www.escoaladevalori.ro

Bani de buzunar 2.0

Ieși pe plus!

RAPORT DE EVALUARE2014

2

PARTENERI ÎN INOVAȚIE

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză, care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice.

ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienți, angajați, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt așteptările și nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România și-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcții: Educație financiară si antreprenoriat, Educație pentru copiii din grupurile dezavantajate și Dezvoltare urbană.

Școala de Valori este o organizație non-guvernamentală modernă, non-profit, a cărei viziune este transformarea României într-o societate care generează încredere, echilibru şi curaj.

Pătrundem dincolo de barierele educației tradiționale și de a oferi adolescenților experiențe de formare a caracterului prin ateliere de valori, sesiuni de coaching, workshop-uri de dezvoltare personală, tabere, programe cu modele și expunere internațională.

Țelul nostru e ca adolescenții români să aibă încredere în forțele proprii, șă aibă o personalitate puternică și să privească alegerile pe care le au de făcut în viață cu sinceritate și curaj.

Primul proiect din România, implementat folosind metodologia ”blended learning”.

Bani de buzunar 2.0

Ieși pe plus!

3

1. Sumar executiv - 5 2. Structura proiectului - 8 3. Cercetare obiceiuri de consum şi economisire - 11 4. Impactul proiectului - 14 5. Testimoniale - 176. Statistici platformă - 20

Cuprins

4

CONTEXT

România se află la coada clasamentului atunci când vine vorba despre noțiunile de educație financiară stăpânite de populație1. Pentru a combate această problemă, Școala de Valori a făcut echipă cu ING Bank România pentru a implementa un proiect de educație financiară destinat adolescenților, și anume Bani de buzunar 2.0.

Bani de buzunar 2.0 este primul proiect din România, dedicat adolescenţilor, bazat pe metodologia „blended learning”, un sistem educaţional inovator, ce îmbină învăţarea online cu workshop-urile faţă în faţă. Astfel, informaţiile sunt mai uşor de asimilat, fiind adaptate mediului digitalizat actual, dar în acelaşi timp păstrează şi avantajele interacţiunii directe.

DORIANA GUȘIȚĂManager Proiect

1 Conform unor studii precum ”Financial Literacy and Household Savings in Romania”; Elisabeth Beckmann; 2013; http://scholarcommons.usf.edu/cgi/viewcontent. cgi?article=1139&context=numeracy

5

SUMAR EXECUTIV

Prima ediţie Bani de buzunar 2.0 a avut loc la finalul anului 2014, în cinci oraşe din ţară: Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Braşov şi Cluj-Napoca. Timp de 9 săptămâni, cei peste 460 de participanţi au avut parte de o călătorie inedită prin lumea finanţelor, ghidaţi de o echipă simpatică de facilitatori. După workshop-urile de deschidere din fiecare oraş, activitatea s-a mutat pe platforma online www.escoaladevalori.ro, care oferă acces la o serie de resurse interactive. Atelierele online sunt de două tipuri:

• sesiuni live cu 6-7 participanţi, susţinute de câte un facilitator din echipa noastră

• scurte filmuleţe informative despre managementul banilor de buzunar

Pentru ca aventura să fie şi mai palpitantă, tinerii au luat parte la o competiţie strânsă, pe grupe, la finalul căreia s-a desemnat câte o echipă câştigătoare în fiecare oraş. Premianţii au fost răsplătiţi cu portofele colorate şi un buget de început, pe care să-l înmulţească prin metodele creative descoperite în cadrul proiectului.

Descrierea proiectului

6

Obiectivele proiectului

• 500 de aplicanţi (clasele IX-XII) din cele 5 oraşe: aplicarea s-a făcut online pe platformă sau prin formular fizic în timpul promovării;

• 300 de elevi participanţi din 5 oraşe;

• livrarea a 2 ateliere faţă în faţă la deschidere în fiecare oraş şi 4 online;

• pe parcursul celor 4 sesiuni online, participanţii au avut de făcut 2 teme pentru care li s-au acordat premii.

Înscrierea și participarea la acest proiect a fost gratuită, viitorii ”elevi” având nevoie doar de un calculator/tabletă/smart-phone, internet, un microfon şi motivația de învăţa cum să cheltuie cu chibzuinţă resursele financiare pe care le deţin.

Profilul participanților

• Elevi din clasele IX-XII din top 5 licee teoretice din Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Braşov şi Cluj-Napoca;

• Dispuşi să înveţe mai mult decât ceea ce le oferă școala;

• Motivaţi să învăţe cum să cheltuie cu chibzuinţă resursele financiare pe care le deţin.

7

”Blended learning”

Un program de blended learning implementat cu succes presupune ca 30% din procesul de asimilare/învățare să aibă loc online și 70% să aibă loc în cadrul întâlnirilor față în față.

Acest model de învățare este relativ nou și folosit de un număr redus de profesioniști în educație, din întreaga lume. Procesul presupune o combinaţie echilibrată între învăţarea online şi cea faţă în faţă, implicând talent educaţional, timp şi resurse financiare.

Prima ediție a proiectului a avut loc în cinci mari orașe din România: București, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Brașov și Cluj-Napoca. Înscrierea și participarea la acest proiect a fost gratuită, viitorii ”elevi” având nevoie doar de un calculator/tabletă/smart-phone, internet, un microfon şi motivația de învăţa cum să cheltuie cu chibzuinţă resursele financiare pe care le deţin.

Rezultate• 468 de înscrişi pe site, din care 370 de elevi au participat la cursurile online;

• la deschideri şi închideri s-au ţinut 10 ateliere faţă în faţă în cele 5 oraşe: la care au participat peste 300 de adolescenţi;

• 12 formatori au fost implicaţi în proiect şi au ţinut în mediul online 114 sesiuni cu 58 de grupe având în medie câte 5-6 participanţi;

• 5 echipe câstigatoare, câte una din fiecare oraş, au primit portofele cu bani de buzunar în ele, suma totală a premiilor fiind de 2500 de euro.

Ancorarea cunoștințelor și abilităților dobândite în realitare: participanții își calculează costurile pe care le vor avea pentru stilul de viață dorit, când nu vor mai fi în întreținerea părinților.

Atelierul de închidere

decembrie, 2014

8

STRUCTURA PROIECTULUI

În fiecare dintre cele cinci orașe, adolescenții înscriși în proiect au avut ocazia să participe la 2 ateliere interactive – faţă în faţă, la deschiderea și închiderea proiectului.

Scopul atelierului de deschidere a fost familiarizarea cu noțiuni elementare de gestionare a banilor prin simulări și jocuri de rol. Tot în cadrul acestor ateliere s-au format echipe de 4-6 participanți.

Fiecare echipă a lucrat cu un facilitator al Școlii de Valori și sub îndrumarea acestuia a intrat în lumea Regatului Pendo, unde fiecare membru al echipei a jucat un rol în administrarea bugetului unui regat pe timp de un an.

Simularea de business ”Regatul Pendo”1 este un concept original al Școlii de Valori ce a fost special conceput pentru a îi trece pe adolescenți printr-un proces de învățare experiențială, punând în balanță deciziile de buget cu valorile personale. Prin joc, participanții au învățat despre natura cheltuielilor și despre cum pot proceda pentru a investi banii economisiţi.

În cadrul atelierelor de închidere, participanții au lucrat în echipă pentru a își stabili un plan de viitor bazat pe obiective SMART2, plan care îi va ajuta să fie cu un pas mai aproape de a își îndeplini visele atât în 2015 cât și pe viitor. De asemenea, fiecare echipă a avut ocazia împreună cu facilitatorul său, să calculeze individual și în echipă, costurile pentru viitorul pe care și-l doresc (ex: ce cheltuieli presupune urmarea studiilor universitare).

1 ”Pendo” înseamnă ”valoare” în limba latină2 S – Specific (Obiectivul setat să fie cât mai clar); M – Măsurabil (Obiectivul setat să fie ușor cuantificabil); A – Ambițios (Obiectivul setat să fie o țintă motivantă); R – Realizabil (Obiectivul setat să fie realist); T – Timp (Timpul necesar pentru a atinge obiectivul setat)

Ateliere la clasă

9

Ateliere online

Echipele care s-au format în cadrul atelierelor față-în-față s-au mutat în mediul online, unde au participat la două tipuri de activități: filmulețe informative (cu conținut teoretic prezentat într-un mod dinamic) și sesiuni interactive în care participanții au lucrat cu formatorii cu care s-au cunoscut la atelierele de deschidere și au discutat pe marginea temelor din filmulețe.

Cursul online a fost alcătuit din 2 filme și 2 sesiuni pe temele: planul personal de cheltuieli și economii, respectiv managementul banilor în familie.

Pentru a accesa atelierele online, participanții s-au înregistrat pe platforma eșcoaladevalori.ro, unde adolescenții au putut interacționa atât unii cu alții, cât și cu facilitatorii lor.

Sesiunile online s-au desfășurat pe Skype sau Google Hangouts On Air, acestea din urmă fiind înregistrate automat și postate pe un canal de YouTube privat, la dispoziția adolescenților care nu au putut participa la sesiunea echipei lor. Înregistrările au fost vizionate de un specialist în cercetare socială - din Școala de Valori - pentru a analiza obiceiurile financiare ale adolescenților implicați în proiect.

În prima sesiune interactivă, facilitatorii au discutat diverse tehnici de a face economii în viața de zi cu zi. Adolescenții au fost ajutați să conștientizeze sursele de venituri și modul în care cheltuie aceste venituri - banii lor de buzunar. Împreună cu facilitatorul, aceștia au analizat modurile în care ar putea să-și limiteze cheltuielile și să-și maximizeze economiile.

În cea de-a doua sesiune interactivă, participanții au fost invitați să expună modul în care ar investi 100 de RON, cu scopul de a îi înmulți, pentru a-și ajuta bugetul familiei. În cadrul acestei sesiuni, adolescenții au fost încurajați să se gândească la talentele și abilitățile lor și să analizeze dacă aceste puncte forte individuale i-ar putea transforma în mici antreprenori.

După fiecare sesiune interactivă, participanții au primit câte un mini-proiect (o temă individuală) ce a constat în realizarea unor teme de educaţie financiară, pe subiectul sesiunilor online.

10

Participanții simulează administratea vistieriei unui regat din secolul al XVII-lea, exersându-și abilitățile de management financiar. În același timp lucrează în echipa nou-formată pentru prima oară, urmând să lucreze online în același format îndrumați de același trainer.

Atelierul de deschidere

octombrie, 2014

După ce au vizionat filmulețele teoretice despre managementul banilor de buzunar, participanții s-au întâlnit online. Am folosit Hangout on Air ce permite înregistrarea transmisiunii, iar pentru marea majoritate a elevilor a fost prima dată când au folosit această tehnologie.

Sesiune online

octombrie, 2014

11

Scopul cercetării a constat în aflarea obiceiurilor de economisire şi consum ale participanţilor la proiectul Bani de Buzunar 2.0. Datele au fost obţinute prin aplicarea unui chestionar în cadrul evenimentelor de închidere desfăşurate în fiecare dintre cele cinci oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Braşov) în perioada 5-14 decembrie 2014. Analiza s-a realizat utilizând datele obţinute din 174 de chestionare valide.

Conform graficelor, majoritatea adolescenţilor au fost din Bucureşti şi erau în clasa a XI-a în perioada participării la Bani de Buzunar 2.0.

CERCETARE OBICEIURI DE CONSUM ŞI ECONOMISIRE

În cazul celor mai mulţi dintre adolescenţi principala sursă de venit este constituită din banii pe care îi primesc de la părinţi, urmând apoi alocaţia oferită de stat. Situaţia se explică prin vârsta şi statutul pe care participanţii la proiect le au: toţi sunt minori şi încă elevi, doar 4% dintre aceştia având un loc de muncă. Alte surse de venit declarate de adolescenţi, dar care au o pondere mică, sunt pensia de urmaş/alimentară, bursa primită de la şcoală, bani primiţi cadou în diverse ocazii sau banii primiţi de la alte rude1.

1 În cazul acestei întrebări, adolescenţii au putut alege mai multe variante de răspuns, justificându-se astfel procentele de la fiecare categorie de răspuns care,

împreună, adunate, dau mai mult de 100%.

12

În ceea ce priveşte suma de bani de care adolescenţii dispun lunar, cea mai mare parte dintre ei primesc aproximativ 100-250 de lei, bani pe care îi cheltuie în special pe mâncare. Alte categorii de cheltuieli menţionate de participanţi sunt, în ordine, activităţile de recreaţie, diverse cumpărături, transportul, facturile şi plata chiriilor.

Majoritatea adolescenţilor (88%) ce au participat la proiectul Bani de Buzunar 2.0. obişnuiesc să economisească bani, 45% făcând acest lucru lunar. După cum se poate observa şi în graficul de mai jos, cei mai mulţi pun de-o parte sume cuprinse între 26 si 50 de lei în special pentru a-şi cumpăra haine şi accesorii sau a ieşi cu prietenii. 79% dintre participanţi au declarat că implicarea în proiectul Bani de buzunar 2.0. i-a determinat să înceapă să economisească bani pentru activităţi ulterioare.

13

14

IMPACTUL PROIECTULUI

Cel mai apreciat aspect al proiectului Bani de Buzunar 2.0.este modul inovativ de realizare a sesiunilor. O parte importantă a participanţilor a considerat ca fiind un avantaj faptul că majoritatea interacţiunilor s-au desfăşurat online, oferindu-le astfel oportunitatea de a învăţa şi a cunoaşte oameni noi direct de acasă. Prin intermediul unei comunicări deschise şi a unor traineri dedicaţi, adolescenţii au reuşit să acumuleze cunoştinţe noi din domeniul economic şi să înveţe cum să îşi gestioneze şi să îşi economisească mai eficient proprii bani. Alte aspecte apreciate în mod deosebit de către participanţi au fost temele şi jocurile, în special cele de la deschiderea şi închiderea proiectului1.

Cu toate că modul inovativ de desfăşurare a sesiunilor a fost foarte apreciat, adolescenţii şi-ar fi dorit un număr mai mare de întâlniri faţă în faţă, considerând că interacţiunea directă i-ar fi ajutat să înţeleagă mai bine informaţia transmisă. O altă parte a participanţilor şi-ar fi dorit o mai bună sincronizare a tuturor celor care au luat parte la sesiunile online (atât traineri, cât şi participanţi). Cea mai mare parte a nemulţumirilor s-au legat de conexiunea slabă la internet şi performanţa aplicaţiei Google Hangouts, aspecte ce au îngreunat semnificativ experienţa de învăţare.

În legătură directă cu aceste nemulţumiri sunt şi sugestiile de îmbunătăţire primite din partea adolescenţilor. Cei mai mulţi au propus schimbarea aplicaţiei online prin care să se ţină sesiunile şi implementarea unui număr mai mare de ateliere faţă în faţă. De asemenea, participanţii consideră că un număr mai mare de teme şi jocuri ar fi benefic pentru a face proiectul mai interactiv şi interesant.

În ceea ce priveşte schimbările de comportament survenite în urma participării la Bani de Buzunar 2.0., o mare parte dintre adolescenţi au declarat că fie au început să economisească bani în mod regulat, fie şi-au mărit sumele economisite, urmând un plan de economii prin intermediul căruia să îşi gestioneze mai eficient banii. De asemenea, proiectul i-a ajutat atât să conştientizeze importanţa stabilirii unor obiective financiare, cât şi să înceapă să îşi creioneze un plan pentru o viitoare afacere.1 În cazul acestei întrebări, adolescenţii au putut alege mai multe variante de răspuns, justificându-se astfel procentele de la fiecare categorie de răspuns care, împre-ună, adunate, dau mai mult de 100%.

Feedback-ul participanților

15

Bursa de studiu, reducerea cheltuielilor și un loc de muncă cu jumătate de normă, au făcut parte din obiectivele participanților pentru a se autosusține în timpul facultății.

Atelierul de închidere

decembrie, 2014

16

Studiu de caz - Bani de buzunar 2.0 în licee tehnologice

Echipa Şcolii de Valori a încercat să susţină sesiunile online din proiectul Bani de Buzunar 2.0. şi cu adolescenţi din licee tehnologice cu care desfășoară în prezent proiecte cu ateliere la clasă. Acest studiu de caz s-a realizat cu aproximativ 30 de elevi din oraşele Fieni şi Răcari situate în judeţul Dâmboviţa și 50 de elevi din Craiova, Dolj. Scopul acestui studiu de caz a fost de a vedea deschiderea și motivația adolescenților din licee tehnologice, mediul urban mic și mare, pentru învățarea combinată.

Concluziile acestui studiu se rezumă la următoarele aspecte:

• Cu acest tip de elevi învăţarea online este dificilă, pentru că nu percep valoarea adăugată a acestei metode de învățare, deși mulți dintre ei au acces la tehnologia necesară;

• S-au mobilizat mai greu pentru a participa la sesiunile online în comparaţie cu elevii din liceele teoretice, iar cei ce s-au mobilizat au fost motivați de faptul că își cunoșteau trainer-ul cu mult timp înainte din proiectul la clasă pe care lucrează împreună;

• S-au ținut sesiuni cu un număr mic. Cei care au participat la cele două sesiuni online de management al banilor de buzunar şi bugetul familiei, au reacţionat pozitiv la rezolvarea temelor în timpul sesiunilor, dar nu le-au trimis după încheierea proiectului.

Pe lângă temele deja abordate în cadrul proiectului, participanţii şi-ar dori sesiuni care să îi ajute să îşi dea seama ce vor să facă pe viitor atât din punct de vedere al parcursului educaţional, cât şi al viitoarei cariere. De asemenea, aceştia sunt de părere că o serie de ateliere care să pună accent pe educaţie antreprenorială ar completa foarte bine ideea generală a proiectului, în special dacă se ia în considerare faptul că o parte dintre adolescenţi au declarat că în urma participării la Bani de Buzunar, au început să îşi contureze propriile idei de afaceri. După cum se poate observa şi în graficul de mai jos, alte teme pe care adolescenţii ar dori să le regăsească în cadrul proiectului ar fi metode de gestionare eficientă a timpului, diferite subiecte legate de domeniile IT şi al dezvoltării personale, cât şi modalităţi de îmbunătăţire a abilităţilor de vorbire în public şi leadership.

17

TESTIMONIALECâteva din impresiile adolescenţilor participanţi:

Bani de buzunar 2.0. m-a facut să devin mai conştientă de valoarea banului şi, totodată, mai responsabilă. Aşadar, am început să acord o atenţie mai mare consumului veniturilor, să acţionez astfel încât să pot economisi şi înmulţi banii şi să nu-i mai cheltui pe lucruri inutile. Am mai învăţat că un efort mic, repetat, ne poate aduce satisfacţie. Punerea deoparte a unei sume oricat de mică, în mod repetat, ne poate aduce economii mari.

Iustina Rădulescu - participantă

Întotdeauna m-am confruntat cu probleme în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Dacă primeam bani de la părinţi azi, mâine nu mai erau. Nu ştiam cum de îi pot cheltui aşa de repede şi nici pe ce anume, sau dacă lucurile pe care mi le cumpăram chiar îmi trebuiau. Dupa Bani de buzunar 2.0 am reuşit să economisesc o sumă considerabilă şi am decis să investesc în calitate, nu în cantitate. În plus, m-am gândit cum să câştig nişte bani în plus, dând meditaţii copiilor mai mici.

Theodora Mazilu - participantă

După participarea la acest proiect, am încetat să arunc bani pe chestii inutile sau lucruri care nu mă ajută cu nimic şi am şi reuşit să economisesc datorită provocării date de trainerul echipei. Aplic în continuare principiile învăţate, pentru a economisi. Încerc să reduc la minim cheltuielile care nu sunt necesare şi să pun în fiecare lună o sumă deoparte, de care să nu mă ating decât dacă nu găsesc o altă soluţie.

Mircea Dan - participant

18

Toți adolescenții care au parcurs atât sesiunile online, atelierele la clasă și au efectuat și cele 2 mini-proiecte, au primit diplome. Echipele cele mai silitoare au primit și portofele cu bani de buzunar.

Atelierul de închidere

decembrie, 2014

19

Facilitatorii Şcolii de Valori au fost şi ei foarte entuziasmaţi să participe la acest proiect inedit:

Bani de buzunar 2.0. este un proiect care a revolutionat piata proiectelor de educatie non-formala din Romania, reusind sa educe tinerii si sa pastreze totodata confortul casei lor.

A fost un privilegiu sa iau parte la transformarea lor, din adolescentii dezinteresati de economii, in tinerii responsabili de venituri si cheltuieli. Povestile lor de viata m-au impresionat si m-au determinat sa privesc cu alti ochi nevoia educatiei financiare in randul adolescentilor din Romania. Imi doresc sa nu ne oprim aici si sa aducem acest proiect in casele si in familiile cat mai multor tineri.

Alexandra Pârlogea - trainer

Proiectul Bani de Buzunar 2.0 a fost, pentru mine, mult mai mult decât un simplu proiect de educație financiară. Am pornit la drum cu scopul de a le oferi participanților nu doar sfaturi despre cum să-ți economisești banii de buzunar. Am avut oportunitatea de a discuta despre planurile lor de viitor și despre ce pot face (concret) pentru a deveni o variantă mai buna a lor. Pornind de la niște noțiuni de bază de educație financiară, i-am încurajat să își manifeste curiozitatea și să-și pună întrebări despre modul în care funcționează lumea adulților. Am întâlnit oameni siguri pe ei cu care am putut discuta deschis. Cred că, până la finalul proiectului, eu am fost cel care a învățat cele mai multe lucruri noi de la ei.

Bogdan Hotea - trainer

Voi numi 3 aspecte pe care le-am apreciat ca fiind diferite și utile în experiența susținerii unui curs online cu adolescenți: am observat imediat cine are valențe de lider; lucrând cu un grup restrâns poți acorda mai multă atenție fiecarui participant; sesiunile online îți oferă oportunitatea unor întâlniri dese și de scurtă durată într-un mediu confortabil participanților

Florin Ofileanu - trainer

20

STATISTICI PLATFORMĂ

Statistici Google Analytics despre www.escoaladevalori.ro

În perioada 22 septembrie - 15 noiembrie 2014, platforma www.escoaladevalori.ro a fost accesată de 3783 de ori, din care 2171 accesând direct URL-ul site-ului, 738 căutând în google, 318 din newsletter-ul Școlii de Valori, aproximativ 400 de pe Facebook (PC sau mobil), 73 scanând codul QR de pe afiș și 43 de pe site-ul Școlii de Valori:

Din cele 3783 de accesări, ce însumează peste 20000 de vizualizări de pagini, mai mult de 1000 de sesiuni au avut o durată de 10 până la peste 30 de minute și au însumat aproximativ 12000 de vizualizări:

Majoritatea vizitatorilor au accesat website-ul folosind browser-ul chrome și PC-ul familiei, furnizorul de internet fiind RCS & RDS.

21

Din cei 1373 de utilizatori, peste 60% s-au reîntors pe site, accesând în medie 5 pagini:

Din punct de vedere geografic, 42% din accesări au fost din București, 23% din Pitești, 13% din Brașov:

”Users Flow” sau tiparul de navigare al vizitatorilor arată entuziasmul adolescenților pentru acest proiect. Platforma a fost accesată de aproximativ 3740 de ori din România, din care 1780 de vizitatori au accesat direct pagina de ”home”, aproximativ 900 au accesat direct pagina de profil / înregistrare, etc. Numărul accesărilor scade treptat, proporțional cu numărul interacțiunilor. De exemplu mai sunt 797 de sesiuni la interacțiunea a 6-a, iar la a 12-a mai sunt 220 de sesiuni.

22

Susținut de Ministerul Educației și Cercetării din România

PARTENERI ÎN INOVAȚIE