UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTERAT:

RAPORT DE EVALUARE LA SC BETA SRL

Coordonator:Masterand:

Oradea

CUPRINS

CAPITOLUL 1. DEFINIREA PROBLEMEI

1.1. Identificarea întreprinderii evaluate1.2. Scopul evaluării1.3. Definirea valorii estimate1.4. Data evaluării şi data raportului de evaluare1.5.Ipoteze şi condiţii limitative

CAPITOLUL II ANALIZA DIAGNOSTIC.2.1 Diagnosticul juridic

2.1.1. Dreptul comercial.2.1.2. Dreptul civil2.1.3. Dreptul fiscal..2.1.4. Dreptul muncii.2.1.5. Dreptul mediului.

2.2. Diagnosticul management resurse umane.2.2.1. Diagnosticul resurselor umane.2.2.2. Diagnosticul managementului.

2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic- operaţional2.4. Diagnosticul comercial2.5. Diagnosticul financiar.

CAPITOLUL III METODE DE EVALUARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE3.1. Metode de abordare pe bază de active

Metoda activului net contabil Metoda activului net contabil corectat

3.2. Metode de abordare pe bază de venitMetoda actualizării fluxurilor de lichidităţiMetoda capitalizării profitului

CAPITOLUL IV. RECONCILIEREA VALORILOR ŞI ESTIMAREA VALORII FINALE

2

CAPITOLUL I. DEFINIREA PROBLEMEI

1.1. Identificarea întreprinderii evaluateSocietatea Comercială Beta SRL, cu sediul în localitatea ...., judeţul..., are ca obiect de activitate...Adresa este ..... Codul unic de înregistrare al acestei societăţi este: Numărul Registrului Comerţului: J01/243/2006, Capital social.... Stare societate: Înregistrat din......Alte informatii1.2 Scopul evaluării şi destinatarul raportului] Diagnosticul realizat are ca scop determinarea valorii unităţii la data de ...

Scopurile urmărite prin efectuarea diagnosticului sunt: aprecierea rezultatelor financiare obţinute; evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar; examinarea randamentului capitalului investit; evaluarea riscurilor care planează asupra unităţii.Rezultatele obţinute se vor utiliza pentru: fundamentarea deciziilor de gestiune; elaborarea unui diagnostic global strategic;fundamentarea politicilor de dezvoltare a firmei.Sursele folosite pentru relizarea diagnosticului au fost:

- situaţiile financiare anuale (200): bilanţul, contul de profit şi pierdere;- alte materiale de documentare din evidenţa contabilã (balanţa de verificare).Societatea îşi desfăşoară activitatea din anul ... în domeniul....Forma de organizare este societate cu

răspundere limitată, iar valoarea capitalului social este de 200 lei, cerinţa minimă pentru constituirea unei S.R.L.

1.3.Definirea valorii estimateScopul evaluării este estimarea valorii de piaţă a societăţii, conform Hotărârii AGA nr. 10/20.05.2008, aşa cum este definită în standardele internaţionale de evaluare, în cazul vânzării acesteia. Valoarea de piaţă este o reprezentare a valorii de schimb, adică suma de bani pe care o proprietate ar aduce-o dacă ar fi oferită spre vânzare pe o piaţă liberă , la data evaluării, conform cerinţelor care corespund definiţiei valorii de piaţă. Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât într-o tranzacţie cu preţul determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere.Beneficiarul raportului de evaluare este S.C. Beta S.R.L..

1.4. Data evaluării şi data raportului de evaluarePrezentul raport stabileşte valoare de piaţă a propietăţilor la data de...

1.5. Ipoteze şi condiţii limitativeClauza privind factorii de mediu: solicitantul a cerut, în scopul acestei evaluări, ca evaluatorul să presupună că nu există nici un fel de contaminaţii. Evaluatorul nu a efectuat nici un fel de investigaţie referitoare la utilizările trecute şi prezente, atât pe proprietate cât şi pe un teren vecin, pentru a stabile dacă există vreo contaminaţie, prin urmare valorile sunt estimate presupunând că nu extistă aşa ceva. Evaluatorii nu îşi asumă nici o răspundere pentru existenţa unui contaminant, iar dacă ulterior, se va stabili că acesta există, prezenţa lui ar putea diminua valorile prezentate în prezentul raport.Clauza de exonerare privind efectele ascunse: Evaluatorul nu a făcut nici o investigaţie şi nici nu a inspectat părţile acoperite, neexpuse şi inaccesibile ale activelor. Expertul nu îşi asumă nici o opinie asupra stării tehnice a părţilor neinspectate, iar raportul nu trebuie considerat că validează integritatea stucturii sau a sistemului clădirilor.

3

CAPITOLUL IIANALIZA DIAGNOSTIC

2.1. Diagnosticul juridicDiagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.

Realizarea acestuia presupune anliza elementelor specifice în următoarele domenii: dreptul societăţii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile.

Între informaţiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei reţinem: drepturile şi obligaţiile proprietarului participaţiei evaluate, analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei(distribuirea dividendelor, politica de investiţii, numirea managementului, dizolavrea, fuziunea, lichidarea, cesiunea acţiunilor etc.); analiza oricărei restricţii legate de transferul acţiunilor; documente privind tranzacţii anterioare cu participaţii la întreprinderea respectivă.

În cadrul diagnosticului juridic, am investigat aspectele juridico- legale referitoare la activitatea societăţii şi la capitalul acesteia, care urmează a fi evaluat.

Am elaborat diagnosticul juridic al societăţii pe baza următoarelor documente: actul de înfiinţare al societăţii, situaţia financiară a acesteia, titlurile de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor, situaţia creditelor, contractele de închiriere, principalii indicatori economico-financiari ai societăţii, lista mărcilor şi brevetelor aparţinând societăţii, situaţia stocurilor, alte documente cu caracter juridic.

De la înfiinţare şi până în prezent societatea a achiziţionat mijlloace fixe care au fost înregistrate în evidenţele contabile ale societăţii.

2.1.1. Dreptul comercialSC Beta SRL are sediul în Oradea, , fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J05/ ... şi

având codul fiscal.... Firma s-a înfiinţat în anul 1991 pe baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, fiind o firmă de comerţ cu amănuntul funcţionează pe baza prevederilor legii în vigoare şi respectă obiectul de activitate înscris în actul constitutiv al societăţii.

Forma de organizare a societăţii este aceea de societate cu răspundere limitată.Firma are contracte ferme cu furnizorii, precum şi cu cei mai importanţi clienţi. Piaţa principală

de desfacere este formată preponderent din persoane fizice reprezentând o clientelă relativ sigură, precum şi din societăţi mici şi mijlocii.

Principalii furnizori de marfă sunt „Meda”- Târgu- Mureş, „Furaje CLUJ”- Cluj-Napoca, „Transilvania”- Alba-Iulia. Toţi furnizorii sunt agenţi economici de mărime mică şi mijlocie.

2.1.2. Dreptul civilSocietatea deţine dreptul de proprietate asupra imobilului în care îşi desfăşoară activitatea.

Societatea dispune de o suprafaţă comercială de 10.000 mp, administrată fie direct prin magazinele şi depozitele sale, fie prin închiriere.

În patrimoniul firmei se regăsesc mijloace de transport utilizate pentru aprovizionare şi desfacere, şi alte imobilizări corporale, asupra tuturor firma având drept de proprietate. Astfel aprovizionarea cu mărfuri se realizează cu mijloace de transport proprii, firma deţinând un parc auto fortmat din 6 mijloace de transport.

În prezent ,firma are contracte de credite, fiind hotărâtă să se extindă.

2.1.3. Dreptul fiscalFirma Beta SRL este înregistrată la Camera de Comerţ şi industrie a judeţului Bihor sub nr. J05/

2447/ 1992, şi având codul fiscal 55375. Potrivit Ordonanţei de Guvern nr.3/ 1992 privind taxa pe

4

valoarea adăugată, firma este obligată să calculeze şi să verse la termen această taxă. Firma s-a înfiinţat în 1991 pe baza Legii nr.31/ 1990 privind societăţile comerciale, fiind o firmă de comerţ cu amănuntul.

Având în vedere legislaţia, firma se obligă la înregistrarea şi plata tuturor decontărilor legate de asigurările sociale şi protecţie socială- impozitul pe salarii, contribuţia la fondul de sănătate, la fondul de şomaj, la pensia suplimentară, la fondul de solidaritate socială, la asigurările sociale, la fondul de învăţământ şi le virează în conformitate cu legile în vigoare. Societatea nu înregistrează întârzieri în ceea ce priveşte plata impozitelor şi a contribuţiilor.

2.1.4. Dreptul munciiSocietatea a încheiat contracte colective de muncă cu cei 63 de angajaţi permanenţi. Stilul de

conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele.S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului în ceea ce priveşte atât salariul

obţinut cât şi condiţiile de muncă.

2.1.5. Dreptul mediuluiÎn perioada analizată activitatea firmai analizate se desfăşoară în conformitate cu legislaţia

impusă de mediu. Din perspectiva restricţiilor privind efectele activităţii asupra mediului, neexistând litigii cu alte întreprinderi ori cu autorităţile.

CONCLUZIISocietatea funcţionează în condiţiile stabilite în actul constitutiv şi statutul societăţii. SC BETA

SRL nu se află în litigii nici cu autorităţile nici cu alte întreprinderi.Societatea a încheiat contracte de muncă cu toţi angajaţii şi n-a înregistrat restanţe la plata

impozitelor sau a salariilor.Datorită punctualităţii şi preciziei cu care erau realizate obligaţiile din contracte, firma şi-a putut

atrage şi noi clienţi. Seriozitatea societăţii se observă din contractele pe care le încheie cu clienţii şi furnizorii în ceea ce priveşte vânzarea şi cumpărarea mărfurilor.

Putem afirma că firma analizată are o clientelă fidelă cu contracte ferme. O importanţă majoră a avut-o comercialiazarea mărfurilor calitative, achiziţionate de la furnizori importanţi.

Analizând situaţia pricipalilor parteneri ai firmei se constată ea este oarecum stabilă din punct de vedere politic, cu tendinţe de extindere în următorii ani.

Piaţa principală de comercializare este formată preponderent din societăţi mici şi mijlocii, reprezentând o clientelă relativ sigură, iar riscul ca dispariţia unui client să genereze disfuncţionalităţi este mic.

Din analiza datelor, se observă că firma distribuie mărfuri în toată ţara, în marile oraşe ale ţării.

2.2. Diagnosticul management - resurse umane

2.1.1. Diagnosticul resurselor umaneAsiguararea, comportamentul şi eficienţa utilizării resurselor umane

Numărul total de salariaţi ai societăţii este de 63 de persoane din care:-direct productivi: 44-administrativ: 6-vânzări- distribuţie: 13

5

Vârsta medie a personalului este de 35 de ani, această medie oferind flexibilitate în ceea ce priveşte acumularea de noi metode şi tehnici de promovare a produselor. Se observă că organigrama este adecvată cu necesităţile reale ale firmei analizate având:

1 director economic care se ocupă cu aprovizionarea şi relaţiile cu clienţii; 1 contabil care ţine evidenţa actelor; 1 director general adjunct care se ocupă de coordonarea transportului, organizarea reţelei

şi activitatea de reclamă comercială; 1 director acţionariat căruia îi revin sarcini de organizarea muncii, administrativ şi

acţionariat; 2 directori comerciali, coordonând departamentele corespunzătoare mărfurilor

comercializate de firmă; 44 de muncitori care lucrează 8 ore/zi.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele. S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveşte atât salariul obţinut cât şi condiţiile de muncă.

Asigurarea personalului

Număr salariaţi t t+1

N 63 63

∆ N= Nt+1 – Nt 0

Numărul de salariaţi a rămas constant în anul 2006 faţă de anul 2005.

Structura personalului

După vechimea în întreprindere VECHIME t t+1

N % N %

Până la 1an 13 30,63 14 22,221 an- 5 ani 15 23,81 14 22,22

Peste 5 ani 35 55,56 35 55,56TOTAL 63 100 63 100

Se observă că în întreprindere ponderea majoritară atât în anul t cât şi în anul t+1 o deţine personalul cu o vechime de muncă de peste 5 ani şi deci un personal cu o înaltă calificare.

După vârstă

VÂRSTĂ T t+1NR % NR %

Până la 25ani 5 7,94 6 9,5326ani- 35ani 22 50,79 32 50,7936ani- 45ani 20 31,75 19 30,16

6

Peste 46ani 6 9,52 6 9,52TOTAL 63 100 63 100

Se observă că în întreprindere ponderea majoritară atât în anul t cât şi în anul t+1 o deţine personalul cu o vârstă cuprinsă între 26 ani şi 36 ani.

Productivitatea medie a muncii

INDICATORI t t+1Număr salariaţi 63 63

CA 4,105,411 3.897.292WL 65.165,25 61861,78

∆ WL - 3303,47

Se poate observa la nivelul întreprinderii o stabilitate a personalului. În anul t a demisionat un angajat şi nu a fost angajat nici unul iar în anul t+1 a fost angajat un salariat şi n-a demisionat nici unul.

În perioada analizată nu au existat situaţii conflictuale de genul revoltelor sau grevelor. Productivitatea muncii s-a diminuat datorită scăderii CA de la un an la altul şi menţinerii unui număr de 63 de angajaţi.

Numărul de salariaţi a rămas acelaşi de la un an la altul fiind însă bine dimensionat, iar timpul de muncă este utilizat corespunzător de către salariaţi.

2.2.2. Diagnosticul managementului

Conducerea firmei formează echipa managerială. Ea se contituie din directorul general, directorul economic, directorul de personal şi contabilul care ţine evidenţa actelor, oameni profesionişti şi cu multă experienţă în domeniu.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună o şedinţă la care participă şi un reprezentant din partea muncitorilor, unde se discută toate problemele, căutându-se soluţii viabile.

S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveşte atât salariul obţinut cât şi condiţiile de muncă. Sub această conducere societatea a înregistrat o evoluţie crescătoare de la an la an reflectată prin creşterea profitului.

CONCLUZII

Personalul societăţii este bine calificat, structura pe vârste este aproximativ echilibrată, personalul este capabil să se adapteze la înnoire, absenţa grevelor, reducerea litigiilor individuale de muncă. Conducerea firmei este realizată de către profesionişti în domeniu care au înregistrat performanţe superioare.

7

2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic- operaţional

În esenţă diagnosticul operaţional presupune o analiză detaliată a factorilor de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie a produselor, precum şi a organizării producţiei şi a muncii, ce poate fi realizată de către evaluatori care au şi calitatea de experţi tehnici.

Având în vedere faptul că obiectul de activitate al firmei nu este producţia vor fi analizaţi doar indicatorii care vor corespunde obiectului de activitate al firmei şi anume comerţul cu amănuntul.

În perioada analizată valoarea mijloacelor fixe a crescut considerabil de la 1.709.695 RON în t, la 6.201.770 RON în t+1, modificare intervenită în principal din achiziţii şi aporturi.

Firma BETA SRL deţine dreptul de proprietate asupra clădirii în care îşi desfăşoară activitatea economică. În total societatea dispune de o suprafaţă comercială de 10.000 mp, administrată fie direct prin magazinele şi depozitele sale, fie prin închiriere.

Firma are în proprietate un parc auto de 6 mijloace de transport.

INDICATORI: Gradul de uzură al mijloacelor fixeUz= ( Amortizarea mijloacelor fixe/ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe)* 100Uz= (57.622/ 1709.695)* 100= 3,37%Uz= (67.287/ 6.201.770)* 100= 1,08%

Gradul de reînnoire al mijloacelor fixeGrmf=(Valoarea mijloacelor fixe noi/Valoarea de inventar a mijloacelor fixe)* 100Grmf=( 17.234/ 1.709.695)* 100= 6,86%Grmf=( 5.011.437/ 6.201.770)* 100= 80,81%

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe 1000CAMf = CA/ Mf* 1000

1000 CAMf =(4.105.411/ 1.709.695)* 1000= 2401,25

1000 CAMf =( 3.897.292/ 6.201.770)* 1000= 628,41

CONCLUZIIÎn perioada analizată mijloacele fixe au crescut considerabil de la 1.709.695 în t la

6.201.770 în t+1, fapt ce a determinat şi scăderea gradului de uzură al acestora de la 3.37% în t la 1,08% în t+1.De asemenea a crescut şi gradul de reînnoire al mijloacelor fixe de la 6,86% la 80,81%.

2.3. Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial vizează piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa ei de aprovizionare. Obiectivul de bază al diagnosticului comercial constă în estimarea pieţei actuale şi potenţiale a întreprinderii şi a locului ei pe piaţă. În cadrul diagnosticului comercial se recomandă a fi abordate următoarele aspecte esenţiale:piaţa, produsele/ serviciile; preţul; promovarea.

8

Mărfurile respectă în mare parte cerinţele pieţei. Analizând situaţia principalilor parteneri ai firmei, se constată că ea este oarecum stabilă, cu tendinţe de extindere în următorii ani.

Piaţa principală de desfacere este formată preponedrent din societăţi de dimensiuni mici şi mijlocii şi persoane fizice, reprezentând o clientelă relativ sigură, iar riscul ca dispariţia unui client să genereze disfuncţionalităţi este foarte mic. Din analiza datelor se observă că firma distribuie mărfuri în toată ţara în marile oraşe ale ţării.

În relaţiile cu clienţii săi societatea încheie contracte la termen, în care se prevede plata pe diferite termene de la 10 zile la 90 de zile, în multe cazuri pe măsura vânzării acestora, cu posibilitatea returnării mărfurilor nevândute într-o anumită perioadă de timp negociată de la caz la caz.

Datorită punctualităţii cu care sunt realizate obligaţiile din contract, firma şi-a putut atrage şi noi clienţi. Seriozitatea societăţii se poate observa din contractele pe care le încheie cu clienţii şi furnizorii.

Principalii furnizori de marfă sunt: „Meda”- Târgu- Mureş, „Furaje CLUJ”- Cluj-Napoca, „Transilvania”- Alba-Iulia etc. Toţi furnizorii cu care cooperează firma sunt persoane juridice. Toţi furnizorii sunt agenţi economici de mărime mică şi mijlocie. Furnizorii sunt într-un număr destul de mare, astfel încât renunţarea la unul din ei să nu afecteze circuitul mărfurilor.

Referitor la strategia de promovare a mărfurilor societăţii, aceasta se face cunoscută clienţilor prin:

Practicarea unei reclame şi publicităţi comerciale participative şi agresive care să determine creşterea volumului activităţii economice şi formarea unei imagini pozitive despre societate. În acest sens sunt utilizate toate mijloacele cunoscute: radio, TV,cataloage, reviste, ziare;

Acordarea de facilităţi la vânzare; Vitrinele magazinelor dn reţeaua proprie de comercializare.

2.5. Diagnosticul financiar

Elemente T t+1Activ stabile 1.756.174 6.240.165

Active imobilizate 1.756.174 6.240.165Active financiare 133.628 73.525Active circulante 1.680.471 1.636.8636

Stocuri 1.454.425 1.341.948Creanţe 216.705 259.502

Casa şi conturi la bănci 9.341 35.386

Elemente T t+1Resurse stabile 1.096.369 5.741.986

Capitaluri proprii 1.096.369 5.741.986Datorii de peste 1 an 640.864 334.323

Resurse ciclice 1.832.920 1.874.065Furnizori 1.679.555,04 1.380.537,98

Alte datorii 153364,96 493527,02

9

o Indicatori ai situaţiei financiare

Specificaţie Simbol t Structură t+1 StructurăCapital social Cs 610.520 17,1% 610.520 7,67%

Rezerve Rez 372.703 10,43% 386.006 4,85%Profit net Pn 121.838 3,41% 223.107 2,8%

Repartizarea profitului

Rep 121.838 3,41% 223.107 2,8%

Capital propriu Cpr 1.096.369 30,7% 5.741.986 72,22%Furnizori şi

asimilateFz 8.241.560 69,2% 2.208.388 23,57%

Capital permanent Cpm 1.737.233 48,56% 6.076.309 76,42%TOTAL PASIV Pt 3.570.273 100% 7.950.526 100%

Indicator Formulă t t+1Rata stabilităţii financiare Cpm/ Pt* 100 48,66% 76,32%Rata autonomiei financiare

globaleCpr/ Pt* 100 30,71% 72,22%

Rata de îndatorare globale Dt/ Pt* 100 69,29% 27,78%

Capitalul propriu a înregistrat o evoluţie crescătoare atât în mărimi absolute cât şi ca pondere în totalul pasivelor. Este mai mic decât capitalul permanent, acest lucru evidenţiind contractele pe termen lung pe care le are societatea.Capitalul permanent a înregistrat în perioada analizată o evoluţie crescătoare mărindu-şi ponderea în totalul pasivelor de la 48,65% în t la 76,42% în t+1. Evoluţia în mărimi absolute a foat de asemenea crescătoare datorită creşterii rezervelor.Rata stabilităţii financiare reflectă ponderea surselor stabile de finanţare în totalul surselor de finanţare. Ea înregistrează o creştere de la un an la altul datorită creşterii considerabile a capitalului permanent în raport cu pasivele totale, adică a creşterii ponderii Cpm în totalul surselor de finanţare. Această situaţie reprezintă o evoluţie favorabilă din punct de vedere economic, datorită creşterii Cpr într-un ritm mai rapid Dtml.Rata autonomiei financiare globale arată proporţia din patrimoniul întreprinderii finanţată pe baza surselor proprii, exprimând gradul de independenţă financiară a întreprinderii. Rata autonomiei

10

financiare globale înregistrează o creştere, crescând astfel nivelul autonomiei financiare ca urmare a creşterii Cpr într-un ritm mai rapid decât a Pt, aspect potitiv din punct de vedere economic.Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. Ea înregistrează o scădere de la o perioadă la alta, ca urmare a modificării Dt într-un ritm mai rapid decât a Pt, aspect pozitiv din punct de vedere economic observându-se că rata este mai mică de 60% în 2005 şi puţin peste 66% în 2006.

o Indicatori ai echilibrului financiarNr.crt Indicator Simbol t t+1

1 Imobilizări nete In 1.756.174 6.240.1652 Stocuri St 1.454.425 1.341.9423 Creanţe Cr 216.705 259.5024 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.3805 Cheltuieli în avans Chav 133.628 73.5256 Capital propriu Cpr 133.628 5.741.9867 Credite pe termen mediu şi

lungCtml 640.954 334.323

8 Capital permanent Cpm 1.737.323 6.076.3099 Activ total= Pasiv total At=Pt 3.570.273 7.950.52610 Situaţia netă SN= At- Pt 1.096.369 5.741.98611 Fond de rulment FR= Cpm- In -18.851 -163.85612 Fond de rulment propriu FRP=Cpr- In -659.805 -498.17813 Fond de rulment împrum. FRI=FR- FRP 640.954 334.32314 Nevoia de fond de rulment NFR=(St+Cr+Chav)-

(Dex+Vav)267.022 208.536

15 Trezoreria netă TN=FR- NFR -285.875 -372.39216 ∆ SN= SN1- SN0 4.645.61717 ∆ FR= FR1- FR0 -145.00518 ∆ NRF= NFR1- NFR0 -58.48619 ∆ TN= TN1- TN0 -86.519

SITUAŢIA NETĂ este pozitivă în cei doi ani luaţi în considerare şi reflectă buna gestiune financiară a întreprinderii, adică societatea a înregistrat profit în exerciţiile anterioare sau are constituite rezerve. SN a înregistrat o creştere de la 1.096.369 în t la 5.741.526 în t+1 datorită creşterii rezervelor în perioada curentă faţă de cea anterioară.FONDUL DE RULMENT reprezintă valoarea absolută a surselor permanente utilizate pentru finanţarea activelor ciclice. Societatea înregistrează în ambele perioade un FR negativ, ceea ce reflectă dezechilibrul financiar pe terman lung adică faptul că aceasta îşi finanţează imobilizările din cantractarea creditelor pe termen scurt. FR înregistrează o scădere de la -18.851 în t la -163.856 în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic. De asemenea FRP negativ reflectă faptul că societatea nu-şi poate finanţa singură invetiţiile şi contractează noi datorii financiare.NEVOIA DE FOND DE RULMENT reflectă activele ciclice ce trebuiesc finanţate din FR, respectiv activele cu lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate mai mare e un an.

NRF este pozitivă în ambele perioade ceea ce reflectă un surplus de stocuri şi creanţe în raport cu sursele temporale de mobilizat. Acesta poate fi un aspect favorabil pentru societate dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor şi a CA şi un aspect negativ dacă este

11

rezultatul unei amânări a încasării creanţelor şi a urgentării plăţii datoriilor. Indicatorul a înregistrat o scădere de la 267.022 în t la 208.536 în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic.TREZORERIA NETĂ reflectă imaginea disponibilităţilor monetare şi a investiţiilor financiare pe termen scurt, apărute în evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor.

TN este negativă pe ambele perioade analizate, ceea ce reflectă dezechilibrul financiar al societăţii pe termen scurt, adică faptul că societatea apelează la credite bancare pe termen scurt pentru a-şi finanţa achiziţiile de stocuri.TN înregistrează o tendinţă descrescătoare de la -285.873 în t la -372.392 în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic datorită scăderii FR şi totodată a NFR.

oRate de lichiditate şi sovabilitate

Nr.crt Indicator Simbol T T+11 Stocuri St 1.454.425 1.341.9422 Creanţe Cr 216.705 259.5023 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.3804 Active circulante Ac=St+ Cr+ Db 1.680.471 1.636.8365 Rata de lichiditate curentă Ac/ dts 0,91 0,876 Rata de lichiditate imediată Db/ Dts 0,005 0,017 Rata de lichiditate rapidă Ac- St/ Dts 0,12 0,158 Rata solvabilităţii totale At/ Dt 0,96 0,99

RATA DE LICHIDITATE CURENTĂ reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante în lichidităţi.Rata de lichiditate curentă înregistrează valori apropiate de 1 dar subunitare şi o evoluţie descrescătoare de la 0,91 în t la 0,77 în t+1, evoluţie negativă din punct de vedere economic, datorită valorii negative înregistrate de FR.RATA DE LICHIDITATE IMEDIATĂ măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt utilizând disponibilităţile existente, Rata de lichiditate imediată înregistreză în perioada anailzată valori foarte mici, şi o uşoară creştere de la 0,005 în t la 0,01 în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic; societatea îşi minimizează valoarea încasărilor sale nedeţinând însă stocuri şi creanţe uşor lichidabile.

12

RATA DE LICHIDIATE RAPIDĂ exprimă capacitatea întreprinderii dee a-şi onora datoriile pe termen scurt din Ac care pot fi transformate rapid în lichidităţi, adică creanţe şi disponibilităţi. Rata de lichiditate rapidă înregistrează de-alungul perioadei analizate valori sub limita de 0,5 şi o creştere nesemnificativă, aspect negativ din punct de vedere economic, acest lucru reflectând probleme în onorarea plăţilor scadente datorită în primil rând faptului că societatea nu dispune de stocuri consistente.RATA SOLVABILITĂŢII GLOBALE exprimă în ce măsură Dt sunt acoperite de către At ale întreprinderii. Rata solvabilităţii globale înregistreză valori situate sub 1,5 de-alungul perioadei analizate şi o creştere nesemnificativă, acest lucru reprezentând un aspect negativ din punct de vedere economic,evidenţiind riscul de insolvabilitate.

Soldurile intermediare de gestiune

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+11 +Vânzări de mărfuri Vmf 3.057.645 2.547.4392 - Cheltuieli privind mărfurile Chmf 2.195.828 1.798.9223 =Marja comercială MC 861.817 748.5174 +Producţia exerciţiului Qex 1.047.766 1.349.8535 -Cheltuieli cu materiale şi

serviciiChms 734.431 651.924

6 =Valoarea adăugată VA 1.175.152 1.446.4467 -Impozite şi taxe Imp 107.589 148.0848 +Subvenţii de exploatare Sbv - -9 -Cheltuieli totale cu personalul Chp 769.479 859.06810 +Alte venituri din exploatare Ave 131.521 1711 -Alte cheltuieli de exploatare Ace 125.016 11.52812 =Excedentul brut de exploatare EBE 298.084 439.29413 +Venituri din provizioane Vpv - -14 -Cheltuieli privind amortiz.şi

provizioaneleCha 57.622 68.642

15 =Rezultatul din exploatare RE 246.967 359.14116 +Venituri financiare Vf 1.318 13.49417 -Cheltuieli financiare Chf 74.444 106.56618 =Rezultatul net RC 173.841 266.06919 +Venituri extraordinare Vextr - -20 -Cheltuieli extraordinare Chextr - -21 =Rezultatul brut RB 173.841 266.06922 -Impozit pe profit IP 52.003 42.96223 =Rezultatul net RN 121.838 223.107

MARJA COMERCIALĂ înregistrează valori pozitive pe ansamblul perioadei analizate şi o uşoară evoluţie descrescătoare de la 961.817 în t la748.517 în t+1 datorită scăderii considerabile a veniturilor din vânzarea mărfurilor.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI este formată în ambele perioade din producţia vândută. Indicatorul prezintă tendinţe favorabile de creştere de la 1.047.766 în t la 1.349.853 în t+1.VALOAREA ADĂUGATĂ reprezintă creşterea de valoare realizată de întreprindere prin utilizarea factorilor de producţie muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, subansamblelor, lucrărilor şi

13

serviciilor executate de terţi. Indicarorul înregistrează valori pozitive cu tendinţe favorabile de creştere de la 1.175.152 în t la 1.446.446 în t+1 datorită creşterii cotei de adaos comercial medii practicate de societate.EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE reflectă capacitatea potenţială de autofinanţare a investiţiilor, de achitare a datoriilor către bugetul de stat şi de remunerare a investiţiilor de capital. EBE înregistrează valori pozitive şi o tendinţă favorabilă crescătoarede la 298.084 în t la 359.141 în t+1 datorită în principal creşterii adaosului comercial practicat de societate.REZULTATUL DIN EXPLOATARE este de fapt în cazul societăţii profit din exploatare ce reflectă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare. Profitul de exploatare creşte de la 246.967 în t la 359.141 în t+1 datorită în principal creşterii EBE.REZULTATUL CURENT este de fapt determinat de rezultatul activităţii de exploatare şi de rezultatul activităţii financiare. În ambele perioade societatea înregistrează profit care absoarbe pierderea rezultată din activitatea financiară.REZULTATUL NET este pozitiv în t şi t+1, profitul net al societăţii înregistrând o tendinţă favorabilă de creştere de la 121.838 în t la 223.107 în t+1. Profitul net urmează a se distribui acţionarilor societăţii sub formă de dividende în raport cu numărul acţiunilor deţinute, sau urmează a se reinvesti în societate.

oRatele de gestiuneNr.crt. Indicatori Formula t t+1

1 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.2922 Imobilizări nete In 1.756.174 6.240.1653 Stocuri St 1.454.425 1.341.9424 Creanţe Cr 216.705 259.5025 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.3806 Active circulante Ac 1.680.470 1.636.8367 Furnizori şi asimilate Fz 1.038.690 1.046.2148 Durata de rotaţie a activelor

circulanteAc/ CA* 360 147,4 151,2

9 Durata de rotaţie a stocurilor St/ CA* 360 127,5 123,910 Durata de rotaţie a

disponibilităţilorDb/ CA* 360 0,82 3,3

11 Durata de încasare a creanţelor

Cr/ CA* 360 19 23,9

12 Durata de plată a furnizorilor Fz/ CA* 360 91 96,6

14

DURATA DE ROTAŢIE A STOCURILOR reflectă perioada de timp care se scurge între monentul achiziţiei mărfurilor de la furnizori şi momentul desfacerii lor pe piaţă. În perioada analizată societatea a înregistrat durate de rotaţie a stocurilor cu mult peste limita de 30 de zile, ceea ce poate evidenţia existenţa unor stocuri greu vandabile. Dst a înregistrat o uşoară tendinţă de diminuare de la 127,5 zile în t la 123,9 în t+1 datorită diminuării soldului stocurilor.DURATA DE ÎNCASARE A CREANŢELOR se situează sub limita maximă recomandată de 30 de zile, prezentând însă o uşoară tendinţă de creştere nefavorabilă de la 19 zile în t la 23,9 zile în t+1 datorită creşterii soldului creanţelor şi scăderii CA de la un an la altul.DURATA DE PLATĂ A FURNIZORILOR a fost mai mare de 30 de zile pe ambele perioade înregistrând o tendinţă favorabilă de creştere de la 91 de zile în t la 96,6 zile în t+1, datorită creşterii datoriei faţă de furnizori şi diminuării CA.RAPORTUL între durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a furnizorilor este favorabil deoarece societatea îşi plăteşte furnizorii mai târziu decăt îşi incasează creanţele.

o Ratele de rentabilitate

Nr.crt. Indicatori Formula t t+11 Venituri din exploatare Ve 4.236.932 3.897.3092 Cheltuieli de exploatare Che 3.986.965 3.538.1683 Rezultatul din exploatare Re= Ve- Che 246.967 359.1414 Rezultatul brut Rn 121.838 223.1075 Capitalul propriu Cpr 1.096.369 5.741.9866 Excedentul brut de exploatare EBE 298.084 439.2947 Capitaluri investite Ci= Tnc+NFR+D 2.253.064 7.790.5908 Rata rentabilităţii veniturilor Rv=Re/ Ve 0,06% 0,09%9 Rata rentabilităţii costurilor Re=Re/ Che 0,06% 0,1%10 Rata rentab.eco. brute Reb= EBE/ Ci 13,23% 5,63%11 Rata rentab.eco.nete Ren=Re/ Ci 10,96% 4,6%12 Rata rentabilităţii financiare Rf=Rn/ Cpr 11,11% 3,88%

15

RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE măsoară eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi financiare ale societăţii şi trebuie să fie superioară ratelor inflaţiei pentru ca investitorii să fie remuneraţi cel puţin la nivelul ratei medii a dobânzii din economie. În t rata de rentabilitate este superioară ratei inflaţiei influenţând creşterea reală din activitatea de exploatare. În t+1 rata de rentabilitate este însă inferioară Ri înregistrând o scădere considerabilă.RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE reflectă randamentul utilizării capitalurilor proprii şi trebuie şă fie superioară ratei medii a dobânzii de pe piaţa interbancară pentru a face atractive acţiunile şi pentru a creşte cursul lor bursier. Societatea a înregistrat o rată a rentabilităţii financiare superioară Ri şi ratei dobânzii în t şi inferioară acesteia în t+1.

o Pragul de rentabilitate

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+11 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.2922 Costuri variabile CV 3.524.347 3.027.0873 Costuri fixe CF 465.418 511.0814 Marja costurilor variabile MCV=CA- CV 581.064 870.2055 Marja CV în procente MCV%=MCV/CA*

10014,1% 22,3%

6 Punct mort Capr=CF/ MCV% 3.300.836 2.291.8437 Rata riscului de exploatare RRE=Capr/CA*

10080,4% 58,8%

8 Indicele de securitate Is= CA-RRE 0,19 0,419 Indicator de poziţie absolut Ipoz=CA-Capr 804.575 1.605.44910 Indicator de poziţie relativ I%=Ipoz/ Capr 0,24 0,7

CF= 5%(cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile+alte chelt.materiale+alte chelt.dinafară+chelt.privind mărfurile)+ 20%Cheltuieli cu personalul+ 100%chelt.cu amortizarea şi ărovizioanele+ 5%Cheltuieli privind prestaţiile externe;CV=95%(cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile+alte chelt.materiale+alte chelt.dinafară+chelt.privind mărfurile)+ 80%Cheltuieli cu personalul+ 100% Cheltuieli cu alte impozite,taxe ş vărsăminte asimilate+ 100%Cheltuieli cu despăgubiri,donaţii şi active cedate.

PRAGUL DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE evidentiaza nivelul de activitate sau CA care absoarbe in totalitate chelt. din exploatare ale unei perioade iar rezultatul este nul. El mai este denumit si punct mort evidentiind nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze firma pentru a nu lucra in pierdere. Cu cat nivelul punctului mort este mai redus vis- a- vis de CA realizata cu atat nivelul de exploatare va fi mai mic.INDICELE DE SECURITATE evidentiaza marja de securitate de care dispune firma. Cu cat aceasta marja de securitate va fi mai mare cu ata riscul de exploatare va fi mai redus.In anul t deoarece Is=0,19, iar rata riscului de exploatare 80,4% putem spune ca situatia firmei este relativ stabila adica se confrunta cu un risc de exploatare mediu.In anul t+1 Is= 0,41 iar rata riscului de exploatare 58,8% putem spune ca situatia firmei este confortabila adica se confrunta cu un risc de exploatare redus.POZIŢIA ABSOLUTĂ denumita si flexibilitate absoluta avidentiaza capacitatea firmei de a-si adapta productia la cerintele pietei. Este de dorit ca acest indicator sa fie cat mai mare pentru a evidentia o

16

flexibilitate ridicata a firmei. In cazul societatii pozitia absoluta este destul de ridicata cu o tendinta favorabila de crestere.POZIŢIA RELATIVĂ denumita si coeficient de valabilitate inregistreaza valori mai mari cand riscul este minim.

o Analiza riscului de faliment

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+11 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.2922 Profit brut Pb 173.841 266.0693 Profit net Pn 121.838 223.1074 Active circulante Ac 1.680.471 1.636.8365 Activ total At 3.436.645 7.877.0016 R1= Pb/ At 0,05 0,037 R2=CA/ At 1,19 0,498 R3=Capitaliz.bursieră/ Itml 1,71 17,179 R4=Profit reinvestit/ Itml 0 010 R5=Ac/ At 0,48 0,211 Z=3,3R1+ R2+ 0,6R3+ 1,4R4+

1,2R52,94 11,12

In anul t societatea a inregistrat un scor situat intre 1,8 si 3 ceea ce dezvaluie o situatie dificila a acessteia cu performante vizibil diminuate. Aflata in aceasta situatie, societatea isi poate relansa activitatea daca adopta o strategie finaciara corespunzatoare.In t+1 situatia societatii se modifica aceasta inregistrand un scor z cu mult peste 3 datorita in special cresterii R 3 pe seama cresterii capitalurilor proprii si reducerii imprumuturilor.

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINACIARPUNCTE FORTE

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societăţii; Structura corespunzătoare a capitalului potrivit obiectului de activitate al societăţii; Creşterea VA de la o perioadă la alta Progresul profitului brut de la un an la altul Surplusul surselor permanente peste nevoile permanente de acoperit Progresul de la un an la altul al unor indicatori cum sunt: SN, RN, CAF şi DCR; DCR şi DFZ se află în limitele unor decontări normale; Poziţionarea societăţii într-o zonă destul de favorabilă din punct de vedere al riscului de

faliment.

PUNCTE SLABE Scăderea CA de la un an la altul; Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor; Lichiditate scăzută; Gradul de îndatorare destul de ridicat in anul t+1;

17

Dezechilibrul financiar pe termen lung al societăţii reflectat de FR negativ şi dezechilibrul financiar pe termen scurt reflectat de TN negativă;

MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRII FINANCIARE Diminuarea Dtl în vederea stabilirii echilibrului financiar pe termen mediu şi lung; Creşterea lichidităţii Ac; Asigurarea unui nivel al At care să poată susţine un nivel ridicat al CA; O structură adecvată a patrimoniului: Mf, Stocuri, Creanţe; Dimensionarea corespunzătoare a stocurilor şi asigurarea ritmicităţii în aprovizionare.

18

CAPITOLUL IIIMETODE DE EVALUARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE

3.1. Metoda activului net contabil

Metoda activului net contabil se bazează pe următoarea formulă:

ANC= ATC- DTC

Unde: ANC= valoarea activului net contabil ATC= valoarea activului total corectat

DTC= valoarea datoriilor totale corectateAceastă metodă trebuie să nu ia în considerare “non-valorile” ce apar în bilanţul contabil, respective cheltuielile effectuate în avans etc.

Sunt necesare câteva corecţii asupra activului.

Exemple Notă: Aceste valori sunt pentru exemplificare, nu sunt cuprinse ca atare in bilantul cu valori corectate, dar in raportul pe care il elaborati trebuie sa existe corelatie intre valorile obţinute şi valoarea corectata folosită pentru calculul ANCC.

Evaluarea clădirilor

Metoda costului de inlocuire pt cladiriAvem un spaţiu comercial la parterul unui bloc cu suprafaţa construită desfăşurată 80 + 2x23 = 80 + 46= 126 m2. Clădirea are finisaje superioare; placaje de gresie pe 60% din suprafaţă; aer condiţionat pe 50% din suprafaţă şi centrală termică proprie; iluminat fluorescent pe toată suprafaţa; instalaţie de apă; canalizare. Are o înălţime de 3,8 m, o vechime 15 ani şi o durată de viaţă 50 de ani. Valoarea din bilanţ trebuie considerată 60% din valoarea imobilizărilor corporale.

a) Construcţii şi instalaţii =1.674.773 lei/m2 * 126 m2 = 211.021.398lei.b) Corecţii: - pentru finisaje superioare se adaugă 110 lei/m2:

110 lei/m2 * 126 m2 = 13.860 lei;- pentru gresie se adaugă 15 lei/m2:

126 m2 * 60% = 75,60 m2;15 lei/m2 * 75,60 m2 = 1134 lei;

- pentru aer condiţionat se adaugă 360 lei/m2:

126 m2 * 50% = 63 m2;63 m2 * 360 lei/m2 = 22.680 lei;

- pentru instalaţii electrice de iluminat fluorescent se adaugă 90 lei/m2:

126 m2 * 90 lei/m2 = 11.340 lei;- pentru înălţime se scad pentru fiecare 0,10 m 16 lei/m2:

7 * 16 lei/m2 * 126 m2 = 14.112 lei.

19

Preţul clădirii noi la 01.01.1965 este:211.021.398lei + 13.860 lei + 1134 lei + 22.680 lei + 11.340 lei – 14.112 lei = 211.056.300 lei.

c) Indicele: 2,3537601 lei.211.056.300 lei * 2,3537601lei = 4967758978 lei.

d) Estimarea uzurii:

Uzura fizică = = = 30%.

Valoarea uzurii: 4.967.758.978 lei * 30% = 1.490.327.693 lei.Valoarea clădirii: 4.967.758.978 lei – 1.490.327.693 lei = 3.477.431.285 lei. Activul net contabil pentru clădire: 60% * 211.021.398= 126.612.839 lei.Valoarea evaluată a clădirii este: 3.477.431.285 lei. Corecţie: 3.477.431.285 lei – 126.612.839 lei = 3.350.818.446 lei.

metoda capitalizării directe se bazează pe capacitatea proprietăţilor de a produce beneficii prin închirierea lor. Capitalizarea veniturilor presupune transformarea venitului anual reprezentativ şi mentenabil pe termen lung în valoarea proprietăţii care generează acel venit. Această transformare se realizează cu ajutorul ratei de capitalizare.

Evaluarea terenului: metoda comparaţiei directe . În cazul terenurilor elementele adecvate pentru întocmirea grilei de

comparaţie sunt: localizarea, suprafaţa terenului, front la stradă, acces la utilităţi etc. Baza de comparaţie este preţul pe metru pătrat de teren exprimată în moneda în care se oferă pe piaţă terenurile.

Elemente de comparaţie

Proprietatea evaluată

Comparabila 1

Comparabila 2

Comparabila 3

Comparabila 4

Front la stradă

18 15 30 30 27

Amplasare Median Similară Similară Mai bună Mai bunăUtilităţi Complete Complete Complete Complete Complete

Suprafaţă (mp)

600 700 600 1.100 1.000

Preţ ofertă (euro)

49 52 66 61

Corecţie preţ ofertă % (euro)

-15%-7

-15%-8

-15%-10

-15%-9

Preţ corectat (euro)

42 44 56 52

Situaţia juridică

Liber de sarcini

Liber de sarcini

Liber de sarcini

Liber de sarcini

Liber de sarcini

Corecţie 0% 0% 0% 0%Condiţii de finanţare

La piaţă La piaţă La piaţă La piaţă La piaţă

20

Corecţie 0% 0% 0% 0%Localizare Median Similară Similară Mai bună Mai bunăCorecţie 0 0 -14 -14

Preţ corectat 42 44 42 38Suprafaţa 600 700 600 1.100 1.000Diferenţă suprafaţă

100 0 500 400

Corecţie 0% euro

0% 0% 4%+3

4%+3

Preţ corectat 42 44 45 41Front stradal 18 15 30 30 27

Corecţie 0 -3 -3 -3Preţ corectat 42 41 42 38

Acces la utilităţi

Complete Complete Complete Complete Apă, electricitate

Corecţie 0 0 0 +5Preţ corectat 42 41 42 43

Număr corecţii

1 2 4 5

Total corecţii brute

7 11 30 34

Punctaj număr corecţii

4 p 3 p 2 p 1 p

Punctaj corecţie brută

4 p 3 p 2 p 1 p

Total puncte 8 p 6 p 4 p 2 p

Comparabila 1: preţ = 40 + 23 = 63 euro/mp;Comparabila 2: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 = 66 euro/mp;Comparabila 3: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 + 14 = 80 euro/mp;Comparabila 4: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 + 14 – 5 = 75 euro/mp.

- corecţie pentru preţul de ofertă (15%):C1: 15% * 63 euro/mp = 9 euro/mp;C2: 15% * 66 euro/mp = 10 euro/mp; C3: 15% * 80 euro/mp = 12 euro/mp; C4: 15% * 75 euro/mp = 11 euro/mp.

- corecţie pentru amplasare (comparabilele 2 şi 3):preţ ofertă C2 = 66 euro/mp;preţ ofertă C3 = 80 euro/mp;80 euro/mp – 66 euro/mp = 14 euro/mp (corecţie pentru amplasare).

- corecţie pentru suprafaţă (pentru fiecare 200 mp în plus/în minus la suprafaţa terenului se aplică o corecţie de ±2%)

4% * 80 euro/mp = 3 euro/mp.- corecţie pentru front stradal (comparabilele 1 şi 2):

preţ ofertă C1 = 63 euro/mp;preţ ofertă C2 = 66 euro/mp;

21

66 euro/mp – 63 euro/mp = 3 euro/mp.- corecţie pentru utilităţi (comparabilele 3 şi 4):

preţ ofertă C3 = 80 euro/mp;preţ ofertă C4 = 75 euro/mp;75 euro/mp – 80 euro/mp = -5 euro/mp.Preţul proprietăţii evaluate va fi 42 euro/mp.Se ia 30% din valoarea imobilizărilor corporale pentru terenuri: 30% *2791288 = 837.386 lei.Terenul nostru are preţul de ofertă 42 euro/mp.42 euro/mp * 600 mp = 25.200 euro 25.200 euro * 4,10 lei/euro = 103.320 lei.Corecţie: 103.320 lei – 837.386lei = -734.066 lei.

Evaluarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor, etc.: Metodele utilizate în evaluarea acestor imobilizări corporale sunt: metoda costului de înlocuire şi

metoda cost-capacitate.

1. Evaluarea imobilizărilor financiare Imobilizările financiare sunt:

- primare: acţiuni, obligaţiuni;- derivate: contracte futures, forward.

Activele financiare sunt tratate ca şi active în afara exploatării, ele nu contribuie la activitatea de exploatare a societăţii evaluate.

În bilanţul firmei nu avem imobilizări financiare, astfel procesul de evaluare nu se poate efectua.

2. Evaluarea activelor circulante a) evaluarea stocurilor:

Valoarea stocurilor = min (cost, valoarea realizabilă netă).Valoarea stocurilor în bilanţ este 3.036.008 lei.

- 10% din total stocuri sunt mai vechi de 1 an:10% * 3.036.008 lei = 303.600,8lei, adică 650 bucăţi * 4,1 lei/bucată = 2.664,60 lei = valoarea de intrare;

- valoarea de intrare este 4,1 lei;- valoarea la zi = 4,1 lei + 20% * 4,1 lei = 4,92 lei;- cost producţie = 4,1 lei * 30% * 4,1 lei = 5,33 lei;- valoarea actualizată a stocului = min (4,92; 5,33) = 4,92 lei;- valoarea stocului total: 650 bucăţi * 4,92 lei = 3.198 lei.- corecţie: 3.198 lei – 303.600,8lei lei = -300402 lei. b) evaluarea creanţelor:

În categoria creanţe intră: clienţi, facturi de încasat şi clienţi incerţi. Nu se iau în considerare creanţele cu vechime mai mare de un an şi debitorii aflaţi în incapacitate de plată. Valoarea lor se diminuează procentual în funcţie de perioada de întârziere.Valoarea creanţelor în bilanţ este 1416132 lei.

- 40% din valoarea creanţelor este mai veche de 1 an şi o vom considera nerecuperabilă:40% * 1416132 lei = 566452 lei;

- 60% din valoarea creanţelor este în termenul de încasare:1416132lei – 566452,8 lei = 849679 lei.

22

c) evaluarea disponibilităţilor băneşti: Se aplică corecţii doar la disponibilităţile în monedă străină. Evaluarea acestora se face la cursul

zilei sau la un curs mediu.

3. Evaluarea datoriilor Datoriile se împart în:

- precis determinabile: credite bancare, furnizori, impozite, taxe, etc;- certe, care trebuie estimate: impozit pe profit, pe clădiri, datorii către salariaţi;- potenţiale: despăgubiri, daune, obligaţii de mediu. Valoarea acestora se determină pe baza

informaţiilor primite de la societate.

INDICATORI VALOAREA CONTABILĂ

CORECŢII VALOAREA CORECTATĂ

1 CLĂDIRI 1.086.231 1.306.231 1.080.0002 MAŞINI,UTILAJE,MIJLOACE

DE TRANSPORT86.995,83 63.004,17 150.000

3 ALTE IMOBILIZĂRI CORPORALE

3.451.723 791.723 2.660.000

4 TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE

4.624.949,83 734.949,83 3.890.000

5 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 38.395 - 38.3956 TOTAL ACTIVE

IMOBILIZATE4.624.949,83 791.723 3.890.000

7 STOCURI DE MATERII PRIME

- - -

8 SEMIFABRICATE,PRODUSE FINITE

- - -

9 AMBALAJE - - -10 MĂRFURI 1.341.948 672.945 2.014.89311 CLIENŢI 194.382,21 - 194.382,2112 ALTE CREANŢE 115.119,79 - 115.119,7913 CONTURI LA BĂNCI ÎN LEI 35.386 - 35.38614 TOTAL ACTIVE

CIRCULANTE1.686.836 672.945 2.359.781

15 CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS

- - -

16 TOTAL ACTIVE 6.311.785,83 62.004,73 6.249.78117 DATORII 2.208.540 397.537,2 2.606.077,218 ACTIV NET 4.103.245,83 459.542,03 3.643.703,8

ANC= 3.643.703,8

23

3.2. Abordarea pe bază de venit

A. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi( DCF) n t n

VDCF=∑ CF/( 1+a)+ Vr/ (1+a) I=1

VDCF= valoarea întreprinderii prin metoda DCFCF= cash- flowa= rata de actualizareVr= valoarea rezidualăi= aul de previziunen= interval de previziune(număr de ani)Vr= CF sau PN/ k Vr= CF sau PN/ k-g

INDICATOR N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5VENITURI TOTALE

3.910.803 4.105.938,83 4.310.822,33 3.525.942,27 4.751.809,79 4.988.962,09

din exploatare 3.897.309 4.092.174,45 4.296.783,17 4.511.622,33 4.737.203,45 4.974.063,62financiare 13.494 13.763,88 14.039.,16 14.913,94 14.606,34 14.898,47

excepţionale - - - - - -CHELTUIELI

TOTALE3.644.734 3.757.311,15 3.883.815 4.105.343,87 4.121.367 4.277.694,71

de exploatare 3.538.168 3.723.878,75 3.867.104,85 4.015.343,87 4.121.367 4.277.694,71financiare 106.566 33.432,4 16.710,15 - - -

excepţionale - - - - - -REZULTATUL

BRUT266.069 348.627,18 427.007,33 510.598,4 630.442,79 710.997,38

IMPOZIT( 16%)

42.571 55.780,35 68.321,17 81.695,74 100.870,85 113.759,58

REZULTATUL NET

233.498 292.846,83 358.686,16 428.902,66 529.571,94 597.237,8

Se estimează o creştere a veniturilor din exploatare cu 5% pe an, creştere cu bază în lanţ De asemenea se etimează o creştere cu 2% pe an a veniturilor financiare, creştere cu bază în lanţ Ponderea cheltuielilor de exploatare din totalul veniturilor de exploatare a fost în anul N de

91,94%, iar în perioada de prognoză se estimează o creştere a eficienţei costurilor de exploatare astfel:

N+1: 90%N+2: 89%N+3: 88%N+4: 87%N+5: 86%

Firma deţine un credit de 334.324 în anul N şi se estimează menţinerea ponederii acestuia în veniturile exploatării

Rata de actualizare este de 16%, iar dinamica estimată după anul N+5 este de +1% constant Fluxurile din activitatea de investiţii sunt 0 pe întreaga perioadă de prognoză

24

Valoarea netă de realizare a activelor redundante este de 1.500.000 Creditul va fi achitat astfel:

-în decembrie anul N+1 se achită 167.161,5 RON-în decembrie anul N+2 se achită restul de 167.161,5 RON

Rata dobânzii este de 10% pe anCheltuieli financiare/ an= 334.324* 0,1= 33.432,4Pentru că se achită la sârşitul anului N+1 167.161,5 RON, cheltuielile financiare pe anul N+2 vor fi 167.161,5* 0,1= 16.716,15

N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5NFR 208.536 218.931,33 229.875,49 241.371,79 253440,38 266.112,4

Variaţie NFR

-58.486 10.395,33 11.484,16 11.496,3 12,068,59 12.672,02

Profit net 233.498 292.846,83 358.686,16 428.902,65 529.571,24 579.237,8Flux de

exploatare291.984 282.451,5 347.202 417.406,35 517.502,65 566.565,78

Amortizare - - - - - -Investiţii - - - - - -Flux de investiţii

- - - - - -

NFR/ Venituri din exploatare=208.536/ 3.897.309= 5,35%NRFN+1=4.092.174,45* 0,0535= 218.931,39NRFN+2=4.296.738,17* 0,0535= 229.875,49

Intrări de credite

- - - - - -

Rambursări credite

- 167.161,5 167.161,5 - - -

Flux de finanţare

- -167.161,5 -167.161,5 - - -

Flux de numerar

291.984 115.290 180.040,5 417.406,35 517.502,65 566.565,78

Factor de actualizare

0,862 0,743 0,641 0,552 0,476 0,410

Indicator N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5Flux de numerar

251.690,21 85.660,47 115.405,96 230.408,31 246331,26 232.291,97

Valoarea reziduală

3.541.036,13

Vra 1.541.824,81

Val active redundante

1.500.000

Valoarea reziduală = Flux de numerar N+5/Rata de actualizare

25

Flux de actualizare=Factor de actualizare* Flux de numerarVra=Vr* Factor de actualizare N+5Valoare active redundante=1.500.000Valoare societate= Flux de actualizare+ Valoare reziduală actualizată+ Active redundanteValoare societate= 3.203.515,05

B. Metoda capitalizării profitului var 1

Indicatori N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5CA 3.897.292 4.209.075,36 4.545.801,39 4.909.465,5 5.302.222,74 5.726.400,56

Alte venituri din

exploatare

17 17 17 17 17 17

Total V din exploatare

3.897.309 4.209.092,36 4.545.801,35 4.909.482,5 5.302.239,74 5.726.417,56

Cheltuieli variabile

3.027.087 3.277.691,16 3.548,998,06 3.842.736,84 4.166.062,45 4.516.526,65

Cheltuieli fixe din care:

511.081 517.809,7 517.809,7 517.809,7 517.809,7 517.805,7

-amortizare 67.287 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7-alte

chelt.fixe443.794 443.794 443.794 443.794 443.794 443.794

Total chelt. de exploatare

3.538.168 3.277.691,16 4.066.808,3 4.300.546,54 4.683.872,15 5.034.332,2

Rezultat din exploatare

359.141 931.401,2 478,993,05 548.935,96 618.367,59 692.085,36

Rezultat financiar

-93.027 -148.092,79 -76.151,31 -87.280,82 -98.320,45 -110.041,57

Rezultat extraordinar

- - - - - -

Rezultat brut 266.114 783.308,41 402.841,74 461.655,14 520.047,14 582.043,79Impozit 42.578,24 125.309,35 64.454,68 73.864,82 83.207,54 93.127,01

Rezultatul net

223.535,76 657.979,06 338.387,06 387.790,32 436.839,6 488.916,78

În urma diagnosticului financiar se fac următoarele estimări: CA creşte în medie cu 8% anual; Datorită creşterii previzibile a preţurilor la materii prime şi materiale consumabile se estimează o

creştere a cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 2 lei în primii 3 ani şi cu 3 lei în următorii 2 ani;

Amortizarea activelor va înregistra o creştere cu 5% ca urmare a modificării unor cote de amortizare;

Rezultatul financiar va creşte cu 10%, ca pondere în rezultatul exploatării în primul an; Impozitul pe profit plătit de societate este de 16%

1000CV CA = CV/CA=3.027.087/3.897.292* 1000=776,7

26

1000N+1: CV CA= 776,72+2=778,72

778,72=CV/4,209,075,36CV=3.277.691,16

Ponderea Rezultatului financiar în Rezultatul de exploatare(N)= 93.027/ 359.141* 100=-25,9%N+1:- 15,9%* 931.401,2= -148.092,79N+2:-15,9%* 478.993,05= -76.151,31N+3:- 15,9%* 548.935,96= -87.280,82N+4:-15,9%* 618.367,59= - 98.302,45N+5:-15,9%* 693.085,36= -110.041,57

----- -------Valoarea întreprinderii: V= PN / c, unde: PN= profitul net mediu anualc=13% c= rata de capitalizare-----

PN=(657.979,06+ 338.387,06+ 387.790,32+ 436.839,6+ 488.916,78)/ 5=461.982,56

V= 461.982,56/ 0,13= V= 3.553.712

C. Metoda capitalizării profitului var 2Metoda bazată pe randament are ca scop determinarea valorii de rentabilitate a întreprinderii(Vr):

Vr= CB/ iUnde: CB= capacitatea beneficiară( egală cu media aritmetică a profiturilor nete previzionate)

i= rata de capitalizarePerioada de previziune este de 5 ani.Se consideră anul N anul de bază( 2005), iar următorii ani reprezintă anii de previziune

Presupunem că CA va creşte în medie cu 8% anual; Cheltuielile materiale cresc proporţional cu CA deoarece creşte şi producţia exerciţiului; Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi vor creşte cu 5% anual; Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate vor rămîne constante în termeni reali,

deoarece se remarcă în politica statului o tendinţă constantă în ceea ce priveşte impozitele directe(taxa pe clădiri etc.)

Cheltuielile salariale vor creşte cu 2%, societatea vrând să-şi stimuleze salariaţii în condiţiile creşterii CA şi presupunând şi a productivităţii muncii;

Cheltuielile cu amortizările vor creşte cu 5% în primul an datorită modificării unor cote de amortizare;

Cheltuielile financiare se vor diminua în următorii 2 ani, urmând să devină nule ca urmare a achitării integrale a creditului după primele două exerciţii previzionate;

Se estimează că veniturile financiare rămân constante; Firma plăteşte impozit pe profit de 16%; Rata de capitalizare este de 16%.

Indicatori N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5CA 3.897.292 4.209.075,36 4.545.801,39 4.909.465,5 5.302.222,74 5.726.400,56

Producţia exerciţiului

1.349.853 1.571.223 1.723.451 1.942.318 2.033.151 2.411.789

Total venituri 3.897.309 4.209.092,36 4.545.801,35 4.909.482,5 5.302.239,74 5.726.417,56

27

din exploatareCheltuieli materiale

160.686 173.540,88 187.424,19 202.418,08 218.611,53 236.100,45

Chelt.cu servicii şi

lucrări exec.de terţi

1.411.174 1.481.732,7 1.555.819,34 1.633.610,31 1.715.290,83 1.801.055,37

Chelt cu impozite şi taxe

148.084 148.084 148.084 148.084 148.084 148.084

Chelt. cu personalul

859.068 876.249,36 893.774,35 911.649,84 929.882,84 948.480,5

Chelt cu amortizarea şi provizioanele

68.642 72.074,1 72.074,1 72.074,1 72.074,1 72.074,1

Total chelt de exploatare

3.358.168 3.626.821,44 3.916.967,16 4.230.324,53 4.568.750,49 4.934.250,53

Rezultatul din exploatare

359.141 582.270 628.834,19 697.157,97 733.489,25 792.167,03

Venituri financiare

13.494 13.494 13.494 13.494 13.494 13.494

Cheltuieli financiare

106.566 33.432,4 - - - -

Rezultatul financiar

-93.027 -19.668,12 13.494 13.494 13.494 13.494

Profitul brut 266.114 562.602,8 692.651,97 692.651,97 746.983,25 805.661,03Impozit/profit 42.578,24 90.016,45 110.824,32 110.824,32 119.517,32 128.905,76

Profit net 223.535,76 472.586,35 581.737,65 581.737,65 627.465,92 676.755,27

CB=(PNN+1+ PNN+2+ PNN+3+ PNN+4+ PNN+5)/ 5=CB=576.905,66Vr=576.905,66/ 0,16=Vr= 3.605.660,35Prezentul raport de evaluare a fost elaborat în vederea estimării valorii de piaţă asocietăţii SC BETA SRL aşa cum este definită de standardele internaţionale de evaluare, în vederea vânzării acesteia.Din aceste considerente, cea mai bună metodă de evaluare a fost metoda bazată pe randament datorită faptului că în urma aplicării acesteia s-a obţinut cea mai mare valoare de rentabilitate şi anume 3.605.660,35.

Firma S.C. BETA SRL este o societate profitabilă. Oricare ar fi metoda folosită, firma analizată are o valoare pozitivă şi destul de substanţială, astfel încât să atragă orice investitor.

28

CAPITOLUL IV. RECONCILIEREA VALORILOR ŞI ESTIMAREA VALORII FINALE

Reconcilierea evaluatorului înseamnă decizia evaluatorului, considerând experienţa acestuia şi normele privind cea mai bună practică, privind alegerea uneia din gama de valori rezultate din aplicare a diverselor medele de evaluare.Evaluatorul propune valorile de piaţă pemtru fiecare activ în parte, precum şi diferenţele care urmează a se înregistra în contabilitate, între valoarea rămasă a proprietăţiilor imobiliare şi valoarea justă rezultată din reevaluare.Conform Standardelor Internaţionale de Evaluare, În procesul de reconciliere, concluzia asupra valorii se va baza pe definiţia valorii, scopul şi destinaţia evaluării şi toate informaţiile relevante de la data evaluării, necesare pentru îndeplinirea misiunii.Concluzia asupra valorii se va baza şi pe estimările valorii rezultate din metodele de evaluare aplicate. Deasemenea evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul său professional în procesul de evaluare, atunci când apreciază importanţa şi credibilitatea fiecărei valori estimate. Evaluatorul trebuie să prezinte raţionamentul şi justificarea pentru metodele de evaluare folosite şi pentru importanţa acordată metodelor în uema cărora a rezultat valoarea finală/ reconciliată.

29