psihologie lectia 15

7/28/2019 psihologie LECTIA 15

1/34

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Bine ai venit!

Ma bucur ca te preocupa acest aspect al comunicarii verbale, ce constituie o problema

importanta, extrem de des intalnita in viata cotidiana. Incepem calatoria noastra de

astazi privind o ,,ilustrata" dintr-un tinut vizitat in ultima vreme.

fti amintesti povestea ,,radaristilor" si a ,,giroscopistilor"? O sa-ti aduci aminte total,"" "v ) y I 77~-

13 (6-16) J citind urmatoarea anecdota:

In rugdciunea defiecare zi, Itic ii adreseazd lui lehova rugdmintea de a cdstiga la

loto. Dupd un an de asemenea rugdminti, se aude, in sfdrsit, glasul Celui de Sus: -Me, da-mi o sansd, completeazd mdcar un singur bilet!

In ce categorie de persoane il situezi pe eroul anecdotei?

De ce incepem astazi cu continutul caietuluiprecedent? Iti propun ca la jumatatea cursului - - . sa

iti verifici rezultatele de pana acum, in ceea cepriveste insusirea cunostintelor de psihologie.

La o astfel de verificare sub forma unui test te potiastepta in caietele urmatoare. Cred ca intelegiperfect ca aceasta este o forma de sprijin, pentru

a-ti observa propriile progrese.

Sper ca tu insuti sa te convingi rapid deutilitatea cunostintelor pe care le-ai insusit,

caci astazi ne vom intalni in ,,tinutul

Comunicarii Interpersonale". Deseoricalatorim prin acest tinut, dar nu totdeaunasuntem absolut constienti de asta. Unii aleg

carari intortocheate, care nu due la tinta, altii

umbla doar pe drumuri simple, uitand defarmecul pe care-1 au taina si bucuria de a te apropia de itinerarii

neatinse. Insa ni seintampla adesea sa savarsim o ,,abatere" simpla, cum ar fi traversarea strazii la

culoarea rosie a semaforului, cu constiinta deplina ca nu ar trebui sa facem lucrulacesta. Sper ca ai inteles aceasta analogic!

Comunicarea interpersonal^ se inrudeste ca problematica cu comunicareaintrapersonala sau intrapsihica si cu comunicarea de grup. In acest caiet insa nu levom aborda pe toate. As adauga ca termenul interpersonalinseamna interuman,presupunand legatura intre eel putin doua persoane, iar comunicarii i se asociaza

semnificatia de intelegere.

Psihologie

1

LECTIA


2/34

Lec ia 15 Ce stil de comunicare verbals folosim?

fntelegerea cu ceilalti are loc in toate grupurile sociale din care facem parte.Comunicam, transmitand si primind informatii, in mod constient si intentional saufara control constient, adica in mod involuntar. Vorbim despre altii si atunci cand nuspunem nimic, uneori acestea fund mesaje chiar mai semnificative si mai usor dedescifrat decat cele verbale.

Exemple(A):

> loana o roaga pe mama ei sa ii cumpere doua caiete. Ii descrie exactgrosimea lor, dimensiunile, culoarea copertei. Ii spune care este pretul sicateva locuri de unde pot fi cumparate.

> Robert, intrebat de tatal sau despre cum a fost in tabara, raspunde:A fastbine,dar prin expresia fetei si prin gesturi isi exprimanemultumirea. Tatal areprilejul sa observe cum s-a simtit intr-adevar acolo.

> Cristina aude afirmatia Mihaelei, spusa in soapta, parca pentru sine: Spersd-mi ajungdfortele.Observa la ea, in acelasi timp, numeroase simptome deincordare si de oboseala.

Vom vizita acum, intr-un mod mai putin obisnuit, ,,Tinutul Comunicarii", mai intai pecalea verbala, iar mai tarziu pe cea nuniita nonverbala, cu toate ca viata in acest tinutse desfasoara concomitent pe ambele cai. Un astfel de mod de a explora, desi putinartificial, este mai ordonat si ne ofera confort, sistematizarea impresiilor si

siguranta ca nu ne vom rataci.

Componentele procesului de comunicare

Comunicand verbal, adica prin intermediul vorbirii, ne putem intelege cu semeniinostri. Putem folosi cuvinte in discutii nemijlocite, in scrisori, la telefon sau cu ajutorul

altor mijloace tehnice. Astazi ne vom ocupa indeosebi de comunicarea verbala incazul persoanelor aflate in legatura fizica directa. Gandeste-te insa de la inceput laelementele care trebuie sa existe pentru ca acest proces sa se poata desfasura.

Exercitiul 1: Ce este absolut necesar inprocesul comunicarii?

Iti propun un joe pe care il poti organiza cu un grup de cunostinte. Va rog sa vaasezati in cere si sa incercati de mai multe ori, intr-o ordine anume, saincheiati cu voce tare propozitia: Ca sdapara comunicarea, este nevoie de...Propozitia poate fi formulata putin diferit:Pentru ca oamenii sa se poataintelege, este necesar...

In prima parte a exercitiului, va rog sa completati propozitiile in forma pozitiva, nunegativa. Nu trebuie sa va ganditi mult timp si nici sa va preocupati de stil si declaritatea enuntului. Spuneti repede ideea care va vine in minte si rugati-1 peparticipantul urmator sa continue. Incercati sa reluati propozitiile de cateva ori.Afirmatiile dumneavoastra trebuie notate sau inregistrate. Va rog sa nucriticati nimic, sa nu va ganditi daca enunturile proprii sau ale celorlaltiparticipanti sunt exacte sau corecte.

Te rog sa observi cat de greu este pentru multe dintre persoanele participante sase abtina de la comentarii critice. De asemenea, te rog sa observi ca unele

Psihologie


3/34

Comunicarea verbala si nonverbala Capitol VIII

persoane nu accepta conventia jocului si ca, in ciuda instructiunilor, sepreocupa tensionate de imbunatatirea calitatii enunturilor.

In cea de-a doua faza a exercitiului, incercati sa incheiati propozitiile in forma

negativa - Comunicarea nu este posibila, din cauzdca... sau Oamenii nu se

pot mtelege, cand... Jocul trebuie sa se desfasoare conform regulilor din

prima parte a experimentului. Completand propozitia formulata negativ, te

vei concentra asupra procesului de comunicare in sine, nu asupra calitatiiacestuia. Este vorba despre identificarea conditiilor care permit desfasurarea

procesului, nu despre circumstantele care favorizeaza un rezultat mai bun al

acestuia, cum ar fi starea de confort a interlocutorilor, bazata pe intelegere,

respect reciproc si exprimarea clara a continurului.

Ar trebui sa analizati apoi materialul obtinut. Grupati factorii enumerati de

voi, necesari comunicarii, si dati nume corespunzatoare categoriilor astfel

identificate. Verificati daca nu poate fi redus numarul acestor factori - daca

toti acesti factori sunt necesari, daca nu cumva semnificatiile lor se suprapun.

Ca de obicei, puteti discuta despre materialul acesta, structurandu-va propria

teorie asupra comunicarii. In final, comparati rezultatul activitatii voastre cu

ceea ce puteti gasi in literatura de specialitate.

Ce anume gasim in aceasta literatura? Ce factori trebuie sa coexiste pentru a face

posibila Comunicarea?

Potrivit lui R. Jakobson, Comunicarea lingvistica presupune urmatoarele elemente:

CONTEXT

MESAJ

EMITATOR.................................................................................... RECEPTOR

CONTACT

COD

Emitatorul este o persoana care devine subiectul ,,actului vorbirii", eel care produce

discursul adresat receptorului.

Contextui reprezinta ansamblul de elemente situationale din spatiul in care se

desfasoara actul vorbirii, cu alte cuvinte, ceea ce nu este nemijlocit legat de continutul

enuntului concret, dar este necesar pentru a-1 mtelege si a-1 interpreta.

Mesajul inseamna totalitatea informatiilor transmise, printr-un cod comun, de un

emitator spre un receptor, pe un canal, presupunand codificarea de catre emitator si

decodarea de catre receptor.

Codul este sistemul de simboluri sau semne conventionale (limbajul), semnificatiile

acestora, precum si regulile de formare a enuntului.

ContactuI dintre participantii la comunicare se desfasoara printr-un canal fizic si

psihic.

Receptorul este auditorul, eel care primeste si decodifica in mod corespunzator

mesajul produs de emitator.

Psihologie 3


4/34


In felul acesta este abordata comunicarea de catre teoreticienii informatiei sau de

catre lingvisti. Acestia examineaza si descriu desfasurarea comunicarii interumane in

limbaj stiintific. Ei vorbesc despre un sistem de transmitere si de receptare a

informatiilor, in care omul nu are un rol mai important decat limbajul folosit sau

contextul.

Te rog sa reflectezi daca esti de acord cu aceasta abordare a fenomenului. Cred ca

inlesneste intelegerea si serveste organizarii cunostintelor despre procesul de

comunicare. In cadrul acestei teme, insusirile omului sunt abordate superficial, iar

individualitatea sa nu este atat de importanta. Intr-o asemenea abordare, se porneste de

la premisa ca oamenii sunt rezistenti, independent!, rationali, fiind condusi de

aspiratia de a inregistra succese personale.

!ti amintesti, sper, ca am analizat problematica valorilor superioare ale vietii sociale,

sustinute explicit sau implicit de anumite teorii sau strategii de actiune.

fn abordarea psihosociala, bazata pe valori ale psihologiei umaniste - autorealizarea si

stabilirea legaturilor interumane durabile si satisfacatoare -, cercetatorii si

teoreticienii se concentreaza asupra cautarii de elemente si insusiri ale comunicariicare pot favoriza obtinerea acestor valori sau care fac dificila atingerea lor. Aceasta

abordare se bazeazape premisa ca, in contactele cu ceilalti, nu trebuie ca cineva sa

castige pe seama altcuiva.

Existd moduri de manifestare ale oamenilor care fac posibild obtinereaunei legdturi satisfacatoare de ambeleparti. Emitdtorul si receptorul suntsubiecti activi, care modeleaza impreundprocesul comunicarii.

Comunicarea poate fi explicata prin raportarea la caracteristici si procese psihologice. O

asemenea schema este mai complicata, dar, in acelasi timp, explica mai clar

aceste fenomene, care - asa cum cred - sunt de larg interes. Asadar, sa incercam sa

analizam tocmai o asemenea abordare.

Actul comunicarii incepe cu intentia emitatorului de a transmite un mesaj. Fireste,

acest lucru se petrece intr-o anumita situatie importanta pentru procesul respectiv.

Persoana dispune de anumite priceperi si de anumite capacitati lingvistice si sociale,

care constituie impreuna competentele comunicationale. De acestea beneficiem in

structurarea mesajului (ceea ce inseamna codificarea informatiilor sub forma unui

semnal) si in transmiterea acestuia. In cursul interactiunii are loc acceptorea mesajului,dependents de asteptarile si de competentele de comunicare ale auditorului, de

abilitatile sale lingvistice si sociale. Acest proces, numit si decodificare, permite

intelegerea enuntului. De asemenea, se declanseaza procesul de interpretare, fiind

formulat raspunsul.

Te rog sa retii ca acum ne concentram asupra sistemului emitator - mesaj - receptor!

Vom analiza in cele ce urmeaza elementele acestui proces.

Psihologie

Lectia 15


5/34


Intentiile

Emitatorul incepe o discutie cu anumite intentii, pe care le comunica in mod clar, le

simuleaza sau de care, uneori, nu este constient. Doar in primul caz comunicarea

poate sa ii satisfaca pe ambii participant! la interactiune. In celelalte cazuri este

vorba despre pseudocomunicare - fenomen care consta in transmiterea confuza

sau contradictorie a semnalelor. In general, intentiile reprezinta scopuri spre care

tinde subiectul.

Cel care comunica are intentii diverse:

1. satisfacerea nevoilor proprii (categoria A);

2. satisfacerea nevoilor receptorului (categoria B);

3. impartasirea propriilor trairi, senzatii sau reflectii, fara exercitarea vreunei

influente (categoria C);

4. eliberarea de o anumita tensiuneemotionala (categoria D);

5. conlucrareapentru a atinge anumite scopuri, de exemplu in activitatea

profesionala, ceea ce nu trebuie sa vizeze realizarea unor nevoi personale

(categoria E).

Acum ar fi potrivite cateva exemple!

Exemple (B):

> O fata extrem de cocheta ii propune colegei ei, mai putin ingrijite, sa oajute sa-si faca un machiaj corespunzator. Intentia acestui demers este de asatisface nevoia de dominare, de confirmare a simtului propriei valori -

categoria A.

> Invatatoarea ramane, dupa ore, cu un elev care nu prea se descurca lainvatatura. Aici exista intentia de veni in intampinarea copilului, de a-1ajuta sa-si diminueze incordarea, de a capata sentimentul sigurantei si al

acceptarii de sine - categoria B.

> Un baiat ii descrie colegului impresiile de la meciul de fotbal. Este vorbadespre intentia de a-i transmite emotiile, senzatiile sale si aprecierea situatiei

> - categoria C.

Psihologie


6/34

Lectia 15 Ce stil de comunicare verbala folosim?

> Un barbat se plange si se vaita ca trebuie sa termine cat mai repede o

lucrare. Intentia este de a se elibera de tensiunea neplacuta, el neasteptand

indicatii sau ajutor formal, ci dorind sa elimine o senzatie neplacuta -

categoria D.

> Cativa elevi se pun de acord in ceea ce priveste continutul si forma unui

referat comun. Aici este vorba despre intentia de a conlucra in mod rational,

divizand munca si stabilind modul de interpretare a temei - categoria E.

Te rog sa observi ca fiecare dintre aceste comportamente comunicationale poate

servi realizarii unor intentii diferite. Nu uita ca acelasi comportament poate fi generat de

intentii diferite.

Exercitiul 2: Defapt, care sunt intentiile tale?

Ai descoperit cinci tipuri de intentii umane care insotesc comunicarea. Acum, te

rog sa incerci sa atribui fiecarui comportament din exemplele date anterior cate

doua intentii probabile, altele decat categoriile atribuite deja.

Te rog sa observi ca propunerea de a-i acorda tinerei ajutor in privintamachiajului, dincolo de intentia semnalata (categoria A), ar putea avea ca

scop satisfacerea nevoilor colegei (categoria B) sau simpla placere de a

impartasi experienta in domeniu, proaspat dobandita la cursul de cosmetica

(categoria C).

Poti folosi alte exemple decat cele date, cu conditia de a lua in considerate

comportamente comunicationale autentice, identificate in mediul tau. Dupa ce

ai terminal, te rog sa-ti impartasesti parerile partenerului de discutie.

O problema suplimentara apare atunci cand intentiile - constiente si clare pentru

emitator - sunt inexact decodificate de catre receptor. Acestei probleme ii vomacorda mai multa atentie. Exactitatea perceptiei mesajului depaseste problema

comunicarii, dar perceperea exacta a intentiei emitatorului mesajului reprezinta un

factor important si specific pentru aspectul pus in discutie, incat trebuie sa staruim

asupra lui.

Ce inseamna, in general, sa percepi intentia cuiva? Oare, ca receptori, intelegem ce

anume declara emitatorul ca fund intentia sa? Constientizam ce anume percep ceilalti

oameni ca fiind intentia acestuia? Totusi, poate ca sunt un bun observator, atunci

cand opinia mea este confirmata de persoane competente, de profesionisti sau de

specialisti in comportamentul uman! Mai ramane un criteriu exterior, cu un grad

mai ridicat de obiectivitate - de data aceasta este vorba despre concordanta dintreperceptia noastra si ceea ce se va intampla in viitor, despre confirmarea perceptiei

juste de catre cursul real al evenimentelor. Din pacate, nu toate intentiile pot fi

decodificate in cursul unor actiuni concrete, iar evenimentele respective pot fi

percepute mai mult sau mai putin just. O adevarata incurcatura!

0 cauza a perturbarilor in comunicare o constituie si aparitia mai multor intentii

deodata. Cat de greu este sa le deslusesti pe toate si sa le atribui importanta adecvata, in

cadrul interactiunii comunicationale!

Psihologie


7/34

Comunicarea verbala si nonverbala

Ar fi bine sa observam ca diferite genuri de competence, in ceea ce priveste

perceperea intentiilor, au functii diferite. De exemplu, o persoana care descifreaza

exact ceea ce doreste sa prezinte emitatorul ca intentie are sansa de a mentine un

contact care este satisfacator pentru emitator. In practica, aceasta inseamna ca el

este pentru interlocutor o persoana sigura, care ,,nu scormoneste" in profunzime

diferite aspecte, care nu incalca ,,tabuuri", luand ,,de bun" tot ceea ce i se transmite,

fara a genera sentimentul amenintarii.

Exercitiul 3: Sa exersam perceperea corectaa intentiilor umane!

Sarcina propusa este extrem de atragatoare si de instructiva. Merita sa depui

efortul de a intreprinde acest experiment. Vei avea sansa sa observi lucruri

care, probabil, ti-au scapat pana acum! Este vorba despre o sarcina pentru

persoane ambitioase si puternic motivate pentru un efort deosebit.

Reactioneaza fata de aceasta propunere intr-un mod benefic pentru tine.

La inceput, ar trebui sa ai o caseta video care sa prezinte un fragment de

interactiune umana autentica - nu una regizata, ci spontana. Cel mai bine ar fi sascotocesti prin arhiva familiei si sa alegi un fragment dintr-o discutie intre doua

persoane, cu un final clar. Daca te hotarasti sa faci o inregistrare, incearca sa treci

de jena ,,actorilor" tai; nu le explica nimic. Situatia ideala este sa filmezi pe

ascuns! Nu uita ca aceasta este o sarcina pentru persoane ambitioase!

Sa presupunem ca avem inregistrarea. Abia acum incepe cu adevarat munca

propriu-zisa. Sarcina ta este de a organiza prezentarea casetei pentru eel putin

trei spectatori. Dupa ce le-ai aratat caseta, roaga-i sa identifice si sa noteze

intentiile persoanei care a initial interactiunea inregistrata - ale persoanei mai

active din cadrul comunicarii.

Daca nu ai posibilitatea sa faci o inregistrare video, desfasoara experimentul pe

baza unei inregistrari audio.

Compara rezultatele cu propriile tale opinii si cu ceea ce a declarat ca intentie

persoana care a participat la inregistrarea casetei. Incearca sa obtii chiar si

parerea unui specialist in relatii interumane - un psiholog, un pedagog sau un

sociolog. Interpreteaza rezultatele obtinute. Dezbate-le cu partenerul tau de

discutie. Daca te hotarasti, trimite, te rog, reflectiile tale ca tema pentru acasa.

Fireste, nu trebuie satrimiti caseta. Pe parcursul rezolvarii temei, ocupa-te de

interpretarea asemanarilor si deosebirilor in perceperea intentiilor si de

definirea functiilor acestor fenomene.

Mesajul

Mesajul transmis de catre emitator, in functie de competentele sale comunicationale,

sociale si lingvistice, poate fi mai mult sau mai putin adecvat realizarii intentiei.

Emitatorul sensibil si bun observator, care se foloseste eficient de limbaj, isi alege

informatiile care ,,sa serveasca" in mod eficient intentiilor sale. Dorind sa ne

imprietenim cu cineva, stim foarte bine in ce mod sa exprimam aceasta intentie.

Capitol VIII

Psihologie


8/34


Pe de alta parte, un receptor sensibil stie sa interpreteze intentiile emitatorului, chiar

imprecis formulate. Vorbim in acest caz de valorificarea intuitiei. Dar nu de putine ori

ni se intampla sa receptam in mod inadecvat informatiile, in raport cu intentiile.

Exemple (C):

^ Un copil ii spune tatalui sau ca ii place sa joace sah cu el, dorind sa-i

comunice ca nu doreste sa mearga la plimbare.

^ Comportarea comunicationala a unei adolescente care discuta despre

colegele sale poate fi interpretata ca tendinta de obtinere a autoritatii, de

exprimare a superioritatii, in timp ce, potrivit intentiei declarate, acest

comportament n-ar fi decat expresia dorintei de a se apropia de receptor, de

a-1 asigura de simpatia, admiratia si deplina sa incredere.

In receptarea corecta a intentiilor, un rol important revine si comunicarii nonverbale,

despre care vom vorbi in caierul urmator. Folosind-o, putem sa facem abstractie de

ceea ce ni se comunica verbal si sa ne bazam pe ceea ce ne spune corpul uman.

Codificarea si decodificarea

Codificarea inseamna transpunerea informatiilor in semne. Acum ne concentram

asupra semnalelor verbale. Vom incepe, asadar, cu aspecte referitoare la limbajul pe

care il folosesti.

Limbajul indeplineste in procesul de comunicare doua tunctii esentiale:

- descriptiva-camijlocdedescrierearealitatii;

- comunicativa - exprima anumite stari ale emitatorului si le transmitereceptorului.

Deci, prin folosirea unui cuvant, apare o anumita imagine a realitatii. De ce se

deosebeste lumea reala de modelul pe care il creeaza o persoana concreta? In primul

rand, sistemul nostru nervos central nu inregistreaza toti stimulii. Cu ajutorul

limbajului este organizata informatia primita in cadrul experientei. Experienta

determina modalitatea individuals de receptare a lumii. Modelul nostru despre lume

determina comportamentul si concentrarea asupra anumitor stimuli externi. Si astfel,

cerculseinchide!

Apare aici problema unui anumit sistem de reprezentari, pe care il folositi tu siinterlocutorul tau. Sistemul de reprezentari se formeaza, printre altele, sub influenta

unei perceptii preliminare dominante. Aceasta se explica prin faptul ca suntem

beneficiarii acelorasi simturi, dar, in timpul formarii modelului despre lume, domina

unui dintre ele. Senzatiilor de un anumit tip le acordam o atentie deosebita. Asadar,

fiecare atribuie o importanta diferita stimulilor vizuali, auditivi si kinestezici, eel

care este favorizat fiind perceptia preliminara dominanta. In literatura si in presa

intalnim multe exemple ale acestui fenomen.

8 Psihologie


9/34


Exemplu (D):

O persoana cu perceptie vizuala preliminara dominanta are nevoie, pentru a-si

exprima interesul si atasamentul, de contact vizual, de zambet si de gest. In

schimb, apropierea, atingerea sau imbratisarea nu sunt receptate de aceasta ca

manifestari suficiente si importante ale afectiunii.

Intalnim persoane care ne comunica faptul casimt ceva, trdiesc ceva, se apropie deceva, atingceva, ceva iizguduie, liparalizeazdetc. Intalnim, de asemenea, persoane

care vdd, observd,pentru care devine clarceva care contrasteazd cu altceva, sunt

observate, prezintd ceva, actioneazdin mod ostentativ.

Pe scurt, perceptia preliminara dominanta modifica - alaruri de sfera experientei -si

repertoriul nostru de comportamente comunicationale.

Exercitiul 4: Pe urmele ,,benefidarilor" simturilor

Te rog sa faci urmatorul exercitiu. Noteaza formulari care atesta in enunturile

celor apropiati - din familie, din cercul de prieteni - folosirea frecventa a

unor anumite simturi. Hotaraste-te pe cine anume doresti sa observi. Asculta cu

atentie si noteaza formularile exprimate de cei cu memorie vizuala, cu

memorie auditiva sau kinestezica. Daca persoanele alese de tine prefera aceeasi

perceptie preliminara, incearca sa-ti amintesti cine anume din jurul tau iti

transmite ca percepe lumea printr-o alta prisma.

Poti trimite ca tema pentru acasa asemenea ,,colectii" de enunturi, caracteristice

,,beneficiarilor" de analizatori senzoriali diferiti. Gandeste-te ce semnificatie

poate avea aceasta pentru desfasurarea comunicarii si pentru satisfactia caredecurge din acest contact bilateral. Care este perceptia ta preliminara? Ti-ai

dat seama de acest lucru? Alte persoane din mediul tau se aseamana cu tine in

aceasta privinta? Ce rol prezinta in contactele tale divergenta din acest

punct de vedere? Te rog sa discuti aceste probleme. In felul acesta, vei ajunge la

o confruntare a perceptiilor si la asimilarea materialului cursului.

In plus, in procesul de comunicare poate interveni fenomenul de sinestezie, care

consta in proiectarea continutului trairilor proprii asupra stimulilor receptati din jur (de

exemplu calificam drept neplacuta muzica pe care o ascultam atunci cand ne

Capitol VIII


10/34

Psihologie


11/34

Lecjia 15 Ce stil de comunicare verbala folosim?

doare ceva) sau in proiectarea stimulilor asupra trairilor (ceva observat in afara - de

exemplu imaginea unui copil, vocea lui, mirosul, pipaitul - este codificat drept

,,responsabil" pentru aparitia unei stari emotionale concrete, cum ar fi, de exemplu,

furia). Intr-o asemenea situatie, iti poti pierde capacitatea de exercitare a

autocontrolului.

Se cuvine discutat aici si nivelul de asemanare intre tipurile de experienta de

viata, decisiv in mare masura in ceea ce priveste comunicarea. Intr-o abordare

interesanta a acestei probleme se foloseste conceptul de mnema, care semnifica

experienta noastra de viata in ansamblu, cu alte cuvinte toti stimulii pe care ii receptam si

ii modelam in procesul gandirii. Autorul abordarii ne spune ca, ascultand pe

cineva sau citind cuvintele cuiva, cunoastem nu cdrti si enunturi strdine si continutul

acestora, ciproiectiaproprie, doar continutul pe care noi insine ilpunem in ele, nu pe

celpe care l-apus autorul (...). Rezulta de aici ca procesul de comunicare dintre

emitator si receptor depinde de similitudinea experientelor lor de viata (mnema) si ca

aceasta experienta nu va fi niciodata identica. Pana la urma, o parte a experientei

noastre de viata prezinta, din fericire, un caracter unic.

Sa reamintim si specificul jargoanelor si al argoului anumitor grupuri sociale si

profesionale. Unele aspecte par evidente: folosirea variantelor limbii rezolva

problema saraciei lexicale, iar cei care nu sunt familiarizati cu aceste variante

dovedesc o intelegere scazuta a formularilor respective. Adeseori se manifesta aici

dinamica lexicala continua, unele expresii incetand a mai fi folosite, in timp ce apar

altele noi. In jargoane si argouri functioneaza expresii simplificate, care nu permit

beneficiarilor sa transmita continuturi specifice, individuale, subtile sau intime.

Am dori sa atragem atentia asupra fenomenului de selectare a semnalelor transmise sau

receptate, legat, prinrre altele, de adaptarea lor la schemele cognitive de care dispun

atat emitatorul, cat si receptorul, precum si de starea afectiva curenta, proprie ambelor

parti ale procesului de comunicare.

Acest fenomen consta in:

respingerea (eliminarea) completa a semnalelor;

deformarea semnificatiei;

generalizarea semnificatiei anumitor semnale sau informatiidejadecodificate.

Aceste procese vizeaza indeosebi datele provenite in urma perceptiei preliminarenedominante. Este important sa constientizezi faptul ca fenomenele discutate survin in

timpul formarii modelului despre lume, al transmiterii mesajului si al receptarii

acestuia.

Sa observam unele cuvinte folosite de oameni si rolul lor in procesul de comunicare.

Sunt importante eufemismele, ,,umplururile" si conexiunile, precum si accentul folosit in

comunicare.

10 Psihologie


12/34

Comunicarea verbala i nonverbala Capitol VIII

Exercitml 5:Ma-ia-ma-ia-ma-ia!

Te rog sa dai cateva exemple interesante referitoare la schimbarea sensului

propozitiei, sub influenta schimbarii accentului.

Ai inteles titlul exercitiului dat ca exemplu in acest sens? Nu este vorba despre

enuntul unui om care se balbaie, ci tocmai despre lipsa de sens a unui enunt,

determinate de absenta accentului corect: Maia, mai ia maia!

Poti timite exemplele tale ca tema pentru acasa.

Eufemismul, ca expresie subtila, delicata, prin care se cruta sentimentele cuiva,

ingreuneaza uneori comunicarea. Voi oferi un exemplu care ilustreaza acest aspect.

Un prieten al meu a incercat sa redea eufemistic continutul cunoscutei injurii Pupa-

main ... si, cu toate ca a depus mari stradanii si a apelat la ajutorul lingvistilor, nu a

reusit!

S-ar putea spune multe in

legatura cu dificultatile de

comunicare cu ceilalti. Sa

analizam acum problemele

de comunicare intampinate

ca urmare a folosirii gresite

a modelului lingvistic.

Exemple (E):

>Nupot studia, funded am un copill - In realitate, nu din cauza aceasta nu

inveti, ci din cauza convingerii ca asa ar trebui sa procedezi. Din anumite

motive, consider! ca aceste doua circumstante se exclud.

>Ea mdjigneste tot timpul. -Atribui intreaga raspundere celeilalte parti, te

dezici de responsabilitate si esti pasiv. Permiti lucrul acesta, nu doresti sa

controlezi ce anume se petrece in relatia dintre voi.

^ Sunt furios fiindcd nu iei in seama nevoile melel - De unde stii ca eu

cunosc nevoile tale? Doar asa presupui. Nu te orientezi asupra eforturilor

mele.

Acestea sunt exemple de mesaje care redau inexact experienta emitatorilor, intrucat

sunt generalizari, omit ceva sau deformeaza. Te rog sa le analizezi, acordandu-le

atentie. Acesta este un fenomen important, incat ar fi bine sa fie inteles pe deplin.Stiu ca, pentru multe persoane, analiza acestor exemple pare a despica firul in patru,

dar, dupa parerea mea, merita.

Sa facem acum un mic rezumat.

Pentru a comunica, trebuie sa existe cineva care ,,vorbeste". Ghilimelele folosite

aici arata ca termenul este conventional, fiindca autorul mesajului poate scrie, trimite un

fax sau gesticula. In teoria comunicarii il numim emitator.

_______________________________________________

Psihologie 11


13/34


Dar este oare suficient? Gandeste-te daca o predica rostita de preot intr-o bisericacomplet pustie poate fi considerata o forma de comunicare! Este nevoie si de eelcare ,,asculta", care primeste mesajul,pe care il vom numi receptor.A

In ordme! Dar asta este tot? Daca cineva ti se adreseaza intr-o limba completnecunoscuta, iar tu nu intelegi nimic din gesturile sale, putem numi acest procescomunicare? Chiar daca il numim astfel, nu conduce la sentimentul de intelegere,

posibila prin decodificarea corecta a informatiilor transmise. Este necesar un limbajcunoscut si emitatorului, si receptorului, numit si sistem de semne sau cod.

Ce se intampla insa cand cineva ne vorbeste la telefon in limba noastra materna, iarnoi nu il auzim? Comunicarea necesita un canal comunicational.

Totul se petrece intr-o anumita situatie, adica in contextulprocesului de comunicare,

care prezinta o deosebita importanta pentru desfasurarea acesruia.

La sfarsitul acestui rezumat, sa adaugam ca ai aflat destule lucruri despre posibileletipuri de perturbari care apar in procesul de comunicare.

Acum pare ca am fost mult mai comunicativ! Nu-i asa?

In literatura stiintifica

intalnim o serie de propu-

neri de valorificare a

cunostintelor pe tema

comunicarii, in diferite

sitiiatii ale vietii cotidiene.

Sa incepem aceasta tema

cu o reflectie importanta.

Autorii ne invata, in

diferite moduri, cum trebuie

sa procedam pentru a fi

eficienti. Ce inseamna

aceasta?

Comunica eficient o

persoana care, in urma procesului de comunicare, obtine

rezultatele intentionate. Sa vorbim despre ele. Te rog sa citesti seria urmatoare de

exemple si sareflectezi asupra lor.

Exemple (F):

Un salariat al serviciului de securitate dintr-o anumita tara intentioneaza,,sa determine" o persoana sa colaboreze in calitate de agent.

> Un infractor care jefuieste o banca doreste sa-i sperie la maximum peclientii bancii, dar nu vrea sa se ajunga la reactii necontrolate, isterice.

O eleva de liceu doreste sa-si linisteasca tatal furios din cauza notelor eiproaste.

> Reprezentantul unei secte religioase cauta noi membri pentru adunarea

,,credinciosilor".

Lec ia 15

Psihologie12


14/34


> Undealer(Ib. engl.: comerciant) de droguri doreste sa-1 convinga pe unpotential cumparator de lipsa efectelor secundare ale produsului oferit.

> Unmartor la unproces doreste saprezinteintamplarile in asafel incat sa il

dezvinovateasca pe acuzat.

Cum se prezinta, de fapt, aceasta stiin^a a comunicarii? Oare autorii de publicatiicare ne dezvaluie cum sa rnvatam si sa folosim persuasiunea nu ar trebui sa consacre

mai mult spatiu scopurilor pentru care persuasiunea nu trebuie sa fie folosita? Terog sa te gandesti la acest aspect!

Gandeste-te daca nu ar trebui sa ne starneasca nelinistea un instructaj despre cum saobligam pe cineva sa ramana la lucru dupa program si sa accepte o multime desarcini suplimentare, cum sa-i plasam cuiva un ,,stift" - pe scurt, cum sa manipulameficient oamenii.

Ai dori ca cineva sa te manipuleze si sa o faca in mod eficient? Sau poate tu nu poti safii manipulat, iar daca se iveste ocazia de a-i manipula pe altii, nu te mai intereseazaaspectul moral, considerand ca, daca sunt destepti, n-au decat sa se apere singuri.

lata ce spune un autor de specialitate, care sintetizeaza aceasta chestiune:

Tehnicape care doresc sav-o prezint estefoarte simpla. Totusi, adaptarea ei la

propria activitate si la viata sociala s-arputea sdnecesite mai mult timp. Aceasta

este o metodd care ar putea saparaunora unfelde manipulare. Defapt, intr-un

anumitsens, ea reprezintdun modde a-i manipula pe oamenii Totusi, consider ca

deosebirea dintre manipulare si motivatie rezidain intentiile beneficiarului.Dacafolosim o anumitd tehnicd de persuasiune sau influentdm procesul de gdndire al

altor oameni, putem numi aceasta actiune manipulare.

Totul depinde de rezultatulfinal:

Daca intentia noastrd este de a ajunge la un benefidu reciproc, folosim arta

motivatiei.

Dacdscopul nostru este de a crea o situatie in care sa existe un invingator si uninvins, actiunea noastrd poate finumita manipulare.

Este momentul sa analizam o serie de factori de optimizare a procesului decomunicare.Ne vom ocupa, asadar, de comunicarea continuturilor intime, decomunicarea nemijlocita, de furnizarea unor informatii reversibile, de controluldesfasurarii unei discutii si de asemanarea si complementaritatea formelor prin care neintelegem.

Factori de optimizare a procesului de comunicare

Comunicarea unor continuturi intime

Aceasta problema este deosebit de complexa.

Cercetarile sipractica terapeuticd ne furnizeazd suflciente argumente in

sprijinul ideii ca dezvdluirea unor continuturi intime in comunicare creeazd

sansa de aprofundare a unei legdturL

Psihologie 13


15/34


Este important ca emitatorul sa-si dea seama de nivelul de deschidere al

mterlocutoralui sau si sa-si adapteze comportamentul comunicational la situatia

data. Capacitatea de a dezvalui continuturile intime in fata a eel putin o persoana

este considerata un indiciu important al sanatatii psihice. Comunicarea continuturilor

intime permite impartasirea convingerilor emitatorului, ceea ce face posibila

revizuirea acestora.

Gandeste-te cum ar arata lumea daca am ramane in sfera imaginarului, a posibilului: -

Cred ca daca i-as spune acest lucru, ar crede ca ...

Exercitiul 6: Daca i-as incredinta taina mea?!

Cred ca esti de acord cu ideea ca a trai cu o masca a aparentelor pe fata sau

intr-o perpetua stare de amenintare, generata de teama de a nu ne dezvalui

tainele, in ciuda propriei vointe, determina o puternica incordare si un

disconfort general.

Un om care se izoleazd- cineva care nu se deschide cu adevdrat sipe deplin -

nupoate iubi niciodata o altdpersoana si nupoatefi iubit de altcineva.lubireafericitd are nevoie de cunostinte desprepartener. Cumpotsdiubesc pe

cineva pe care nu-l cunosc? Cumpoate cineva sd ma iubeascd, dacdnu

mdcunoaste? - scrie un alt autor din domeniu.

Si totusi, ne temem frecvent ca vom fi prost intelesi, ca ne facem de ras, ca

vom rani pe cineva! Ne imaginam prea des cate ceva fara a fi in acord cu

realitatea, generalizand excesiv previziunile noastre. Ne imaginam ca cineva

nedefmit abia asteapta sa ne puna la zid, sa ne faca de ras in public!

Te rog sa te gandesti la unul dintre secretele tale, pe care iti este greu sa il

dezvalui. Analizeaza-ti amintirile, reconstituie intamplarea concreta si

alcatuieste apoi o lista cu eel putin trei persoane apropiate carora nu le-ai

vorbit niciodata despre acest lucru. Gandeste-te serios si scrie cum ar reactiona

fiecare dintre aceste persoane la incredintarea secretului tau.

Nu te indemn sa-ti dezvalui

in mod autentic tainele

personale, te rog doar sa te

concentrezi asupra deose-

bi ri lor dintre reactiile

anticipate de tine si compor-

tamentul persoanelor la carete-ai gandit. !n final,

incearca sa indici de pe lista

intocmita persoana a carei

reactie o agreezi. Daca

doresti, vorbeste despre

aceste lucruri cu parteneral tau de discutie.

Lectia 15

14 Psihologie


16/34

Comunicarea verbala i nonverbala Capitol VIII

Nedezvaluirea unor continuturi intime, ce fac parte dintr-o zona pe care noi insine_____ n-o acceptam, poate conduce la declansarea mecanismului de izolare interim - forma8 (34) J de aparare in fata realitatii. Am analizat aceasta intr-un caiet anterior. Capacitateaexteriorizarii problemelor de acest gen nu are nimic comun cu ,,exhibitionismulpsihic". Cercetarile arata ca disponibilitatea noastra de a ne antrena intr-o asemeneacomunicare creste indeosebi atunci cand observam ca limitele participantilor lacomunicare sunt impermeabile. Cu alte cuvinte, capatam incredere si dorim sa

vorbim despre probleme personale importante atunci cand apare in noi convingereaca secretul va fi pastrat. Aceasta problema este extrem de importanta pentrupersoanele care au sentimentul profund al vinovatiei, amintiri traumatizante, desprecare n-au vorbit niciodata, neconfruntand universul amintirilor si al reprezentarilorcu receptarea reala de catre alte persoane.

11 (10-14) J Un factor esential care conditioneaza capacitatea unei persoane de a se elibera depovara ,,tainei rusinoase" il constituie nivelul acceptarii de sine. Te rog sa revezi in

/-\ povara ,,iamei rusinoase u I 12

(34"35) J acest sens lectiile 11 si 12.

Rezumand, dezvaluirea continutului intim poate adanci o relatie, dar trebuie sa fie

adecvata in raport cu disponibilitatea receptorului in ceea ce priveste acceptareacontinutului respectiv si cu deschiderea generala a acestuia, pentru o receptare corecta a

mesajului.

Comunicarea nemijlocita

Mai intai te rog sa te gandesti la sensul pe care il are pentru tine mesajul urmator:Esti pentru mine precum Phoenix sau, si mai mult, ca larva unui grif cupersonalitatea latimeriei si cu temperamentul axalotului... Intelegi? De fapt, ceintelegi?

Este un exemplu de enunt autentic al unui participant la antrenarea sensibilitatii,care a dorit sa fie, probabil, foarte original, urmarind sa-ti comunice un continutpersonal, intr-o forma simpla, nemijlocita, prin care se exclude posibilitatea unorinterpreted eronate.

O propunere destul de populara, adresata participantilor la activitatile de formare,

care incurajeaza Comunicarea interpersonal , este jocul ,,de-a analogia". Ai acumprilejul sa vezi cum ,,actioneaza" acest joe.

Exercitiul 7: Mdtusa mea este... ca un bujor.

Te rog sa alcatuiesti o lista cu eel putin cinci cunostinte apropiate. Pregateste totatatea tabele, dupa modelul urmator. Scrie numele lor in prima rubrica atabelului. Mai intai, completeaza tabelul singur, apoi roaga-le pe cunostinteletale sa faca acelasi lucru. De fiecare data, ,,lista" persoanelor din tabel trebuie safie aceeasi, fiecare emitator adresand mesajul si catre sine, iar in dreptuldatelor personale scriind EU.

Completarea tabelului consta in a asocia fiecarei persoane un animal oarecare si

un personaj din basme. Cel mai bine ar fi sa raspundeti la intrebarea auxiliara:

DacdXarfi animal, atunci ce arfi? siDacaXarfi un personaj din basme,

atunci ce arfi?

Psihologie 15


17/34


Fiti buni si completati toti tabelul, dupa un oarecare timp de gandire. Ne vom

folosi aici de o analogic: ceva ,,leaga" o anumita persoana de personajul de basm

sau de animalul atribuit, exista intre ei o relatie importanta, o similitudine de functii,

comportamente, insusiri, o categorie comuna. Te rog sa ai grija ca analogiile

indicate sa nu fie foarte evidente; ele ar trebui sa ne spuna ceva important despre

relatia dintre persoana care descrie si cea descrisa, asa ca nu este bine sa fie

asocieri banale determinate de un nume obisnuit sau o insusire neesentiala.Dupa ce aduni tot materialul, rncearca sa descoperi la ce anume - dupa parerea ta -

s-au gandit emitatorii atunci cand au trecut asocierile respective. Vorbeste

despre aceasta cu partenerul tau de discutie. La sfarsit, confrunta ceea ce ai

notat tu cu intentiile reale ale emitatorilor. O asemenea confruntare trebuie sa se

desfasoare cu grija, mai curand in forma unei marturisiri intime, nu a unei

dezvaluiri publice. Astfel, continutul obtinut poate fi mai apropiat de adevar.

Te rog sa te gandesti la semnificatia pe care o are pentru tine ceea ce iti propunem in

continuare.

Iti voi impartasi o experienta personala. Organizand o sedinta de instruire privind

relatiile interpersonale, am observat ca, intr-un joe similar, una dintre participante afost ,,inzestrata" cu elementul analog de vaca. E greu sa ne imaginam tulburarea

starnita femeii si intregului grup. Insa mai interesant este faptul ca emitatorul acestui

mesaj nu a inteles deloc ceea ce se intampla, fiind teribil de incurcat. S-a constatat ca

aceasta asociere era insotita de cu totul alte intentii decat au crezut ceilalti, caci, in

sistemul sau de reprezentare, acest animal era plasat in contextul: inteleaptd,

sacra, purd, ddtdtoaredeviatd, doled, mama etc.

Este vorba despre o neintelegere! Aparent, vaca este doar vaca! Pentru un mare

procent din populatia

noastra, conotatia aces-

tei notiuni este negativa.Dar, in legatura cu o

asemenea neintelegere,

nu este mai bine sa ne

exprimam direct? Apar

multe primejdii cand

comunicarea noastra de-

clanseaza alte interpre-

tari decat intentionam.

Lectia 15

Personajul din basmAnimalulPersoana

1

.

2.

3.

4.


18/34

16 Psihologie


19/34


Te rog sa observi ca, practic, toate consecintele comunicarii directe pe care le vom

enumera pot fi asimilate ca achizitii personale. Exprimandu-ne direct, evitam pertur-

barile, fiind astfel mult mai probabil ca ne vom satisface nevoile si a teptarile. Ne

simtim naturali, echilibrati, obtinem mai multe informatii despre noi si despre modul de

manifestare al oamenilor in societate. Aceasta permite reducerea sau, eel putin,

neacumularea tensiunii nervoase inutile, care ar putea declansa reactii psihosomatice.

Vom relua aceasta problematical, pe larg, in caietul consacrat sanatatii fizice.

Expresivitatea ta spontana ii poate determina receptorului, in functie de personalitatea

acestuia si de context, doua reactii diferite:

cresterea caracterului nemijlocit al comunicarii - intrucdt te inteleg clar, doresc ca

si tu sd ma intelegi astfel;

nelinistea si aparitia unei distante mari intre interlocutori - mi-e teamd de

caracterul tdu deschis, nu doresc sd-ti rdspund la acelasi nivel de sinceritate.

Cand esti deschis, trebuie sa tii intotdeauna seama de posibilitatea de a intalni fie prima, fie

a doua reactie. Incearca sa dai exemple cat mai autentice pentru asemenea reactii.

Acordarea de informatii reversibile

Ce este o informatie reversibila? Este o sursa de cunoastere referitoare la consecintele

actiunilor noastre, un mesaj care-1 informeaza pe receptor cum anume este receptat,

oferindu-i posibilitatea de a-si corecta comportamentul. Practic, o asemenea

informatie este tot ceea ce intampinam din partea oamenilor ca raspuns la

comportamentele noastre.

Informatia reversibila este reactia receptorului la comportamentul

emitatorului.

Este dezirabil sa primim si sa oferim informatii reversibile care:

se refera la comportament, nu la trasaturi durabile ale personalitatii;

contin sentimente, in loc de aprecieri, sfaturi si interpretari;

comunica atat despre consecintele pozitive, cat si despre cele negative ale

comportamentului; vizeaza aspecte pe care le putem schimba;

sunt transmise dintr-o data, nu sunt amanate in timp;

sunt formulate direct si nemijlocit decatre receptor;

sunt autorizate, adica exprimate de cineva, in nume propriu. Sa

incercam sa analizam acest lucru pe baza unor exemple.

Capitol VIII

Psihologie 1 7


20/34


21/34


Exemple (G):

Imagineaza-ti ca ai fixat o intalnire cu partenerul tau de discutie si, din pacate, ai

intarziat foarte mult. Acesta ti s-ar putea adresa in urmatoarele moduri:

I sau II

Ai intarziat. Esti neserios!

Sunt iritat. Este inadmisibil! Ar trebui sa te uiti mai des

la ceas.

M-am enervat, darmdbucur Din cauza ta am pierdut toatd dupd-amiaza.

cdpdnd la urmd ai venit.Puteai sd dai un telefon. Pdcat cd nu aifost educat sd respecti timpul

Acum suntfurios. leri am trait niste clipe groaznice din cauza ta.Imifac probleme. Oricine s-ar fi nelinistit si s-ar fi mfuria!

Cred ca totul iti este clar! Ce versiune ai prefera sa auzi? Acum ai dori sa exersezi

transmiterea de informatii reversibile, in forma lor benefica, din punctul de vedere al

ambilor parteneri ai interactiunii?

Exercitiul 8:Transmite informatii reversibile optime!

Incearca sa actionezi in acord cu tine, autentic. Intr-o situatie care poate fi

absolut tipica, repetabila, incearca sa formulezi fata de partenerul tau de

interactiune informatii reversibile optime. Tine minte ca nu trebuie sa-i faci

complimente! la in considerate toate cele sase recomandari:

vorbeste despre comportament;

vorbeste despre emotii;

vorbeste despre consecintele pozitive si negative ale comportamentului;

vorbeste despre ceea ce poate schimba receptorul;

vorbeste despre ceea ce este acum si aici;

vorbeste in numele tau.

tnainte de toate, vorbeste clar si concis!

Cum a fost? Ce s-a intamplat intre voi? In ce masura considerati aceasta experienta

noua pentru voi? Ce crezi despre aceasta tema? Vezi sensul folosirii unor asemenea

informatii optime, in

situatiile cotidiene? f^Cixd si te. admir, far,

Impartaseste-ti reflectiile

cu partenerul tau de

discutie, iar daca doresti

trimite materialul ca tema

pentru acasa.

18 Psihologie


22/34


Controlul desfasurarii conversatiei

Desfdsumrea comunicarti poateficontrolata in diferitefeluri, acesteafiind

definite ca metacomunicare.

In timpul comunicarii exista adesea nevoia de a stabili principiile de comunicare,

care consta in succesiunea enunturilor, modalitatea de a incepe si de a incheiaconversatia, timpul si forma enuntului, ceea ce duce la evitarea aparitiei

perturbarilor si la eliminarea lor.

Cele mai importante tehnici de metacomunicare sunt: confirmarea receptarii

mesajelor, punerea de acord si clarificarea sensurilor, adesea pe calea

parafrazarii. Sa le examinam pe rand.

Confirmand receptarea semnalelor, receptorul ne face sa intelegem ca asculta si

intelege ceea ce ii transmitem. Exprima acest lucru prin indicatori proprii unei bune

ascultari, precum: contactul vizual, atitudinea lejera si deschisa a corpului, gesturi de

confirmare, semnale transmise cu ajutorul vocii sau in cuvinte simple - da,intocmai, de acord, inteleg, absolut. Confirmarea receptarii semnalului poate capata,

fireste, si forma unor expresii negative: nici vorbd, nu, nu sunt de acord, nu inteleg.

Comunicarea lipsita de asemenea factori constituie o sursa de frustrare pentru

interlocutori, ceea ce este ilustrat in exemplele de mai jos.

Exemple(H):

> Examinatorul tace, nu schiteaza nici un gest, urmarind impasibil

demonstratia studentului.

> Tacerea si absenta contactului vizual dupa marturisirea: Te iubesc!

> -Mama, mi-efoame! - Sufld-ti nasull

> -Tareprostmi-amerslafizica... -Cetarevorbesti!

Punerea de acord a sensurilor sau armonizarea acestora consta in discutarea sferelor

semantice ale cuvintelor si simbolurilor folosite, deci se refera la codul utilizat. Mai

poate consta in prezentarea unei definitii corespunzatoare (de exemplu cuvantul

asertiv reprezinta capacitatea de a-ti apara propria valoare), a exemplului (asertiv

este cineva care nu-si schimba atitudinea in situatii importante, sub influenta celorlalti) sau

a indicatiilor despre cum anume trebuie sa fie inteles cuvantul respectiv (folosesc

cuvantul asertiv cu acelasi sens ca si antevorbitorul meu).

Parafrazarea consta in reformularea mesajului emitatorului, utilizand cuvinteasemanatoare, dar intr-un numar mai mic. Este un fel de rezumat, de redare pe scurt aceea ce am auzit si am inteles. Parafraza este un test minunat pentru capacitatea de aasculta atent, un mod de a verifica intelegerea exacta a mesajului de catrereceptor, iar pentru emitator este confirmarea receptarii, in acord - sau nu - cupropria sa intentie. Cand parafrazam enuntul cuiva, spunem, de exemplu: ai spuscd..., am inteles ca... si aici prezentam o scurta sinteza a mesajelor anterioare aleinterlocutorului.

Psihologie 19

Capitol VIII


23/34


Clarificarea reprezinta ,,elucidarea" unor continuturi neclare, luand adesea forma

rugamintii de a repeta, de a aproxima, de a preciza sensul sau interpretarea; de

exemplu: te rog sd-mi spui mcd o data ce posibilitdti de alegere ai; la ce te-ai

gdndit atunci cdndai spus cd....;nuam tnteles exact ce anume simtifata de eletc.

Metacomunicarea determind calitatea contactelor interumane, indeosebiintre persoane care se cunosc mai putin. Folosirea acestei metodedepinde intr-o mare masura de nivelul cunoasterii sale de cdtre emitatori.

Asemanarea si complementaritatea modalitatilor de tntelegere

Analiza tranzactionala lamureste eel mai bine aceasta problema. Vom relua

prezentarea acestei conceptii, analizand jocurile interpersonale, in lectia urmatoare.

Abordand problema concis, partenerii interactiunii prefera comunicarea si o mentin,

atunci cand interlocutorii lor folosesc acelasi mod de a se intelege sau unul

complementar. Cum stau lucrurile rn practica? Ne place sa vorbim cu cineva caruia ii

place, ca si noua, schimbul concret de informatii, cu cineva care reuseste sa spuna

ceea ce simte, care, ca si noi, se plange etc.

Ne place, de asemenea, sa intretinem relatii in care ne completam, intr-un anume

mod - de exemplu ne place sa dadacim pe cineva care accepta de la noi o multime de

sfaturi si recomandari; ne simtim bine comunicand cu o persoana care ne povesteste

atragator si plastic ceva, atunci cand noi insine preferam sa nu scoatem o vorba etc.

Stilurile de comunicare

A sosit timpul sa explicam semnificatia notiunii ,,stil de comunicare".

Stilul comunicarii reprezinta, in esentd, un mod de a desfasura o discutie incare sepune in evidentd atitudinea emitdtoruluifata de receptor si fata desine insusi.

Lectia 15


24/34

Psihologie20


25/34


Distingem doua stiluri esentiale de comunicare:

bazat pe parteneriat;

faramanifestareaparteneriatului.

Acestea se deosebesc prin gradul de concentrare a atentiei asupra propriei persoane, inraport cu atentia acordata partenerului de discutie.

Stilul bazat pe parteneriat

In cazul stilului bazat pe relatii de tip partenerial, incercam sa acordam aceeasiimportanta propriilor nevoi si preferinte, ca si celor ale partenerului nostru. Netratam pe noi insine si pe ceilalti implicati in discutie ca persoane care beneficiaza deaceleasi drepturi si indatoriri. Ne percepem pe noi insine si pe ceilalti ca oameni cudrepturi egale. Nu poate fi vorba ca interesele cuiva sa fie abordate in moddeosebit. Discutand in stilul bazat pe parteneriat, ne straduim ca nevoile si intentiileunei parti sau ale alteia sa se poata realiza.

Nu are loc in aceasta situatie fenomenul de impunere a propriului mod de gandire, a

propriei atitudini sau punct de vedere. Interlocutorii nu se indeamna reciproc laschimbarea conceptiilor sau a comportamentului. Nu se exprima aprecierea, citoleranta si respectul fata de felul diferit de a fi al celuilalt. Receptorul nu esteobligat sa asculte sfaturi sau imperative, ci se confrunta mai curand cu schimbul deinformatii care ii extind cunostintele dintr-un anumit domeniu. Emitatorul care nuaccepta anumite comportamente se straduieste sa-i dezvaluie receptoruluiconsecintele manifestarii sale si sa-i extinda cunostintele cu privire la posibilitatea dea actiona alternativ. Nu apar incercari de exercitare a influentei. Putem sa neexprimam propria parere, dar permitem in acelasi timp partenerului sa-si prezintepunctele de vedere. Nu intervine renuntarea la propriile intentii si nici subordonarea inraport cu asteptarile sau exigentele interlocutorului.

Cel care utilizeaza stilul de comunicare bazat pe parteneriat stie sa asculte cu atentie.Cand vorbeste el insusi, se straduieste ca enunturile sale sa fie clare si accesibilepentru receptor, iar cand recepteaza un mesaj, solicita formulari limpezi.

Discutiile marcate de stilul bazat pe parteneriat incep si se incheie cu acordulambelor persoane, iar pe parcursul discutiei nu apar intreruperi reciproceale enuntului.

Sa ne gandim la consecintele unui asemenea mod de comunicare!

Cand ambele persoane participante la discutie isi realizeaza intentiile, legatura dintre elele satisface pe amandoua. Acest lucru se intampla si fiindca, pe parcursulinteractiunii, nu intervin factori de amenintare, cum ar fi exercitarea presiunii, aevaluarii etc.

In comunicarea bazata pe parteneriat putem ajunge usor la intelegere,deoarece ne ascultdm cu atentie, reciproc, nepreocupd claritatea enuntului sitl rugdmpe interlocutor sa manifeste aceeasi grij a.

Psihologie 2 1


26/34


Vorbind si ascultand, folosim unele forme ale metacomunicarii, asadar confirmam

receptarea diferitelor semnale, le precizam sensurile si le clarificam.

Trebuie sa observam inca o consecinta importanta a utilizarii acestui stil de comunicare:

crearea unui climat favorabil exprimarii emotiilor. Simtind ca nu suntem estimati si ca ne

putem realiza propriile intentii, vom avea frecvent tendinta de a impartasi trairi cu

continut personal, Enunturile noastre vor fi formulate direct; de asemenea, vom fi tentati sa

oferim informatii reversibile si sa ne dezvaluim propriul EU.

Cand vorbim despre noi si nimeni nu ne intrerupe, nu ne evalueazdsi nu ne

oferd sfaturi, avem sansa de a simti toleranta din partea celorlalti.

Cunoscand sentimentul acceptdrii, nu ne putem simti plictisiti, maiputin

valorosi, respingatori sau ridicoliinfata celorlalti. In acelasi timp, nimeni

nu ne compdtimestepentru ca amfi mai slabi si nici nu ne batepe umdr,

spunandu-ne ca totul o sdfie bine si ca se va gdsi cineva sd se ocupe de

necazurile noastre. Avem sansa de a ne simtiputernicisi responsabili (deoarece

partenerul ne trateazd cape oameni maturi si egali in drepturi) si de a trans-forma neputinta si rdtdcirea in hotdrare, mobilizare, proiecte de actiune etc.

Asemenea mecanisme de comunicare actioneaza in timpul terapiei individuale, de

grup, precum si in diferite forme de antrenament interpersonal. Cand comunica in

stihil bazat pe parteneriat, terapeutul sau formatorul modeleaza comportamentul

comunicational al participantilor. Aceasta favorizeaza incercarile de solutionare

independents a propriilor dificultati, inlaturarea simptomelor bolnavicioase si

sentimentul de satisfactie, in urma contactului cu terapeutul.

Exercitiul 9: Permite-mi sdplang!

Aceasta rugaminte este extrem de importanta pentru tine! Incearca sa folosesti in

practica recomandarile detaliate ale utilizarii stilului de comunicare

interpersonal bazata pe parteneriat, intr-o situatie naturala (de exemplu cand

cineva plange in prezenta ta). Aceasta propunere nu este nicidecum jignitoare

sau persuasiva. Daca, in imprejurari de acest gen, te preocupa simtul de

demnitate al cuiva si crearea propriului sentiment de confort, comporta-te in

acord cu standardele stilului bazat pe parteneriat.

Lectia 15

ti-iHue^': 9-18

Samfatoi; fO-ff9

avea; kclu's


27/34

Psihologie22


28/34


Fireste, nu te indemn sa provoci o asemenea situatie, exercitiul putand sa se

desfasoare doar cu prilejul unei intamplari autentice, nu fortate sau provocate.

fncearca sa asculti, fara sa apreciezi si fara sa dai sfaturi, fii apropiat, permitand ca

relatarea sa dureze pana cand partenerul insusi va dori sa o finalizeze.

Straduieste-te sa confirmi receptarea tuturor mesaj elor acestuia. Tine cont de

perceptia preliminara dominanta a acestei persoane si comunica cu ea tocmai in

aceasta directie. Manifesta-ti atentia si respectul. Concentreaza-te fara sacompatimesti.

Este o sarcina foarte dificila! Pentru a dobandi competentele comunicationale

adecvate unor astfel de cazuri, este nevoie sa exersezi ani de zile. In anumite

situatii, vei apela la repertoriul comportamentelor pe care le-ai folosit pana in

prezent si care ti-au fost utile.

Iti doresc succes! De asemenea, este bine ca tu insuti sa poti plange in prezenta

unor persoane care comunica in stilul bazat pe parteneriat.

Acum, sa reflectam daca abordarea parteneriala in comunicarea interpersonala este

intotdeauna un factor ,,sanatos"! Daca intotdeauna aduce oricui rezultatele scontate,daca, pentru a schimba in bine pe cineva, este suficient sa-1 asculti cu atentie,

respectandu-i nevoile, tinand in acelasi timp la drepturile tale, sanu-1 dadacesti, sa nu

faci aprecieri, ci sa-ti transmiti emotiile?

Starnesc indoieli in special situatiile /#*&/w A?

de comunicare cu persoane

agresive, care dovedesc atitudini

antisociale. Cunoastem insa

exemple destul de frecvente care

confirma teza ca modalitatea de

abordare a omului ca partener poate

deveni un factor in initierea unei

schimbari pozitive. Scriu si vorbesc

despre acest lucru persoanele care

lucreaza cu infractori agresivi, in

penitenciare si in case de copii.De ce se intampla astfel?

Perceperea preocuparilor cuiva fata de propriile trairi (adesea rezultatul traumelor),

precum acordarea increderii, absenta aprecierii negative a manifestarii persoanei in

ansamblu - cu care un asemenea om este obisnuit -, ca si respectul resimtit pot

deveni perceptii ,,critice", declansand o anumita schimbare!

Exercitiul 10:Povesti despre ,,printi"si ,,cersetori"

Faptul ca exista fenomenul de schimbare a conduitei si a stilului de viata este

confirmat de exemplele din literatura care descrie experience terapeutice si

educative.

Capitol VIII

jie.


29/34


30/34


Te rog sa gasesti in memoria ta, in cadrul acestui exercitiu, cat mai multe

exemple autentice ale unor astfel de ,,transformari". Ma refer la o anumita

traire sau la situatia de a fi fost martor sau initiator al vreunei schimbari in

bine, ca urmare a comunicarii parteneriale cu indivizi marcati afectiv.

Poate tu insuti ai traversal o asemenea stare! Poate ai fost martorul unei astfel de

stari! Poate doresti sa discuti despre acest lucru cu cineva cunoscut? Daca vrei,

trimite materialul obtinut, interpretarea si reflectiile tale, ca tema pentru acasa.

Sa observam acum ce se intampla cand folosim stilul de comunicare care nu se

bazeaza pe parteneriat.

Stilul de comunicare care nu se bazeaza pe parteneriat

Cei care nu comunica in stil de parteneriat isi trateaza altfel nevoile, intentiile si

asteptarile, in comparatie cu preferintele si intentiile din anturajul lor. Pot fi observate

douaposibilitati, in acest sens:

concentrarea egocentrica, prin ignorarea nevoilor celorlalti;

renuntarea aproape totala la realizarea propriilor cerinte si intentii, in

favoarea intereselor celeilalte persoane.

Persoana care comunica dupa prima posibilitate poate sa nu tina deloc seama de

drepturile partenerului, ceea ce transpare in tendinta de a incepe si a incheia o

discutie doar in acord cu propriile dorinte.

Se manifesta aici si alte ,,infractiuni": impunerea unei teme care nu-1 intereseaza pe

partenerul de discutie, intreruperea discursului interlocutorului sau neascultarea

argumentelor. Adesea, vorbitorul nu se ingrijeste ca mesajul sau sa aiba o forma

accesibila si clara pentru eel care il asculta. El insusi, ascultandu-i pe altii, nu cere asaceva.

: Emitatorul care abordeaza stilul nepartenerial incearca sa exercite influenta asupra

comportamentului receptorului sau - doreste sa-1 dirijeze, dand ordine si interdictii,

formuland imperative, amenintand. Uneori, incercarile de a-si exercita influenta

sunt mai putin evidente pentru observatori. In locul impunerii directe a schimbarii

conceptiilor, ne intalnim in acest caz cu sugestii, sfaturi si aprecieri ale

comportamentului.

Stilul nepartenerial in cea de-a doua forma este determinat de ignorarea totala a

propriilor nevoi. ,,Radacinile" lui rezida probabil in absenta simtului propriei valori.Daca accepti ca ceilalti sa nu te asculte suficient de atent sau sa te intrerupa, sa-ti

vorbeasca intr-un mod confuz si prea dificil, sa-ti impuna teme care nu te intereseaza

inseamna ca, din pacate, admiti stilul de comunicare nebazat pe parteneriat. Persoana

care accepta acest stil permite altora sa conduca discutia, cedeaza presiunilor, accepta

sugestii si sfaturi pe care, ulterior, incearca sa le aplice.

24 Psihologie


31/34

Comunicarea verbala i nonverbala

Exercitiul 11: Cuiii poti ,,plasa pisica"?

Te rog sa analizezi atent felul in care comunica un persona] autentic din

anturajul tau. Alege un exemplu clar de individ care foloseste stilul

nepartenerial al comunicarii, in versiunea concentrarii asupra nevoilor

partenerului. Descrie modalitatile prin care se intelege cu cei cunoscuti si insituatii noi. Studiul de caz il poti imbogati cu reflectii despre geneza utilizarii

unor asemenea strategii si a unei eventuale prognoze. Poate esti tentat sa scrii un

miniprogram de interventie adecvata intr-o asemenea situatie!

Cred ca o asemenea misiune ofera multa satisfactie persoanelor caroranu le

plac solutiile facile, celor care stiu sa observe cu atentie.

Impartaseste-ti emotiile partenerului tau de discutie; poti, de asemenea, sa

trimiti materialele obtinute ca tema pentru acasa.

Succes!

Este destul de trist ca in timpul unei discutii cu altii sa poti renunta la convingerile

tale si sa-ti schimbi hotararile luate anterior.

Intr-un asemenea tip de comunicare nu exista sansa de a oferi informatii reversibile, de

a impartasi sentimente, de a aborda teme referitoare la trairile personale. Nu se

discuta nici despre desfasurarea in sine a discutiei, deci nu apare metacomunicarea.

Impunerea propriului punct de vedere, dominarea sau, dimpotriva, subordonarea si

,,dedicarea" excesiva nu due la nimic din ceea ce ar fi cu adevarat folositor,sanatos si valoros.

Comunicand nepartenerial, nuputem obtine sentimentul mtelegerii si nicisatisfactia reciproca a partidpantilor la interactiune, aceasta fiindnesatisfacdtoare pentru celputin unul dintre participanti.

Acest stil ofera posibilitatea de a subordona o a doua persoana si de a obtine anumite

beneficii, precum placerea de a detine puterea, valorificarea comportamentului si a

Capitol VIII

Psihologie 25


32/34


competentelor celeilalte parti pentru realizarea propriilor intentii, chiar posibilitatea de

a ramane cu sentimentul de siguranta - oricat de iluzoriu ar fi -, care decurge din

mentinerea distantei si din nedezvaluirea propriului spatiu privat.

In forma neegocentrica a stilului de comunicare nepartenerial, avern de-a face cu

unele avantaje destul de greu de diagnosticat. Sa ne gandim daca este posibil ca

cineva sa aiba parte de vreo rasplata atunci cand se subordoneaza complet celorlalti!

Desigur! Pentru unii, sentimentul de a se dedica constituie o sursa de satisfactie. Ceidin jurul nostru admira - sau macar isi manifests compatimirea si accepta -femeile

barute care se subordoneaza alcoolicilor, care ii slujesc pe niste tirani sau se jertfesc

pentru familie. Se intampla ca o asemenea persoana sa isi creeze, la nivelul propriului

EU, imaginea unui martir, care, pentru suferinta sa si pentru spiritul supus, merita

admiratie si recunostinta. Asemenea manifestare este sinuoasa si perfidS, cSci

trecem de la un extrem de scazut simt al propriei valori la convingerea- ascunsa cu

multS grijS - a propriei superioritati. Se manifests aici si posibilitatea glorificarii

suferintei, pe baza unor ascunse tendinte masochiste. Imi amintesc, in acest context, pacientii

carora le facea o mare placere discutia din care reiesea ca sunt niste biete gunoaie.

Subordonarea in comunicarea interpersonal^ poate duce la obtinerea si a altorbeneficii personale. Daca cineva este extrem de supus fata de dorintele si capriciile

partenerului, in felul acesta poate sa faca dependenta de sine o alta persoana. O

asemenea dependenta afectiva puternica apare in relatia dintre copil si parintii care ii

satisfac toate dorintele si placerile. Copilul nu mai vrea in acest caz sa caute alte

relatii - cu cei de varsta lui, de exemplu -, nu suporta riscul stabilirii unor astfel de

contacte, in care ar trebui sa lupte pentru ceva sau sa renunte la ceva. In felul

acesta, parintii ,,isi leaga" copiii, ii fac sa devina dependenti emotional, ceea ce are

consecinte negative asupra dobandirii maturitatii afective si sociale de catre acestia.

Ar trebui sa rezumam ceea ce am spus pana acum despre stilurile comunicarii.

Cand, pentru analiza, acceptam ca puncte de reper concentrarea asupra propriului eu

si concentrarea asupra partenerului, observam ca stilul de comunicare

interpersonala partenerial vizeaza medierea acestor dimensiuni, iar cel nepartenerial

centrarea pe extremitati.

Stilul partenerial transpare in inceperea si incheierea comunicarii, in

momentul cand ambiipartidpanti doresc acest lucm, convingerileproprii si

cele strainefiind lafel de importantepentru cei care comunica.

Alegerea formei de comunicare (orala, telefonica, scrisa etc.), a continutului mesajului sia modului de transmitere a informatiilor (ordinea, lungimea, frecventa etc.) sunt

aspecte care trebuie stabilite.

Cercetarile experimentale au aratat ca:

stilul de comunicare nepartenerial este utilizat de catre persoanele care ii trateazape

ceilalti intr-un mod instrumental;

persoanele care folosesc stilul partenerial realizeaza valori personale;

26 Psihologie


33/34


persoanele egocentrice utilizeaza stilul nepartenerial;

nivelul mediu al acceptarii de sine insoteste eel mai adesea stilul partenerial;

stilul partenerial este o consecinta a educatiei, fiind argumentate demersurile

educative si explicandu-se copiilor comportamentul lor inadecvat;

stilul de comunicare partenerial al terapeutului schimba in aceeasi directie

comunicarea pacientului; comunicarea parteneriala in grup are ca efect o inalta eficienta a activitatii

acestuia: intelegere, satisfactia participantilor si un inalt nivel de performanta in

efectuarea sarcinilor.

In incheierea lectiei, sarcina ta consta in a pune diagnosticul propriului stil de

comunicare. Te rog sa faci lucrul acesta pe baza informatiilor pe care le ai despre

tine. la in consideratie factorii mentionati in continutul lectiei; daca esti suficient de

curajos, cere si parerea celor din anturajul tau.

-

Asadar, ce stil de comunicare interpersonala folosesti?

Psihologie 27


34/34

psihologie lectia 15

Documents