studiul de evaluare a impactului asupra mediului privind ...apmms-old.anpm.ro/files/apm...

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului privind proiectul PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ

S.C. B&G COMIMPEX S.R.L.Tg-Mure ş, str. Semănătorilor nr.2/15 Tel/fax 0265/ 311142; 0744/805249Nr. Reg. comerţului J26/712/1992, Cod fiscal RO 1210981Cont RO37RNCB0188034961240001/ROL, BCR TG-MUREŞCont RO15TREZ4765069XXX002628, TREZORERIA TG. MURES

RAPORT LA

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PRIVIND PROIECTUL

PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR

TÂRGU MUREȘ, ETAPA STUDIU DE FEZABILITATE

BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

TÂRGU MUREŞ

ELABORATOR,

Ing. BRĂIESCU GHEORGHE

ATESTATE: MMDD R-EIM 04-60/2008 şi R-BM 03-58/2008

AUGUST 20101


1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR

TÂRGU MUREȘ, ETAPA STUDIU DE FEZABILITATE, Jud. Mures, Municipiul Targu Mures,

Piata Trandafirilor

1.2. Ordonatorul principal de credite: Primăria Municipiului Târgu Mureș

1.3. Beneficiar: Primăria Municipiului Târgu Mureș

1.4. Proiectant: SC “BOGART CONSTRUCT” SRL CLUJ-NAPOCA, str. Uzinei Electrice, nr.15

J12/882/1999; RO 11953916 PROIECTANT ARHITECTURA: SC “ARHIMOBIL” SRL, CLUJ-NAPOCA Str. Seceratorilor, nr. 5A, J12/578/1995; RO 7247513

1.5. Elaboratorul studiului de impact : ing. Braiescu Gheorghe, atestat MMDD R-EIM 04-

60/2008 şi R-BM 03-58/2008

1.6. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

Situatia existentă:

Scopul acestui obiectiv este crearea unui cadru construit care sa asigure parcarea autoturismelor in

zona centrala a municipiului Tg-Mures. Zona centrala a orasului Tg. Mureș este dificitara in asigurarea

locurilor de parcare a autoturismelor. Parcarile la sol existente diminueaza fluenta traficului si

ingreuneaza accesele in cazuri de urgente (salvare, pompieri, politie); acest lucru se intampla datorita

faprului ca o parte din carosabil este folosita la stationarea autovehiculelor diminuind corespunzator

capacitatea si volumul traficului.

Terenul studiat pentru amplasarea obiectivului, este Piata Trandafirilor in zona centrala a municipiului

Targu Mures. Zona centrala este centrul cultural, administrativ si de servicii al orasului, obiective care

nu au asigurate locuri de parcare sau daca au sunt insuficiente pentru personal, clienti sau vizitatori.

Oportunitatea investitiei decurge pe de o parte din ansamblul planurilor de dezvoltare la nivel

national, regional sau local. Dintre aceste documente mentionam:

- Planul National de Dezvoltare, Prioritatea P2 - Dezvolatarea si modernizarea infrastracturii de

transport;

- Politica de Dezvoltare Regionala - ansamblul de masuri planificate si promovate de autoritatile

administratiei publice locale si centrale in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari) in

scopul asigurarii unei cresteri economice dinamice si durabile prin valorificarea imbunatatirii conditiilor

de viata. Din principalele domenii vizate de politicile regionale investitia propusa se incadreaza la

capitolul imbunatatirii infrastructurii. - Planul de Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Centru –

AUGUST 20102


instrument al politicii de dezvoltare regionala – Prioritatea I. Dezvoltare infrastructurii locale si

regionale (transport, mediu, utilitati publice, infrastructura sociala, etc.) .

Obiectivul investiției: Imbunatatirea accesibilitatii spre zonele si centrele cu potential economic care

inregistreaza intarzieri in dezvoltare. Masura 1.1. dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea

infrastructurii de transport si comunicatii. Obiectiv specific: reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii

fizice locale si regionale, cu scopul de a creea cadrul favorabil atragerii de investitii, promovarii

cresterii economice si crearii de locuri de munca sustenabile. Planul Local de Dezvoltare Durabila a

Municipiului Tirgu Mures. Domeniul 1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de baza. 1.2.1.2. Infrastructura

stradala, Obiective pe termen lung: “Amenajarea unor parcari auto care sa satisfaca, din punct de

vedere al capacitatii si eficientei, nevoile locuitorilor”. HCL nr.203/8.05.2009 pentru aprobarea

demararii procedurilor privind realizarea investitiei “Parcaj subteran, P-ta Trandafirilor.

Conform unui studiu pentru evaluarea necesarului locurilor de parcare in zona centrala a municipiului

Târgu Mureș comandat de Primaria municipiului Tg-Mures se estimeaza un necesar de cca 646 locuri

de parcare, numai pentru zona centrala pentru a acoperi necesitatile institutiilor si societatilor

comerciale din zona, la care s-ar adauga necesarul de parcari pentru turisti si persoane aflate in

tranzit. Asigurarea ca prima etapa a unui minim de parcari in aceasta zona a centrului orasului

raspunde unei cerinte urgente pentru zona centrala. Asigurarea unei astfel de investitii poate rezolva

in parte sau integral (functie de varianta adoptata de catre Consiliul Local) necesarul de locuri de

parcare in zona centrala. Este nevoie ca pe viitor sa se amplifice dar sa se si diversifice metodele de

rezolvare a problemei circulaței si implicit si a stationarii in municipiul Targu Mures.

Primaria municipiului Tg-Mures a demarat procedurile de realizare a unei parcari supraetajate pe

strada Horea care va cuprinde un numar de 150 de locuri de parcare. La acestea se mai adauga

locurile de parcare din parkingul subteran din cadrul ansamblului Teatrului National precum si cele

amenajare la sol pe strazile adiacente Pietei Trandafirilor. Pentru acest obiectiv, alocarea de fonduri

ale bugetului local si modul de continuare a investitiei (concesionari si asocieri, parteneriate public-

privat, sau alte forme) este de competenta decizionala a Consiliului Local, conform documentelor

aprobate prin Hotarari de Consiliu Local.

1.7. Localizarea şi durata de realizare a investitiei:

Investiţia este localizată în Piața Trandafirilor din municipiul Târgu Mureș. Durata de realizare a

lucrării nu este specificată în Studilul de fezabilitate, scopul este obținerea de finanțare pentru acest

proiect. La fazele ulterioare ale acestui proiect se pot stabili si datele de realizare a investiției.

1.8. Analiza alternativelor.

1.8.1. Alternativa 0 (nerealizarea proiectului)

Nerealizarea proiectului face ca circulația în centrul municipiului Târgu Mureș să continue sa se

desfășoare în condiții dificile. Parcarile la sol existente diminueaza fluenta traficului si ingreuneaza

AUGUST 20103


accesele in cazuri de urgente (salvare, pompieri, politie); acest lucru se intampla datorita faprului ca o

parte din carosabil este folosita la stationarea autovehiculelor diminuind corespunzator capacitatea si

volumul traficului. Terenul studiat pentru amplasarea obiectivului, este Piata Trandafirilor in zona

centrala a municipiului Targu Mures. Zona centrala este centrul cultural, administrativ si de servicii al

orasului, obiective care nu au asigurate locuri de parcare sau daca au sunt insuficiente pentru

personal, clienti sau vizitatori. Datorită lipsei locurilor de parcare în Piața Trandafirilor întreaga

circulație auto este încetinită făcând ca nivelul noxelor provenite de la autoturisme sa crească și mai

mult. Anterior prezentului studiu de fezabilitate au fost elaborate o serie de studii si documentatii la

cererea Primariei Municipiului Tg-Mures dintre care si un studiu de prefezabilitate, prin care a fost

stabilita necesitatea si oportunitatea investitiei ca parte integranta a dezvoltarii si modernizarii

spatiilor de parcare protejate in aceasta zona a municipiului. Concluziile studiilor anterioare au fost

urmatoarele: numarul de locuri de parcare pentru zona centrala a municipiului Tg-Mures este

insuficient in raport cu necesarul acestei zone; zona centrala are nevoie de spatii destinate asigurarii

locurilor de parcare pentru a asigura o dezvoltare urbana corelata cu gradul de motorizare din

prezent; asigurarea locurilor de parcare trebuie sa tina cont de specificul de zona protejata a centrului

municipiului; amplasarea parkingurilor se poate face tinand cont de necesitatea dezvoltarii zonelor

rezervate pietonilor. Toate aceste concluzii au dus la solutia amplasarii in subteran a unui parking

pentru zona Pietei Trandafirilor. In paralel raman in studiu si alte amplasamente în zona limitraofa

centrului, cu solutii de amplasare a parkingurilor subterane sau supraterane acolo unde contextul

urban o permite.

1.8.2. Alternativa 1

O altă alternativă o poate constitui menţinerea stării actuale a parcărilor și circulației în centrul

municipiului Târgu Mureș și încercarea de a gasi alt amplasamnet pentru realizarea parcărilor.

Această alternativă, dezvoltă însă o serie de efecte negative asupra mediului și asupra patrimoniului

arhitectural, deoarece în zona centrală a municipiului Tg. Mureș nu există teren liber pentru

construcții și ar trebui realizate demolări pentru cauză de utilitate publică; Acest lucru nu este posibil

deoarece zona centrală conține clădiri clasificate ca monumente istorice sau de arhitectură.

1.8.3. Alternativa 2 - Realizarea proiectului propus (Alternativa optimă în opinia

evaluatorului)

1.9. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia - Scenariile tehnico-economice prin care

obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse sunt in numar de trei (denumite mai jos ca Varianta A,

B sau C) si au fost propuse tinand cont de contextul urban si viitoarele posibilitati de dezvoltare

urbanistica. In cele ce urmeaza sunt prezentate fiecare dintre scenarii si descriese din punctul de

AUGUST 20104


vedere al variantelor de context urban, structura, functiune si capacitate.

Varianta A Context urban Varianta A este preluata din studiul de prefezabilitate si se refera la situatia in care se mentine in

mare parte actuala mobilare a Pietei Trandafirilor. In aceasta varianta apar in plus fata de situatia

existenta in acest moment accesele auto la cele doua corpuri de parking din partea de est si de vest a

Pietei Trandafirilor, accesele pietonale pe scari si cele doua lifturi de persoane.

Avantajul acestei variante este ca permite realizarea etapizata a celor doua corpuri propuse, si astfel

adaptarea la capacitatea de finantare graduala a investitiei.

Structura Structura de rezistenta va fi din beton armat cu fundatii tip radier, stalpi, grinzi si diafragme pe

conturul parkingului. In aceasta varianta este prevazut un singur nivel subteran. Structura a fost

estimata la incarcari care sa permita accesul auto in caz de necesitate.

Functiune Functiunea este de parking subteran, doua grupuri sanitare, spatii tehnice, doua cabine pentru

taxare, doua intrarii si doua iesiri (cate o intrare si o iesire pentru fiecare corp in parte) de cate doua

fire de circulatie. Fiecare corp va avea cate un lift pentru persoane cu handicap locomotor (echivalent

a 8 persoane) care asigura transportul pe verticala de la nivelul de subsol al parkingului la nivelul

pietei. Fiecare corp va avea si trei scari amplasate pentru a asigura evacuarea conform normativelor

in vigoare. In total doua lifturi si sase scari. Casele de scara, grupurile sanitare si cabinele de taxare

vor fi incalzite pe timpul iernii. Ventilarea parkingului se asigura natural prin guri de ventilare sau

accesele auto de intrare sau iesire.

Capacitate Capacitatea totala a parkingului propusa este de 382 de autoturisme in cele doua corpuri cu aria

construita desfasurata de 11920 mp. Corpul 1 va avea o suprafata de 5170 mp si o capacitate de 182

locuri de parcare. Corpul 2 va avea o suprafata de 6750 mp si o capacitate de 200 locuri de parcare.

Varianta B Context urban Varianta B propune realizarea unui parking subteran tot pe un singur nivel dar conformat ca fiind un

singur corp. Aceata varianta permite mobilarea urbanistica a Pietei Trandafirilor cu extinderea

suprafetei pietonale prin desfiintarea circulatiei carosabile pe latura nordica (situatie prezentata in

Pl.nr.2B), dar se poate adapta si la varianta in care se desfiinteaza si circulatia pe latura sudica.

In cazul in care se amenajeaza o zona pietonala extinsa prin desfiintarea carosabilului de pa latura

nordica suprafata amenajabila noua va fi de 19260 mp care se vor adauga la suprafata pietonala

existenta acum in Piata Teatrului (in calculul acestei suprafete nu a fost inclusa aria trotuarelor

existente pe cele doua laturi ale pietei). In cazul in care se va desfiinta si circulatia carosabila de pe

latura sudica suprafata amenajabila va fi de 22420 mp (situatie prezentata in Pl.nr. 2C dar adaptabila

si pentru Varianta B). Si aceasta varianta se poate realiza etapizat in cazul in care se construieste

AUGUST 20105


pana la unul din rosturile de tasare ale constructiei, accesele auto si pietonale se pot adapta pentru a

functiona si pentru jumatate de parking.


conturul parkingului. In aceasta varianta este prevazut un singur nivel subteran. Structura a fost

estimata la incarcari care sa permita accesul auto in caz de necesitate.

Functiune Functiunea este de parking subteran, doua grupuri sanitare, spatii tehnice, doua cabine pentru

taxare, doua intrarii si o iesirie de cate doua fire de circulatie. Sunt prevazute doua lifturi pentru

persoane cu handicap locomotor (echivalent a 8 persoane) care asigura transportul pe verticala de la

nivelul de subsol al parkingului la nivelul pietei. Se prevad cinci scari amplasate pentru a asigura

evacuarea conform normativelor in vigoare. Casele de scara, grupurile sanitare si cabinele de taxare

vor fi incalzite pe timpul iernii. Ventilarea parkingului se asigura natural prin guri de ventilare sau

accesele auto de intrare sau iesire.

Capacitate Capacitatea totala a parkingului va fi de 415 de autoturisme in cele doua corpuri cu aria construita

desfasurata de 12320 mp.

Varianta C Context urban Varianta C propune realizarea unui parking subteran pe trei nivele, in sensul ca pe o portiune in

partea estica vor exista doua nivele suprapuse (nivelul 1 si 3) iar in partea vestica va exsista un

singur nivel de subsol (nivelul 2) decalat cu jumatate de nivel fata de celelalte doua (vezi Pl.nr. 3C,

4C, 5C). Aceata varianta permite ca si Varianta B mobilarea urbanistica a Pietei Trandafirilor cu

extinderea suprafetei pietonale prin desfiintarea circulatiei carosabile pe latura nordica (situatie

prezentata in Pl.nr.2B), dar se poate adapta si la varianta in care se desfiinteaza si circulatia pe latura

sudica. In cazul in care se amenajeaza o zona pietonala extinsa prin desfiintarea carosabilului de pe

latura nordica suprafata amenajabila noua va fi de 19260 mp care se vor adauga la suprafata

pietonala existenta acum in Piata Teatrului (in calculul acestei suprafete nu a fost inclusa aria

trotuarelor existente pe cele doua laturi ale pietei).

In cazul in care se va desfiinta si circulatia carosabila de pe latura sudica suprafata amenajabila va fi

de 22420 mp (situatie prezentata in Pl.nr. 2C dar adaptabila si pentru Varianta B).

Avantajul acestei variante este ca permite realizarea unui numar mai mare de locuri de parcare, dar si

faptul ca permite o amenajare urbanistica mai deosebita a Pietei Trandafirilor cu un amfiteatru

amplasat la intersectia axelor Pietei Trandafirilor cu axul Pietei Teatrului, dar costurile implicare

precum si durata de executie vor fi mai mari decat in cazul celorlalte variante.


conturul parkingului. Structura a fost estimata la incarcari care sa permita accesul auto in caz de

necesitate.

Functiune

AUGUST 20106


Functiunea este de parking subteran pe trei niveluri decalate (echivalent la doua nivele subterane

pentru nivelul 1 si 3 si un nivel subteran pentru partea denumita nivelul 2), doua grupuri sanitare,

spatii tehnice, doua cabine pentru taxare, doua intrarii si o iesirie de cate doua fire de circulatie.

Sunt prevazute doua lifturi pentru persoane cu handicap locomotor (echivalent a 8 persoane) care

asigura transportul pe verticala de la nivelul de subsol al parkingului la nivelul pietei. Se prevad cinci

scari amplasate pentru a asigura evacuarea conform normativelor in vigoare.

Casele de scara, grupurile sanitare si cabinele de taxare vor fi incalzite pe timpul iernii.

Ventilarea parkingului se asigura natural prin guri de ventilare sau accesele auto de intrare sau iesire.

Capacitate Capacitatea totala a parkingului va fi de 674 de autoturisme in cele doua corpuri cu aria construita

desfasurata de 20737 mp. Capacitatea pentru nivelul 1+2 va fi de 378 autoturisme cu o suprafata de

12428 mp. Capacitatea pentru nivelul 3 va fi de 296 autoturisme avand o suprafata de 8309 mp.

Scenariul recomandat de către elaborator; Elaboratorul recomanda scenariul prezentat in

varianta B.

Avantajele scenariului recomandat. Scenariu propus pentru acest amplasament, in conditiile amplasamentului identificat de primarie ca

fiind posibil pentru investitie, prezinta urmatoarele elementele de avantaje, care au stat la baza

recomandarii proiectantului:

- raportul intre numarul de locuri de parcare si costurile de realizare este mai convenabil decat in

celelalte variante.

-investitia din Varianta B are mai multe locuri de parcare dacat cea din Varianta A (415 pentru

Varianta B fata de 382 pentru Varianta A) .

-timpul de executie si problemele tehnice pentru investitia in varianta B este mai mic decat cel pentru

varianta C, un alt element de compensare al numarului mai mare de locuri de parcare (674 locuri de

parcare pentru varianta C fata de Varianata B care permite 415 locuri de parcare).

-posibilitatea de adaptare la variantele de marire a zonei amenajabile pietonale prin suprimarea

circulatiei carosabile pe una sau doua din laturile nordica si sudice ale pietei.

– impact redus asupra factorilor de mediu.

1.10. Materii prime, substanţe sau preparate chimice folosite.

Proiectul propus este un PARKING ceea ce nu implică folosirea de substante sau preparate chimice

periculoase. Materiile prime ce vor fi utilizate sunt cele specifice construcțiilor(ciment, nisip, pietriș,

apă, lemn, metal, materiale ceramice, vopsele, etc.). Pentru realizarea lucrărilor resursele energetice

folosite sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 1 Informatii privind productia şi necesarul resurselor energetice

AUGUST 20107


Resursele energetice folosite in scopul realizării lucrărilor

Denumire Cantitate totală Furnizor

Benzină Se va stabili ulterior Statiile de carburantiMotorină Se va stabili ulterior Staţiile de carburanti din zonă

Acumulatori Se va stabili ulterior Centre de distribuţieUleiuri Se va stabili ulterior Staţiile de carburanţi din zonă

Materialele de carieră şi de balastieră necesare realizării proiectului se vor asigura astfel:

- produsele de balastieră, nisipul, bolovani de râu, de la balastiere apropiate, cu transport auto;

- piatra spartă, piatra brută, de la o carieră autorizată, cu transport de până 50 km;

- nisipul de la balastiera autorizat, cu transport auto;

- betoanele şi mortarele se produs in instalatii centralizate, cu transport din apropiere;

- materialele industriale şi prefabricatele se transportă pe calea ferată pană la gara Tg. Mures, în

continuare cu auto la amplasament.

1.11. Tipurile de poluanţi generaţi de activitatea propusă.

În cazul construcțiilor specializate cum este parcarea subterană, factorul generator de impact negativ

este poluarea fonică.

Tabel nr. 2. Informaţii despre poluarea fizică generată de activitate

AUGUST 20108


Tipul

poluării

Sursa de

poluareNumar unitati

Măsuri de eliminare

/reducere a poluării

Zgomot

Motoare Functie de varianta Control periodic

Rulaj auto miloace

de transport

Variabil functie de

varianta aleasa

Deplasarea acestora

sa se facă între

anumite intervale

orare

Echipamente

de compactare a

terenului

Se va stabili la

proiect de executie

Funcţionarea

acestora sa fie

permisă intre anumite

intervale orare

Radiaţie

electromagnetic

ăCircuite

electrice- Respectarea normelor specifice

Vibraţii

Echipamente

de tasare a

terenului

Se vor stbili la faza

de executie

Funcţionarea

acestora sa fie

permisă intre anumite ore

intervale orareMotoare -

Vor fi atenuate de

amplasament

1.12. Surse de zgomot si vibratii

Asa cum a fost precizat la capitolul privind descrierea proiectului, pentru realizarea diferitelor categorii

de lucrari amenajarea terenului (terasamente, lucrari de consolidare, executia sistemului rutier, lucrari

accesorii, lucrari de artă) se folosesc o serie de utilaje tehnologice si mijloace de transport. Toate

acestea reprezinta o prima sursa de zgomot in perioada de executie a proiectului.

O alta sursa de zgomot in perioada de construcție a PRKINGULUI este reprezentata de circulatia

mijloacelor de transport care transporta materiile prime necesare realizarii lucrarii.

Pentru calculul nivelului de zgomot rezultat de la utilajele de constructie si mijloacele de transport

folosite în cadrul lucrărilor, conform prevederilor Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului

AUGUST 20109


privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea

relatie: Lp=Lw-10*log(r2)-8, în care:

Lp – nivelul de zgomot

Lw – puterea acustica

r – distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de la o

sursa punctiforma pe un teren plat).

În tabelul urmator sunt enumerate cateva puteri acustice caracteristice utilajelor de constructie si

mijloacelor de transport folosite la diverse construcții:

Tabelul nr.3. Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelor de transport

folosite la construcții civile, industriale sau agricole.

Utilaje de constructie si

mijloace de

transport

Putere

acustica

Buldozer

80-110 dB

Excavator

80-110 dB

Basculanta

75-95 dB

Compactor110 dB

Camion 70-80 dB

In spaţiul deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor de constructie si foarte rar

al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de mediul de propagare a

zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de

constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante

cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa.

In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru utilajele situate la cateva sute de

metri distanta fata de surse, trebuie sa fie luate in consideratie influentele externe, si anume: viteza

si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa

zgomotului, topografie, tip de vegetatie. Pe baza datelor din tabelul nr.3 si pe baza relatiei

mentionata anterior, prevazuta in Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor

strategice de zgomot, se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de

transport folosite la realizarea parcării subterane, la diferite distante fata de sursa de zgomot (tabelul

AUGUST 201010


nr. 4). Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate

mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot in zona fronturilor de

lucru variaza intre 72-102dB (tabelul nr. 4). De asemenea, se poate constata ca, de fiecare data cand

se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu 6 dB.

Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la

expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de

87dB. Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda:

alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de natura activităţii

desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţia

lucrătorilor echipamente care respectă cerinţele legale al căror obiectiv sau efect este de a limita

expunerea la zgomot; informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corectă a

echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe

adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de

muncă; organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităţii

expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul programului de lucru.

Tabelul nr. 4. Nivel de zgomot rezultat de la utilajele de constructie si mijloacele de transport

folosite la reabilitarea drumului forestier

Distanta fata

de sursa

de zgomot

Utilaje si mijloace de transport (dB)

Buldozer Excavator Basculanta Compactor Camion

0 102 102 87 102 72

10 82 82 67 82 52

20 76 76 61 76 46

50 68 68 53 68 38

100 62 62 47 62 32

200 56 56 41 56 26

300 52 52 38 52 23

Utilajele de constructie care au sarcini de cateva tone sunt generatoare de vibratii. Deoarece

amplasamentul parcării este centrul municipiului Tg. Mureș, zonă intens populată, se vor alege acele

utilaje care din punct de vedere al nivelului de zgomot și vibrații nu vor depăși valorile admise.

AUGUST 201011


1.13. Masuri de protectie impotriva zgomotului

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate

nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandatemasuri de protectie impotriva

zgomotului, si anume:

o In vederea atenuării zgomotelor şi vibraţiilor provenite de la utilajele de construcţii

şi transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a

zgomotului (amortizoare de zgomot performante, profil al benzii de rulare cu nivel

redus de zgomot) folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase

o Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele

si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica.

o Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport,

utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a

acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

o Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de

executie a lucrărilor de reabilitare, se recomanda ca programul de lucru sa nu se

desfasure in timpul noptii, ci doar in perioada de zi intre orele 07.00 – 21.00.

1. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie.

Procesele tehnologice sunt aferente perioadei de construcţie a obiectivului(parcării subterane), iar

pentru stadiul actual de Studiu de fezabilitate aceste aspecte nu au fost cuprinse în documentația

pusă la dispoziție de către Primăria Tg. Mureș.

2.2. Activităţi de dezafectare.

Deoarece amplasamentul este subteran, nu se propun lucrări de dezafectare a unor construcții aflate

la suprafață.

3 . DEŞEURI

Gestionarea deşeurilor are in vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol

sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător. Activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor

trebuie ca :

− Să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună, sau

AUGUST 201012


vegetaţie;

− Să nu afecteze peisajul sau zonele protejate;

− Să nu producă miros neplăcut.

Deşeurile rezultate ca urmare a activităţilor de realizare a lucrărilor sunt în cea mai mare parte de

tip industrial, cu un conţinut scăzut de substanţe organice, care nu impun condiţii speciale de

depozitare şi transport. În acest sens se pot aminti: sterilul rezultat în urma operaţiei de excavare,

resturi de mortar, cofraje, oţel-beton, ambalaje etc.

Tot în cadrul categoriei de deşeuri intră şi resturile specifice parcului auto, care în parte pot fi

recondiţionate sau valorificate prin unităţile specifice de reciclare.

Deşeurile de tip menajer sunt cele ce vor rezulta de la organizările de şantier (resturi menajere,

sticlă, plastic, hârtie, ambalaje) şi se vor depozita în locuri special amenajate, pentru a putea fi

transportate la rampele de deșeuri existente.

Tabelul nr. 5. Managementul deşeurilor

Denumire

deşeuStarea fizica

Managementul deşeurilor

Valorificat Eliminat Rămas în stoc

Uleiuri Lichid Da Da -

Anvelope Solid Da Da -

Acumulatori Solid +lichid Da Da -

Cofraje Solid refolosite refolosite refolosite

Mortar Solid +lichid da - -

Deşeuri

menajereSolid - Da -

Pe tot parcursul executării lucrărilor va fi asigurată curaţenia de către constructor. Materialele de

constructie vor fi depozitate in locuri speciale. Ţinand seama de conditiile specifice, s-au prevăzut

urmatoarele masuri pentru protectia mediului:

- excedentul de sapatura se va transporta cu auto in depozite amplasate in afara albiilor cursurilor de

apa şi se vor impraştia in vederea plantarii;

– depozitarea combustibililor şi intretinerea utilajelor se vor face in locuri special amenajate, astfel

incat combustibilii, lubrefianţii şi rezidurile rezultate sa nu se imprastie;

AUGUST 201013


4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE

REDUCERE A ACESTUIA

4.1 APA — COMPONENTĂ/FACTOR DE MEDIU

4.1.1. Caracterizarea hidrologică a zonei studiate

Nu a fost pus la dispoziția evaluatorului un studiu hidrologic al zonei ce urmează sa constituie

amplasamentul viitorului PARKING subteran.

Alimentarea cu apă. Alimentarea cu apă potabilă pentru consum menajer şi tehnologic, atat in

perioada construirii parkingului cat şi in perioada exploatării acestuia se asigură din rețeaua de apă a

municipiului Tg. Mureș.

4.1.2. Managementul apelor uzate.

Nu vor rezulta ape uzate pe perioada de construire a parcării subterane. Se va avea în vedere

necesitatea relocării unor conducte de apă potabilă sau a unor canale de evacuare a apelor uzate

menajere din zona centrală a municipiului. Pentru perioada de exploatare a parcării subterane, apele

uzate menajere vor fi evacuate la canalizarea menajeră a municipiului Tărgu Mureș.

4.1.3. Prognozarea impactului produs asupra apelor

Fenomenul pe care îl poate provoaca construcția parcării subterane este deteriorarea accidentală a

conductelor de apă aplasate în zona de lucru. Acest lucru va fi evitat prin corelarea traseelor de apă,

canalizare dar si a celorlalte utlități amplasate subteran, cu frontul de lucru ce va fi deschis la fiecare

etapă a construcției.

4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului produs asupra apelor

În prezentul studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentru prevenirea si controlul poluarii

apelor în perioada realizării lucrărilor se recomandă recomandam urmatoarele masuri:

o Se va evita amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in albiile si

pe malurile cursurilor de apa.

o Colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite si ulterior vor fi

predate unitatilor specializate.

o Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in cursuri de

apa permanente sau nepermanente

AUGUST 201014


o Se va evita deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau

subterane

o Se vor respecta normele de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa

subterana sau de suprafata

o Sapaturile pentru fundatia lucrarilor se vor executa tinand seama ca materialul

rezultat sa fie evacuat de la inceput in zone special amenajate;

4.2. AERUL— COMPONENTĂ/FACTOR DE MEDIU

4.2.1. Date generale privind condiţiile de climă

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul obiectivului analizat este amplasat în culoarul

depresionar al râului Mureș, respectiv în lunca acestuia.

Din punct de vedere geologic zona aparține părții centrale a unității structurale Depresiunea

Transilvaniei, având fundamentul alcătuit din șisturi cristaline și formațiuni sedimentare până la

cretacicul superior. Depozitele de sedimentare sunt reprezentate de următoarele formațiuni:

triasic – cu calcare marmorene calcarenite, calcare dolomitice

jurasic superior și probabil cretacic – cu calcare

Pe acest fundament repauzează învelișul sedimentar al depresiunii propriuzise reprezentat de

depozite paleogene de facies continental – lacustru și depozite neogene de facies normal și

salmastru.

Depozitele cuaternare sunt formate din argile galbene-cafenii și nisipuri cu pietrișuri, acestea din

urmă alcătuind o terasă mai înaltă a râului Mureș.

Terenul pe care va fi amplasat obiectivul se încadrează în categoria teren intravilan subteran şi este

situat într-o zonă neinundabilă.

Varietatea mare a tipurilor de sol se explică prin extinderea unui substrat foarte eterogen din punct

de vedere litologic şi structural, prin diversitatea reliefului şi printr-o accentuată transformare în timp

istoric a învelişului vegetal.

Rezerva de apă a judeţului Mureş este reprezentată prin reţeaua de râuri care străbate teritoriul, prin

lacurile localizate în acest spaţiu geografic şi prin apele freatice şi de adâncime cantonate în

depozitele moi ale terenurilor sedimentare neogene.

Panonianul reprezintă o largă dezvoltare în zonă şi este reprezentat prin argile mânioase de

culoare cenuşie-vânătă cu grosime mare de sute de metrii, învelişul sedimentar al

depresiunii este reprezentat prin:

• eocen - cu argile roşii sau cenuşii, asemănătoare argilelor vărgate continentale din

nord - vestul bazinului;

•helveţian - cu argile mânioase roşii cu intercalaţii de pietriş mărunt, conglomerate

cenuşii cu elemente de cuarţite albe şi roşii, slab calcaroase, cu intercalaţii de gresii

AUGUST 201015


silicioase negricioase precum şi nisipuri grezoase, slab mânioase cenuşii cu cuiburi de

pirită;

•badenian - cu grosimi de 600 - 1.000 m, cuprinde un nivel subţire de conglomerate

în bază, urmate de marne cenuşii, marne tufacee şi de tuf de Dej. In continuare sc

întâlnesc argile şi marne cu gipsuri şi sare, apoi argile şi argile mânioase cu

intercalaţii de nisipuri, iar Ia partea superioară, argile mânioase cu lentile de gips şi

intercalaţii de nisipuri şi tufuri;

•buglovian - cuprinde formaţiunile dintre ultimele nivele cu microfaună badeniană şi

orizontul tufului de Ghiriş, fiind constituit dintr-o alternanţă de bancuri de marne,

argile mânioase şi nisipuri, între care se intercalează strate subţiri de tufuri, în

general de importanţă locală, dar şi tuful de Hădăreni, un important orizont reper.

•sarmaţianul, este constituit din formaţiunile cuprinse între orizontul tufului de Ghiriş

(în bază) şi cel al tulului de Bazna (la partea superioară). Litologia sa este foarte

monotonă, cuprinzând pachete groase de argile marnoase cu intercalaţii de nisipuri.

Local, se întâlnesc nivele de tufuri (tuful de Sărmăşel, de Mociu, de Balda, de Râciu,

de Bozediu etc.);

•panonianul se dispune transgresiv şi discordant peste depozitele sarmaţiene,

cuprinzând formaţiunile situate deasupra tufului de Bazna. Acestea sunt constituite în

bază de argile, urmate de un orizont nisipos cu intercalaţii de argile marnoase;

•cuaternarul este reprezentat prin formaţiuni pleistocene şi holocene, cuprinzând

depozite fluviale (terase, lunci), pietrişuri şi nisipuri, respectiv aluviunile recente,

întâlnite de-a lungul tuturor văilor mai importante.

Potenţialul seismic al zonei este zona „E” conform hărţii de zonare seismică.

Circulaţia aerului se caracterizează prin circulaţia mai frecventă a aerului temperat-continental.

Temperatura medie multianuală este în jur de 10 grade Celsius, cu valori medii în iulie (în jur de 20

grade Celsius). Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de circa 95. Vitezele medii anuale ale

vîntului variază între 2,3 şi 4,3 m/s.

4.2.2. Surse de poluare ale aerului

a) Surse de poluanţi in timpul lucrărilor de construcție a parcării

• Sursele de poluare ale atmosferei sunt constituite din surse fixe, situate pe platformele

industriale ale municipiului reşedinţă de judeţ şi nu numai, precum şi din surse mobile,

respectiv autovehiculele înscrise în circulaţia rutieră.

• Sursele majore ale poluării de impact sunt:

• sursele fixe industriale: industria chimică, industria prelucrării lemnului, materialelor de

construcţii, energetică şi termoficare, stocarea şi distribuţia carburanţilor, utilizarea solvenţilor;

depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate.

• surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN 13 (E60) şi DN 15;

AUGUST 201016


• Pentru Târgu Mureş, NH3 este un poluant specific, episodic înregistrându-se în perioadele cu

calm atmosferic sau ceaţă depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile. Pe parcursul ultimilor

ani au fost prelevate probe de aer în situaţiile în care a existat un potenţial de poluare datorită

situaţiei meteorologice nefavorabile.

• În ceea ce priveşte poluarea cu metale grele nu s-a înregistrat nici o depăşire a concentraţiilor

maxime admisibile.

• Ca sursă de poluare S.C. AZOMUREŞ S.A. are emisii de amoniac, oxizi de azot şi pulberi,

depăşirea concentraţiilor maxime admisibile fiind de 0,5% în punctul de monitorizare cartier

Mureşeni şi respectiv 1,5% în localitatea Cristeşti.

Lucrarile de constructie care implica operatii precum: lucrari de excavare, lucrari de umplere,

manevrarea materialelor de constructie, executarea lucrarilor de arta, toate acestea reprezentand

surse de emisii de praf in atmosfera. Aceste operaţii sunt aferente manevrării pământului şi

materialelor balastoase, precum şi perturbării suprafeţelor terasamentelor. Principalele faze de

activitate care se constituie în surse de emisie a prefului în atmosferă sunt:

o Săpăturile, excavaţiile;

o Umpluturile;

o Realizarea sistemului rutier, respectiv punerea în operă a balastului

Utilajele si echipamentele prin functionarea lor in zona fronturilor de lucru. Poluarea specifica

activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupa consumul de carburanti care genereaza

poluanti precum: NOx, CO, COV, particule in suspensie si sedimentabile.

Utilajele sunt reprezentate de: buldozere, cilindre compactoare, autobasculante, tractoare cu

motocompresor, traficul rutier desfasurat atat in si dinspre organizarea de santier.

Combustibilul utilizat este motorina. Calculul debitelor masice de poluanti (emisii) s-a făcut cu

metodologia CORINAIR-IPPC. Determinarea emisiilor de noxe s-a făcut pe baza următoarelor

elemente:

o tipul autovehiculului - utilaje de constructii ;

o tipul carburantului - motorină;

o continutul in sulf al carburantului;

o parcursul total pe autovehicul;

o viteza medie de rulare - 5-10 km/h;

o fluxul zilnic probabil -

o distanţa maximă parcursă pe drum - 2 km/utilaj

AUGUST 201017


Ţinând seama de datele prezentate mai sus şi de factorii de emisie din metodologia CORINAIR au

rezultat următoarele debite maxime ale principalilor poluanţi care pot fi evacuaţi în atmosferă, în zona

amplasamentului viitorului parking subteran, pe perioada de execuție a obiectivului:

Tabel nr.7.

Nr.

Crt.

Denumire poluant

Valori admise

Mg/m3/zi

(STAS-1257/87)

Debite masice

Mg/m3/zi

1 CO 2,00 0,006

2 Solvenţi 2,00 0,0064

Evaluarea acestor emisii nu poate fi facuta in raport cu Ordinul 462/93 deoarece acesta nu

prevede norme specifice, ci prin determinarea impactului asupra calitatii atmosferei,

evaluat in raport cu STAS 12574/87. Valorile sunt sub pragul de alertă, deci sub acest

aspect, nu există un impact semnificativ.

b) Surse de poluanti in timpul exploatarii parcării subterane

Atmosfera reprezinta vectorul cel mai larg de propagare a poluarii, noxele evacuate in aceasta

afecteaza in mod direct si indirect atat factorul uman, cat si factorii de mediu la diferite distante.

Poluarea aerului este generata de traficul rutier si are drept consecinte disconfortul produs de gazele

de esapament, reducerea vizibilitatii, efectele negative asupra sanatatii umane si vegetatiei produse

de pulberi si gaze nocive, daunele asupra constructiilor datorate prafului si gazelor corozive,

precipitatii acide. Traficul rutier genereaza o serie de poluanti gazosi, cat si solizi (particule), precum:

monoxid de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi ai plumbului si hidrocarburi volatile. Sursele de

poluanti în timpul exploatarii parcării sunt surse mobile alcatuite din autoturisme. Metoda de calcul

care s-a folosit pentru determinarea emisiilor atmosferice este aceeaşi ca la punctul a).

Determinarea emisiilor de noxe s-a facut pe baza urmatoarelor elemente:

- tipul autovehiculului;

- tipul carburantului - motorină;

AUGUST 201018


- continutul în sulf al carburantului;

- parcursul total pe autovehicul;

- viteza medie de rulare: - 5-10 km/h;

- fluxul zilnic probabil – 500 autovehicule.

- distanta maxima parcursa în parcare - 0,5 km

Tinand seama de datele prezentate mai sus şi de factorii de emisie din metodologia CORINAIR au

rezultat urmatoarele debite maxime ale principalilor poluanti care pot fi evacuati in atmosfera in zona

parcării subterane. Tabel nr.8.

Nr.

Crt.

Denumire poluant

Valori admise

Mg/m3/zi

(STAS-1257/87)

Debite masice

Mg/m3/zi

1 CO 2,00 0,033

2 Solvenţi 2,00 0,041

Valorile rezultate sunt estimate a fi sub pragul de alertă, deci sub acest aspect, nu există un impact

semnificativ asupra componentelor mediului. Aceste estimări sunt supuse unui grad ridicat de

aproximare datorită stadiului la care se află proiectul(studiu de fezabilitate) stadiu în care nu sunt

cunoscute date tehnice despre proiect.

4.2.3. Prognoza poluării aerului

Pentru calculul concentratiilor de poluanti s-a folosit „Matricea de evaluare a impactului”. Datele de

intrare in model sunt posibilele emisii de noxe din arderea carburantilor auto (oxizii de carbon, oxizii

de suif, oxizii de azot, hidrocarburi, pulberi in suspensie).

Având in vedere cantitatile mici de gaze eliminate in atmosfera de sursele mobile, atat in timpul

executiei lucrărilor cat şi in timpul exploatarii parcării, fiind un trafic redus, se consideră ca acestea nu

constituie un pericol pentru populație.

AUGUST 201019


4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului produs asupra aerului

In vederea protectiei aerului in perioada de construcție in prezentul studiul de evaluare a impactului

asupra mediului au fost propuse urmatoarele masuri:

o Motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomanda sa fie oprite in timpul repausului.

o De asemenea pentru reducerea antrenarii particulelor de praf se recomanda circulatia

cu viteza redusă.

o Alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului pentru

vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule

fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate,

pe drumuri care vor fi umezite periodic.

o Evitarea concentrarii organizarii de santier pe mai multe amplasamente si echiparea cu

dotari moderne conduce la reducerea emisiilor in aer.

o Utilizarea de mijloace de constructie performante si realizarea de inspectii tehnice

periodice a mijloacelor de constructie

o Utilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea

procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini

mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de

persoane sau marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule

poluante provenite de la acestea, in scopul protectie atmosferei.

o Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport doar pe amplasamentul special

amenajat din organizarea de santier sau la stațiile de alimentare cu carburanți.

o Udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor si a

balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.

o Realizarea inspectiilor tehnice periodice a autovehiculelor.

AUGUST 201020


4.3 . SOLUL ŞI SUBSOLUL — COMPONENTĂ A MEDIULUI

4.3.1. Pedologia zonei

Nu a fost realizat un studiu pedologic al zonei centrale a municipiului Tg. Mureș.

Opinia evaluatorului de mediu este că un studiu pedologic nu ar avea sens, aceste zone nefiind

utilzate pentru agricultură.

4.3.2. Geologia zonei

Nu a fost pus la dispoziția evaluatorului Studiul geologic al amplasametului.

4.3.3. Surse de poluare a solului şi subsolului

Sursele de poluare specifice lucrărilor de construire a parcării subterane sunt diverse. Construirea

unui astfel de obiectiv necesită transportul şi punerea în operă a unor volume importante de materii

prime şi materiale şi amenajarea pentru circulaţie a platformei. În perioada de construire a parcării

subterane sursele de poluare a solului sunt reprezentate prin:

− O primă sursă de poluare a solului este reprezentata de circulatia utilajelor grele si mijloacelor

de transport dinspre si in zona execuţiei, organizarile de santier. Rezulta poluanti atat de la

arderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionarea utilajelor in fronturile

de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti care prin intermediul mediilor de dispersie, in

special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului ;

− Defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje, accidente pot

genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune in sol;

− Deseurile rezultate atat in procesele tehnologice de construcție, cat si deseurile menajare prin

depunerea pe suprafata solului pot conduce la contaminarea acestuia;

− Apele pluviale care spala platforma organizarii de santier şi a drumului, apele menajere sau

tehnologice uzate daca nu sunt colectate si epurate corespunzator se pot infiltra in sol,

conducand la incarcarea cu poluanti a acestuia;

− Scurgeri de ape încărcate cu lianţi, lapte de ciment şi suspensii de la locaţiile de punere în

operă a acestora;

− Accidentele in care sunt implicate autovehicule care operează în perioada lucrărilor, in cazul

neinterventiei in scopul inlaturarii poluantilor pot conduce la contaminarea solului.

După punerea în exploatare a parcării subterane sursele de poluare a solului şi subsolului sunt

reprezentate prin:

AUGUST 201021


− Scurgeri necontrolate de hidrocarburi, în timpul parcării autoturismelor;

− Reziduuri din combustibil nears;

− Reziduuri provenite din uzura pneurilor;

− Reziduuri gazoase provenite din arderea combustibililor. Principalii poluanţi rezultaţi în acest

mod sunt hidrocarburile, plumbul şi emisiile de CO, CO2, NOx, SO2.

4.3.4 Măsuri de diminuarea a impactului produs asupra solului şi subsolului

In vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada de execuţie

respectarea mai multor masuri, si anume:

o Evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru organizarile de santier, gropi

de imprumut, bazelor de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente si

materiale de constructii;

o În perioada de executie se va evita degradarea solului pe suprafeţe mai mari decât

cele necesare, prin utilizarea unor tehnologii corespunzătoare şi prin urmărirea strictă a

disciplinei de lucru.

o Deasemenea, pămăntul rezultat din săpătură va fi folosit la umpluturi utile, stratul

vegetal decapat de pe suprafaţa ocupată să fie folosit pe cât posibil la inierbarea unor

zone ce necesită astfel de lucrări. Se vor compensa pierderile de vegetaţie prin

replantări.

o Se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de

stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si

mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora

o Depozitare provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse

o Refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin

lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje in scopul redarii in

circuit la categoria de folosinta detinuta initial. In cazul taierilor de arbori se vor

replanta arbori conform prevederilor legislatiei in vigoare.

o Colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si evacuarea

in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre serviciile de

salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr. 16/2001

privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr.

456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea OUG

nr.78/2000.

AUGUST 201022


4.4. BIODIVERSITATEA

4.4.1. Caracteristicile generale

Amplasamentul propus este intravilan(zona centrală a municipiului Tg. Mureș-subteran).

4.4.2. Fondul forestier

Fondul forestier nu este afectat de acesată investiție, zona centrală a municipiului nefiind zonă

forestieră.

1/ alpină

2/ continentală

3/ panonică

4/ stepică

5/ pontică

6/ obiectiv proiect

Harta

zonelor/regiunilor

biogeografice

naţionale din

România

4.4.3. Reţeaua ariilor naturale protejate

În raport cu reţeaua ariilor naturale protejate, aria de analiză nu face parte, conform Ordinului

M.M.D.D. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a

reţelei ecologice NATURA 2000 în România, din rețeaua Natura 2000.

4.4.4. Descrierea siturilor NATURA 2000 potenţial afectate de proiect

Nu vor fi situri NATURA 2000 afectate de proiect.

AUGUST 201023


4.5. PEISAJUL

4.5.1. Caracterisricile peisajului.

Peisajul în zona de amplasare a viitorului PARKING subteran este constutuit din clădirile, caile rutiere

și parcul din Piața Trandafirilor. Acest peisaj nu va fi modificat prin ampasarea în subteran a unei

parcări auto.

4.5.2. Impactul prognozat asupra peisajului

Nu se va modifica peisajul existent.

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului peisagistic

Nu va exista un impact peisagistic semnificativ.

4.6. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.6.1. Impactul prognozat

Populatia din zona Piata Trandafirilor și activitatea economică vor fi afectate in mica masura pe

perioada de executie a proiectului, prin emisiile de noxe si zgomot rezultate de la activitatile

desfasurate in organizarile de santier. Va creşte nivelul de dezvoltare economica prin crearea de noi

locuri de munca atat in perioada de executie a lucrărilor de construire, cat si in perioada de

exploatare a parcării;

4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului socio – economic

Din punct de vedere social-economic nu exista un impact negativ asupra mediului. Se recomandă

totuşi asigurarea unor măsuri :

o optimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport a materialelor,

astfel incat sa fie evitate blocajele si accidentele de circulatie,

o utilizarea de mijloace tehnologice si utilaje de transport silentioase

o asigurarea etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililor pentru utilaje

si mijloace de transport

o asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare.

De asemenea construirea parcării subterane nu generează un impact potential asupra conditiilor

etnice şi culturale şi asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

AUGUST 201024


4.7. EVALUAREA IMPACTULUI PE FACTORI ŞI COMPONENTE DE MEDIU

Avand in vedere cele prezentate in capitolele anterioare pentru a ilustra mai elocvent impactul

construirii obiectivului de investiție în faza de Studiu de fezabilitate ”PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA

TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ” asupra mediului, am adoptat o metoda de evaluare prin

Matricea alaturata, matrice de atribute şi domenii de aparitie a impacturilor:

Tabel nr.13. Matricea de evaluare a impactului

NR.

CRT.

FACTOR DE

MEDIU

IMPACT

NEGATIV NET

IMPACT POZITIV

NET

COMPONENTA DE

MEDIU

1 Difuzie =

2 Pulberi în

suspensie

X

3 Oxizi de sulf X

4 Hidrocarburi X

5 Oxizi de Azot X

6 Oxizi de carbon X

7 Substanţe toxice =

8 Oxidanţi =

9 Miros =

Aer

AUGUST 201025


10 Siguranţa

acviferului

=

11 Variaţii de debit =

12 Produse petroliere

=13 Radioactivitate

=14 Suspensii =

15 Poluare termică =

16 Modificări ale PH-

lui

=

17 CBO5 =

18 Oxigen dizolvat =

19 Reziduu fix =

20Nutrienţi (Azot,

Fosfor)=

21 Compuşi toxici =

Apă

22Biodiversitatea

acvatică=

23 Specii de păsări =

24 Habitate =

25 Faună - Mamifere =

26Faună -

nevertebrate=

Ecologie

AUGUST 201026


28 Recolta agricolă =

29 Eroziune

30 Riscuri naturale

31 Utilizare iniţială X

Sol

32 Efecte psihologice =

33Efecte asupra

comunicării=

Zgomot

34Efecte asupra

obiectivelor socio-

economice

= +

35 Modul de viaţă = Va spori confortul

populatiei

36Reţeaua de

Comunicaţii

=

Social

37Venitul sectorului

public+

38Consumul pe

locuitorNu e cazul

Economic

x Impact neglijabil o Impact mediu

+ Impact important = Nu este cazul

AUGUST 201027


5. MONITORIZAREA

Monitorizarea executiei lucrarilor din punct de vedere al protectiei mediului trebuie sa cuprinda

avizarea tehnologiilor si amplasamentelor pentru organizarile de santier. Monitorizarea principalilor

indicatori se va efectua în faza de execuţie a lucrărilor de construirea a parcării subterane.

În faza de exploatare vor fi monitorizaţi indicatorii privind prevenirea apariției unor riscuri cum ar fi

riscul de incendiu sau riscul scurgerilor accidentale de carburant.

In timpul construcției parcării beneficiarul va desemna personal pentru a monitoriza zilnic activitatea

constructorului ca aceasta sa nu afecteze factorii de mediu.

Pe timpul exploatarii parcării subterane, dat fiind numarul şi nivelul foarte redus al factorilor poluanti,

nu se justifica dotari pentru masurarea şi înregistrarea continua a nivelelor efective de poluare.

5.1. PLAN DE MONITORIZARE

Planul de monitorizare in perioada de executie poate fi prezentat sintetic in modul urmator (Tabelul

nr.8) :

AUGUST 201028

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului privind proiectul „PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ”

Tabel nr. 8. Plan de monitorizare

Faza ParametruPunct de

prelavare

Tipul

echipamentului de

monitorizare

Frecventa

mesurătorilor

De ce urmează

să fie monitorizat

parametrul?

Responsabllitate

Exec. Expl.

Construcţie Starea lucrărilorZona subterana de

construcție

Masurarea nivelului

calităţii lucrărilorZilnic

Pentru a asigura

calitatea lucrărilor

(prevenirea

pagubelor)

Constructorul

Primaria

Tg.

Mures

Emisii în atm. Zona de lucruAparatura specifica Saptamanal

Prevenirea poluarii aeruluiConstructor

Primaria Tg.

Ms

Perturbarea vieţii

sălbaticeNu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul - -

Degradarea

habitatelorNu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul - -

ZgomotAmplasamentul

lucrărilorAcustic Zilnic Concordanta cu OM

1957(98/1988)

ConstructorulPrimaria Tg.

Mureș

AUGUST 201029


PrafAmplasamentul

lucrărilorVizual/Analiza conform

RS12574/1982

ZilnicConcordanta cu OM

1957/96/1988

Constructorul

Primaria

Tg.

Mures

TerasamenteAmplasamentul

lucrărilorMăsurarea volumului

Zilnic Pentru prevenirea

degradării soluluiConstructorul

Nu e

cazul

DeşeuriOriunde este

observată prezenţaVolum deşeuri Săptămânal

Pentru prevenirea poluării

soluluiConstructorul

Primaria

Tg. Ms

Calitatea solului/

hidrocarburi

Oriunde este

observată o scurgereConcordanta cu

RS 7587/1996

Oricând este

observată o scurgere

Conform Legii apelor nr.

107/1996 şi HG 118/2002Constructorul

Primaria

Tg. Ms

AUGUST 201030


6. SITUAŢII DE RISC.

Situatiile de risc au fost diminuate prin alegerea amplasamentului subteran şi a solutiei constructive.

Va exista un risc la incendiu pentru perioada de exploatare a parcarii subterane, risc ce va fi analizat

si prevenit dupa ce va fi terminat proiectul de execuție a obiectivului analizat. Se va întocmi conform

prevederilor legale un studiu de risc la incendiu, daca va fi solicitat de instituția abilitată.

Un al factor de risc îl constituie accidentele potenţiale în faza de execuţie, fiind generate de

indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regurilor şi normativelor de protecţia

muncii şi/sau neutilizarea echipamentelor de protecţie.

Acest risc va fi diminuat prin pregatirea periodică a personalului angajat cu privire la regulile de

protecție a muncii. Se va urmari ca întregul personal sa poarte echipamnet de protecție.

În activitatea desfăşurată pe amplasament în perioada de construcţie, trebuiesc respectate

prevederile următoarelor acte normative:

- Legea protecţiei muncii

- Norme generale de protecţia muncii

- Norme departamentale de protecţia muncii.

Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor parcării vor fi executate

respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentrui fiecare categorie de

echipamente. Pregătirea şi instruirea personalului se va face conform NGPM care conţin prevederi

pentru cele trei faze obligatorii şi anume: instructaj introductiv general, instructaj la locul de muncă,

instructaj periodic. Nu am identificat situaţii de risc în analiza funcționării parcării şi nici în literatura

de specialitate consultată, raportată la mărimea capacităţii de parcare a obiectivului evaluat.

7. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu s-au înregistrat dificultati majore (tehnice sau practice) in timpul evaluarii impactului asupra

mediului. În faza de Studiu de fezabilitate nu sunt suficiente date tehnice despre proiect pentru a

putea analiza pe larg impactul potențial asupra factorilor de mediu. Din cele constatate de evaluator

cu ocazia realizării de Studuii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiective similare,

efectele unor astfel de obiective asupra mediului sunt preponderent pozitive.

AUGUST 201031


8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

8.1. Descrierea proiectului

Prezentul studiu de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pentru a identifica,

cuantifica impactul asupra mediului ca urmare a realizarii obiectivului „PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA

TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ”, precum si de a recomanda masurile necesare de prevenire,

reducere si eliminare a impactului negativ asupra mediului.

Construcția acestui obiectiv este necesară pentru decongestionarea circulației rutiere în zona

centrală din municipiul Tg. Mureș și marirea numarului de locuri de parcare. Caracteristicile

principale ale investiţiei constau din:

a) delimitarea perimetrului investiției

b) sapaturi

c) lucrari de construire a casetei subterane

d) executia sistemului rutier de acces precum si a celui pietonal

e) lucrari accesorii

f) lucrari de artă

Durata de realizare a lucrării nu este stabiltă în această fază a proiectului.

8.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Intocmirea studiului de evaluare a impactului asupra mediului a avut la baza o serie de Directive

Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative privind protectia

mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluarii

impactului asupra mediului (EIM), si anume:

• Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si

private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si

Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri

si programe in legatura cu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005

privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile

AUGUST 201032


ulterioare, prin H.G. nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului si pentru anumite proiecte publice si private.

• Ord. nr.135/2010 pentru aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice sau private.

• Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului

• Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusa partial prin Legea apelor nr.

107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare

• Directiva cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC amendata de Directiva nr.91/156/EEC

transpusa prin OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr.426/2001 privind regimul deseurilor,

cu modificarile si completarile ulterioare

• Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia romaneasca

prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

• HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

• HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante

periculoase

• HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile si

completarile ulterioare

• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare

• Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului, transpusa prin OUG

nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile ulterioare

• Ord. nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Ord. nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si

metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in

suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in

aerul inconjurator, cu modificarile si completarile ulterioare

• HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor

destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru

transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor

gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei

AUGUST 201033


• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental transpusa

prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, cu modificarile

si completarile ulterioare

• Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea

hartilor strategice de zgomot

Pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost de asemenea, utilizate

o serie de standarde si stas-uri, precum:

• STAS 10144/1-80 – Tipuri de strada

• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.

Pentru intocmirea studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost realizate estimari

conform studiilor de specialitate din domeniul protectiei mediului, precum:

• Metodologia AP-42 – European Environmental Agency

• Web site The Role of the Highways Agency in Local Air Quality Management, November

2003, England Highways Agency, www.highways.gov.uk/roads/projects/misc/airqual/

• Guide du Bruit des Transports Terrestres – Previsions des niveaux sonores,CETUR, 1980

• SETRA – „Protection des eaux contre la pollution d’origine routiere”

8.3. Impactul prognozat asupra mediului

În perioada de construcţie, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prin următoarele

activităţi:

• Activitatea utilajelor de construcţie

• Activitatea mijloacelor de transport

• Activitatea desfasurata in vederea realizarii lucrarilor de construcție a parcării

• Activitatea desfasurata in vederea realizarii de racorduri la strazile existente

În perioada de operare, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prin următoarele activităţi:

• Traficul rutier spre si dinspre parcare

• Parcajele subterane prin circulația auto în subteran

• Lucrarile de intretinere a parcarii

• Accidentele rutiere în parcare

AUGUST 201034


In vederea realizarii obiectivului ”PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ”

au fost analizate 3 alternative. Analizand cele 3 alternative a fost aleasa alternativa optima din punct

de vedere al protectiei mediului, ariilor protejate, utilizarii terenurilor, functional, economic si social.

Impactul negativ

In de construcție a parcării impactul obiectivului poate fi reprezentat de urmatoarele efecte:

• Modificari structurale ale solului, datorita executiei de excavatii .

• Scurgeri de carburanti accidentale.

• Emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de esapament de la motoarele

mijloacelor de transport si utilajelor.

In perioada de operare a parcării subterane, impactul obiectivului poate fi reprezentat de

urmatoarele efecte:

• Cresterea noxelor si nivelului de zgomot in zona parcării.

Impactul pozitiv

PARCAJ SUBTERAN ÎN PIAȚA TRANDAFIRILOR DIN TÂRGU MUREȘ va avea un impact pozitiv asupra

dezvoltarii economice a zonei, prin dezvoltarea unor activitati, precum:

• Cresterea numarului de turisti care vizitează municipiul

• Facilitarea accesului în zona centrală a Serviciiilor de intervenție în cazul producerii unor

accidente, calamnităţi naturale, incendii.

• Facilitarea activităţilor de turism de vizitare în cadrul zonei centrale a municipiului.

8.4. Descrierea zonei în care se resimte impactul

Zonele în care se resimte impactul sînt cele in care evolueaza dispersia poluanţilor în perioada de

construire a parcarii, precum si in exploatare.

In perioada de construire, zonele in care se manifesta impactul asupra mediului sunt cele in care isi

desfasoare activitatile organizarile de santier, fronturile de lucru, zonele de intretinere a utilajelor,

zonele de alimentare cu carburanti, la care se adauga zone precum drumurile de acces si culoarele

de transport.

În perioada de operare, datorită dispersiei poluanţilor proveniţi din traficul rutier in arealul analizat,

se estimeaza ca zona in care se va resimti impactul va fi pe o distanta de aprximativ 50m de o parte

si de alta a drumului.

AUGUST 201035


8.5. Măsurile de diminuare ale impactului pe componente de mediu

Aer

o In vederea atenuării zgomotelor şi vibraţiilor provenite de la utilajele de construcţii

şi transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a

zgomotului (amortizoare de zgomot performante, profil al benzii de rulare cu nivel

redus de zgomot), deci folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase

o Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie a

lucrărilor, utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de

atestare tehnica.

o Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport,

utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a

acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.

o Motoarele utilajelor şi autovehiculelor se recomanda sa fie oprite in timpul

repausului.

o Pentru reducerea antrenarii particulelor de praf se recomanda circulatia cu viteza

redusă.

o Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in perioada de

executie a lucrărilor de construcție, se recomanda ca programul de lucru sa nu se

desfasure in timpul noptii, ci doar in perioada de zi intre orele 07.00 – 21.00.

Apă

o Colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite si ulterior vor fi

predate unitatilor specializate.

o Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in cursuri

de apa permanente sau nepermanente

o Se va evita deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata

sau subterane

o Se vor respecta normele de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa

subterana sau de suprafata

o Sapaturile pentru fundatia lucrarilor se vor executa tinand seama ca materialul

rezultat sa fie evacuat de la inceput in zone special amenajate;

AUGUST 201036


Sol/subsol

o În perioada de executie a lucrărilor se va evita degradarea solului pe suprafeţe mai

mari decât cele necesare, prin utilizarea unor tehnologii corespunzătoare şi prin

urmărirea strictă a disciplinei de lucru.

o Deasemenea, pămăntul rezultat din săpătură va fi folosit la umpluturi utile, stratul

vegetal decapat de pe suprafaţa ocupată să fie folosit pe cât posibil la inierbarea unor

zone ce necesită astfel de lucrări. Se vor compensa pierderile de vegetaţie prin

replantări daca se vor impune pierderi de vegetație.

o Se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilor de

stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili a utilajelor si

mijloacelor de transport sau datorita functionarii necorespunzatoare a acestora

o Depozitare provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete cat mai reduse

o In cazul taierilor de arbori se vor replanta arbori conform prevederilor legislatiei in

vigoare.

o Colectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor si

evacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catre

serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr.

16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea

nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobarea

OUG nr.78/2000.

Biodiversitate

o Nu va exista un imact negativ.

Peisaj

o Nu va fi modificat ca urmare a construirii acestei parcări subterane.

Mediul social şi economic

o se vor crea noi locuri de muncă pentru personalul de întreținere a parcării;

o va creste nivelul încasărilor de bani la bugetul local prin marirea numarului de locuri de

parcare;

o se va fluidiza circulația în zona centrală a municipiului Târgu Mures;

AUGUST 201037


9. BIBLIOGRAFIE

• MAPPM, Mihai lacobescu, Adriana Brehoiu: "Ghid Metodologic pentru elaborarea studiilor de

impact asupra mediului, pentru lucrari de retentie", Centrul European de Competenta

Profesionala Tehnica, Bucuresti, 1995;

10. DOCUMENTE ANEXATE

o Planurile amplasametului propus cu cele trei variante.

Ing. Brăiescu Gheorghe

ATESTATE: MMDD R-EIM 04-60/2008 şi R-BM 03-58/2008

AUGUST 201038

studiul de evaluare a impactului asupra mediului privind ...apmms-old.anpm.ro/files/apm...

Documents