psihologie lectia 39 +40

7/28/2019 Psihologie lectia 39 +40

1/41

LECTIA 39

Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului inpsihologie la inceputul secolului XXI?

Pentru oamenii de stiintd, modul caracteristic de a privi lumea, din punctul devedere alpropriei discipline, creeazd implacabil dileme etice, fie si pentru cdstiinta sitehnicile stiintifice, care pot fl aplicate pentru a imbunatdti conditia omului, suntvalorificate de obicei si in scopul manipularii si al exploatarii,(din principiile etice aleUniunii Americane a Psihologilor)

Cu ani in urmd, unul dintre dascdlii mei, A. R. Cohen, m-afdcut constient asupraunui fel de ,,miopie" referitoare la atitudinea de excitare entuziastd, data dedescoperirea de not legi cuprivire la natura umand. Intr-o zi, cdnd analizam dateledintr-un articol al men, care tocmai fusese acceptat pentru revista Science ",profesorul m-a intrebat care este cauza bunei mele dispozitii. Cdnd am inceputsd-i povestesc despre influenta cofeinei si a cloropromazinei asupracomportamentului sexual al sobolanului adult, deodatdm-a intrerupt. M-a rugat

sd-i spun ce sepetrece afar a, pepartea cealalta a strdzii, unde se qfla Scoala deMedicind.

,,Nimic", amrdspuns. ,,Pursisimplu, cdtevapersoanestauinpicioaresidiscutd. "

M-a indemnat sdfac presupuneri despre ce anume discutd. M-am incumetat sd

aflrm cdfemeia era tristddin cauza a ceea ce-ispusese bdrbatulsi cdo altdfemeie o

consola. Profesorul m-a intrebat despre cauzele posibile ale nemultumirii ei,

despre felul cum era incurajatd etc. Apoi, mi-a tras o loviturd ,,sub Centura",

spundndu-mi: ,,Dacdai sti cum sdo incurajezi, aiputeaface asta si, pe mdsurdce ai

reflecta cum anume se rdnesc si se ajutd oamenii intre ei, aiputea descoperi cd

oamenii obisnuiti sunt maifascinanti decdt soarecii tdi albi, bine hrdniti".

nut ai ut so. sttu{/e.z &o motiiKitia.

aceftora. ... fll-cuit iK

tot ce. ,\ /?///! OKoitit este desire

sorfc&i.

Psihologie


2/41

Lectia 39 Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la inceputul secolului XXI?

^

Inainte de a putea sa apdr valoarea stiintei care cerceteazd procesele psihice pefiinte simple, mi-a aplicat lovitura decisiva: Gdndeste-te si vezi dacanu reusesti sagasesti un pic de timp pentru a studio oamenii si a cauta not solutii pentruproblemele cotidiene, legate de conditia umana".Am procedat astfel si mastraduiesc in continuare sdprocedez lafel. (dupa P. Zimbardo)

Oare toti psihologii procedeaza astfel? Ce crezi? Pe cati dintre ei ii intereseaza

omul ca subiect si ca fiinta independents si pe cati ca obiect, care nu se deosebeste cunimic de un preparat microscopic? Dupa parerea ta, aceasta abordare a omului casubiect ar trebui sa fie adecvata doar pentru practicieni sau si pentru teoreticieni sicercetatori? Sau poate accepti orientarea din psihologie potrivit careia omul este maimult obiect?

Vei avea ocazia de a reflecta asupra acestor probleme pe parcursul lecturiiacestei lectii.

Psihologia il serveste pe om, in general, sau doar pe unii oameni? Ce anume se aflain spatele mitului contemporan al psihologiei atotputernice? Cat adevar se afla in , xfaptul ca apreciem puterea ei de manipulare - daca tu ma manipulezi pe mine este

un pacat, dar daca eu te manipulez inseamna ca sunt curajos, destept, in timp ce tuesti un nataflet? S-ar putea sa nu ai un raspuns unic si sigur la aceste intrebari, darar fi bine, eel putin, sa ti le formulezi.

Astazi vom porni intr-o calatorie lunga, deoarece vom examina evolutia psihologiei dela aparitia sa pana in prezent, pentru a constientiza existenta orientarilor si atendintelor generale. Cei interesati vor gasi multe surse in care dispunerea accentelor nueste uniforma, in schimb sfera esentiala a continutului va fi unitara.

Istoricul psihologiei ne dezvaluie multe lucruri despre dezvoltarea omuluicontemporan. Cercetarile apartinand unor discipline variate reflecta intr-un anumitmod conditia fiintei umane, intr-o perioada istorica data, precum si valorile unanim

recunoscute. Este uimitor cat de mult se deosebesc conceptiile referitoare la naturaomului, la scopurile esentiale, demne de atentia cercetatorilor si de efortul lor creativ,obligatorii in cadrul diferitelor abordari. Conceptii contradictorii se manifesta fieconcomitent, fie consecutiv. Pentru a le combate, este nevoie de multa energie; darexista si cazuri in care acestea coexists in mod pasnic.

Ne aflam, asadar, in cadrul istoriei psihologiei stiintifice din secolul XX. Ne ocupam depsihicul omului, vazut cand ca alcatuit din senzatii elementare, cand intr-o ipostazagenerala, ca un intreg organizat. Avem de-a face cu o persoana privita ca ,,o cutieneagra" nedefmita indeaproape, reactionand la stimuli situationali. In cadrul ei apare oformatiune tenebroasa, scuturata de impulsuri biologice neconstientizate. Exista, de

asemenea, creierul, prin care se face legatura cu lumea. prin intermediulreflexelor; acest centra este lipsit de ,,suflet". Intalnim in cadrul acestei ,,cutii negre" siun produs al culturii, si rezultatul propriei firi, a carei forma finala depinde si depropria sa activitate. Vom gasi o fiinta prinsa in plasa propriilor sale legaturi cufiinte similare, o plasa la a carei impletire si degradare contribuie. O fiinta plina deelanuri creatoare, in stare sa-si decida singura soarta, fund singura care are dreptul saraspunda la intrebarea ce anume gandeste si ce simte. Nu-i lipseste nici stractura,,aproape electronica", prelucrand date in func ie de informatiile care ajung la ea si decategoria din care face parte.

2 Psihologie


3/41

Prepcupari si tendinte in psihologia contemporana

Vom urmari, asadar, drumul gandirii psihologice in secolul trecut (lectia 39) si

aplicatiile practice, spatiile in care ,,actioneaza psihologia", in mod concret (lectia 40).

La sfarsitul lec^iei 40, vei gasi totodata a doua parte a testului de veriflcare,

corespunzatoare lectiilor 21-40. Foloseste aceasta ocazie pentru a recapirulamaterialul parcurs pana acum, daca vei considera necesar acest lucru.

Asadar, sapornim!

Care sunt preocuparile psihologului-teoretician la incepiitulsecolului al XXl-Iea?

Psihologia contemporand este un domeniu de cercetare stiintificdsi de activitate

practica. Majoritateapsihologilorpractica astdzipsihologia ca meserie utilddin

punct de vedere practic in multe domenii ale vietii si activitdtii umane: productie,

invdtdmdnt, sdndtatesi altele. (...) Psihologia acoperdo sferddefenomene uriasd

sifoarte diversificata. Din aceasta cauza, delimitarea obiectului ei este dificila, iar in

literatura despecialitateputem intdlni numeroase incercdri in acest sens- scrie un

specialist.

Nu exista un consens in ceea ce priveste definirea obiectului psihologiei, dardomeniul nostru nu este singular, celelalte discipline sociale intampinand de asemeneadificultati de precizare unitara si clara a obiectului de studiu.

Termenul psihologie a aparut la sfarsitul perioadei medievale si inceputul epociimoderne, fiind defmit atunci ca stiinta a sufletului. Astazi spunem mai curand caaceasta este o stiinta preocupata de om si de comportamentul sau; de exemplu,

Psihologia este stiinta care se ocupd defelul de a actiona al omului, privit casubject.

Psihologia a devenit stiinta de sine statatoare abia la sfarsitul secolului al XlX-lea.Atunci se baza pe rezultatele fiziologiei experimentale, ocupandu-se nu de suflet, cide fenomene a caror sursa o constituia functionarea organelor senzoriale.

Psihologie 3

Capitol XVI


4/41


Ea cerceta senzatiile, care se imbinau pe principiul asocierilor. Larandullor, acestea ^

aveau sa construiasca constiinta umana. Constiinta umana nu era accesibila cercetarii in alt mod

decat prin introspectie.

W. Wundt, ,,parintele" psihofizicii si al psihologiei experimentale, considera ca

obiectul psihologiei trebuie sa cuprinda experienta nemijlocita a subiectului, adica

fenomenele pe care omul le descopera in sine prin metoda autoobservarii sau a

introspectiei. Exegetii naturalisti (Helmholtz, Young, Muller, Weber, Fechner,Bonders etc.) au efectuat cercetari experimentale si au analizat matematic senzatiile si

activitatile motorii. Exprimandu-ne intr-un limbaj specific zilelor noastre, putem

spune ca acestia s-au ocupat de sensibilitatea si de reactivitatea organismului uman.

Mult mai tarziu a fost acceptata ideea ca ceea ce este subiectiv, constientizat, este

secundar in raport cu relatia concreta dintre lume si om.

Ca de obicei, a aparut opozitia fata de directia descrisa, opozitie concretizata in

miscarea numita psihologia formei sau gestaltista (Wertheimer, Kohler, Koffka,

N

Kruger). Contributia acestei miscari la dezvoltarea stiintei a constat in incercarea -^ de a explica intr-un mod nou fenomene cunoscute de mult timp. Teoreticienii

gestaltisti respingeau teza de baza a predecesorilor, potrivit careia ar putea fi recreat

intregul proces psihic, prin imbinarea ,,atomilor" acestuia ca elemente constitutive

(de exemplu, perceptiile individuale sa fie reduse la o suma a senzatiilor). In opinia

lor, in viata psihica exista o ordine in care se manifests anumite entitati. Tocmai

acestea sunt primare. Avem de-a face in viata psihica a omului cu formatiuni, cu

,,forme", nu cu un haos de senzatii singulare, care se asociaza.

S-a dezvoltat apoi si s-a extins behaviorismul,ale carui radacini rezida in cercetarile lui

Morgan si Jennings. Primele legaturi dintre psihologia animalelor si cea a

oamenilor au fost sesizate si elaborate de Thorndike. El s-a ocupat, de asemenea, de

procesul invatarii la oameni si de memorare, ceea ce a condus la psihologia

mvatarii, la care vom reveni. Watson, un alt teoretician al acestui curent, a lansat

necesitatea de a ne concentra asupra cunoasterii comportamentelor. Psihologia

behaviorista tinde, prin observare sistematicd si experiment, la formularea de

generalizari, legi si principii care guverneazd comportamentul omului (dupa

Watson). Psihologia ar trebui, asadar, sa renunte la cercetarea constiintei, in favoarea

cercetarii situatiilor, a conflguratiilor de stimuli care declanseaza anumite

comportamente (reactii).

Merita sa subliniem ca nici o atitudine behaviorista, in formele ei extreme, radicale, nus-a putut mentine in cercetarile de psihologie. Au aparut diferite modificari ale

acestora, admitand mai mult sau mai putin rolul personalitatii umane (asa-numitul

neobehaviorism). Omul nu mai este o fiinta care doar reactioneaza nemijlocit la

stimuli. Acelasi stimul poate declansa diferite reactii si aceeasi reactie poate aparea ca

raspuns la diferiti stimuli. Asadar, neobehaviorismul considera ca trebuie sa se tina

seama de rolul factorului intermediar, de personalitate.

A aparut, de asemenea, reflexologia (Behtierev) si teoria flziologica a reflexeior

(Pavlov). Aceste orientari au fost asimilate psihologiei obiective. Acesti teoreticieni


5/41

Psihologie


6/41

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana_____________________________Capitol XVI

^ considerau ca intreaga psihologie ar putea fi desfiintata, in general, in favoarea

fiziologiei. Reflexologia nu a capatat un asemenea ecou precum orientarea

pavloviana. Pavlov s-a ocupat de activitatea nervoasa superioara, operand cu

conceptele de reflex conditional si neconditionat, inhibare, inductie, structure a

semnalelor, precum si cu tipuri de activitate nervoasa superioara.

O reactie la orientarea pavloviana a condus la reflectia asupra reducerii intregii

activitati umane la reflexe. Insusi Pavlov, initial extrem de radical in ideile sale, asesizat spre sfarsitul vietii necesitatea conlucrarii dintre fiziologie si psihologie,

inlocuirea rivalitatii celor doua discipline cu sustinerea reciprocal

O contribute substantial la dezvoltarea psihologiei a oferit medicina. Abordarile

care au initiat psihologia clinica tineau de psihanaliza (Freud) si de psihologia

individuals! (Adler). Ulterior au aparut cercetari asupra nevrozei, spaimei si hipnozei.

S-a dezvoltat, de asemenea, neopsihanaliza (Homey, Fromm).

In spiritul acestei orientari, psihicul este tratat ca un sistem organizat de forte.

S-a observat astfel ca activitatea noastra constienta este condusa de impulsuri.

Constiinta este doar un nivel al psihicului, ,,suprafata" sa, asadar obiectul propriu-zis alpreocuparilor psihologiei ar trebui sa fie personalitatea, cu subconstientul si

inconstientul sau. Aceasta conceptie s-a conturat pe baza unor observatii indelungate ale

medicilor psihiatri, care au tins la elaborarea unor metode psihologice adecvate in

tratarea celor bolnavi psihic (Charcot, Janet). Freudismul a dezvoltat metoda

asocierilor libere, analiza viselor, fenomenul transferului. Aceste metode urmareau

orientarea, constientizarea genezei reale a propriilor probleme.

In conceptia lui Adler, teoria se concentra asupra formarii caracterelor si a deosebirilor

dintre acestea. Se lua in consideratie rolul mai mare al mediului in dezvoltarea

omului, iar mecanismul terapeutic il constituiau reflectiile critice asupra propriului

mod de a actiona. Aceasta conceptie a devenit baza lucrarilor din domeniul tipologieicaracterelor (Kretschmer), folosita in diagnosticarea clinica a personalitatii. Au fost

create cateva metode interesante de diagnosticare: metoda proiectiei a lui Rorschach


7/41


S-a delimitat si psihologia dezvoltarii, care se ocupa de factorii dezvoltarii psihice ^ (de la

Preyer la Piaget). A aparut o teorie a factorilor si a conditiilor dezvoltarii psihice. A fost

formulata influenta ereditatii si a mediului (Stern), aflate adesea in opozitie. Cercetarile

asupra dezvoltarii s-au extins, Datoram mult cercetarilor care au cuprins dezvoltarea in

ansamblul sau, imbogatind considerabil metodele folosite in acest perimetru. S-a apreciat,

totodata, rolul activitatii proprii in ceea ce priveste dezvoltarea individual .

O contribute uriasa la psihologia dezvoltarii revine lui J. Piaget, care a efectuat cercetari indomeniul gandirii, al inteligentei. Rezultatele cercetarilor sale au aratat ____ diferentele

calitative intre psihicul copiilor si eel al persoanelor adulte. Autorul a elaborat teoria

dezvoltarii procesului de gandire, de la operatii concrete la operatii formale, abstracte.

A aparut si s-a dezvoltat domeniul psihologiei invatarii (Thorndike, Skinner) si, o data cu

aceasta, psihologia educatiei. Multe cercetari nu au avut initial nimic in comun cu

aplicatiile lor nemijlocite, de exemplu in procesul de invatamant. Thorndike '\ > a fost eel care a

formulat afirmatii despre invatare. Din pacate, problema motivatiei pentru invatare a fost

studiata doar marginal. Abia Meumann a aplicat aceste legi la cerintele scolii. Ulterior,

aceste eforturi au fost continuate si s-au aprofundat cercetarile asupra conditiilor

invatarii, a diferitelor tipuri si strategii, a rolului personalitatii si al motivatiei elevului siprofesorului (Bernard, Baley s. a.). Psihologia educatiei si-a extins considerabil sfera

preocuparilor, de exemplu asupra fenomenului insucceselor scolare.

Lui Galton ii datoram in psihologie metodele statistice, introduse in studierea

diferentelor individuale. Se dezvolta acel compartiment al psihologiei inteles ca

stiinta a testelor (Binet, Wechsler). Inceputurile sale sunt legate de elaborarea scalei

inteligentei de catre Binet. Ulterior, aceasta a fost modificata de Terman. Practica a

devansat teoria: s-a manifestat necesitatea de a elabora o teorie a inteligentei generale

(Spearman). Au aparut noi metode de cercetare a acesteia. De aici, au aparut si

primele teste de verificare a cunostintelor, folosite in cadrul examenelor. Au fost

concepute, de asemenea, diferite teste de diagnosticare a personalitatii, fiind folosite pe

scara larga, indeosebi cu scopul selectiei, ceea ce reprezinta si astazi o practica

discutabila.

A aparut si psihologia muncii. Radacinile sale rezida in cercetarile cu privire la

eficienta muncii (Taylor), care tree complet peste insusirile si starile omului care

lucreaza, concentrandu-se asupra principiilor absolut rationale ale organizarii

activitatii, cu scopul de a-i spori rezultatele si de a se ajunge la efecte masurabile

(psihotehnica). Au fost organizate cercetari cu privire la disponibilitatea specifica a

omului pentru efectuarea unei anumite activitati. Mai tarziu a fost schimbata

' " perspectiva solutiilor si s-a optimizat mediul de munca, pentru ca omul sa poatalucra mai bine. In centrul atentiei s-au aflat competentele de specialitate ale

lucratorilor care executau sarcini unice, in cadrul profesiilor lor. La aceste studii au

colaborat specialisti din alte domenii (sociologie, fiziologie), preocupati de procesul

muncii.

6 Psihologie


8/41

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana Capitol XVI

^, O amploare deosebita a capatat psihologia sociala (Newcomb, Rotter). Tematica

si metodele de cercetare ale acestei ramuri s-au schimbat foarte mult in timp. Initial, au

fost studiate insusirile omului ca fiinta sociala, iar ulterior s-a trecut la examinarea

relatiilor si formelor obiective, specifice convietuirii interumane. Au fost cercetate,

printre altele, manifestarea omului in grupuri sociale, dependenta grupurilor de alte

influente, modul de desfasurare a comunicarii, perceperea celorlalti, factorii care

conditioneaza atractia reciproca etc.

Cercetarile s-au desfasurat, de asemenea, in cadrul etnopsihologiei (Malinowski,

Benedict). Cercetatorii erau preocupati, de exemplu, de asemanarea formelor de

cultura la diferite populatii si explicau acest fenomen prin similitudini ale nevoilor

umane de baza.

O alta tendinta a fost psihologia umanista (Maslow, Rogers), care s-a nascut din

revolta si nemultumirile fata de metodele si abordarile folosite pana arunci. Scopul

final alpsihologiei umaniste este descrierea completda ceea ce inseamnasd traiesti

\^ mchipuman... (Bugental). Tezele care delimiteazapreocuparile acestei orientari il

percep pe om ca persoana, nu ca suma de parti constitutive. Ele se concentreaza

asupra relatiei cu persoana concreta si asupra capacitatii noastre de a ne afla inlegatura cu ceilalti oameni. Se atrage atentia aici asupra rolului constiintei de sine, a

posibilitatii de a opta si asupra vietii intelectuale, in consens cu scopuri si valori

individuale. Asadar, aceasta psihologie este interesata de om, dar nu este obiectiva

stiintific, apreciind mai mult scopurile importante pentru conditia umana decat

rigoarea metodelor. Nu respinge metodele statistice si experimentele, dar verificarea

adevarului o constiruie experienta umana. Predomina aici relativismul cognitiv:

orice cunoastere este relativa si variabila, desi psihologii umanisti nu resping

realizarile celorlalte orientari psihologice.

In psihologia actuala s-au consolidat teoriile cognitive (Kelly, Festinger, Sherif,

Hovland). Premisele lor descind din psihologia formei si sunt o reactie la lipsurile

behaviorismului si ale teoriilor invatarii. Toate se concentreaza asupra reflectarii

stimulilor sociali. Se preocupa mai mult de desfasurarea proceselor de cunoastere, de

aspectele lor formale, nu de continutul concret. Se intereseaza, de asemenea, de

consecintele proceselor cognitive asupra manifestarii integrate a omului. Aceste

teorii sunt dinamice, abordand fenomenele in relatii reciproce. Ele nu alcatuiesc o

teorie generala unitara, dar se ocupa de diferite fenomene, cum ar fi: disonanta

cognitiva, constructed cognitive, complexitatea si concretetea structurilor cognitive,

asimilarea, contrastul etc.

Exercitiul 1: La ce s-a mai referit orientarea... ?

\

Ordoneaza orientarile specifice evolutiei psihologiei in mnctie de semnificatia

(mai puternica sau mai slaba) pe care o au pentru tine si completeaza

informatiile despre aceste orientari, folosind surse de documentare

suplimentare.

Ai reusit? Sper ca nu a fost o sarcina dificila. Roaga-1 pe partenerul tau de

discutie sa te ajute. Apoi incercati sa alcatuiti impreuna metafore proprii, prin

Psihologie 7


9/41

Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la inceputul secolului XXI?

care sa redati cat mai nimerit caracterul si esenta diferitelor concept!! si orientaridin psihologie. Daca doresti, pot! trimite materialul pregatit ca tema pentruacasa.

Metaforele create redau in primul rand reactia emotionala, afectiva a atitudinilornoastre fata de continurul teoriilor. Constati ca iti plac sau nu, ca iti sunt apropiate

sau ca le respingi.

Dar acesta nu este singurul mod de a ne exprima opiniile pe aceasta tema. Incearca sa

te pronunti cu privire la diferitele orientari la nivel rational. Care este parerea ta

despre orientarile din psihologie din secolul trecut?

Exercitiul 2: Ce comideri tu important intr-o teorie?

Te rog sa alegi una dintre orientarile prezentate aici. Criteriile alegerii vor fi de

data aceasta riguroase: utilizarea la nivel larg, modalitatea de argumentare,

rigurozitatea cercetarii, inspiratia pentru cercetarile din domenii inrudite,

unitatea si armonia judecatii etc. Cauta argumente rationale pentru a-ti justifica

pozitia. Ar fi bine, daca ai dori, sa prezinti aceste argumente partenerului tau dediscutie, care ar putea sa te stimuleze la un efort mai mare, prezentandu-ti

contraargumentele sale. Incearca sa vezi totodata ce anume lipseste in

orientarea aleasa de tine, care sunt consecintele acesteia, ce nivel de

comunicativitate prezinta. In ce masura, dupa tine, aceasta conceptie poate fi

verificata empiric?

Setul de argumente si reflectiile asociate pot fi trimise ca tema pentru acasa.

Idei diferite s-au nascut in psihologie si apoi au dispdrut, pentru afi continuate

dupd zed de ani. La rdndul lor, altele sdldsluiesc in tesdtura stiintei prin legea

inertiei,fiind lipsite de mult de sensul existentei. Psihologia s-a dezvoltat concomitent in

cdteva orientdri, prezentdnd aborddri radicale in ceea ce priveste natura

psihicului uman. Aceste orientdri, in anumite perioade si in anumite tdri, au

convietuitpasnic, ignordndu-se reciproc, in timp ce in alteperioade si in alte tdri

s-au confruntat acerb, alcdtuind uluitoareformatiuni hibride - scriu specialist!!.

Lecfta 39

Psihologie


10/41


care sa redati cat mai nimerit caracterul si esenta diferitelor concept!! si orientaridin psihologie. Daca doresti, poti trimite materialul pregatit ca tema pentruacasa.

Metaforele create redau in primul rand reactia emotionala, afectiva a atitudinilor

noastre fata de continutul teoriilor. Constati ca iti plac sau nu, ca iti sunt apropiatesau ca le respingi.




Exercitiul 2: Ce consideri tu important intr-o teorie?



rigurozitatea cercetarii, inspiratia pentru cercetarile din domenii inrudite,




orientarea aleasa de tine, care sunt consecintele acesteia, ce nivel de


verificata empiric?


Idei diferite s-au nascut in psihologie si apoi au dispdrut, pentru afi continuate

dupazeci de ani. La rdndul lor, altele salasluiesc in tesdtura stiinteiprin legea

inertiei,fiind Hpsite de mult de sensul existentei. Psihologia s-a dezvoltat concomitent incdteva orientdri, prezentdnd aborddri radicale in ceea ce priveste natura

psihicului uman. Aceste orientdri, in anumite perioade si in anumite tari, au

convietuitpasnic, ignordndu-se reciproc, in timp ce in alteperioade si in alte tari

s-au confruntat acerb, alcdtuind uluitoareformatiuni hibride - scriu specialistii.

Lecjia 39

Psihologie


11/41


care sa redati cat mai nimerit caracterul si esenta diferitelor conceptii si orientaridin psihologie. Daca doresti, poti trimite materialul pregatit ca tema pentruacasa.

Metaforele create redau in primul rand reactia emotionala, afectiva a atitudinilor

noastre fata de continutul teoriilor. Constati ca iti plac sau nu, ca iti sunt apropiate

sau ca le respingi.




Exercitiul 2: Ce consider! tu important Intr-o teorie?



rigurozitatea cercetarii, inspiratia pentru cercetarile din domenii mrudite,




orientarea aleasa de tine, care sunt consecin^ele acesteia, ce nivel de


verificata empiric?


Idei diferite s-au ndscut in psihologie si apoi au dispdrut, pentru afi continuatedupdzeci de ani. La rdndul lor, altele sdldsluiesc in tesdtura stiintei prin legea

inertiei,fiind lipsite de mult de sensul existentei. Psihologia s-a dezvoltat concomitent incdteva orientari, prezentdnd abordari radicale in ceea ce priveste naturapsihicului uman. Aceste orientari, in anumite perioade si in anumite tdri, auconvietuitpasnic, ignordndu-se reciproc, in timp ce in alteperioade si in alte tdri

s-au confruntat acerb, alcdtuind uluitoareformatiuni hibride - scriu specialistii.

Lectia 39

Psihologie


12/41

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana

Dupa cum vezi, nu exista doaro singura orientare in psihologie; ele sunt mai

multe, ceea ce indica o anumita dinamica. Avem mai multe abordari, mai multe

posibilitati de interpretare chiar a acelorasi date. Totul e frumos, dar ceva lipseste

aici. Ceva important. Lipseste tendinta spre imitate (sinteza) sau spre decizie, in

privinta folosirii limbajului unei teorii anume.

Regretand lipsa de sinteza, sa ne concentram asupra deciziei. Ch. Buchler, la o

intalnire a Societatii Psihologiei Umaniste, la Montreal, in anul 1973, a spus:

Am ajunspe terenulpsihologiei ca novice, la inceputul secolului XX. Principalele

mele preocupdri le formulasem pe atunci in intrebarea: Ce credem despre viata

omului? Consideram cdpsihologia imiva inlesni gdsirea unuirdspuns. Imiamintesc

cuvintele sarcastice ale profesoarei mele din ultimii ani de liceu, card i-am mdrturisit

interesul meu fata de psihologie: ,,Psihologia n-o sd-ti spundnimic despre viata, ci

doar despre reactiile senzoriale la stimuli si despre invatare ". Eram cu atdt mai

dezamdgitdsi am hotdrdt: ,,Dacdpsihologia nu este astfel, atunci voiface eu din ea

o stiinta a vietii umane ". Magandeam: Cu ajutorul psihologiei ar trebui sd Jim

capabili sdgdsim rdspunsul la intrebdrile: Cum satraimpropria viata? Careesterostulvietii? Cum saneraportdm lacelelaltepersoanein viata?"

Ce crezi? Dupa tine, dezideratul autoarei s-a implinit? Probabil, dar NUMAI in

cadrul declarativ al psihologiei umaniste, a carei precursoare a fost. Oare, in general,

raspunsurile la aceste intrebari ar trebui sa constituie scopul eforturilor psihologiei? Nu

este aceasta sarcina eticii sau a religiei? Vorbim aici despre standarde, despre bine

si rau, despre decizii de natura morala. Ce crezi despre aceasta?

Exercitiul 3: Sarcina stiintei este de a raspunde la intrebareaCUM SA

TRA1M?

Te rog sa pui intrebarea din titlu unui numar cat mai mare de persoane. Ca de

obicei, ingrijeste-te ca grupul celor investigati sa fie cat mai eterogen. Intreaba ce

argumente au, indiferent de raspuns. Daca raspunsul este afirmativ, te rog sa

incerci sa afli care domenii ale stiintei au o asemenea sarcina fata de omenire.

Intreaba totodata de ce anume au fost indicate tocmai aceste domenii.

Incearca sa afli, de la cei care cred ca stiinta este scutita de asemenea ,,obligatii",

cui anume, dupa parerea lor, ar trebui sa fie adresata aceasta intrebare.

Se pare ca adesea psihologia ,,ne vorbeste in limbi diferite". Incearca sa

apreciezi singur acest lucru. Te rog sa urmaresti zonele de cercetare ale

psihologiei contemporane, gandeste-te daca ele pot fi oarecum ,,puse deacord", daca exista posibilitatea unei sinteze, a unei generalizari, tinand cont de

numarul urias al datelor si de adunarea lor meticuloasa.

Situatia oricarei discipline stiintifice din orice stat este determinate de nivelul acestei

discipline la scara mondiala, de dinamica fluxului de informatii (accesul la literatura

actuala, precum si contactele personale si schimbul de idei intre oameni de stiinta), de

nivelul tehnic al dotarii laboratoarelor, de numarul si de nivelul real de pregatire al

persoanelor implicate in desfasurarea cercetarii stiintifice. Acest lucru este limpede.

Capitol XVI

Psihologie


13/41

Lecjia 39 Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la mceputul secolului XXI?

Asadar, este diferit nivelul de dezvoltare al discipline! noastre, in diferite tari ale

lumii contemporane.^

In domeniul psihologiei contemporane aplicate (educationale, clinice, a muncii), in

activitatea teoretica de cercetare ar trebui sa se puna in continuare

accent pe:

- cercetarea optimizarii procesului de educatie, a eficientei procesului

educational, a educatiei in familie, a atitudinilor parintilor;

- cercetarea conditionarilor si a efectelor bolilor psihice si psihosomatice, a

___________ problemelor care tin de defectologie, neuropsihologie, psihopatologie,

psihologie medicala si juridica, de sanatatea psihica, precum si a factorilor care

conduc la dependents;

- cercetarea costurilor si a beneficiilor in munca, a surmenajului, a luarii

deciziilor, a conditionarii eficientei, precum si a selectiei resurselor umane.

Niciodata nu este suficient efortul de a cunoaste cat mai bine aceste probleme, de a le

intelege, intrucat o asemenea cunoastere este transpusa in mod firesc asupra

posibilitatii de imbunatatire a existentei noastre. Care sunt, dupa parerea ta, domeniilecare nu au fost indicate aici si care merita atentie sub aspect teoretic si investigativ?

Discuta despre acest lucru cu parteneral tau de discutie sau cu alti oameni, preocupati de

tema respectiva.

Orientari ale dezvoltarii care apar in stiinta mondiala apsihologiei

Observam in prezent anumite schimbari in ceea ce priveste modul de abordare a

psihologiei in lume. Merita atentie in acest sens o serie de fenomene.

S-a nascut si s-a consolidat o noua paradigma (un model axiologic, general acceptat) a

psihologiei, denumita psihologia cognitiva. Nu este vorba aici de cercetarea

nemijlocita a proceselor de cunoastere, ci de crearea unei teorii generale bazate pe

premisa ca esenta psihicului o constitute prelucrarea informatiilor. Astfel, s-a

ajuns la un progres consistent in ceea ce priveste rigurozitatea conceptelor si a

posibilitatilor de elaborare a unor modele teoretice verificabile. Realizarile din diferite

domenii ale psihologiei pot fi integrate mai bine decat pana acum.

Se dezvolta dinamic psihologia ecologica, in jurul careia cercul de adepti se mareste

necontenit. Psihologia cauta aici cai pentru o descriere sistematica si o explicare a

fenomenelor psihologice, a corelatiilor reciproce dintre ele, in contextul unorinteractionari sociale si de mediu.

Prin utilizarea computerelor, s-au introdus metode noi, complicate, de analiza a

datelor, ceea ce permite conceperea si integrarea unei sfere de informatii mult mai

mari. Au aparut metode de modelare functionala a datelor psihologice, ceea ce

permite o mai buna interpretare a datelor obtinute si a faptelor observate.

Pe aceasta baza, apar teorii cu o mai mare rigoare si sfera de actiune. Schimbarile

conduc la cresterea nivelului metodologic in practicarea psihologiei.

10 Psihologie


14/41

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana_______ ___________________ Capitol XVI

Ch. Buchler dorea sa faca din psihologie un instrument nu atat al cunoasterii sau al

intelegerii, cat o sursa de indicatii concrete, de solutii referitoare la optiunile

oamenilor, la responsabilitatea umana. Lucrurile nu s-au intamplat asa, psihologia

tinzand catre alta directie.

Dupa tine, este bine sau rau? De ce? Incearca sa gasesti argumente pro si contra.

Psihologii nu sunt insa ,,absolviti" de obligatia de a cautabaze stiintifice concretepentru conceptia integrala asupra individului uman. Dincolo de psihologia

cognitiva, de aceasta problema se intereseaza cu precadere teoreticienii cu orientare

umanista. In posrulatele lor exista mai putina rigoare, dar cata bucurie si energie, cat

sentiment al fragilitatii si al infirmitatii a ceea ce este individual!

Omul este un produs al naturii si un locatar al catorva lumi ce se intrepdtrund

reciproc. La origine este un organism biologic. Din punct de vedere social, este

purtdtor de roluri sociale. (...) Omul este unul dintre modulele structurii ierarhice,

ndscutepe Pdmdnt ca urmare a tendintei naturii de a construi intr-un he ceea ce a

surpat in altul. (...) Omul este o particuld dintr-o catedrald maiestuoasd, a cdrei

armonie si simplitate, inpofida aglomeratiei detaliilor constructiei, potfi cuprinse

dintr-o privire. Toatepdrtile ei redau spiritul intregului si, totusi,fiecare din ele este

alta. Infelul acesta, intelegem conceptia de sistem al naturii, conditie indispensabild

pentru cunoasterea omuluiafirma un specialist.

Intr-un articol scris in 2001, citim ca ,,secolul XX cu siguranta nu a fost secolul

psihologiei, poate secolul XXII va fi al psihologiei, nu mai devreme".

Oare aceasta inseamna ca disciplina noastra nu s-a remarcat prin nimic important?

Este nevoie de doua secole, pentru a obtine succese? De ce? Poate ca aceasta

apreciere este prea aspra sau nedreapta!?

O asemenea opinie se contureaza destul de clar atunci cand realizarile psihologiei

sunt privite nu dintr-o perspectiva interna, din punctul de vedere al cuiva care se

ocupa de acest domeniu, ci dintr-o perspectiva externa, cand realizarile si statutul

psihologiei sunt comparate cu alte domenii ale stiintei. In acest context, eel mai

bine arata biologia si fizica. Descoperirile in aceste zone au permis modificarea in

cateva randuri a intregii conceptii despre lume la nivel macro si micro. Este suficient sa

amintim descoperirea ADN-ului.

S-ar putea ca, in afara de medicina, si psihologia sa beneficieze de descoperirile din

domeniul biologiei. Este vorba despre estimarea influentei factorilor genetici siorganiciasupramanifestariinoastrepeparcursulboliisialstariidesanatate.se pare

ca, datorita cunostintelor din domeniul biologiei moleculare, vom putea afla , multe

lucruri despre factorii responsabili de modelele individuale ale dezvoltarii.

Poate abia atunci se va produce ,,intalnirea" specifica dintre biologic si psihologie, in

interpretarea dimensiunii individuale a omului, fiinta umana, datorita crearii unui

sistem de referinta comun.

Psihologie 11


15/41

Lecjia 39 Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la inceputul secolului XXI?

In secolul XX, psihologia a beneficiat de realizarile neurologiei si fiziologiei \sistemului nervos. S-a desprins chiar un domeniu separat, neuropsihologia. In ultimii

ani, s-a dezvoltat neurobiologia. Cercetarile asupra creierului si asupra cunoasterii

reprezinta un important segment in cercetarea stiintifica.

Un series impediment in psihologie il constituie caracterul ,,mozaicat", raspandirea si

lipsa unor modalitati de cumulare a cunostintelor. Sintezele teoretice si modelele par a

tine de viitor. Lucrul acesta va fl posibil abia atunci cand vor fi cercetatesuficient mecanismele fundamental de reglare la nivel neurobiologic, cognitiv si

behavioristic.

Fireste, nu este vorba de reducerea omenirii la dimensiunea biologica. Psihologia

trebuie sa se raporteze la toate nivelurile de manifestare a persoanei. Stiinta cu

caracter de baza ar trebui sa capete insa un statut riguros si justificat empiric.

Dorim sa stim ce mecanisme neuronale isi asuma raspunderea pentru constiinta,

pentru sistemul memoriei, pentru procesele de gandire. Se pare ca descoperirile in

acest domeniu de interes se vor produce destul de curand. Acest lucru nu impiedica

nicicum discutiile si dezbaterile pe tema naturii si a mecanismelor de manifestare aomului in diferite sfere ale vietii individuale si sociale.

Teoriile psihologiei aparute in secolul XX s-au ocupat si de procesul creativitatii, al

receptarii si al participarii la cultura in sens larg. Exista numeroase cercetari

referitoare la limbaj, comunicare, mass-media sau lapersuasiunea sociala, utilizata in

sfera politicii, a ideologiei, a religiei si a economiei.

Problemele metodologice

Dezvoltarea oricarei teorii este strict conditionata de tipul de metodologie folosita in

cercetare. Asadar, numeroase aspecte in psihologie depind nu numai de CEANUME cerceteaza, ci si de CUM ANUME cerceteaza, deoarece:

' 9 . obiectul in sine alcercetMi poate fidiferit,putandfi cercetate comportamentele

umane sau procesele psihice;

a ne putem baza pe date obiective, observabile sau pe marturii subiective ale

unei persoane;

. putem cerceta doar oameni sau si alte organisme vii;

. descrierea noastra poate fi simpla si precisa sau bogata, complexa si

pluristratificata;

. * comportamentul insusi poate fi conceput integral sau analitic, fund divizat in

unitati functionale cat mai mici;

, ne putem concentra asupra trecutului, cand cautam explicatii, sau numai asupra

prezentului;

. putem aduna date fara nici un fel de teorie sau pe baza unei teorii, in scopul de

a o dezvolta sau verifica;

12 Psihologie


16/41

Preocupari si tendinfc m psihologia contemporana

fenomenele pot fi cercetate numai in scopul cunoasterii stiintifice sau cu gandul la

utilizarea lor practica, in viata;

in final, se poate cerceta evolutia fenomenelor sau doar rezultatul lor imediat.

Toate acestea au o uriasa influenta asupra concluziilor si reflectiilor finale.

Sa urmarim un exemplu: Daca studiezi nevoile cuiva, poti sa intrebi de ele. Persoana iti

va spune ce stie ea insasi si ceea ce vrea sa relateze pe tema respectiva. Depinde desfera ei de cunoastere, de constiin^a de sine, dar si de atitudinea fata de tine, de

scopul discutiei, de orizontul asteptarilor, intr-o astfel de situatie. Poti observa tu

singur, poti ruga pe altcineva sa observe sau poti aduna informatii, pe baza anchetei.

Poti propune un experiment. Exista, de asemenea, posibilitatea de a cerceta diferite

vise, asocieri, continuturi dezvaluite, ca urmare a unor proiectii. Rezultatele obtinute cu

astfel de metode nu trebuie sa fie omogene. Persoana poate avea o orientare

inadecvata, poate falsifica intentionat raspunsurile, eel care observa poate dispune de

un nivel de perceptie variat, iar interpretarea materialelor reprezinta - eel putin

partial - o arta.

Exercitiul 4: Cum schimba metoda rezultatulcercetarilor?

Te rog sa-ti imaginezi ca scopul tau este de a cerceta interesele unui grup de

copii de o anumita varsta. Incearca sa definesti ce inseamna pentru tine

,,interes" si stabileste cum anume doresti sa operezi. Indica metodele carepot fi folosite (tipurile lor). Gandeste-te la observatie, discutie, anchete,

chestionare, interviuri, experimente, metode proiective etc.

Descrie acele modalitati de strangere a datelor care, dupa tine, se deosebesc

sub aspectul calitatii materialului obtinut. Precizeaza consecintele concrete pe

care le are modul de a aduna datele pentru rezultatele finale. Cred ca o

discutie cu partenerul tau de discutie ar fi necesara.

Exercitiul poate fi abordat ca tema pentru acasa.

Psihologie

Capitol XVI

fGOJKestf to. K/ine.KiKUgt/'e,... Cfad te, port, e^tipre-u., *.....,

.......-ftu socwe, ad e


17/41

13


18/41

Lec ia 39 Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la inceputul secolului XXI?

Scopurile psihologiei

Sa revenim la istorie, dar la o perioada mai recenta. Te rog sa parcurgi citatul demai jos si sa fii atent la reactiile pe care ti le va starni.

Abia cdnd omenirea va dispune de cunostinte mult mai sigure, referitoare la

personalitate, si de metodepsihotehnice bazatepe aceasta, psihologia isi va realiza pe

deplin sarcinile aflate in fata ei de la inceput. Ea vaputea servi la dirijareaoamenilor in interesul oamenilor (!).Atunci se va instala era psihologiei". Abiaatuncipsihologia va tinepasul cu stiintele naturii si cu tehnica bazatdpe acestea.

Abia atunci psihologia va constitui o bazdputernicdpentru majoritatea stiintelor

umaniste, precumfizicapentru stiintele naturii.

Trebuie sa recunoastem insd cd, in legdturd cu perspectivele de mai sus, se

desprinde o intrebare destul de incomodd: oare oamenii care dispun de cunostinte

foarte avansate despre viata psihicd, avdnd posibilitatea de a manipula "

personalitatea cuiva, dupdbunul lorplac, isi vorpropune dreptscop realizareaunor teluri demne? Oare se vorfolosi de stiintapsihologicdpentru binele omului,

pentru binele general si pentru eel al indivizilor?

Nu estefdrd temei supozitia cds-arputea intdmpla altfel; a died, folosind stiinta

psihologiei, incomparabil mai riguroasd decdt inprezent, oamenii sdse confrunte si

sd se distrugd reciproc mult mai acerb decdt o fac astdzi. Asa-zisa armd

psihologicdajucat un rol semnificativ in cele doudrdzboaie mondiale. Mai mult,

existd si posibilitatea de valorificare inumand a stiintei psihologice pe timp de

pace, pentru satisfacerea unor ambitii bolndvicioase, pentru satisfacerea inclinatiei

spre atrocitate etc. Nu o data, in romanele fantastice s-a tinut seama de aceasta

sumbrd eventualitate.

Dupd cum se vede, o problemd stringentd este ca, paralel cu progresele stiinteipsihologice, oamenii sdfie educati in conditiile unui sistem care sd asigurejustitia

sociald, sd actioneze pentru un astfel de sistem. Sdfieferiti totodatdprin anumite

dispozitive deprimejdiapotentialdgeneratdde dependenta nevolnicdfatdde indivizi

nesocializati. (J. Pieter)

Te rog sa observi ce rol important a jucat contextul social-politic in modul de

formulare a concluziilor si a recomandarilor.

Altfel suna formularile teoreticienilor contemporani si ale cercetatorilor occidentali,

care prezinta scopurile psihologiei in felul urmator:

- psihologia descrie ceea ce se intampla cu adevarat;- explica ceea ce se intampla;

- prevede ceea ce se intampla;

- coordoneaza ceea ce se intampla;

- imbunatateste calitatea vietii, prin schimbarea a ceea ce se intampla.

Ce anume se recomanda cercetatorilor care aduna date si teoreticienilor care le

prelucreaza in cadrul anumitor modele din psihologia contemporana? Care este

,,obligatia model" a psihologiei astazi?

14 Psihologie


19/41

Preocupari si tendin|e in psihologia contemporana____________________________ Capitol XVI

( | Psihologia descrie ceea ce se intampla cu adevarat.

Studiind omul, trebuie sa distingem faptele, datele, adica ceea ce vedem si auzim

(ceea ce inregistram cu ajutorul simturilor sau al aparaturii) de ceea ce semnifica ele

(adica de concluzii si interpretari). Daca ne ocupam de fenomene interne, cum ar fi

teama, nevoia, frustrarea, trebuie sa definim aceste variabile in mod riguros, sa

stabilim in ce fel se manifesta prezenta lor, precum si modalitatea de masurare.

Psihologia explicd ceea ce se intampla.

Explicand ceea ce a fost observat, trebuie sa ne concentram asupra a ceea ce se

intampla si cum, iar raspunsul la intrebarea ,,De ce?" se afla inca in afara stiintei.

Asadar, cum anume explicam? Recurgand la fiziologia creierului, prin analogii cu

fenomene cunoscute, prin prezentarea conditiilor limitrofe, in care se produce

fenomenul, prin abordarea functionala, in care stabilim conditiile-stimuli necesare

pentru aparitia reactiei concrete, precum si cu ajutorul modelelor si al stimularii.

In cadrul modelelor, ne raportam la anumite concepte si la relatiile dintre ele, folosind

uneori achizitii din domenii stiintifice mai dezvoltate. Pot fi stimulate, de exemplu,

procesele gandirii, ale invatarii sau ale memorarii, prin valorificarea tehnologieicomputerizate, ceea ce creeaza ample posibilitati interpretative, f n psihologie insa,

explicam eel mai frecvent prin raportarea la o anumita teorie.

Ce inseamna o buna teorie? Teoria care aduce ordine, simplitate si regularitate in

complexitatea si in arbitrarulintamplarilor.

Psihologia prevede ceea ce se intampla.

In afara de a intelege ce anume se petrece cu omul sau ce se intampla intre el si lume,

am dori sa stim sa prevedem ceea ce se va intampla. Evenimentele pot fiprefigurate prin estimare, folosind date statistice sau pe baza observarii unor grupuri

mari de oameni. Nu trebuie sa intelegem in acest caz nimic, prevedem doar cu o

anumita probabilitate, pe baza repetabilitatii observate a intamplarilor.

Este cu totul altceva daca dorim sa aprofundam relatiile cauza-efect. In psihologie,

cercetam adesea corelatiile dintre factori, iara a ne pronunta in legatura cu caracterul

acestora. De exemplu, coeficientul inalt de inteligenta se manifesta in corelatie cu

rezultatele deosebite la invatatura. Stim ca o asemenea relatie exista. Dar inteligenta

este oare cauza? O asemenea afirmatie nu ar fi justificata, ar fi o eroare de gandire.

Ar putea fi o relatie inversa, ar putea ca ambele variabile sa fie conditionate de o a: treia, necunoscuta, ar putea fi vorba totodata deo pura intamplare. De aceea, te rog

f i l i l d f


20/41


Intre fumat si boala de cancer apare o corelatie. Surescitarea nervoasa este corelata si

cu fumatul, si cu aparitia cancerului. Care este factorul primar si care este eel

secundar? Stim ca exista mtre ele o legatura reciprocal

| ) Psihologia coorodoneazaceea ce se intampla.

Tinzand spre dirijarea a ceea ce se intampla, psihologia ca stiinta isi propune dreptscop eliminarea fenomenelor nefavorabile din punct de vedere social, cum ar

fi violenta, bolile psihice, sinuciderile, dificultatile la invatatura, conflictele

interumane etc. De asemenea, printre acesti factori putem include si rasismul,

conformismul, tulburarile sexuale.

Gandeste-te cine si cum poate decide care fenomene se afla pe aceasta lista. Insusi

continutul ei reprezinta un spatiu series al manipularii! Nu-i asa?

Exercitiul 5: Ce s-arputea elimina aid?4 Intreaba cat mai multe persoane ce anume este, in opinia lor, un fenomen

nefavorabil din punct de vedere social, spre a carui eliminare ar trebui sa

tinda psihologia contemporana. Te rog sa observi cat de mult depinde raspunsul

la aceasta intrebare de convingerile politice, religioase, de actualul context

socio-politic. In momentul de fata, cineva fara loc de munca va atrage atentia

asupra somajului. Terorismul va fi considerat unanim drept un fenomen care

trebuie combatut de intreaga lume civilizata, consternata de agresivitatea

fanaticilor. O persoana al carei partener are probleme legate de alcoolism sau

parintele unui narcoman se vor pronunta in legatura cu fenomenul

dependentei.

Verifica singur cum stau lucrurile. Alege un grup de persoane cat mai diferite.

Concentreaza-te asupra evidentierii similitudinilor si deosebirilor, dar incearca

totodata sa mergi in profunzime, sa justifici pozitia exprimata de persoane

concrete.

Daca doresti, inainte de a trece la cercetare, discuta cu parteneral tau de

discutie. Incercati sa prefigurati cum se va prezenta setul de fenomene

nefavorabile social, propuse de femei, barbati, oameni in varsta, medici,

catolici, musulmani etc.

Interpreteaza rezultatele obtinute. Gandeste-te la ce anume rezulta din elepentru viatanoastra sociala. Daca vrei, impartaseste rezultatele investigatiilor

tale si reflectiile in cadrul temei pentru acasa.

Dezvoltand domeniul psihologiei, ne concentram asupra exercitarii unei

influente benefice, asupra dirijarii, nu asupra receptarii sociale a acestei

influente. Din pacate, se intampla astfel, atat in cadrul teoriei si al practicii

psihologice, cat si in viata cotidiana, unde beneficiem de rezultatele acestora.

16 Psihologie


21/41


Nimeni nu vrea sa se supuna dirijarii, sa fie manipulat, cu toate ca, adesea, majoritatea

oamenilor nu au nimic impotriva faptului de a afla cum anume se poate obtine in

mod eficient un loc de munca, cum anume se poate face o cariera sau cum sa-si

exercite influenta asupra celorlalti, in acord cu scopurile personale.

Nu ne place sa fim convinsi, sa fim indemnati, sa suferim influente straine, dar noi

insine procedam astfel. Dorim sa ne dotam cu instramente corespunzatoare, pentru a

ne exercita influenta. Ne convine mult mai putin rolul de obiect al unor asemeneainfluente. In general, ni se pare ca suntem rezistenti in fata lor.

Exercitiul 6: A convince sau a te lasa convins?

Te rog sa verifici daca persoanele din anturajul tau ar dori sa convinga, sa-i

influenteze pe ceilalti, sa controleze situatia sau daca prefera atitudinea de

,,receptori" ai unor astfel de influente.

Mai intai, elaboreaza o metoda de cercetare adecvata, un chestionar cu ajutorul

caruia ,,sa estimezi" aceasta tendinta. Poti folosi intrebarile propuse mai jos:

- Iti place sa prezinti altora o marfa si sa-i indemni sa o cumpere?

- Te simti bine in momentul in care cineva iti prezinta calitatile unui produs?

- Discutia cu privire la efectuarea unei alegeri te bucura mai mult atunci

cand convingi tu sau cand te lasi convins?

- Ceteincitamaimult?Sarecomanzicuivasamchidaochiisisa-lsurprinzi

prin ceva ori sa te afli tu insuti intr-o asemenea situatie?

- Preferi sa asculti un orator carismatic ori sa simti tu insuti satisfactia ca

altii te asculta cu mare atentie?

Nu uita ca poti folosi intrebari deschise, care sa implice raspunsuri gradate ca

intensitate sau frecventa. Aceasta este o sarcina pentru persoanele ambitioase,

ordonate. Nutresc speranta ca aceasta sarcina ti se potriveste.

Ce rezultate ai obtinut? Cum le interpretezi? Doresti sa le impartasesti in

tema pentru acasa?

Capitol XVI

tit jje-eae eda.fa/'/nor/

l/fa&zi cam fa gati

1 7Psihologie


22/41


23/41


Daca stabilim ce anume inseamna pentru oameni ceva nefavorabil, atunci, apeland la

cunostintele de psihologie, cum putem sa reactionam in fata unui rau semnalat?

Cunoscand conditiile in care apare un fenomen nedorit, precum si factorii care il

sustin, am putea sa depasim multe probleme din lumea contemporana.

Instrumentele psihologiei, lafel ca orice alte instrumente, pot servi binelui sau

rdului, nepot ajuta in concretizarea telurilor noastre, in satisfacerea nevoilor, dupd

cum pot afecta totodatd demnitatea umand- scrie Zimbardo.

Psihologia ridicd nivelul de calitate a vietii, prin schimbarea a ceea ce se

intampld.

Psihologia ca stiinta poate si trebuie satinda spre ridicarea calitatii vietii cotidiene.

Este greu sa acceptam faptul ca aceasta poate functiona oarecum in afara valorilor,

intr-un mod strict stiintific, obiectiv. Nu exista iluzii in ceea ce priveste realizarea

acestui lucru.

Asadar, este bine sa intelegem dezvoltarea psihologiei ca activitate indreptata spreoptimizarea mijloacelor care conduc la ameliorarea destinului oamenilor.

Cine anume ar putea sa determine aceasta ameliorare? Fiecare in parte si in felul

sau, fund mai constient, mai responsabil si mai capabil pentru a suporta

consecintele propriilor optiuni.

Se impune sa mai abordam un aspect: subiectivitatea umana in teoria si in

practica psihologica.

Omul se confrunta astazi cu amenintari ale subiectivitatii determinate de schimbarile de

civilizatie, dar, in acelasi timp, cresc permanent aspiratiile unui numar tot mai marede persoane, in privinta participarii constiente la viata sociala, dorintele de a-si

exercita influenta, de a-si afirma propria individualitate si originalitate.

Subiectivitatea poate fi inteleasa, in mod subiectiv, drept constiinta a unui spirit

deosebit, independent, precum si in mod obiectiv, drept capacitate de a percepe

acest spirit, de a intelege locul nostra in lume, influenta asupra lui, de a identifica si a

intelege propria noastra conditie. Toate acestea sunt strans legate de constiinta

omului, dar si de actiunea acestuia.

In ce se manifesta subiectivitatea? In actiunile referitoare la propriile reactii, in

posibilitatea de a actiona asupra celor din jur, dar si in abordarea subiectiva a celorlalti.

Trebuie sa remarcam aici faptul ca exista in educatie, in invatamant, precum si in

anumite genuri de psihoterapie actiuni care limiteaza subiectivitatea persoanei, ceea ce

nu inseamna nicidecum consecinte negative, ci mai degraba factori necesari

tocmai pentru dezvoltarea acestei subiectivitati. Faptul ca omul este si el obiect de

actiune nu trebuie sa fie valorizat in graba ca negativ, pur si simplu.

In psihologie sunt importante constiinta si analiza situatiei supuse investigarii, cand eel

care cunoaste si eel care se lasa cunoscut au acelasi nivel de subiectivitate.

Lectia 39

Psihologie18


24/41

Preocupari i tendinje in psihologia contemporana

In numeroase situatii, in ciuda respectului total fata de individualitatea persoanei sifata de subiectivitate, omul se va afla in rolul de obiect al actiunii - copilul in

procesul de educatie, elevul, pacientul supus procedurilor de tratament etc. Spunemadeseori: ,,Ce facem cu acest copil, cu acest pacient?", ca si cand aceste persoanen-ar putea sau n-ar dori sa decida singure. Si, uneori, tocmai asa se intampla: ele nupot sau nu doresc sa ia hotarari si atunci altcineva actioneaza pentru binele lor.Acestea sunt situatii rare, specifice, dar trebuie sa le avem in vedere.

Amenintarea subiectivitatii omului in cercetari si in alte demersuri psihologice(diagnoza, terapie) este contracarata de codurile etice ale societatilor de psihologiemondiale. Se constata ca, in unele cazuri, recomandarile de natura etica se potafla In conflict cu cele de natura metodologica.

Acest lucru se refera, de exemplu, la cercetarile in care constientizarea obiectivuluiunui experiment de catre persoanele investigate ar perturba rezultatele. Poate fivorba despre cercetari asupra mecanismelor puterii, asupra obedientei in fataautoritatii, acordarii de ajutor, asupra structurii nevoilor unei persoane si multe altele, incare dezvaluirea problemei cercetate ar face imposibila strangerea datelor.Cercetam aici nu ceea ce declara cineva, ceea ce doreste sa ne dezvaluie, ci ceea ce seintampla cu adevarat intr-o situatie anume. In acest sens, este necesara nestiinta celuiinvestigat, uneori chiar o minciuna constienta, inducerea in eroare, prezentarea unui cutotul alt scop al cercetarilor. Nu trebuie sa uitam insa ca acest fenomen nu esteuniversal, nici specific tuturor cercetarilor de psihologie, dar, in anumite situatii, aparedatorita scopului experimental urmarit.

Ce putem face in acest caz? Cum sa ne ingrijim de subiectivitatea omului?Secuvine sa tindem spre instituirea unei relatii de incredere interpersonala, precum si deincredere fata de institutia pe care o reprezinta psihologii. Acest lucru se poateobtine printr-un mod adecvat de comunicare, prin care se dezvaluie intentiile deconlucrare, precum si prin evidentierea subiectivismului persoanei investigate, nudoar a insusirilor sale, ci si a starilor pe care le actualizeaza.

Psihologul are intr-un fel datoria de a-si da seama de aspectele generate de situatiile incare omul este expus pierderii subiectivitatii sau obturarii ei, de situatiile care pot duce

la pierderea autonomiei, a identitatii, a sentimentului de control asupra sinelui

Psihologie 19

Capitol XVI

0l>/&cta/ WH&tarii tab este, tot sdtiwt!


25/41


si asupra celor din jur. In calitatea sa de cercetator, el ar trebui sa fie sensibil la

sentimentele persoanelor investigate.

Acest lucru va fi posibil daca cercetatorul va constlentiza rolul de formare a

subiecthitatii persoaneiin procesul de mfluentare sau de distrugere a acestei

subiectivitati. Asadar, trebuie sa tindem spre a obtine acordul benevol de participare la

orice fel de cercetari, pentru a starni increderea maxima in ceea ce priveste intentia,

competenta si posibilitatile cercetatorului sau ale celui care ne sfatuieste.

Te rog sa te gandesti la problema necesitatii, a libertatii de a alege si la spiritul de

sacrificiu necesare in dezvoltarea stiintei.

Exercitiul 7: Ce anume aiface in numele dezvoltarii stiintei?

Care este parerea ta despre ideea ca scopul scuza mijloacele, in domeniul

cercetarii stiintifice? Te rog sa dai cat mai multe exemple de fenomene pe

care le cunosti si care, dupa tine, reprezinta un abuz in acest domeniu. Ce fel de

cercetari nu ai intreprinde, daca ai fi cercetator? De ce?

Nu trebuie sa te concentrezi doar asupra cercetarilor din psihologie.

Gandeste-te si la cercetarile medicale. Reflecteaza asupra cercetarilor

intreprinse asupra detinutilor din lagarele de concentrare. Sesizeaza-ti limitele

personale, gandeste-te pana unde ai merge, dorind sa servesti dezvoltarea

stiintei ca persoana investigate. Ce anume nu ai face? De ce?

Discuta despre acest lucru cu partenerul tau de discutie. Confhmtati-va

parerile, similitudinile si deosebirile dintre ele.

Daca doresti, elaboreaza materialul si prezinta-1 sub forma unei teme pentru

acasa.

Oamenii, ca receptori ai servidilor psihologice, benefldaza de stiintaacumulata, printre altele, datorita faptului ca altii aufost tratati in modinstrumental, ca obiect, acceptandun astfelde tratament.

Psihologi americani remarcabili s-au preocupat de factorii care, datorita psihologiei,

ne-au determinat sa invatam procesele de baza ale comportamentelor, perceptiilor si

convingerilor noastre. Ce anume este nou, in opinia lor, in intelegerea

psihologica a omului?Te rog saurmaresti urmatoarele afirmatii:

R. S. Lazarus: Putem afirma cu toatd certitudinea cd intensitatea si calitateaemotiilor decurg din modul in care oamenii apreciaza evenimentele.

J. Bruner:Psihologia reactioneazala asa-numita revolutie post-industriald.

U. Neisser: Psihologia cognitivdpoate, celputin, institui conceptulde naturdumand

care nu se neagdpe sine insdsi.

B. F. Skinner: Md preocupd eel mai mult analiza behavioristd, raportatd la

problemele lumii de astdzi.

Lecjia 39

(25(2-5))

Psihologie20


26/41

Preocupari i tendinte in psihologia contemporana_________________________ __Capitol XVI

S. Milgram: Cele mat durabile solutiondri aleproblemelorpsihologicepot transparela nivel biologic.

Printre cele mat de seamd realizdri in psihologie (...) se afldprogresul in cercetareacreierului, indeosebi descoperirea endorfinelor, a substantelor produse de creier,

prin care se atenueazd durerea.

Cercetdrile au ardtat cat de multsuntempredispusi la influence intense alefortelorsociale, chiar si atunci cdndcredem cdsuntem independent! de ele.

Psihologii au invdtat sd comunice mai bine cu animalele.

N. Miller: Cercetarea creierului sporeste semnificativ respectul nostru fata decomportamentul obisnuit, cum ar fl, de exemplu, capacitatea de identificare achipului unuiprieten.

D. Hebb: Descoperirea lui Hilgard apropie hipnoza de o experientd cotidiand.Lucrarea lui Hilgard aratd cd o parte a spiritului persoanelor hipnotizate esteabsolut constientdde ceea ce sepetrece cu ele, dar rdmdne un observatorpasiv, inmdsura in care nu este rugatdsdfacdun comentariu.

B. Neugarten: Comportamentul uman estepredispus la modeldri toatdviata. Copiii

invatd; oamenii in vdrstd invatd. (...) Ii slujim nu numaipe cei in vdrstd, ci inprimul rdndpe copii, dacd ii vom ajuta pe toti sdsesizeze diversitatea, provocarea sisansa care le sunt oferite o data cu viata lungd.

D. McClelland:Nu am avut idee defaptul cdmdsurdtorile motivatiei pentru puterenepot ajuta in intelegerea unorprocese bolndvicioase ascunse. Meditatia poatespori maturitatea, stdrnind grija fata de ceilalti si diminudnd necesitateasigurantei de sine. Maturitatea, dragostea si impartialitatea reduc incitareasimpaticda sistemului nervos sipotentialele influence negative ale acestuia asuprasdndtdtii.

R. May:Psihologia a inceput sdse ocupe deprobleme care, de obicei, erau Idsate in

seama poeziei. (...) Dezvoltarea noilor mituri si simboluri ar face psihoterapiamaiputin necesard in oricare dintre formele ei. Oamenii ar cduta si ar cunoastemai curdnd educatia decdt reeducarea, mai degrabd invdtarea decdt terapia.Cauza principald a popularitdtii deosebite a psihologiei o constitute tot ceea ceampierdutsi ne-a ajutat pdnd acum sane descurcdm: de la mituldespre viata dedincolo la credinte mai noi cuprivire laputereafamiliei si a statului. Miturile sisimbolurile, care cdndva alungau nelinistea, atenuau sentimentul vinei, ii alinau peoameni si le dddeau fortd pentru a se confrunta cu problemele vietii, si-aupierdut vitalitatea.

P. Zimbardo: Acum, cdnd stiinta cognitivd si-a reunit iardsi capul cu corpul

psihologiei, putem asista la inocularea unuipic de suflet... Cdnd se va intdmplalucrul acesta, poate vafi mai usor de stiut ce anumepot oferi oamenilor psihologii sicum anume vorputeaface acest lucru, pentru cd atunci ei vorfi noi. Psihologiareprezintd cercetarea oamenilor de cdtre oameni si trebuie sd fie consacratdoamenilor.

In lectia urmatoare vei avea ocazia sa reflectezi la ce anume fac in fiecare zi psihologii

practicieni cu aceasta dezordine teoretica si cu speranta intr-o ameliorate rapida a

situatiei.

Psihologie

2


27/41

1


28/41

LECTIA 40

In ce aspecte de viata pot interveni

psihologii-practicieni?

Macbeth: Vindec-o. Oare nu esti in stare sd-i ajutipe cei cu sufletul bolnav? Sdsmulgi din mintea lor tristetea cuibdritd? Sdalungi nelinistile strecurate increier? $iprin antidotul uitdrii sddai la oparte noianul care apasdinima?

Medicul: In asemenea cazuri, bolnavul trebuie sdse descurce singur.

(Shakespeare,Macbeth)

Sa speram ca psihologul contemporan ar avea mai multe de oferit decat medicul

Shakespearian. Dar este sigur oare? Sau poate el foloseste modalitati si strategii

bazate pe cercetari sistematice si pe o buna teorie, promitand mult si creand speranta

unei ameliorari radicale, in conditiile unor eforturi minime din partea pacientului,

acestea fiind oferite ,,ca pe piata"? Ce crezi despre acest rucru?

Exercitiul 1: Pe piata serviciilor de psihologie...

La piata, se aud discutii precum: un balsam extraordinar, elixirul tineretii,doar unguentul men unic sau eficient, radical, rapid. Daca exista asemenealeacuri, te rog sa spui de ce suferim in continuare din cauza unor probleme si

tulburari personale. Oare numai fiindca nu avem acces la specialist! de inalta

clasa sau fonduri suficiente, pentru a acoperi cheltuielile solicitate de metoda

extraordinara?

CAB/NET DE

P&tfOT&APfE

Psihologie22


29/41

Preocupari si tending in psihologia contemporana_____________________________Capitol XVI

Daca doresti, cauta in presa reclame referitoare la servicii cu caracter

psihologic. Te rog sa le confrunti cu atitudinea celor care beneficiaza de aceste

servicii. Tu insuti ai experienta in acest sens?

Incearca sa estimezi si sa verifici in felul acesta calitatea metodelor unice si

excelente in alte zone, cum ar fi comertul sau alta sfera a serviciilor. De ce

fenomenul promo varii si al publicitatii serviciilor psihologice genereaza emotii

maimari?

Te rog sa analizezi cu partenerul tau de discutie sau, daca te hotarasti, intr-un

cere mai mare de cunostinte. Care sunt rezultatele observatiilor, ale reflectiilor si

ale discutiilor tale? Poate reusesti sa le prezinti in tema pentru acasa.

Tocmai din partea practicienilor ne asteptam in viata de fiecare zi la raspunsuri nu

doar la intrebarea despre ce anume sa facem,pentru a nu suferi, ci si la cum a

nu me sa traim.

Cum se descurca psihologii-practicieni cu aceasta sarcina?

Nu trebuie sduitdm cd, desi stiinta poateverified anumitevalori, continutulvalorii insine nu vine din partea stiintei. Trebuie sd intreprindem cercetdri asupra

atitudinilor oamenilor si asupra modalitdtilor de comunicare inproblema pdcii,

precum si asupra legdturii dintre aceste atitudini si starea de securitate sau de

panted, dar credinta insdsi in pace provine de la ceva mai mult decdt stiinta. (...)

Continutul valoriiprovine, in general, dinzonareligiei, a filosofiei si a altor discipline

umaniste; si asa ar trebui sdfie. Faptul cd stiinta nu of era continutul valorilor nu

este determinat de ideea cd acest continut si verificarea pe care of ace stiinta se

afld la doudniveluri diferite. Asa cum afirmd Albert Einstein, metoda stiintificd nu ne

poate invdta nimic mai mult decdt cd faptele sunt legate intre ele si se

conditioneazd reciproc. (...) Aspiratia spre stiinta obiectivd este demnd de cele maiinalte zboruri de care este capabil omul... Dar lafel de evident estefaptul cd stiinta

despre ceea ce ESTE nu deschide nemijlocit lisa spre ceea ce AR TREBUI SA

F/...(R. May)

Asadar, psihologii trebuie sa faca distinctia intre propriile lor valori, optiuni si repere si

sa nu actioneze in numele psihologiei ca stiinta acolo unde faptul acesta nu este

intemeiat. Putemspunedoar: Cercetdrilearatdcd...,Practica verified...,Inspiritul

acestei teorii, un asemenea comportament este de dorit... etc.

O asemenea atitudine reprezinta o optiune necesara. Ce este de facut daca cineva

intreaba de sensul, de esenta vietii? Putem raspunde la aceasta intrebare doar din

perspective proprie, particulara, putem sprijini o persoana in cautarea raspunsului,

fara a-i impune ceva si fara a exercita vreo presiune.

O alta optiune consta in afirmarea personala a ideii de utilizator al unei psihologii

concrete.

Poti fi un profesionist oriental in spiritul unei directii concrete sau un eclectic care

apeleaza la mai multe abordari. Unii sustin ca ar exista si a treia cale, respectiv

atitudinea de selectie si de integrare, de sinteza a unor elemente omogene sau eel

Psihologie

2


30/41

3


31/41

Lecfta 40 _______________ In ce aspecte de viata pot interveni


putin necontradictorii. Acest lucru este foarte dificil; adesea, din pacate, constiinta

necesitatii de a face optiuni, in cazul celor care beneficiaza de psihologie ca domeniuaplicat, este redusa.

Independent de locul unde isi desfasoara activitatea psihologul si de sarcinile sale

esentiale, el este obligat sa raspunda singur la intrebarile: cine este omul, care este

natura lui, care este mecanismul posibilelor tulburari, in ce consta, in general,dezvoltarea sa, care sunt modalitatile de cunoastere si de ajutor etc. Nici un adult

constient nu este inainte de pranz behaviorist, dupa amiaza psihanalist, iar seara

umanist. Fundamentele acestor conceptii sunt contradictorii. O asemenea situatie nu

ar fi nici macar amuzanta, ci regretabila. Te rog sa te gandesti la consecintele unor

practici de acest fel. Ele pot duce la schizofrenie sau la dedublare. Nu-i asa?

Instrumentele concrete ale cunoasterii, metodele de diagnosticare si tehnicile

terapeutice sunt elaborate, de asemenea, in cadrul unor abordari concrete. Printre

psihologii-practicieni exista, din fericire, tot mai multi oameni pe deplin constienti

atat de conceptiile si de valorile proprii, cat si de orientarile teoretice in cadrul

carora isi desfasoara practica. Acesta este un real progres.

Cu ce se ocupa psihologii-practicieni la inceputul secolului XXI?

Aceasta problems ar putea fi formulata cu totul altfel. Vei gasi in continuare un

exemplu in acest sens.

Exercitiul 2: Unde pot fi gdsiti psihologii si unde nu potfigasiti?

Iti propun un fel de joe de societate. Nu uita ca poti antrena in joe un numar cat mai

mare de persoane, in masura in care au timpul si motivatia necesare pentru

activitati de acest gen. Conditia este de a avea grija de confortul

participantilor si de a le transmite sensul exercitiului. Si acesta este un criteriu de

verificare a competentelor tale!

Te rog sa imparti persoanelor foi cu un tabel pregatit inainte, cuprinzand

doua rubrici:

Unde pot fi gasiti psihologii? Unde nu pot fi gasiti psihologii?

Apoi, roaga-i pe cei prezenti sa completeze in trei minute tabelul cu un cat

mai mare numar de institutii sau domenii in care lucreaza psihologii.

Sugereaza-le faptul ca este bine sa fie creativi in gandire si in procesul de

asociere, ca nu trebuie sa apeleze la generalizari de tipul: pretutindeni sau

nicaieri.

Te rog sa verifici rezultatele obtinute. Poate doresti sa cunosti numarul de

puncte sau sa stabilesti cine este castigatorul. Nu uita insa ca acest factor nu

trebuie sa fie stresant pentru participant!. Ideile trecute in tabel nu trebuie sa

24 Psihologie


32/41

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana_____________________________Capitol XVI

se repete, cu toate ca pot fi formulate la un nivel de generalitate variat; de

exemplu serviciul medical, sanatorii, sectii de ingrij ire medicala intensiva etc.

In care coloana a tabelului svmt mai multe raspunsuri? Intreaba-i pe cei care

participa la joe daca domeniile in care ,,nu exista psihologi" ar avea beneficii de

pe urma acestora sau nu.

Confrunta rezultatele obtinute cu materialul prezentat in continuare. Care

sunt reflectiile tale? Domeniile in care lucreaza intr-adevarpsihologi-practicieni sunt cunoscute peste tot? De unde decurg posibilele

divergence?

Ai stabilit ce anume stiu cunostintele tale despre formele actuale de realizare a

practicii psihologice. Dar cum stau lucrurile cu adevarat? Ce anume fac astazi


Desfasoara cursuri de formare pentru specialist!! din domeniul afacerilor,

ii invata cum sa se conduca singuri, cum sa-i conduca pe ceilalti, cum sa-si

administreze timpul. Unii glumesc, spunand ca, in general, le place sa

conduca. Ce crezi despre asta? De asemenea, ajuta la integrarea echipelor dejuristi, optimizeaza functionarea acestora, indeosebi in domeniul

comunicarii. Psihologul este din ce in ce mai frecvent asociat cu activitatea de

consultants la nivel personal, de cercetare a disponibilitatilor pentru anumite

functii, cu procesul de selectie (engl. head hunting). In timpul antrenamentului si

al sesiunilor, psihologii se ocupa de rezolvarea unor probleme legate de

sensibilitate, de capacitatea de a interpreta comportamentele observate, dar si de

arta de a negocia si de a comunica optim. Aici, activitatea psihologului se

raporteaza la comportamentul omului, examinand mai putin personalitatea

acestuia; in munca lui, omul este important, dar prin prisma sarcinilor si a

scopurilor institutiei cu care ar trebui sa se identifice.

Ii invata pe copii, pe tineri si pe adulti cum sa invete eficient,adica pe cei

care ar trebui sa invete si pe cei care doresc sa invete, dar intr-un asemenea

mod, incat invatarea sa fie o placere si sa dea rezultate masurabile. Se intampla

insa un fenomen ciudat aici, manifestat prin faptul ca cei foarte multumiti de

acest tip de servicii sunt aceia care oricum s-ar fi descurcat singuri, dispunand de

un coeficient de inteligenta si de motivatie suficient. Astazi, sunt inca destul

de putini aceia care ne invata cum sa invatam, la un nivel corespunzator, in

functie de varsta si de materialul potrivit, prin care sa se asigure transferul in

alte domenii ale vietii (priceperea de a valorifica ulterior competentele

noastre in diferite domenii).

Se ocupa de problemele persoanelor dependente. Exista aici o problema

serioasa - de data aceasta, mai mult teoretica decat sociala -, referitoare la

definitia si la modul de abordare a fenomenului de dependents. Unii o

limiteaza la un mecanism de narura biologica si iau in considerate doar

elementele chimice, precum medicamentele, drogurile, alcoolul, nicotina; altii

afirma ca putem fi dependent! de propriul partener, de j ocurile pe computer, de

ritualuri concrete, precum si de munca. Indispensabilitatea unui obiect (de data

aceasta neavand structura chimica, ci una psihica), initial nejustificata

Psihologie 25


33/41

In ce aspecte de viata pot interveni psihologii-practicieni?

biologic, inseamna, dupa unii, dependenta. Discutiile pe aceasta tema se

desfasoara in continuare, dar terapeutii actioneaza in probleme de dependenta,

ajutandu-i pe cei care au probleme de acest tip. Cea mai larga practica se

refera insa la alcoolici si la narcomani.

li instruiesc pe terapeutii individual! sau de grup. Instruirea in domeniul

psihoterapiei ,,aparasit" spatiile facultatilor. Cunostintele despre procesul in

sine sau chiar despre o anumita metoda in psihoterapie nu sunt identice cucompetentele de folosire a acestor cunostinte, in timpul procesului terapeutic.

Vx

-v

OIKtnotitat cam so.

s

a

K

&

O

G

u

p

a

i

K

si de, KOIaw

Cunostintele imbogatite cu competente se dobandesc in institutii apropiate de

practica - diferite sectii, laboratoare etc. In prezent se depun eforturi in

privintanivelului raspunderii pentru ceea ce intreprind persoanele instraite.

Instruirea terapeutilor este un proces care necesita competente complexe, o

personalitate specifica, chiar carisma, specializare inalta si multa experienta.

Nu oricine este potrivit pentru asta. De asemenea, nu orice persoana instruita se

decide sa valorifice ceea ce a invatat. Educarea terapeutilor este indestructibil

legata de terapia proprie, de dinamica dezvoltarii personale, de constiinta de

sne.

Organizeaza procesul de terapie atat pentra receptori individuali, cat si

pentru familii, grupuri sau chiar institutii. S-aimbogatit considerabil domeniul de

munca al psihologilor care ajuta persoanele cu probleme dislexice sau pe copiii

care urineaza in pat. Psihologul lucreaza in domenii in care se mtalnesc frecvent

teama, rusinea, problemele familiale (comunicarea interna, conflictele, problema

adoptiei, a separarii, a divortului etc.). Din pacate, de curand, psihologia

s-a vazut obligata sa caute solutii la problema violentei in familii si in institutiile

sociale. Exista specialist! in domenii restranse, utilizand metode unice, si

Lectia 40


34/41

terapeuti cu un spectra larg al preocuparilor. Fii totusi prudent cand intalnesti

un terapeut specialist in toate, unul care poate hipnotiza, poate vindeca

Mgiditatea, care interpreteaza visele, te invata cum sa abandonezi fumatul, se

pricepe la autism, dislexie si paranoia!

26 Psihologie


35/41


Se ocupa cu sprijinirea dezvoltarii personale. Stimuleazamotivatia pentru uncomportament creativ, inteles in sens restrans (de exemplu in artele plastice, inmuzica etc.) si in sens mai larg, ca atitudine fata de realizarea propriului

potential, a personalitatii. Tin prelegeri pentru oameni sanatosi, care dorescceva mai mult: sa traiasca intr-un mod constient, responsabil, in armonie cusine si cu ceilalti. Prin intermediul activitatilor, ii invatape membrii grupurilor

sa-si manifeste sensibilitatea, empatia, sa comunice eficient. Psihologii au

grija sa dezvolte competence specifice, necesare in numeroase roluri sociale,cum ar fi cele educative. Adesea, asemenea activitati ii determinape participanti sa

mearga mai departe; multi dintre ei doresc ulterior sa beneficieze de alte formeale serviciilor psihologice; unii constientizeaza nevoia de psihoterapie pentrusine.

Intervin in prevenirea si in profilaxia tulburarilor emotionale si a bolilor

psihice. Activitatea lor cuprinde in acest caz atat implementarea programelorderulate in diferite institutii, de exemplu in scoli, cu ajutorul mijloacelor deinformare (programele de profilaxie a dependentelor, de prevenire a violenteietc.), precum si actiunile din cadrul centrelor de consiliere care functioneaza

deja. Efectuand diagnoza nivelului de dezvoltare psihica a copilului, psihologul iiajuta pe parinti in promovarea sanatatii si in combaterea unor deprinderi sicomportamente nefaste. In cabinetele de consiliere pentru clientii adulti,

psihologul nu se concentreaza doar asupra simptomelor acuzate de persoanaconsiliata, ci actioneaza in sens mai larg, fara a afecta intimitatea acesteia,

promovand in felul acestaun stil de viata sanatos.

In functie de tipul deprobleme si de tulburarisi de tipul de cabinete

de consultatii, avemdiferite grupe de oamenicare solicita consilierea.Psihologul lucreaza in

calitate de consilier

cu persoane dornicesa afle despre sine maimulte lucruri, chiar cudelincventi, ceea cesugereaza gama larga a

problemelor cu care

se confrunta oamenii,probleme care de multeori se interfereaza. Celmai mare numar de

persoane lucreaza incabinetele de consiliereoferita familiei sau avandcaracter educativ sau

profesional.

Capitol XVI

27Psihologie


36/41

Lectia 40_________________ In ce aspecte de viata pot interveni


(31 (18-20) ^ Dupa cum iti amintesti, problema oferirii sfaturilor se pune in multe feluri in

practica psihologica, in functie de modul de percepere a aspectului real,

prezentat de client. Dupa cum tii minte, sfaturile sunt menite sa actioneze ca oferte care largesc

posibilitatea alegerii, ca propuneri care nu obliga la acceptarea lor. Doar propria optiune,

propria decizie devine caleapotrivita in sfera consilierii. Altfel stau lucrurile in ceea ce priveste

transmiterea de informatii (adrese, telefoane, contacte cu specialisti si cu institutii de sprijin etc.)

si de cunostinte (de exemplu metode concrete prin care copilul sa fie ajutat la invatatura,tehnici de relaxare etc.). Acestea constituie cele mai frecvente forme de lucru ale

psihologului-practician. Asteptarile de tipul Va rog sd-mi spuneti CEAMDE FA CUTmprocesul

de consultatie ar trebui sa se schimbe in Sd ne gdndim impreund la CE SE POATEFACE!

Psihologii-practicieni reactioneaza la nevoile sociale acute: in conditii de

cataclisme sau infrangeri, ei acorda ajutor terapeutic celor afectati. Este

important faptul ca si urmarile unor asemenea fenomene sunt supuse

cercetarilor, pentru ca strategiile utilizate sa fie potrivite si eficiente in viitor.

Psihologii sunt angajati pe scara larga in serviciile de sanatate sau

invatamant, unde, impreuna cu restul personalului, sunt membri aicolectivului care se ocupa de tratare, de profilaxie, de problemele bolnavului

sau de educatie. Sarcina lor de baza consta in desfasurarea de actiuni

profilactice, de terapie si de diagnosticare. Psihologii au ca sarcina sa se ocupe de

persoana bolnava sau care invata, pentru ca, acolo unde este posibil, sa fie

aplicate in practica descoperirile psihologiei, efectuate in teorie si in cercetare.

Psihologul trebuie sa fie aici partener, nu subordonat si nici decident, sa lucreze

impreuna cu medicii si cu pedagogii, pentru a realiza aceleasi scopuri legate de

binele clientilor. Folosim cunostintele si priceperile din variate discipline in

serviciul omului. Acest aspect poate avea efecte extraordinare. Deosebit de

rar se poate realiza pe deplin acest model in viata cotidiana. Diferite grupuriprofesionale se concentreaza mai frecvent asupra propriului prestigiu si asupra

rivalitatii decat asupra binelui elevilor sau celui al pacientilor.

Multi psihologi lucreaza in penitenciare si scoli de reeducare, unde

coparticipa la procesul de resocializare. Si acesta este un factor de stres,

care solicita constiinta participarii la un proces care, chiar daca eficient intre

zidurile unei anumite institutii, se dovedeste adesea un adevarat esec in

confruntarea cu realitatea, cu practica sociala care ingreuneaza readaptarea la

societate. O asemenea munca solicita rezistenta si speranta, avand in vedere

contactul cu durerea, cu violul, cu violentele de orice tip, cu viciile si cu

degradarea umana. Este o activitate care devine rapid fie o chemare, fie orutina de suprafata.

Psihologul lucreaza, de asemenea, in cadrul tribunalelor,prommtandu-se

cu privire la capacitatea de intelegere a situatiilor si a faptelor, a posibilitatii de

a prevedea consecintele acestora de catre cei acuzati, sau la solutiile optime de

rezolvare a problemelor legate de ingrijirea minorilor, pentru binele

28 Psihologie


37/41

Preocupari gi tendinte in psihologia contemporana_____________________________Capitol XVI

acestora. Psihologii, indeplinind anumite conditii formale, la solicitarea

instantei, se pot pronunta in probleme penale si civile. Aceasta munca nu este

echivalenta cu atribuirea dreptului de a decide soarta cuiva, desi, in unele

cazuri, tocmai asa se intampla. De la psiholog se asteapta acordarea unui

copil spre ingrij ire mamei sau tatalui (copil care, in disputa lor personala, este

adesea doar un instrument). Solutiile juridice care pot fi aplicate sunt uneori

prea sarace, prea inguste: a lucra cu doua sau trei solutii, in raport cu

multitudinea de personalitati umane, cu nenumaratele imprejurari de viata,

nu este cea mai potrivita cale. De aceea, psihologul judiciar trebuie sa

constientizeze cerinta impartialitatii, neputinta sa si limitarile sistemului in

cadrul caruia lucreaza.

Unii psihologi tsi desfasoara activitatea in centre speciale, unde este nevoie

de ajutor de specialitate in domeniul recuperarii, de o mai buna adaptare si de

compensarea unor deficiente la persoanele cu handicap sau la invalizi. Acest

gen de munca este ales de cei motivati. Specificul acestei munci poate fi

redat astfel: este nevoie de toleranta in fata neputintei.

In toate institutiile amintite, psihologii lucreaza cu persoana aflata in

mediul ei natural,punandu-i in miscare potentialul necesar revenirii la starea

sanatate si mecanismele de sprijin din partea celor din jur. Este simplu:

psihologul nu este interesat doar de felul cum se comporta un copil in cabinetul

sau. El tine seama de s

psihologie lectia 39 +40

Documents