psihologie lectia 35 + 36

7/28/2019 Psihologie lectia 35 + 36

1/48

LECTIA 35

Ce trebuie sa stim despre vise?

A fi constient inseamna atat a constientiza modul in care se desfasoara propriileprocese de gandire, cat si a mtelege semnalele pe care le primim din exterior. Cand nu

mai suntem constienti (cum se intampla in cazul lesinului, al narcozei), nu mai stim

ce anume se intampla cu noi, nu mai avem legatura cu realitatea.

Starea de constienta este insa un proces care se incadreaza in anumite limite - de la

veghe si sensibilitate, pana la insensibilitate si apatie. De asemenea, se poate schimba

datorita modificarilor din mediul celulelor cerebrale, ca urmare a folosirii unor

^ substante chimice sau datorita stimularii prea slabe sau prea puternice a scoartei

cerebrale. O asemenea stimulare se poate realiza inclusiv pe cale psihologica.

Nimeni nu are acces deplin la propria stare de constien a; nici tu nu ii poti controla pe

ceilalti.

Termenul subconstient a fost folosit pentru prima data de S. Freud. In zona

subconstientului, el incadreaza procese care se desfasoara dincolo de nivelul

constient sau procese pe care nivelul constient le-a preluat, iar ulterior le-a respins

sau le-a estompat.

In mod curent, subconstientul inseamna tot ceea ce nu rntelegi pe deplin sau nu este

important pentru tine; prin anumite procedee sau in urma unor socuri, lucrurile

ascunse in subconstient pot deveni accesibile ratiunii si controlului tau.

La ce bun sa reflectam asupra unor fenomene care nu ne sunt pe deplin accesibile?

i Doar fiindca sunt fascinante? Fiindca au o mare influenta asupra noastra? Ambele

raspunsuri pot fi acceptate si considerate legitime.

Nu este vorba aici de trucuri ieftine si nici de o abordare imatura, exclusiv emotionala a

unei sfere de fenomene necunoscute si inexplicabile in totalitate, ci de stimularea unei

motivatii mature, pentru a te privi pe tine si pe cei din jur fara a bagateliza ceea ce nu

tine de competenta ,,ochiului ratiunii". Aceasta este totodata un stimul pentru cei care,

sub influenta lecturii, vor doar sa examineze atent si critic cercetarile si teoriile,

deoarece un asemenea demers poate conduce la alte cercetari.

. Deaceasta data vom aborda problematica somnului si a hipnozei.Aceste fenomene

vor fi descrise si explicate mai curand in contextul diagnozei si al terapiei, ceea ce iti

va permite sa le accepti si sa le intelegi ca pe niste propuneri referitoare la efortul pe

care trebuie sa-1 depui pentru a te mtelege pe tine insuti, problemele si evolutia ta.

Calatoria noastra prin ,,Tinutul Subconstientului" ne va ajuta sa exploram zona

, - subconstientului, usorprimej dioasa si necunoscuta pe deplin.

Psihologie

1


2/48

Lectia 35 Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Ce ar trebui sa stim despre somn?

Intre intunericul din care venim pe lume si eel in care ne gdsim sfarsitul existd

etapa intunericului care vine sipleacd infiecare zi a vietii noastre si care ne invdluie in

mod implacabil. O treime din viatd o petrecem in somn; aceasta este cea mat

pYOzaicaSi, in acelasi timp, cea mai tainted zond a constiintei, undepersoana pare sa

trdiascd izolatd de lumea care std de veghe. (Luce, 1965)

Desi ne-am dori sa stim totul despre somn si despre vise, in general, acest lucru nu

este posibil. Ele reprezinta acea sfera a vietii noastre interioare care nu ne este pe

deplin accesibila. Si nu stim daca acest aspect ar trebui sa ne intristeze sau sa ne

bucure.

Aspecte fiziologice ale somnului

Somnul poate fi explicat la eel putin doua niveluri: fiziologic si psihic. Analiza

noastra se va referi la ambele niveluri. Mai intai ne vom ocupa de aspectul fiziologic alsomnului oamenilor. G. Gaer si J. Segal afirma ca inca nu se cunoaste raspunsul la

intrebarea ,,Ce este somnul?".

Autorii amintiti afirma: Cercetdrile depandacum referitoare la somn au clarificat nu

numaiproblemaproceselor biochimice, ci si numeroaseprobleme noi, referitoare la

stdri limitrofe din sfera comportamentului si a constiintei omului, care au condus la

descoperirea unor particularitdti ale spiritului uman. In anumite faze ale

somnului, oamenii deslusesc sunete, and informatii si le repetddupdce se trezesc,

comunicdprin intermediul unor semnale corespunzdtoare cu lumea exterioard,

indeplinesc anumite sarcini, ba chiar invatdsdsimtdschimbdrileproduse mpropria lor

constiintd.

Alti autori sustin ca in timpul somnului, se inregistreazdpotentiate ale creierului

care nu au nici o legdturdcu stimuli exterioripalpabili si care, probabil, reprezinta o

reflectare a unorprocese interne necunoscute. (Loomis, Harvey, Hobart, 1935)

Multi cercetatori cred ca investigatiile asupra somnului constituie o sfera de

preocupari ingrata. Tu ce crezi? Este un domeniu agreabil si accesibil, profund

cercetat, sau unul complet plictisitor, poate chiar... adormitor?

Psihologie


3/48

Despre subconstient __

Capitol XIV

^~ Somnul este un fenomen greu de urmarit si de masurat. Unii sunt fascinati de somn

si fi ,,acorda" intreaga preocupare. Progresul tehnic inlesneste din ce in ce mai multcercetarea somnului.

In prezent, cercetatorii pot controla:

- activitatea bioelectrica a creierului in timpul somnului; inregistrarea acestei

activitati se numeste electroencefalograma - EEG;

- miscarile globilor oculari,prin inregistrarea semnalelor electrice care apar

in timpul miscarii; inregistrarea semnalelor electrice poarta numele de

electrooftalmograma - EOG;

- starea de functionare a muschilor, a carei inregistrare se numeste

electromiograma - EMG.

Vom face in continuare o incursiune in istoria cercetarii somnului.

\ Inregistrarea activitatii bioelectrice a creierului la suprafata capului a fost facuta

pentru prima data de catre H. Berger, in anii '20 ai secolului XX. El a reusit safixeze inregistrarea unor unde de frecventa uniforma, de 10 cicluri pe secunda.

Astazi, aceste unde care se manifests in starea de relaxare psihica sunt cunoscute

sub numele de unde afla sau ritm alfa.

In momentul in care adormim, ritmul uniform alfa, propriu starii de veghe, este

inlocuit de ritmuri rapide, cu tensiune scazuta. Apoi apar unde libere, cu amplitudine

din ce in ce mai mare si cu o durata crescuta. Aceste unde devin ulterior, in timpul

somnului, principalul element al inregistrarii. Aceste schimbari au fost descrise in

anii '30 ai secolului trecut de Loomis si Davis, care au stabilit ca incetinirea treptata si

cresterea amplitudinii undelor insotesc somnul profund. Pe aceasta baza au incercat sa

realizeze o clasificare a etapelor somnului. Aceasta clasificare era insa incompleta,intrucat pe atunci nu era cunoscuta cea mai importanta faza a somnului - faza

REM.

N. Kleitman a atras atentia asupra miscarilor lente, pendulare ale globilor oculari in

^ timpul somnului. S-a descoperit apoi ca aceste miscari deveneau, la un moment

dat, foarte rapide. In aceasta faza se instaleaza visele; acest fapt a dus la denumirea

acestei stari ca REM (Rapid Eye Movement) sau somn paradoxal.

O etapa importanta a cercetarilor o constituie descoperirea stadialitatii somnului.

Au fost delimitate urmatoarele stadii:

stadiul 1, intermediar intre somn si veghe;

stadiul 2, in care incepe somnul propriu-zis, constand in relaxarea sensibila a

muschilor, in timp ce globii oculari nu se mai misca; acest stadiu dureaza mai

mult de jumatate din intervalul de timp pe care il petrecem dormind;

stadiile 3 si 4, in care apar undele alfa, cu o frecventa de 1 -4 cicluri pe secunda

si care, daca ocupa 20-50% din timpul somnului, corespund celui de-al treilea

stadiu, iar daca ponderea lor depaseste 50%, acceptam ca acesta este stadiul 4;

stadiile 3 si 4 sunt numite somnul delta sau somnul profund;x


4/48

Lectia 35 Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

- stadiul 5-REMsausomnulparadoxal, in care se manifests asa-numita,,tacere

bioelectrica", cu relaxarea totala a muschilor, cu unde rapide de joasa tensiune si

cu miscari rapide ale globilor oculari.

Asemenea cicluri se repeta de 4-5 ori pe durata unei nopti. Somnul profund se

produce indeosebi in primele doua cicluri. Episoadele somnului REM sunt mai

lungi cu fiecare ciclu. Somnul pe parcursul caruia apar undele libere este numit

non-REM (NREM). Intreagaperioada de somn se constituie, asadar, din intervalealternative NREM si REM. Durata unui ciclu este de circa 90 de minute. Aceasta

alternanta este tipica inclusiv pentru somnul animalelor.

Sa ne gandim acum la ce anume se petrece cu organismul nostru, in timpul

somnului.

Exercitiul 1. Ce se intampla cu mine cand dorm ?

Roaga-1 pe partenerul tau de discutie sau pe cineva apropiat sa observe atent corpul tau

in timpul somnului si sa sesizeze chiar si schimbarile subtile -caldura,

transpiratia, miscarile corpului, vibratia muschilor, sunetele, sforaitul,schimbarea ritmului respiratiei etc. Sa incerce sa observe totodata miscarile

globilor oculari.

Dupa ce face aceste observatii, ar fi de dorit sa-ti transmita inregistrarea

sistematica a schimbarilor pe care le-a traversat corpul tau in timpul somnului.

Daca aveti posibilitatea, faceti chiar unele masuratori, de exemplu folositi

termometrul, tensiometrul, cronometrul. Un interval de somn poate fi

inregistrat pe banda video.

Dar cea mai importanta etapa a exercitiului, pentru amandoi, va fi cea in care

incercati sa va comunicati reciproc informatiile:

- Tu ii spui partenerului tau de discutie cum te-ai simtit cand ai intreprins

acest experiment, pe ce s-a bazat increderea ta in el, prin ce anume ti-a

castigat increderea.

- El iti va vorbi despre starile pe care le-a trait in timpul exercitiului si al

ascultarii enuntului tau final.

Ati aflat ceva nou unul despre celalalt? Dar despre somnul vostru sau despre

relatia dintre voi? Daca doresti, elaboreaza tema pentru acasa referitoare la

aceasta chestiune.

Ce spun cercetarile de laborator pe aceasta tema? Este interesant de vazut ce fenomen

dintre cele enumerate in continuare ai reusit sa observi. In timpul somnului, procesele

vitale ,,inceteaza", astfel:

- temperatura corpului scade cu cateva zecimi de grad;

- respiratia este mai lenta;

- pulsul scade;

- tensiunea arteriala scade;

Psihologie


5/48

- concentratia ,,hormonului stresului" in sange se diminueaza fata de starea de

veghe;

- creste concentratia hormonului cresterii, indeosebi in timpul primului ciclu de

somn - ,,reglare hormonala" indispensabila pentru declansarea proceselor

biochimice de regenerare.

In timpul fazelor succesive ale somnului au loc diferite procese. Pe parcursul fazeiREM, procesele vitale se intensifica, respiratia devine aritmica, iar pulsul si tensiunea

prezinta oscilatii de scurta durata. Inainte de a ne trezi, temperatura corpului si

concentratia ,,hormonului stresului" cresc, iar miscarile corpului au o frecventa

sporita. In felul acesta, organismul se pregateste pentru starea de veghe. Au loc

multe procese in corpul tau in timpul somnului, dar se constata ca aceste procese nu se

desfasoara identic de-a lungul vietii omului.

Somnul se modifica in diferite perioade ale vietii. La un nou-nascut, faza REM

dureaza jumatate din intervalul somnului. In primii ani de viata, durata somnului

REM scade brusc. La adulti, faza REM reprezinta 25% din intreaga durata a

somnului. Oamenii inaintati in varsta se trezesc adesea din somn noaptea. Atipirea intimpul zilei si trezirea in timpul noptii conduc la un ritm plurifazic somn-veghe,

reamintind ritmul caracteristic fazei timpurii a copilariei.

Ai reprezentari stereotipe despre somn? Vom incerca sa verificam una dintre ele

chiar acum!

Exercitiul 2: Valoarea somnuluidepindedemomentulin care dormim?

Te rog sa formulezi aceasta intrebare pentru un numar de eel putin 3-5

persoane. Incearca sa afli semnificatia atipelii din timpul zilei, a somnului de

dimineata si a celui de seara. Roaga-i pe cei intrebati sa se gandeasca dacasomnul prelungit si culcatul tarziu le influenteaza sanatatea.

Incearca, de asemenea, sa afli de unde provin convingerile lor, ce anume se

afla la baza acestora. Opiniile inregistrate sunt convergente sau contradictorii?

Intreaba-i daca ei insisi respecta anumite reguli, daca se culca la momenrul si

pentru intervalul optim pentru sanatatea lor.

Dar tu? Ce parere ai despre aceasta problema si ce deprinderi ai, in ceea ce

priveste somnul?

Cercetarile stiintifice nu au oferit nici un fel de dovezi care sa confirme parerea casomnul inainte de miezul noptii este deosebit de sanatos, desi aceasta parere este

populara. Totusi, ramane foarte important momenrul din zi si din noapte in care ne

culcam. De ce? Aceasta problema este legata de ritmul biologic.

Somnul poate fi conceput ca unul dintre ritmurile biologice: Sunt multi cei cdrora le

este totuna daca cele sapte ore de somn le dorm ziua sau noaptea si se dedicd

distractiilor sau studiului pand in zori, consider and cdziua vor recupera ceea ce

aupierdut noaptea. Trebuie sd-i avertizez pe cei care tin la sdndtate ca aceasta

parere este pdguboasd.(C. W. Hufeland)

Despre subconstient Capitol XIV

Psihologie


6/48


7/48


,,Ceasul" nostru interior dirijeaza ritmul somnului si al starii de veghe. Ritmurile

biologice nu sunt identice cu ritmul de rotatie a Pamantului, in 24 de ore. Acestea

dureaza aproximativ 25 de ore, asa cum au demonstrat cercetarile de laborator. Cei

investigati au locuit un timp separati, fara posibilitatea de a controla trecerea timpului, in

buncarc alimcntatc dc sursc dc lumina ailificiala. Sc pai-c ca erau fericiti si total

relaxati, avand sentimentul ca au trecut mai putine zile decat in realitate, atunci

cand au parasit locul respectiv. Ai dori sa te afli in situatia lor? De ce?

Ciclul variatiilor de temperatura, in cazul nostru, este de circa 25 de ore, iar ritmul

somn-veghe se afla in relatie cu acest ciclu. Ritmul este conditional de factori

endogeni. ,,Ceasul" biologic se afla in structurile nervoase centrale, dar la mamiferele

evoluate acestanu este singurul ,,ceas" interior.

Somnul depinde probabil atat de perioada de veghe, cat si de procesele interne din

timpul zilei. Asadar, trebuie sa dormim dupa un interval de veghe prelungit, din

cauza ,,oboselii" cerebrale, dar si in consens cu ritmul zilnic, cu propriul "ceasornic",

care desemneaza intervalele de somn si de veghe. Daca suprapunem aceste doua

ritmuri specifice, vom ajunge la un sistem universal, standard, de somn, cuprins

intre orele 23 si 7, interval care corespunde totodata schimbarilor de temperatura ale

organismului.

are SeMLtreri

?K$a. eaxd ifIMLeregte,

Incearca sa faci acum urmatorul exercitiu.

Exercitiul 3: Despre perturbarea ritmului somn-veghe

Te rog sa faci o analiza riguroasa a trairii senzatiilor, a amintirilor proprii sau

analizeaza alta persoana in legatura cu perturbarea ritmului natural al somnului si

al starii de veghe.

Poate fi descrierea unor trairi determinate de o calatorie in zone geografice cu

un fas orar foarte diferit sau poate esti interesat de senzatiile din timpul unor

veri nebune, cu ,,nopti albe" si somn in timpul zilei. Nu uita nici de


8/48

Psihologie


9/48


calatoriile lungi cu trenul. Dupa o asemenea calatorie urmeaza adesea lenevirea

din timpul zilei si atipirea la masa.

Poti, de asemenea, sa descrii munca in schimburi sau sa prezinti trairile

determinate de nevoia de adaptare la obiceiurile gazdelor dintr-o casa unde ai

locuit tu sau altcineva.

Nu te concentra asupra descrierii faptelor si asupra intamplarilor formale, ciasupra inregistrarii exacte a trairilor, la nivel somatic, emotional si psihic.

Gandeste-te daca influenta acestor fenomene asupra sanatatii si asupra

manifestarilor noastre s-ar schimba in conditiile in care un asemenea fenomen ar

fi de lunga durata.

Cum putem sintetiza toate acestea? Concluzia ar putea fi ca trebuie sa platim pentru

perturbarea ritmului natural, iar pretul este uneori mare. ,De asemenea, nu stim de ce unii oameni sunt eficienti si vioi dimineata, iar altii

seara. Verifica printr-un exercitiu practic cum arata aceste ,,afinitati" in mediul tau.

Exercitiul 4: Cate,,bufnite"sicate,,docarlii"?

Te rog sa alegi zece persoane din anturajul tau si sa le intrebi cat de eficient actioneaza ele

dimineata si seara, la ce ora se culca si la ce ora se trezesc.

Delimiteaza, in felul acesta, grupul ,,ciocarliilor" matinale si grupul ,,bufhitelor"

nocturne. Verifica si influenta varstei si a sexului asupra acestor variabile.

Incearca sa incluzi in grup persoane diferite.

Ce relatii observi? Din ce grup faci parte tu insuti? S-a schimbat ceva cu tine, inaceasta privinta, de-a lungul anilor? Cei din familia ta ce obiceiuri au?

W

Acest fenomen poate fi conditional genetic, avand insa importanta si deprinderile

formate de-a lungul vietii, cu toate ca exista mai multe argumente care sa sustina

afirmatia ca predilectia pentru zi sau noapte este innascuta.

O alta problema care poate duce la diferentieri in privinta somnului este cea referitoare la

durata acestuia. Durata necesara de somn este o chestiune individualizata. Adultii dorm

in medie 7-9 ore pe noapte. Putine persoane dorm mai putin de 4 ore sau mai mult de

10. Durata somnului se schimba pe parcursul vietii si este dependents de factoriexterni (perioada de vacanta, examenele etc.) si de factori interni (starea de sanatate,

dispozitia etc.). Pentru persoanele care dorm putin, faza de somn profund este mai

lunga. Se constata ca indicele de mortalitate este eel mai scazut la persoanele care dorm,

in medie, 7-8 ore si creste pe masura prelungirii sau scurtarii duratei de somn.

v, Te rog sa faci urmatoarea experienta, in doua etape.

Psihologie 7


10/48


Exercitiul 5: Cat de mult dormi? A. Controleazd durata somnului,

intr-un interval de doua saptamani.

Nu dormim in fiecare zi acelasi numar de ore, deoarece de multe ori seintampla evenimente care ne perturba sornnul, Uneori suferim de insomnie,avem dificultati cu adormitul, iar alteori adormim indata ce am pus capul pe

perna. Se intampla, de asemenea, sa exageram, atunci cand suntem intrebati dedurata somnului.

Asadar, nu estima, ci masoara exact durata somnului tau, pe parcursul a douasaptamani. la in calcul si intervalul atipirilor zilnice, pentru ca in acest fel teodihnesti, dar trece aceste ore separat.

Timpul masurat concorda cu estimarea ta? Timpul de somn real este mai lung

sau mai scurt decat eel estimat?

B. Analizeazd nevoia de somn a unorpersoane din anturajul tau.

Delimiteaza in acelasi mod durata somnului unei alte persoane. Ocupa-te in

cadrul cercetarii de cineva la care ai acces nemijlocit.Discuta rezultatele obtinute cu partenerul tau de discutie. Daca doresti, scrietema pentru acasa pornind de la aceasta investigatie. Ce importanta prezinta

pentru tine ceea ce ai aflat pe aceasta cale?

Durata somnului poate fi reglata dupa plac?

Timpul necesar somnului poate fi diminuat in mod activ, combdtandsomnolenta, pentru a realiza, de pildd, o anumita sarcind, Totusi,consedntele lipsei indelungate de somn sunt extrem de negative.

Cercetarile cu privire la lipsa de somn starnesc neliniste.

Intr-un ,,maraton de veghe" de 200 de ore, s-au observat la persoanele investigatehalucinatii vizuale, slabirea memoriei, scaderea nivelului de performanta in rezolvareasarcinilor, perturbarea sentimentului de identitate si chiar inchipuiri maniacalepsihotice.

Caracterul simptomelor generate de lipsa de somn depinde de mediu, de personalitate,motivatie, varsta, dar orice persoana lipsita de somn se afla intr-o stare anormala,fiindu-i slabite functiile neurologice si cele psihologice. Apar oboseala, durerile decap, deformarea perceptiei, perturbarea concentrarii si a orientarii, pierderi ale

memoriei de scurta durata, precum si anomalii in inregistrarea activitatii bioelectrice acreierului. La unele persoane apar chiar ganduri paranoice si halucinatii.

Din fericire, aceste efecte sunt trecatoare si dispar dupa ce ne odihnim bine. Uneori,privarea fortata de somn constituie o modalitate, destul de folosita in lagare si inchisori aleregimurilor autoritare, de a determina persoanele interogate sa marturiseasca tot ce voranchetatorii. Cei chinuiti in felul acesta pot recunoaste chiar fapte absurde.

Acum iti propun un exercitiu care, in sine, nu va fi primejdios.

Psihologie


11/48

Exercitiul 6: Povesteste ce ai simtit cand nu ai dormit!

Cauta persoane care, din diferite motive, au fost lipsite in viata de posibilitatea

de a dormi normal, timp mdelungat. Ar putea fi vorba de amintiri de razboi,

legate de vreo catastrofa sau primejdie, de nevoia de a sta de garda timp

indehmgat sau de o boala.

Concentreaza-te asupra trairilor somatice si psihice, in privinta posibilelor

perturbari, si impartaseste-ti observatiile cu alte persoane, caci subiectul care

povesteste nu este pe deplin constient de ele. E posibil sa fi avut prilejul de a

observa la altcineva consecintele lipsei de somn indelungate.

Poti sa-ti impartasesti impresiile si parerile despre aceasta problema in tema

pentru acasa.

Perturbarea somnului

Ce crezi ca sunt perturbarile somnului? Tu suferi de asa ceva? Cei apropiati saucunoscuti se plang de asa ceva? Ce mijloace folosesc pentru a depasi problemele? Ce

parere ai despre aceste mijloace?

Multe persoane sufera de tulburari periodice de somn, cum ar fi:

- dificultati in ceea ce priveste adormitul;

- somn nelinistit;

- treziri dese in timpul noptii;

- trezirea dimineata devreme.

Somniferele pot fi folosite doar in cazuri mai serioase si numai la indicatia medicului,

deoarece ele prezinta numeroase efecte secundare si schimba derularea stadiilor

somnului. Aceste tablete genereaza un somn care nu este fiziologic. Actiunea lor

dureaza si dupa ce ne trezim dimineata. Se instaleaza senzatia de plictiseala si se

diminueaza eficienta intelectuala. Administrarea lor indelungata poate crea

dependenta.


66IM!

fror #ra wce/ east a jixat ceas


12/48

Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Perturbarile slabe si sporadice ale somnului constituie probleme care nu trebuie sa nepreocupe. Frecvent, acestea sunt consecinte ale unor emotii puternice, de lungadurata: enervate, fiirie, deceptie, bucurie etc. Perturbarile apar intr-un mediu nou, intimpul calatoriei, in timpul vacantelor, si insotesc, de asemenea, unele afectiuni cevamai usoare, precum raceala.

Perturbarile serioase si de lunga durata ale somnului reprezintdsemnalulunor bolifizice saupsihice. Orice situatie de acestfel impune consultareamedicului.

Daca ai o asemenea problema, nu amana vizita la medic.

Exercitiul 7: Analizeazdcazul perturbdriiintampldtoarea somnului!

Analiza de caz propusa va fi o activitate creativa, in masura in care vei reusi sagasesti o persoana care sa doreasca sa-si analizeze problemele. Cel mai usorva fi sa discuti cu cineva care este constient de natura problemelor sale si care

este deschis pentru a comunica in stil propriu.

Nu uita ca nu ai voie sa fii insistent, curios, sa depasesti limita intimitatii si sainseli increderea sau sa incalci principiul confidentialitatii datelor personale.

Te rog sa prezinti natura si caracterul problemei. Descrie felul in care aceasta sedesfasoara, intensitatea si perioadele manifestarii favorabile. Indica, in bazaintelegerii cu persoana suferinda, pasii intreprinsi pentru a iesi din impas.Apreciaza eficienta lor. Elaboreaza, daca poti, propria ta conceptie despreproblema respectiva. Diagnoza trebuie sa cuprinda geneza problemei,importanta individuals si prognoza.

Poti trimite aceasta analiza ca pe o tema pentru acasa, dar numai daca te

atrage si daca inseamna ceva important pentru tine.

Un somn bun se poate instala datorita unor deprinderi adecvate, precum:

- culcarea la aceeasi ora;- stabilirea nevoii individual de somn;- dormitul intr-o incapere linistita, intunecoasa si aerisita;- renuntarea la somnul din timpul zilei;- renuntarea la cafea, alcool si fumat;- evitarea emotiilor puternice si a eforturilor facute seara;- cand nu putem dormi, este bine sa ne ocupam de ceva concret.

Cu toate acestea, doar o noapte de nesomn nu constituie un motiv de framantari!

Exercitiu! 8: Cum sa impingipe cineva,,in bratele luiMorfeu"?

Te rog sa-ti prezinti ideile despre cum pot fi inlesnite adormitul si un somn

sanatos, netulburat.

Discuta pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie si cu alte persoane. Aduna catmai multe propuneri si indicatii. Lista ta ar trebui sa cuprinda chiar si ideile carenu sunt eficiente in cazul tau. Nu uita ca actiunea lor este individuals.

Lectia 35

10 Psihologie


13/48


14/48

Nu include insa pe lista sugestiile care sunt primejdioase pentru sanatate si

pentru viata sau periculoase pentru cei din jur, care conduc la dependents ori auefecte secundare. Te rog sa fii creativ si perspicace in cautarile tale, iar daca

vei fi multumit de rezultate, comunica-le in tema pentru acasa.

Nu trebuie sa ne gandim la somn ca la absenta unei activitati. In cadrul somnului nu

actionam in directia unor activitati exterioare, constiente, insa regenerarea nu estesingura sa functie. In timpul somnului, in organism are loc o activitate intensa.Aceasta se refera la atentie, la emotii, la memorie si la invatare. Te rog sa observi cacercetarile asupra somnului pot ajuta totodata si la intelegerea starii de veghe.

Visele

Iar acum sa abordam o tematica mult mai interesanta, referitoare la somn -problemaviselor.

Somnul in sine constituie inca o sfera incomplet descifrata a vietii. Dar visul?

Visele nu concorda cu principiile logicii, ale perceptiei, nici cu dimensiunile timpului siale spatiului. Ele depasesc deprinderile noastre si normele morale. Dar, cat timp

dureaza, ne par absolut normale si reale.

Nu existd nici o stiintd care sdpoatd explica in mod exhamtiv de ce anume.visdm, in general, ce anume semnificd visele noastre si dacd, in general,acestea au vreo importantd.

Este foarte important sa citesti de cateva ori aceasta afirmatie!

Fiecare din noi stie insa ca este in stare sa traiasca in felul acesta ceva bizar, cevateribil, miraculos, cand inceteaza sa se mai controleze, sa fie constient, cand refuzaprincipiile care ne dirijeaza de obicei comportamentul.

O data, in cele doudzeci sipatru de ore, eel mai bogat, eel mai sdrman, eel trist si eel

bucuros, eel sdndtos si eel bolnav, eel harnic si eel lenes inchid ochii si viseazd. Toti

sunt biruiti de un tiran bland, toti se asazd egali in fata visului.... (S. Johnson)

/wsea'/ Epali />fata eama/a/'.,,



15/48

Psihologie 11


16/48

Lectia 35 Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Asadar, de ce dormim, in general, si de ce visam?

1. Unii cercetatori afirma ca ne curatam in felul acesta creierul de substantele

neurochimice acumulate in timpul activitatii. ___________2. Al|n cred ca

incitam Tn felul acesta dezvoltarea creierului.____________

3. 0 alta ipoteza preconizeaza ca reorganizam activitatea bioelectrica a creierului.

4. Alti savanti sugereaza ca somnul este ,,o supapa de siguranta" ce face posibila

descarcarea tensiunilor puternice, care, altminteri, ar trebui sa se manifeste in

stare de veghe.

Cu care dintre aceste ipoteze esti de acord? Ce crezi? Care dintre ele este sustinuta de

eel mai mare numar de rezultate ale cercetarilor?

Ce spun oamenii de stiinta despre vise?

Initial, visele au fost asociate exclusiv cu faza REM. Se constata, totusi, ca visele

apar in ambele faze esentiale.

Visele asociate cu faza REM contin imagini vizuale care alcatuiesc intamplaridramatice coerente, sunt dinamice, determinand senzatii de culoare si de sunet, au

caracter fantastic, dar eel care viseaza le trateaza ca pe ceva natural.

Visele din faza non-REM sunt lipsite de continut dramatic, cuprinzand multe idei

nelegate intre ele si putine reprezentari senzoriale.

A fost cercetata, de asemenea, privarea oamenilor de posibilitatea de a visa,

prin perturbarea fazei REM. S-a constatat ca manifestarea de fiecare zi a acestor

persoane se schimba semnificativ: se accentueaza sensibilitatea, teama, incordarea si

apar dificultati in privinta concentrarii atentiei si a memorarii.

Au fost intreprinse, de asemenea, cercetari de lunga durata asupra pisicilor private de

faza REM. S-a observat ca in acest interval le creste apetitul, se intensifica

manifestarile instinctuale, incluzand aici agresivitatea, impulsul sexual si foamea.

Se observa o legatura generala intre faza REM si reglarea instinctelor primare.

Unii afinna chiar ca omul lipsit de posibilitatea de a trdi vise ar trebui sd se

imbolndveascdpsihic la scurt timp, din cauza noianului degdnduri si de senzatii

nerealizate, subpresiunea lor dispdrdnd ceea ce iese din memorie in forma finitd.

(W. Robert)

Se constata ca in creier functioneaza un sistem care reglementeaza comportamentul

instinctiv. Acesta este descarcat prin intermediul viselor in faza REM. Cand activitatea

acestui sistem sufera perturbari (de exemplu, prin blocarea producerii de serotonina),

activitatea caracteristica acestei faze a somnului si comportamentele instinctuale se

manifesta in mod necontrolat, in timpul starii de veghe. S-ar putea ca aceasta sa fie o

perturbare care explica esenta schizofreniei.

12 Psihologie


17/48

Despre subconstient_______ ___ Capitol

XIV

Te rog sa observi ca ne apropiem de ceva cu adevarat fascinant: semnificatia

continutului viselor.

Inca din antichitate oamenii erau preocupati de continutul viselor.

Visele jucau un rol important in vechea arta a vindecarii.

In Grecia anticd, bolnavii se deplasau la un templu unde Ii se explicau visele. E vorba

de templul lui Apollo sau al luiAsklepios. Pacientul era supus unor ceremonii variate

si, in stare de euforie, spdlat, uns, tdmaiat, se asezape opiele de berbec oferit

zeului, adormea si visa lafelul tdmdduirii care ii apdrea in mod nemijlocit sau sub

forma simbolicd. Preotii tdlmdceau apoi aceste vise. (S. Freud)

In Egiptul antic exista, de asemenea, un viu interes fata de vise. Este greu de stabilit

astazi ce rol concret indeplinea aceasta practica sociala. Se urmarea, probabil,

v, dobandirea unui mai mare control asupra evenimentelor sau asupra viitorului ori

chiar cresterea capacitatii de dominare asupra oamenilor.

lata explicarea unor vise, inscrisa pe un papirus:

- A-l saruta in vis pe barbat -In curand, sarcina va fi sigura.

- A copula cu un magar Pedeapsa pentru infractiune nu te va ocoli.

- A copula cu un tapIn curand, moarte sigura.

- A naste o pisica> Vei avea multi copii.

- A naste un caine - Va veni pe lume un baiat.(Din papirusul care se gaseste in Muzeul din Cairo,

apud. A. Borbely)

Cel mai renumit jurnal de vise, al lui Artemidoros, datand din secolul al II-lea d. Ch.,este plin de modalitati amuzante de explicare a simbolurilor prezente in vise. Visul

despre piciorul sclavului insemna capul tatalui, visul despre un delfin in apa semnifica

prosperitate, iar al unui delfin pe uscat - esec etc.

Poate incerci sa-ti scrii propriul jurnal de vise!

In anumite culturi, exista convingerea ca visele fac posibil contacrul cu lurnea celor

morti. De exemplu, in Vedele indiene intalnim conceptia ca, in vis, sufletul, dupa ce

paraseste corpul, peregrineaza in spatiu la granite dintre lumi, putand sa vada

ambele lumi - a celor vii si a celor morti.

Cam atat despre istoria conceptiilor si credintelor omenesti pe tema viselor. In prezentdomina convingerea ca visele sunt rodul imaginatiei noastre, cu toate ca unii

resping aceasta supozitie.

Hafner afirma:Nu suntem rdspunzdtoripentru visele noastre, cdci sunt lipsite de

ratiune si de vointd constientd, de baza oricdrui adevdr si a oricdror rigori... De

aceea, faptele noastre sdvdrsite in vis nuau nici atributul crimei, nici al virtutii.

Nietzsche este de alta parere:Doriti sdfiti responsabilipentru toate, in afardde visele

, voastre! Cdtd sldbiciune mizerabila, cdtd lipsd de curaj in tragerea concluziilor!

Psihologie 13


18/48

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Nimic nu reprezintd atdt de mult proprietatea voastrd... Materialul de constructie,

forma, durata, actorul, spectatorul, totul in aceste comedii sunteti voi insivd!

Daca ar trebui sa te declari de partea cuiva, pe cine ai sustine?

Exercitiul 9: Respomabil sau irespomabiU?

Te rog sa propui cunoscutilor un subiect potrivit pentru o discutie scurta sidinamica. Intreaba-i daca omul este sau nu este responsabil de continutul

viselor sale. Poate ca cineva va dori sa-si exprime opinia ca, visand, in general,

suntem iresponsabili!

Discutia va fi si mai interesanta daca parerile voastre in aceasta privinta se

vor deosebi. Confruntati-va, cautand argumente rationale si modalitatea de a

convinge. Ati reusit sa schimbati parerea cuiva? Despre schimbarea atitudinilor

am vorbit in caietul precedent.

Poti inregistra discutia si poti elabora in felul acesta tema pentru acasa.

La randul sau, S. Freud, reprezentant al directiei psihanalitice, exprima urmatoarea

opinie referitoare la vise: Din punct de vedere stiintific, visele sunt un produs al

propriului nostrupsihic, dar visul trait pare fiecdruia din noi ceva strain si cu greu

recunoastem paternitatea sa. De unde provine aceasta instrainare spirituals inlegatura cu visele? Tu ce crezi despre continutul propriilor vise? Ti le atribui sau nu?

Pentru a explica acest lucru, trebuie sa atragem atentia nu numai asupra contmutului

manifest al viselor, continut bazat pe relatarea persoanei care viseaza, ci si pe eel

ascuns, simbolizat, care poate fi analizat, folosindu-ne de informatii suplimentare

referitoare la personalitatea si situatia persoanei respective.

Freud a atras atentia asupra semniflcatiilor ascunse ale viselor si asupra limba jului

simbolic in care acestea sunt ,,invaluite". Semnificatia simbolurilor poate fidescoperita cu ajutorul asociatiilor libere. Potrivit lui Freud, tdlmdcirea viselorreprezintd calea de a cunoaste continutul inconstientului, ca parte a psihiculuiuman.

Intreg ,,camuflajul" continutului bizar al visului serveste tainuirii unui continut cu o

mare incarcatura emotionala. Diferentiind nivelul evident de eel ascuns al visului,

Freud nu se ocupa in timpul terapiei de versiunea acceptabila a istoriei date, ci de

continutul ascuns al acesteia.

Supraego-ul - constiinta care ne controleaza si ne cenzureaza gandurile - determina

impingerea impulsurilor neacceptate social dinspre palierul constient spre eel

inconstient. Aceste continuturi revin totusi in viata noastra sub forma nevrozelor, abaiguielilor, a uitarii - uitam ceea ce nu dorim sa tinem minte - si a simbolurilor dinvise. Continutul sufera in timpul viselor o anumita deformare. Potrivit lui Freud,

visele permit satisfacerea dorintelor.

Asadar, dormi, puiule, dormi, dacd doresti luna de pe cer, o vei primi... Rolul

visului poate fi raportat la satisfacerea imaginara a dorintelor neimplinite, a aspiratiilor si

anevoilor. Visele descatuseaza incordarile psihice, permitand implinirea dorintelor in

forma lor imaginara. Potrivit psihanalizei, accentul cade pe instinctul sexual.

Lectia 35

(34(27))

Psihologie14


19/48

lata cateva exemple.

Potrivit lui S. Freud, organul sexual masculin este simbolizat prin obiecte alungite:bete, tulpini ale copacilor si umbrele, arme ascutite, pumnale, palarii, cravate, pluguri,

ciocane, carabine, revolvere, sabii, poduri si coline impadurite etc.

Organele sexuale feminine sunt simbolizate prin: cutii, casete, la/i, dulapuri si sobe, obiecte

perforate, nave si vase, precum si incaperi.

Actul sexual este simbolizat de trecerea prin camere, de trepte, de scari, chiar si de peretinetezi si de fatadele cladirilor.

Totul ti se pare poezie, nu-i asa?

Pentru Freud, simbolurile din vis sunt o reflectare a tntamplarilor si aconflictelor din trecut.

Pentru un alt cunoscut psihanalist, C. G. Jung, o importanta semnificativa o aveautemele care se repeta in vis. El considera ca visul reflecta unele aspecte ale vietiiomului, dar si posibilitatile acestuia. Simbolurile din vis ofera indicii cu privire nudoar la cine anume este eel care viseaza, ci si la cine anume va deveni acesta. Dupaopinia sa, ele constituie o parte a subconstientuliii colectiv al celui care viseaza,fund alcatuite din arhetipuri, aparute pe parcursul evolutiei speciei noastre. Acestea facca noi sa percepem lumea la fel ca stramosii nostri. Specia umana a creat unarhetip comun al nasterii, al mortii, al invierii, al lui Dumnezeu, al puterii etc.

Un continuator al cercetarilor asupra viselor a fost D. Foulkes, care, folosindu-se depsihologie si lingvistica, a cautat sensul ascuns al viselor in ,,Gramatica viselor".

Au fost studiate, de asemenea, diferentele de continut al viselor, in functie de

sex si de varsta. Oare ai putea sa prevezi rezultatele acestor cercetari?

Exercitiul 10: Ce viseaza Eva si ce viseaza Adam?

Daca doresti sa cunosti aceasta interdependenta nu numai ca pe o relatare bazata pecercetari stiintifice, poti efectua un scurt studiu personal.

Roaga 10 femei si 10 barbati sa prezinte pe scurt cele mai frecvente temecare apar in visele lor. Roaga-i sa aprecieze si finalitatea acestora, eel putin intermeni generali, ca aspecte pozitive sau negative. Incearca sa sistematizeziaceste continuum si sa le incadrezi in anumite categorii. Indreapta-ti atentia

asupra temelor, asupra finalitatii viselor si asupra emotiilor care le insotesc.Cei investigati ar trebui sa califice visul eel putin ca fiind placut, neplacut sauindiferent si sa stabileasca, de asemenea, rolul propriu in cadrul visului, ca

pasiv sau activ.

Poti propune si o alta forma de elaborare si de obtinere a materialului. Scopulexercitiului este acela de a verifica - de a accepta sau respinge - ipoteza

potrivit careia tematica viselor se afla in relatie cu aspectele sexuale.

Ce rezultate ai obtinut? Ce anume releva ele, dupa tine? Cum pot fi

interpretate? Ai aflat ceva nou despre tine si despre ceilalti oameni? Visele

tale proprii sunt tipice pentru sexul tau? Daca doresti, impartaseste-mi

concluziile la care ai ajuns in tema pentru acasa.

Psihologie

Despre subcon^tient Capitol XIV


20/48


Rezultatele cercetarilor intreprinse de catre profesionisti sustin ca:

femeile viseaza mai frecvent interioare cunoscute, persoane individuale, se

concentreaza asupra descrierilor infatisarii, asupra formelor subtile deagresivitate, manifesta mai multe emotii si activitate verbala;

-*barbatii viseaza lucrun care se petrec mtr-un medlu necunoscut, diferite

grupuri, iar temele viselor lor sunt legate de agresivitate, de sex, de activitatea

fizica si de realizari.

Ai obtinut aceleasi rezultate in exercitiul tau?

Am iHSat cd dorm&am/...

n/K oi'sat ea. cfop/K&ajK/..,

Am w'$s.t ad doriK&am/.,.

Cercetarile confirma un anumit mod stereotip de percepere a sexului. Cui

anume - in afara de tine - ii poate servi cercetarea viselor?

Uneori, visul ajuta la realizarea unor descoperiri - a celor man si a celorcotidiene.

Sunt cunoscute cazurile de vise care au indicat solutionarea rapida a unor problemecognitive. Interesant este exemplul chimistului F. A. Kekuly, care, visand sase serpicare alcatuiau un cere, a descoperit structura inelara a benzenului. Acest lucru devine

posibil deoarece in vis manifestam o mai mica doza de criticism si o anumitadezinhibare a asocierilor.

Exercitiul 11: Cand visul iti sopteste cea mai bund rezolvare...

Reaminteste-ti visele care au jucat un rol important in viata ta, in cautarea

unor solutii si in luarea unor decizii importante.

Poate ai experienta in legatura cu activitatea indelungata cu caracter creativ.

Poate ca ai fost candva implicat personal in cautarea unei solutii pentru o

problema cognitiva sau poate cunosti pe cineva din aceasta categoric? Poate fi

o persoana care a scris ceva sau care a creat o lucrare plastica sau muzicala?

Poate a visat ,,continuarea" lucrarii sau un element extrem de dificil sub

aspectul compozitiei.

Lectia 35


21/48

Psihologie16


22/48

Investigheaza visele care au ajutat intr-o asemenea munca sau care ,,au

sugerat", intr-un fel, cea mai valoroasa rezolvare a unei probleme de viata.

Asemenea probleme pot fi deciziile legate de schimbarea locului de munca, a

domiciliului, a starii civile, a sosirii pe lume aunui copil etc. Intreaba daca

sugcsna respecdva a fosi vaiorificaia. Discuia despre feiui in care oamenn

concep problema ,,paternitatii" unor asemenea vise.

Daca ai obtinut exemple interesante, impartaseste-le in tema pentru acasa.

Este importanta pentru tine constientizarea posibilitatii de a lucra asupra propriilor tale

vise.

Analiza viselor joaca un rol important in diferite forme de psihoterapie,

deoarece releva continutul nivelurilor profunde ale psihicului.

Visul poate reliefa o profunda ostilitate, nemanifestata la nivelul constient, a carei

aparitie poate fi preintampinata.

Visul poate fi trait cu ochii deschisi. Cand visul nostru este tratat ca parte integranta a

propriului psihic, in munca centrata asupra sinelui sau in timpul psihoterapiei,

atunci putem depasi mai usor sentimentele contradictorii care reprezinta sursa

acestuia. Aceste sentimente pot fi asimilate, le putem izola sau inlatura, nemaiducand

astfel la perturbari in manifestarile noastre.

Cum iti poti valorifica visele

Daca un vis te nelinisteste intr-un mod oarecare, este bine sa impartasesti continutul

acestuia si modul in care il traiesti. Te rog sa alegi persoane care, ca si partenerultau de discutie, nu te dispretuiesc, nu te persifleaza si nu bagatelizeaza ceea ce le

impartasesti.

Povesteste despre visele tale fara jena, nu le cenzura, vorbeste degajat, fara spirit

critic, fiindca atunci apare sansa constientizarii noului continut, a obtinerii unui

grad de orientare. Poti povesti despre ele cu ochii inchisi. Te poti adresa chiar

celor pe care i-ai visat, jucand un fel de psihodrama, care prezinta cuvintele, miscarile,

gesturile orientate catre un scaun gol sau chiar catre un dulap. Straduieste-te sa intri in

contact cu emotiile tale, percepand cauza nelinistii.

Nu uita ca trebuie sa-ti impartasesti si visele frumoase. Cand le descrii, nu pierzi

nimic, ci iti multiplici doar emotiile pozitive. Nu te simti dezamagit daca persoana

careia i le destainuiesti nu reuseste sa fie preocupata destul de profund de tine,

nereceptand intreaga incarcatura a fericirii pe care ai trait-o. Gandeste-te daca tu

reusesti sa primesti astfel de mesaje de la ceilalti oameni! Daca nu ai cu cine

comunica, scrie continutul viselor tale.

O forma de valorificare a viselor o constituie reconstituirea plastica a imaginilor din

vis. Poti lucra la fel ca in primul exercitiu din lectia 1 a cursului nostru. Poti invita pe

cineva apropiat sa colaboreze cu tine, rugandu-1 sa raspunda la o serie de intrebari.

Despre subcontient Capitol XIV

( 1(5) j

Psihologie 1 7


23/48


24/48


Pune-ti mereu intrebari de tipul: Ce semnificatie are? Ce anume imi comunicd

despre mine? Ce anume mdmird? Cu ce anume seamdnd? De ce nupot intelege

acestlucru?

JDrice am spune, tu esti autond visalui si eel maibun interpret al acestuia.

Cosmarul din vis! lata inca o tema pe care ar trebui sa o abordam.

In timpul viselor nu putem distinge intre realitate si sfera reprezentarilor. De fapt, de

unde sa stim care dimensiune este cea reala?

Exercitiul 12: Care dintre lumi este cea adevdratd?

Discuta cu persoane apropiate despre trairea atat de intensa a unui vis, incat,

dupa ce te trezesti, este greu sa revii la realitate. Incearca sa afli daca i s-a

intamplat vreodata vreunuia dintre ei sa aiba senzatia ca realitatea din vis este

,,mai reala" decat aceea in care traim? Cum pot fi spulberate, pana la urma,

indoielile?

La ce anume se referea continutul unor vise atat de puternic traite, incat

nelinistea, teama, neputinta, sentimentul de izolare, de amenintare a vietii si a

sanatatii s-au mentinut si dupa trezirea din vis?

Cum au rezolvat interlocutorii aceasta problema? Au aparut vise care sa se

repete cu acelasi continut si in aceeasi forma? Aceste vise au vreo legatura cu

trairi reale? Repetarea viselor de acest tip s-a produs si in cazul tau?

Asemenea vise sunt destul de frecvente - 86% dintre cei investigati au vise de tipcosmar eel putin o data pe an. O tema frecventa a acestora sunt catastrofele in fata

carora suntem neputinciosi. Continutul care se repeta se refera la: pericole,

consternare, neputinta, moarte, cadere, imobilizare, muscaturi si atacuri ale unor

animale etc.

Cosmarurile din timpul fazei REM contin mesaje care starnesc teama, fiind uneori o

continuare a viselor obisnuite, din aceeasi faza. Cele care apar in faza non-REM

reflecta mai mult agresivitatea indreptata impotriva persoanei respective - visam ca ne

prabusim, ca suntem striviti, imobilizati, se aud tipete, sunete, iar spaima creste. Nu

stim prea multe despre natura viselor, in afara de cateva ipoteze, care necesitaargumentare. Totusi, este vorba despre procese psihice reale, pe care si tu le poti

investiga si explica.

Cum sa reaction am in fata unui vis de cosmar? In primul rand, teama legata de

sentimentul ca va aparea un asemenea vis constitute un factor care declanseaza

mecanismul de realizare a acestei temeri. Culca-te cu speranta ca vei avea parte de

vise frumoase, cu hotararea de a te odihni. Poti asculta, de asemenea, muzica lenta

in surdina. Pur si simplu, schimba ceva, chiar si mirosul din incapere.

Lecjia 35

18 Psihologie


25/48


26/48

Daca, in general, iti este teama sa adormi, acesta este un semnal ca ai o problema si ar

trebui sa te adresezi unui specialist.

Roaga o persoana apropiata ca, atunci cand observa miscari puternice ale globilor

oculari sau aude sunete si vede miscari ale uitregului tau corp adormit, ca semnale

ale nelinistii din timpul somnului, sa te ajute, ,,perturband" denilarea visului prinatingere, prin deschiderea ferestrei sau prin trezirea usoara. Cel care se chinuieste intimpul somnului trebuie ocrotit, mangaiat cu expresii calde. De acelasi tratament artrebui sa beneficieze si copilul, si adultul, si omul in varsta.

Dimineata ar trebui sa te gandesti la visul tau! Contureaza-1, povesteste-1, formuleaza

emotiile prezente in cadrul lui. Nu ar trebui sa-i estompezi continutul, fiindca, in

acest caz, exista probabilitatea de a se repeta. Rupe foaia pe care ai reconstituit

imaginile din vis, arunc-o in foe, distrugand simbolic visul neplacut. Dar

straduieste-te sa intelegi sensul si semnificatia visului - teama in fata neputintei, a

ostilitatii, a singuratatii, a durerii etc.

Discuta despre sursa imaginilor, reaminteste-ti filmele, intamplarile si scenele care ar

fi putut constitui prototipul lor. Daca acest cosmar este trait de copilul tau,linisteste-1, spunandu-i ca ceea ce a vazut in vis probabil a vazut undeva in realitate.

Printre altele, limiteaza-i vizionarea filmelor de groaza. Scenele de agresivitate din

programele TV, cazurile de violenta indelung mediatizate se codifica in mintea

noastra, putand fi factori declansatori ai cosmarurilor nocturne.

Despre visele frumoase, care prezinta riscul de a ramane dependent de ele

8(36) J Mecanismul de aparare referitor la fantezie a fost analizat in lectia 8.

Continutul frumos al viselor, satisfacerea nevoilor noastre si a ambitiilor, trairile

care ne umplu de fericire si de liniste sunt un excelent acumulator de energie si ,,un

antrenament" pentru bucuriile si implinirile autentice.

Visele care ne linistesc, ne inspirdsi ne indeamna la eforturi sunt extrem de

valoroase.

O anumita primejdie o constitute insa ,,evadarea" in lumea viselor frumoase, ceea ce

duce la satisfacerea exclusiv imaginara a nevoilor. Realitatile din viata de fiecare zi

raman neschimbate, pentru ca visele nu indeamna la efort, ci, mai degraba, amana

efortul. Ne este bine si nu trebuie sa ne obosim!

Nu ramane cu o asemenea concluzie, ci actioneaza si creeaza, facand ca visele tale sa

devina realitate.

Indiferent de ceea ce vei visa, dimineata trebuie sa te trezesti.

De aceea, iti propun un exercitiu de vizualizare, intitulat Ceasul desteptator, al

carui scop este acela de a incredinta trezirea fara dificultati, de dimineata, ,,ceasului

tau" din subconstient. Exercitiul nu urmareste scurtarea somnului sub limita necesara,

continutul sau fund prelucrat dupa F. J. P. Cavallier.

Psihologie 19



27/48


Exercitiul 13:,,Ceasul desteptator"

Te rog sa te asezi in pat si sa urmezi instructiunile citite de o persoana apropiata:

Estiinpat, simti asternutul si, constientizdnd locul si momentul, inaintedea

adormi, inchizi ochii si itifixezi ceasul taupsihic,pentru dimineata.

Lasd-te in voia linistii.

Ai incredere in tine. Imagineazd-ti cdtii in mandun desteptator adevdrat. li

simti greutatea, forma si mdrimea. li vezi clar discul si cele doud limbi, care

servesc lafixarea orei de trezire.

Stii perfect la ce ora doresti sate trezesti de dimineata.

Priveste o clipd discul ceasului tdu. Limba mare indicd orele, cea mica,

minutele.

Cdndaceastd imagine sefixeazd bine in mintea ta,fixeazd exact or a la care

doresti sate trezesti.

Asazdacest desteptator imaginarpe noptierd.

Acum, imagineazd-ti cda sositvremea trezirii de dimineata. Te afli inpatul

tdu si vrei sate trezesti, pentru a trece la starea de veghe. Fad lucrul acesta

lent, fdrd efort. Simti cum fiecare parte a corpului tdu capdtd energie. Ai

dormit bine, esti odihnit.

Imagineazd-ti cd deschizi ochii si vezi pe noptiera ta ceasul, care indicd

exact ora la care doresti sdfti trezit.

Poate cdmai ai nevoie de o clipd, pentru a-ti memorafragmente din viselepe

care le-ai avut noaptea. Este important. Vei intelege mai tdrziu importantaacestui lucru.

Imagineazd-ti acum cd te ridici din pat. Te vezipe tine, asa cum dormi, in

cdmasdde noapte, inpijama etc.

Imagineazd-ti primele gesturipe care lefaci de obicei dimineata. Mergi la

baie, la toaletd, saupoatepui apapentru cafea.

Ai calculat bine timpul. Ai exact atat timp cat iti trebuiepentru afi gata de

plecare la ora potrivitd.

Imagineazd-ti cdte speli, cdtepiepteni. Simti in aceste circumstante mirosurile

caracteristice, iti amintesti toate miscdrilepe care lefaci de obicei.

Gdndeste-te o clipd cu ce anume te vei imbrdca. Alege ceea ce iti vine bine si

itipune trdsdturile in valoare.

Simti tesdturape corpul tdu.

In fata ta se anuntd o zi splendidd. Ai mult entuziasm, energie si simti cdvei

face fata tuturor sarcinilorpe care le ai de indeplinit.

Lectia 35

20 Psihologie


28/48


29/48


Esti imbrdcat si iti pregdtesti micul dejun. Acum, te concentrezi asupra

pldcerilor momentului respectiv. Este important inainte de a mcepe ziua.

Se simt miresmele, gusturile. Simti cdldura chiflei proaspete, gustul cojii__________crocante.

Savurezi untul si mierea, simti consistenta lor. Imagineazd-ti miscdrile pe

care lefaci. Ai timp. Te bucuri de acest moment pldcut si important pentrutine.

Mai rdmai o clipd in acest loc pldcut. Asculti, probabil, muzicd. Micul dejun

reprezintd o parte importantd a pregdtirilor pentru ziua care te asteaptd.

Ziua a inceput. latdcdai terminat micul dejun si esti multumit, satisfdcut.

Acum, imagineazd-ti cdiesi din casdsi cdmergi la lucru, la sarcinile care te

asteaptd. Simti bucuria generatdde ziua care a inceput bine. Ai incredere in

tine. lesi la orapotrivitd, pentru a ajunge laprima intdlnire din ziua respectivd.

Acum mai rdmai o clipd, pentru a simti toate senzatiile pldcute in corp,

precum si bucuria trezirii reusite si a zilei bine incepute. Multumeste pentrutimpulpe care ti l-ai oferit.

Noapte buna! Foloseste visele bune si pe cele rele pentru dezvoltarea ta personala!

Dupa un somn odihnitor, pregateste-te pentru intalnirea cu urmatoarea lectie!

Psihologie 21


30/48

LECTIA 36

Ce este hipnoza si care sunt

tehnicile bazate pe sugestie?

Termenul hipnozapro vine din limba greaca, dupa numele zeului somnului, Hypnos, sia fost introdus in literatura de specialitate de J. Braid. Mult timp, oamenii au fostfascinati de hipnoza, indeosebi datorita efectelor ei incredibile.

lata in cele ce urmeaza un fragment elocvent din literatura:

- Fad ceea ce doresti. Oare esteposibil sd nufaci ceea ce doresti sau, dimpotrivd,

sd fad ceea ce nu doresti? Ceea ce doreste altcineva? Ascultd cu atentie,

prietene, cad arputea fi pentru tine o schimbare pldcutd sd desparti vointa de

actiune si sd incetezi a te ocupa de ambele chestiuni in acelasi timp.

Diviziunea munciil Sd presupunem cd ai ardta limba unui public ales si

stimabil, toatd limba, pdnd la rdddcind.

- Nu, n-as ardta-o -spuse tdndrul, pe un ton arid. A ardta limba este un gest de

proastdpurtare.

- Nici vorbd, rdspunse Cippola, pur si simplu vei face lucrul acesta. Cu tot

respectulpentru educatia ta, iti mdrturisesc cd, inainte de a numdrapdndla

zece, te vei rdsuci la dreapta si vei ardta limbapublicului ales, scotdnd-o mai

mult decdt crezi cdpoti.

Se uitdfix la tdndr, iar ochii acestuia pdreau cd se cufundd in orbite. Uno!"

-spuse. Isi Idsd bidusca sd-i alunecepe brat si sfichiui cu ea in aer. Bdiatul se dddu

inapoi si scoase limba atdt de mult, meat teputeai convinge cdera cu adevdrat

toatd limba pe care o avea de ardtat. Apoi, cufata ca depiatrd, se rdsuci din nou,

revenind lapozitia sa initiald. (T. Mann, ,,Mario si vrajitorul")

Hipnoza a fost popularizata ca tehnica de manipulare a celorlalti pentru foloase

proprii. La aceasta idee au contribuit filmele si literatura, care au raspandit imaginea

hipnozei ca instrument de ,,descoperire a secretelor", de ,,exercitare a influentei

magice", de ,,frangere a vointei umane" etc.

Sa incepem cu explicatiile terminologice.

Folosind termenul hipnoza,nu toti ne gsndim la acelasi lucru. Daca te intereseaza in

mod deosebit aceasta problema, incearca sa stabilesti sfera semantica a notiunii, asacum se poate deduce aceasta pe baza cunostintelor tale.

Cu acelasi sens sunt folositi si termenu hipnologie si hipnoterapie. De hipnologie, ca

domeniu de cercetare stiintifica, menit sa serveasca binelui oamenilor, se ocupa

hipnologii. Astazi, acest termen este fdosit sporadic. La randul lor, hipnoterapeutii aplica

hipnoza in terapie. In schimb, hipriotizatorii se folosesc de hipnoza in cadrul unor

spectacole. Aceste spectacole fac caunii oameni sa considere toata aceasta problema ca pe

ceva suspect, ceea ce este incorect si nedrept.

22 Psihologie


31/48

Despre subcon tient Capitol XIV

De fapt, ce este hipnoza?

Stim ca nu este vorba despre un somn obisnuit - marturie in acest sens stau

comparatiile inregistrarilor EEG. Este doar o alta stare de constiinta a omului,

modificata, in timpul careia persoana este de acord:

- sa se relaxeze;

- sa se concentreze;

- sa imagineze liber;

- sa se comporte intelectual si fizic ,,in afara" controlului vointei;

- sa modifice legaturile logice temporale, spatiale, cauzale si fizice;

- sa reactioneze in concordanta cu vointa si cu sugestiile hipnotizatorului.

Persoana care cedeaza sugestiei hipnotice este convinsa ca reuseste sa-si dirijeze

corpul si psihicul intr-un mod pe care candva il considera imposibil.

Sa ne gandim la cine anume poate beneficia de hipnoza.

In mod curent, se considera ca hipnoza poate fi folosita cu succes la persoanele cuvointa slaba, dependente din punct de vedere emotional, cu inclinatii spre

subordonare. Cercetarile si practica terapeutica nu confirma insa o asemenea

judecata.

Un client potential are pareri preconcepute in legatura cu hipnoza. Cu cat concordanta

dintre asteptarile pacientului si cele ale hipnotizatorului este mai mare, cu atat sansa desucces creste. Cel hipnotizat trebuie sa aiba, in primul rand, o motivatie

suficienta pentru a trece in aceasta stare, trebuie sa-si depaseasca temerile si

tensiunile. Sunt necesare capacitatea de concentrate si imaginatia. Sunt

predispuse hipnozei intr-o mai mare masurapersoanele curioase, in comparatie cu

cele care manifests tendinta spre rivalitate, cele stapanite si tematoare. Cercetarile

asupra gemenilor indica rolul factorului ereditar. De asemenea, mediul ar trebui sa

motiveze si sa diminueze tensiunea. Tu intrunesti asemenea criterii?

____________________________________________________

Psihologie 23


32/48


Disponibilitatea la sugestii este influentata si de increderea dobandita, precum si de

invatarea anumitor actiuni legate de aceasta.

A fost elaborat chiar un instrument pentru masurarea predispozitiei la hipnoza

-Scara Predispozitiei la Hipnoza Stanford (SHSS). Este vorba despre o incercare de

hipnoza, in timpul careia se verifica reactiile persoanei la sugestii hipnotice tipice.

Rezultatul obtinut, incadrat in limitele dintre 0 si 12 puncte, comunica gradul de

sensibilitate la procedura hipnotica. Cercetarea cu ajutorul acestui instrument dureaza

circa 45 de minute. O alta versiune se refera la practica clinica - de exemplu, sugestia

inapoierii in trecut. Se constata ca disponibilitatea pentru hipnoza este o trasatura

relativ durabila a personalitatii. Un scor foarte ridicat il ating circa 11% dintre

persoanele investigate.

Exercitiul 1: Stabileste-ti capacitated de afi hipnotizat!

Acest exercitiu este amuzant, dar si serios. Caracterul sau amuzant consta in abordarea

rezultatului ca pe un efect al unei distractii. Rezultatul nu trebuie, asadar, tratat

ca o diagnoza riguroasa, completa, ci ca un gen de sugestie neconfirmata. Inschimb, o atentie deplina ar trebui sa fie acordata procedeului folosit.

Daca doresti cu adevarat sa stii daca reusesti sa te supui sugestiei hipnotice,

roaga-1 pe partenerul tau de discutie sa organizati impreuna o perioada de

relaxare. Poate incercati sa va folositi de antrenamentul autogen sau de anumite

vizualizari!

Dupa ce va asezati intr-o pozitie care sa inlesneasca relaxarea, dar care sa nu

grabeasca instalarea somnului, dupa un anumit interval de relaxare, partenerul

tau de discutie ar trebui sa incerce sa-ti sugereze senzatia de greutate placuta in

membre, senzatia de caldura, de degajare placuta si de inertie in corp. Daca

doriti, puteti sugera si un somn placut, relaxant, de cinci minute, dupa care sa

va treziti odihniti, proaspeti si bucurosi.

Nu efectua exercitiul daca in aceasta sfera de actiune nu ai incredere in tine

insuti sau in partenerul de discutie. Nu aveti voie sa sugerati lucruri ale caror

consecinte ar putea deveni primejdioase pentru voi.

Orice sugestie trebuie sa se incheie cu recomandarea: lar acum te intorci la

acum si aid ", constient de tine si de cei dinjur, linistit, odihnit, plin deforta si

de bucurie. Respird addnc, miscd meet mdinile si picioarele. Deschideochii, intinde-te.

Cei care se afla in jurul tau pot sa reactioneze in mod diferit la hipnoza? Care

dintre ei ar intra in starea de hipnoza usor si care mai greu, cu mai multa rezistenta?

Cine anume nu s-ar supune, dupa tine, sugestiei hipnotice? De unde provin

convingerile tale?

24 Psihologie


33/48

Exercitiul 2: Cine arputeafi hipnotizat?

Descrie o persoana care, dupa tine, s-ar supune usor sugestiei hipnotice.

Indica-i varsta, sexul, starea civila, rolurile pe care le mdeplineste, dar si

tfasaturile de personalitate. Incearca sa-i descrii comportamentul, stabileste

geneza acestei predispozitii - poate chiar in relatie cu stilul de educatie primita.

Straduieste-te sa stabilesti de unde anume vine convingerea ta.

Ce argumente ai in favoarea pozitiei tale?

Daca doresti si esti multumit de analiza si de argumentele folosite, descrierea

poate constitui tema pentru acasa din acest caiet.

Este, de asemenea, important sa cunoastem mecanismul general de actiune a

tehnicilor legate de hipnoza si de sugestie.

Sunt apreciate de mult timp asteptarile pacientului in procesul de vindecare. S-au

observat asemanari intre tamaduitorii de diferite orientari, pornind de la influentaasteptarilor, care poate depasi forta de actiune a tratamentului. lata ca increderea

pacientului in eficienta tratamentului este uneori la fel de eficienta sau chiar mai

eficienta decat medicamentele in sine sau alte tipuri de terapie. O asemenea

manifestare o numim efect placebo, ceea ce subliniaza faptul ca nu avem de-a face cu

o influenta specifica a unui tratament concret.

Un asemenea efect exista cu adevarat, acesta fiind un fapt de care se impune sa

tinem seama in procesul de intrajutorare.

Exercitiul 3: Vitamin a" pentru somn silmpotriva durerii...

Daca vei avea ocazia, incearca sa-ti folosesti cunostintele despre sugestie,

oferindu-i unui copil sau unui adult care are probleme cu somnul

-nedeterminate de starea de sanatate - sau care acuza dureri de cap, de exemplu, o

tableta ,,foarte puternica, noua si scumpa".

Te rog sa fii iscusit si sa ii dai vitamina C sau o tableta cu multivitamine, fara a

dezvalui lucrul acesta. Este mai usor sa-i sugerezi copilului ca aceasta este

tableta porrivita, fiindca el rntreaba rareori ce denumire, ce pret si ce producator

are, dar, de fiecare data, exprima-ti convingerea puternica si vie in legatura cu

actiunea sigura a tabletei.

Daca doresti, descrie experienta si reflectiile tale in legatura cu realizarea

acestei experience in tema pentru acasa. Nu uita ca nu ai voie sa manipulezi pe

nimeni in felul acesta. Intotdeauna este mai bine sa raspunzi adevaratei nevoi

de dragoste, de atentie, de apropiere. Poti dezvalui aceasta escrocherie, spunand,

dupa mai mult timp, ca se intampla cu noi ceea ce dorim sa credem. Este

suficient, asadar, sa credem ca vom dormi cu pofta si capul ne va fi plin de

ganduri si vise placute.


Psihologie 25


34/48


35/48


Dupa parerea lui Torrey, increderea pacientului si motivatia sa pentru ameliorare

depind de:

- gradul in care diagnosticul afectiunii pus de terapeut (stabilirea simptomelor,

denumirea si cauzele bolii) este in concordanta cu conceptiile pacientului;

- forta de convingere a terapeutului ca tocmai aceste metode pot fi utile;

- gradul in care terapeutul raspunde asteptarilor pacientului, imaginii acestuia

despre cum anume ar trebui sa fie terapeutul.

Toti acesti factori sunt dependent! de cultura mediului din care provine clientul.

Terapeutii ar trebui sa inteleaga acest lucru si sa actioneze in consens cu specificul

cultural al pacientului. Ei pot folosi, de asemenea, tehnici care sa sporeasca efectele

produse de asteptarile acestuia. Sugestia poate constitui un factor esential in cresterea

eficientei diferitelor genuri de terapie.

Exercitiul 4: De ce anume depind asteptarile tale si inceconstau ele?

Gandeste-te acum daca ai dori sa beneficiezi de o terapie in care sa fie aplicata hipnoza. Sau

poate ca ai dori sa participi la un spectacol de varietati, bazat pe hipnoza.

Cum ai determina forta motivatiei tale pentru asemenea actiuni, pe o scala de la

1 la 100? Ce conditii ar trebui sa indeplineasca terapeutul-hipnotizator? Ce

calificare ar trebui sa aiba? Varsta, sexul si profesia acestuia ar fi importante?

Cum ar trebui sa arate spatiul din jur? Cum ar trebui sa se desfasoare procesul de

hipnoza, cat timp sa dureze si ce efecte imediate si de durata sa ofere? Ce crezi

despre prezenta altor persoane, in timpul hipnozei?

Incearca sa stabilesti care este originea convingerilor tale. De unde vin acestea?

Care era experienta ta anterioara in acest domeniu? Ce cunostinte aveai despre

aceasta problema? Asadar, ce anume astepti de la hipnoza? Daca doresti,

poti efectua acest exercitiu ca tema pentru acasa.

Hipnoza este, de multe ori, asociata cu ceva mistic, strain, neobisnuit. Ea este

prezentata ca un fenomen de putere si de influentare.

In ultimii ani, hipnozei au inceput din ce in ce mai mult sa i se recunoasca aceleasi

drepturi ca si celorlalte forme de terapie. Dintre toate formele de influentare a

constiintei, aceasta este, probabil, cea mai cunoscuta si cea mai putin inteleasa. O

anumita aura de taina si de senzatie se mentine in continuare in jurul ei.

Reprezentarile care o infatiseaza ca pe ceva tainic, la granita cu ocultismul, au

condus la:

- evitarea acestei metode de catre unii practicieni;intimidarea pacientilor pe care aceasta tehnica i-ar fi putut ajuta.

Din pacate, metodele hipnozei deschid cai de actiune si pentru cei care nu dispun de

calificarea necesara si care ii vaneaza pe cei naivi.

In hipnoza, avem senzatia cacel care hipnotizeaza are o oarecareputere asupra

persoanei hipnotizate.

26 Psihologie


36/48

Aplicand procedeul hipnozei, incepem cu asa-numita inductie, care consta in

instructiunile prin intermediul carora persoana este adusa din starea de veghe, starea

constienta, in starea specifica de transa. Tehnicile folosite in aceasta faza constau, de

exemplu, in privirea fixa atintita asupra unui obiect, in ascultarea unor sugestii care

produc relaxarea, in cresterea nivelului de constientizare a impresiilor senzoriale si in

obosirea vederii. Apoi, clientul inchide ochii si starea hipnotica se adanceste, prin alte

sugestii. Persoana predispusa hipnozei patrunde intr-adevar usor in aceasta stare. Laindicatia hipnotizatorului, ea poate prezenta un comportament surprinzator, cum ar fi, de

exemplu, sugerarea schimbarii in receptarea propriului corp, paralizarea indusa,

reprezentarile vii, uitarea selectiva, fenomene reamintind sfasierea eului si efectuarea

unor sarcini posthipnotice.

Hipnoza poate fi clasificata in: individuala, de grup siautohipnoza.

Cercetarile intreprinse pana acum nu constituie un raspuns satisfacator pentru oamenii de

stiinta, care incearca sa dea un raspuns definitiv intrebarii privind esenta hipnozei.

Fenomenele observate in hipnoza nu sunt complet explicate.

Aplicarea hipnozei si a autosugestiei a fost extinsa si perfectionata, cu toate ca

multe tehnici sunt asemanatoare celor din timpuri stravechi. Astazi domina

convingerea ca hipnoza se aplica cu precadere in psihoterapie.

Exercitiul 5: Undesefoloseste hipnoza?

Daca doresti, fa un mic sondaj pe tema convingerilor cu privire la folosireahipnozei. Intreaba un numar cat mai mare de persoane despre cine si unde

aplica astazi hipnoza. Nu este vorba despre nume si institutii, ci despre profesii si

domeniul de utilizare.

Ce stiu oamenii si ce anume gandesc despre aceasta problema? Ce crezi tu

insuti? Ai intalnit vreo persoana care a aplicat undeva hipnoza? Ai vazut

oferte referitoare la acest domeniu?

Rezultatele la care ai ajuns coincid cu cele obtinute in cercetarile stiintifice

referitoare la aceasta problema?

Despre subcon tient Capitol XIV


37/48

Psihologie 27


38/48


Se constata ca cea mai numeroasa categorie profesionala care valorifica hipnoza

este reprezentata de medici, indeosebi in practica generala, ca terapie orientata

impotriva durerilor in interventii marunte, in ginecologie si obstetrica, in chirurgie si

in stomatologie./\

Intorcandu-ne la istoricul hipnozei,putem spune ca acesta este dificil de stabilit.

Nu poate fi precizat momentul in care a inceput sa fie aplicata hipnoza. Aceasta

s-ar fi putut intampla in perioada formarii grupurilor sociale cu valori, principii siritualuri comune. Aceste practici aveau legatura, de asemenea, cu credintele

religioase. In cultura Orientului, valoarea metodelor bazate pe meditatie si pe

autosugestie este recunoscuta de mult timp.

In cultura occidental^, introducerea hipnozei a inceput in urma cu aproximativ

200 de ani. Cele mai timpurii incercari de cercetare a fenomenului au fost intreprinse de

un medic din Viena - F. A. Mesmer. La baza experimentelor datorita carora el a

descoperit ceea ce a numit magnetism animal - unfel de fluid corporal, care

trebuie rdspdndit in pacienti, pentru a se vindeca - se afla principiul referitor la

existenta unei forte care strabate Universul: forta electrica sau cea magnetica.

Mesmer a creat teoria care explica reactiile celui hipnotizat ca rezultat al actiunii

persoanei hipnotizatorului. Lucrarile sale nu au starnit un mare interes in lumea

stiintifica, dar s-a mutat la Paris si acolo a desfasurat o practica bazata pe sedinte in

grup, in timpul carora clientii sai se insanatoseau tinand in mana manere de metal,

scufundate intr-un recipient cu ,,fluid". Efectele aveau in primul rand un caracter

emotional, erau diferentiate, dar erau si cazuri de insanatosire.

Dupa cum scria insusi Mesmer, ...cu ajutorul anumitor manipuldri - cum ar fi

atingerea, mdngdierea, intr-un cuvdnt magnetizarea "- saupur si simplu doar cu

ajutorul unuiputernic act de vointd, se poate produce in oameni energie, aceasta

putdndfi transmisd celorlalti, ajungdndu-se la rezultate de-a dreptul uluitoare.Teoria lui a fost destul de curand compromisa, dar dupa el multi au aplicat cu

succes asa-numita artd a magnetismului. Era vorba in acest caz de o credinta naiva,

,,ambalata" intr-o terminologie moderna, amestecata cu misticism medieval si cu

astrologie antica.

In randurile succesorilor lui Mesmer se inscrie un alt medic, J. Elliotson, profesor la

Universitatea din Londra, care a initiat campania pentru clinici mesmeriene, infiintate in

a doua jumatate a secolului al XlX-lea.

Nefiind cunoscute inca substantele chimice anestezice, se folosea hipnoza, ca mijloc de

atenuare a durerii in timpul operatiilor. Primul care s-a ocupat de aceasta practica a fost

J. Eisdale, un chirurg englez care lucra in India. El pomeneste de peste o suta de operatii

in timpul carora a fost folosita cu succes aceasta metoda. In mod similar, un alt medic

englez a descris un caz de amputare cu ajutorul acestor tehnici.

In acelasi timp, s-au descoperit insa oxidul de azot, eterul si cloroformul. Actiunea lor

putea fi explicata pe baza fiziologiei. Mai mult, aplicarea lor era simpla si nu

solicita nici un fel de competente suplimentare. Aveau si efect sigur, independent de

persoana care ajuta, fund lipsite totodata de aura de misticism, asadar erau mai usor

de acceptat.

28 Psihologie


39/48

Despre subconstient_________ CapitolXIV


40/48

Lecjia 36 Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Intrebuintarea terapeutica a tehnicilor hipnozei

Sa incercam acum sa ne referim la formele generate de folosire a hipnozei in terapie.Acestea sunt:

sugestiile nemijlocite - se sugereaza ca simptomele sa cedeze rn timpul terapieisi dupa incheierea acesteia, experienta proband eficacitatea acestei metode;totusi, inurma aplicarii ei, s-a constatat ca siniptomul substituitprovoaca aparitia

unui alt simptom sau perturbari la un nivel mai profund, motiv pentru care inaceasta tehnica se aplica asa-numita substitute a simptomelor, constand inpropunerea actiunii unui simptom substitutiv, mai putin important;

hipnoanaliza, folosita ca instrument de invingere a rezistentei pacientului side accelerare a examinarii, precum si de obtinere a continutului din zonasubconstientului, prin:

1. somn hipnotic - folosirea fanteziei pentru a conferi sens anumitor stimuli lacare pacientul nu reactioneaza la nivel constient;

2. scriere automata - cand, dupa hipnotizare, pacientul scrie ceva inconstient,ceea ce ulterior se interpreteaza in cadrul terapiei;

3. regresie in trecut si retraire - cand se sugereaza ca pacientul sa devina

din ce in ce mai tanar si sa se retraga intr-o anumita perioada deosebita avietii, retraind senzatiile din acea perioada, continuturile transmise fundfolosite apoi in terapie.

hipnosinteza, care consta in folosirea hipnozei in psihoterapia dinamica,aplicata in mod permisiv, fara o transa profunda si fara regresie, servind laobtinerea sintezei, a armoniei dintre aspecte distincte din viata pacientului;fenomenul de ameliorare se produce ca urmare a integrarii intamplarilortraumatice, a aspiratiilor, aunei constiinte complexe si a acceptarii de sine;

hipnozamterapiabehaviorista-servesteladeclansarearelaxariisauaunorreprezentari, prin:

1. desensibilizare sistematica, care consta in terapia unei persoane care sufera defobie, prin cuplarea relaxarii profunde cu reprezentarea unor situatiigeneratoare de teama, in consens cu intensitatea starii de teama - de la ceamai slaba pana la cea mai puternica;

2. tehnica sensibilizarii ascunse, care consta in asocierea dintre o reprezentareneplacuta si o deprindere sau un fapt nedorit - de exemplu, consumarea dealcool asociata cu starea de voma;

3. aplkarea hipnozei pentru cresterea motivatiei pacientului si pentruconsolidarea legaturii cu terapeutul.

autohipnoza (autosugestia), respectiv stiinta de a-ti oferi singur sugestii, ceeace se face prin intermediul unui antrenament initial, prin lecturi, prin ascultarea

unor inregistrari, crescand astfel disponibilitatea pentru sugestie, cu ajutorulurmatoarelor tehnici:

1. relaxarea si concentrarea profunda, care necesita prezentarea scopului sia sensului exercitiilor, fiind respectata succesiunea de la cele usoare la celedificile, pentru a permite trairea succesului (exercitii de concentrare, derelaxare a muschilor, de concentrare asupra propriilor ganduri etc.);

2. relaxarea inurma unui semnal, care consta in a-linvatapesubiectsase

afunde in starea de profunda relaxare, la un anumit semnal, pana la aparitiareactiei lapropriul sau semnal;

30 Psihologie


41/48

Despre subcongtient_____________________________________________Capitol XIV

3. psihocibernetica sau actiunea asupra imaginii pozitive a propriului EU,prin reprezentarea succesului, laolalta cu dobandirea relaxarii, constand in

modificarea convingerilor, in directia sesizarii propriei influente asupra sortii.

Exista multi termeni de specialitate aici si, din pacate, in demersul nostru nu ne

putem ocupa de toate subtilitatile si solutiile tehnice.

Acum, gandeste-te daca putem determina omul ca, sub influenta hipnozei, sa facaceva impotriva vointei sale!

Se spune ca persoanele hipnotizate savarsesc diferite fapte impotriva vointeilor, fapte care depasesc forta si capacitatea lor normala. Aceste opinii au dreptargument faptul ca, sub influenta hipnozei, s-au inregistrat intamplari neplacute,precum indemnarea persoanelor hipnotizate la actiuni imorale - furt,exhibitionism etc. Aceste fapte au fost insa sporadice, constand in folosirea inastfel de scopuri a unor persoane, ceea ce se intampla si in alte genuri de relatiiinterumane.

Trebuie sa observam ca, in timpul demonstratiilor publice, o comportare ciudata,amuzanta o prezinta oamenii alesi cu grija din cercul celor care doresc sa colaborezecu hipnotizatorul. Acestea sunt persoane carora le place sa atraga atentia celor dinjur, dependente, traind o anumita satisfactie din faptul ca ies in evidenta, ca intra

usor in rolul pe care-1 impun asteptarile hipnotizatorului.

Una dintre ipotezele care explica fenomenul discutat preconizeaza ca acesta depinde deforta hipnozei, numita profunzime. O asemenea ipoteza nu poate fi nici

sustinuta, nici abandonata.

Potrivit altei ipoteze, omul savarseste o actiune impotriva vointei sale numaiatunci cSnd doreste acest lucru in mod inconstient, iar dorintele inconstientesunt greu de cercetat.

Ideea cu privire la influenta hipnozei asupra unor fapte infractionale solicita ojustificare mai atenta. De aceea, au fost efectuatecercetari experimentale cu privire larezultatele influentei hipnozei.

Daca am dori sa determinam realizarea faptei sugerate, ar trebui sa propunem cevaputin primejdios, de exemplu dezbracarea in public, pe care, de regula, cei hipnotizati orefuza.

Alte cercetari indica posibilitatea de a actiona prin sugestie asupra schimbarii, convingerilor si a perceptiei. S-a desfasurat, de exemplu, un experiment in care

Psihologie 31

axJe, aa aparat^oxioMe/e, astea.?


42/48


soldatilor li s-a sugerat ca au un comandant care este un dusman, constituind astfel unpericol. S-a obtinut schimbarea comportamentului, adica atacul, dar este verosimilfaptul ca cei investigati preconizau ca experimentatorii procedeaza in acord cuprincipiile etice si ca nu expun pe nimeni primejdiei. Este importanta, deasemenea, convingerea celui investigat in legatura cu faptul caexperimentatorul doreste in realitate ca eel investigat sa se comporte intr-unanumit mod.

Cei mai important factor il constituie insa valorile celui investigat si percepereafaptei concrete ca fund in acord cu ele sau nu.

Hipnoza nu mareste disponibilitatea la sugestiein ceea ceprivestefaptelecare suntperceputecafiind contrare cu valorilepersonals.

Totusi, nu au fost solutionate toate indoielile, deoarece ar trebui sa se pastreze uncontrol riguros asupra tuturor variabilelor, inclusiv asupra relatiei personale dintre

hipnotizator si persoana hipnotizata, asupra convingerilor ca faptele sugerate fac

parte din experiment si asupra atitudinilor morale fata de aceste fapte. Tu ce crezidespre aceasta problema?

Exercitiul 6: Oare cu ajutorul hipnozei putemobliga lafapte care nuconcordacu valorile noastre?

Daca vei avea prilejul, te rog sa propui cunostintelor tale o discutie pe aceasta

tema. Intrucat cunosti rezultatele cercetarilor, incearca, in partea a doua aintalnirii voastre, sa le impartasesti prietenilor.

Ce pareri au aparut, in aceasta privinta? Care este pozitia ta? Poate reusiti sapropuneti un procedeu experimental care sa permita inlaturarea oricaror

indoieli! Daca vrei, descrie-1 sub forma unei teme pentru acasa.Folosirea hipnozei poate declansa in om anumite posibilitati neobisnuite?Ce crezi si ce stii despre aceasta? Ce cred despre aceasta cunostintele tale?

Hipnoza nu declanseazd posibilitati supranaturale in om.

Cercetarile nu confirma o asemenea ipoteza. S-a observat, de exemplu, ca nu existadeosebiri intre grupurile de persoane bine motivate si cele hipnotizate.

Fenomenul absentei reactiei la durere in muschii obositi si-a pierdut completaura de enigma atunci cand s-a constatat ca, dupa ce li s-au propus bani drept

recompensa, cei investigati au reusit sa depaseasca cu mult nivelul de tolerantaobtinut ca efect al hipnozei.

In cercetarile asupra invatarii, rezultatele sunt contradictorii. Cresterea

performantelor in acest domeniu nu a fost niciodata sensibila, iar rapiditatea invatarii, carezultat al hipnozei, se poate chiar diminua. Exista si cercetari ale caror rezultate arata

cresterea posibilitatilor umane, cum ar fi dobandirea capacitatii de reglare atemperaturii palmelor.

Ar trebui sa ne gandim impreuna la atitudinile noastre fata de hipnoza.

Lectia 36

Psihologie32


43/48

Hipnoza este primejdioasa?

Exercitiul 7: Cepericole ascunde hipnoza?

In acest exercitiu, te rog sa fii ,,avocatul diavolului" si sa prezinti cat mai

multe pericole pe care le presupune aplicarea hipnozei, atat pentru

hipnotizator, cat si pentru eel hipnotizat.

Nu incerca sa fii rational. Proiecteaza toate temerile si retinerile tale in rolul

de persoana care ii ajuta pe altii. Daca iti lipsesc ideile, cauta argumente in

anturajul tau. Asadar, de ce este ingrozitoare si amenintatoare hipnoza?

Acum, revino la atitudinea rationala si selecteaza argumentele, facand o

selectie logica a acestora. Ce amenintari au ramas? De unde decurg, de fapt?

Din metoda in sine sau din insusirile personalitatii oamenilor care participa la

acest proces? Te rog sa analizezi aceasta problema impreuna cu partenerul

tau de discutie. Doresti sa-ti prezinti gandurile in legatura cu acest subiect in

tema pentru acasa?

Cea mai mare primejdie legatd de hipnoza este chiar convingerea celor

investigati ca aceasta poatefipericuloasa!

Primejdioasa este, de asemenea, convingerea similara ahipnotizatorului. Hipnoza, in

mainile unui terapeut competent, nu este in general primejdioasa, neputand fi

,,administrata in exces". Nu se cunosc cazuri de sinucideri sau de decese bruste,

cauzate de aplicarea acesteia. Fireste, acolo unde avem de-a face cu oameni cu

tulburari de comportament, exista riscul unor comportamente patologice, dar nu

exista nici un fel de date cu privire la cauzarea prin hipnoza a unor perturbari la

oamenii sanatosi.

In schimb, terapeutii necalificati isi pot expune clientii la numeroase si puternice

forme de stres, indiferent de tehnicile folosite. Vizita la un vraci sau la un

bioenergetician implica totdeauna un anumit rise. Asadar, in analiza riscurilor se

contureaza, in mod automat, reflectii cu privire la calificarea necesara, pentru

folosirea in conditii sigure a hipnozei.

Hipnoza este mai curand o metoda auxiliara, putand fi aplicata de

psihoterapeuti de diferite orientari si de specialisti din alte domenii,

indeosebidin domeniul medicinei si al stomatologiei. In sine, aceasta nueste o metoda apsihoterapiei.

In unele tari sunt obligatorii norme care reglementeaza folosirea hipnozei. Inductia

hipnotica in sine poate fi insusita usor. Cineva absolut neinstruit poate provoca o

profunda stare hipnotica, fara sa stie ce trebuie sa faca dupa hipnotizare, putand

pierde controlul asupra situatiei. Cursurile formale de hipnoza sunt rare si impun

calificarea de baza in domeniul medical sau psihologic.


Psihologie 33


44/48


Exercitiul 8: Cum ar fi daca ai hipnotiza pe cineva!?

Incearca sa-ti imaginezi o situatie in care ai reusi sa aduci rapid si usor pecineva din anturajul tau in starea de hipnoza. Gandeste-te pe cine si in~ce~scop ai dori sa hipnotizezi si nu te stradui sa cauti un raspuns rational.Lasa-te in voia unui comportament necritic si proiectiv. Imagineaza-ti ca ai

reusit. Poate ca esti chiar mandru! Si...? Acum ce vei face? Observi capersoana si-a schimbat starea, fiind in afara controlului rational, absolutdependenta de tine! Vei risca? Vei fugi? Vei chema pe cineva in ajutor? Dupa tine,ai voie sa faci asemenea experimente? Esti in stare sa prevezi consecintele? Ai doritu insuti sa te afli in mainile unui asemenea om?

Eficienta hipnoterapiei

Care este aprecierea ta subiectiva in legatura cu aceas

psihologie lectia 35 + 36

Documents