psihologie lectia 53 + 54

7/28/2019 Psihologie lectia 53 + 54

1/46

LECTIA 53

Putem fi creativi?

Disponibilitatea creatoare este o dorinta ascunsd in noi, estedorinta de a umplespatiul vietii.

Aceasta dorinta se exprimdprin energie, miscare si ritm.

Actiunea creatoare, expresia acesteia este confirmarea plind de iubire a vietii.

(J. Zinker)

_____ Stii oare cine este responsabil de dezvoltarea ta? Cine are obligatia de a se (27

(10-21)) ingriji de binele tau? Toti? Nimeni? Unii? Tu insuti? Am vorbit despre aceasta

atunci cand am abordat tema dezvoltarii personale.

Tu insuti estl responsabil depropria dezvoltare.

Nu intotdeauna conditiile pentru autorealizare ne sunt prielnice; de exemplu,

putem fi obligati sa ne satisfacem in primul rand nevoile biologice, strict

materiale. Totusi, nu putem astepta conditii mai bune pentru a ne ocupa, in

sfarsit, de noi insine, deoarece prilejul de a da sens timpului si locului nostru in

lume nu se va mai repeta. Chiar si in cele mai dificile imprejurari, eel mai

important este sa ne pastram demnitatea personals si sentimentul

valorii.

O cale pentru a atinge aceste doua teluri este creatia.

Aceasta nu este o cale doar pentru cei alesi. Fiecare dintre noi isi poate petrece

viata in mod creativ.

Aceasta nu inseamna, fireste, ca oricine poate deveni autorul unei opere

monumentale, durabila, esentiala pentru omenire, cu to^ie ca nu ar trebui saexcluzi aceasta posibilitate din devenirea ta.

De asemenea, nu este vorba despre a face ceea ce nu vrei sa faci, ceea

ce nu iti sta in putinta.

Aceasta cale consta, in primul rand, in cautarea unui domeniu adecvat

pentru actiunile noastre creative si in deschiderea fata de ceea ce nu

cunoastem inca.

Psihologie 1

LECTIIL

E 53 SI

Moto:


2/46

Lectia 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Putem merge pe acest drum independent de varsta, de sex, de convingerile

religioase ori politice, de starea civila, de avere etc. Aceasta cale nu este

rezervata doar celor tineri, frumosi, sanatosi si bogati.

Aceste cautari vor fi mature doar in masura in care vom reusi sa depasim

convingerea ca putem actiona doar in domeniul ale carui taine le

stapanim perfect.

Aparent, poate fi amuzanta hotararea unui pictor de a aborda compozitia

muzicala sau a unui dansator de a trece la sculptura. Investirea cu pricepere a

energiei in actiuni care sa ne satisfaca, eficiente si apreciate de cei din jur, nu

exclude posibilitatea si nevoia de a ne verifica potentialul creativ si in

alte domenii.

Alegerea acestei cai se leaga totodata de schimbarea modului de gandire,

de acceptarea ideii ca activitatea creativa este valoroasa in sine, nu numai

datorita finalitatii sale, aprecierii din partea celorlalti sau utilitatii, ci si datorita

stimularii pe care o exercita asupra dezvoltarii noastre personale.

Si eu pot fi creativ?

Cu siguranta, te-ai intrebat uneori daca ceea ce faci este creativ. Sa fie oare creatia un

dar, un privilegiu al celor alesi, al artistilor? Aceasta idee este o absurditate,

pentru ca toti suntem creativi. Dar la ce nivel?

...nici un inceput nu trebuie sd fie considerat prea mic, fiindcd, prin crestere

necontenitd, el ajunge repede la dimensiuni mai mari si tocmai din aceastd

micime a lui provine forta care nu mai poate fi opritd de nimic - sustinea Caius

lulius Caesar. Poate ca ar trebui sa-i dam dreptate.

Copilul care face pentru prima oara atat de multe lucruri este oare creativ?

Batranetea ne condamna la absenta creativitatii? Oare orice activitate noua pentru

noi poate fi considerata creativa? Primii pasi ai bebelusului si primele versuri ale

adolescentului, prima pledoarie a unui avocat etc. reprezinta activitati care fac

parte din aceeasi categorie?

Psihologie


3/46

Asadar, care este principalul criteriu pentru a califica o activitate drept creativa? Ce

este pasiunea, energia care insoteste o asemenea activitate?

Acest criteriu este determinat de domeniul in care ne implicam? Pentru a fi creativi,

trebuie neaparat sa pictam, sa cantam, sa sculptam, sa dansam, sa scriem ori sa

intreprindem cercetari stiintifice?

Asadar, decisiv sa fie produsul? Gandeste-te la copierea perfecta a unei opere dearta. Exprima aceasta creativitate sau este doar o munca perfecta, fund valorificate

deprinderi dobandite si mijloacele tehnice corespunzatoare?

Sunt importante aici tipul si trainicia materialului? De exemplu un cantec cantat o

singura data, dupa care nu ramane nici o urma, un dans minunat, care nu a fost

inregistrat, un castel de nisip, pe care il distrag apa si vantul? Creatia trebuie sa lase

dovezi ale existentei sale, trebuie sa fie admirata de ceilalti?

Activitatile creative sunt oare mereu insotite de emotii placute? Ce spui despre

,,chinurile creatiei"? Este vorba oare despre emotii puternice? Gandeste-te la

rezultatele obtinute ,,larece", la calculele matematice.

Poate ca intreprinderile creative necesita un anumit plan, o constructie, control

intelectual? Atunci ce spui de operele care au aparut oarecum involuntar, aproape

fara efort?

Ceva nou (eel putin pentru tine), plamadit cu angajare, constient, in urma

caruia ramane o urma, nu atat in forma unui produs palpabil, cat a unei

schimbari calitativein dezvoltarea personalitatii tale - constientizare profunda,

cunoastere, descoperirea a ceva in jur sau in tine insuti, integrare deplina si

armonie, aprecierea pozitiva, eel putin din partea ta, a acestei activitati sau a

finalitatii sale - sunt factorii pe care ii consideram esentiali din punctul devedere al analizei psihologice a activitatii creative a unei persoane care nu

trebuie sa fie artist.

Cine este, de fapt, artist? O persoana care are instruire de specialitate in domeniu,

cineva care este autorul unor opere unanim apreciate, o persoana eficienta in

domeniul respectiv? Gate opere ar trebui sa creeze pentru a fi numit astfel, cui ar

trebui sa placa?

H. Read scria:Artistul nu este un om dintr-o specie deosebitd, ci orice om este un

artist infelul sau.

Cat de complicate sunt toate acestea!

Exercitiul 1: Ce inseamnd creativitate, activitate creativa, personalitatecreativa?

Ideea de creativitate ne trimite frecvent cu gandul la arta, la o activitate

deosebita, la crearea unor produse cu insusiri deosebite, valoroase social. Sa

vedem ce gandesc despre aceasta cei care se afla in jurul tau.

Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

Psihologie


4/46


Unii identifica creatia cu realizarile artistice ale unui profesionist din domeniul

literaturii sau al artelor plastice. Altii aduc explicatii foarte ample sau ofera

criterii concrete. Pune intrebarea din titlul acestui exercitiu la eel putin trei

persoane. Noteaza sau inregistreaza-le enunturile. Te rog sa le analizezi cat

mai profimd cu putinta. Compara-le cu abordarile teoretice, prezentate in

materialele noastre. Poate ca ar fi bine sa le analizezi impreuna cu partenerul

tau de discutie.

Notiunea de creativitate are o istorie indelungata si deloc simpla. Daca te intereseaza

aceasta problema, poti parcurge lucrarile lui W. Tatarkiewicz. Pentru a veni in

sprijinul vostru, vom urmari doar acceptiunile contemporane, asa cum le prezinta

autorul.

Abordarea contemporana a notiunii decreativitate(dupa Tatarkiewicz)

Tatarkiewicz afirma ca o trasatura distincta a creativitatii este noul, cu toate ca nu

orice noutate inseamna creatie. In schimb, orice activitate creativa trebuie sa fie

noua.Noul poate fi privit din doua puncte de vedere: subiectiv si obiectiv.

In plus, noutatea este graduala, asadar creativitatea ar trebui sa fie insotita de

constatarea unui grad superior de noutate. Noul poate fi conceput in diferite moduri,

putand fi observate diferite atribute ale acestuia, cum ar fi metoda, forma, structura,

modelul, conceptia etc.

Realizarea noului poate fi rezultatul unor actiuni constiente sau arbitrare, poate

rezulta din comportamente impulsive sau rationale, din atirudini diferite.

Opera, rezultatul activitatii creative, are o semnificatie deosebita pentru om si

pentru intreaga societate.

Este considerata creatie rezultatul activitatii care conduce la rezultate not din punct devedere obiectiv si care este insotita de un efort deosebit si de o mai mare eficienta.

Energia intelectuala implicata in realizarea a ceva nou nu este mai putin importanta decat

insasi noutatea realizarii. Dar acesti factori nu pot fi masurati riguros si de aceea

notiunea nu este strict delimitate.

Notiunile creatie si creativitate au conotatie pozitiva, fiind apreciate pozitiv. Se

intampla astfel deoarece, datorita creativitatii, posibilitatile omului se extind,creatia fiind totodata expresia puterii si a independentei spiritului, a

irepetabilitatii sale. In plus, creatia ii face fericiti pe creatori si pe receptorii acesteia,

fiind o necesitate fara a carei satisfacere ar fi greu sa traim.

Creatia atesta inzestrarea omului, asociata cu posibilitati supraumane, divine.

Este vorba de creatia din domeniul artei, ceea ce se rasfrange asupra selectiei operelor, a

ierarhizarii acestora.

Psihologie


5/46


In lumea contemporana, creativitatea omului este incurajata, existand chiar pareri

extreme: Nu are important** ce cream, important este sd cream. Nu este vorba

despre opere de and, avem destule... este vorba despre artisti, despre intruchiparea

imaginatiei si a libertdtii. (dupa Tatarkiewicz)

Te rog sa intrebi ce sentimente le starneste cunostintelor tale aceasta afirmatie. Esteinteresant daca opiniile lor sunt unitare. Care este parerea ta?

Vrand, nevrdnd, omul trebuie sdcompletezeprin reflectie stimulii primiti din afar a,

formdndu-si o imagine a lumii, cdci senzatiilepe care le recepteazdnu sunt complete si

definitive, fiind door un material care necesitd sintezd. Omul recepteazd din

afard impresii variate, din care trebuie sa alcdtuiascd o imagine unitard.

(Tatarkiewicz)

Constiinta acestei necesitati este prezenta la diferiti filozofi: Platon, Kant, Goethe,

Heidegger, Cassirer, Koestler etc.

In acest caz, creatia nu se raporteaza la arta, ci la procesele de perceptie, de gandire,

chiar la receptarea senzatiilor. Intelegerea creatiei in acest fel pare a fi extrem de

ampla.

Pentru aprofundarea acestor aspecte, este utila diferentierea a trei functii ale activitatii de

creatie:

functia reproductiva;

fknctia inventiva;

functia creatoare.

Exemple (A):

> Un exemplu de functie reproductiva este copierea unui peisaj, executareaunei sculpturi prin imitarea perfects a unui prototip. Reproductiva este si

interpretarea unei opere, de exemplu a unui cantec, aproape identica cu

aceea a unui artist recunoscut.

> Inventiva in creatie poate fi descoperirea unei noi tehnici muzicale sau

plastice, nefolosite de nimeni pana atunci. De asemenea, putem descoperi

noi fenomene in natura, noi minerale si procese chimice.

> Creatiapresupune a face un produs care nu are un prototip.

Poti sa dai alte cateva exemple de functii ale activitatii creatoare?

Care sunt caracteristicile omului creator? Vom analiza in continuare aceasta notiune in

cadrul conceptiilor psihologiei umaniste.

Personalitatea creatoare,potrivit acestor conceptii, poate aparea doar intr-o singura

sfera iiigusta. Dupa opinia autorilor, nu trebuie sa privim problematica creatiei umane in

termenii produselor sale. Conceptul de creatie poate fi aplicat pe o scara mult mai

larga, in analiza procesului in sine, dar si a caracterelor, a activitatilor si a

atitudinilor.

Psihologie


6/46

5


7/46

Creatia nu decurge din manifestarea unor talente speciale, ci esteputerniclegato, de reallzarea sinelui, cu radacini nemijlocite inpersonalitatea omului.

Unele persoane au tendinta de a realiza toate activitatile in mod creativ, ceea ce se poate

vedea, de exemplu, in capacitatea de perceptie specifica a problemelor, in

abordarea lor. Asemenea persoane trdiesc mat mult in lumea naturii decdt in lumea

notiunilor, a abstractiunilor, a credintelor conventional, apremiselor, a exigentelor, a

stereotipurilor, lumepe care majoritatea oamenilor o consider a reald. Psihologiiconsidera ca asemenea persoane sunt cele mai deschise la experience noi.

Oamenii creativi sunt spontani, expresivi, mai putin nervosi, degajati, mai putin

autocritici, neinhibati, caracterizandu-se prin absenta temerilor in fata persiflarii.

Aceasta este atitudinea copiilor fericiti care se bucura de sentimental securitatii.Tu cu ce asociezi o asemenea atitudine?

Activitatea lor decurge fara efort, cu usurinta, fara banalitati si stereotipuri, deoarece

este insotita de libertatea ,,naiva" a perceptiei si de exprimarea spontana ,,naiva".

Realizarea sinelui reprezinta atributul fundamental al naturii umane si este proprietuturor indivizilor, dar ulterior poate disparea, ca urmare a mecanismului inhibitiei, in

procesul de asimilare a culturii.

Omul creativ nu se teme in fata a ceva tainic, necunoscut, ciudat, enigmatic.

Persoanele care au ajuns la realizarea de sine nu trecpeste ceea ce este necunoscut, nu

neagd ceea ce nu inteleg, nu abandoneazd ceea ce nu au aprofundat. De

asemenea, nu reproduc ceea ce este obisnuit si cunoscut. Aspiratia lor spre adevar nu

decurge din nevoia disperata a certitudinii, a sigurantei si a ordinii, asa cum se

intampla in cazul celor cu leziuni organice ale creierului sau cu nevroza.

Oamenii creativi isi pot permite dezordinea, pot fi haotici, anarhici, confuzi inenunturi, se pot indoi, se pot exprima cu aproximatie, inexact, in linii mari. De

multe ori, creatorii nu sunt persoane cu care se convietuieste usor. Ei traiesc ca si

cand ar avea drepturi si privilegii speciale. Sau poate ca toti avem, numai ca nu

reusim sa beneficiem de ele cum ar trebui!

Personalitatea omului creativ constituie o unitate dinamica; un asemenea om se

concentreaza asupra problemelor, fiindu-i caracteristica lipsa relativa de temeri. Te

rog sa observi discrepanta considerabila dintre o asemenea abordare si teoria

f27 (18-21)1 dezintegrarii pozitive. Intotdeauna, creatorii s-au supus mai putin schemelor

' culturale.Avdnd nevoie mai putin de ceilalti oameni, erau mai putin dependent! de

ei, asadar nu resimteaufatdde acestia nici teamd, nici ostilitate. Lipsa de teama

fata de propria lume launtrica, fata de reflexe, de sentimente si de ganduri, nivelul

inalt de acceptare a sinelui reprezinta alte atribute ale oamenilor creativi.

Atitudinea creatoare se exprima prin consecventa si prin integrarea interioara a

elementelor care decurg din acceptarea de sine. Asemenea oameni nu trebuie

sa-si piarda timpul pentru a se proteja fata de sine.

Lectia 53 Putem fi creativi?

Psihologie


8/46

Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX

Ei nu se concentreaza asupra controlului si asupra apararii. Sursele lor sunt:

dragostea;

frumosul; descoperirea adevarului despre sine;

misticareligioasa.

Potrivit specialistilor, a te adapta la lume inseamna a accepta ,,fisurarea" personalitatii.Un astfel de simptom transpare, de exemplu, in eliminarea a numeroase aspecte

care salasluiesc in noi insine si care pot constitui in acelasi timp o sursa de bucurie, un

indemn pentru distractie, pentru iubire si pentru creatie.

In schimb, creatia de geniu se constitute din doua procese:

unul pasiv, caracterizat prin trairi intense, inspiratie;

altul activ, bazat pe actiune si pe munca controlata.

Specialistii folosesc, de asemenea, notiunile de creatie primara, secundara si

integrata.

Creatia primara rezulta din procesele primare, caracterizandu-se prin profunzimea

gandirii si prin spontaneitate. Nu presupune efort, exprimand o personalitate integrata.

Creatia secundara rezulta din procese secundare si inglobeaza ,,produsele acestei

lumi". Omul consolideaza si dezvolta in acest proces idei preluate de la ceilalti

oameni.

Creatia integrata, ale carei rezultate sunt ,,operele mari", presupune desfasurarea

ambelor tipuri de procese concomitent sau intr-o succesiune corecta, de la procesele

primare la cele secundare.

Unii ganditori au considerat creatia umana ca fund echivaienta cu sanatatea.Esenta umanitatii o constitute realizarea sinelui si sanatatea, iar atingerea plenitudinii

umane necesita creatie. In mod similar, psihologii afirma ca omul este ofiintacreatoare.

In diferite conceptii filozofice si estetice, arta a fost conceputa ca mijloc care permite

oamenilor sa-si desavarseasca esenta a ceea este specific uman, ca factor de

autocunoastere si de dezvoltare personala, ca instrument de modelare a lumii. Arta

ajuta la modelarea suflerului uman. Rolul artei in viata si in educatia omului este

recunoscut inca din antichitate, de cand s-au observat aproape toate functiile sale

esentiale:

educativa;

terapeutica;

religioasa.

(27 (14-16)) tn conceptia lui A. Maslow, creatia este abordata ca fiind unul dintre cei 15 factori ai

unei personalitati sanatoase, care au fost identificati pe baza datelor empirice,

obtinute in cadrul cercetarii personalitatilor care tind spre realizarea sinelui.

Psihologie


9/46

Alte orientari asupra creatiei in conceptiile umaniste

Creatia in conceptia lui E. Fromm

Fromm analizeaza orientarile asupra comportamentului uman determinate de tipul de

societate. Adaptarea la societate poate avea caracter ineficient sau de exploatare.

Autorul mentioneaza tipurile acestor orientari: tipul oriental spre economisire, tipul

receptiv si tipul mercantil.

Doarorientarea productivapermite realizarea deplina a potentialului omului,

care se concretizeaza in diferite moduri. Ea transpare, de exemplu, in relatiile cu

ceilalti oameni, expresia eficientei lor fiind iubirea indreptata de altfel si spre sine

insusi. Ea se exteriorizeaza, de asemenea, in gandire si in actiune. Orientarii

productive ii corespunde activitatea creatoare.

Individul este considerat creator cand se accepta pe sine ca individualitate,

cand este constient de sine si actioneazain functie de nevoile proprii si de cele

ale celorlalti. Asa cum considera autorul, pentru formarea orientarii productive

astfel intelese, eel mai bine s-ar potrivi societatea de tipul ,,comunitatii umaniste",socialiste.

Abordarea gestaltista a creatiei

Potrivit acestei conceptii, creatia este un proces, nu un act sau o experienta

singulara.

Acest proces se conduce dupa legi concrete, specifice, care se refera atat la

sentimentele artistului ca om, cat si la caracterul specific al muncii sale. Artistul este

defmit aici ca o persoana implicata in procesul de creatie. Efectul estetic al unui

desen, al unei sculpturi sau al altui produs decurge mai curand din intregul proces,

decat din aspiratia spre un rezultat concret.

Psihologie



10/46


Retinerea initiala a artistului in raport cu activitatea sa si dorinta ca primele

incercari sa fie reusite franeaza in mod series acest proces.

In procesul de creatie, omul - daca nu se simte satisfacut pe deplin - isi exprima

surescitarea totala. Lucrarile lui redau atribute similare sentimentelor: de la

fragmentar, pana la trecerea lina spre integral. Acest lucru se vede foarte bine din

analiza operelor de arta plastica. De exemplu, constituirea figurilor si a fundalului in

constiinta persoanei corespunde modelarii vizuale a figurilor si a fundalului intr-ocompozitie plastica.

Lucrarile finalizate, dincolo de valoarea estetica, confirma capacitatea de a

deveni flinta umana integral!.

In atelierele de formare conduse de J. Zinker, se folosesc tehnici specifice artelor

plastice - desenul cu creta, sculptura -, sustinute de miscare pe fond muzical.

Te rog sa analizezi citatul urmator. Gandeste-te daca ai dori sa participi la o asemenea

activitate. Ce anume te atrage mai mult si ce anume iti genereaza retinerea, rusinea,

aversiunea? Gandeste-te totodata cum ai putea experimenta singur sau intr-un grup de

prieteni asemenea initiative creatoare.

J. Zinker le formuleaza participantilor la activitatile pe care le organizeaza urmatoarele

instructiuni:

Existdcdteva aspectepe care as dori sale abordez in activitatea din sear a aceasta.

Unul dintre ele se referd la energie, lafaptul cd trebuie sd intrati in contact cu voi

insivd si cd o sd vd doard. Nu este usor, fiindcd aceastd parte din voi o puteti

resimti mai degrabd ca incordaredecdt ca durere.Din punct de vedere functional,

locul este acelasi. Dar dacdvetifi in stare sdsurprindeti locul in care sunteti incordati si

sdajungeti acolo, vdveti reedstiga energia. Pentru a putea face ceva, pentru afi in

contact cu voi insivd si a vd dezvolta sau a picta, trebuie sd intelegeti undeanume este blocatd energia si in ce mod o puteti elibera.

Un alt aspect foarte important pentru experienta creatoare il constitute procesul.

Cdnd lucrati, fiti deschisi la tot ceea ce sepoate intdmpla, fdrd a tinde doar spre

telul concret. Daca nu-l veti atinge, vetifi necdjiti sifuriosipe voi insivd. In acest

week-end, accentul se va pune pe proces. Procesul vafi sustinut de muzicd, de

contactul cu mine, de contactul cu voi insivd si cu ceilalti participanti la atelier.

Respectatiprocesul. Aveti rdbdare cu voi, in timp ce lucrati. Incercati sdindrdgiti

ceea ce faced, chiar dacdfaceti ceva teribil de urdt. Daca nu vd iese cevafrumos,

concentrati-vd asupra urdtului. Tindeti cdtre extreme. Dar, inainte de toate, aveti

incredere in proces, deoarece acesta vdva conduce acolo unde doriti sdajungeti.

AI treilea aspect se referd la temd. Dacdati maiparticipat inainte la atelier, probabil

v-atipus intrebarea: Cefel de temddoresc sddezvolt? " Puteti rdspunde: Dorescsd

ma ocup de complexitatea mea " sau Doresc sd ma ocup de sexul meu ". In acest

caz, indiferent de ceea cefaceti, puteti analiza, pur si simplu, aceastd temd

concretdsi o puteti dezvolta cum doriti. Daca lucrati impreund, puteti lucra asupra

polilor opusi. Asadar, acumputem incepe.

Psihologie 9


11/46

Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Activitatea incepe cu exercitii bioenergetice, cu rol de intarire, care permit

localizarea energieiin propriul corp, iar aceste exercitii sunt insotite de reflectie.

Unasemenea,, ritual" sedesf\[oar\ subgenericul: Trebuiesdfiuabsolutprezent- - - - - aid si trebuie sdfiu rezistentfizic, inainte de afi gata pentru aceastd experientd.

Urtneaza faza activitatilor de miscare pe muzica, in care participantii sunt

indemnati sa se miste intr-un ritm liber ales, in functie de propriile deprinderi, de

disponibilitatea pentru experiment.

Zinker face urmatoarea propunere: Imaginati-vdcd sunetele vdpdtrund inpiele, in

mdini, in abdomen. Imaginati-vdcdsunetele vibreazd in toate segmentele corpului

vostru. (...)Indiferentcarepartea trupului vostru se miscdin spatiu, imaginati-vd cd

trasati cu ajutorul ei linii. Corpul vostru lumineazd si se miscd intr-un spatiu dens,

intunecossideschis. Cu ajutorul mdinilor, alfeselor, aldegetelordelapicioare sau al

abdomenului, trasati suprafata unei sculpturi in spatiul dens si lin. Imaginati-vd

cd il colorati. Oriunde vdmiscati corpul, formati in spatiu suprafete, linii si

ansamblurifoartefrumoase, color ate sipline de gratie. Toti imi pdreti plini de gratie.

Pur si simplu, lasati-vd in voia dansului cu mdinile. Valorificati intreaga amplitudine

a miscdrii. Strdduiti-vdsdnu o localizati prea mult.

Daca doresti, poti experimenta, miscandu-te pe fond muzical si facand exercitii

care sa intareasca si sa localizeze energia din corpul tau, intr-un mod care sa fie

pentru tine benefic si accesibil.

Energia astfel delimitata este indreptata apoi spre activitatea manuala concreta.

Participantii la activitatile de atelier sunt invitati ca, mentinandu-si senzatiile

corpului lor, sa simuleze ca deseneaza cu creta, in aer, deasupra foii. Ei au in

fata hartie si creta. Incep, asadar, sa execute miscari expresive cu palmele si cu

bratele, deasupra hartiei. Sunt indemnati sa se relaxeze si sa-si imagineze diferite

forme si linii.

Apoi, cu ochii inchisi, folosindu-si ambele maini, traseaza cu creta semne pe

hartie, ascultand in acelasi timp muzica, pentru sustinerea emotionala si a ritmului.

Muzica pe care o asculta participantii este foarte variata: de la cantece gregoriene,

Bach, Beatles, la muzica de chitara, clasica sau moderna.

Persoanele care exerseaza primesc creta colorata, pe care o pot folosi cum doresc.

Ele se pot misca lejer in intreaga incapere, dar trebuie sa se concentreze asupra

activitatii lor, nu asupra comportamentului si desenului celorlalte persoane.

Zinker formuleaza lucrul acesta astfel: Ascultati muzica. Intrati in contact cu

muzica inainte de a incepe sddesenati. Dacdsimtiti muzica, dacdvdregdsiti in ea,

incepeti sa revdrsati trdirea voastrdpe hartie. Faceti semne care reprezintd

trdirile voastre. Faceti experimente cu forme, culori, linii. Nu incercati sd

transpuneti muzica ad litteram. Nu existd desene bune si desene proaste.

Important este sdpersistati in energia voastrd. Ldsati-vdin voia experimentului

liber. Inchideti ochii si jucati-vd, miscdndpalmele liber. Nu trebuie sdvdasezati.

Putetista deasupra desenului, miscandu-vd lejer.

10 Psihologie


12/46

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol XX

In timp ce exerseaza, persoanele lucreaza, tinand creta cu ambele maini, trasandsemne marl si schimband culorile o data cu schimbarea muzicii. Accentul se punemai curand pe expresia chinestezica - pe reactiile relative la miscarea propriuluicorp - decat pe calitatea formelor vizuale care apar.

Mai tarziu, persoanele pot lucra cu ochii deschisi. Vor construi in mod constient

forme, pentru a umple intregul spatiu al hartiei. Zinker rndeamna la folosirea inclusiv a

culorilor pe care le considera urate.Nimeni nu trebuie sa se teama ca tsi stricadesenul, fiindca totdeauna el poate fi corectat sau inlocuit cu altul.

Cel ce conduce activitatea se adreseaza astfel participantilor: Straduiti-vdsanufitiprea criticifatd de voi, nu vd intoarceti in clasa intdi si nu spuneti cd trebuie sdfaceti asa cum a spus invdtdtorul sau cd totul trebuie safiefoarte binefdcut. Nu

trebuie sd faceti bine ceea ce faceti, ci lejer, degajat, chiar dacdiese rdu. Ldsati-vd in

seama libertdtii, a degajdrii, dar intrebati-vd cu ce culoare vd desenati, cefel de linii

alegeti-frdntesau drepte-, dacdsemdnati cu unpdtratsau cu un cub, dacd sunteti

cenusiu, galben sau albastru sau poate cd sunteti incolor. Incepeti sd examinati.

Alegeti culori, linii si suprafete de care aveti nevoie aid si acum, pentru a vd

experimenta tema.La final, toti isi arata lucrarile grupului si le descriu la persoana intai. Asadar,

vorbesc despre desen ca si cand ar vorbi despre sine, ceea ce exclude obiectivizarea

excesiva si indeamna la dezvaluirea sentimentelor. Cum fac acest lucru persoanele

participante la asemenea ateliere? Citeste enunturile a doua persoane:

- Suntplin. Plin de culoare si de surescitare. Nustiu ce reprezintd structuramea si nici cdtre ce tinde ea. (...) Nu stiu incotro merg. Stiu cd in mine existd

multdenergie, dar nu am directie...

- Sunt alcdtuitddin culori urate, dar in mine existd multd bogdtie, de pared as

fi sol. Sunt sol. Contin multd materie, ceea ceface ca lucrurile sd creased.

Sunt totodatdfrumoasd, pentru cdsub straturile mele noroioase existd multd

lumindsi aspecte bune.

Cum ar suna enuntul tau? Daca doresti, poti verifica.

Autorul lucreaza, de asemenea, in ateliere de sculptura in lut. Incepe lucrul cu

exercitii de respiratie. lata descrierea desfasurarii lor:

As dorisdrespirati addnc. Inchideti ochii. Acum as dorisdvdgdnditi unde anume

simtiti energia in acest moment. Stabiliti legdtura cu locul in care se afldenergia

voastrdsau unde a fast ea inghetatd. Verificati dacdputeti sdvdcoordonati respiratia cu

locul din interiorul vostru, care este cald, suculent, incitat, vibrandsi iradiind.

Acum, respirati din aceastdparte a corpului. Verificati dacdvdputetipermite ca

energia sd iradieze in bratele voastre.

Imaginati-vdincdo data cd atmosfera din jurul vostru este densd, plindde culoare,

palpabild. Declansez muzica. Acum incepetisd miscati bratele si imaginati-vd cd

atmosfera este densd si se lasd modelatd. Incepeti sd miscati corpul, pentru a

mentine tot timpul legdtura cu energia voastrd. Imaginati-vd cd aceastd consistentd a

spatiului vostru este din ce in ce mai densd si din ce in ce maigreu de modelat.

Psihologie 11


13/46


Imaginati-vd cd trebuie sd o modelati apeldnd la forta. Trebuie sd respirati si sd

apdsati, pentru a face ca lucrul respectiv sd capete forma pe care o doriti.

Cdndmiscati mdinile, vd modelati si pe voi. Sunteti parte a acestei mase consistente.

Considerati-vd un alt fel de masd, o altd sculpturd, o sculpturd caldd. Trdind,

respirdnd, incepeti sd vd examinati si sd vd modelati corpul -fata, capul, cutia

toracicd, bratele, picioarele, tdlpile. Observati cat decomplicat este corpul vostru:

unde este moale, unde este tare, unde esteflexibil. Unele parti ale corpului potopune rezistentd,fiindnevoie sdfolositifatdde ele aproape toatd energia. Fatdde

alteparti ale corpului puteti fi foarte delicati si tandri. (...) Ce anume din corpul

vostruface sdfiti asa cum sunteti? (...) Duritatea, greutatea, forta sau poate

delicatetea, fragilitatea, bldndetea? Cu cefel de masd si cu cefel de forma vd

identificati? Cefel de forme sunteti?

Deschideti ochii, pentru a ajunge la bucata de lut aflatd alaturi. Inchideti iarasi

ochii si incepeti sd examinati aceastd suprafatd concretd. Constatati cum se

comportd materialul, intindeti-l, rdsuciti-l, frdmdntati-l si rupeti-l, intelegeti-l...

Acum treceti la forma, la modelarea formei cu care v a identificati. (...)

Incepeti sdasociati lutul cu parti ale corpului vostru. Suflecati-vd mdnecile si atingeti

lutul abdomenului vostru, alfetei voastre. Vd aflati mereu in contact cu corpul

vostru, cu ajutorul mdinilor, astfel incdtsdvdmiscati mereu intre acesta si sculptura pe

care o modelati. Verificati, atingeti, rdmdneti in contact cu corpul, ca si cdndati fi

legat de sculptura pe care oformati. (...)

Dacd nu v-ati uitat la sculptura voastrd, deschideti ochii si examinati-o vizual,

pentru a constata ce doriti sdfaceti mai departe. Care este atitudinea voastrdfatd de

sculpturd? Sper cd este lipsitd de ojudecatd aspra, fiindca ceea cefaceti este ceea

ce sunteti.

Ar fi bine daca si tu ai reusi sa faci acest lucru.

,. tKO.KO.so, ma. ridic, ocvsc,,?K SttS,.,

Faza urmatoare a lucrului este discutarea lucrarilorpe baza principiului dat anterior,

adica identificarea cu propriul produs.

12 Psihologie


14/46

Eu si propria mea dezvoltare_____ Capitol

XX

Exercitiul 2: Activitatea de creatieplasticd, in spiritgestaltist

Conditiile sunt urmatoarele: miscare, consolidare, localizarea energiei, ochii inchisi,

muzica, integrarea miscarii cu exprimarea starii constiente referitoare la ceea ce reprezint

aici si acum. Materialele pot fi creta, hartia sau lutul.

Nu poti participa la atelierele lui Zinker, dar poti propune unui grup asemenea

activitati, asa cum au fost descrise anterior, sau poti experimenta impreuna cu

parteneral de discutie, cu partenerul de viata sau cu un prieten. Nu face lucrulacesta singur. Ai nevoie de o persoana care sa te sustina, de o sursa care sa te

motiveze pentru efort, de ajutor in ceea ce priveste latura structurala si

organizatorica a acestei initiative.

Te rog sa nu uiti ca aceasta activitate nu inseamna a desena sau a sculpta

orice. De asemenea, nu este vorba despre un autoportret obisnuit. Este vorba

despre o modalitate de a te exprima complet pe tine insuti, permitand

aprofundarea constiintei de sine, scopurile fund armonia si integrarea. Daca

doresti, fa acest exercitiu. Iti poti impartasi trairile in tema pentru acasa.

De-a lungul activitatii sale, Zinker a observat ca activitatile de acest gen se desfasoara pe

mai multe stadii. Putem delimita:

stadiul I - incitare deplina, teama in fata aprecierii din exterior si preocupare

fata de lucrarile celorlalte persoane a caror activitate este insotita de ritmul

muzicii, iar produsul este destul de nefinisat si de primitiv;

stadiul II - lucrarile sunt curajoase, pline de anvergura, iar

comportamentul exprima o mai mare siguranta si incredere, persoanele fiind

puternic angajate in ceea ce fac, in cadrul lucrarilor distingandu-se figurile si

fundalul;

stadiul III - persoana este afundata in propriile trairi si ganduri, este predispusala analiza, iar produsele sunt evoluate, pline de detalii, lucrarile formand un

intreg cu o structura bogata.

Ai reusit sa observi aceste stadii in procesul activitatii tale de creatie?

Cel care creeaza se simte pe sine asa cum simte opera pe care o creeaza: percepe

mai usor varietatea starilor sale interioare, a fortelor si a contradictiilor care actioneaza in

interiorul sau. El traieste respectul fata de bogatia sa interioara. Adesea traieste

sentimentul reinnoirii, dar si pe eel al epuizarii, fiind surprins ca a facut ceva absolut

integral, frumos, nou.

Abordarea activitatii de creatie in pedagogie

Una dintre cele mai vechi conceptii pedagogice abordeaza arta ca pe afirmarea

principalelor valori ale vietii, confirmand ca eel mai autentic atribut al omului

este capacitatea de creatie.

Datorita artei, personalitatea omului poate atinge starea de armonie interioara.

Psihologie


15/46

1

3


16/46

Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Si Platon s-a exprimat in legatura cu modelarea sensibilitatii estetice, facand legatura

intre valorile estetice ale artei si aspectele morale.

Contactul cu arta extinde sfera propriilor trairi si experience, inlesnind atingerea

armoniei interioare, in sfera propriei personalitati, si a armoniei exterioare, in relatia

culumea.

Arta poate fi analizata la trei niveluri:

- deprinderile;

- activitatea de creatie in sine;

- produsul.

In prezent, spre deosebire de antichitate, accentul se deplaseaza pe semnificatia

activitatii expresive in sine. O asemenea abordare o intalnim, de exemplu, in

pedagogia expresiei libere.

Aici se porneste de la ideea ca indiciul elementar al oricarei activitati valoroase il

constitute germenii atitudinii creatoare a omului.

Activitatea de creatie se poate manifesta la toti oamenii, trebuind doar sa fie stimulata si

sustinuta cu pricepere.

Imaginatia si expresivitatea creatoare se manifesta ca predispozitii elementare, care trebuie

sa fie modelate la cei tineri, in incercarea de a introduce o oarecare ordine in lume. De

asemenea, ele sunt necesare pentru a-i inarma pe ceilalti impotriva simptomelor

de alienare, a deformarilor determinate de tehnocratie, de robotizare, fenomene ale

caror consecinte apasatoare ameninta intreaga omenire.

Rolul educatiei consta aici in modelarea unei personalitati libere si individualizate, in

care sa primeze initiativa, iar elevul sa fie capabil de activitatea de creatie si de

comportamente responsabile.

Dupa unii psihologi, in centrul procesului de educatie ar trebui sa se afle formarea

atitudinii creatoare a omului. Atitudinea creatoare are caracter universal, transpare ca

predispozitie proprie oricarui individ normal. Rolul educatiei este de a dinamiza

aceasta predispozitie.

Acest punct de vedere este confirmat de Leontiev. Pe parcursul vietii, copilul si

segmentele corpului sau, la inceput lipsite de indemanare, se adapteaza la efectuarea

unor diferite activitati, specifice evolutiei umanitatii. Acesta este un proces de

asimilare a experientei istorice. Creierul omului cuprinde in mod potential nu doar

inzestrdri concrete, ci si capacitated de a modela aceste inzestrdri. Dezvoltarea

psihica a oricarei persoane este dependenta de organizarea rationala a mediului in

care traieste: Omul se formeazd datoritd activitatii creatoare, in procesul de

deschidere spre lume si in procesul vietii: fiecare om este doar ceea ce a creat

pentru sine si pentru ceilalti, pe parcursul procesului individual deautorealizare.

14 Psihologie


17/46

Ce reprezinta activitatea de creatie?

Activitatea de creatie inseamnd transpunereainviata aunor formecare nu

existaupand atuncL (A. Moles)

Acest fenomen se opune productiei, adica multiplicarii unui model existent deja,intr-un mod din ce in ce mai automatizat, in urma caruia se reproduc la nesfarsit

aceleasi forme, intr-un proces din ce in ce mai depersonalizat, in care fiinta

umana constituie doar o veriga intr-un lant de operatii, o veriga eliminata tot

mai mult in urma automatizarii. Persoana este redusa la un fel de manifestare

tipica, pe care nu trebuie sa o confundam cu ordinea sau cu proiectul unei

activitati.

Creatia, in sens psihologic, nu este un fenomen propriu doar anumitor indivizi, ci

un atribut caracteristic oricarui creier uman care functioneaza normal.

Acest fenomen se poate manifesta intr-o masura mai mare sau mai mica.

Semnificatia creatiei expresive in sine este pozitiva.

Unii considera ca psihicul omului are nevoie de anumite trairi, pe care, in diferite

societati, le satisface tocmai arta. Aceste trairi au caracter afectiv. Ele permit, de

exemplu, exprimarea de sine prin intermediul valorilor expresive ale artei, ceea

ce deschide calea spre o deplina comunicare intre oameni si spre capacitatea de a

ne intelege mai bine pe noi insine si pe ceilalti din jur. Acest aspect

intensified sensibilitatea umana in variate situatii si creeaza premisele pentru o

mai profunda toleranta. Toate acestea permit dezvoltarea completa si armonioasa a

personalitatii.

Ce rol indeplineste creatia in viata omului?

Creatia reprezinta un factor indispemabil al dezvoltarii omului, un element al

autorealizarii personalitatii umane.

Omul, indeosebi in psihologia umanista, este considerat ca fiind irepetabil, unic in

felul sau. Personalitatea umana se remarca prin bogatia formelor irepetabile si prin

natura sa inefabila.

Expresivitatea artistica este apreciata inainte de toate ca instrument terapeutic,

chiar si in procesul de psihoterapie, pentru persoanele bolnave psihic. Actiunea

terapeutica a creatiei - de exemplu literare - se bazeaza pe efectul ei purificator

(catharsis). Este o modalitate de autorealizare, o sursa a dezvoltarii, a emotiilor

pozitive, umple in mod creator timpul liber al omului, este o punte de legatura intre

lumea individuala si cea sociala.


15Psihologie


18/46


19/46

Lectia 53_________________________________________________Putem ft creativi?

Pe parcursul terapiei si al diagnozei, pacientii sunt indemnati la actiuni creatoare in

diferite moduri. De exemplu, se folosesc:

* Testulpluridimensional al lui M. Schmit,bazat pe desen, care permite sane orientam in propria structura intelectuala. In decurs de 30 de minute trebuie

sa desenam circa 30 de imagini. Conditiile indispensabile pentru desfasurarea

acestui experiment cer ca persoana testata sa se afle intr-o incapere sarac

mobilata, doar cu un scaun si cu o masa, iar in varianta terapeutica va fiprezent si terapeutul sau diagnosticianul. Nu se recomanda nici macar ca

terapeutul sa se aseze in fata persoanei care deseneaza, pentru ca nimic sa

nu-i sugereze acesteia tema desenului. Interpretarea imaginilor se bazeaza pe

psihologia abisala. Ea se poate efectua si prin tehnica asocierilor a lui Jung.

Asemenea metode se folosesc eel mai des la nevrotici. In lucrarile plastice

pot fi folosite doar sapte culori de baza.

/to. ma/' tWKO.s 20 tie minute... si 20 de,

Testul lui Warteg, care consta in completarea unui element de limbaj plastic

dat - de exemplu un punct, o linie - cu acele compozitii pe care persoana lealege in mod arbitrar si care, in final, redau componenta ei integrala.

Multe metode proiective se bazeaza pe declansarea spiritului creator al omului.

Testul temelor nefinalizate, Testul aperceptiei tematice sau Testul Rorschach

indeamna la crearea de povestiri, de viziuni, la crearea a ceva nou, unde stimulii

dati indeplinesc doar rol declansator pentru eliberarea proiectarii a ceea ce se afla in

interiorul nostru, a unor stari la care adeseori nici noi insine nu avem acces. Dincolo de

valoarea de diagnostic, imaginile sau produsele care apar au uneori valoare

estetica autentica. Cu certitudine, acestea reprezinta ceva nou, subiectiv, surprinzator,

fiind insotite de implicarea personala si de o cantitate de energie psihica mare.

Activitatile de creatie sunt concepute, de asemenea, ca element al

autopsihoterapiei.

Notiunea de autoterapie este folosita in literatura de specialitate si se refera la

demersurile care servesc eliberarii reactiilor si orientarii interne. Este vorba, de

exemplu, despre reprezentarea grafica a continutului propriilor trairi psihice, precum si

a celor patologice.

16 Psihologie


20/46

Capacitatea autonoma a omului de a-si dezvolta propriul EU, propria personalitate

irepetabila, joaca un mare rol. Extrem de importanta este activitatea indreptata spre

accelerarea dezvoltarii creatoare a omului si autorealizarea. Nu trebuie fetisizata

nici o metoda sau strategic, nici valorizate sau ignorate exagerat de la inceput.

Ceea ce nu trebuie sa uitam este ca ne caracterizeaza irepetabilitatea, specificul

diferit.

Omul se poate realiza prin studii parateatrale, teme tipic plastice, dans si pantomima(plastica trupului), prin orice forme de expresie motrica, vocala, instrumentala,

literara etc.

Desenul si, in context mai amplu, orice creatie plastica, muzicala, literara pot fi

receptate, descifrate, ca un mesaj. Prin activitatea sa, omul ne relateaza despre

sine, despre sentimentele sale, le exprima, straduindu-se sa declanseze innoi anumite

reactii. Se preconizeaza ca scopul creatiei este acela de a transmite anumite

continuturi, iar opera nu ar avea pur si simplu rost daca nu ar fi receptata de cineva,

asemenea unui spectacol fara public, a unui tablou fara privitori sau a unui concert

fara ascultatori.

S-ar putea discuta daca, in general, ar exista atitudine creatoare in cazul in care

autorii ar fi lipsiti de convingerea ca cineva va deveni la un moment dat receptorul

operei lor. In analiza noastra, aceasta chestiune este foarte importanta. Aici intelegem

activitatea creatoare intr-un sens foarte larg si, in mod cert, numeroase forme ale ei

apar indeplinind cu precadere functie expresiva.

Toate aceste activitati au valoare terapeutica si profilactica, dar scopul lor

nemijlocit este rezolvarea problemelor persoanei care actioneaza, precum si

stimularea, accelerarea dezvoltarii personalitatii acesteia. Persoanele care indeamna la

o astfel de activitate pot fi nu numai terapeutii profesionisti, ci si oameni puternic

legati de o anumita forma de activitate creatoare, asadar muzicieni, plasticieni,coregrafi, dansatori, actori sau chiar poeti si prozatori. Ei sunt mult mai angajati

emotional in activitatea creatoare. Pe de alta parte, este indispensabila aici atitudinea de

acceptare a propriei personalitati. Asemenea activitati ne influenteaza

dezvoltarea personalitatii in toata bogatia si varietatea ei. Materialul testelor este un set

de stimuli specifici, ,,un pretext" pentru dezvaluirea propriului eu. Chiar si modul de

dezvaluire poate fi creator.

Exercitiul 3: Ooo, pata, pata,pata,.,

Pregateste un set de pete de o singura culoare sau de mai multe culori. Vopseaua

sau cerneala se intinde pe o foaie. Daca o indoiesti si apesi, intre ele cele

doua jumatati va aparea o suprafata simetrica, cu un anumit colorit, structura,

forma si contur.

Asemenea pete sunt stimuli excelenti pentru un experiment. Te rog sa incepi cu

tine. Incearca sa stabilesti ce anume vezi. Lucreaza spontan. Poti rasuci foaia

cum doresti. Indreapta-ti atentia asupra a ceea ce observi: culori, forme,

densitate, lumina, suprafata... Incearca sa fii cat mai creativ, cat mai inventiv.

Este important sa stii sa indici unde anume ai vazut un asemenea obiect.

Psihologie



21/46

1

7


22/46

Roaga apoi o alta persoana sa faca acelasi lucru. Noteaza sau inregistreaza

afirmatiile ei. Poti propune o asemenea activitate unui grup mai mare de

persoane, dar aceasta propunere nu se preteaza la munca in grup. Fiecare

trebuie sa se pronunte individual. Rezultatele obtinute pot fi discutate doar cu

autorul insusi. Nu avem voie sa le discutam in afara. Putem reflecta asupra

eficientei imaginatiei - numarul de raspunsuri - si asupra profunzimii si

originalitatii ei (calitatea si continutul raspunsului).

Acest exercitiu poate fi continuat, prezentand propuneri la scara subiectiva si

aprecieri din exterior ale originalitatii. II poti incheia totodata printr-un rezumat

obisnuit cu reflectii adecvate. Descrie-1 in tema pentru acasa, daca acest lucru ti

se pare oportun.

Exercitiul 4: Hai sa-ti spun opoveste...

Inceputul povestii il poti pregati singur sau il poti cauta in literature, in diferite

reviste, fragmente dramatice, care relateaza desfasurarea unor intamplari si

sentimentele asociate acestora. Nu trebuie sa prezinti datele personale aleeroilor, sa precizezi varsta acestora, starea civila sau profesia lor.

Le poti prezenta oral, citindu-le cuiva, sau in forma unor insemnari. Asemenea

demersuri nu trebuie sa impuna strict timpul si locul actiunii, sa perturbe

creatia potentials lata cateva propuneri ilustrative de incepere a povestii:

- S-a trezit cu durere de cap. Isepdrea cd nici n-a inchis ochii si, dacd n-ar

fifost visul acela obositor, arfifost sigur cd n-a dormit deloc. Dar realitatea

din acea zi era si mai dramaticddecdt visulpe care-l avusese...

- Alerga si pldngea in hohote. Nu stia dacd o sd ajungd la timp. Nutrea

speranta cdajutorul ei ii va salva de lucruri groaznice.

- Simtea cum lifugepdmdntul de subpicioare. Ii ardeau obrajii,fdlcile i se

mclestaserd. Strdngea dinpumni, dar nu simtea cdunghiile ise infig in

came.

- Niciodatdpdnd acum nu mai trdise asa ceva. Era ceva minunat. Ar fi

putut rdmdne intr-o asemenea stare,fdrda respira, pentru anuo schimba si

a alunga senzatiilefrumoase...

In functie de preferinte, receptorii isi pot expune sau nota ideile, pentru

dezvoltarea temei. Te rog sa ai grija ca fiecare enunt-continuare sa aibafinalitatea sa. Ar fi necesara expunerea unei povesti ale carei valori sa rezide in

continut, in lexic, in stil sau in compozitie. Te rog sa intrebi care aspecte ale

scrisului sunt eel mai mult apreciate de autor. Daca doresti, poti sa-ti

impartasesti impresiile, dar fara a face aprecieri asupra operei.

Daca acest lucru a fost nou si important pentru tine, elaboreaza tema pentru

acasa despre acest subiect. Poti apela in acest sens la strategii suplimentare,

precum cele care sunt prezentate in continuare.


Psihologie18


23/46

Exercitiul 5: In ce anumeplasezi acestfragment micut?

Imaginile - diapozitive sau secvente de film - vor constitui un material potrivit

pentru exercitiul urmator. Ca de obicei, ar fi bine ca mai intai sa faci tu singur

exercitiul. Alege cateva imagini interesante. Nu ar trebui sa fie fotografii care sa

infatiseze trairi ale unor oameni care sufera. Respecta-le intimitatea, chiar daca

altcineva nu a facut lucrul acesta, imortalizand durerea, teama saudisperarea omului. Te rog sa folosesti imagini din filme, in masura in care nu

le-ai vazut, imagini care ilustreaza carti pe care nu le-ai citit sau diapozitive de

acest gen.

Te rog sa relatezi un continut referitor la ceea ce vezi. Raspunde la intrebarile: Ce

se intampld aid? Ce gdndesc si ce simtpersoanele infdtisate? Ce anume a dus

la o asemenea stare de lucruri? Cum se va incheia toatd aceastd poveste?

Poti rndemna la un asemenea joe si alte persoane. Notati-va enunturile sau

inregistrati-le, folosind, de exemplu, reportofonul.

Autorii pot sa-si descrie opiniile, iar tu, ca initiator, nu vei face aprecieri.Vorbeste despre emotii, povesteste ceea ce observi. Aprecierea nu este

oportuna. Nu uita ca aceasta franeaza activitatea creatoare. Daca doresti,

descrie reflectiile tale in tema pentru acasa.

Scala noutatii subiective

Fiecare om care a intreprins o activitate de acest fel - fireste, si tu -poate folosi

scala noutatii subiective:

1. noutatea exercitiului - Astamcd nu amfdcut - de exemplu,Nu am povestit

desprepete;2. noutatea temei -Nu am scris despre o asemenea tema;

3. noutatea executiei -Nu m-am comportat mtr-unasemenea mod;

4. noutatea rezultatului -Nu amfdcut incdasa ceva;

5. noutatea trairilor -Nu m-am simtitastfel;

6. noutatea relatiei -Nu amfdcut asta cu cineva defelul acesta.

La fiecare dintre cele sase enunturi raspundem alegand o cifra de la unu la sapte,

unde 1 reprezinta lipsa de noutate, iar 7, sentimentul absolut al noutatii subiective.

In plus, persoana isi poate califica trairile ca placute sau neplacute pe aceeasi scara,descriind in felul acesta sentimentul de implicare in activitatea desfasurata:

7. sentimente placute-neplacute;

8. implicare minima-maxima.

In final, conturam opt cerculete, pe opt scale de la 1 la 7, ca in exemplul urmator:

12 34 5 6 7

maximum


minimum

19Psihologie


24/46

Aprecierile ,,judecatorilor"

Cel putin trei persoane pot descrie pe ultimele doua scale (7 si 8) sentimentele pecare le observa la creator si implicarea acestuia. In schimb, enunturile lor cu privire la

produsul final ar trebui sa se concentreze asupra inventivitatii, originalitatii sinoutatii privind continutul si forma (solutionari neconventionale).

Sarcina ,,judecatorului" nu consta in a-si exprima propriile sentimente si nici in aaprecia activitatea sub aspect subiectiv. Aici nu este vorba daca produsul final iiplace, ci daca intruneste conditiile de produs al unei activitati de creatie in perceptiasociala acceptata. In felul acesta pot fi descrise activitatea si rezultatul activitatii.Apar in felul acesta doua scale suplimentare:

9. noutatea activitatii -Acest lucru nu seface in felul acesta - in masura incare au putut observa activitatea;

10. noutatea produsului - Asa cevanu se intdlneste des. Singurul calificativ pe

care il mai poate pune, judecatorul", dar care nu este neaparat necesar, se refera la

opinia despre valoarea sociala, asadar la utilitatea produsului final pentru ceilalti

receptori:

11. valoarea sociala a produsului - Vafi utilsi bine receptat.

,,Judecatorii" completeaza cele cinci scale (de la 7 la 11), ca si mai inainte, trasand un

cerculet. Ei pot fi rugati sa se puna de acord intre ei. Este interesant aici gradul de

congruenta al opiniilor lor! Este interesanta, de asemenea, relatia dintre ceea ce simte

creatorul, ceea ce gandesti si simti tu ca initiator, ce gandesc receptorul initial, un

partener care nu face aprecieri, precum si, judecatorii" neimplicati.

Aceste doua strategii le poti aplica in exercitiile 3,4 si 5, cu acordul subiectului. El

poate fi interesat de o confhmtare de acest tip. Respecta-i totusi refuzul, in cazul in

care va respinge propunerea.

Creatia si patologia

Starea considerata unanim normala nu este adesea pe placul omului. Realitatea

receptata si inteleasa ofera adesea prea putina satisfactie, creeaza nevoia de a te

rupe de ea, dorinta de a tinde spre ceva nedefinit, ceva ce ,,ne depaseste" oarecum,

spre spiritualizare. Predomina aici si dorinta de a cunoaste bucurii si de a vedea

propriul specific inrelatiile cu ceilalti.

Activitatea de creatie este insotitd adesea de senzatii caracteristice, considerateuneori simptome ale patologicului.

,,Cbinurile iadului" si ,,fericirea paradisiaca" - iata doua metafore care servesc definirii starii

de confruntare intre puteraice stari emotionale, contradictorii si adesea

schimbatoare. Este o lume in care se manifesta subtilitatea, frenezia, farmecul culorilor si

al sunetelor, gustul rafinat, o lume a inaltarilor, a adancurilor si a spatiului, a elanului, a

preciziei si a fulgerelor, dar si a cosmarurilor dorintei neimplinite si a umilintei.

Creatia este insotita de sentimentul autenticitatii. Incorsetati in cochilia ,,starii

normale"cunoastem, din pacate, doar o mica parte din aceasta realitate. Receptam

mult prea sarac o realitate mult mai bogata.

20 Psihologie



25/46

Nelimitate sunt totodata posibilitatile de cunoastere ale creierului nostru, atat deputin valorificat. La fel se intampla la nivelul trairilor senzoriale ale omului. Creatiaeste msotita uneori de lipsa sentimentului de oboseala, de posibilitatea de a face omunca obiectiv foarte grea, aproapefara a avea senzatia de efort. Observati insa caaceste stari amintesc de comportamentul oamenilor bolnavi de schizofrenie!

Te rog sa citesti afirmatiile urmatoare:

Arta (...) arfi absolut ciuntitadacdnu ar completa-o opere care personified parti

rusinoase si dezonorante alepsihicului, denaturdri, temeri si infirmitdti ale acestuia. (...)

Pdndastdzi, puterea de atractie a groazei, a monstruozitdtilor si a urateniei ne

ademeneste in viatdspre exponate teratologice, spre camerele de torturdsi locurile

crimelor, spre nebuni si exaltati; in artd, spre acele opere care, prin caracter, au

inlocuit euritmia, prin contrast si disonante, armonia, iar prin asimetrie,

regularitatea. (J. Topass)Groaznic! Ce parere ai? Poate ca ar fi bine sa discutam despre aceste lucruri!

Miscarea poeziei porneste de la ceea ce este cunoscut si duce spre ceea ce este

necunoscut. Dacdse realizeazd, atinge nebunia. (G. Bataille)

Exercitiul 6: Oare creatorul trebuie sdfie nebun ?

Incearca sa formulezi enunturi referitoare la relatia dintre notiunea de creatie si

de patologie. Aceste enunturi pot fi:

Orice creator este nebun.

Orice nebun este creator.Creatia decurge din patologie.

Patologia decurge din creatie.

Creatia este o forma de a scdpa de patologie etc.

Incearca sa obtii material de cercetare in forma opiniilor unor persoanecreatoare, care se ocupa activ de arta, in calitate de creatori, de critici, deteoreticieni sau de receptori. Analizeaza datele obtinute. Opiniile pot fi unitare,contradictorii, uni- sau plurisemantice. Confrunta-le cu propria parere peaceasta tema. Daca te-a interesat legatura dintre creatie si patologie, scrie-tiparerile despre acest aspect in tema pentru acasa.


21Psihologie


26/46


27/46

LECTIA 54

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Creatia omului se poate manifesta in diferite planuri. Ne vom ocupa pentru inceput de

sfera cunoasterii.

Creatia in stiinta

Activitatea stiintifica este, de asemenea, o forma specified a activitdtii decreatie.

Aceasta consta in gasirea sau in confirmarea obiectiva - independent de creator - a

unor legaturi existente sau in stabilirea unor legaturi noi intre fenomene cunoscute,

mecanisme, parti ale acestora, notiuni. Pot fi astfel realizate noi legaturi intre

componente pe care le cunoastem deja sau pot fi identificate alte legaturi noi.

Rezultatele unui asemenea demers pot fi noi si valoroase. Cu cat apar mai multe

asemenea noi legaturi, cu atat munca stiintifica are un caracter creativ mai accentual.

Rezultatul ei este ,,opera", produsul obiectiv.

Caracteristicile activitatii stiintifice ca activitate de creatie constau in:

- reflectarea, cunoasterea unor parti sau structuri ale realitatii, necunoscute pana

acum;- declansarea, cu ajutorul unor mijloace si instrumente diverse, a unor fenomene

naturale care nu se manifesta in mod obisnuit, precum si analiza lor;

- elaborarea de formule sau de concepte bazate pe reflectarea stiintifica a

existentei, necesare cercetarii.

Cunoasterea realitatii devine, in acest caz, cdutarea adevdrului stiintific. Ea se

poate desfdsura la mai multe niveluri. Se disting, printre altele, aborddri de cercetare si

aborddri de conceptie, cu alte cuvinte, aborddri teoretice si experimentale,

metodologice, analitice si sintetice, problematizate si cauzale, individuale si de

grup. (dupa J. Pieter)

Activitatea stiintifica este cronofaga, responsabila, uneori plictisitoare, fiindca nu se

constituie doar din faza gandirii creatoare eficiente, ci contine si verificarea

rezultatelor acesteia, consecintele transpunerii in practica a unor solutii teoretice.

Oamenii de stiinta pot fi usor comparati cu artistii? Ce crezi? Activitatea stiintifica

este legata de activitatea de creatie? Cercetarea stiintifica si pictura sau dansul tin de

aceleasi mecanisme ale creatiei umane? Te rog sa discuti despre aceasta problema.

22 Psihologie


28/46

Exercitii specifice gandirii creativeNu toti avem prilejul de a face cercetare stiintifica, dar toti trebuie sa gandim! Fara

gandire, nu putem face nici un pas. Vom incerca acum sa exersam un gen specific de

gandire - gandirea creativa.

In toate aceste exercitii straduieste-te sa dai cat mai multe solutii, fara a le ,,cenzura" la

inceput. Lasa-ti imaginatia sa lucreze liber, nestingherita, nu aprecia critic ideile,

gandindu-te, de exemplu, la posibilitatile reale de transpunere a lor in practica. Nu te

gandi nici daca ideile tale nu sunt cumva o copie a unor solutii existente deja. De

vreme ce nu le cunosti, pentru tine ele sunt noi, in sens subiectiv.

Poti propune astfel de exercitii grupului tau de cunostinte. Insa nu rivalizati intrevoi, ci amuzati-va. Rivalitatea in acest domeniu ne blocheaza spontaneitatea si din

aceasta cauza nu ne folosim pe deplin potentialul. Va rog sa cautati impreuna solutii

interesante, nefolosite inca, rare, atipice.

Exercitiul 1: Nici in din, nici in maneca...

Compara insusirile comune ale unor instalatii si obiecte de uz cotidian, care,

aparent, nu are nici o legatura, fiindu-le potrivita din acest punct de vedere

expresia: ,,nici in clin, nici in maneca". De exemplu:

1. bicicleta si masina de cusut;

2. termosul si sapunul;

3. creionul si sania;

4. rolele si pianul;

5. cutitul si becul.


ax

23Psihologie


29/46


Exercitiul 2: Exemple

Da cat mai multe exemple de obiecte sferice. Precizeaza cat mai multe exemple deobiecte care provoaca durerea. Enumera cat mai multe obiecte care faczgomot.

Acesta este un exercitiu preliminar, care ne permite sa patrundem oarecum in

regula jocului. Este bine sa propunem un numar cat mai mare de caracteristici:ceva rece, ceva care se misca rapid, care se zgaltaie sau care sunt fragile etc.Vorbim repede, fara reflectie si fara cenzura, de exemplu. Enunturile siasocierile pot fi notate.

Exercitiul 3: ,,Cunain cana"

Cana poate servi doar la baut?

Obiectele de uz casnic se asociaza cu folosirea lor concreta. Am vorbit dejadespre acest lucru, propunand exercitiul referitor la depasirea fixitatii

functionale.

Exercitiul consta in cautarea altor intrebuintari ale canii, care pot fi concretesau abstracte. Prezinta cat mai multe propuneri. Poti alege orice tip de cana. O

poti desena. Important este ca aceasta sa indeplineasca functia sa de baza, sianume pastrarea unui lichid si posibilitatea ca omul sa bea din ea lichidele, faraa se arde, cand sunt fierbinti, si fara a se uda in timp ce bea.

Ai observat ca, in loc de cana, se poate vorbi si despre altceva, despre folosireaadecvata a oricarui obiect de uz comun ?

Specialistii afirma ca indeplinirea conditiei de originalitate a gdndirii si a creatiei nueste deloc usoard, mai ales atunci cdnd, dorind sa rezolvam problema noastra, ne

intdlnim cu o rezolvare grozavda unei probleme similare de cdtre altcineva. In acelmoment, nu numai cd nu nepdrdseste starea de admiratie, dar nu ne putem detasade acel model. Asa s-a intamplat cu un scriitor incepator in domeniul romanelor politiste.Dupa ce si-a scris ,,capodopera", s-a adresat idolului sau, Conan Doyle, creatorulpersonajului Sherolck Holmes, pentru a o aprecia. Raspunsul a fost: O carteperfectd! Vdadmir. Nu doar ceea ceface si spune infractorul, dar si intreaga idee suntfurate!

Asadar, vom mai ,,fura" o idee despre ceea ce se poate face pentru a pune in actiunepropria gandire originala.

Exercitiul 4: A gandi in mod original...Gandeste si descrie pe scurt:

1. omasa, dar fara picioare;

2. un manual, dar fara hartie;

3. a doua parte a proverbului care incepe cu: Ochii care nuse vdd..., dar fara

...seuitd;

4. o uniforma scolara, dar fara pantaloni, fustita ori sarafan;

5. o perna, dar nu din fulgi, nu din burete si nu pneumatics.

Psihologie

Lectia 54

(6(36) )

24


30/46

Daca o asemenea activitate intelectuala ti s-a parut atragatoare, te rog sa incerci sa

propui teme similare.

Exercitiul 5: Uitd-te la televizor in mod creativ

Te rog sa incerci sa notezi cateva (aproximativ sase) fragmente din enunturile pe

care le auzi la televizor, comutand canalele. Ele nu trebuie sa fie prea lungi.

Noteaza-le si incearca sa alcatuiesti un intreg, legandu-le intre ele intr-un mod

interesant, atragator si inovativ.

Ar fi minunat daca la acest exercitiu ar putea participa si alte persoane. Va

recomand astfel de forme de a petrece timpul in grup atunci cand va apasa

plictiseala. Ideile voastre vor constitui un prilej de bucurie si de admiratie fata de

activitatea de creatie.

Exercitiul 6: Voinascocieu insumi...

Cum pot fi folosite foarfecele in desert? La ce poate folosi creionul cand stai cu

cortul la munte? Cum ar putea folosi malaiul cei care il vad pentru prima data?

Te rog sa incerci sa prezinti cat mai multe idei interesante pentru exercitii de

gandire creativa. Da exemple care te amuza pe tine insuti si ofera elemente

motivante, pentru a participa la rezolvarea lor. Mai intai, poti testa

atractivitatea ideilor tale intr-un grup de prieteni sau le poti analiza cu

partenerul de discutie.

Creativitatea in relatiile interpersonale

Crearea unei calitdti noi, a ceva cenua existat niciodata,poate avea loc si inrelatiile interpersonale.

Despre acest lucru scrie, de exemplu, S. Covey, folosind notiunea de sinergie.

Aceasta consta in construirea unei colaborari care depaseste cu mult, ca nivel de

actiune si de fmalitate, suma simpla a posibilitatilor fiecarui individ in parte. O

asemenea colaborare este posibila datorita mentinerii atitudinii victorie-victorie, adica a

tendintei de a se ajunge la avantaje de ambele parti, si folosirii abilitatii de

comunicare empatica, chiar si in cele mai dificile momente.

Covey afirma ca sinergia catalizeaza, elibereaza si uneste cele mai mari forteumane. Sinergia este pentru el o minune pe care o descrie in felul urmator:Dacdplantezi aldturi doud plante, rdddcinile lor vor spori calitatea solului si ambele

plante vor creste mai bine decdt dacd ar creste separat. Dacd iei doud tdlpici de

lemn, greutateape care ele o sustin vafi mai mare decdt suma greutdtilor sustinute

defiecare in parte, separat. Intregul este mai mare decdt sumapdrtilor sale. Unu

plus unufac trei si chiar mai mult.


25Psihologie


31/46

Sinergia necesita aprecierea diferentelor, respectarea lor, constructia bazata pe forta lor

si pe compensarea slabiciunilor. Pentru a o folosi, este nevoie, de asemenea, desentimentul sigurantei si al deschiderii. Actiunea sinergica duce la cresterea aprecierii de

sine, la consolidarea sentimentului propriei valori, la independents si la

patrunderea in relatii de interdependenta. Ne permite sa-i ajutam pe ceilalti, sa ne

oferim contributia la construirea unei vieti comune, sa fim deschisi si sa avem

incredere unii in ceilalti. Ne pregateste intr-o mai mare masura sa oferim, decat sa

aparam ceea ce avem. Este impregnate de iubire si de grija fata de ceilalti, nu de

spirit incisiv sau de inclinatia de a-i judeca pe altii.

Cel mai bine vei intelege ce inseamna sinergia pornind de la amintirile despre

colaborarea cu adevarat profunda, in timpul unui joe sportiv de echipa, care ofera

rezultate bune, sau de colaborarea stransa pentru salvarea vietii cuiva sau pentru

cautarea unei iesiri dintr-o situatie critica.

De aceea, sinceritatea, curajul, iubirea adevarata, autenticitatea, exprimarea de

sine, tinand seama de experienta proprie si de propriile mdoieli, te fac sa te

simtiin siguranta atunci cand te exprimi pe tine in fata partenerilor tai. Tu iti

asumi primul acest rise.

Apare in felul acesta empatia, posibilitatea de a ajunge la intelegerea propriului eu,

precum si invatarea reciproca ihtr-o atmosfera de fascinatie, de incitare si de aventura.

Incepem sa ne intelegem unii pe ceilalti, ceea ce nu este acelasi lucru cu a fi de

acord. Sesizam noi perspective, noi posibilitati, ne dezvoltam si ne stimulam reciprocdezvoltarea.

Insotiti de incredere si de comunicare optima, cautam compromisul, intr-un mod

specific. Nimeni nu renunta la ratiunile sale, nimeni nu castiga, nimeni nu pierde.

Cautam asa-numita ,,a treia cale", pe care budismul o numeste ,,calea de mijloc".

Mijlocul nu inseamna compromis, ci este ceva mai mult, de alta calitate, ca varful

triunghiului, in care ne intalnim, fiindca anterior, singuri, nu eram constienti de o

asemenea posibilitate.

26 Psihologie

Lectia 54 Cum ne putem dezvolta creativitatea?


32/46

Exercitiul 7: Metoda triunghiului sau ,,calea de mijloc"

Ai, in acest caz, douaposibilitati:

- sa-ti amintesti de o experienta care a constat tocmai in folosirea sinergiei, in

negocieri la care tu insuti ai participat sau pe care doar le-ai observat;

- sa incerci sa folosesti aceasta strategic in imprejurarile care vor aparea.

Te rog sa notezi ceea ce ai simtit, ce ai observat, ce anume ai invatat nou. Nu

confimda negocierile obisnuite, in care se manifests doar compromisul

-renuntarea reciproca la pretentii exagerate - cu cea de ,,a treia cale", conceputa

in mod creativ, cand ambii participanti castiga si nimeni nu este invins.

Partenerii se simt mai bogati, iar legatura dintre ei se aprofundeaza.

Daca ti se pare ca acest aspect este interesant si valoros, prezinta-1 in tema

pentru acasa.

Pentru a putea ajunge la sinergie in relatia cu cineva, pentru a comunica in modcreativ, pentru a construi o noua calitate a legaturii, pentru a obtine noi si valoroase

rezultate, nu avem voie sa tindem spre unificare, spre asemanare reciproca in cadrul

cuplurilor sau al grupurilor.

Trebuie sa stint sd apredem deosebirile si tocmai pe aceasta diversitate sa

fundamentam crearea de noi calitati, care sddepaseascdsumapartilor.

Poti intelege mai usor acest aspect citind povestioara urmatoare, intitulata Scoala

animalelor.


Psihologie 27


33/46


Cdndva, animaleleau ajuns la concluzia cd trebuie sd intreprinda ceva eroic,pentru

afacefatdproblemelor cu care se confruntau, si au infiintat o scoald. Programul

eicuprindeaalergatul, inotul, cdtdratul in copaci si zborul. Fiecare animalparticipa la

toate activitdtile.

Rata inota de minune - la drept vorbind, mat bine decdtprofesorul ei -, avea de

asemenea note mari la zbor, dar alerga destul de slab. Fiindcd era cam sldbutdla

alergat, rdmdnea dupd ore, chiar abandonase inotul, pentru a exersa alergarea.

Ca urmare a acestuifapt, membranapentru mot i s-a atrofiatsi rdtusca a devenit

mediocrd la inot. Totusi, la scoald mediocritatea este admisd, astfel incdt nimeni

nu-sifdceaprobleme, cu exceptia rdtustei.

lepurele era eel mai bun din clasdlafugd, dar inotul ii crea atdtea dificultdti, incdt nu

mai rezista nervos.

Veverita era grozavd la cdtdratul in copaci, pond cdnd a cuprins-o frustrarea

profundd la lectia de zbor, cdnd profesorul i-a impus sdzboare nude sus injos, ci

dejos spre vdrful copacului. Din cauza efortului excesiv, afacut o intindere de

muschi, astfel incdtaprimit trei la cdtdrat si doi la alergat.

Vulturul era un elev dificilsi a trebuitsdfiepedepsitserios. Ce-i drept, la cdtdratul in

copaci ii depdseape toti, dar se incdpdtdna sdfacdasta infelulsdu.

La sfdrsitul anului, tiparul, care inota excelent, stia si sdfugd, sdse catere unpic in

copaci si sd zboare un pic, obtinu media cea mai mare si el rosti cuvdntul de

despdrtire.

Cdinii de stepd nu-si trimiserd copiii la scoald si nu plateau impozite, fiindcd

administratia refuza sdintroducdinprograma de invdtdmdnt scotocitul inpdmdnt si

sdpatulprin vizuini. Copiii lor erau trimisi la bursuc, iar ulterior se aldturard

popdnddilor, pundnd bazele unei bune scoli private.

Exercitiul 8: Povestioara mea, utilape moment sau... pentru cei care vorurma

Aceasta povestioara a fost prezentata aici si pentru a te indemna la incercari

creative, la scrierea unor povestioare care ilustreaza in mod convingator

anumite fenomene sociale, procese naturale, explicand mecanismul acestora,

apeland la alte perspective ale analizei si facandu-te sa intelegi mai profund

anumite aspecte, adesea cu ajutorul umorului si al ironiei.

Ai de gand sa scrii asemenea povestioare? Este interesant ce anume ai dori sa

explici in felul acesta.

Rolul imaginatiei in creatie

Acesta consta in valorificarea profunda si constienta a reprezentarilor noastre

spontane, in rezolvarea problemelor cotidiene, precum: atingerea obiectivelor,

invingerea obstacolelor, aprofundarea constiintei si ridicarea calitatii vietii.

28 Psihologie

Lectia 54


34/46

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Obiectivul final il constituie ameliorarea calitatii vietii si posibilitatea de a atinge

noi perspective. Fiecare simte nevoia fireasca de joe imaginativ creativ, iar din

perioada copilariei ne vine in minte, fara efort, dirijarea constienta a imaginatiei

noastre. Pentru copii este foarte usor sa faca asta, mult mai usor decat multe alte

lucruri, pe care trebuie sa le invete cu mult efort.

C 16 (29)") Datorita unor asemenea reprezentari, putem sa nu pierdem contactul cu ,,copilul dinnoi". Contribuim in felul acesta la procesul dezvoltarii, dobandind mai multa

incredere in noi, valorificand creativ resursele intuitiei si devenind finite care se

iubesc pe sine si pe ceilalti.

Prin asemenea reprezentari creative, lumea noastra devine vesela si atragatoare,

putand dezvolta numeroase inzestrari ascunse in noi. Aceasta se petrece intr-un

mod placut si armonios. Reprezentarile si vizualizarile ajuta la generarea pasiunii

creatoare, a capacitatii de autoapreciere corecta, a capacitatii de ane concentra. De

asemenea, ele ne dezvolta constiinta de sine si ne ofera sentimentul de incredere in

noi insine, atat de necesar in toate etapele de dezvoltare.

O introducere placuta pentru exercitiile din aceasta sfera va fi povestea urmatoare,

intitulataDespre imaginatie.

Intr-o zi, cdnd cizmarul se intorcea acasd, vdzu Idngd clddirea noud niste copii

jucdndu-se in nisip. Else asezd atunci pe o grdmaddde lemne si, incdlzindu-se la

soare, incepu sdpriveascdla ei. Vedea un cartel inconjurat de un val de apdrare si de

un sant in care un bdietandru aducea apd in cdciuld. In felul acesta se ndstea un

edificiu de apdrare, ceva intre tabdra lui Cezar si castelul medieval. Mai tarziu, se

constatd cd Idngd val trebuie sdpat un tunel, prin care sdpoatd trece trenul. Cu

zgomot si suierat, o bucatdde lemn ajunse induntrulfortdretei, unde era gar a. La

cobordre, pasagerii cdlcaufard mildpestezidurile Cezarului. Cdnd ajunserd intr-otard necunoscutd si nelocuitd, au clddit din nisip cold bungalouri rotunde ca cele ale

negrilor. Pentru a face asta, se aseza pumnul pe pdmdnt si se arunca nisip peste

el, apoi se scotea pumnul si rdmdnea cortul. Vai de eel care l-arfi atins!

Fata care il supraveghea pe unul dintre bdieti se asezd Idngd cizmar si spuse:

- leri aufdcut gogosi din nisip, iar altddatd l-au vdndut la cdntar cafdind si

zahdr.

- Ma gdndesc - spuse cizmarul - ce este defapt imaginatia ?

Fata isiflxdprivireape bluza brodatd.

- Imaginatia - spuse ea, dupd o clipd- inseamnd sd vezi in oameni si in

lucruri altceva decat iti impune realitatea.

- Staiputin - spuse mustrdtor cizmarul. Dumneata vorbesti asafiindcd cineva

te-a dezamdgit. Se intdmpld. Uite, azi-noapte aplouat, deci ei construiesc din

nisip tunele si castele. Maine, nisipul vafi uscat si nu se va maiputea construi. Ce

crezi? Copiii vor spune cd nisipul i-a dezamdgit si nu mai este bun de

nimic? Deceptia inseamnd doar lipsd de imaginatie. Cum sd-ti spun?

Psihologie 29


35/46

Lecfta 54____________________ Cum ne putem dezvolta

creativitatea?

A aveafantezie nu inseamna a-ti imagina ceea ce lucrurile nu sunt, ciceea ce ele ar puteafi sau ce s-ar putea face din ele. laid cd un asemeneaprichindel are ideea de a construi ceva din nisip, iar eu, un ndtdrdu, umblu pe

Idngdmormanul de nisip si nu-mi vine in minte asa ceva. Eu si dumneata,

domnisoard, doar cdlcdmpe nisip. Darcdnd omul se indrdgosteste, iipoate

veni in minte cape nisip sepoate scrie. Da, da.

Fata isi asezd mdinilepe genunchi, funded isi aduse aminte de ceva.

- Un asemenea bdietelcontinud cizmarul - isipoate imagina cd ar puteafi

mecanic, rdzboinic, cdldtor sau mai stiu eu ce. Si are dreptate, domnisoard.

Toatdfantezia lui inseamna tocmaifaptul cdnu-si va indbusi in sine aceste

variateposibilitdti. Uneori, si dumneata iti imaginezi ce aiputeafi, darfiindcd

esti mare si, ca atare, esti egoistd, te gdndesti doar la ceea ce ai dori sdfii...

Nimic nu limiteazd imaginatia ca egoismul.

Fata se simti afectatd.

~ Dumneata gdndesti cd sunt egoistd?

- Da. Si nefericitd. Iti spui cd aifipututfi bogatdsi nu ar trebui sdslujesti incasele unor oameni ordinari si antipatici, cd ai puteafi o domnisoard mdndrd

sifrumoasd, pe care nimeni n-ar avea curajulsdo ofenseze. Stii cd ai putea fi

cu adevdrat asa? Ai puteafi mama a sapte copii. Sau ai putea vinde ziare. Sau

ai putea fi prostituatd. Dar dumneata nu-ti mai imaginezi asa ceva, fiindcd

nu-ti place! Nu-i asa? Uitd-te injursd vezi ce ai puteafi. O babd care

amestecdvar. Fetita de aid. Saufemeia aceea rea, murdardsi grdbitd. E doar

o intdmplare cd dumneata esti bond, fiindcd aifipututfi cu totul altceva...

Ma tot gdndesc de ce oamenii sunt atdt de inchistati in mica si idioata

intdmplare a aventurii lor in viatd! Din tot ceea ce ar putea fi, ei traiesc

doar aceastafdrama, doar ceea ce sunt din intamplare. Nu crezi caegroaznic?

Fata dddu din umeri.

- Habar n-am - spuse ea. Nu putem trdi decdtpropria noastrd viatd.

- Stiu - spuse cizmarul. Dar sd spunem cd ei, cd ceilalti isi traiesc viata lor

pentru noi, intelegi? Cel care as putea fi eu este altcineva. Omul iipoate

privipe ceilalti cape alteposibilitdti ale sale. Incearcdsi dumneata. O sd te

miri cat de mult o sd te intereseze oamenii!

- Asta-i bund! - spuse fata. Nimeni n-o sdse sature cu covrigulpe care altcineva

il mdndncd in locul lui.

- Nu se saturd-fu de acord cizmarul. Dar daca oamenii ar avea mai multafantezie, ar reusi sd impartd mai bine covrigii.Dacddoresti sd-i intelegi pecopii, trebuie sdfii copil. Trebuie sdai in tine un sdrman pentru a-i intelege pe

cei sdraci. Uite, priveste, prichindelul dsta e cat un grup de bdrbati: existd in el

mecanicul, soldatul, constructorul si mai stiu eu cine. Iar cdnd o sdse facd

mare, din multimea asta nu va rdmdne decdt un biet omulet. Pentru

Dumnezeu, unde au dispdrut ceilalti? Oriunde ar fi, ei sunt ascunsi. Dar,

atentie, sepoate ca ei sdnufi murit incd...

30 Psihologie


36/46

Asemenea reprezentari creative gasim in propunerile elaborate de J. Day.

Exercitii de creativitate (dupa J. Day)

Toate aceste exercitii necesita la inceput o stare corespunzatoare, liniste, contactul cu

tine insuti si motivatie adecvata. Ele constituie o perfects sursa de imbogatire si

aprofundare a exercitiilor de relaxare. Este insa dificil sa le faci de unul singur; ainevoie de ajutorul partenerului de discutie sau de cineva care este de acord sa-si

asume o asemenea sarcina.

Instructiunile ar trebui sa fie citite abia dupa ce se ajunge la o stare psihofizica

adecvata. Este nevoie sa stati intr-o pozitie cat mai comoda, eel mai bine in pozitia

culcat, respirand adanc si uniform si tinand ochii inchisi. Persoana care te sustine in

timpul acestor activitati nu ar trebui sa citeasca prea tare si nici sa-si moduleze

vocea in mod special, deoarece nu este vorba despre recitare, ci despre stimularea

propriei tale imaginatii, a creativitatii. Rolul celui care ajuta nu consta in a impune

ceva, ci in a tine pasul cu tine. Ritmul lecturii trebuie sa fie firesc, nu prea rapid.Intre propozitii este nevoie de respectarea pauzelor, acolo unde in text se afla mai

multe puncte. Aceste pauze ar trebui sa fie suficient de lungi, pentru ca reactiile

senzoriale sa se poata declansa.

Fiecare dintre povestioarele propuse aici isi are dinamica sa, fiind alcatuita dintr-un

exercitiu de imaginatie. Partenerul de discutie trebuie sa-ti lase putin timp pentru

intrarea in legatura cu un obiect. Chiar daca ritmul si caracterul activitatii nu vor fi

optime, poti incerca!

Psihologie 3


Acum stii de ce merita?


37/46

1


38/46


Exercitiul 9: Pamantul

Imagineazd-ti oplantdpe care vrei sdo cultivi. Priveste cefrunze verzi are,

atinge-le, observd ce miros au... Indreaptd-ti atentia o clipdasupra inimii

tale. Gdndeste-te la ceea ce iubesti, apoi laplantd, la catdefrumoasdeste...

Delecteazd-te cupldcerea care insoteste acestegdnduri... Acum devil din ce in

ce mai mic si mai mic, pdndcepoti sdincapipefrunzulitaplantei. Cum te simtiacum? Coboardlin depe ea, alunecdndpe tulpind, injos,fdcdndu-te tot mai

mic, astfel meat, ajunsjos, nu esti mai mare decdt un grdunte de pdmdnt...

Devii de-a dreptul un grdunte... Cum te simti acum? Ce auzi? Alcdtuiesti

un tot, impreund cu solul, cu argila si cu pietrisul... Sdpdliga incepe sdsape

usor la bazaplantei.... Simti cum te mdruntesti laolaltd cu ceilalti bulgdri

depdmant, cum se miscdrdddcinaplantei... Ascutisul sdpdligii te ridicd o data

cu planta si te mutd intr-un loc nou..., unde te unesti cu bulgdri noi... Simti

un usor clipocitsi apa carepdtrunde in sol. Injurseface umed si rece, dar incet

totul se linisteste... Cat de pldcut si de linistit este... Acum iesi din pdmdnt si

intoarce-tepe tulpind, la suprafatafrunzei..., pentru a redobdndidimensiuneata normald... Simti iubirefatdde intreagaplanetd si de solul care o acoperd,

fiindcd stii cd impreund cu eleformezi un tot... Multumeste-le pentru cd

existd...

Exercitiul 10: Aerul

Imagineazd-ti o zond in jur, frumoasd si intinsd, iar lapicioarele tale, un

zmeufdcut de tine. Indreaptd-ti atentia spre materialul din care estefdcut,

observd-i culoarea si modelele... O clipd, concentreazd-te asuprapropriei

inimi. Gdndeste-te la ceea ce iubesti sau la cinevape care il iubesti, apoi la

zmeul tdu... Delecteazd-te cupldcerea care insoteste acestegdnduri... Acumtefaci din ce in ce mai mic, pdndcdnd, ajuns nu mai mare decdt un ac, te vei

aseza in vdrfulzmeului... Intinde mdinilesi mdngdie-l... Cum este materialul

cdnd il atingi? Cum aratd acum modelele depe zmeu? Sprijind-te de el si vei

simti indatd cd devii o parte a lui, un fragment din materialul lui, din

modelele si din culorile lui... si, iatd, zmeulse desprinde depdmant..., zboard tot

mai sus si mai sus..., asadar si tuplutesti in vdzduh... Simti adierea vdntului care

te inaltd? Te invdluie vdzduhul... Plutestipeste dealuri si vdi, peste rduri, pdduri,

muntisilacuri... Vdntul sldbeste si telasi usor spre pdmdnt... sisimti mai

departe mdngdierea vdntului... La aterizare, cobori depe zmeu si revii la

infdtisarea ta obisnuitd... Concentreazd-te iardsi asupra inimii si asuprasentimentului de iubirefatdde vdnt, de vdzduh, de minunata aventurd... si

fata de zmeul care afdcutposibil acest lucru... Multumeste-le tuturor...

Exercitiul 11 :Apa

Imagineazd-ti un bazin, un lac sau o mare. Apa este albdstruie, iar pe cer

strdlucesc razele soarelui. Bagd mdna in apa si simte cum apa te spald...

Lectia 54

Psihologie32


39/46

Acum, concentreazd-te o clipd asupra inimii... Gdndeste-te o clipd la ce

iubesti..., apoi laapa care te invitdsdteafunzi in ea... Desfatd-te la bucuria ce

insoteste aceste gdnduri... Lasd-te meet in apa care iti atinge delicat

pielea... Indreaptd-ti atentia asupra temperaturii ei... Se adapteazd la

preferintele tale... Ridica-te in apa, pond ce simti cd te contopesti cu ea...

Acum te misti in ea... usor si far a efort... Miscdrile tale nu intdmpind

rezistenta... Miscdrile se adapteazd la unduitul apei, pdnd ce se armonizeazd curitmul ei... Ce desfdtaresdte contopesti cu apa... Pluteste o data cu ea...,

joacd-te, bucurd-te... Este timpul sd te intorci la tdrm... si sd iesi din apa...

Concentreazd-te iardsi asupra inimii si asupra sentimentului de iubire fata de

apd... Multumeste-i pentru cdte-aprimit cu atdtaprietenie...

Exercitiul 12: Imagined

Imagineazd-ti cd te afli in fata unei coli mari de hdrtie alba. In cutia de

aldturi se afld o multime de vopsele, in toate culorileposibile... Pentru o

clipd, concentreazd-te asupra inimii tale. Gdndeste-te mai intdi la ceva ce

iubesti, apoi la hdrtia rdbddtoare si la vopselele vibrdnd... Desfatd-te la

pldcerea care insoteste aceste gdnduri... Scoate vopseaua avdnd culoarea

care iti place eel mai mult si incepe sdpictezi. Mdna cupensula aleargdpe

hdrtie far a efort..., trasdndlinii si forme, asacum itidoresti...Auzialunecarea

usoard apensulei care se deplaseazdpe hdrtie? Simti mirosul de vopsea ?...

Apare o imagine asa cum ai gdndit, in culori care se armonizeazd deplin cu

asteptdrile tale... Cdtdbucurie sdpictezi o imagine atdt defrumoasd!... laid si

sfdrsitul... Retrage-te putin si priveste-ti opera... In inimdsimti iubire...

Lasd-te purtat de iubire - tu si tabloul tdu... Multumeste-le hdrtiei si

vopselelor, pentru cd te-au asteptat, docile siprietenoase...

Daca tu crezi ca are rost, poti descrie in tema pentru acasa senzatiile pe care le-ai

avut in timpul unuia dintre aceste exercitii.

Psihologie 33



40/46


Autoarea propune ca, dupa faza de vizualizare, sa aiba loc activitatea creativa, care

permite exprimarea trairilor si canalizarea energiei acumulate, ca urmare a meditatiei

psihologie lectia 53 + 54

Documents