator asupra organelor de

simţ, ţesuturilor superficiale, scăderea fecundităţii, leziunea ficatului, etc.

Expunerea la $O2 un timp mai îndelungat la concentraţii mai mari de 25 ppm NO2, determină

apariţia unor leziuni necrotice pe frunzele plantelor.

Acţiunea pulberilor asupra vegetaţiei se manifestă prin obturarea asteolelor şi reducerea

numărului stomatelor funcţionale.

În cazul animalelor, pulberile produc o poluare de inconfort şi frecvente tulburări la nivelul

aparatelor respirator şi digestiv.

Plumbul se acumulează de regulă la suprafaţa solurilor, el fiind preluat uşor de plantele cu

sistem radicular dezvotat la nivelul orizontului biologic.

Efectele negative ale prezenţei plumbului în sol se regăsesc prin încetinirea sau blocarea

proceselor de fermentaţie, fapt ce conduce implicit la diminuarea recoltelor. Plumbul se acumulează

în plante (frunze, paie, boabe, tuberculi) de unde trece la consumatori.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte nocive asupra vegetaţiei şi

faunei, datorită măsurilor de reducere a emisiilor luate, debitele masice şi concentraţiile acestora se

vor situa preponderent sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se

estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu

vor produce un impact negativ cuantificabil.

SC

SA

CEPROMIN



95

vegetatiei.

Relatiile nivel de poluare - simtomatologie fiziologica se analizeaza grupat, intrucat diferiti

agenti poluanti provoaca dereglari caracteristice care afecteaza si influenteaza starea vegetatiei.

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a

minei Balan, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra

florei si faunei.

Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere Balan, poate influenta

ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise, si care vor alunga

animalele salbatice si pasarile din zona.

Se considera astfel ca impactul asupra biodiversitatii va fi de nivel ridicat, fara insa a produce

dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor

terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de

reconstructie ecologica, nefiind afectate populatii de specii migratoare.

Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele minei Balan - se pot identifica urmatorii

factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

• noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare

Diesel. Gazele de combustie de la autovehiculele contin : CO, CO2, SO2, NO2, HC

(hidrocarburi nearse), plumbul (aerosoli) conţinut în vaporii de benzina sub forma de

tetraetil de plumb Pb(C2H5)4 ;

• praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport,

demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile

şi eventuale metale (Pb, Cu, Fe, Mn);

• noxele gazoase si praful (pulberi in suspensie si sedimentabile) eliberate din operatia de

impuscare cu explozivi (pentru o singura lucare – galeria paralela de deviere a pârâului

Vărsăroaia);

• zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de

demolare, rambleerea puturilor, procesarea molozului, activitatea utilajelor, etc).

Fauna din zonă va fi afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, existând posibilitatea

ca unele specii faunistice să se stabilească la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.

Vegetaţia din zona obiectivului poate fi, eventual, afectată de depunerea prafului pe frunzele

plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca

efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor şi implicit scăderea ritmului de

SC

SA

CEPROMIN



94

Fauna este dezvoltată sub influenţa directă a reliefului şi vegetaţiei, iar muntii, padurile si

râurile oferă un habitat prielnic unei varietati bogate de animale salbatice, din care se pot aminti: ursul

carpatin, râsul carpatin, cerbul carpatin, mistreţ, lupi, vulpi, jderi, capra rară, cocosul de munte,

bufnita, alunarul, drepnia neagra, veveriţe, fluturasul de stânca, pastravul de munte.

Dintre insecte amintim numeroasele specii de fluturi, greierii, lacustele, carabusii, buburuzele

si furnicile.

Biotopurile acvatice din zona perimetrelor miniere Balan sunt specifice apelor de suprafata cu

un grad mediu de poluare (in zona, cu ape de suprafata slab acide).

Concluzie:

In zona de impact a activitatiilor din cadrul lucrarilor de reconstructie ecologica a minei

Balan, nu sunt semnalate specii rare, ocrotite prin lege, amenintate cu disparitia, sau arii

protejate, iar in zonele limitrofe nu sunt rezervatii naturale sau imprejurimi cu limite impuse

de natura peisagistica, arhitectonica, etnografica, dar exista specii rare, cu valoare stiintifica

cum ar fi capra rara, cocosul de munte, floarea de colt.

4.5.1. Impactul prognozat

Pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera in timpul lucrarilor de

reconstructie ecologica, asupra vegetatiei si faunei terestre este necesara raportarea la asa numitele

limite sau norme de protectie a fiecarui ecosistem.

Aceste limite (norme) reprezinta concentratiile maxime in atmosfera asociate unui timp de

mediere (expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura deci

integritatea acelui factor de mediu.

Efectele poluantilor asupra vegetatiei depind de:

- concentratia si timpul de actiune a acestora,

- conditiile de mediu si de nutritie.

Modificarile pe care noxele toxice atmosferice si substantele toxice antrenate de ape sau cele

care imbiba solul, le provoaca plantelor, sunt extrem de diverse si afecteaza multe din numeroasele

mecanisme ale vietii celulei si ale organismului vegetal.

Cercetarile au pus in evidenta schimbari in continutul substantelor acumulate in procesul de

fotosinteza si modificari ale structurii cloroplastelor.

Se apreciaza ca poluantii pot influenta direct respiratia plantelor si continutul in clorofila,

metabolismul tesuturilor radiculare. In maniere diferite, noxele influenteaza procesele de crestere ale

plantelor, procesul de fotosinteza si regimul apei, afectand dezvoltarea, vitalitatea si existenta

SC

SA

CEPROMIN



93

2) factori antropici (rezultati din activitatea umana):

- cresterea demografica;

- dezvoltarea agriculturii;

- dezvoltarea industriei si eliminarea deseurilor si reziduurilor;

- exploatarea rezervelor naturale, etc..

Importanta vegetatiei consta in faptul ca este: o componenta insemnata a peisajului

geografic; o sursa de material lemnos; mediu pentru existenta animalelor; element de protectie a

solului impotriva eroziunii si a alunecarilor.

Orasul Balan se afla amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, pe cursul

superior al vaii Oltului, regiunea fiind delimitată la nord de masivul alcalin al Ditrăului, la nord – vest

de bazinul intramontan Gheorgheni, iar la sud de bazinul intramontan al Ciucului.

Vegetatia specifica zonei amplasamentului studiat este aceea a padurilor

Vegetatia din împrejurimile orasului Bãlan, ce ocupa suprafete intinse de teren, o reprezinta

padurile.

Pãdurile existente sunt alcãtuite în cea mai mare parte din molid. În proportii ceva mai reduse

se mai întâlnesc: brazii, laricele si paltinii. Specii întâlnite sporadic sunt aninul alb, aninul verde,

salcia, rachita rosie, rachita alba, scorusul de munte.

Vegetatia existentă fixeaza bine solul, astfel încât în mod obisnuit nu se produc ravenări,

eroziuni, alunecări de teren, înmlăstinări sau alte procese de degradare naturală a solului.

Dintre plantele de o frumusete extraordinara amintim: floarea de colt, sângele voinicului,

tulichina mirositoare, ghintura galbena, specii rare si ocrotite de lege. Din flora existentã o mare parte

se pretează utilizărilor medicale, de exemplu: angelica.

În aceste păduri vegetează si multe specii de ciuperci comestibile si fructe de padure. Dintre

ciuperci enumerăm: hribi, gălbiori, roscove, zbârciogi, diferite specii de Rusula. Arbusti fructiferi

întâlniti sunt: zmeurul, afinul, merisorul, fragul.

Zone umede

Nu sunt zone umede în vecinătatea obiectivului

Importanta faunei este legata de faptul ca fiecare specie are un rol insemnat pentru mediul

natural. Unele specii au valoare economica (pestii, animalele de vanat), iar altele, prin raritate,

valoare stiintifica.

Biotopurile terestre din zona sunt cele specifice regiunilor de dealuri si munti cu o vegetatie

de paduri. Aici exista cea mai mare varietate de animale, diferentiate pe etaje.

SC

SA

CEPROMIN



92

Activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan,

afectează micro flora şi microfauna caracteristică ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin dislocarea

habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din dotare care va avea ca şi

consecinţă migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.


Masurile de diminuare a impactului asupra asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat

la capitolul 4.3.3. (referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatii obiectivului – lucrari de

inchidere si reconstructie ecologica, determinand analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol ,

impreuna.

4.5. BIODIVERSITATEA

Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui

complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei

specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală si biodiversitate

animală.

Ecologia este stiinta despre gospodarirea naturii.

Asadar ecologia este o stiinta biologica de sinteza cu un profund caracter interdisciplinar, care

studiaza relatiile complexe ale omului si ale celorlalte vietuitoare cu mediul inconjurator planetar.

ECOLOGIA

MEDIUL DE VIATA ORGA$ISMELE VII

(factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale, oameni) Deteriorarea mediului inconjurator este resimtita in zilele noastre tot mai acut, indeosebi în

centrele urbane cu mari aglomerari industriale si de populatie, poluarea afectand toate cele trei

componente principale ale mediului înconjurator: apa, atmosfera si solul.

Deteriorarea conditiilor de mediu este rezultatul actiunilor constiente sau inconstiente a

omului asupra mediului ambiant.

Cei mai importanti factorii perturbatori ai mediului sunt :

1) factori naturali: - eruptii vulcanice si solare;

- cutremure catastrofale;

- incendii, inundatii.

SC

SA

CEPROMIN



91

� Zone protejate, peisaj

Specificul activitatilor din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare va afecta valoarea

peisagistica a zonei. Impactul pe care il vor avea totalitatea lucrarilor de reconstructie ecologica

asupra peisajului se va ameliora dupa incheierea acestora, avand in final un impact pozitiv.

Nu sunt zone protejate în vecinătatea obiectivului minier.

� Procese geomorfologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse

alunecarilor de teren

Din punct de vedere geotehnic, terenul perimetrelor miniere studiate nu prezinta indicii de

existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentelor, cu exceptia

zonelor puturilor de mina, suitorilor si galeriilor de coasta – zone predispuse pricolului de surpare,

alunecare a terenului, probabilitatea aparitiei acestor fenomene fiind mult diminuata datorita

lucrarilor de rambleiere si realizare a digurilor si placilor de beton.

4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului

Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la capitolul 4.3.2.

(referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatiilor, determinand analizarea celor doi factori de

mediu – sol, subsol , impreuna

Datorită lucrărilor ce se vor executa, nu va fi afectată din punct de vedere chimic calitatea

subsolului, însă, vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi morfologia terenurilor, temporar, pana

la terminarea lucrarilor.

Singura lucrare miniera care ar putea avea efect asupra mediului geologic este a doua galerie

de deviere a paraului Varsaroaia, paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de

galeria existentă şi paralel cu aceasta).

Formaţiunile geologice existente în zonă sunt cele prin care s-a executat şi prima galerie de

deviere rezultănd că galeria traversează mineralizaţiile districtului, cunoscute prin cele cinci

orizonturi: Arama Oltului, Sedolca, Fagul Cetăţii, Valea Băilor şi orizontul Bălan cu minereu

compact şi diseminat de pirită şi calcopirită şi şisturi cloritoase coarţoase şi clorito–sericitoase.

Formaţiunile geologice ale orizontului Fagul Cetăţii (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase,

clorito – sericito – grafitoase), prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor

geotehnice, hidrologice şi tectonice au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi

străbătut de galeria de deviere între albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără

fenomene de instabilitate, pante abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a

apelor subterane fiind temporar si nesemnificativ.

SC

SA

CEPROMIN



90

Contactul dintre zonele mineralizate şi rocile înconjurătoare este fie net tranşant fie printr-o

trecere gradată de la minereu la steril.

Dimensiunile zonelor mineralizate variază mult, în funcţie de gradul de tectonizare a

diferitelor sectoare. Astfel, grosimea zonelor este cuprinsă între 2 – 25 m rar ajungând la 35 m, iar

extinderea pe direcţie variază între 5 – 500 m şi chiar până la 800 m.

� Potentialul seismic al zonei

Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică, indicativ P100-92, perimetrul minier

Balan se incadreaza in zona <E> de seismicitate, cu coeficientul de seismicitate KS = 0,12 si perioada

de colt Tc = 0,7 sec

� Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane

Toate activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare se vor face cu grijă pentru

evitarea deversărilor accidentale de produse petroliere de la motoarele utilajelor si autobasculantelor

sau a altor deversări accidentale în apa freatică cum ar fi dezafectarea rezervoarelor cu reziduuri de

carburanti si uleiuri. Tot pentru evitarea poluării pânzei freatice, lucrările care necesita excavari,

derocari, nu vor coborâ la mai puţin de 1 m deasupra nivelului hidrostatic al zonei.

Specificatie: Referitor la depozitul subteran pentru testare 1000 mc deseu nepericulos rezultat

in urma tratarii deseurilor solide periculoase cu continut de metale grele, se specifica faptul ca

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan cuprinde doar constructia depozitului

subteran, nu si tehnologia de depozitare a deseurilor (ceea ce reiese din avizele si acordurile obtinute),

conform adreselor: Adresa nr. 177746/17.07.2006 a MEC – DGRM; Adresa nr. 2684/2006 a

Primariei orasului Balan, din vol 2 al Proiectului Tehnic – Depozit subteran de desueri solide.

� Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

În mod analog, cu acţiunile întreprinse în vederea protecţiei împotriva poluării solului, şi

subsolul zonei va fi protejat împotriva poluării prin:

- evitarea accidentelor – a deversărilor accidentale ale unor substanţe periculoase (produse

petroliere cu care funcţionează motoarele utilajelor, reziduuri de uleiuri si carburanti) pe

sol, cu posibilitatea infiltrării acestora în subsol şi pânza freatică;

- gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului minier;

� Calitatea subsolului

Calitatea subsolului zonei este bună, în imediata vecinătate a perimetrelor miniere nefiind

situate alte obiective cu activităţi potenţial poluatoare.

SC

SA

CEPROMIN



89

În cadrul acestor pânze au fost recunoscute mai multe entităţi litostratigrafice, dar în

perimetrul Bălan – Fagul Cetăţii apare numai Membrul Valea Băii şi Membrul Bălan care aparţin

pânzei de Bălan şi Membrul Pârâul Crucii ce aparţine Pânzei de Sândominic.

Membrul Bălan

- este constituit din orizontul cu sulfuri Bălan la partea inferioară şi din metavulcanite

riolitice la partea superioară;

Membrul Valea Băii

- este constituit dintr-o stivă de şisturi sericito – cloritoase în care se evidenţiază două nivele

cu diseminări de pirită; orizontul cu sulfuri Valea Băii în partea inferioară şi orizontul cu

sulfuri Şalmas la partea superioară. Acesta din urmă conţine şisturi cloritoase cu pirită.

Membrul Pârâul Crucii

- cuprinde la partea inferioară o secvenţă de filite cenuşii – negricioase ( grafitoase ) în care

se intercalează metaconglomeratele de Sandui cu un nivel reper.

Din punct de vedere petrografic, perimetrul Bălan – Fagul Cetăţii cuprinde următoarele tipuri

de roci:

- metavulcanite riolitice

- metabazite

- şisturi verzi

- lamprofire

- şisturi sericito – cloritoase

- şisturi grafitoase

- şisturi clorito – cuarţose o grupă de roci ce joacă un rol deosebit în cadrul zonei Bălan,

fiind gazda minereului pirito cuprifer.

Mineralizaţia este constituită din pirită şi calcopirită fie sub formă de granule diseminate

având diferite grade de concentrare, fie ca minereu compact (şuviţe, benzi, strate, corpuri

lentiliforme).

Pe lângă pirită şi calcopirită, în proporţii reduse apar galenă, blendă, magnetit, tetraedrit,

mispichel, hematit, cupru nativ, covelină, ilmenit, calcozina.

Mineralele principale nemetalice din grupa sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina etc.

Mineralele principale, pirita si calcopirita, concentrandu-se formeaza lentile, care grupate

alcatuiesc zonele de mineralizatie.

Benzile şi lentilele de sulfuri apar de regulă grupate în zona de mineralizaţie, orientate în

general NNV – SSE, cu căderi între 40 – 800 ENE.

SC

SA

CEPROMIN



88

din perimetrele miniere si din afara lor, pentru reducerea pulberilor ;

• resturile menajere si industriale (gunoi), deşeurile nepericuloase şi cele inerte, rezultate pe

parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate zilnic in containere speciale;

• se vor folosi vase colectoare a scurgerilor accidentale de ulei si/sau combustibili din utilaje

si autobasculante ;

• prepararea betonului se va efectua, cu echipamente mecanice, numai în locuri special

amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu

echipamente speciale;

• basculantele vor fi menţinute curate în timpul lucrului, atât în zona şantierului cât şi în

afara acestuia;

• intreg personalul va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului ;

• monitorizarea factorului de mediu sol si subsol atat in perioada de executie a lucrarilor de

inchidere si ecologiza cat si in perioada de garantie a acestora si post-inchidere, in vederea

tinerii sub control a poluarii si a calitatii si eficientei lucarilor executate.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Date generale

Regiunea Balan se situeaza in cadrul structural general al zonei cristalino-mezozoice din

sectorul sudic al Carpatilor Orientali. Aceasta regiune este delimitata la est de zona Flisului, la vest de

zona vulcanitelor neogene, la nord de masivul alcalin al Ditraului iar la sud si nord-vest de bazinele

intramontane ale Ciucului, respectiv Gheorghenilor.

Zona cristalino-mezozoica este alcatuita din formatiuni cristalofiliene cu cristalinitate

variabila, din depozite sedimentare mezozoice si cateva iviri de roci eruptive.

Zăcământul este localizat în formaţiunile de Tulgheş fiind constituit din corpuri stratiforme si

lenticulare de sulfuri, intercalate concordant in sisturi cristaline apizonele din orizontul Balan, care

reprezinta partea inferioara a complexului Tg.3 şi are lungimea de cca. 7000m, lăţimea de cca. 250 m

şi se extinde pe înclinare cca. 700 m.

În regiunea Bălan se admite prezenţa unui eşafodaj de pânze de şariaj format din unităţi alpine

(mezocretacice: Pânza Transilvană de Hăghimaş, Pânza Bucovinică, Pânza Subbucovinică) în

constituţia cărora se conservă fragmente din pânze prealpine (Pânza de Rodna, Pânza de Pietrosul

Bistriţei, Pânza de Bălan, Pânza de Sândominic).

SC

SA

CEPROMIN



87

impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.

Specificatie: Provenienta solului vegetal va fi conform conventiei incheiate cu primariile

orasului Balan si localitatii Sandominic, sursa de terenuri pentru solul vegetal, pusa la dispozitie de

primarii, este din aceiasi zona montana, pamantul vegetal fiind compatibil cu solurile ce urmeaza a fi

ecologizate. Pentru ecologizare se va folosi numai pamant vegetal (46671 mc), nu si pietris.

Concluzie:

In conditii normale de desfasurare a lucrarilor, daca prevederile proceselor de inchidere

si ecologizare vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul

negativ din punct de vedere al poluarii solului in perioada activitatii desfasurate, va fi diminuat,

limitandu-se la incintele/perimetrele miniere, iar in zonele adiacente (zonele de influenta a

iazului, haldelor), impactul va fi nesemnificativ.


Limitarea impactului pe care activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizarea

minei Balan le vor avea asupra mediului înconjurător, se realizeaza prin masuri constructive si prin

modul de organizare, conducere si gestiune a lucrarilor

Masurile principale de protectie a solului si subsolului, sunt urmatoarele:

• verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru

încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

• transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc.) mai ales in afara

şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru

evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max.30 km/h;

• pentru asigurarea stabilităţii iazurilor de decantare, a haldelor, a carierei, a suprafeţei

terenurilor, a versanţilor şi taluzelor, se vor respecta elementele geometrice specifice:

înălţime, lăţime, unghi de taluz, dimensiunile zidurilor de sprijin, întreţinerea canalelor de

gardă/rigolelor, a galeriei de deviere pr. Varsaroaia, etc, pentru evitarea antrenării

materialului din amonte, a surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;

• urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la iaz, halde si/sau în

terenurile limitrofe ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;

• materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri

metalice, reziduuri de carburant, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate;

• stropirea materialelor demolate, depozitate, transportate si umectarea drumurilor de acces

SC

SA

CEPROMIN



86

tip seismic si suprapresiuni din frontul undei de soc, care pot genera aparitia in sol a deformatiilor si

fisurilor. Marimea deformatiilor din sol depinde de operatiile de impuscare, fiind direct proportionala

cu cantitatea de explozivi detonata.

Lucrarea miniera la care se va folosi exploziv este a doua galerie de deviere a paraului

Varsaroaia paralela cu cea existenta (se va realiza la zece metrii în aval de galeria existentă şi paralel

cu aceasta).

Formaţiunile geologice (şisturi sericitoase, sericito - cloritoase, clorito – sericito – grafitoase),

prin care trece galeria de evacuare a apelor după proprietăţile lor geotehnice, hidrologice şi tectonice

au fost încadrate ca fiind roci semitari, iar versantul care va fi străbătut de galeria de deviere între

albia pârâului Vărsăroaia şi cea a râului Olt prezintă un relief fără fenomene de instabilitate, pante

abrupte sau văi de eroziune, impactul asupra mediului geologic si a apelor subterane fiind temporar si

nesemnificativ.

● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere,

dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule, sau in timpul

dezafectarii rezervoarelor din depozitele de combustibili ce mai contin reziduuri de carburanti sau

uleiuri. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de

masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice.

Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol

poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi prelevat, depozitat în ambalaje de

plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea solurilor contaminate.

Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă manipularea si depozitarea

acestora se va face corespunzător şi numai în zona special amenajată. De aceea, se considera ca o

poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii

extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

● Lucrările de punere in siguranta, asigurare a stabilitatii si ecologizare/amenajare a iazurilor,

haldelor, depozitelor de concentrat de pirita, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact

temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier.

Transportul si imprastierea concentratului de pirita pe plaja iazului 4, transportul materialului din

demolari si folosirea lui la rambleieri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente

negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor

(executie drumuri si terasamente, transport, imprastieri materiale [concentrat, pamant, sol vegetal,

etc.], rambleieri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii iazurilor, haldelor,

terenurilor, etc si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un

SC

SA

CEPROMIN



85

rocilor din acoperişul acviferului. Prin urmare, dacă solul este permeabil, poluantul se infiltrează în

sol după o componentă verticală. De asemenea, se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant,

datorată dispersiei, care este controlată de porozitatea solului. Avansând spre acvifer poluantul poate

fi filtrat de către particulele solului, poate fi adsorbit, volatilizat, precipitat, biodegradat şi într-o

măsură mai mică, hidrolizat, oxidat şi redus. El poate fi oprit, de asemenea, de către o barieră

impermeabilă.

Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară într-un sol supus poluării au de cele

mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel

încât inconvenientele poluării se diminuează în mod considerabil.

În afara proprietăţilor calitative ale solului, foarte important pentru protecţia apelor subterane

este latura cantitativă, respectiv grosimea solului şi a stratelor petrografice situate deasupra pânzelor

freatice. Nu trebuie ignorat si faptul că poluanţii reţinuţi de sol pot fi antrenaţi spre apele subterane

sub acţiunea motrică a apelor provenite din precipitaţii.

Factorii principali luaţi în considerare pentru estimarea migrării poluanţilor, sunt: textura,

structura, porozitatea şi permeabilitatea zonei nesaturate, precum şi vâscozitatea, solubilitatea şi

volatilitatea poluanţilor.

Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina

tehnologica in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare, impactul negativ din punct de vedere al

poluarii solului pe perioada executiei lucrarilor va fi moderat si se va manifesta doar pe peroada de

derulare a investitiei si limitat la perimetrele miniere si a drumurilor de acces la acestea.

Solurile afectate de activitatea miniera, chiar si suprafetele scoase din circuitul silvic (halde

steril si iaz), la sfarsitul lucrarilor vor fi repuse in circuitul economic, prin ecologizare.

� Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

ecologizare:

● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului,

modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier

● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de

teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi

utilizate ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonei si la renaturarea/revegetalizarea

terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.

● Exploziile datorate impuscarii cu explozivi vor avea un impact fizic (mecanic) asupra

solului, manifestat prin dislocarea unei importante suprafeţe de sol si roca, si vor produce vibratii de

SC

SA

CEPROMIN



84

4.3.1. Surse de poluare a solului

Poluarea si afectarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea functionarii

normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul ecosistemelor.

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minei Balan,

se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor.

In timpul realizării lucrărilor de inchidere, şi reconstrucţie ecologică sursele posibile de

afectare si contaminare ale solului si subsolului , pot fi:

- traficul autovehiculelor si utilajelor in timpul lucrului si transporturilor, prin

degajarea prafului si noxelor gazoase si depunerea lor pe sol;

- scurgerile de combustibili, ulei sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal,

ciment, balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;

- posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpari în terenul limitrof

puturilor sau golurilor de surpare, etc, ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare,

impuscare).

Alimentarea si intretinerea utilajelor si autobasculantelor se va face inafara perimetrelor

miniere, in locuri special amenajate stabilite de proprietarul parcului auto angajat.

Scurgerile de combustibili sau uleiuri pe amplasamentele miniere vor fi doar accidentale,

luandu-se masuri imediate de inlaturare a petelor de produse petroliere.

In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se

vor executa – ziduri de sprijin/protectie, canale de garda, consolidari, rambleieri, indiguiri,

terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de

ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu

suprafata (galerii de costa, suitori, puturi) si golurile de surpare vor fi rambleiate, iar prin plantare de

pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor.

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului si subsolului

Solul este factorul de mediu cel mai stabil, care integreaza toate consecintele poluarii si

pastreza mult timp urmele poluarii. Poluarea solului duce implicit la poluarea subsolului - a apei

subterane.

Deversarea unui poluant pe suprafaţa unui sol conduce, de obicei, la formarea în zona

nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de dispersie,

adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind în

principal de starea de agregare a acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a

SC

SA

CEPROMIN



83

Calitatea solurilor din perimetrul minier BALA� Tabel C.

Denumirea probei / Loc de recoltare

pH Humus %

Concentratie (mg/kg subst. uscata)

Cu Pb Zn Cd Fe* Mn Co �i Cr SO42-

2008

Sol Halda Put 3 8,16 1,08 190 70 270 1 54150 430 21 56 63 -

Sol Halda Galeria 11, 13 6,29 0,95 850 210 354 1 45150 430 39 33 21 -

Sol aval iaz de decantare nr.4, lângă dig amorsare 7,8 7,3 1200 10 459 SLD 1654 219 14 79 22 -

Sol amonte iaz de decantare nr.4 8,2 7,5 184 16 76 SLD 453 178 12 25 13 -

Sol amonte iaz decantare nr. 4 sol + vegetaţie 8,4 7,89 129 11 64 SLD 289 164 8 18 7 -

2009

Sol incinta Industriala (zona Uz.preparare) 6,85 2,45 360 110 180 0,5 38800 680 - 22 31 780

Sol incinta Put 3 - Halda Put 3 7,95 1,08 190 70 160 2 54150 1030 - 26 63 570

Sol incinta Put 1 – Halda Put 1 7,60 1,10 375 95 110 1 51200 570 - 38 15 490

Sol incinta Depozit 6 (iaz decantare nr.1) 7,15 1,63 150 120 90 0,5 52300 940 - 17 40 360

Sol incinta Statie ventilatie - Halda Galeria 11 6,35 1,42 340 90 150 1 45150 630 - 30 21 730

Sol incinta Izvorul Olt 7,65 1,90 230 65 210 1,5 48300 550 - 32 52 470

Valori normale 20 20 100 1 40.000 900 15 20 30 -

Prag de alerta - folosinte sensibile 100 50 300 3

50.000 1500 30 75 100 2000

- folosinte mai putin sensibile 250 250 700 5 2000 100 200 300 5000

Prag de interventie - folosinte sensibile 200 100 600 5

100.000 2500 50 50 300 10000

- folosinte mai putin sensibile 500 1000 1500 10 4000 250 500 600 50000

SC

SA

CEPROMIN



82

la reconstrucţia ecologică a zonei, haldele de steril de mină şi iazurile de decantare vor mai constitui o

sursă de impurificare cu particule de steril (praf) a terenurilor din vecinătate.

Punctele de prelevare si indicatorii analizati s-au stabilit tinand seama de natura surselor de

poluare si a poluantilor care au existat, de gradul de uniformitate a reliefului, de caracteristicile tipului

de sol si de directia dominanta a curentilor de aer din zona.

Rezultatele analizelor probelor de sol prelevate din incintele miniere, sunt prezentate

centralizat in tabelul C. - care reda si Valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol –

conform Tabel nr.1 din Anexa la normativul Ordinul nr. 756 / 1997- Reglementari privind

evaluarea poluarii mediului.

Solurile din perimetrele haldelor si iazului 4 sunt preponderent slab alcaline cu pH-ul = 7,8 -

8,4 , (in zona Haldei gal. 11, 13 este slab acid), si foarte slab humifere in zona haldelor de steril

(humus = 0,95 - 1,08 %), si bun humifere in zona iazului de decantare (humus = 7,3 - 7,8 %)

Calitatea solurilor din perimetrele incintelor minei Balan, interpretata in conformitate cu

metodologia pedologica, a indicat incadrarea acestora in categoria solurilor neutre si slab alcaline cu

valori ale pH-ului cuprinse intre pH = 6,85 ÷ 7,95 ,(cu o exceptie: sol slab acid pH = 6,35) si slab

hunifere spre mijlociu humifere cu humus = 1,08 ÷ 1,90 % si 2,45 %.

In ceea ce priveste poluarea cu metale grele, conţinuturile de metale grele (in majoritate)

depăşesc valorile normale dar se încadrează în limitele pragului de alertă pentru folosinţe mai puţin

sensibile, cu excepţia continuturilor de Pb si Zn din zonele Haldei gal.11, 13 si aval iaz nr.4, care sunt

la limita maxima a pragului de alertă, iar continutul de Cu pentru solurile amintite, depasesc limita

pragului de interventie pentru folosinţe mai puţin sensibile, indicand o poluare semnificativa cu cupru

Solurile din zonele incintelor miniere nu au suferit modificari semnificative si poluare in

profunzime, inregistrandu-se totusi o poluare cu cupru in zonele incintelor Flotatie Centru, Put 1 si

Statie Ventilatie, unde valorile concentratiei cuprului se incadreaza in limita pragului de interventie

pentru folosinte mai putin sensibile.

SC

SA

CEPROMIN



81

În cadrul acestor pânze au fost recunoscute mai multe entităţi litostratigrafice, dar perimetrul

Bălan – Fagul Cetăţii aparţine pânzei de Bălan si Pânzei de Sândomic.

Relieful zonei este specific montan, având cota cea mai mare dealul Fagul Cetăţii. Solul, poate fi caracterizat ca un element foarte complex al naturii, cu însuşiri de fertilitate

datorită condiţiilor naturale diferite întâlnite în spaţiul judeţului şi prezintă o serie mare de tipuri

genetice, rezultate din acţiunea complexă a factorilor litologici, de relief, hidrologici precum şi a celor

topoclimatici şi agro-ameliorativi.

Zona studiată - perimetrul minier Balan-Fagul Cetăţii se află situată pe Valea Oltului, cursul

său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.

Perimetrul minier Balan, in care s-a desfasurat activitatea de exploatare si prelucrare a

minereului de cupru, se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali intre Valea Bekeny la Nord

si comuna Frumoasa la Sud pe o lungime de 40 km.

Solurile au un puternic caracter de tranziţie de la rama muntoasă la cea deluroasa. Regiunea

deluroasă a cadrului depresionar cuprinde soluri brune de pădure, soluri brun-acide cu fertilitate

scazuta improprii pentru culturile agricole si propice pentru padurile de molid.

Geneza învelişului de sol din zona amplasamentului are la bază factorii cunoscuţi: litologia,

elementele climatice şi vegetaţia sub care s-au format.

� Poluarea existenta, tipuri si concentratii de poluanti

Terenurile pe care se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare, prezinta o poluare

istorica din anul 1948 cand s-a infiintat ,,Exploatarea Minieră Bălan” cu obiect de activitate:

exploatarea şi prelucrarea minereului cuprifer.

Gradul de poluare a solului datorat activitatilor tehnologice care s-au desfasurat in cadrul

Filialei Miniere Balan – Fagul Cetatii: extracţia in subteran a minereului de cupru, prepararea

minereului în uzina de preparare, transportul si depozitarea sterilui de mina in halde si a sterilului de

flotatie in iazurile de decantare nr.1 si nr. 4, s-a determinat prin prelevari de probe de sol, care au fost

analizate fizico – chimic in cadrul laboratorului S.C. CEPROMIN S.A.Deva, pentru a determina

situatia actuala a solurilor din perimetrul minier.

In prezent intreaga activitate a obiectivului analizat este oprita.

Prin activitatea antropică desfăşurată - exploatarea minereurilor în perimetrul minier Bălan,

constituirea haldelor de steril de mină şi a iazurilor de decantare - importante suprafeţe de sol şi-au

modificat structura şi au fost scoase din circuitul agricol sau silvic. După încetarea activităţii şi până

SC

SA

CEPROMIN



80

km/h, utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate, reglarea corespunzatoare a

motoarelor, evitarea accelerarilor sau franarilor bruste ;

- Acoperirea autobasculantelor pe timpul transportului daca materialele generează praf

excesiv, in special in zonele populate;

- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor

chimice explozive;

- Verificarea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru

incadrarea din punct de vedere tehnic in normele de protectia mediului si in parametrii

stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în ateliere

specializate;

- Monitorizarea calitatii aerului in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu

vanturi, in vederea tinerii sub control a poluarii;

4.3. SOLUL

� Caracteristicile zonei si solurilor

Perimetrul studiat este situat in zona zăcământul pirito – cuprifer din cadrul structural al zonei

cristalino – mezozoice din sectorul sudic al Carpaţilor Orientali.

Regiunea este delimitată la est de zona Flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord

de masivul alcalin al Ditrăului, la nord – vest de bazinul intramontan Gheorgheni, iar la sud de

bazinul intramontan al Ciucului.

Zăcământul este localizat în formaţiunile de Tulgheş intercalate concordant cu şisturi

cristaline şi are lungimea de cca. 7000 m, lăţimea de cca. 250m şi se extinde pe înclinare cca. 700m.

Zacamantul este constituit din corpuri stratiforme si lenticulare de sulfuri, intercalate

concordant in sisturi cristaline cuartoase cloritoase, clorito-sericitoase, sericito-grafitoase, etc, din

orizontul Balan.

Mineralizatiile sunt constituite cu precadere din pirita si calcopirita, iar pe langa acestea, in

proportii reduse apar: galena, blenda, magnetit, tetraedrit, mispichel, ilmenit, cupru nativ, covelina,

calcozina etc. Mineralele principale nemetalice sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina etc.

Zonele mineralizate au grosimi cuprinse intre 2 si 25,1 m.

În regiunea Bălan se admite prezenţa unui eşafodaj de pânze de şariaj format din unităţi alpine

(mezocretacice: Pânza Transilvană de Hăghimaş, Pânza Bucovinică, Pânza Subbucovinică) în

constituţia cărora se conservă fragmente din pânze prealpine (Pânza de Rodna, Pânza de Pietrosul

Bistriţei, Pânza de Bălan, Pânza de Sândomic).

SC

SA

CEPROMIN



79

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate

(reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse

mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum

ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de

transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează

concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.

Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe

drumurile de acces si in timpul diferitelor lucrari, se va putea face numai prin măsurători. Acestea se

vor efectua in locuri si pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrarii si căii de transport,

pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.

In aceste conditii, impactul lucrarilor de investitie asupra aerului se va situa in limite

admisibile.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere

distanta mare pana la granitele cu tarile vecine.

Concluzii :

►Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, vor avea

un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate

masurile adoptate pentru protectia mediului, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii

aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va

datora substantelor chimice explozive rezultate prin impuscarea cu explozivi si demolarilor,

acestea constituind o sursa periodica de scurta durata.


Pentru prevenirea si reducerea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor de

inchidere si ecologizare a minei Balan, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale:

- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din

zonele limitrofe si stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere

si/sau basculare. Prelucrarea materialelor demolate se va realiza prin procesare umedă;

- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, a căror motoare (Euro 3) să asigure o

combustie bună, astfel încât poluanţii emişi datorită funcţionării lor să aibă valori cât mai

reduse;

- Restrictionarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport (autobasculante) la 25 - 30

SC

SA

CEPROMIN



78

Din calculul efectuat rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează

sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul 462/93 – norme de limitare preventiva a

emisiilor de poluanti in atmosfera.

● Emisii sub formă de pulberi în suspensie (aerosoli) şi pulberi sedimentabile antrenate

datorita vantului de la circulaţia mijloacelor de transport si de pe suprafetele haldelor si iazurilor

(in special in perioadele verilor secetoase cu vanturi)

Rularea autobasculantelor pe drumurile perimetrelor miniere determină emisii de pulberi în

suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde. Tot in

perioadele de veri secetoase, sub efectul vantului, a fenomenului de deflatie, este antrenat praful fin

de pe suprafetele neinierbate ale haldelor de steril, de pirita si iazului de decantare 4.

Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a

circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi

circulaţie în zona perimetrelor miniere, cu ajutorul unei autocisterne, iar pentru reducerea

fenomenului de deflatie a prafului, suprafetele haldelor si iazului de decantare vor fi ecologizate prin

inierbare si impadurire.

4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxe gazoase si

pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii

atmosferice sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acestea sunt:

- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare,

derocare/impuscare cu dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului

Vărsăroaia), rambleieri, nivelari, incarcare-descarcare autobasculante, care datorita

dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare,

de impuscare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;

- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe

drumurile de acces, rezultate si prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si uscat

de pe suprafetele haldelor si iazului, situatie in care debitul masic al pulberilor emise se va

situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima prevazuta de Ordinul 462/93 ;

- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate

pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, care se situeaza sub valorile

maxime admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 4.2.2.b.).

SC

SA

CEPROMIN



77

● Emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile datorate activitatii de transport (surse

mobile)

Utilajele si mijloacele de transport care vor functiona in perimetrele miniere Balan, vor fi

actionate de motoare Diesel .

Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele

parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura

desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr.1 din capitolul 1.3.2., de unde rezulta un consum

orar de motorina de 99 l/h, in cazul functionarii tuturor utilajelor si autobasculantelor.

Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206 litri/CP·h, pentru

regimul de functionare in sarcina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t)

este de 30 litri / 100 km la o viteza de cca. 30 km/h.

Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea

neconcomitenta si intermitentă a utilajelor şi a mijloacelor de transport auto, se poate considera un

consum real orar mediu de motorina de circa 66 l/h.

Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor Diesel, conform metodologiei

Corinair, sunt urmatorii :

- pulberi: 4,30 g/l

- SOx : 10,0 g/l

- CO : 16,00 g/l

- CH4 : 0,17 g/l

- NOx : 32,70 g/l

Poluantii si debitele masice rezultate din functionarea autobasculantelor si utilajelor

(excavator, buldozere, automacara, compactor, etc) actionate de motoare Diesel, cu un consum orar

mediu de motorina de cca. 66 l/h, sunt prezentate in tabelul nr. 4.2.2.b, urmator:

Tabel nr. 4.2.2.b. Poluant Debit masic (utilaje+autobasculante)

g/h Debit masic conf. Ordinului 462/93*

g/h Pulberi 283,8 500

SOx 660,0 5.000

CO 1056,0 -

CH4 11,22 -

NOx 2158,2 5.000

*Anexa nr.1, pct. 4 si pct. 6.

SC

SA

CEPROMIN



76

Studiile au pus in evidenta efectele mutagene si cancerigene ale acestor compusi, dintre care

benz - a - pyrenul detine un rol primar.

� Surse de poluare stationare si mobile

● Emisii din activitatile de inchidere si ecologizare a minei Balan, sub forma de pulberi in

suspensie, sedimentabile si noxe gazoase

Aceste emisii formate din pulberi in suspensie, pulberi sedimentaebile, gaze de esapament

(CO, SO2, NOx, CO2, COV, pulberi) si gaze din reactia exploziva a substantei chimice explozive (CO,

NOx , COV, H2S), sunt degajate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare, derocare/impuscare cu

dinamita (pentru o singura lucrare - galeria de deviere a pârâului Vărsăroaia), rambleieri, nivelare,

incarcare-descarcare autobasculante.

Mentionam ca aceste emisii sunt periodice, ocazionale si avand in vedere ca realizarea

lucrarilor propriu zise de inchidere (demontari, demolari, constructii, rambleeri, etc) se va face in

circa 2 ani de zile, ele nu pot afecta factorul de mediu aer in limite cuantificabile.

In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele stationare nedirijate:

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) Realizarea lucrarilor propriu zise de inchidere, cu toate operatiile aferente si manipularea tuturor materialelor necesare/utilizate in lucrarile de inchidere

pulberi, CO, NO2, SO2, COV

nu sunt cunatificabile

In urma reactiei explozive a substantelor chimice explozive, rezulta urmatoarele cantitati de

poluanti prezentati in tabelul nr. 4.2.2.a.:

Tabel nr. 4.2.2.a. DINAMITA (ASTRALITA)

Cantitate detonata / salt 2m Poluanti/ 1 kg astralita

Poluanti/cant. detonata

22,9 kg

102 g/kg CO 2,336 kg CO

54 g/kg NOx 1,236 kg NOx

0,4 g/kg COV 0,009 kg COV

2,5 mg/kg H2S 0,057 g H2S

Prezenta acestor noxe este resimtita in zona frontului in care se executa impuscarea, iar sub

actiunea factorilor atmosferici, dispersia noxelor se realizeaza in cateva minute pe o distanta mica fata

de zona de impuscare, iar depunerea la sol a pulberilor sedimentabile rezultate din detonare, se

realizeaza imediat.

SC

SA

CEPROMIN



75

lung la concentratii mai mici, creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentratii mai mici conduce la efecte in special asupra

subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta).

Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti

(prezenti simultan in gazele de ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii, prin actiuni

cardio respiratorii si a deficientelor functiei pulmonare. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe

termen scurt, cat si pe termen lung.

Dioxidul de azot

Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie, atat la subiectii normali,

cat si la cei cu bronsita. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in

suspensie.

Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui.

Monoxidul de carbon

Sunt cunoscute 4 tipuri de efecte (in special cele care se produc la cresterea

carboxihemoglobinei de pana la 10 %): efecte cardiovasculare; efecte neurocomportamentale; efecte

de fibrinoliza; efecte perinatale .

In atmosfera, cea mai mare contributie la impurificarea cu monoxid de carbon o are traficul rutier

Particulele in suspensie

In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametrul pana la 20 µm.

Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul rspirator in

plaman, unde se depun. Atunci cand, cantitatea inhalata intr-un interval de timp depseste cantitatea ce

poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii

respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau

cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii.

In cazul in care particulele contin substante toxice (metale grele), acestea devin foarte

agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza,

la tulburari foarte serioase.

COV

Efecte asupra sanatatii omului apar la concentratii mari, concentratii ce caracterizeaza de

regula locurile de munca.

De remarcat ca din arderea produselor petroliere pot apare si: benz - a - pyrenul, compsii

aromatici heterociclici (carbazol, acridina) si hidrocarburile cu grupare NO2 (nitro - HAP).

SC

SA

CEPROMIN



74

aldehide, ulei.

- praf/pulberi si noxe gazoase de la operatiile de demolare, incarcare-descarcare, rambleere,

impuscarea cu explozivi (dinamita sau astralita, pentru realizarea galeriei de deviere a

pârâului Vărsăroaia), etc, cand vor rezulta pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile, iar

in urma reactiei explozive rezulta CO, NOx , COV si H2S ;

- aerosoli fini compusi din pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile - praf antrenat

datorita vantului (in special in perioadele verilor secetoase cu vanturi) de la circulatia

autovehiculelor si de pe suprafetele haldelor si iazurilor.

� Comportarea in atmosfera a poluantilor

Atmosfera este un adevarat laborator chimic, in care compusii de sulf si de azot, oxigenul,

radiatia solara, atomii si moleculele libere sunt implicati in procese chirnice. Se formeaza in mod

continuu noi substante, au loc reactii complexe, in mai multi pasi, adesea sub actiunea radiatiei solare.

In contextul poluarii si acidifierii aerului, substantele sunt discutate in trei faze principale:

- gaze;

- particule solide (la care pot fi atasate diferite substante);

- substante dizolvate in picaturi de apa sau in filme umede de pe suprafata particulelor.

Gazele ca: SO2, NO2 si COV pot reactiona cu oxigenul si formeaza acizi (H2SO4 si HNO3 fac

parte din grupa acizilor tari).

Efectele lor asupra mediului au loc prin prezenta in atmosfera (gaze, particule in suspensie),

prin depunere uscata (gaze, particule acide) si prin depunere umeda (acizi, particule).

Oxizii de sulf si de azot sunt principalele cauze ale aparitiei ploilor acide (dizolvarea lor in

picaturile de apa si formarea acizilor care conduc la scaderea pH-lui sub valorile normale), fenomen

evidentiat la scara globala.

Hidrocarburile pot avea diferite surse naturale sau artificiale. Cele artificiale sunt foarte

raspandite: arderea combustibililor fosili, traficul, uzinele chimice si petrochimice. Ca urmare, sansa

ca in atmosfera in care se emit gaze de ardere sa existe cantitati apreciabile de hidrocarburi este mare.

� Efecte potentiale asupra omulul si asupra factorilor mediului natural si artifIcial

Dioxidul de sulf

Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10 - 30 minute), cat si la expunerea pe termen

mediu (24 h) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.

Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen

SC

SA

CEPROMIN



73

Zona orasului Balan se caracterizează printr-un climat temperat-continental subalpin, cu o

temperatură medie anuală de 6-7 0 C. Iernile sunt lungi, cu o durata de 6 luni- bogate în precipitaţii,

temperatura medie iarna fiind între -10 şi -8° C, iar toamnele sunt lungi şi frumoase, verile scurte şi

răcoroase. Numãrul orelor însorite într-un an este de 1300-1400 ore

Atât zona montană, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de umiditate.

Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -1000 l/mp.

O mare parte a precipitaţiilor în timpul ierni se acumulează sub formă de zăpadă cu o grosime

între 60-100 cm, care la o încălzire a vremii, combinată şi cu ploi calde se topeşte brusc, provocând în

mod frecvent viiturile de primăvară.

Datoritã muntilor si pădurilor care înconjoara depresiunea, numarul zilelor în care bate vântul

este scazut si cu viteze mici, Balanul fiind o zonã linistita din acest punct de vedere. Frecvenţele

medii ale direcţiei vântului indică drept direcţii dominante sectoarele de nord - nord-vest şi nord-est.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Din activitatea de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan, pot fi

identificate urmatoarele surse de poluare a aerului:

• emisii de noxe gazoase si pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate din activitatile

de inchidere si ecologizare (operatii de demolare, dezafectare, derocare/impuscare,

rambleere, nivelare, incarcare-descarcare autobasculante, etc.), constituie o sursa

periodica – sursa stationara;

• emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile datorate activitatii de transport din

cadrul perimetrelor miniere – sursa mobila;

• emisii de noxe gazoase provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si

autobasculantelor care functioneaza pe amplasament - surse stationare si mobile;

• emisii sub forma de pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate din antrenarea in

atmosfera sub efectul vantului a particulelor de praf de pe suprafetele iazurilor de

decantare, haldelor de steril si concentratului de pirita – surse stationare.

In perioada de realizare a lucrarilor de investitie, emisiile de noxe gazoase si pulberi in

suspensie – aerosoli si pulberi sedimentabile ce vor fi degajate in atmosfera, contin urmatorii poluanti

specifici :

- gazele de combustie de la arderea motorinei in motoarele Diesel ale utilajelor si

autobasculantelor care activeaza in cariera. Gazele de esapament evacuate prin tubulatura

de esapament contin CO, SO2, NOx, HC (hidrocarburi nearse), CO2, COV, pulberi,

SC

SA

CEPROMIN



72

apelor de mină si a apei raului Olt cu suspensii sau diverse materiale (scurgeri de steril,

pământ vegetal, etc) în timpul operaţiilor mecanizate de curăţire şi nivelare a terenurilor;

• se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau

material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu

metale grele, suspensii sau alti compusi;

• se vor utiliza numai echipamente nepoluante la executarea lucrarilor de amenajare a raului

Olt, a parau Varsaroaia, etc (consolidare maluri, regularizare albii);

• se vor decolmata şi curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc)

canalele de evacuarea a apelor de mina, apei din iaz si canalele de garda (rigole), in

special după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură

mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri

proiectaţi, permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – paraul Bailor, paraul Drumul

Coastei, paraul Varsaroaia, raul Olt, cu suspensii sau diverse materiale.

• supravegherea exfiltraţiilor, respectiv apele subterane din zona aval a iazului de

decantare 4, prin 3 puţuri hidrogeologice de control, amplasate pe direcţia de curgere a

pânzei freatice;

• transportul materialelor (moloz, pământ, steril, concentrate, etc.) mai ales in afara

şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru

evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max. 30 km/h;

• echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare

Diesel Euro 3 (minim Euro 2).

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc

Orasul Bălan este situat în N-E judeţului Harghita zona centrală a Carpaţilor Orientali, la

poalele Hăşmaşului Mare la altitudinea nordicã de 46,30 grade si longitudine esticã de 25,44 grade.

Relieful este tipic de munte, cu o configuraţie frământată, versanţi cu pante mari, Bălanul

fiind străjuit de Hăşmaşul Mare , Hăşmaşul Mic şi Tarcău. - altitudinea variază de la +850 m la

nivelul oraşului , până la 1792 m, în cel mai înalt punct al Masivului Hăşmaş.

Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fiind scurte (2-3 luni pe an), cu

temperaturi între 10° - 32°C în timpul zilei şi 2° - 15°C pe timpul nopţii, iar iernile lungi (5-6 luni pe

an) şi geroase, cu temperaturi de pana la -35°C.

SC

SA

CEPROMIN



71

Toate aceste lucrari sunt prezentate in capitolul 1.3.1.

– Lucrari de monitorizare a calitatii apelor, in vederea tinerii sub control a parametrilor

calitativi, conform Ord.161/2006 – calitate ape suprafata si conform NTPA 001 / 2005 – calitatea

apelor uzate evacuate in receptori naturali, ce constau in :

- monitorizarea calitătii apeilor de mină evacuate pe galeriile 11 bis si, 13 ;

- monitorizarea apei de mina de la galeria Antoniu Sud, epurate in Statia de epurare

activa - alimentare (influent) si evacuare (efluent) statie epurare ;

- monitorizarea calitatii apei limpezite evacuate din iazul de decantare nr.4 ;

- monitorizarea calitătii apei din emisarii naturali din zonele de influenta a apelor de

mina, a haldelor de steril, a iazului de decantare si a Statie de epurare - amonte si

aval: paraul Bailor, paraul Drumul Coastei, paraul Fagul Cetatii Mici, Paraul

Varac, paraul Varsaroaia si râul Olt, amonte si aval de punctul de deversare a

apelor epurate in Statia de epurare.

In scopul prevenirii si limitarii posibilitatii de generare a apelor acide la depozitele de sterile

de la Balan si bazat pe analizele si rezultatele determinarilor efectuate (vol.1 – Memoriu tehnic-

Potential de generare ape acide), care au indicat un potential extrem de redus sau chiar inexistent de

generare a apelor acide la aceste depozite, masurile de ecologizare propuse prin proiectul de inchidere

sunt cele obisnuite de acoperire cu sol vegetal, înierbare si/sau împădurire - lucrari de amenajare,

punere in siguranta si ecologizare a haldelor de steril si lucrari de punere in siguranta si redare in

circuitul silvic a iazurilor de decantare nr. 1 si nr. 4 (evacuarea partiala a apei, nivelare, consolidare

taluze, etc, înierbare şi împădurire)

Pe parcursul lucrărilor de inchidere si ecologizare (amenajarea terenurilor, consolidarea si

stabilizarea haldelor, iazurilor, malurilor/albiilor, etc) se recomandă luarea de măsuri speciale ,de

prevenire si diminuare a poluării accidentale şi de protecţie a calităţii apelor cum ar fi:

• verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru

încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

• materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri

metalice, moloz, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate (pentru evitarea

infiltratiilor pana la panza freatica);

• marcarea, cu indicatoare sau prin imprejmuire, a limitelor canalelor prin care se

evacueaza apele de mină de la galeriile Antoniu Sud si Paralel - pentru a se evita poluarea

SC

SA

CEPROMIN



70

intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.

Ploile de intensitate mare si de lunga durata, precum si topirea brusca a zapezilor pot marii

volumul de apa din raul Olt peste cota de inundatie, dar datorita regularizarii, consolidarii albiei

raului Olt si a lucrarilor pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia, riscul de inundare sau alunecare a

terenului in zona perimetrelor miniere este practic inexistent.

In concluzie, eventualul impact negativ a activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor

miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de

suprafata), este temporar si nesemnificativ, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea

ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, nepoluante din punct de vedere chimic,

si atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale

(pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, reziduuri combustibil, ulei)

Activitatea de inchidere si ecologizare a minei Balan, nu va avea impact asupra apelor

subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor:

- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice;

- din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale;

- apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante

poluante/chimice care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor

contine eventuale suspensii anorganice solide (nepoluante chimic, conform testelor de

levigare tabel 2 si 3).

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere

distanta mare fata de granitele cu tarile vecine.


Pentru diminuarea efectului lucrarilor de inchidere si ecologizare a perimetrului minier

Balan, asupra apelor – receptorilor naturali din perimetrele respective, se vor efectua următoarele

lucrări :

– Lucrări de amenajare a scurgerii apelor de mina de la galeria 11 bis si 13 ;

– Statia de epurare « activa » de tratare cu var, a apelor de mina de la galeriile Antoniu

– Lucrari de consolidare si regularizare a malurilor si albiei raului Olt

– Lucrari de decolmatare a canalizarii orasului Balan

SC

SA

CEPROMIN



69

determinat formarea unei retele hidrografice dense, cu cursuri de apa cu un debit care variaza in

functie de cantitatile de precipitatii. Regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a

raului Olt cu afluentii săi mai importanti din zona (pr. Varsaroaia, pr. Bailor, pr. Drumul Coastei, pr.

Fagul Cetăţii Mici, pr. Varac), iar valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -

1000 mm.

Structura geologică şi compoziţia litologică a zonei - mai ales în sectorul montan - datorită

impermeabilităţii rocilor nu permite o infiltraţie masivă în subsol, reducând la minim rolul drenajului

subteran. Dar datorită variaţiilor mari în timp şi spaţiu a temperaturii şi a altor elemente climatice,

inundaţiile se pot produce în orice perioadă a anului.

Amplasamentul perimetrelor minei Balan nu este afectat de artera hidrografica, dar poate fi

afectat de torente, iar nivelul panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 15 m.

Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor/paraurilor din zona,

precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament.

Sursele de poluare posibile pentru apele subterane si apele de suprafata sunt :

• apele meteorice ce spala suprafetele perimetrelor miniere, prin infiltrarea in sol si/sau

deversarea in emisarii de suprafata cu antrenarea de suspensii;

• colmatarea canalelor de garda/rigole sau a canalelor de scurgere/evacuare a apelor de

mina ai apei limpezite iaz, prin deversari accidentale a materialelor transportate sau

depozitate/stocate temporar sau definitiv;

• apa impurificata peste limitele admise, scursă ca urmare a evacuarii parţiale a luciului

de apa de pe iazul nr. 4 ;

• scurgeri de combustibili sau de diverse materiale (moloz, pământ vegetal, ciment,

balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;

• deversari accidentale de reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din

rezervoarele si bazinele existente in incintele miniere (depozit de carburanti), ce

urmeaza a fi dezafectate;

• praful si noxele gazoase rezultate din demolari, traficul auto si functionarea in sarcina

a utilajelor (arderea carburantilor), prelucarea (maruntirea) materialor demolate,

pulberile antrenate de pe iaz si din concentratul de pirita pe timpul transportului, care

din aer ajung pe sol si in apele de suprafata.

Eventualul impact negativ asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este

temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de

SC

SA

CEPROMIN



68

►Impactul drenajului rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage)

Rocile sterile de mina si sterilul rezultat la procesarea minereurilor, depozitate in halde si

iazuri de decantare, sunt expuse la efecte de alterare datorita apei meteorice si oxigenului, putand

genera ape acide. Aciditatea este generată de oxidarea sulfurilor din compozitia sterilelor, şi

precipitarea fierului feric.

Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este

transportată de apă. Eliberarea si transportul aciditatii are loc în apele de suprafaţă şi apele subterane

(implicit in sol), deteriorand calitatea apelor receptoare de suprafata, a solului, subsolului si apelor

subterane, şi conduce la o serie de efecte, cum ar fi:

- diminuarea alcalinităţii si acidifierea apelor;

- bioacumulării de metale;

- acumulării de metale în sedimente;

- impact asupra habitatelor - eliminarea unor specii sensibile şi ecosisteme instabile.

Potentialul de generare a apelor acide din depozitele rocilor sterile de mina (halde de steril) si

a sterilului de flotatie (iazuri de decantare) a fost prezentat in capitolul 1.4.

In concluzie:

In baza continuturilor eluatelor rezultate la testele de levigare si a cantitatilor de

substante dizolvate din sterilele supuse acestor teste, putem afirma ca sterilele depozitate in

haldele si iazurile de decantare de la Balan, nu vor genera ape acide, deci nu se va produce

drenajului acid si deci nu va fi necesara luarea unor masuri deosebite de prevenire, control şi/sau

tratament al unui asemenea fenomen

►Impactul produs in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare

In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Balan exista riscul

deversarilor de materiale fluide (reziduuri de carburanti, de ulei si de ape uzate din rezervoarele si

bazinele existente in incintele miniere - depozit de carburanti, ce urmeaza a fi dezafectate, si/sau de

produse petroliere de la utilaje) si materiale solide (deseuri din demolari, concentrat pirita, pământ,

etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in

apa freatica.

Cantitatea de ape pluviale care spala perimetrele miniere unde se desfasoara activitatea de

inchidere si care pot transporta materiele poluante si materiele in suspensie, ce apot ajunge in emisari,

este dependenta de regimul pluviometric al zonei.

Perimetrele minei Balan sunt amplasate intr-o regiune cu precipitatii relativ abundente, ce au

SC

SA

CEPROMIN



67

a-Ia pentru majoritatea indicatorilor si in clasele de calitate a-IIa si a-IIIa pentru Ca, Mg,

Zn. Ionii de Mn si Fe cresc intr-o proportie mai mare incadrandu-se in clasele de calitate

a-IVa si a-Va. Precizam ca fierul se incadreaza la clasa. a Va de calitate si in amonte de

galeria Antoniu Sud.

Datorita aciditatii si continutului de impurificatori - mai ales sulfati si metale grele (Fe, Cu,

Mn), apele de mina Antoniu - deversate direct in raul Olt au un impact negativ, conducand la

degradarea calitatii acestui receptor natural, degradare vizibila chiar si fara o analiza chimica a apei

Oltului, care isi schimba aspectul - devine brun-roscat, datorita precipitarii hidroxizilor si sulfatilor de

fier si mangan la contactul apelor de mina cu apele Oltului.

Datorita impactului semnificativ/negativ a apelor de mina Antoniu Sud asupra râului Olt, s-a

impus epurarea apelor de mina inaintea deversarii in Olt, acestea fiind tratate incepand cu anul 2005

prin metoda „pasiva” intr-un Sistem de Tratare Pasiva (STP) - canal deschis umplut cu calcar.

Monitorizarea Sistemul de tratare pasiva a apelor de mina Antoniu Sud a indicat faptul ca

acest sistem de tratare asigura neutralizarea doar in proportie redusa - randamentele de epurare a

principalilor impurificatori (metalele grele - Fe, Cu, Zn si Mn) situandu-se sub 44,00%, apa evacuata

din STP avand concentratii de impurificatori peste valorile limita admise de normativul $TPA -

001/2005, fiind deci necesara tratarea apelor de mina - Antoniu Sud printr-o alta metoda, mai

eficienta. In acest sens s-a propus o Statie de epurare „activa” a apelor de mina prin tratare cu var, a

carei eficienta de epurare va avea un impact pozitiv asupra apei de suprafata.

►Impactul produs de apele evacuate din iazul de decantare nr.4

Impactul produs de evacuarea apei limpezite din iazul de decantare nr.4, asupra calitatatii

receptorului natural – paraul Varsaroaia, se observa din tabelul B., care prezinta calitatea apei

evacuate din iaz si calitatea emisarului (pârâul Varsaroaia) amonte si aval de punctele de preluarea a

apei din iaz.

Continuturile indicatorilor chimici din apa emisarului receptor ai apelor limpezite, indica

urmatoarele:

- impactul produs de apele limpezite evacuate din iazul de decantare nr. 4 asupra apei

pârâului Varsaroaia, este nesemnificativ. Calitatea apei pârâului se modifica foarte putin,

pentru toti indicatorii chimici de calitate incadrandu-se in valorile admise de Ord.

161/2006, in clasa de calitate a-Ia, cu exceptia ionului de fier care creste dupa preluarea

apei evacuate din iaz, si se incadreaza in clasa a-IVa de calitate;

SC

SA

CEPROMIN



66

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

►Impactul produs de apele de mina asupra emisarilor

Evacuarea apelor de mină neepurate conduce la poluări semnificative ale apelor de suprafaţă

şi subterane. Apele de mină deversate in receptori naturali produc un impact multiplu asupra

mediului, afectând ecosistemele la scară şi niveluri funcţionale diferite cum ar fi:

♦ Creşterea cantităţii de materii în suspensie şi deoxigenarea apei receptorului natural;

♦ Poluarea cu metale a receptorului natural al apelor;

♦ Efecte ale pH-ului scăzut cauzate de scurgerile de ape acide.

Poluarea cu metale este cel mai semnificativ impact al poluării cauzate de apele de mină,

datorită persistenţei acesteia şi uşurinţei relative cu care trece nedetectată.

Metale grele eliberate în mediul acvatic prezintă pericol de contaminare si degradare a calitatii

receptorilor naturali datorită toxicitătii acestora pentru organismele acvatice si persistenţei lor în

diferite compartimente ale mediului (apă, materii în suspensie şi sedimente, particulelor fine de sol

rezultate din eroziunea de pe traseul parcurs de la evacuarea din mina pana la punctul de deversare in

receptorul natural).

Datorita impurificatorilor deversati in receptorii naturali de apele de mina, acestea au impact

asupra calitatii emisarilor in care se evacueaza. Impactul produs de evacuarea apelor de mină de pe

galeriile nr. 11 bis; nr. 13 si galeria Antoniu Sud asupra calitatii emisarilor (pârâul Băilor, pârâul

Drumul Coastei si râul Olt), care preiau aceste ape de mină, se observa din tabelul A., care prezinta

calitatea emisarilor (pârâurile si râul Olt) amonte si aval de punctele de preluarea a apelor de mină.

Continuturile indicatorilor chimici din apele emisarilor receptori ai apelor de mina, prezentate

in tabelul A., comparativ cu Ord. 161/2006 – $ormativul privind clasificarea calitatii apelor de

suprafata, indica urmatoarele:

- impactul produs de apele de mină evacuate pe galeriile nr.11bis. si nr.13 asupra apei

pârâului Băilor si paraului Drumul Coastei, este nesemnificativ. Calitatea apelor

pârâurilor se modifica foarte putin (nesemnificativ) dupa preluarea apelor evacuate din

cele doua galerii, doar continutul in suspensii, creste in aval de punctele de deversare a

apelor de mină;

- impactul produs de apa de mină din galeria Antoniu Sud asupra calitatii apei râului Olt

- este relativ redus, dar continuturile unor indicatori chimici din apa Oltului - aval de

preluarea apei de mina din galeria Antoniu Sud, se modifica sensibil. Concentratiile de:

suspensii, sarurui solubile (reziduu fix, sulfati), ioni de metale (zinc, fier, mangan si

calciu) cresc, dar se incadreaza in valorile admise de Ord. 161/2006, in clasele de calitate

SC

SA

CEPROMIN



65

Calitatea apelor din iazul de decantare nr.4 din perimetrul minier Balan si a receptorului natural Tabel B.

�r. crt.

Denumire proba (probe prelevate in 17.04.2008)

pH

Concentratie (mg/l)

Reziduu

fix.

Cloruri

Sulfati

Cu

Pb

Zn

Cd

Fe

Mn

1 Apa iaz decantare nr. 4 (exfiltratii) 7,14 536,0 9,22 265,83 0,005 0,015 0,035 0,001 0,067 0,46

2 Apa limpez. evacuata din iaz nr. 4 (sonda inversa)

7,25 244,0 7,09 125,51 0,010 0,005 0,025 0,0005 1,664 1,279

3 Apa parau Varsaroaia–amonte iaz nr.4 6,93 40,0 6,38 16,05 0,004 SLD 0,011 SLD 0,456 0,046

4 Apa pr. Varsaroaia – aval iaz nr. 4 7,07 56,0 6,40 27,75 0,005 0,002 0,022 0,0005 1,028 0,092

�TPA – 001/2005 6,5-8,5 2000 500 600 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0

ORD. 161/2006 clasificarea calitatii apelor de

suprafata

clasa II 6,5– 8,5 750 50 120 0,030 0,010 0,20 0,001 0, 5 0,1

clasa III 1000 250 250 0,050 0,025 0,50 0,002 1,0 0,3 clasa IV 1300 300 300 0,100 0,050 1,00 0,005 2,0 1,0 clasa V >1300 >300 >300 >0,100 >0,05 >1,0 >0,005 >2,0 >1,0

Tabel B1.

�r. crt.

Denumire proba (proba prelevata in

01.02.2008)

pH

Concentratie (mg/l)

Susppensii

Reziduu

fix.

CCO-C

R

Cloruri

Sulfati

Cu

Pb

Zn

Cd

Fe

Mn

�i

Cr

Ca+

2

Mg+

2

1 Apa evacuare iaz nr.4 7,25 440 412,0 16,0 18,43 223,44 0,01 Sld 0,0095 Sld 1,56 2,025 Sld Sld 96 31,59

�TPA – 001/2005 6,5-8,5 60,0 2000 40,0 500,0 600,0 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0 0,5 1,0 300,0 100,0

SC

SA

CEPROMIN



64

Calitatea apelor de mina din perimetrul Minei Balan si a receptorilor naturali in care se evacueaza Tabel A.

Nr. crt Denumire proba p

H

Concentratie (mg/l)

Susppensii

Reziduu

fix.

CCO-C

R

Sulfati

Cloruri

Sulfuri

Cu

Pb

Zn

Cd

Fe

Mn

Ca+

2

Mg+

2

1 Apa mina – gal. 11a

7,24 84 724 3,16 357,2 7,79 SLD 0,005 SLD 0,085 SLD 0,350 0,735 132,0 55,89

2 Parâul Bailor - amonte gal.11a

6,26 14,8 228 2,29 143,6 8,50 SLD 0,135 SLD 0,104 SLD 0,95 0,405 51,2 10,69

3 Parâu Bailor - aval gal.11a

6,60 21 244 3,08 146,9 8,50 SLD 0,070 SLD 0,066 SLD 0,915 0,410 57, 6 16,04

4 Apa mina – gal. 13 6,75 96 120 2,61 26,33 7,79 SLD 0,015 SLD SLD SLD 3,82 0,28 56,0 4,37

5 Parâul Bailor - amonte de galeria 13

6,85 20 112 2,37 23,04 7,79 SLD 0,005 SLD SLD SLD 0,325 0,04 52,0 3,40

6 Parâul Bailor - aval de galeria 13

6,77 46 116 2,41 20,57 7,79 SLD 0,010 SLD SLD SLD 0,485 0,095 52,0 3,89

7 Apa mina galeria Antoniu Sud

5,90 252 4000,0 12,0 2541,42 13,47 SLD 0,030 0,05 0,420 0,01 88,59 35,37 320,0 247,8

8 Râul Olt - amonte de galeria Antoniu Sud

7,10 60 12,0 4,0 20,57 14,18 SLD 0,01 Sld 0,014 Sld 2,005 0,045 24 21,87

9 Râul Olt - aval de galeria Antoniu Sud

6,94 92 128,0 8,0 61,31 14,34 SLD 0,01 Sld 0,030 Sld 2,165 0,82 52 29,44

)TPA – 001/2005

6,5–

8,5

60,0 2000 40,0 600,0 500,0 - 0,1 0,2 0,5 0,2 5,0 1,0 300,0 100,0

ORD. 161/2006 clasificarea

calitatii apelor de suprafata

clasa I - 500 10 60 25 - 0,020 0,005 0,10 0,0005 0,3 0,05 50 12

clasa II - 750 10 120 50 - 0,030 0,010 0,20 0,001 0, 5 0,1 100 50

clasa III - 1000 20 250 250 - 0,050 0,025 0,50 0,002 1,0 0,3 200 100

clasa IV - 1300 125 300 300 - 0,100 0,050 1,00 0,005 2,0 1,0 300 200

clasa V - >1300 >125 >300 >300 - >0,100 >0,05 >1,0 >0,005 >2,0 >1,0 >300 >200

SC

SA

CEPROMIN



63

Datorita gradului avansat de impurificare al apei de mina evacuata de pe galeria Antoniu

Sud (cu metale grele, sulfati, aciditate, saruri dizolvate, etc), s-a impus epurarea lor înaintea

deversarii in emisar - râul Olt.

In prezent, Sistemul de tratare pasiva nu asigura reducerea concentratiei principalilor

impurificatori din apa de mina Antoniu Sud (sulfati, reziduu fix, metale grele- Fe, Mn, suspensii) la

valorile limita admise de $TPA -001/2005, o serie de indicatori (suspensiile, sulfatii, calciul,

magneziul) înregistrând chiar cresteri ale concentratiilor dupa tratarea in STP.

Se impune deci tratarea acestei ape de mină printr-o alta metoda, mai eficienta.

In ceea ce priveste calitatea apei raului Olt, continutul unor indicatori calitativi creste

(suspensii, reziduu fix, sulfati, Fe, Zn, Mn, Ca, Mg) in apele râului - aval de galeria Antoniu, cu toate

acestea apele Oltului se mentine in clasa I de calitate conf. Ord. 161/2006, la majoritatea indicatorilor

chimici. Fac exceptie ionii de Mn si Fe - care se incadreaza in clasa a-IVa respectiv a-Va de calitate.

Fierul se incadreaza in clasa a-Va de calitate si in amonte de gal. Antoniu (conform tabelului nr. A.)

In Tabelele B. si B1. este redata calitatea apelor din Iazul de decantare nr.4. - calitatea apei

limpezite evacuata din iazul nr.4 (doua prelevari) si a receptorului acesteia – paraul Varsaroaia,

comparativ cu valorile admise de normativul NTPA- 001/2005 - care reglementeaza “Valorile limită

de incărcare cu poluanti a apelor uzate industiale si urbane evacuate in receptori naturali” si

normativul Ord. 161/2006 - clasificarea calitatii apelor de suprafata

- Apele limpezite evacuate din iazul de decantare nr.4 - prezinta continuturi ale principalilor

indicatori chimici in limitele admise de normativul NTPA 001-2005, cu exceptia concentratiei

suspensiilor care depaseste valoarea admisa de normativ (60 mg/l) si a concentratiei ionilor de Mn

care este mai mare decat valoarea admisa (1,0 mg/l);

SC

SA

CEPROMIN



62

Tabel nr. 4.1.3.

Sursa apelor uzate

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuate Ape reutilizate/ recirculate

Comentarii

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an - val. debit mediu maxim

Apa de mina galeria 11bis (evac.in emisar)

Total ape mina

1512med

2160max

Total ape mina

551880md

788400mx

- - 129,6 259,2

47304 94608

- -

Apa de mina gal. 13 (evacuare in emisar)

-

- 172,8 345,6

63072 126144

- - - Evacuare in emisar

Apa mina galeria Antoniu Sud

- - 1209,6 1555,2

441504 567648

- - - Alimentare statie epurare ape mina

Apa limpezita/meteor iaz decantare nr.4

Ape iaz 4

259,2med

4233,6max

Ape iaz 4

94608 1545264

- - 259,2 4233,6

94608 1545264

- - - Evacuare in emisar

Ape pluviale de pe supraf. iazurilor 1,4

Total ape pluviale

308,87med 129551,87mx

Total ape pluviale

112740med

47286432,9

- - - - 194,52 81587,52

71000 29779444,8

- evac.rigole in emisar

Ape pluviale din cariera Balan

- - - - 33,17 13913,63

12108 5078474,95

- evac.rigole in emisar

Ape pluviale de pe suprafete haldelor

- - - - 18,83 7896,75

6872 2882313,75

- Evacuare in emisar

Ape pluviale de pe suprafete incintelor

- - - - 62,35 26153,97

22760 9546199,48

-

Apa menajera epurata 0,48 175,2 0,48 175,2 - - - - - Evacuare in emisar

� Poluantii continuti in apele evacuate

Pentru o imagine de ansamblu a apelor de mina evacuate si a receptorilor naturali pe care ii

pot afecta, in tabelul A. sunt redate calitatea apelor de mina evacuate din galeriile 11bis, 13 si

Antoniu Sud si a receptorilor acestora, in amonte si aval de punctele de preluare a apelor de mină.

- Apele de mina evacuate din galeriile nr. 11bis si nr.13 - prezinta continuturi ale

principalilor indicatori chimici in limitele admise de normativul NTPA-001, doar

concentratia suspensiilor depaseste de 1,4 pana la 1,6 ori valoarea admisa de normativul

NTPA-001/2005 (60 mg/l);

- Apa de mină - Antoniu Sud - este apa de zacamânt si de infiltraţii care spală galeriile cu

continut ridicat de mineralizatie utila de pirită-cupriferă din zacamantul de Balan

(constituit din sisturi cuartoase, clorito-sericitoase, sericito-cloritoase), din acest motiv

apa este slab acida, contine suspensii si sulfati in concentratii care depaseste de cca. 4,2 ori

valorile admise de NTPA-001/2005; Fierul depaseste de 17,72 ori CMA-ul iar Manganul

de 37,35 ori; ionul de Magneziu este in concentratie de 2,48 ori mai mare decat CMA.

SC

SA

CEPROMIN



61

− Debitul mediu al apei pluviale din cariera Balan (platforma+taluz = 151351 m2)

Q uz pluvial = S x Φmed x Qp Φmed = 0,10

Q uz pluvial = 151351 x 0,10 x 0,800 = 12108 m3/an = 33,17 m3 / zi = 1,38 m3 / h

− Debitul maxim al apelor pluviale din cariera Balan (conf. SR 1846/2006)

Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ]

m = 0,8 pentru t ≤ 40 min

S – suprafata de colectare a apelor pluviale [ ha ] = 15,1351 ha

Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10

Pentru f = 1/1 si t = 15 min, zona 19, din STAS 9470 – 73 intensitatea ploii de calcul este

i = 133 l / s x ha

Q uz Mp = 0,8 x 15,1351x 0,10 x 133 = 161,04 l / s = 579,73 m3 / h.= 13913,63 mc/zi

− Debit mediu ape pluviale de pe suprafetele haldelor steril (platforme+taluze = 8,59 ha)


− Debitul maxim al apelor pluviale de pe suprafetele haldelor de steril

Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ]

Q uz Mp = 0,8 x 8,59 x 0,10 x 133 = 91,39 l / s = 329,03 m3 / h.= 7896,75 mc/zi

− Debitul mediu al apelor pluviale de pe suprafetele incintelor (total incinte = 28,45 ha)


− Debitul maxim al apelor pluviale de pe suprafetele incintelor


� Debitul apelor menajere evacuate

Apele uzate din grupul sanitar si laborator ale Statiei de epurare ape de mina, sunt conduse la

statia de epurare ape menajere Bio Cleaner tip BC4.

Apele menajere epurate, in debit de 0,48 mc/zi, sunt evacuate la canalizare de unde ajung in

emisar (r .Olt).

� Bilantul apelor uzate

Bilantul apelor uzate este prezentat in tabelul nr. 4.1.3.

SC

SA

CEPROMIN



60

In prezent apele limpezite de la iazul de decantare nr.4 se evacueaza printr-o sonda inversa din

amonte, in galeria de deviere a paraului Varsaroaia, de unde ajung în râul Olt.

Apele pluviale din zonă sunt evacuate în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă

Apele menajere vor rezulta de la grupul sanitar al Statiei de epurare ape mina si laboratorului

si sunt epurate in Statia de epurare Bio-Cleaner (dupa punerea in functiune a acesteia, la finalizarea

lucrarilor).

� Debitul apelor uzate industriale si apelor pluviale evacuate

− debitul apei de mina de la galeria 11 bis: Qmed = 1,5 l/sec ; Qmax = 3 l/sec

− debitul apei de mina de la galeria 13: Qmed = 2 l/sec ; Qmax = 4 l/sec

− debitul apei de mina de la galeria Antoniu Sud: Qmed = 14 l/sec ; Qmax = 18 l/sec

− debit apa limpezita si meteorica de pe iazul de decantare nr.4 si versantii limitrofi,

evacuata prin sistemul de captare/evacuare: Qmin = 3 l/sec ; Qmax = 49 l/sec

� Debitul apelor pluviale evacuate

− Debitul mediu al apelor pluviale de pe suprafetele iazurilor nr.1 si 4 (platforma+taluze)

Q uz pluvial = S x Φmed x Qp unde :

S – suprafata de colectare a apelor pluviale 3,75 ha + 85 ha = 88,75 ha = 887500 m2

Φmed – coeficient mediu de scurgere=0,10 (supraf.amenajate inierbate conf SR 1846/2006)

Qp – media multianuala a precipitatiilor din zona: 800 mm / an = 0,800 m3 / m2 x an

Q uz pluvial = 887500 x 0,10 x 0,800 = 71000 m3/an = 194,52 m3 / zi = 8,11 m3 / h.

− Debitul maxim al apelor meteorice de pe suprafetele iazurilor nr.1 si 4 (conf. STAS

1846-90 inlocuit cu SR 1846/2006)

Q uz Mp = m x S x Φmed x i [ l / s ] unde :

m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, ce tine seama de capacitatea

de inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul = 0,8 pentru t ≤ 40 min

S – suprafata de colectare a apelor pluviale [ ha ] = 88,75 ha

Φmed – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (suprafeţe amenajate, înierbate)

i – intensitatea normala a ploii de calcul, in functie de frecventa f si durata ploii t, conform

STAS 9470 – 73 [ l / s x ha ]

Pentru f = 1/1 si t = 15 min, zona 19, din STAS 9470 – 73 intensitatea ploii de calcul este

i = 133 l / s x ha


SC

SA

CEPROMIN



59

Tabel nr. 4.1.2.

Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Comentarii Total Consum

menajer Consum industrial

Consum individual apa potabila - recipienti

0,09 mc/zi 23,4 mc/an

0,09m3/zi 23,4m3/an

0,09 mc/zi 23,4 mc/an

- - Apa potabila adusa in recipienti plastic

Consum exploatare St. epurare + lab. + consum individual

reteaua de apa potabila oras Balan

9,48 mc/zi 2464,8 mc/an

9,48mc/zi 2464,8 mc/an

9,48 mc/zi 2464,8 mc/an

- Racord la reteaua oraseneasca

Umectare, stropire cai acces, material

apa din cisterna

3,5 mc/zi 900 mc/an

3,5 m3/zi 900 m3/an

-

3,5 mc/zi 900 mc/an

-

4.1.3. Managementul apelor uzate

Din activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare nu vor rezulta ape uzate

menajere sau tehnologice, deci nu vor fi deversări de ape industriale uzate în apele de suprafaţă.

Din perimetrul Minei Bălan se evacueaza următoarele categorii de ape uzate:

� ape reziduale industriale:

1. ape de mină – evacuate din subteran, în urma activităţilor de extracţie a minereului;

2. ape limpezite de la iazul de decatare nr.4 – evacuate după sedimentarea sterilului

rezultat din activitatea de preparare a minereului.

� ape pluviale

� ape menajere

Apele reziduale industriale

1. Principalele ape de mina care se evacueaza in prezent in perimtrul Minei Bălan, sunt:

● ape de mină - evacuate direct in emisari - paraul Bailor si paraul Drumul Coastei, si

anume apele evacuate pe canalele galeriilor nr. 11 bis si nr. 13;

● ape de mina – evacuate in emisar (raul Olt) dupa o prealabila tratare intr-un Sistem de

tratare pasiva (canal deschis umlput cu calcar) - apa evacuata din galeriile Antoniu Sud si Paralel.

Apele de mină sunt în cea mai mare parte de infiltraţie, dirijate din subteran la suprafata pe

canalele galeriilor şi într-o măsură redusă provin din izvoarele subterane. Debitul apelor de infiltraţie

creşte în anotimpul de ploaie şi la topirea zăpezilor.

După oprirea staţiilor de pompe şi închiderea perimetrului minier, nivelul hidrostatic al apelor

de mină s-a stabilizat la un anumit nivel, apele de mină ieşind la suprafaţă pe galeriile de coastă, de

unde pe canale vor fi deversate în emisari .

2. Apele limpezite de la iazul de decantare nr.4 au rezultat după depunerea sterilului pe

suprafaţa iazului de decantare, si sunt evacuate printr-un sistem de sonde inverse.

SC

SA

CEPROMIN



58

Apele de mină sunt în cea mai mare parte ape de infiltraţie şi in măsură redusă provin din

izvoarele subterane.

4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa

Alimentarea cu apă potabilă

Apa potabilă necesară consumului individual al angajaţilor se va aduce, partial, în recipienţi

din plastic, acolo unde perimetrul/incinta miniera nu are racord la reteaua orasenesaca, iar in incintele

miniere si Statia de epurare unde exista racord la reteaua orasului, apa potabila va fi asigurata din

reteaua (rezervorul) de apa potabila a orasului Balan .

Consumul de apa potabila estimat, din recipienti, este urmatorul:

• zilnic maxim: 0,09 mc/zi , pentru 22 persoane (22 pers x 4 l/om.zi = 88 l/zi ≈ 90 l/zi)

(22 persoane = 30 pers – 8 pers pentru exploatare statie epurare)

• anual maxim: 23,4 mc/an (260 zile/an)

Consumul de apa potabila pentru exploatarea Statiei de epurare si laborator, asigurata printr-

un racord la conducta retelei ce face legatura cu rezervorul de apa potabila al orasului Balan, este:

• pentru Statia de epurare (dizolvarea varului) = 9 mc/zi

• pentru 8 persoane necesare in laborator si la exploatarea statiei:

8 pers x 60 l/om · zi = 480 l/zi = 0,48 mc/zi (conf. STAS 1478)

Total apa potabila pentru Statia epurare = 9,48 mc/zi

Total apa potabila: 9,48 mc/zi + 0,09 mc/zi = 9,57 mc/zi

Alimentarea cu apă industrială

Apa industrială necesară in perioada de executie a lucrarilor, pentru stropirea cailor de

acces/transport, a materialelor (rezultate din demolare) în zona de depunere/depozitare, a materialului

transportat, in perioadele secetoase, se va sigura din cisterne.

Se estimeaza un consum de cca. 900 mc/an.

Bilantul consumului de apa al obiectivului este prezentata in tabelul 4.1.2.

SC

SA

CEPROMIN



57

Zona perimetrului analizat se caracterizează printr-un climat temperat-continental subalpin, cu

o temperatură medie anuală de 6-7 0 C. Iernile sunt lungi, cu o durata de 6 luni- bogate în precipitaţii,

temperatura medie iarna fiind între -10 şi -8°C, iar toamnele sunt lungi şi frumoase, verile scurte şi

răcoroase.

Relieful zonei este specific montan, cu râuri şi torenţi care au format văi adânci şi torenţi ce

ajung până la 450.

Hidrografic, regiunea aparţine bazinului superior al reţelei hidrografice a raului Olt şi se

caracterizează printr-o reţea hidrografică densă cu debite variabile.

Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor variează între 600 -1000 mm.

Clima subalpina cu precipitatii relativ abundente, a determinat formarea unei retele

hidrografice dense, cu cursuri de apa cu un debit care variaza in functie de cantitatile de precipitatii.

Principalul colector al retelei hidrografice este raul Olt care izvoraste la cca. 10 km nord de

orasul Balan.

Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii Balan este străbătut de pârâul Vărsăroaia, care colectează

apele de precipitaţii de pe versanţii formaţi de haldele de steril din zona, fiind afluent al râului Olt.

Zăcământul pirito – cuprifer este situat în cadrul structural general a zonei cristalino –

mezozoice din sectorul sudic al Carpaţilor Orientali, alcatuita din formatiuni cristalofiliene cu

cristalinitate variabila, din depozite sedimentare mezozoice si cateva iviri de roci eruptive.

Zacamantul este constituit din corpuri stratiforme si lenticulare de sulfuri, intercalate

concordant in sisturi cristaline cuartoase cloritoase, clorito-sericitoase, sericito-grafitoase, etc, din

orizontul Balan.

Mineralizatiile sunt constituite cu precadere din pirita si calcopirita, iar pe langa acestea, in

proportii reduse apar: galena, blenda, magnetit, tetraedrit, mispichel, ilmenit, cupru nativ, covelina,

calcozina etc. Mineralele principale nemetalice sunt: clorit, cuart, carbonati, grafit, albit, baritina etc.

Mineralele principale, pirita si calcopirita, concentrandu-se formeaza lentile, care grupate

alcatuiesc zonele de mineralizatie. Zonele mineralizate au grosimi cuprinse intre 2 si 25,1 m.

Conform normativului P 10-92 perimetrul minier Balan se incadreaza in zona <E> de

seismicitate, cu coeficientul de seismicitate Us = 0,12 si perioada de colt Tc = 0,7 sec.

In regim natural , apele subterane freatice isi organizeaza principalele faze ale ciclului

hidrogeologic in functie de evolutia regimului termic la suprafata solului, de cantitatea, repartitia,

tipul si modul de producere a precipitatiilor, corelat cu elementele specifice zacamantului din zona

analizata.

SC

SA

CEPROMIN



56

Deseurile menajere care vor rezulta din activitatea desfasurata, se calculeaza astfel:

Q DM = 30 persoane x 0,25 kg/pers/zi x 260 zile/an = 1950 kg/an

Managementul deseurilor este prezentat in tabelul nr. 3.1.

Tabel nr. 3.1.

Denumire deseu

Cantitatea generata in perioada deschiderii,

exploatarii si exec. inchiderii si ecologizarii

(t/an)

Starea fizica

S – solid L – lichid

SS–semisolid

Codul deseului conf. Ord. 95/2005 si

HG 856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice

Mangementul deseurilor – cantitatea

generata – (t/an)

Valori ficata

Elimi nata

Ramasa in stoc

Deseuri metalice – amestecuri metalice

121,3 Total 242,6 t

S 17 04 07 121,3 - -

Moloz – amestecuri desuri (46430 mc)

48751 Total 97503 t

17 09 04 48751

Deseuri menajere si hartie

1,95 S 20 03 01 - 1,95 -

Lemn (cherestea) pentru cofrare

33,17 Total 66,34

S 17 02 01 33,17 - -

Saci hartie si PVC 0,20 S 20 01 01 - 0,2 -

Uleiuri uzate 0,06 L 13 02 08* - 0,06 -

Anvelope uzate 0,10 S 16 01 03 - 0,10 -

4. IMPACTUL POTE�TIAL, I�CLUSIV CEL TRA�SFRO�TIER, ASUPRA COMPO�E�TELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Riscul ca activitatile din incintele/perimetrele minei Balan, să producă impact transfrontier

este practic inexistent.

4.1. APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului


minereului de cupru se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali, intre Valea Bekeny, la Nord

si comuna Frumoasa, la Sud, pe o lungime de 40 km.

Regiunea este delimitată la est de zona Flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord



SC

SA

CEPROMIN



55

► Deseuri din cauciuc

Schimbul anvelopelor uzate de la utilajele mobile nu se va face in incintele miniere, doar in

cazuri accidentale aceste deseuri de cauciuc vor fi depozitate pe o platforma special amenajata, pe o

perioada limitata de timp, fiind predate periodic firmelor specializate de colectare.

► Uleiuri uzate

Schimbul de ulei pentru utilaje si autobasculante nu se va face perimetrele miniere, iar in

cazurile de scurgeri accidentale de uleiuri, colectarea acestora se va face in recipienti speciali (de 100

l), care se vor trimite periodic la unitati specializate in colectarea si reciclarea uleiurilor, impreuna cu

materialele absorbante folosite la curatirea locurilor infestate accidental.

► Deseurile de lemn (cherestea) pentru cofrare (82,93 mc), vor fi valorificate.

► Ambalaje siDeseuri menajere

Pe pacursul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei Balan, se vor acumula

diferite tipuri de deseuri, care se vor gospodarii diferit.

Deseurile care vor rezulta in perioada ansamblului de lucari - inchidere/ecologizare, sunt

constituite din: deseuri menajere de la personalul care îşi desfasoara activitatea si deseuri de

ambalaje din carton, hartie sau PVC.

Ambalajele provenite de la ierburile perene/seminte de plante graminee si ingrasamintele

organice necesare ecologizarii (cutii carton, saci de hartie sau PVC, etc), se vor colecta in containere

speciale, fiind evacuate de pe amplasamente in mod organizat, impreuna cu deseurile menajere.

Depozitarea deseurilor menajere se va face in containere speciale metalice (pubele de

colectare) si se va încheia un contract cu firma de salubritate din zonă pentru ridicarea acestora.

Cantitatea de deseuri menajere este in functie de numarul de personal ce munceste intr-o zi in

perimetrele miniere, si deoarece acesta poate fluctua zilnic datorita varietatii ansamblului de lucrari,

se ia in considerare un numar mediu de personal muncitor – 30 pers/zi, care lucreaza simultan in toate

perimetrele miniere.

Se specifica: La realizarea celei de a doua galeri de deviere a pârâului Vărsăroaia, se va folosi

exploziv pentru săparea lucrării miniere (împuşcare controlată cu microântârziere). Aceste substante

explozive vor fi aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor de impuscare, lucrari care se vor

executa sub forma unor prestari de servicii de catre personal specializat si autorizat, care asigura si

explozibilul si materialele necesare de la depozitul de explozivi al societatii care va face impuscarea.

In aceste conditii, in incintele/perimetrele miniere nu se depoziteaza explozibil.

Lucrările de împuşcare vor fi executate de către o firmă specializată/autorizata, pe bază de

contract, care va aduce doar cantitatile necesare puscarii si va elimina deseul, ambalajul rezultat dupa

puscare.

SC

SA

CEPROMIN



54

− Sterilul de mină, depozitat în haldele de steril – cod 01 01 01 deşeuri de la excavarea

minereurilor metalifere (922500 mc);

− Tulbureală sterilă depozitată în iazurile de decantare nr. 4 si nr.1 – cod 01 03 06 reziduuri,

altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05 (22565000 t + 636000 t = 23201000 t,

respectiv 10256000 mc + 289000 mc = 10545000 mc)

− Deşeuri de la activitatea de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice – cod 17 04 07

amestecuri metalice

Prin executarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică in perimetrul minier Balan se vor genera

urmatoarele deseuri:

− deseuri metalice, rezultate din dezafectare si eventuale piese de schimb si consumabile

provenite din activitatea de intretinere urgenta a utilajelor;

− molozul rezultat din demolări - spărturi de beton şi moloz rezultat din cărămizi;

− deseuri din cauciuc (anvelope uzate), provenite de la utilajele mobile echipate cu

pneuri

− ulei uzat de la utilaje si autobasculante si materiale adsorbante îmbibate cu carburant

si/sau ulei ;

− deseu de lemn (cherestea) pentru cofrare;

− deseuri menajere si ambalaje

► Deseurile metalice care vor rezulta de la dezafectarea constructiilor, utilajelor si utilitatilor

din incintele minei Balan - cca. 242,6 tone, se vor depozita într-un spaţiu special amenajat şi se vor

valorifica prin vânzare la agenţi economici specializaţi cu respectarea prevederilor O.U.G.R. nr.16

/26.01.2001 privind gestionarea deşeurilor reciclabile.

In incintele/perimetrele minire nu se vor efectua lucrarile de intretinere curentă, doar

eventuale reparatii urgente/accidentale ale utilajelor. In urma acestor lucrari, pot rezulta deseuri

metalice (piese mici) in cantitati mici, ce vor fi predate unitatilor specializate de colectare fier vechi.

► Molozul

În urma demolării construcţiilor, materialele rezultate sunt în mare parte spărturi de beton şi

moloz rezultat din cărămizi, care însumate pe ansamblu dau un volum de moloz de cca. 46.430 mc

(cca. 97503 t), din care 34.774 mc din suprastructura si 11.656 mc din infrastructura.

Molozul rezultat din demolări se va utiliza la rambleerea puturilor iar metalele recuperate se

vor depozita până la valorificare ca fier vechi, pe o platformă amenajata din incinta minei Balan.

SC

SA

CEPROMIN



53


a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4

2.1.1. Echipamente necesare

Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea

lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan sunt:

− autobasculante de 16 t

− motocompresor (45 CP)

− excavator pe senile (140 CP)

− buldozer pe senile (65 CP)


− automacara (215 CP)

− compactor (65 CP)

− autocisterna (215 CP)

− tractor pneuri (65 CP)

2.2. Activitati de dezafectare - inchiderea santierelor

La încheierea lucrarilor si încetarea activităţii santierelor, se vor fi efectuate activitati de

dezafectare, ce constau în:

• retragerea/evacuarea utilajelor şi echipamentelor;

• dezafectarea barăcilor;

• evacuarea eventualelor deşeuri rezultate din activitate;

• renaturarea/ecologizarea ultimelor zone afectate de santiere, prin acoperirea cu sol vegetal şi

revegetalizare.

3 - DESEURI

Din activitatea desfăşurată la Mina Balan (extracţie si preparare a minereului) au rezultat ca

principale categorii de deşeuri: sterilul de mină si sterilul de flotatie (tulbureala sterilă), si alte

categorii de deşeuri din diverse activităţi (de întreţinere, reparaţii, administrative).

Deşeurile care au rezultat din activităţile Minei Bălan sunt codificate conform H.G. 856/2002

completata cu Ord. MMGA Nr.95/ 2005 astfel :

SC

SA

CEPROMIN



52

► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA)TARE )R. 1

► Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru

► Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor



pe Iazul de decantare 4

► Alte lucrări recomandate:



► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt:

• Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km) ;

• Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);

• Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de deviere

şi confluenţa cu râul Olt ;

• Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă

pârâul Lunca Mare cu râul Olt


Statia de epurare va fi compusa din:




4. Instalatie filtrare si depozitare namol

► Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina






SC

SA

CEPROMIN



51


taluze şi terase);





(0,036 mc/groapă).

►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA)

► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA)TARE )R. 4

Lucrările de amenajare, ecologizare pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei pe toată

perioada post închidere şi protecţia mediului, vor cuprinde:


















Vărsăroaia;



SC

SA

CEPROMIN



50

- Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp)

- Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, suprafaţa de


- Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, suprafaţa de


- Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, suprafaţa de teren


– Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp)

– Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, suprafaţa de


- Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, suprafaţa de teren


3. Lucrări de eliberare a terenului şi reabilitare ecologică a zonelor afectate – punere in

siguranta si redare in circuitul silvic (incinte, halde, carieră, iaz decantare nr. 4 si nr. 1,

amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)

► Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a HALDELOR DE STERIL: Halda de

steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A,

Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria 17, constau în:

a) Lucrari pregatitoare

b) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare

c) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

d) Lucrări de stabilizare - Zid de sprijin

e) Lucrari de dirijare apelor pluviale prin canale de gardă

Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele de

steril fondului forestier, sunt urmatoarele:








SC

SA

CEPROMIN



49

- Lucrari pentru Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru

fundaţii utilaje, o cameră pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente

statiei

2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor,

constructiilor si tuturor utilitatilor

Demontarea, dezafectarea, demolarea utilajelor, construcţiilor de suprafaţă, utilitatilor si

principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:

















Sândominic;

− fertilizarea solului (administrarea de îngrăşăminte);


terenul si udarea suprafetelor.

Ansamblul lucrarilor amintite mai sus se vor executa în următoarele incinte:

- Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp)

- Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp)

- Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp)

- Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp)

SC

SA

CEPROMIN



48

2 - PROCESE TEH�OLOGICE

2.1. Descrierea lucrarilor de investitie

Descrierea detaliata a tuturor lucrarilor ce vor fi executate in cadrul proiectului tehnic si care

au ca scop principal inchiderea si refacerea ecologica a perimetrului minei Balan si a zonelor afectate,

a fost prezentata in subcapitolul 1.3.1.

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele principale lucrari:


1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

(executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul

subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A :

►Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran:

o Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora

o Plăci din beton armat pentru acoperirea puturilor, suitoarelor şi rambleerea

acestora.

Lucrările de închidere a minei Bălan vor cuprinde:

- Lucrari miniere verticale – rambleieri si executie placi de beton armat pentru: Puţ

nr. III, Put nr. I, Puţ nr. V, Suitorii de la depozitul de explozivi Incinta Centrală, Suitorii

de la galeria Carol;

- Lucrări miniere orizontale – rambleieri si executie diguri de beton pentru: Galeria

de coastă 11 bis, Galeria de coastă 11 şi 11Paralel, Galeria de coastă 11 A, Galeria de

coastă 13, Galeria de coastă 13 A, Galeria de acces la depozitul de exploziv Incinta

Centrală, Galeria nr.6 de la Put nr. 5, Galeria Mihai, Galeria 7, Galeria de aeraj de la

Putul 3, Canal de aeraj Incinta Put 3.

►Lucrari pentru depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, ce vor cuprinde:

- Lucrari pentru Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m

- Lucrari pentru Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m

- Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe

- Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A

- 2 diguri

- Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m

- Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă

SC

SA

CEPROMIN



47

Caracteristicile levigatelor (eluatelor) rezultate la testele de levigare a sterilelor de la Balan Tabel nr.2.

Nr. crt. Denumire proba p

H

Concentratie , mg/l

Cloruri

Sulfati

Cu

Pb

Zn

Cd

�i

Cr

Mo

Hg

Arsen

1. Eluat de pe steril halda Put 3 7,41 21,27 67,07 0,051 0,012 0,153 0,0012 0,015 0,108 SLD SLD SLD

2 Eluat steril halda Galerie 13 7,54 13,47 23,87 0,015 SLD 0,049 SLD 0,009 0,035 SLD SLD SLD

3 Eluat steril halda Galerie 14 7,25 13,47 116,04 0,071 0,087 0,117 0,00075 0,018 0,62 SLD SLD SLD 4 Eluat de pe steril Iaz de decantare nr. 1 6,77 11,34 21,81 0,126 0,02 0,041 0,0002 0,022 SLD SLD SLD SLD 5 Eluat de pe steril Iaz decantare nr.4–Fagul Cetatii 7,47 20,56 106,17 0,032 0,017 0,031 SLD SLD SLD SLD SLD SLD

�TPA-001/2005 6,5-8,5 500 600 0,1 0,2 0,5 0,2 0,5 1,0 0,1 0,05 0,1

Cantitati de impurificatori generati la levigarea unui kilogram de steril Tabel nr.3.

Nr. crt. Denumire proba

Concentratie (mg/kg substanta uscata = mg/kg steril) Cloruri

Sulfati

Cu

Pb

Zn

Cd

�i

Cr

Mo

Hg

Arsen

1 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Put nr.3 212,7 670,7 0,51 0,12 1,53 0,012 0,15 1,08 SLD SLD SLD

2 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Galerie 13 134,7 238,7 0,15 SLD 0,49 SLD 0,09 0,35 SLD SLD SLD

3 Cantitatea levigata de pe sterilul din halda Galerie 14 134,7 1160,4 0,71 0,87 1,17 0,0075 0,18 6,2 SLD SLD SLD

4 Cantitatea levigata de pe sterilul din Iaz decantare nr. 1 113,4 218,1 1,26 0,2 0,41 0,002 0,22 SLD SLD SLD SLD

5 Cantitatea levigata de pe sterilul din Iaz decantare nr. 4 205,6 1061,7 0,32 0,17 0,31 SLD SLD SLD SLD SLD SLD

CMA - conf. Ord. 95/2005 – Tabel nr. 3.1 pentru raport L / S = 10/ 1 (mg/kg substanta uscata)

15.000 20.000 50 10 50 1 10 10 10 0,2 2

SC

SA

CEPROMIN



46

1.5. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente

Lucrarile de investitie din prezentul Proiect tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan,

nu au legatura cu lucrarile de inchidere si ecologizare pentru perimetrele Balan Central, Fagul Cetatii

Sud, mina Put 5 si iazurile de decantare nr.2, 3, 3A, acestea fiind perimetre distincte, independente

unele de altele.

Desemenea se specifica faptul ca lucrarile de inchidere si ecologizare pentru perimetrul Balan

Central sunt incheiate din 2005, fiind efectuate si receptionate final in 2007, iar pentru perimetrul

Fagul Cetatii Sud lucrarile de inchidere au fost terminate si s-a efectuat receptia la finalizarea

lucrarilor (Put 2, galerii), rămânâd doar finalizarea ecologizării.

Se preconizeaza ca nu vor exista efecte cumulative datorita vecinitatii cu alte perimetre

miniere supuse lucrarilor de inchidere si ecologizare.

SC

SA

CEPROMIN



45

vor avea caracter acid si nici continuturi de impurificatori care sa conduca la degradarea calitatii

apelor din perimetrele analizate.

♦ In cazul in care s-ar produce drenajul acid al sterilelor haldate, pe langa impactul produs

asupra apelor de suprafata, se poate genera poluarea solului si apelor subterane cu cantitati de

compusi toxici (metale grele, sulfati), solubilizati din sterilul stocat in depozite (halde si iazuri).

Pentru a verifica daca aceasta afirmatie se poate aplica sterilelor depozitate in haldele si

iazurile de decantare de la Balan, s-au calculat cantitatile de compusi rezultati la testele de levigare a

sterilelor prelevate din aceste depozite, valorile obtinute sunt prezentate centralizat in Tabelul nr.3.,

impreuna cu valorile concentratiilor maxime admise conform Ordinului 95/2005 - care reglementeaza

criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor.

Valorile prezentate in tabelul nr.3 arata ca toti indicatorii chimici levigati (solubilizati) se

situeaza sub valorile limita admise de Ord. 95/2005 - Tab.nr. 3.1 pentru raport L / S = 10 /1, deci

toate sterilele se incadreaza in categoria “DESEURI )EPERICULOASE”.

In baza continuturilor eluatelor rezultate la testele de levigare si a cantitatilor de

substante dizolvate din sterilele supuse acestor teste, putem afirma ca sterilele depozitate in

haldele si iazurile de decantare de la Balan, nu vor genera ape acide, deci nu se va produce

drenajului acid si deci nu va fi necesara luarea unor masuri deosebite de prevenire, control şi/sau

tratament al unui asemenea fenomen.

Consideratiile tehnice, determinarea Potentialului de Generare Ape Acide si Evaluarea

potentialului de generare a acidului prin teste, pentru materialele din haldele de steril si iazurile de

decantare din perimetrul minier Balan, sunt prezentate detaliat in Volumul 1 al Proiectului tehnic de

inchidere si ecologizare a minei Balan, de unde rezulta urmatoarele concluzii:

• Iazul de decantare nr.4 prezinta un anumit risc (minim) de producere a acidului, dar

caracteristicile fizico-chimice ale sterilului din acest iaz, testele de levigare si calitatea apelor

evacuate din iazul nr.4 (urmarita de-alungul anilor), nu confirma potentialul de generare a apelor

acide, considerandu-se deci ca nu sunt necesare masuri deosebite de prevenire, control şi tratament

(exemplu: învelişuri cu geomembrane, adăugarea de minereuri tampon, etc), prin urmare este

suficienta dar absolut necesara, acoperirea cu un strat de minim 30 cm pamant vegetal, inierbarea

si impadurirea platformei si taluzelor (digurilor) iazului.

▪ Celelalte depozite de sterile (iazul de decantare nr.1 si haldele de steril de mina) nu

prezinta risc de generare a apelor acide, si prin masurile de ecologizare prevazute in proiect

(revegetare prin înierbare si/sau împadurire) posibilitatea generarii apelor acide si a drenajului acid

sunt eliminate.

SC

SA

CEPROMIN



44

− Tulbureala sterilă depozitată în iazurile de decantare nr. 4 si nr.1, ocupa o suprafata de

79,2 ha si au un volum 10545000 mc.

Rocile sterile de mina si sterilul rezultat la procesarea minereurilor, depozitate in halde si

iazuri de decantare, pot genera ape acide datorita expunerii la efectele de alterare cauzate de oxigenul

atmosferic şi apa meteorica. Aciditatea este generată de oxidarea sulfurilor din compozitia sterilelor,

şi precipitarea fierului feric.

Sterilele de mina depozitate in halde si sterilele de flotatie depozitate in iazuri de decantare,

sunt compuse in general dintr-un amestec eterogen de silicati, sulfuri, alumino-silicati, calcita, sulfati,

oxizi, etc. In aceste depozite de sterile, datorita continutului in sulfuri si expunerii la oxigenul

atmosferic se pot declanşa o serie de procese bio-geo-chimice care pot duce la producerea

drenajului rocilor acide (acidifierea haldelor).

Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este

transportată de apă. Eliberarea si transportul aciditatii are loc în apele de suprafaţă şi apele subterane

(implicit in sol), putand deteriora calitatea apelor receptoare de suprafata, a solului, subsolului si

apelor subterane.

Infiltrarea apelor meteorice care percoleaza depozitele de sterile poate conduce la generarea

drenajului acid, deoarece în mod normal apa infiltrată rămâne mult timp în depozit, si atat apa cât şi

oxigenul sunt necesare pentru a genera drenajul acid. Pentru confirmarea acestei posibilitati, s-au

efectuat teste de levigare pe probele de sterile prelevate din halde si iazuri.

Testele de levigare a sterilelor, efectuate in conformitate cu standardul SR EN 12457-2,

constituie un prim indiciu al posibilitati generarii apelor acide.

Eluatele rezultate de la testele de levigare a sterilelor au fost analizate determinandu-se pe

langa pH-ul lor si continutul de impurificatori (metale, sulfati, cloruri) - rezultate obtinute sunt

prezentate in Tabelul nr.2.

♦ Eluatele (levigatele) obtinute la testele de levigare pot fi asimilate apelor generate la

percolarea depozitelor de sterile de apele meteorice - ape care pot sa se scurga in emisarii naturali

(ape de suprafata) – conducand la impurificarea acestora, motiv pentru care in tabelul nr. 2 sunt redate

si concentratiile admise de normativul NTPA-001/2005 care reglementeaza valorile limita admise

pentru ape uzate evacuate in receptori naturali.

Comparand continuturile eluatelor cu limitele admise de normativul NTPA-001/2005, se

poate afirma ca datorita pH-ului neutru si concentratiilor mici de impurificatori – apele generate

de depozitele de sterile din perimetrul minier Balan, prin percolare de catre apele meteorice, nu

SC

SA

CEPROMIN



43

Sursele fixe

Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcţionează în perimetrele

miniere: motocompresor, excavator, buldozer, compactor, automacara, etc.

Generarea zgomotului în timpul activităţii din cadrul lucrarilor ce folosesc utilajele

tehnologice aminitite, este un fenomen comun tuturor ramurilor de constructii si industriale, nivelul

sonor putând fi redus în unele cazuri, iar în alte cazuri, de obicei cele mai numeroase, reducerea este

minimă sau imposibilă.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele folosite la demolare, excavare,

compactare, transport în timpul funcţionării.

Nivelul de zgomot produs de unele utilajele care lucrează în perimetrele miniere- excavatoare,

buldozere, autobasculante, are caracter de joasă frecvenţă şi nu afectează mediul înconjurător şi

personalul din carieră.

Receptorii cei mai apropiaţi de perimetrul minier sunt locuitorii localităţii Balan, Izvorul Olt si

Sandominic (o parte din incintele miniere sunt amplasate la periferia acestor localitati).

Sursele mobile

Sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele care asigură transportul diferitelor materii

prime, materiale, etc. necesare lucrarilor, pe si/sau de pe amplasamentele miniere. Trebuie făcută

precizarea că verificările tehnice ale mijloacelor de transport după reglementările actuale asigură un

nivel redus al zgomotului atât în incinte cât şi în afara lor

Nivelul maxim admisibil de zgomot fata de cel mai apropiat receptor, nu trebuie sa

depaseasca valoarea limita maxim admisa de 65 dB (A) (conf. STAS 10 009 din 1988), în conditiile

de functionare a utilajelor in regim normal, cu respectarea tehnologiei de exploatare si a normelor de

protectie a muncii.

Datorita faptului ca zonele locuite (gospodariile particulare) cele mai apropiate sunt la distante

variabile de la 300 – 500 m pana la 2 km, cea mai mare parte a populatiei nu va fi afectata de

zgomotele generate in interiorul incintelor miniere, de traficul auto si de poluantii generati.

Din activitatea desfăşurată la Mina Balan (extracţie si preparare a minereului) au rezultat ca

principale categorii de deşeuri: sterilul de mină si sterilul de flotatie (tulbureala sterilă), care in

prezent ocupa suprafete mari de teren din totalul terenului aferent perimetrului minier Bălan – Fagul

Cetăţii (147,8 ha), astfel: - iazuri de decantare ce ocupa 1.096.183,81 m2

− Sterilul de mină, depozitat în haldele de steril – Halda Put 1, Halda Put 3, Halda galeria

11, Halda galeria 17, Halda galeria 14 si Halda galeria 16, ocupa o suprafata de 8,59 ha si

au un volum de 922500 mc ;

SC

SA

CEPROMIN



42

La conditiile de zacamint, se va folosi ca exploziv – dinamita. Consumul specific de exploziv

va fi 22,9 kg/salt 2 m, iar lungimea galeriei paralele de deviere va fi 1068 m. Rezulta un consum de

exploziv pentru saparea galeriei de 22,9 kg x 534 m = 12228,6 kg

In afara acestora se vor mai utiliza materii prime ce sunt specificate in proiectul tehnic

(moloz, otel beton, ciment, agregate, cherestea, caramida, tigla, etc.)

Denumirea materialului sau a substantei chimice

Cantitatea necesara Clasificarea substantelor sau preparatelor chimice* periculoase/nepericuloase periculozitate**

Motorina 360991 litri nu este stocata pe amplasament

P inflamabil

Ulei de motor 3609 litri nu este stocat pe amplasament

P inflamabil

Material exploziv - dinamita

12229 kg nu este stocat pe amplasament

P exploziv

Carbid 2705 kg nu este stocat pe amplasament

P exploziv

Lubrifianti 707 kg nu este stocat pe amplasament

P inflamabil

Bitum 316 kg nu este stocat pe amplasament

P inflamabil/toxic

* Conform O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001 si HG nr.490/2002

pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000.

** Conform art.7 din OUG nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

1.4. Poluanti fizici/biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza mediul

Poluarea fizica generata de activitatea propusa va consta din::

• traficul auto si toate lucrarile desfasurate pe amplasamentele miniere constituie surse

de poluare cu:

- gaze de combustie (gaze arse) de la utilajele de transport si de constructii

care functioneaza in perimetrele minei Balan, si anume: SO2, NO2 , CO, CO2;

- praful (pulberi în suspensie) rezultate în urma traficului auto si a lucrarilor de

demontare, demolare, etc;

• zgomotul si vibratiile produse de activitatea de santier;

• zgomotul si vibratiile produse de utilajele de contructii si transport;

Nu exista surse de poluare prin radiatii si nici surse de poluare biologica.

SC

SA

CEPROMIN



41

Se specifica: Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206

litri/CP·h, pentru regimul de functionare in sarcina. Consumul de ulei este de 0,9 – 1 % din consumul

de motorina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t) este de 30 litri / 100 km

la o viteza de cca. 30 km/h.

Tabel nr.1 Utilaje echipate cu moatoare Diesel

Timp de functionare ore/utilaj

Distanta totala de transport

km

Consum total de motorina

l

Consum orar de motorina

l/ora

Consum de ulei motor

l Autobasculante 16 t 6156 184688 55406 9 554

Motocompresor (45 CP) 11929 - 110580 9

3055 Excavator pe senile (140 CP) 5406 - 155910 28

Buldozer pe senile (65 CP) 344 - 4606 13

Buldozer pe senile (81 CP) 431 - 7192 16

Automacara (215 CP) 6588 - 291782 44

Compactor (65 CP) 1912 - 25601 13

Autocisterna (215 CP) 119 - 5270 44

Tractor pneuri (65 CP) 764 - 10230 13

Total litri utilaje transport 55406 9

Total litri utilaje constructii functionare in sarcina

611170 180

Total litri utilaje constructii (50 % functionare in sarcina)

305585 90

TOTAL LITRI 55406 + 305585 360991

99 3609

► Informaţii de spre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

In activitatea desfasurata din cadrul lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica a minei

Balan, se vor folosi substante toxice si periculoase, dar aceste materiale si substante necesare vor fi

aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor specifice, care se vor executa sub forma de

prestari de servicii de catre personal specializat si autorizat.

Principalele tipuri de materii prime si substante / preparate chimice periculoase care se vor

utiliza pe durata lucrarilor de inchidere si ecologizare, sunt : combustibil – motorina, ulei de motor,

carbid (carbura de calciu tehnica), lubrifianti, dinamita, bitum.

La realizarea celei de a doua galeri de deviere a pârâului Vărsăroaia, se va folosi exploziv

pentru săparea lucrării miniere (împuşcare controlată cu microântârziere). Aceste substante explozive

vor fi aduse de firma angajata pentru executarea lucrarilor de impuscare.

SC

SA

CEPROMIN



40

• urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor

apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril (prelevare semestriala);

Probele prelevate vor fi analizate in laboratorul propriu (cele zilnice) si intr-un laborator de

specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice.

1.3.2. Resursele folosite si durata lucrarilor

► Perioada propusa de executie a tuturor lucrarilor de inchidere si reconstructie ecologica este

de 3 ani.

Faza Durata (ani)

Lucrari propriu zise de inchidere (demontari, demolari, constructii, rambleeri, etc.)

2

Lucrari de ecologizare 1

Total 3

► Utilajele si mijloacele de transport (autobasculantele) folosite în procesul de constructie şi

transport utilizează pentru funcţionare motorina şi uleiuri.

Consumurile de materiale, carburanti, etc., sunt rezultate din indicatoarele de norme de deviz

pentru lucrarile de constructii, respectiv extrasele de materiale, utilaje de constructii si transporturi

(constructorul, in functie de dotarea sa, va stabili numarul de utilaje cu care va lucra).

Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea

lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minei Balan sunt:

− autobasculante de 16 t

− motocompresor (45 CP)

− excavator pe senile (140 CP)



− automacara (215 CP)

− compactor (65 CP)

− autocisterna (215 CP)

− tractor pneuri (65 CP)

Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele

parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura

desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr.1 de mai jos.

SC

SA

CEPROMIN



39

Monitorizarea APEI

• urmarirea periodica – timp de 2 ani, zilnic, lunar si semestrial, dupa terminarea lucrarilor de

reconstructie si ecologizare, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de epurare

(influent si efluent) si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;

• urmarirea calitatii apelor din emisari, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor

apelor de mina, a apelor din iazul nr.4 si a haldelor de steril (prelevarea se va efectua semestrial);

Probele prelevate vor fi analizate in laboratorul propriu (cele zilnice) si intr-un laborator de

specialitate in vederea determinarii compozitiei chimice.

B.3. Monitorizarea post inchidere a factorilor de mediu si a lucrarilor de reconstructie

ecologica a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4).

Monitorizarea post-inchidere a perimetrului minier Balan, vizează eficienta lucrarilor de

reconstructie ecologica si evolutia calitatii factorilor de mediu, după efectuarea tuturor lucrărilor de

ecologizare si dupa perioada de garantie.

Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un

sistem de monitoring care cuprinde următoarele secţiuni:

Monitorizarea SOLULUI

• urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a

iazului de decantare nr.4 şi analizarea lor în laborator de specialitate (prelevare anuala);

• urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare si haldelor de steril de mină;

• urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele amplasate

pe haldele de steril si pe iazul de decantare;

• urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare si plantare.

• intretinerea/curatirea canalelor de garda;

• masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazului de decantare nr.4.

Monitorizarea AERULUI

• Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi gazoşi si pulberi

in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si

analizarea lor in laborator de specialitate (prelevare semestriala).

Monitorizarea APEI

• urmarirea periodica – timp de 30 ani pentru iazul de decantare nr.4, si 3 ani pentru haldele

de steril: zilnic, lunar si semestrial, a debitelor si calitatii apelor de mina evacuate, a apelor Statiei de

epurare (alimentare, evacuare) si a apei limpezite evacuata din iazul de decantare nr.4 ;

SC

SA

CEPROMIN



38

amonte si aval de haldele de steril, prin prelevarea periodica de probe si analizarea lor in

laborator de specialitate pentru determinarea compozitiei chimice.

Monitorizarea factorului de mediu aer

- urmărirea vizuală sau cu echipament special pentru motoare, a prafului şi gazelor generate

de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc) utilizate la lucrările de

dezafectare şi ecologizare;

- recoltarea periodica de probe de pulberi in suspensie, CO, SO2 din incitele si zonele supuse

ecologizarii şi analizarea lor in laboratoare de specialitate.

B.2. Monitorizarea factorilor de mediu pe perioada de garantie a lucrarilor de

inchidere si ecologizare a minei Balan si a zonelor afectate de activitatea miniera (2 ani)

Monitorizarea perimetrului minier Balan - Fagul Cetăţii, vizează evoluţia calităţii solului şi a

stabilităţii terenurilor ecologizate, a calităţii apelor uzate evacuate şi a emisarilor în care acestea se

deversează, a vegetaţiei şi a aerului din perimetrele mai sus precizate, după efectuarea lucrărilor de

reconstrucţie ecologică.

Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora,

evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde:

Monitorizarea SOLULUI

• urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din incintele haldelor de steril si a


• urmărirea vizuală a stabilităţii iazului de decantare nr.4 si haldelor de steril de mină;

• urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurători topometrice la bornele amplasate

pe haldele de steril si pe iazul de decantare;

• intretinerea/curătirea canalelor de evacuare a apelor de mină si a tuturor canalelor de

garda existente pe amplasamentele miniere;

• urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv

plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril de mină si iazurilor de decantare (nr.1 si nr.4);

• urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, suitori, galerii, etc.;

• masuratori nivel hidrostatic la tuburile piezometrice ale iazului de decantare nr.4.

Monitorizarea AERULUI

• Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de poluanţi gazoşi si pulberi

in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril de mină si a iazului de decantare nr.4. si

analizarea lor in laborator de specialitate (semestrial).

SC

SA

CEPROMIN



37


Monitorizarea perimetrelor Minei Balan, vizeaza evolutia calitatii solului, a calitatii apelor

evacuate si a emisarilor in care acestea se deverseaza, a calitatii aerului precum si a evolutiei

vegetatiei din perimetrele respective, atat pe parcursul lucrarilor de ecologizare cat si timp de cativa

ani dupa incheierea acestor lucrari.

Pe parcursul realizării lucrărilor de reconstruţie ecologică a perimetrelor Minei Balan se vor

lua o serie de măsuri pentru evitarea poluării mediului si se vor monitoriza principalii factori de

mediu - sol, apa, aer.

Monitorizarea factorilor de mediu va continua timp de cativa ani dupa incheierea lucrarilor

de ecologizare - in perioada de garantie si post închidere.

B.1. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada lucrărilor de inchidere si

reconstruţie ecologică a minei Balan

Monitorizarea factorului de mediu sol se va executa prin:

• Urmărirea vizuală a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi sau substanţe din

rezervoare sau din motoare, în timpul executării divereselor operatii ;

• Urmărirea vizuala posibillor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, concentrat pirita,

pămînt vegetal, ciment, beton, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de

depozitare atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de

ecologizare;

• Recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte

asupra asezarilor umane si ecosistemelor, (din incitele ce fac obiectul lucrarilor de

inchidere si ecologizare), probe ce vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru

determinarea pH-ului, conţinutului de humus şi de metale grele.

Monitorizarea factorului de mediu apa

• urmarirea debitelor apelor de mina evacuate (pe galeria Antoniu) si a calitatii tuturor

apelor de mina si a apei limpezite evacuata din iazul nr.4, prin recoltarea de probe si

analizarea lor in laborator de specialitate in vederea determinarii compozitiei fizico-

chimice;

• urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali din zonele de influenta a apelor de mina, a

haldelor de steril si a iazului de decantare nr.4: a pârâului Bailor, paraului Drumul Coastei,

paraului Fagul Cetatii Mici, paraului Varac, paraului Varsaroaia si raului Olt - in amonte

si aval de puctele de descarcare a apelor de mina si a apelor limpezite din iaz, respectiv in

SC

SA

CEPROMIN



36

• Conducte tehnologice: Apa de mină este preluată din galerie prin două conducte metalice cu

DN 300mm si conduse în bazinul de reacţie, apa de mină epurată este evacuată din decantorul

longitudinal în emisar printr-o conductă din PVC cu Dn 400mm. Apa limpezită din decantor este

condusă la un cămin de vizitare din beton, de unde este condusă gravitaţional la râul Olt prin

conducta Dn 400 mm.

• Instalaţii electrice ce constau în:

− racord electric 0,4kV şi priză de pământ

− instalaţie electrică de forţă şi legare la pământ

− instalaţie electrică de iluminat

• Instalaţii:

− canalizare menajeră exterioară

− racord de apă potabilă

− preluare gravitaţională a apei de mina de la galeria nr. 1 şi galeria nr. 2 Antoniu Sud la

agitatorul φ 5000 mm

− conductă pentru transportul gravitaţional al apei de mină epurate de la decantorul

longitudinal la râul Olt

►Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici şi a Statiei de epurare a

apelor de mina

Strazile Oltului si Szekpatak se vor alimenta printr-un post de transformare amplasat in zona

Cantonului Ocolului Silvic, racordat la stalpul nr. 213 al LEA 20kV Bathory si circuite de joasa

tensiune pentru cele doua strazi cu bransamentele aferente.

Strada Oltloko se va alimenta printr-un circuit de joasa tensiune cu bransamentele aferente, cu

alimentare din PT 17 Balan.

Strada Minei se va alimenta printr-un circuit subteran de la ultimul stalp al circuitului din PT

1 Balan pentru cei doi consumatori, in lungime de cca. 600m, cu grupul de masura amplasat pe

ultimul stalp existent.

Statia de epurare ape de mina va fi alimentata printr-un racord 20 kV de pe LEA 20 kV

Bathory, cu post de transformare aerian amplasat în zona Statiei de epurare proiectate.

SC

SA

CEPROMIN



35


Apa de mină - Antoniu Sud - este apa de zacamânt si de infiltraţii care spală galeriile cu

continut ridicat de mineralizatie utila de pirită-cupriferă din zacamantul de Balan (constituit din

sisturi cuartoase, clorito-sericitoase, sericito-cloritoase), din acest motiv apa prezintă aciditate,

continut de sulfati, săruri solubile si ioni de metale grele (Fe, Mn, Zn, Cu) in concentratii ce depasesc

valorile admise de normativ, si din acest motiv este necesara epurarea acestei ape de mina.

Pentru tratarea apei de mină provenită din galeria Antoniu s-a prevăzut un sistem de epurare

ape de mina - Statia de epurare « activa » care va realiza neutralizarea aciditatii si precipitarea

metalelor grele cu var, apa epurata urmand a avea calitatea corespunzatoare normativului NTPA-

001/2005.

Statia de epurare a apelor de mina evacuate pe galeiile Antoniu Sud a fost dimensionata

pentru un debit de: 14 l/s = 0,84 mc/min. = 50,4 mc/h ≈ 1.210 mc/zi

Statia de epurare este compusa din:




4. Instalatie filtrare si depozitare namol.

Sistemul de epurare va cuprinde urmatoarele:

• Constructii:

01. Siloz pentru var 18 mc – fundaţie – Ac = 3,05m x 3,05m = 9,30mp

02. Clădire pregătire var – Ac = 3,25m x 6,25m = 20,30mp

03. Cuvă agitator – Ac = 5,80 m x 5,80m = 33,65mp

04. Decantor longitudinal - Ac = 3,60 m x 21,35m = 76,90mp

05. Clădire filtrare - Ac = 6,25 m x 9,23m = 57,70mp

06. Platforma nămol

07. Depozit nămol - Ac = 6,25 m x 9,25m = 57,80mp

08. Depozit cenuşa - Ac = 6,25 m x 9,25m = 57,80mp

09. Clădire laborator - Ac = 8,71 m x 12,56 m = 109,40mp

10. Depozit lemn - Ac = 3,00 m x 6,00 m = 18,00mp

11. Împrejmuire - L = 175,00m

Total suprafata construita: 440,85mp

SC

SA

CEPROMIN



34

- Pe malul drept, albia reprofilată a raului Olt, (pe tronsonul sectiunii V), necesită realizarea

unui dig din pământ, cu următoarele elemente: lăţime la coronament = 3,0 m si înclinarea taluzurilor

= 1:2 .

Digul se realizează din pământ rezultat de la reprofilarea albiei, bine compactat, şi se

protejează cu un strat vegetal de 15 cm grosime.

- Amenajarea albiei raului Olt (pe tronsonul sectiunii tip VI (L = 90 m) se realizează prin

reprofilarea malului stâng şi prevederea unui dig pe malul drept (în continuarea digului secţiunii V).

Digul din pământ are lungimea totală de L = 255 + 90 = 345 m.

- Albia minoră a raului Olt se reprofilează în aval, pe o lungime de 347 m.

c) Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de

deviere şi confluenţa cu râul Olt

- Reprofilarea albiei paraului Vărsăroaia pe o lungime de 206 m, între căderile din amonte şi

confluenţa cu raul Olt.

Secţiunea proiectată este o secţiune în semirambleu semidebleu şi asigură evacuarea debitului

maxim Q5% = 33,0 mc/s, având următoarele dimensiuni:

- lăţime la fund 2,50 m

- înclinarea taluzurilor 1:1,5

- lăţime coronament diguri 2,0 m

- înclinarea taluzurilor digurilor 1:2

- Lucrări necesare pentru repararea celor 6 trepte de cădere din aval de gura galeriei de

deviere.

d) Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă

pârâul Lunca Mare cu râul Olt.

- Reprofilarea albiei raului Olt - L = 3500 m, secţiunea reprofilată avand următoarele

dimensiuni: - lăţime la fund 5 – 7 m

- înclinarea taluzurilor 1:2

- înălţimea de construcţie 2,10 - 2,30 m

- Consolidări de maluri pe o lungime de 600 m, cu următoarea secţiune:

- prism de reazem din anrocamente din piatră brută cu un volum de 2,3 mc/m

- pereu zidit din piatră brută de 20 cm pe o înălţime de 1,0 m

SC

SA

CEPROMIN



33

● Secţiune tip I (L = 92 m) se aplică pe zona aval de podul de pe drumul de acces la stadion,

până în amonte de consolidarea existentă a malului drept pentru DJ 125. Albia minoră regularizată a

râului Olt, pe acest tronson, se reprofilează şi se protejează cu apărări de mal pe ambele maluri.

Secţiunea reprofilată este de formă trapezoidală cu dimensiunile: lăţime la fund = 4,0 m;

înclinarea taluzurilor 1:m = 1:1,5 ; înălţimea de construcţie Hc = 1,80 + 0,50 = 2,30 m.

Protecţiile celor 2 maluri se realizează din piatră brută astfel:

- prism din anrocamente de piatră brută (de 50 – 250 kg/buc) ;

- pereu zidit din piatră brută de 25 cm grosime.

● Secţiune tip II (L = 50 + 8 = 58 m) se aplică pe zona consolidării existente a malului drept

pentru DJ 125.

Secţiunea proiectată pe acest tronson este o secţiune mixtă cu malul stâng (dinspre Stadion)

protejat cu o apărare de mal descrisă la secţiunea tip I, iar malul drept (dinspre DJ 125) se va proteja

cu un zid de sprijin realizat din beton simplu.

Secţiunea zidului de sprijin are următoarele dimensiuni: lăţime la coronamen = 0,1 + 0,4 =

0,50 m ; lăţime la bază = 1,50 m ; înălţimea zidului înspre albie = 2,30 + 1,0 = 3,30 m ; înălţimea

zidului înspre DJ 125 = 2,30 + 1,20 = 3,50 m ; înclinarea zidului = 5:1

În spatele zidului de sprijin se va realiza un filtru invers cu o grosime variabilă de 30 – 50 cm,

în funcţie de consolidarea existentă din zidărie de piatră.

Pentru evacuarea apelor de infiltraţie din spatele zidului se vor prevedea barbacane din tuburi

PVC de 15 cm, amplasate din 5 în 5 m.

● Secţiune tip III (L = 16 + 217 = 233 m) se aplică pe zona aval Stadion, până la podul de pe

raul Olt din aval de confluenţa parau Simina cu raul Olt

Pe acest tronson albia se reprofilează astfel: - lăţime fund albie = 4,0 m ;

- înclinare taluzuri - mal stâng cu protecţie 1:1,5

- mal drept reprofilat 1:2

Malul stâng se protejează cu o apărare mal realizată din piatră brută astfel:

- prism din anrocamente de piatră brută (de 50 – 250 kg/buc)

- pereu zidit din piatră brută de 20 cm grosime aşezat pe un strat drenant din balast de 10

cm grosime

b) Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3

- Lucrările de consolidare a malurilor pe zona iazurilor de decantare nr. 2 şi 3, se realizează pe

o lungime de 1325 m, conform secţiunilor tip III (L = 690 m), IV (L = 380 m) şi V (L = 255 m)

SC

SA

CEPROMIN



32

Alimentarea cu apa potabila a strazilor sus mentionate se va face in viitor de la reteaua de apa

potabila a orasului Balan.

- Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor de pe strada Oltului

Pentru alimentarea cu apa potabila a caselor de pe strada Oltului s-a prevazut un racord Dn

100 mm de la rezervorul de apa potabila de 300 m3, aflat la cota de +920 m.

Conducta de alimentare cu apa potabila are o lungime de 1650 m si se va executa din teava de

polietilena Ø 110 mm x 10 mm, Pn 10 bar. La trecerea peste raul Olt se va folosi teava zincata de 4” ,

preizolata si imbracata in manta de aluminiu tip spiro.

Trecerea peste raul Olt se va face in zona unde trece conducta de apa bruta care aduce apa din

lacul de acumulare la statia de tratare.

In zona trecerilor pe sub drumuri teava de polietilena se va proteja cu teava din otel Ø 324 x

8 mm, izolata anticorosiv cu un strat de folie PVC si doua straturi de bitum.

- Alimentarea cu apa potabila a gospodariilor de pe strada Oltaka

Pentru alimentarea cu apa potabila a caselor de pe strada Oltaka s-a prevazut un racord Dn

100 mm de la conducta de apa potabila Dn 300mm (de la reteaua de apa potabila a orasului Balan).

Racordarea la reteaua orasului Balan se va face in zona paraului Galkut.

Conducta de alimentare cu apa potabila are o lungime de 3180 m si se va executa din teava de

polietilena Ø 110 mm x 10 mm, Pn 10 bar.

In zona podurilor si a podetelor se va monta teava zincata de 4”, preizolata, protejata cu

teava din otel Ø 324 x 8 mm, care se va vopsi intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea.

In zona trecerilor pe sub drumuri teava de polietilena se va proteja cu teava din otel Ø 324 x

8 mm izolata anticorosiv cu un strat de folie PVC si doua straturi de bitum.

► Lucrări de regularizare a albiei râului Olt, cuprind:

a) Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit (1km);

b) Consolidarea malurilor râului Olt în zona iazurilor de decantare 2 şi 3 (1,5 km);

c) Lucrări de terasamente pentru calibrarea pârâului Vărsăroaia între gura galeriei de

deviere şi confluenţa cu râul Olt ;

d) Regularizarea albiei râului Olt pe sectorul galeriei de deviere punctul de confluenţă

pârâul Lunca Mare cu râul Olt..

a) Regularizarea albiei râu Olt în zona oraş Bălan, pe porţiunea blocurilor de locuit

Lucrările de regularizare şi consolidare a malurilor pentru zona oraş Bălan se realizează pe

urmatoarele sectiuni:

SC

SA

CEPROMIN



31


pe Iazul de decantare

Concentratul de pirită din Incinta Izvorul Olt în cantitate de 23.000 tone, se va transporta la

Iazul nr. 4 şi se va împrăştia pe plaja acestuia.

Concentratul de pirită din incinta Izvorul Olt în cantitatea de 17.000 to, cel de la depozitul nr.

6 (fostul iaz nr.1), în cantitate de 6.000 to şi cel de la clasoare în cantitate de 200 to se va transporta la

iazul nr. 4 unde se va împrăştia.

Distanţele de transport a concentratului de pirita, vor fi următoarele :

- de la incinta Izvorul Olt = 7 km

- de la incinta depozit nr.6 = 14 km

- de la clasoare = 13 km

Această soluţie de transport necesita si amenajări minime - 2 km de drum, care constau din

lucrări de terasamente si asternerea unui strat de piatră spartă în grosime de 10 cm, care sa marească

gradul de viabilitate a drumului pe acest tronson.

►Alte lucrări recomandate


- Amenajarea scurgerii apelor de mina de la galeria 13

Apa de mina de la gal. 13 se va dirija printr-o conducta Dn 200 mm, din PVC, montata

subteran, pana in paraul Drumul Coastei, pe o distanta de 50 m. Apa de mina va fi preluata printr-un

camin care se va executa in fata galeriei.

- Amenajarea scurgerii apei de mina de la galeria 11 bis

Apa de mina de la gal. 11 bis se va dirija printr-o conducta Dn 200 mm, din PVC, montata

subteran, pana in paraul Bailor, pe o distanta de 25 m. Apa de mina va fi preluata printr-un camin

care se va executa in fata galeriei.

In zona drumului de acces conducta se va proteja cu teava de protectie din otel Ø 324 x 8mm.

- Amenajarea scurgerii apelor de mina de la galeria 6

Apa de mina de la gal.6 se va dirija printr-o conducta Dn 300 mm, din PVC, montata

subteran, pana in paraul Selemes, pe o distanta de 15 m. Apa de mina va fi preluata printr-un camin

care se va executa in fata galeriei.


Primaria orasului Balan a solicitat rezolvarea alimentarii cu apa potabila a caselor de pe strada

Oltului si strada Oltaka care în trecut erau alimentate cu apa potabila de la reteaua minei.

SC

SA

CEPROMIN



30

- înierbarea cu sămânţă de iarbă şi plantarea de puieţi în zonele unde acestea nu au

crescut în mod natural.

c) supraînălţarea zidului de sprijin existent (de la baza depozitului nr.6)

Pentru ca sterilul din Iazul nr.1, antrenat de apa de pe taluz, să nu alunece si sa ajunga în

drumul din vecinătatea lui, s-a prevăzut supraînălţarea zidului de sprijin existent cu 1,0 m peste cota

coronamentului existent.

Conform planului, zidul de sprijin este construit din zidărie de piatră legat cu mortar de

ciment şi are o lungime de circa 250 m.

Suprafata utila a iazului nr 1 este 2,44 ha.

►Amenajarea căilor de acces la amplasamente şi la zonele de lucru

Reabilitare drumuri de acces la lucrările miniere

Având în vedere oprirea activităţii în unele zone, cum ar fi haldele de steril, iazul de decantare

nr. 4, galeriile de coastă 14, 15, 16 este necesar accesul la punctele de lucru pentru închidere şi

ecologizare.

Având în vedere cantităţile mari de moloz ce vor fi transportate la puţ nr. 1, puţ nr. 3, iazul nr.

4 şi la gropane, s-a prevăzut reabilitarea drumurilor dintre incinte pe o lungime de aprox. 6 km.

Reabilitarea constă în nivelarea şi lărgirea drumurilor existente (pe anumite locaţii) şi

adăugarea unui strat de 10 cm de piatră spartă.

►Lucrări de decolmatare canalizare, depozitarea materialelor, inclusiv a deşeurilor


Concentratul cuprifer şi de pirită obţinut la U.P. Bălan a fost transportat în incinta Izvorul Olt

prin localitatea Bălan (pe toată durată existenţei minei Bălan) iar pierderile de concentrat au ajuns în

reţeaua oraseneasca, colmatand în decursul anilor reţeaua de canalizare a oraşului.

La colmatarea canalizarii orasului Balan a contribuit si faptul ca uzina de preparare din incinta

centrala a fost racordata la reteaua de canalizare oraseneasca

S-au prevazut lucrari de decolmatare a canalizarii orasului, cu autocuratitor mecanic cu jet de

apa sub presiune, pentru urmatoarele lungimi de canale nevizitabile:

- canal cu diametrul Ø 200 mm pe o lungime de 3,2 Km;



SC

SA

CEPROMIN



29

- refacerea zonelor cu ravene;

- acoperirea cu pământ vegetal a întregii zone de taluz, având 20 cm grosime;

- însămânţarea cu sămânţă de iarbă şi udarea de minim 3 ori pentru încolţire sigură;

- plantarea de puieţi;

- supraînăţarea digului din zona aval de baraj:

Supraînălţarea digului existent se va face cu circa 1,50 m, respectiv cota coronamentului

digului va fi 829,00 mdM mai sus de nivelul terenului din zonă cu circa 4 m. Digul se va supraînălţa

pe întreaga lui lungime şi se va închide în versanţi (l~130m).

Pe traseul digului s-au întocmit 3 profile transversle, din care rezultă că pe zona din stânga

acestuia coronamentul digului trebuie deplasat spre baraj pentru ca taluzul acestuia să nu afecteze

canalul de aducţiune ce conduce apa spre portalul galeriei de deviere.

Înclinarea taluzelor este 1: 2,5 cel din aval care este protejat cu pereu din beton, iar cel dinspre

baraj 1: 2 şi este protejat cu pământ vegetal însămânţat.

Lăţimea coronamentului este de 4,0 m si pereul din beton are grosimea de 15 cm.

► Lucrări de constructii si ecologizare a IAZUL DE DECA�TARE �R. 1

Iazul de decantare nr.1 este scos din funcţiune din anul 1969 şi la 35 de ani de la intrare în

conservare, iazul este împădurit şi este perfect încadrat în mediu ambiant, astfel încât în prezent nu se

mai cunoaşte că a fost iaz.

Iazul de decantare nr.1 a fost folosit pentru depozitarea sterilului rezultat din puţurile nr. 1 şi

nr. 2, respectiv din galeriile aferente si are in prezent o suprafaţă totală 3,75 hectare si o plajă în

suprafaţă de 2,70 ha.

Lucrarile de constructii si ecologizare vor cuprinde:

a) reamenajarea şanţului de gardă prin decolmatarea materialului depus, reprofilarea

zonelor deformate prin stabilirea unui contur uniform al secţiunii de scurgere a apelor din precipitaţii

şi betonarea acestora.

Lungimea zonei zidului de gardă este de circa 550 m, iar secţiunea şanţului de formă

trapezoidală are baza de 30 cm, înclinarea taluzelor 1: 1, înălţimea de 50 cm şi panta de minim 3%0.

Întreaga lungime a şanţului se va proteja cu pereu din beton simplu de 10 cm grosime turnat pe un

strat de nisip drenant de 5 – 6 cm grosime.

b) protejarea suprafeţei iazului de decantare, prin:

- nivelarea zonelor cu denivelări mari;

SC

SA

CEPROMIN



28

Materialul rezultat din săpături va fi transportat în zona iazului, acolo unde sunt zone de cote

joase, unde se adună apă, exceptând zona deversorului.

Prin executarea acestor lucrări se va evita menţinerea a două zone de stagnare a apei pe

suprafaţa iazului şi se va asigura realizarea unei plaje de siguranţă de minim 200 m pentru

ambele baraje. Se va menţine nivelul de apă numai în zona sorburilor la cota 846,00 mdM.

După finalizarea lucrărilor de uniformizare, pe suprafaţa iazului, se va depune un strat de

pământ vegetal de 20 cm grosime.

Pământul vegetal se va însămânţa şi uda de minim 3 ori pentru încolţire sigură.

Întreaga suprafaţă a iazului acoperită cu pământ vegetal se va planta cu puieţi.

• În zona barajului din aval se vor executa următoarele lucrări:

- corectarea pantei taluzului exterior în zonele în care acesta are abateri de la prevederile

proiectului iniţial;

- refacerea zonelor cu ravene;

- acoperirea taluzului aval cu pământ vegetal şi însămânţarea lui;


- crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, pe întreaga lui lungime:

Prismul drenant de la baza digului de amorsare, se va realiza pe lungimea taluzului de 2 m şi

pe grosimea de 1m, si va fi realizat din două straturi de depuneri. Primul strat cu grosimea de 50 cm

va fi realizat din nisip sortat cu Ф max 7mm şi stratul 2, tot de 50 cm grosime, se va realiza din nisip

sortul >7mm, respectiv din pietriş refuz de ciur.

Materialul se va depune sub formă de straturi orizontale de maxim 30 cm grosime care se va

compacta cu maiul de mână.

- drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului:

Lucrările de drenare constau din captarea izvoarelor ce apar din zona versantului stâng şi din

zona digului de amorsare, prin tuburi din PVC şi asigurarea scurgerii apei prin canale protejate, ce

vor asigura scurgerea apei gravitaţional în aval.

În lucrări de consolidare, se includ lucrările de regularizare a torentului de pe versantul stâng

cu debuşare în aval de baraj şi amenajarea zonei de albie din aval de baraj, pentru eliminarea zonelor

unde stagnează apa în prezent şi creşte vegetaţie specifică zonelor umede. Amenajarea va consta în

realizarea unui canal de scurgere betonate, săpat în albia râului, având o pantă minimă de 2%0.

• În zona barajului din amonte se va realiza următoarele lucrări.

- corectarea pantei taluzului exterior în zonele în care acesta are abateri de la prevederile

proiectului iniţial;

SC

SA

CEPROMIN



27

barajului. Pe lungimea de 25 m, se va folosi secţiunea tip D4 de podeţ de şosea de formă

dreptunghiulară cu baza de 4,0 m, înălţimea de 2,45 m, respectiv înălţimea lamei de apă de 2,0 m cu

panta de 3,5%0.

• Pe zona aval de secţiunea tip D4 (secţiune tip II - II), se va realiza pe 5 m lungime o nouă

zonă de racord între secţiunea tip D4 şi cea dreptunghiulară a jilipului cu baza de 2,5m, înălţimea de

2,0 m şi panta variabilă (secţiunea tip III - III).

Se execută in continuare, o zonă de jilip de 320 m lungime cu ruperi de pantă pe traseu funcţie

de configuraţia terenului, până în zona de racord cu canalul ce duce apa pârâuui Vărsăroaiei, în zona

galeriei de evacuare a apei spre râul Olt.

• Pe versantul stâng , apa căzută pe acest versant, nu va mai ajunge în zona iazului de unde

este preluată de canal şi va fi evacută direct în amonte în pârâul Vărsăroaia, respectiv în zona

galeriilor care tranzitează apa în raul Olt.

S-a prevăzut ca pe versantul stâng să se realizeze un canal de colectare a apei provenite

din precipitaţii şi din izvoarele de pe cei doi torenţi, prin canal colector separat.

Lungimea canalului colector, cuprinsă între cele două baraje, este de 1900 m, şi este alcătuită

din 3 secţiuni tip de formă trapezoidală:

- Secţiune tip I cu b=1,50 m, h=1,20 m, panta taluze 30˚

- Secţiune tip II cu b=1,50 m şi h=1,50 m

- Secţiune tip III cu b=2,0 m şi h=1,60 m.

Pe zona km 1-892,00 – km 1+897,00, se realizează o zonă de racord între secţiunea

trapezoidală a canalului de gardă şi cea de tip C3 (podeţ şosea) de formă dreptunghiulară a podeţului

cu baza de 3,0 m, h=2,20 m cu lamă de apă de 1,80 m la panta de 3%0.

Secţiunea tip C3 se aplică pe lungimea de 15 m, după care urmează o zonă de 4 m de racord

de la secţiunea cu baza de 3,0 m la cea cu bază de 2,0 m şi h=1,40 m a jilipului la panta de minim

1,75%.

Zona de jilip are o lungime de 263 m, şi asigură legătura între canalul de pe versantul stâng şi

galeria de deviere a apelor din zona amonte.

• Pe suprafaţa iazului de decantare se vor executa următoarele lucrări:

- lucrări de nivelare mecanică a terenului şi respectiv de împrăştiere a materialului rezultat din

săpăturile de la canalele de gardă de pe ambii versanţi, pentru crearea unei pante uniforme ce asigură

scurgerea apelor provenite din precipitaţii spre zona deversorului şi eliminareaa zonelor unde bălteşte

în prezent apa, în afară de cea din zona sorburilor.

SC

SA

CEPROMIN



26

- acoperirea taluzului aval al barajului cu pământ vegetal de 20 cm grosime care se va

însămânţa cu sămânţă de iarbă;


2) În zona frontului de retenţie din amonte se vor executa următoarele lucrări:

- corectarea pantei taluzului ;

- nivelarea zonelor ravenate;

- supraînălţarea digului existent în aval de frontul de retenţie, situat la circa 20 m de

portalul galeriei de evacuare existente, pentru protejarea barajului de apele de viitură a pârâului

Vărsăroaia;

- protejarea întreagii zone a taluzului amonte al barajului, cu pământ vegetal de 20 cm

grosime, care se va însămânţa;

- plantarea de puieţi.

3) În zona iazului de decantare, se vor executa lucrări de asigurare a stabilităţii iazului şi de

ecologizare a lui, după cum urmează:

Pe ambii versanţi, se vor executa lucrări de colecatre a apelor provenite din precipitaţii, si din

izvoarele torenţilor dintre cele două baraje, sub forma unor canale de coastă.

• Pe versantul drept s-a prevăzut realizarea unui canal de colectare a apelor din precipitaţii

mai scurt care să pornească din zona aval de sondele inverse existente, (la data întocmirii proiectului

există o oglindă de apă permanentă).

- realizarea unei zone de deversare, unde apa care depăşeşte cota 846,00 mdM să deverseze în

canalul proiectat, de pe acest versant drept.

• Zona deversorului de 23 m lungime, este prevăzută a se executa în trei trepte:

- prima treapta de 9 m lungime are cota radier 846,00 mdM, şi debuşează în canalul

proiectat care are cota radierului 845,80 mdM;

- treapta a II a de 5 m lungime, are cota pragului de deversare 846,50 mdM ;

- treapta III a de 9 m lungime are cota pragului 847,00 mdM care cu o lamă de apă de

50 cm grosime, poate prelua întreg debitul acumulat în zona iazului.

• Pe zona aval de frontul deversor, versant mal drept, se va realiza pe circa 407 m un canal

de formă trapezoidală cu baza de 3,0 m, înălţimea de 1,75 m şi înclinarea taluzelor 1:1. Panta în lungul

canalului va fi de 2%0.

• În zona din apropiere de coronamentul frontului de retenţie amonte, se va realiza o

zonă de racord între secţiunea de formă trapezoidală a canalului (secţiunea tip I - I) şi cea

dreptunghiulară (secţiunea tip II - II), a secţiunii de podeţ de şosea folosită în zona coronamentului

SC

SA

CEPROMIN



25


















Vărsăroaia;



Lucrările de amenajare a Iazului de decantare nr.4, au fost grupate în două categorii, lucrări

pentru ecologizare şi lucrări pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei iazului în perioada de

conservare.

Deoarece suprafaţa iazului este doar parţial acoperită cu vegetaţie spontană, se recomandă

lucrările de ecologizare ce cuprind aşternerea stratului de pământ vegetal şi plantarea de puieţi.

Lucrările de asigurare a stabilităţii şi de ecologizare se vor executa in urmatoarele zone:

1) În zona frontului de retenţie din aval se vor executa următoarele lucrări :

- corectarea pantei taluzului aval ;

- înlăturarea zonelor cu ravene;

- crearea unui prism din balast la baza taluzului aval al digului de amorsare pentru

drenarea apelor provenite din infiltraţii;

SC

SA

CEPROMIN



24

- depunerea molozului rezultat din demolări (aproximativ 40.000 mc) pe vatra carierei şi

a altor deşeuri acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea

nivelului vetrei carierei;

- nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din zonă;

- lucrări de corectare a taluzelor carierei şi curăţirea curgerilor din taluz cu depunerea

lor pe vatra carierei prin lucrări de nivelare şi compactare;

- curăţiea canalelor de gardă existente;

- săparea a 2000,0 m canale de gardă având S= 0,5 m2;

- înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

Suprafata Carierei Balan revegetalizata prin înierbare si prin împădurire, este:

− cariera Balan : Suprafaţa totală revegetalizata = 151.351mp

► Lucrări de inchidere si ecologizare a IAZULUI DE DECA�TARE �R. 4 Iazul de decantare nr. 4 Fagul Cetăţii, este amplasat pe valea pârâului Vărsăroaia, la cca. 2 km

amonte de comuna Sândominic, accesul in zona realizandu-se pe drumul de acces de la DN

Miercurea Ciuc – Gheorgheni. Este un iaz de vale, exploatat prin procedeul clasic cu trepte din

material de pe plajă, cu retrageri spre amonte (steril de flotaţie).

Iazul de decantare nr. 4 este o construcţie cu o suprafaţa totală de 75,45 ha, şi se impune

prin urmatoarele elementele caracteristice:

- este amplasat pe valea pârâului Vărsăroaia cu debite de viitură importante;

- are un volum de steril depus de circa 22.600.000 t;

- este delimitat de două baraje de reţinere, unul în aval şi unul în amonte (cel din aval

are înălţimea de 46 m iar cel din amonte cu înălţimea de circa 31 m) ;

- suprafaţa totală a iazului este delimitată de prezenţa a 4 torenţi dispuşi câte doi pe

fiecare versant;

- în amonte de barajul de reţinere din amonte există o galerie de deviere a pârâului

Vărsăroiaia cu diametrul de 2,20 m şi lungimea de 1040 m, aflată în exploatare.

Proiectul tehnic, cuprinde urmatoarele lucrările de amenajare pentru asigurarea stabilităţii şi

siguranţei pe toată perioada post închidere şi protecţia mediului, a Iazului de decantare nr.4:

SC

SA

CEPROMIN



23

5. Halda galeria 14

Halda este parţial înierbată şi parţial împădurită, s-au prevăzute lucrări de revegetalizare prin

înierbare şi împădurirea taluzului.

6. Halda galeria 16

La mijlocul haldei s-a format o ravenă, iar materialul a fost adus până în pârâul Vărac. S-au

prevăzut lucrări de curăţire şi refacere.

- Canalul de colectare şi deviere a apelor de pe versant este degradat pe o lungime de 40m şi

s-a prevăzut refacerea acestuia. Secţiunea canalului 0,4 m2.

- La baza haldei, pentru protecţia pârâului, s-a prevăzut construirea unui zid betonat avănd

înălţimea de 2,0 m şi lungimea de 60 m.

Pentru revegetalizarea haldelor galeria 14, galeria 16 şi galeria 17 în prin înierbare şi

împădurire, s-au prevăzut următoarele operaţiuni:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele

distanţate la 3m pe curbele de nivel;

- împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi în gropi

de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .

Suprafetele Haldelor de steril revegetalizate prin înierbare si prin împădurire, sunt:

− halda Put III Fagu Cetatii: Suprafaţa revegetalizata = 4.200mp

− halda Put I Fagu Cetatii: Suprafaţa revegetalizata = 72.000mp

− halda galeria 11 Statie de ventilatie: Suprafaţa revegetalizata = 6.000mp

►Lucrari de amenajare a CARIEREI BALA�

Suprafaţa carirei Bălan care urmază să fie reabilitată este de 151.351,0 mp, din care taluz in

suprafata de 104.905,0 mp si platforma cu suprafata de 46.446 mp.

Cariera Balan se va revegetaliza prin inierbare a platformelor si impadurire a taluzelor.

Suprafata totala inierbata este de 46.446 mp, iar cea impadurita este de 104.905 mp.

Pentru reabilitarea carierei Bălan şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele

lucrări:

SC

SA

CEPROMIN



22

Pentru traversarea drumului s-a prevăzut construirea unui canal de subtraversare cu tub tip

PREMO . Pentru revegetalizarea haldei s-au prevăzute lucrări de înierbare.

2. Halda puţ 3 – fagul cetăţii

Halda este parţial înierbată şi parţial împădurită.

Pentru revegetalizarea haldei de steril şi redarea în circuitul silvic, prin înierbare şi

împădurire s-au prevăzut următoarele operaţii:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă din nuiele,

distanţate la 3m pe curbele de nivel


de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut

- lucrări de întreţinere şi revizuirea plantaţiilor, completarea lipsurilor.

3. Halda galeria 11A si 13A

Lucrări de amenajare prevăzute sunt:

- Zid de protecţie lung de 60 m, la piciorul haldei;

- Nivelarea suprafeţei haldei – sunt denivelări de cca. 1,5 m pe toată suprafaţa haldei

(6000x1,5 = 9000 m3);

- În aval halda are o ravenă de cca. 5 m în adâncime, pe toată înălţimea taluzului, sunt

prevăzute lucrări de refacere;

Zidul se va executa începând de la ieşirea tubului care canalizează pârâul Fagul Cetăţii Mici

pe sub haldă. Tubul are ø = 1,4 m şi lung de 52 m.

Pentru revegetalizarea haldei de steril şi redarea în circuitul silvic, prin înierbare şi împădurire

s-au prevăzut următoarele operaţiuni:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă din nuiele


de 30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

4. Halda galeria 17

Pentru protecţia pârâului Vărac s-a prevăzut amenajarea unui zid betonat având înălţimea de

2m şi lungime de 80 m. Pentru revegetalizarea haldei s-au prevăzute lucrări de înierbare şi

împădurirea taluzului.

SC

SA

CEPROMIN



21

Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de

tasare între ele. Rosturile se pot realiza cu o foaie de carton asfalt, sau prin turnarea alternativă a

tronsoanelor, în etape succesive.

Fundarea zidului se va face în roca de bază, peste care se găseşte stratul de deluviuni cu

grosimi variabile. Din această cauză cotele exacte de fundare se vor determina la faţa locului în

timpul executării săpăturilor cu participarea geotehnicianului, încheindu-se un proces-verbal de

constatare.

De asemeni coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind

panta naturală a terenului existent.

Fundaţiile se vor executa din beton ciclopian clasa C 8/10 ( B150 ) iar elevaţiile din beton

clasa C 12/15 ( B 200 ).

În spatele zidului se va executa un dren din piatră negelivă, etanşat la partea superioară cu un

dop de argilă, iar la partea inferioară fiind aşezat pe o rigolă din beton pentru colectarea apelor.

Din rigolă apa se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau

din PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de scurgere.

Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m.

Pe peretele interior al zidului se va aplica un strat de bitum.


Apa din precipitaţii ce se scurge de pe versantul din amonte de haldele de steril de la Puţ 1 şi

Gal 16, se va dirija printr-un şanţ de gardă în Pârâul Drumul Coastei şi respectiv Vărac, evitându-se

astfel formarea de ravene pe taluzul haldelor. Canalul de gardă va fi protejat cu pereu betonat, va avea

secţiunea de aproximativ 0,4 m2 şi lungimea de 560,0 m şi respectiv 40,0 m.

● Amenajarea haldelor de steril

1. Halda puţ 1 – fagul cetăţii

Pentru a preveni alunecarea haldei şi blocarea pârâului, pe porţiunea unde halda se

învecinează cu pârâul Drumul Coastei, s-a prevăzut la baza acesteia construirea unui zid de sprijin

- Zid de protecţie, din beton având lungimea de 200 m şi înălţimea de 2,0 m, în partea de

nord a haldei;

- Prelungirea în amonte a conductelor de canalizare a pârâului de sub haldă cu 60 m şi

lucrări de captare a pârâurilor Drumul Coastei şi Fagul Cetăţii Mici;

- Pentru colectare şi devierea apelor de pe versant s-a prevăzut construirea unui canal de

gardă prevăzut cu pereu betonat. Canalul are o lungime de 550 m şi secţiunea de 0,4m2.

SC

SA

CEPROMIN



20

- suprafaţă platforme 6,06 ha.;

- suprafaţă taluze 2,56 ha.;

Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare, s-au prevăzut următoarele etape:

− grăpatul terenurilor;

− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;

− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;

− administrarea de îngrăşăminte;

− udarea suprafeţelor.

c) Lucările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

Taluzul haldelor de steril, avănd suprafaţa de 2,56 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare

prin împădurire.

Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape:

− săparea manuală a gropilor 0,3 x 0,3 x 0,3;

− plantare puieţi;

− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă;

− administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);

− mobilizarea solului în jurul puieţilor;

− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri.

Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare (taluz + platforme) este de 8.59 ha .Suprafaţa

taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 2,56 ha.

După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor

uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi

sub raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona

coliniară) şi a deficitului de umiditate.

Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul

puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.


Partea din aval a haldelor: Puţ I, galeria 11, galeria 16 şi galeria 17 va fi protejată cu un zid de

protecţie pe o lungime totală de 600, pentru a împiedica degradarea taluzului, şi a mării stabilitatea

hălzilor.

SC

SA

CEPROMIN



19

c) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire



Lucrările de reabilitare a haldelor de steril, necesită şi lucrări de stabilizare şi lucrări

pregătitoare, efectuate înaintea lucrărilor pentru refacerea cadrului peisagistic. Haldele de steril din

cadrul minei Bălan au suprafeţele denivelate, platformele stabile şi pentru reabilitarea lor nu sunt

necesare lucrări de stabilizare. Pentru reabilitarea taluzelor care prezintă în unele zone ruptuturi(ravene)

s-au prevăzut lucrări de refacere a acestora iar pentru stabilizare, la toate haldele analizate s-a prevăzut

terasarea taluzului cu ajutorul gărduleţelor de coastă(cleionaje).

Pentru stabilizarea curgerilor din taluze, la haldele de steril de la Puţul 1, Gal 11 de aeraj, Gal 17

şi Gal 16, s-au proiectat în vederea stabilizării ziduri de sprijin amplasate la baza taluzului care asigură

protecţia pârâurilor: Fagul Cetăţii, Drumul Coastei şi Vărac.

Apa din precipitaţii ce se scurge de pe versantul din amonte de halda de steril de la Puţ 1 şi Gal

16, se va dirija printr-un şanţ de gardă către pârâurile adiacente, evitându-se astfel formarea de ravene pe

taluzul haldelor.

a) Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor

Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a

terenurilor de corpuri străine, de modelare (nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări

ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.

În cazul haldelor de steril suprafeţele orizontale (platformele) reclamă, după caz, lucrări de

degajare a terenurilor de corpuri străine, lucrări de nivelare şi scarificări înainte de aşternerea unui strat de

pământ vegetal gros de 10 cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene. Lucrările de

nivelare şi scarificare se vor efectua după degajarea prealabilă a corpurilor străine (diferite resturi şi

deşeuri) şi a pietrelor mari. Probleme mai dificile le pune stabilizarea taluzului haldei şi preîntâmpinarea

fenomenelor de şiroire şi eroziune în cazul pantelor pronunţate (25 - 300) şi aceste obiective pot fi atinse

prin terasarea manuală a taluzului‚ în terase înguste de 0,7- 1,0 m, distanţate la aproximativ 3 m şi

sprijinite prin gărduleţe continui de coastă confecţionate din nuiele verzi de foioase.

Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul minei

Bălan, s-au prevăzut lucrări de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare si prin împădurire.

b) Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare:

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 8,59 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare

prin înierbare, din care:

SC

SA

CEPROMIN



18

Nr. crt.

Denumirea haldei de steril

Suprafaţa ocupată - m2 -

Volum

- m3 -

Înălţimea maxima - m -

Unghiul de înclinare a taluzului - grade -

Unghiul de înclinare a

fundamentului - grade -

Observaţii

1 Put 1 72000 800000 35 34 - 38 10-20

2 Put 3 4200 50000 23 32 - 34 13 Partial inierbata si impadurita

3 Galeria

11-statie aeraj

6000 50000 20 38 - 43 16 Puternic denivelata, prezinta o ravena

adanca de 5 m pe taluz 4 Galeria 17 1200 8500 15 34 16 5 Galeria 14 1000 5000 10 34 15 Partial inierbata si

impadurita 6 Galeria 16 1500 9000 15 38 18 Prezinta o ravena

adanca pe taluz

Principalele lucrari de reabilitarea ecologică si redare a terenurilor ocupate de haldele

de steril fondului forestier, sunt urmatoarele:









taluze şi terase);





(0,036 mc/groapă).

● Lucrări de amenajare a haldelor de steril

Lucrările de stabilizare, amenajare şi ecologizare a haldelor constau în:

a) Lucrari pregatitoare

b) Lucrari de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare

SC

SA

CEPROMIN



17

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic sunt prevăzute pentru tot terenul aferent

încintelor miniere şi se vor realiza prin parcurgerea următoarelor etape:

− grăpatul terenurilor;

− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20 cm.;

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;

− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;

− administrarea de îngrăşăminte;

− udarea suprafeţelor.

Suprafetele incintelor supuse lucrărilor de înierbare, sunt:

- Incinta Put III Fagu Cetatii Suprafaţa de teren înierbată = 14.000mp

- Incinta Put I Fagu Cetatii Suprafaţa de teren înierbată = 70.000mp

- Incinta Statiei de ventilatie Suprafaţa de teren înierbată = 2.000mp

- Incinta iaz nr. 4 Fagul cetăţii Suprafaţa de teren înierbată = 2.500mp

- Alte platforme şi incinte Suprafaţa de teren înierbată = 2.000mp


siguranta si redare in circuitul silvic ( halde, incinte, carieră, iaz decantare nr.4 si nr.1,

amenajarea scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc)

►HALDELE DE STERIL analizate - Halda de steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii, Halda de steril

Putul nr.3 Fagul Cetaţii, Halda galeria 11 A si 13 A, Halda galeria 14, Halda galeria 16, Halda galeria

17, sunt formate într-o singură treaptă de material steril, constituit din şisturi sericitoase, cuarţoase şi

sericito – grafitoase (amestec neomogen de roci sistoase), similar cu un bolovăniş cu nisip şi pietriş.

Haldele de steril analizate sunt eliberate de sarcini tehnologice de cca. 30 - 40 ani, excepţie

face halda de la puţul nr. 1 care a fost eliberată de sarcini tehnologice în anul 2005.

Toate haldele din perimetrul minier Balan sunt stabile, fără a prezenta fenomene de

instabilitate atât fundamentul direct cât şi corpul haldei

Pentru refacerea mediului si redarea terenurilor ocupate de haldele de steril fondului forestier

sunt necesare lucrări specifice acestei activităţi.

Parametri geometrici ai haldelor de steril sunt prezentaţi în următorul tabel:

SC

SA

CEPROMIN



16

2. - Incinta Sociala (total suprafata construita demolata = 4.183 mp, total suprafata construita

desfaşurată demolata = 14.022 mp)

3. - Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp, total suprafata

construita desfaşurată demolata = 1.800 mp)

4. - Incinta Uzinei de preparare $ord (total suprafata construita demolata = 6.261mp, total

suprafata construita desfaşurată demolata = 11.873 mp )

5. - Incinta Depozitului nr. 6. (total suprafata construita demolata = 1.276 mp, total suprafata


6. - Incinta Put III Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 2.278 mp, total

suprafata construita desfaşurată demolata = 3.290 mp)

7. - Incinta Put I Fagu Cetatii (total suprafata construita demolata = 4.307 mp, total suprafata

construita desfaşurată demolata = 5.111mp)

8. - Incinta Statiei de ventilatie (total suprafata construita demolata = 267 mp, total suprafata

construita desfaşurată demolata = 267 mp)

9. – Incinta Izvorul Olt (total suprafata construita demolata = 3.438 mp, total suprafata


10. – Incinta iaz nr. 4 Fagul Cetăţii (total suprafata construita demolata = 410 mp, total

suprafata construita desfaşurată demolata = 410 mp)

11. - Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, total suprafata


Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din

perimetrul minei Balan care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, nu necesită

lucrări de stabilizare pentru reabilitarea lor.

La sfârşitul operaţiilor de demolare / dezafectare, aceste suprafeţe vor fi pregătite pentru

revegetalizare.

In concluzie, toate suprafeţele de teren ocupate de incintele miniere, uzinele de preparare, etc.,

dupa demolare, vor fi supuse lucrărilor pregătitoare, înainte de refacerea peisagistică.

♦ Lucrările pregătitoare prevăzute sunt:

− degajarea amplasamentului de corpuri străine, metariale inacceptabile;

− lucrări de scarificare (pentru afânarea suprafeţelor bătătorite);

− nivelarea terenului natural şi a platformelor cu buldozerul în vederea efectuării lucrărilor

de refacere a mediului şi redarea în circuitul iniţial;

SC

SA

CEPROMIN



15

minier, de asemenea nu este condiţionată de funcţionarea sau nefuncţionarea unor instalaţii, ele fiind

efectiv oprite, iar alimentarea cu energie electrică fiind întreruptă.

Terenurile expropriate conţin incintele ocupate cu instalaţii şi construcţii, cu diferite destinaţii:

incintele Uzinei de Preparare, Depozitul nr.6, Puţ nr.I, Puţ nr.III, Staţia de ventilaţie, Iaz nr.4, Izvorul

Olt, Socială oraş Bălan cu construcţiile aferente de suprafaţă (clădiri, drumuri, platforme, guri de

galerie, halde) .

Construcţiile propuse pentru demolare, pe incinte, totalizează o suprafaţă construită de 42.352,0

m2 şi o suprafaţă desfăşurată de circa 68.405,0 m2.

In concepţia prezentei documentaţii, demolarea construcţiilor de suprafaţă, si principalele

lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică, presupun:

















Sândominic;

− fertilizarea solului;


terenul.

Demolarea, dezafectarea si lucrările de ecologizare se vor executa în următoarele incinte:

1. - Incinta Flotatie Centru (total suprafata construita demolata = 15.518 mp, total suprafata


SC

SA

CEPROMIN



14

c) Camere şi nişe de depozitare

Aceste construcţii miniere au ca destinaţie depozitarea deşeurilor solide în condiţii de tehnica

securităţii muncii.

Camerele de depozitare vor fi asimilate cu o lucrare minieră tip RB 1A-3,1, având secţiunea în

săpare de 14,54 mp şi o secţiune liberă de 9,65 mp. S-au săpat 4 camere de depozitare din care s-au

executat câte 6 nişe.

Transportul şi evacuarea materialului derocat se va realiza cu vagoneţi de mină, încărcarea

executîndu-se cu ajutorul maşinilor de încărcat, utilajele necesare se vor procura înainte de începerea

lucrărilor.

d) Diguri de închidere şi izolare din beton. Vor fi executate 2 diguri de inchidere si izolare.

S-a ales varianta proiectată cu săparea a celei de a doua căi de ieşire pe galeria 11A paralel

pentru un aeraj corespunzător pe parcursului funcţionării depozitului subteran.

e) Dop de rambleu pe galeria 11A

Este necesar execuţia unui dop de rambleu pe galeria 11A pentru izolarea depozitului subteran

de restul minei inactive, acest dop va consta din executarea a 2 diguri din beton. Între cele două

diguri, pe 15 m, galeria se va rambleea pentru a asigura o securitate corespunzătoare.

g) Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru fundaţii utilaje şi o cameră

pentru pază şi întreţinere.

Pentru execuţia lucrărilor miniere subterane necesare depozitului subteran de deşeuri solide

este necesar asigurarea unui aeraj corespunzător pe timpul execuţiei lucrărilor.

S-a ales aerajul în două variante: pe timpul execuţiei lucrărilor (săpării, susţinerii, amenajării) şi

pe perioada de funcţionare a depozitului subteran, rezultand urmatorul sistem de aeraj:

- realizarea unui aeraj parţial aspirant la reprofilarea si saparea galeriei 11A şi 11A

paralel prin montarea în galeria principală a unui ventilator axial şi a unei coloane de

aeraj Ø 400 mm. Aerajul se va face cu un ventilator tip VE-550 .

- realizarea aerajului general aspirant prin instalaţia principală de ventilaţie amplasată la

gura galeriei 11 A paralel, dotată cu un ventilator electric radial de medie presiune V40-

1120/3 care va funcţiona cu doua motoare unul în funcţiune şi unul în rezervă.

2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor, constructiilor si

tuturor utilitatilor

Activitatea minieră în cadrul perimetrului minier Bălan – Fagul Cetăţii fiind sistată, dezafectarea

construcţiilor de suprafaţă nu mai necesită o eşalonare / corelare cu etapele de închidere a obiectivului

SC

SA

CEPROMIN



13

g) Staţia de aeraj, cu clădire ventilator 54,03 mp cu cameră pentru fundaţii utilaje, o cameră

pentru pază şi întreţinere, si instalatiile electrice aferente statiei.

a) Galeria principală de transport 11A

Galeria principală de transport cuprinde lucrările destinate accesului personalului şi

transportul deşeurilor solide la camerele de depozitare.

Această galerie cuprinde ca principale lucrării:

o reprofilare galerie existentă de la profil GSM 1a 5,8 la prfil GSB 1a 5,2 pe o

lungime de 320m, amenajare cu cale ferată tip 13,75kg/m.

o decolmatarea canalului pentru evacuarea apelor de mină, pe o porţiune de circa

320m;

o acoperirea canalului cu podină de circulaţie pe întreaga lungime a acestuia;

o înlocuirea acolo unde este cazul a traverselor lipsă sau putrezite parţial;

o înlocuirea căii ferate;

o separarea galeriei principale de galeriile adiacente prin execuţia unui dig;

o montarea tubulaturii de aeraj pe galerie, şi a unui ventilator electric la gura

galeriei pentru asigurarea aerajului general al circuitului;

o asigurarea iluminatului pe galerie.

- sapare în viu a galeriei paralela 11A pe o lungime de 300m la profil GSB 1a 5,2

Galeria principală de transport, galeria tip GSB 1A – 5,2 este susţinută cu beton B-150 pentru

transport cu locomotiva, cu vatră neconsolidată, cu canal betonat, profil sapat în rocă tare T = 7,93m3,

suprafaţa de cofrare, betonata S = 2,10 m2, amenajare cu cale ferată tip 13,75 kg/m şi canal de

scurgere a apelor .

b) Galerii de acces la camerele de depozitare

Tehnologia de săpare constă în următoarele operaţii proncipale :

- perforarea, se realizează cu perforatoare P90 susţinute de coloane telescopice CT-64

- puşcarea, se face cu ajutorul explozivilor (dinamită sau astralită) iniţierea realizându-

se cu capse electrice iniţiate de la explozor

- evacuarea materialului puşcat se realizează cu ajutorul maşinilor de încărcat

- susţinerea galeriilor de acces la camere se va face cu beton

Galeriile de acces la camerele de depozitare vor fi de tipul GSB 1a 4,8, secţiunea liberă a

galeriilor de acces la camere va fi de 4,8 mp, secţiunea în săpare fiind de 7,37 mp, suprafaţa betonată

2,07 mp.

Lungimea galeriilor de acces la camerele de depozitare este de 120 m.

SC

SA

CEPROMIN



12

Galeria de coastă 13 A GSM 1a 5,4

Rambleiere pe o lungime de 117 m (pe două tronsoane de 57 m şi 60 m)

Diguri din beton D1, D2 în spatele rambleului şi la gura galeriei de coastă

Galeriile de coastă 1, 14, 16, 17,15

Galerii surpate, amenajarea terenului la gura galeriilor

Galeria de acces la depozitul de exploziv Incinta Centrală GSB 1a 5,2

Rambleiere galerie de acces la depozit pe o lungime de 43m

Diguri din beton D1, D2 în spatele rambleului şi la gura depozitului de exploziv

Galeria nr.6 de la Put nr. 5 GSB 1a – 5,2

Rambleiere pe o lungime de 58m

Diguri din beton D1, D2 în spatele rambleului şi la gura galeriei

Galeria Mihai GSB 1a 5,2

Rambleiere pe o lungime de 10m, în continuare galeria este surpată

Diguri din beton D1 la gura galeriei de coastă

Galeria 7 GSN 1a 3,6 (GSM 1a-6,8)

Rambleiere pe o lungime de 10m, în continuare galeria este surpată


Galeria de aeraj de la putul 3 GSM 1a 5,4


Diguri din beton D1, D2 în spatele rambleului şi la gura galeriei

Canal de aeraj Incinta Put 3 φ 1,9 m (asimilat GSB 1a-5,2)

Rambleere pe o lungime de 10m, în continuare galeria este surpată


Inchiderea gurilor de mina se va realiza prin efectuarea unor diguri din beton prevăzute cu ţevi

de scurgere a apelor şi ţevi de evacuare a eventualelor gaze nocive şi cu plăci de beton armat.

Digurile, în număr total de 20 şi enumerate mai sus vor fi executate fiecare în funcţie de

profilul galeriei în care urmează a fi amplasate.

Puţurile şi suitorii de aeraj se vor închide cu plăci din beton armat rezistenţă la o sarcină de

32 kN/m2, armate conform planşelor.

Plăcile din beton de la gurile puţurilor se vor amenaja cu ferestre de observaţie a nivelului

coloanei de rambleu şi ţevi de drenare a gazelor în caz de necesitate.

Împrejmuirea se va executa din sârmă ghimpată pe bulumaci din lemn de foiose plantaţi la

3m, cu 4 rânduri de sârmă ghimpată, pe o rază de 20 m în jurul puţului;

► Depozitul de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A, va cuprinde următoarele lucrări :

a) Galeria principală de transport tip GSB 1A-5,2 – 320m

b) Galeriile de acces la camerele de depozitare tip GSB 1A-4,8 – 120m

c) Camere şi nişe de depozitare – tip RB 1A-3,1- 4 camere din care se vor sapa 6 nişe

d) Diguri de închidere şi izolare a depozitului de restul minei, din beton pe galeria 11A - 2

diguri

e) Dop de rambleu pe galeria 11A - 15 m

f) Uşă metalică de închidere a galeriei 11A paralelă

SC

SA

CEPROMIN



11

Descreierea succinta a principalelor lucrari de inchidere si ecologizare

A. PREZE�TAREA LUCRARILOR DE I�CHIDERE SI ECOLOGIZARE A MI�EI

BALA�

1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

(executarea de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul

subteran de deşeuri solide amplasat pe galeria 11A

► Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

sunt:

o Diguri de beton pentru închiderea galeriilor de coastă şi rambleerea acestora

o Plăci din beton armat pentru acoperirea suitoarelor şi rambleerea acestora.

Lucrările de închidere a minei Bălan vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Plăci de beton

Lucrări miniere verticale

Puţ nr. III – PB 4 Rambleiere pe o lungime de 527m

Placă de beton armat 8 x 8 m, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul puţului

Put nr. I – PB 4 Rambleiere pe o lungime de 240m

Placă de beton armat 8 x 8 m, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul puţului

Puţ nr. V – PB 5 Rambleiere pe o lungime 810m

Placă de beton armat 10 x 10 m,împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul puţului

Suitorii de la depozitul de explozivi Incinta Centrală (SB – 2,8)

Rambleiere pe o lungime de 30m(φ1,9m ) a suitorului din partea de S şi o rambleere de 40m(φ1,9m) a suitorului din partea de N

Placi de beton armat, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul suitorului

Suitorii de la galeria Carol SDL - 4,7

Rambleere pe 80m a celor doi suitori

Placi de beton armat, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul suitorului

Lucrări miniere orizontale

Galeria de coastă 11 bis (galeria de transport ) GSM 1a 6,8



Galeria de coastă 11 şi 11Paralel GSB 1a 5,7

Rambleiere pe o lungime de 78m ( gal. 11 ) şi 69m (gal.11 Paralel

Dig din beton D1, la gura galeriei de coastă 11, D1, D2 la gura gal. 11 Paralel şi în spatele rambleului

Galeria de coastă 11 A GSM 1a 5,4



Galeria de coastă 13 GSM 1a 5,4



SC

SA

CEPROMIN



10

Acest iaz a rezultat prin bararea văii Vărsăroaia, în cuveta lui depozitându-se în condiţii de

siguranţă sterilul rezultat în urma proceselor tehnologice de extragere a concentratelor de cupru de la

Uzina de preparare Bălan

Iazul de decantare Fagul Cetăţii are valoarea riscului asociat RB = 0,272 încadrându-se în

categoria B, de importanţă deosebită.

Volumul tulburelii care s-a transportat la iaz a fost de 3.312.204 mc/an.

Cantitatea de steril depozitată in iazul de decantare nr.4, de la data punerii în funcţiune (1975),

este de 22,565 mil. tone, respectiv 10,256 mil. mc.

In prezent, apele limpezite de la depunerea sterilului pe suprafaţa iazului, se evacueaza prin

sonda inversa din amonte, in galeria de deviere a paraului Varsaroaia, deversandu-se in raul Olt.

Apele limpezite din iaz, sunt deversate in pârâul Vărsăroaia, într-un volum de cca. 6840

mc/zi, de unde ajung în râul Olt.

1.3.1. Descrierea lucrarilor de investitie

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Balan prevede urmatoarele lucrari:


1. Lucrări de închidere a gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran (executarea

de diguri, acoperirea cu plăci de beton, rambleeri, etc.) si lucrari pentru depozitul subteran de

deşeuri solide amplasat pe galeria 11A;

2. Lucrări de demontare, dezafectare si demolare a structurilor, utilajelor, constructiilor si

tuturor utilitatilor;


siguranta si redare in circuitul silvic (incinte, halde, carieră, iaz decantare nr.4 si nr.1, amenajarea

scurgerii apelor de mina, sistem de epurare ape mina, regularizare rau Olt, etc.)







a zonelor afectate (3 ani pentru halde steril si 30 ani pentru iaz decantare nr.4).

SC

SA

CEPROMIN



9

Denumire obiect Suprafaţa m2.

Cariera Bălan 151,351.0 din care: - taluz 104,905 - platforma 46,446 Total carieră 151,351.0

HALDELE DE STERIL de mina, aferente perimetrului Bălan care au rezultat din extracţia

minereului (săparea lucrărilor miniere subterane) – cod 01 01 01, care sunt depozite de deşeuri

inerte, prezentate mai jos:

Nr. crt.

Denumire obiect Suprafata haldă ha

1. Halda de steril Putul nr.1 Fagul Cetăţii 7,2 2. Halda de steril Putul nr.3 Fagul Cetaţii 0,42 3. Halda galeria 11 A si 13 A 0,6 4. Halda galeria 14 0,1 5. Halda galeria 16 0,15 6. Halda galeria 17 0,12

Total suprafata halde 8.59 din care - taluz 2,56

- platforma 6,03

În urma procesului de prelucrare a minereului în Uzina de preparare Bălan, prelucrare care

este un proces de preparare umedă, rezultă steril şi concentrat. Concentratul era valorificat, iar

sterilul de flotatie rezultat în urma preparării minereului - cod 01 03 06 , a fost depozitat in iazurile

de decantare - depozite de deşeuri nepericuloase (conform Ord 95 /2005):

� IAZUL DE DECA�TARE �R.1 Bălan (aflat în conservare din anul 1969 );

Iazul de decantare nr.1, scos din funcţiune din anul 1969, este împădurit în proporţie de cca.

80% si este încadrat perfect în mediu ambiant, astfel că în prezent nu se ridică probleme deosebite de

stabilitate .

Iazul de decantare nr.1 de tip iaz de coastă, este amplasat lângă uzina de preparare nr.2 veche

si are o suprafaţă totală 3,75 ha si o plajă în suprafaţă de 2,7 ha.

Cantitatea de steril depozitată in iazul de decantare nr.1, de la data punerii în funcţiune

(1959), este de 0,636 mil.tone, respectiv 0,289mil. mc.

� IAZUL DE DECA�TARE �R. 4 Fagul Cetăţii, amplasat la circa. 2 km amonte de

comuna Sândominic, a fost în funcţiune până la data închiderii uzinei de preparare.

Iazul de decantare nr.4 cu o suprafaţa totală de 85,0 ha, din care suprafaţa ocupată de apă este

de 8,0 ha, suprafaţa plajei este de 57,7 ha, iar suprafaţa taluzelor este de 19,3 ha.

SC

SA

CEPROMIN



8

• alimentare cu apa potabila pe strada Oltului si strada Oltaka

• lucrari de regularizare a raului Olt

Pentru lucrarile de inchidere si ecologizare a perimetrului minier Balan, s-au eliberat

certificatele de urbanism nr. 175 / 15.09.2008 si nr. 26 / 03.09.2008, si avizul de gospodarirea

apelor nr. 170 / 17.08.2009

Obiectivul de investiţii cuprinde lucrările de închidere şi ecologizare a minei Balan care

include: I�CI�TELE, prezentate mai jos:

▪ Incinta Flotaţie Centru – localizare în N oraş Bălan, cu o suprafaţă de aproximativ 8,5 ha

(85.000 mp), suprafaţa ocupată de clădirile aferente uzinei de preparare este de 1,5518 ha.

▪ Incinta Puţ 1 Fagul Cetăţii - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 7,0

ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente puţului nr. I. este de 4,307 ha .

▪ Incinta Puţ 3 Fagul Cetăţii - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 1,4

ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente puţului nr. III este de 2,278 ha.

▪ Incinta Staţiei de Ventilaţie - localizare în SV oraş Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 0,2

ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente staţiei principale de ventilaţie este de 267 mp (0,0267 ha).

▪ Incinta Izvorul Olt - localizare în comuna Izvorul Olt (la sud de Balan si de comuna

Sandominic), ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,0 ha, suprafaţa construita ocupată de centrală termică,

depozite, staţie de compresoare este de 3438 mp.

▪ Incinta Socială - localizare în oraşul Bălan, ocupă o suprafaţă de aproximativ 0,4 ha, suprafaţa

ocupată de clădirile aferente clădirilor sociale din oraşul Bălan este de 4183 mp.

▪ Incinta Flotatie �ord (Uzina de preparare �ord) - ocupă o suprafaţă de aproximativ 2,0 ha,

suprafaţă ocupată de clădirile aferente instalaţiei de preparare este de 0,6261 ha.

▪ Incinta Depozitului nr. 6 – localizare în NE oraş Bălan, cu o suprafaţă de aproximativ 4,7 ha,

suprafaţa cupată de constructiile aferente uzinei de preparare este de 1.276 mp

▪ Incinta Iaz de decantare nr. 4 Fagul Cetăţii - localizare în comuna Sândominic, ocupă o

suprafaţă de aproximativ 0,25 ha, suprafaţă ocupată de clădirile aferente staţiilor de pompe este de 410

mp (0,0410 ha).

• Incinta auto orasul Balan (total suprafata construita demolata = 1.800 mp, total suprafata


• Alte platforme şi incinte (total suprafata construita demolata = 2.613 mp, total suprafata


▪ Cariera Balan care urmează să fie reabilitată ocupa o suprafata de 151.351,0 mp, astfel:

SC

SA

CEPROMIN



7

Principalele tipuri de activităţi cu impact asupra mediului înconjurător care s-au desfăşurat în

cadrul Minei Balan, au fost:

− extracţia în subteran şi în carieră a minereului de cupru în perimetrul Bălan

Fagul Cetăţii Central şi Sud

− depozitarea sterilului de mină în haldele de steril: Puţ 1, Puţ 3 şi galeria 11

− prepararea minereului de cupru în Uzina de preparare Fagul Cetăţii

− depozitarea sterilului rezultat din procesul de preparare a minereului pe iazurile

de decantare nr. 4 si nr.1 Fagul Cetăţii

Proiectul tehnic cuprinde inchiderea lucrarilor miniere subterane (depozit subteran de desuri

solide), lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, lucrari miniere din cariera, lucrari de demontare si

demolare a structurilor, constructiilor si utilitatilor de suprafata, lucrari de eliberare a terenului si

reabilitare ecologica.

Lucrarile care se vor executa in cadrul proiectului, constau in:

• lucrari de demolare si demontare a constructiilor si instalatiilor,

• lucrari de rambleiere si inchiderea cu diguri a galeriilor de coasta, precum si placi de

inchidere a suitorilor,

• ecologizarea incintelor,

• stabilizarea haldelor de steril existente prin refacerea taluzurilor si impadurirea

taluzurilor;

• inierbarea incintelor, haldelor de steril (platforme si taluzuri);

• ecologizarea carierei prin inierbare si impadurire;

• realizarea Statiei de epurare activa a apelor de mina care se evacueaza pe gura galeriei

Antoniu Sud,

• lucrari de stramutare a depozitelor de concentrate din Incinta Izvorul Olt si depozitul

nr.6, depunerea pe Iazul nr.4,

• amenajarea suprafetei iazurilor 1 si 4, asternerea de sol fertil si realizarea canalelor de

evacuare a apelor din bazinul hidrografic al paraului Varsaroaia,

• lucrari de amenajare a scurgerii apelor de mina de la gal.13, gal.11 bis si gal. 6 (Put nr.5)

• decolmatarea canalizarii orasului Balan pe traseul pe care s-au transportat concentrate

SC

SA

CEPROMIN



6

Regiunea este delimitată la est de zona flişului, la vest de zona vulcanitelor neogene, la nord



Relieful muntos a căror cote variază între + 840 m şi +1376 m se caracterizează printr-un

climat temperat continental subalpin, cu o temperatură medie anuală de 6-7 0 C.

Hidrografic, regiunea apartine bazinului superior al retelei hidrografice a Oltului. Clima

subalpina cu precipitatii relativ abundente, a determinat formarea unei retele hidrografice dense, cu

cursuri de apa cu un debit care variaza in functie de cantitatile de precipitatii. Principalul colector al

retelei hidrografice este raul Olt care izvoraste la cca. 10 km nord de orasul Balan.

Reteaua de vai care brazdeaza perimetrul este formata din urmatoarele cursuri de apa : Fagul

Cetatii Mici , Fagul Cetatii Inalt , Drumul Coastei , Varan si Varsaroaia.

Aliniamentul Vestic Fagul Cetăţii este străbătut de pârâul Vărsăroaia, care colectează apele de

precipitaţii de pe versanţii formaţi de haldele de steril, este deviat şi este afluent al râului Olt în

apropierea haldei puţului nr.5.

Terenurile utilizate pentru activitatea de exploatare a zăcământului Bălan sunt terenuri pe

suprafeţele cărora s-au dezvoltat incintele aferente gurilor galeriilor de coastă (11 Bis, 11A, 13, 13A),

puţurilor de extracţie şi respectiv aeraj, uzinei de preparare, haldelor de steril, iazurilor de decantare

(nr. 1 şi nr. 4).

În acest sens, terenurile aferente perimetrului minier Bălan – Fagul Cetăţii, cu destinaţia şi

categoria lor însumează o suprafaţă totală de 147,8 ha şi se prezintă după cum urmează:

- halde 19.610 m2

- iazuri de decantare 1.096.183,81 m2

- drumuri 146.043 m2

- incinte 215.926,02 m2

Terenurile expropriate conţin incintele ocupate cu instalaţii şi construcţii, cu diferite destinaţii:

incintele Uzinei de Preparare, Depozitul nr.6, Puţ nr.I, Puţ nr.III, Staţia de ventilaţie, Iaz nr.4, Izvorul

Olt, Socială oraş Bălan cu construcţiile aferente de suprafaţă (clădiri, drumuri, platforme, guri de

galerie, halde de steril) , iazurile de decantare nr.1 şi nr. 4.

1.3. Descrierea proiectului - a lucrarilor de investitie, durata lucrarilor, resursele folosite

Ansamblul lucrarilor ce vor fi executate in cadrul obiectivului de investitii au ca scop

principal refacerea ecologica a perimetrului minei Balan si a zonelor afectate de activitatea care a fost

desfasurata in perimetrul acesteia.

SC

SA

CEPROMIN



5

1. I�FORMATII GE�ERALE

1.1. Titularul proiectului, denumirea proiectului, autorul atestat al lucrarii

Titularul PROIECTULUI TEHNIC DE INCHIDERE SI ECOLOGIZARE A MINEI BALAN

jud. Harghita, este S.C CONVERSMIN S.A BUCURESTI, cu sediul in Bucuresti str. Mendeleev,

nr.36-38, sector 1, et.2, cam.34-36 si et.5, cam.61-64, telefon 021/2100831, fax 021/3118399.

Beneficiarul investitiei este Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului MINVEST

S.A. Deva, Piata Unirii nr.9, jud. Hunedoara, tel. 0254 213040, fax 0254 213641 – Filiala “BĂLA�”

S.A, Balan, str. Minei, nr. 1, jud. Harghita, telefon 0266-130800, fax 0266-130999.

Documentatia tehnica in faza Raport la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului este

necesara pentru obtinerea acordului de mediu pentru proiectul „Inchiderea si ecologizarea minei

Balan” a S.C CONVERSMIN S.A BUCURESTI.

Lucrarea a fost intocmita in conformitate cu prevederile OUG nr.195/22.12.2005 privind

protectia mediului si Ordinul nr. 863/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra

mediului .

Autorul atestat al raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului: S.C.

CEPROMIN S.A. DEVA, str. 22 Decembrie nr.37 A, Jud. Hunedoara, tel/fax: 0254 214892, atestat

pentru Studii de evaluare a impactului asupra mediului R-EIM – 04-51/22.10.2008.

1.2. Amplasamentul obiectivului

Perimetrul minier Balan este amplasat la poalele versantului vestic al masivului Hasmas, in

apropierea izvoarelor Oltului, pe teritoriul orasului Balan, aflat la o distanta de 42 km, Nord, de

resedinta judetului Harghita, Miercurea Ciuc, iar uzina de preparare a fost amplasata in partea nordica

a orasului Balan.

Din punct de vedere geografic perimetrul minier Fagul Cetăţii este situat pe Valea Oltului,

cursul său superior, la sud de masivul Hăşmaşul Mare, cu prelungire în Depresiunea Ciucurilor.

Legătura cu gara Izvorul Olt şi cu drurnul naţional D.N 12 - Braşov -Ciuc - Gheorgheni - Târgu

Mureş este asigurată prin şoseaua asfaltată Bălan – Sândominic D.J 125.


minereului de cupru se incadreaza in partea sudica a Carpatilor Orientali intre Valea Bekeny la Nord

si comuna Frumoasa la Sud pe o lungime de 40 km.

SC

SA

CEPROMIN



4

4.5. BIODIVERSITATEA 92 4.5.1. Impactul prognozat 94 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului 97 4.6. PEISAJUL 98 4.6.1. Impactul prognozat 98 4.6.2. Masuri de diminuare a impactului 99 4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 100 4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential 100 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului 102 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 102

CAPITOLUL 5 - MONITORIZAREA 103 5.1. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor 103 5.2. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani) 104 5.3. Monitorizarea post-inchidere 105 CAPITOLUL 6 - ANALIZA ALTERNATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI 106 6.1. Descrierea alternativelor 106 6.2. Analiza marimii impactului 106 CAPITOLUL 7 - SITUATII DE RISC 112 7.1. Riscuri naturale 112 7.2. Accidente potentiale si analiza de risc 113 CAPITOLUL 8 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 118

8.1. Descrierea lucrarilor de investitii 118 8.2. Impactul produs asupra apelor 123 8.3. Impactul produs asupra aerului 124 8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului 125 8.5. Impactul produs asupra vegetatie si faunei terestre 127 8.6. Impactul produs asupra peisajului 129 8.7. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective 129 8.8. Masuri de diminuare a impactului 130 8.9. Sistemul de control si urmarire a factorilor de mediu - apa, aer, sol 132

ANEXE PIESE SCRISE 134 ANEXE PIESE DESENATE 135 FOAIA FINALA 136

SC

SA

CEPROMIN



3

CUPRI�S

FOAIA DE SEMNATURI 1 COLECTIV DE ELABORARE 2 CUPRINS 3 CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE 5

1.1. Denumirea proiectului, titularul proiectului, autorul atestat al lucrarii 5 1.2. Amplasamentul obiectivului 5 1.3. Descrierea proiectului - a lucrarilor de investitie, durata lucrarilor, resursele folosite 6 1.4. Poluanti fizici/biologici generati de activitatea propusa, care afecteaza mediul 42 1.5. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente 46

CAPITOLUL 2 - PROCESE TEHNOLOGICE 48

2.1. Descrierea lucrarilor de investitie 48 2.1.1. Echipamente necesare 53 2.2. Activitati de dezafectare 53

CAPITOLUL 3 - DESEURI - generarea, managementul, eliminarea si reciclarea deseurilor 53 CAPITOLUL 4 - IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTILOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA 56 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului 56 4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa 58 4.1.3. Managementul apelor uzate 59 4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei 66 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 70 4.2. AERUL 72 4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc 72 4.2.2. Surse si poluanti generati 73 4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului 78 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 79 4.3. SOLUL 80 4.3.1. Surse de poluare a solurilor 84 4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului si subsolului 84 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului 87 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 88 4.4.1. Date generale 88 4.4.2. Prognozarea impactului asupra subsolului 91 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului 92

SC

SA

CEPROMIN



2

COLECTIV DE PROIECTARE

Sef proiect: ing. Auner Florica __________

Colaboratori: ing. chim. Popa Lucia __________

ing. chim. Moga Marinela __________

ing. Barath Lucia __________

ing. Codrean Adrian __________

1

SC

SA

CEPROMIN

S I M T E X - O C

ISO 9001 REGISTERED 1160

S.C. CEPROMI� S.A.

DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro





Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT



ADI�ISTRATOR U�IC: ing. Auner Florica ___________

Director stintific: ing. Popa Lucia ___________

Şef proiect specialitate: ing. Rusu Marinela ___________

Aceasta documentatie nu se poate utiliza fara acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

2009

Exemplar nr. _____

SC

SA

CEPROMIN

S I M T E X - O C

ISO 9001 REGISTERED 1160

S.C. CEPROMI� S.A.

DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro





Contract : 121/2007, AA nr.1/2008

Faza / Etapa : PT



2009

Exemplar nr. _____

lucrarea: raport la studiul de evaluare a impactului ... mediu-inchidere balan.pdf · pentru...

Documents