psihologie lectia 59 +60

7/28/2019 Psihologie lectia 59 +60

1/50

LECTIILE 59 SI 60

Cum sa folosim creativ

cunostintele de psihologie?

Ceea cefacem continuu devine din ce in ce mai usor, nupentru cd se schimbd

natura sarcinii, cipentru cdsporeste capacitatea noastrdde a o realiza.

Omul nu se defineste, in primul rand, prin faptul ca este, ci pentru ca se creeaza in

mod firesc pe sine. Esenta speciei umane este definita eel mai bine nu de ,,homofaber" (omul care manuieste uneltele), nici de ,,homo sapiens" (omul ganditor),nici de ,,homo ludens" (omul care se joaca), ci de omul care creeaza.

Omul - creator al propriului mediu, al propriei lumi - este totodata autor al sinelui.

Tinde in mod independent spre teluri nobile, dincolo de tine insutL Inaceastd aspiratie vei intalni alti oameni solidari cu tine. Pe aceastd cole itivei rezolva, chiarfdrdsd-ti dai seama, propriile tale probleme.

Psihologia se ocupa atat de scopuri, cat si de modalitatile de realizare a acestora.

Poti beneficia de psihologie, considerand-o un domeniu care iti directioneaza viatasau iti ofera instrumente potrivite. Insa nu trebuie sa ramai pasiv ori sa o receptezifara a actiona, deoarece o uriasa pondere a acestei valori consta tocmai in aplicarea eicreativa, personala. Faptul ca ai invatat o multime de lucruri noi genereaza aspectepozitive, daca vei dori sa-ti realizezi noul potential in mod creativ.

Creatia inseamnd realizarea propriei perfectiuni, sentimentul cd esti in stare sa fad

orice doresti. Creatia este apoteoza vietii, apropriei vieti! Sunt aid! lubesc viata!Ma iubesc pe mine! Pot deveni orice doresc! Pot face totul! Creatia nu inseamnd

doar producerea de idei, ci si procesul in sine, actul de incununare a ceva ce esteimportant, ce trebuie sdfie exprimat. Este nu doar exprimarea sferei trairilor si

sentimentelor umane, a sentimentului de unicitate a propriei fiinte, ci si un act social,

impdrtdsirea cu toti ceilalti a sdrbdtorii, sublinierea cd trdiesti cu toatdputerea.

Creatia inseamnd exprimarea spiritului prezent in mainile mele, in ochii mei, in

mintea mea, in trupul meu. Creatia este o expresie a divinitdtii fiecdrui om, a

depdsirii, in lupta cotidiandpentru supravietuire, a sentimentului apdsdtor al mortii,

este o supapd" a temerilor si a nevoii de sdrbdtoare. Creatia inseamnddepdsirea

limitelor, afirmarea vietii in urma vietii, a vietii ce trece dincolo de sine, cu

sentimentul deplin al integrdrii. Viata insdsi ne impune sd ne punem in valoare

natura noastrd specified, sdvalorificdm ceea ce ne face fiinte umane. In sfarsit,

LECTIILE

59 SI 60

Moto:

Psihologie


2/50

Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

creatia este un act de curaj.Afirmi:,, sunt gata sa rise si sa ma expun ridicolului,

dar voiputea sa trdiesc aceastdzi cu sentimentul prospetimii si al noului. "

Opersoana care are curajul de a crea, de a-si depasi limitele, nuparticipd doar la

o minune, ci ajunge la concluzia ca in existenta proprie este ea tnsasi un

miracol.Nu are importantd aid domeniul de activitate. Infiecare domeniu existd

acelasi act de celebrare, aceeasi plenitudine a expresiei care justified existenta

noastrd. (Zinker)

Lectura ultimului caiet din cursul nostru poate fi surprinzatoare. Vei gasi aici afirmatii ale

cursantilor, propriile lor descoperiri, care te vor ajuta probabil si pe tine sa gasesti forme

creative pentru a folosi cunostintele de psihologie. In fapt, tu insuti le vei

interpreta. Spersareusesti!

Pentru ca omulsdpoatdschimba ceva cu rost, el trebuie sdse orienteze cu

privire la ceea ce se intampldin interiorulsi injumlsdu, sdse cunoascdsi

sdse inteleagdpe sine si mediulsdu. Psihologia constitute operspectivd acunoasterii.

Astazi vom incheia activitatea noastra desfasurata impreuna. Este bine sa retii ca o

persoana care si-a constientizat propriile atitudini si a inteles motivele dupa care s-a

orientat atunci cand a pornit pe drumul aventuros al psihologiei, rezistand in eforturile

sale de a cunoaste, a dobandit o serie de trairi personale si de cunostinte, astfel incat le

va putea folosi in viata.

Insa cunoasterea nu mseamna doar asimilarea pasiva a unor informatii care

ajung la noi singure, din afara, si se organizeaza de la sine. Cunoasterea este un tip de

activitate umana ce implica numeroase operatii, precum a privi, a asculta, a

atinge, a simti, a gandi, a-si aminti, a imagina, a aprecia etc. Tocmai de aceea cursul

nostru s-a bazat pe numeroase propuneri de exercitii practice. Unele au constituit

pentru tine o provocare, cerandu-ti disponibilitatea de a accepta trairi negative,

neplacute. Acestea au putut fi rezolvate printr-un nivel de angajare diferit de la un

subiect la altul. Insa nu trebuiau omise. Rezolvarea limitata, dar independents a

problemelor succesive ar fi fost o strategic mai adecvata decat renuntarea totala la

exercitii. Fiecare exercitiu cere timp, energie, efort. Cu siguranta, poti si ar trebui sa

dispui de toate aceste atribute.

Psihologie

Lectiile 59 si 60


3/50

Eu si propria mea dezvoltare_____ Capitol XX

Retine msa ca nu putem inlocui exercitiile doar cu gandul la ele, ci este nevoie deactiuni nemijlocite, de operatii adecvate.

Aceste operatii se pot realiza automat, reflex sau se pot desfasura exclusiv dupa

scheme stabilite dinainte. Diferite evenimente, diferiti oameni, lumea, propria

persoana, cunoscute intr-un asemenea mod, ne lasa impresia de ceva bine cunoscut,

firesc, neschimbat. Ceea ce vedem si gandim se constituie in imagini simple, prinse

intr-un cadru solid. Astfel, omul devine inchis si prins intr-o imagine desprelume si despre sine pe care si-a format-o si fixat-o la un moment dat. Mai mult,

reactiile si manifestarea lui devin, de asemenea, inchistate, neschimbate, schematice.

Un om care gandeste astfel nu va mai cauta, nu se va astepta sa vada si sa descopere

ceva nou, fiindca are totul de-a gata. Si, chiar daca la un moment dat va constata ca nu

are chiar totul, s-a deprins in asa masura sa dispuna de judecati, de opinii si de

aprecieri gata pregatite si sigure, meat este inclinat sa obtina cat mai repede o

rezolvare de-a gata a problemelor, cum ar fi ce anume ar trebui sa gandeasca la un

moment dat, ce anume ar trebui sa faca. In preajma lui se va gasi rapid cineva care sa-

i ofere un raspuns la aceste intrebari. li va oferi un sfat potrivit, o judecata de-a gata,

un ,,adevar providential". Asa ca omului nostru nu-i mai ramane decat sa se supunaori sa se impotriveasca, renuntand la propriul efort de a rezolva problema. Un

asemenea mod de cunoastere inchide caile cautarilor si impiedica, face chiar

imposibile schimbarile personale. De obicei, in acest fel procedeaza persoanele

care nu sunt pregatite sa se confrunte cu riscul schimbarii.

Ramane totusi speranta ca va sosi candva momentul potrivit pentru a accepta o

asemenea provocare. Nu-i asa? Probabil acest lucru se va petrece atunci cand formele si

mijloacele de perceptie, de intelegere si de confruntare cu dificultatile se vor

dovedi nesatisfacatoare. S-ar putea sa doresti sa cunosti lumea si oamenii mai profund si

mai deschis, daca vei dori sa ajuti pe cineva. Probabil, lucrul acesta este legat de

maturitate si de curaj.

Cunoasterea deschisa a realitatii in care traim se refera la disponibilitatea de a cauta

permanent noi informatii, perceptii si trairi. Ea inseamna, de asemenea,

disponibilitatea de a ne desparti de povara inutila a prejudecatilor si a stereotipurilor. Ne

cere totodata dorinta de a verifica si de a schimba continutul vechilor conceptii si

aprecieri cu privire la oameni si la noi insine, de a privi cu ochi proaspeti, uneori

naivi, situatii si oameni vazuti de multe ori inainte, ca si cand nu i-am fi cunoscut.

De aceea ti s-au formulat de mai multe ori intrebarile: Ce ai descoperit? Ce ai

aflat nou despre tine si despre ceilalti?

Ti s-apropus sarecurgi la: amintiri, gandire, observatie, discutii, sentimente, indomenii

care iti pot parea cunoscute, bine conturate si ordonate. Ti se pot parea... doar.

Cunoasterea deschisa necesita intelegerea si acceptarea faptului ca propriile judecati,

perceptii si aprecieri sunt subiective, ceea ce inseamna ca acestea sunt proprii -

create sau preluate din afara, dar alese dintr-un punct de vedere personal. Nu este

limpede pentru oricine ca o judecata subiectiva poate fi adevarata daca ceea ce

contine se identifica cu ceea ce exista in realitate.

Psihologie


4/50

3


5/50


Asadar, ceea ce este subiectiv poate fi just, cu toate ca, de obicei, doar parerea ta,

evident, subiectiva contine sugestia ca ceilalti nu au dreptate. De aceea, adesea,

pentru a sublinia justetea propriilor judecati, oamenii se exprima intr-o forma

impersonala, deoarece li se pare ca in felul acesta continutul judecatii respective va

deveni mai convingator pentru ceilalti. Aceasta face dificila verificarea si schimbarea

judecatilor si impiedica sesizarea aspectelor noi, care nu se potrivesc cu judecatile

,,obiective", gata construite. Este mai bine sa ne recunoastem subiectivismul, sa-1

acceptam, fara a recurge la minciuni si manipulari sau fara a crea justificari aparente.

Cunoasterea deschisa dobandeste o importanta deosebita pentru de/voltarea

personala atunci cand obiectul acestei cunoasteri devine propria persoana.

Cand omul se gandeste la sine si se percepe intr-un mod rigid si schematic, el

traieste probabil intr-un mod asemanator. In acest caz este potrivita premisa cu

privire la vointa cunoasterii, a unei cunoasteri legate de dinamica dezvoltarii noastre

personale.

Un impediment important in cunoasterea deschisa a sinelui il constituie atenuarea

diferentelor dintre: ceea ce exista cu adevarat, ceea ce ar trebui sa fie si ceea ce am

dori sa fie. Deseori dorintele si temerile noastre devin atat de puternice, meat se

rasfrang asupra imaginii realitatii si ni se pare ca vedem ceea ce dorim sau lucrul de

care ne temem. In mod asemanator deformeaza imaginea realitatii cei care se simt

raspunzatori pentru ceea ce ar trebui sa fie, nereusind sa accepte ca ceea ce este nu

este asa cum ar trebui sa fie.

Calea esentiala spre cunoasterea deschisa treceprin extinderea si sporirea

flexibilitatii constiintei.

Este vorba despre a constientiza ceea ce simtim la un moment dat, ceea ce vedem cuadevarat, ceea ce gandim atunci. Aceasta inregistrare nemijlocita a stimulilor din

prezent, a senzatiilor si a gandurilor ajuta la stabilirea unui contact direct cu sine si cu

mediul si la detasarea de diferite ,,curse" pe care ni le intind stereotipurile si

automatismele proprii. Ai putut atinge aceste scopuri in exercitiile in care sarcina ta era

sa incerci sa dai raspunsuri la intrebarile despre sentimente si perceptii din

perspectiva lui ,,aici si acum".

Exercitiile erau totodata un prilej de a reflecta asupra vaiorilor dupa care te

conduci si pe care le recunosc ceilalti.

Valorile prezente in cultura nu se manifesta in mod automat in fiecare om. Trebuie saexiste conditii speciale pentru ca anumite valori sa devina valorile proprii ale unei

persoane concrete, adica sa fie asimilate de catre aceasta intr-un asemenea mod,

incat persoana sa dobandeasca, datorita lor, puterea de a-si influenta felul de a gandi,

de a simti si a actiona. Faptul ca cineva reuseste sa mentioneze sau chiar sa defineasca

valorile considerate importante nu este echivalent cu asimilarea lor. De multe ori

vorbim despre cunoasterea vaiorilor, nu despre acceptarea lor autentica si - lucru

foarte important - nu despre transformarea lor in valori personale.

Lectiile 59 si 60

Psihologie


6/50

Cunoasterea in sine a valorilor poate sa nu lase nici o urma asupra personalitatii

omului. Transformarea valorilor generale in valori personale necesita o traire

subiectiva, o experienta a realizarii valorii respective de catre tine insuti sau de

catre altcineva cu care ai o legatura semnificativa. Nu este vorba neaparat despre o

persoana existenta in realitate. Un asemenea exemplu poate fi constituit de

influenta eroilor literari sau de film asupra structurarii ierarhiei de valori. In noi

apar amintiri, urme ale unor astfel de trairi, care constituie prototipul unor valoripersonale. De aceea este de dorit sa le descoperim atent si constient.

Adultul nu este condamnat sa reproduce in modpasiv modelele: el poate

sa le dezvolteprin cautari, prin asimilarea de valori noi siprin consolidarea

celor deja existente.

Nu putem obtine acest rezultat fara efort. Iti propun sa reflectezi asupra posibilitatii de

a reveni la continutul cursului, la exercitiile, pe care le-ai ignorat, le-ai abordat

superficial sau care ti-au scapat atentiei. Cauta sa iti dezvolti preocuparile cuajutorul lecturii, al discutiilor, al participarii la miscarea de dezvoltare personala.

Dezvoltarea si aprofundarea psihologiei poate send doar scopurilor personale,

legate de realizarea scopurilor subiectului. Poti incerca sa gasesti, de asemenea,

cunostinte din acest domeniu pentru a participa la rezolvarea problemelor celorlalti, la

ameliorarea situatiei unui grup social mai mare, a unei probleme de natura

generala, asadar pentru a realiza scopuri extrapersonale. Ambele scopuri pot fi

realizate concomitent.

In acest caz, un asemenea domeniu ar avea caracter instrumental, utilitar, nu ar

constitui o valoare in sine, ar fi ,,un sertar" specific, din care scoatem uneltele, sicare ar raspunde la intrebarea: ,,In ce mod?"

Psihologia poate raspunde totodata la alte intrebari, despre natura omului,

posibilitatile si limitele sale, etapele de dezvoltare, mecanismele sanatatii si

ale patologiei. Asadar, dispune de un aparat conceptual, de date empirice si de

teorii potrivite, care descriu si explica modul in care ne manifestam. In plus,

exista subdomenii ale psihologiei raspunzand in mod particular la chestiunile

despre natura umana, mecanismele comportamentale sau formele si

limitele cunoasterii. Intelegand aceasta bogatie de ,,oferte", vei intelege ca

trebuie sa faci o alegere, sa ordonezi datele, pentru a dobandi o imaginecoerenta si unitara.

Chiar daca persoana declara doar dorinta de a acumula cunostinte, de a-si extinde

sfera cunoasterii, orizontul mai largii va influenta oricum comportamentul asupra

luarii deciziilor, ba chiar a modului de gandire sau de reactie, indiferent cat de

mult constientizeaza aceste lucruri.

Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

Psihologie


7/50


Cand stii mai mult, intelegi mai mult si mai profund, ceea ce inseamna ca:

- poti sa constientizezi posibilele consecinte ale propriului comportament;

- reusesti sa prevezi mai rapid efectele unor intamplari concrete la care participi;

- le poti stabili totodata probabilitatea;

- reusesti sa percepi mai multe interpretari posibile ale aceluiasi fenomen sau

comportament;

- defmesti adecvat aspiratiile si posibilitatile in privinta dezvoltarii personale;

- observi mai exact intentiile oamenilor;

- te intelegi mai eficient, comunici mai bine si astfel ai o satisfactie mai mare;

- dispui de cunoastere de sine in profunzime;

- ai posibilitati mai mari de control constient asupra comportamentului propriu;

- stii sa-i sustii mai bine pe oameni, cand au nevoie de aceasta;

- constientizezi nevoile tale si stii ce si cum trebuie sa faci pentru a le depasi;

- percepi mai multe posibilitati de solutionare a situatiilor dificile;

- iei decizii potrivite si suporti consecintele acestora.

Psihologia iti ofera un set de instrumente de intelegere profunda a lumii si a

sinelui, de cunoastere a nevoilor, a motivatiilor, a limitelor si a complexelor umane.

Ea iti ofera totodata indicii despre cum sa depasesti problemele de fiecare zi.Este implicata, asadar, in promovarea sanatatii, a profilaxiei si a prevenirii.

Acest domeniu al stiintei ofera, de asemenea, posibilitatea de a ameliora calitatea

propriilor modalitati prin care acordam ajutor celorlalti.

Cu toate acestea, psihologia nu propune retete de-a gata. Ea ne indeamna la

comportament si gandire creative sau eel putin la a alege dintre punctele de

vedere cunoscute, ceea ce obliga la maturitate si raspundere.

Psihologie

Lectiile 59 si 60


8/50

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Psihologia ofera, de asemenea, o baza larga pentru manipularea grupurilor si a

indivizilor. Dimensiunea riscului In transmiterea psihologiei este uriasa. Am putea

folosi aici metafora medicamentelor eliberate doar pe baza de prescriptie medicala

sau a cerintei de a indeplini anumite conditii, pentru a putea detine o arma de foe,

Cursul nostru este expresia disponibilitatii de a suporta un asemenea rise. Materialele

prezentate aici au urmarit in primul rand reflectia personala asupra propriei vieti si asupra

propriului stil de viata si aprofundarea cunostintelor despre cei din jurul nostru saudespre fenomenele care se produc in jur.

Despre manipulare am vorbit suficient, de ajutorul fortat, de asemenea. Nu uita ca o

asemenea manipulare nu trebuie sa se produca la scara mare, ci are loc pretutindeni

acolo unde forta, dominatia si puterea inlocuiesc iubirea.

Dacd incepi sd-l sacrificipe om, nu-l mai ajuti. Ildistrugi, il fad sd devind infirm.

Esti brutal, esti criminal. De aceea toti cei care se strdduiesc sd-i schimbe pe oameni

sunt niste criminali. Pur si simplu ar trebui sd-i iubim, sd-i ajutdm, sdfim gata de a

oferi, fdrd a pune conditii.

Acest gdnd nu estepeplacul EGO-ului. EGO-ul doreste sd-i schimbe pe ceilalti

dupd asemdnarea ta. Dar cine esti tu pentru a-ti aroga dreptul de a schimba pecineva? Nu-ti asuma o asemenea responsabilitate. (Singurul lucrupe care ilpotiface este sd-l ajuti sd se schimbe singur si asta numai atunci cand te roagd el sd

fad asta). Este primej dios. Infelul acestia se formeazd ,,Hitlerii", care isi iau

rdspunderea de a schimba lumea dupdpropriile lor idei.

Nu incerca niciodata sa obligi pe cineva, sa-l determini, sa-l impingi, sd-lmanipulezi.Acestea sunt modalitdti folosite de EGO. Si din asta este alcdtuitdoricepoliticd. (Bhagwan Shree Rajneesh)

Pentru ca domeniul este mult prea vast, in cadrul cursului nu ne-am referit la toateproblemele importante ale psihologiei. Am vorbit putin despre dependenta, nu ne-am

ocupat suficient de fenomenul mortii si nici de problemele diferitelor etape ale

dezvoltarii (indeosebi de batranete), abordandu-le doar in cadrul rolurilor sociale.

Am acordat putin loc instinctului sexual, problemelor legate de diferite modalitati de

formare si de realizare a acestor cerinte.

Nu ne-am ocupat prea mult nici de problemele violentei, manifestate in diferite

zone ale vietii noastre individuale si sociale. Psihologia organizarii, a publicitatii, a

conducerii au fost abordate, de asemenea, periferic.

Aprofundarea psihologiei duce nu o data la reflectii cu privire la problemele generale alelumii noastre. Despre ce inseamna a-i ajuta pe ceilalti, T. Packer afirma: Ce se

intdmpldcu nevoia de a ajuta, de a ne ingriji de ceilalti, despre care am auzit, am

citit si am vorbit atdta in viata noastrd defiecare zi? De nevoia de a ajuta la

combatereapoludrii, la diminuarea injustitiei sociale, la eliminarea inegalitdtilor

rasiale, combaterea infractionalitdtii si a coruptiei... ? Ultima data, cand, intr-un

grup mic, s-a discutat despre problema de a ajuta la crearea unei sodetdti mai

bune, eliberate de brutalitate si de violentd, cineva a spus: Oareputemjustifica

lipsa de actiune numai fiindca stint canu suntem instare sd actiondm perfect? "

Psihologie 7


9/50

Lectiile 59 si 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

lar altcineva a rdspuns: Nu putem astepta pdnd ce toti vorfi luminati pentru a

intreprinde ceva ". Sd examindm aceastd idee potrivit cdreia nu putem astepta

pdnd ce toti vorfi luminati... Oare nu se sugereazdaid cdarputea fiprea tdrziu

dacd vom astepta? Prea tdrziu pentru ce? Oare descompunerea si distrugerea

formelor societdtii se afld in fata noastra? Iluminarea este ceva ce se afld in viitor?

Saupoate doar mintea noastra ingustd imparte ceea ce este indivizibil si atemporal in

trecut, prezent si viitor? In cazulAdevdrului, creatia, descompunerea si distrugerea

sepetrec in orice clipd... Nupoate exista nici o lume mai bundcdtdvreme actiondm

orbeste, in necunostintd.de cauzdsifdrdsensibilitate, indiferent cdtdenergie vom

revdrsa in cele mai bune intentii... Care este atitudinea ta in aceastd privintd?

Putem ameliora lumea,fdrda modificapropria noastra structurd? Putem schimba

lumea cuforta ",fdrdvointa siparticiparea constientda celorlalti? Fiecare dintre noi

rdspunde la aceste intrebdri singur. Ne cream pe noi insine si cream din noi*

ceea ce cream din ceilalti... Afi mseamnd aficu cineva, cu ceva. Inseamnd a

coexista. (G. Marcel)

M. Buber afirma ca EU are nevoie de TU pentru a deveni persoana, fara relatia cu

TU nu se poate vorbi de persoana, mai ales ca, spunand TU, spui automat si EU.Apare sentimental unitatii. lubirea apare intre TU si EU. Este un tip de raspundere. In

iubirea care umple spatiul dintre TU si EU, partenerii doresc sa raspunda de sine si sa

se bucure de relatia de absoluta egalitate. Buber considera ca omenirea se

degradeaza indepartandu-se de la dialogul EU-TU, in directia EU-ACESTA.

Intdlnirea unui om cu alt om aduce cu sine o asemeneafortddepersuasiune, incdt

este in stare sdschimbe radical atitudinea omului fata de lumea mconjurdtoare, sd

remodelezefelul de afi al omului in lume, sd conteste ierarhia de valori existentd

pdnd atunci. Intdlnirea il introduce pe om in abisul marilor taine ale existentei,

unde apar intrebdrile cuprivire la sensul si nonsensul a toate cdte exista. (J. Tischner)

Vocatia esentiald a omului nu este nici aceea de a stdpdni natura, nici de a se

delecta cuplenitudineapropriei vieti, ci de a realiza treptat legdturaproximd dintre

diferite constiinte, de a ajunge la o tntelegere universald, redprocd.(E. Mounier)

Nu este vorba ca oamenii sd o ducd cat mai bine, ci ca intre ei safie cat mai multa

iubire. (M. Scheler)

Tu cum ai raspunde la asemenea probleme?

Psihologie


10/50

Eu si propria mea dezvoltare___ Capitol XX

Raspunsuri ale cursantilor la mtrebarile despre cum sa aplicamcreativ psihologia

Sa urmarim cum au Jncercat cursantii - cititori si corespondent! ai cursului nostru

- sa raspunda la aceasta intrebare. Daca vei gasi aici o parte din raspunsul tau, te

poti mandri, iar daca vor lipsi enunturile care iti apartin, nu inseamna ca au fost mai

putin semnificative sau nepotrivite, ci doar ca ne-au parvenit dupa ce aceasta lectie a

fost deja elaborata.

Fragmentele din scrisori sunt ilustrari ale progreselor din activitatea legata de

dezvoltarea personals si pun in evidenta formele de utilizare creativa a cunostintelor

nou acumulate si consolidate. Asadar, vom recapitula, cunoscand pozitia unui grup de

cursanti care ii reprezinta pe participantii la curs.

Psihologia - stiinta despre om

Lectia 1: Cum pot fi folosite cunostintele de psihologie in viata cotidiana?

Lectia 2: Cum te pot ajuta psihologii si in ce domenii?

Incepi cursul... Probabil incanu stii ce cauti. Iti dai seama vag ce anume te doare, ce

ar trebui sa lucrezi. Sau poate ai doar impresia ca psihologia ti-ar putea oferi

raspunsuri la toate mtrebarile irnportante? Sa speram ca nu vei cauta instrumente

pentru a-i manipula pe oameni...

Pur si simplu mie mi-e teamasi de oameni, si de viatd; in cazul oamenilor, ma tern de

rasul lor zeflemitor, de ironie si dispret, de cruzime si de lipsa de suflet. Stiu, nu toti

oamenii trebuie sdfie asa, dar eu, dinpdcate, am cunoscut asemenea oameni, si asta

nu o data. Ampierdut increderea in oamenii buni, sinceri, binevoitori, care sd-ti deaun sfat sau sd-ti vind in ajutor. Nu mai am incredere in mine, mprieteni adevdrati,

dar din pdcate cred in al treilea rdzboi mondial si stiu cd rdul poate distruge in

oameni tot ceea ce este omenesc... (A. C.)

Pornesti in prima ta calatorie. Nu totdeauna este cu tine bunul tau partener de discutie. Nu

stiu daca vei reusi, daca vei gasi in tine destula energie si rabdare. Unele propuneri par

bizare, altele iti sunt apropiate.

Analizezi un desen. Uneori nu esti inca pregatit sa-1 arati altcuiva. Lucrezi cu

afirmatii. Stii ca ai probleme cu simtul propriei valori si doresti foarte mult sa schimbi

lucrurile. Faci experimente cu vizualizarile: ,,Curcubeul" se dovedeste o tehnicapotrivita pentru unii. Altii prefera sa schimbe melodia acordului propriu. Incerci sa te

concentrezi asupra ta ,,acum si aici". Iti formulezi asteptarile in fata unui terapeut ideal:

te astepti la intelegere, apropiere, acceptare, autoritate, uneori chiar la asumarea

raspunderii in locul tau. Rareori acorzi atentie rolului tau activ in calitate de partener. Te

apuci ,,sa infrumusetezi monstrii" sau critici un text de popularizare a stiintei. Inca

nu stii daca o sa-ti placa.

Psihologie


11/50

9


12/50


Despre efortul solicitat de evenimenteie din viata cotidiana Lectia 3: Ce reprezinta

stresul pentru om? ____ Lectia 4: Cum ne influenteaza viata situatiile critice?

________

Stresul... Da, este ceva ce li atinge pe toti oamenii. Iti asumi efortul de a discuta

despre aspecte dureroase, care determina schimbari in viata noastra. Inveti sa asculti,

fara a da sfaturi inutile, pripite si subiective. Te straduiesti sa nu-i califici pe ceilalti, darcat de greu este - mi in declaratii, ci in practical Iti dai seama ca interpretarea

factorilor de stres este subiectiva, ca nu poti stii cine este eel care are dreptul sa

sufere mai mult. Intelegi ca stresul cu care ne confruntam in mod optim ne intareste

rezistenta.

Sesizezi diferenta dintre interpretarea a ceea ce ne imaginam si a ceea ce traim cu

adevarat. Apreciezi rolul experientei de viata, al contextului, al personalitati, al

sustinerii accesibile. Vezi deosebirile legate de varsta, de sex, de nivelul de pregatire.

Uneori recurgi la reflectii cu privire la tine insuti:

Pornind de la ierarhia factorilor de stres, ar trebui sdfiu ofemeie stresatdsi acrd. O,

Doamne! Dar nu se intdmpld asa. Insuccesele md mobilizeazd la luptd si la

control asupra fortei reactiilor mele. Nufacparte dintrepersoanele care alunecd pe

calea depresiei, a resemndrii sau a apatiei. Mi-am creat singurd un mod de

bdtdlie interioard. Am ajuns la concluzia cd a nu te descurca este eel mai rdu

lucru, cdnu existd situatie fdrd iesire. Am inceput, asadar, sdfac lucruri de care imi

era teamd. (...) Mdstrdduiesc sdgdndescpozitiv, iar acest lucru este o mare

realizare... (A. S.)

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

Lectia 5: Cum ne manifestam in situatii critice?

Lectia 6: Ce putem face pentru a depasi situatiile critice?

Te ocupi de situatiile dificile. Incerci sa-ti insusesti clasificarea situatiilor dificile si

inveti sa le identifici in jurul tau. Numesti cu notiuni noi ceea ce ai observat de mai

mult timp. Cauti exemple de eficienta emotionala si de prioritate, in valorificarea

informatiilor, pentru rezolvareaproblemelor dificile din punct de vedere cognitiv.

Incerci sa depasesti fixitatea tunctionala. Faci acest lucru excelent, cu degajare si cu

fantezie.

La ce servesc nasturii? Un nasture poate fi un talisman care aduce noroc, din nasturi

putem face o mascota folosind clei sau alt adeziv. Nasturele poate fi munitia pentruprastie, un semn de carte, suportul de sub piciorul mesei care se clatina, strecuratoarea

pentru ceai; impreuna cu o fundita, poate fi o jucarioara, greutatea agatata de un

pion, matrita unei forme, podoaba pentru pomul de iarna. Poate fi farfurioara pentru

papusa, dop, jeton, bijuterie, materie prima pentru costume si peruci. Poate fi folosit in

loc de pietris pe aleile din gradina sau in acvariu, poate un fel de material de ars, cand

este din lemn, poate inlocui o greutate la cantar...

10 Psihologie


13/50

Eu si propria mea dezvoltare_____ Capitol XX

Cum putem manca supa fara a ne folosi de lingura? Putem muta continutul farfuriei instomac cu ajutorul magiei sau ii adaugam gelatina, amestecam, o punem in firigider panace se intareste, o scoatem si o taiem bucati ca pe piftie, folosim o pipeta, un pai sautevisoare unite pe principiul vaselor comunicante, folosim un burete, refuzam sa omancam sau hranim cu ea un pui de gaina pe care il mancam dupa ce... il frigem.

Reactii posibile in situatii criticeLectia 7: Cum sa ne raportam eficient si rational la stres?

Lectia 8: De ce unele forme de aparare impotriva stresului sunt ineficiente?

Te gandesti la formele de aparare in fata raului. Iti cercetezi rezistenta. Observi

arsenalul de forme si de mijloace, pentru a face fata incordarii.

Probabil ,,cineva iti va face ceva..." si tu permiti acest lucru. Oare numai pentru

binele stiintei? Iti cercetezi astfel propria toleranta fata de lipsacontrolului subiectiv

asupra evenimentelor.

Incerci sa construiesti un chestionar referitor la optimism. Procedezi in functie deinstructiunile date, uitand adesea de posibilitatea de a largi numarul raspunsurilor

alternative la intrebarile cu caracter inchis sau de a stabili gradul de acceptare in

cazul afirmatiilor. Uneori crezi insa ceva cu totul nou. Numai un optimist poate

gandi si simti astfel.

Accept durerea caparte din viata mea, care imi oferd avantajul deosebit de a nu

mat face in viitor greseli asemdndtoare. Stiu cdeu singur hotdrdsc calitatea vietii

mele, cd eu insumi urmdresc sd obtin succese in viatd. Indiferent de ce md apuc [..

Jam incredere in mine si asta mdface sd transform totul intr-un succes. Gdndurile

mele, imaginea mea despre mine... md determind sd lucres mereu pentru a face ca

visurile mele sd devind realitate.

lubesc oamenii si stiu cdsi oamenii md iubesc. Stiu sd-i intelegpe ceilalti cdnd este

posibil, incerc sd-i ajut. Imi place sd cunosc oameni noi si doresc sd-mi devind

prieten celpe care il intdlnescpe cdrdrile vietii mele.

Stiu cd ceea ce spun are o influentd nemijlocitd asupra a ceea ce gdndesc, de

aceea md strdduiesc intotdeauna si stiu cdfac bine exprimdndu-md obiectiv si

rational. Stiu sd accept tot ceea ce nu se poate schimba. Imi place sdrepet noutdtile

amuzante. Imi place sd md delectez cu ceea ce mi-a oferit viata, cu succesele si cu

insuccesele mele, cu ceea ce md inconjoard.

Imi place sd iau totul de la capdt, fiindcd atunci imi dau seama cd ceva se termind si

altceva incepe, iar asta md motiveazdpentru a lucra la un lucru pe care incd nu l-

am studiat, dar care se poate dovedi oprovocare ce meritd atentie. Imi dau seama

ce vocabular sdfolosescpentru a avea o atitudine optimistdfatdde lucrul respectiv,

si anume: imi place, iubesc, accept, ador, stiu si multe alte cuvinte

asemdndtoare.

Psihologie1

1


14/50


Imi dau seama cdatat constiinta, cat si cunoasterea legilor vietii constitute baza

unei existence reusite siplacutepeplaneta numitd Pdmdnt. Cred cdva veni vremea

cdnd voiputea sdsemnezpropria mea carte si acesta este visul men eel mai mare,

spre care voi tindeprin toate mijloacelepozitive. Stiu cdtruda mea nu vafi zadarnicd,

fiindcd lucrez mult mai greu decdt trebuie, fiindcd o sd-mi aducd satisfactia cd am

reusit si asta dorescfoarte mult; nu doresc averi si bani. (D. M.)

Inveti sa intelegi mecanismele de aparare. Nu le distingi totdeauna ca fenomene ce tinde subconstient sau de manipulareape deplin constienta si controlata. Colectionezi

forme interesante de descarcare a reactiilor. Te rog sa nu uiti ca acestea nu trebuie sa

fie legate de violenta sub nici o forma si nici nu pot face pe cineva sa devina

dependent.

Solicitarea si acordarea sprijinului

Lectia 9: De ce omul este considerat fiinta sociala?

Lectia 10: Omul actioneaza spre binele sau ori impotriva sa?

Te gandesti la ajutorul cu caracter social. Te raportezi la acest fenomen intr-un mod

personal, incercand sa-ti definesti atitudinea fata de el.

...Faptul cd, de exemplu, cineva mdalind sau nu este maiputin important, cdnd

omul rdmdne singur cu gdndurile sale. Este un lucru bun sd discuti si sdprimesti

ajutor, darpropria valoare nupoatefi construitdpe opiniile altora. Este un lucru

bunsd accepti unsfatsisd analizezi dacd in situatia data are o sansd reald. Dupd

pdrerea mea, o rezolvare ideald este urmdtoarea atitudine fata de problema

ajutorului: si asa nimeni nu este in stare sd ma inteleagdpe deplin sau sd cunoascd

ceea ce simt. Cuvintele sunt limitate si adesea nu exprimdexact ceea ce intentioneazd sd

comunice eel care lepronuntd. Indiferent defelul cum decurge situatia, numai demine depinde ce anume gandesc in legdturd cu ea: pot sd ,,md blochez" eu

singurdsau sdmdmobilizez. Ca urmare,fie voifi necdjitd,fie mdvoi bucura. (B. P.)

Sprijinul este eel maifrumos darpe care il pot face cuiva. N-as dori niciodatdsd fiu

lipsit de ajutor din parteafamiliei si a cunostintelor. Defapt, asputea trdifdrd

ajutor in fiecare zi, dar nu as putea sd ma impac cu gdndul cd, dacd as avea

nevoie de el, nu l-as primi. De asemenea, am nevoie sd le ofer altora sprijinul

meu... (M. J.)

Lectiile 59 si 60

si eoaaa

0 QrCUKUSa.

IfO/

/a i faea t oaa... saa .

oa. de d i

60.

a poate

7 ewti.

'date

mat

Psihologie12


15/50


16/50

Eu si propria mea dezvoltare_________ Capitol

XX

Iti barfesti cu placere sau cu jena seful si, din fericire, ai puterea sa vezi in el un om

care sufera adesea. Iti amintesti ce ai fi facut pentru draga ta invatatoare la scoala. Nu

intelegi intotdeauna ca disponibilitatea de a face totul pentru cineva important in

copilarie nu este ceva constructiv. Poti accepta aceasta disponibilitate doar ca pe un

instrument, ca pe un mijloc specific, pentru a obtine anumite scopuri educative, dar

nu ca pe un scop in sine, f i intrebi pe oameni daca si cand anume doresc sa se afle in

compania cuiva. Observi tendinta de a se evita exprimarea slabiciunilor siimpartasirea succeselor si a fericirii. Te gandesti cat anume oferi tu si cat iei si ce

este mai bine. Cauti specialist! care sa ofere ajutor celorlalti. Reflectezi asupra

problemei formelor de sprijin nereusit, nepotrivit...

Reactia omului fata de sine insusi Lectia 11: De ce ar

trebui sa ne placa de noi insine? Lectial2: Cum ne

autoapreciem?

Iti studiezi identitatea. Te preocupa tema concentrarii asupra sinelui ca fenomen

favorabil sau distructiv. Ai adesea probleme in a face distinctia intre egocentrism siegoism - atitudine legata de autoaprecierea neadecvata, supraestimata - si egotism -

admiratie deosebita fata de sine si subestimarea celorlalti. Incerci sa construiesti cu

succes si in mod creativ instrumente pentru a masura nivelul acceptarii de sine.

Analizezi atitudinea ta fata de lume si fata de sine - in defmitiv, cine este aici OK? Te

uiti in cosuletele tale si in cele ale celorlalti, cautand acolo puf si ghimpi. Observi

asemanari si deosebiri intre eel care esti, eel care ai dori sa fii, eel care ai putea fi si eel

care ar trebui sa fii, in opinia altora. Se intampla sa doresti sa te schimbi, cu toate ca

destul de des alegi o strategic negativa pentru ,,a lupta impotriva defectelor". De

asemenea, scrii scrisori despre tine...

Draga mea,

Este tdrziu, desi sunt obosit, mcdmai lucrez. In ultima vreme masimtfoarte nelinistit si

mi se pare cdnu arfi rdu sd-mi iau concediu. Toatdziua m-am gdndit la tine si-mi

inchipuiam cdpot sa te imbrdtisez, sd te incdlzesc si sdfiu aproape de tine. Am

nevoiedeprezenta ta, desi cunoscutii afirmd ca sunt absolut independent. Congresul

imi impune sd ma concentrez, dar simt din ce in ce mai mult cdnu sunt in stare de

asa ceva. Sunt multumit de interventia de ieri, cred cdam reusit sd-i interesezpe cei

care aufost defatd. Md bucur mult ca. ne vom vedea vineri. (L. D.)

Draga mama,

Viatape contpropriu nu este deloc usoard. Sunt harnicd, mdstrdduiesc ca totul sd fiebine facut si la timp, atdt la serviciu, cat si acasd. Din pdcate, nu totdeauna

reusesc; de exemplu, sifonierul meu ti-ar starni nemultumirea. Doresc sdfiu o

femeie atrdgdtoare siprobabil ca. sunt, dar, cum stii, asta cere timp dupdpatruzeci de

ani. Cu atdt mai mult cu cat nepoata ta solicitd sprijin, atentie si conversatie. Stiu

ca, dorind sdfiu o mama bund, va trebui sd acord multd atentie copilului. Te sdrut...

(O. B.)

Te intrebi pe tine insuti care este deosebirea dintre autoapreciere si acceptarea de sine.

Si, probabil, incerci sa te indragesti si mai mult...! Fara asta nu vei realiza nimic.

Psihologie


17/50

1

3


18/50

Lectiile 59 si 60______________________ Cum sa folosim creativ cutiostintele de

psihologie?

Autonomie si dependenta in existenta omului

Lectiile 13 si 14: Cum reactionam c&nd consideram ca nu suntem noi

responsabili pentru ceea ce ni se intampla?

Te gandesti unde amime se situeaza locul controlului, in cazul tau, al cunostintelor

tale si al cei dragi... Incerci sa afli rolul datei nasterii, al educatiei, al varstei, al

sexului, al pregatirii. Reusesti sa sesizezi importanta factorilor care au dus lasuportarea de catre copii a consecintelor propriului comportament.

Cercetezi rolul primei impresii pe care o ai atunci cand intri in contactul cu cineva si

al impresiei pe care o faci asupra celorlalti. Poti fi pe deplin deschis? Impresia

capata adesea caracterul unei aprecieri categorice si ne poate inchide calea spre noi

informatii despre oameni. Dai exemple de observare adecvata, dar si de schimbari

semnificative in perceptiile ulterioare, in raport cu prima impresie.

Am cunoscut-o pe Ana acum doi ani. Am vdzut-o stand singurd pe culoar. Mi s-a

pdrut agitatd, ba chiar agresivd. Cdnd am incercat sd intru in vorbd cu ea, am

auzit o vocejoasd, matd, respingdtoare. Cred ca imi era teamd de ea. Am observat ca

in timp ce vorbeste nu se uitd la fata mea, ceea ce ma deranja foarte mult. Astdzi

suntem prieteni buni. Ceea ce luasem dreptfortdsi sigurantd de sine nu era decdt o

cole impotriva complexelor. Vocea ei mi se asociazd acum door cu baladele lui Cohen.

Atunci nu mdprivise in fata, fiindcd isipusese pentru prima data lentile de contact.

(F. R.)

Te ocupi de stereotipurile intalnite printre cunostintele tale. Incerci sa aprofundezi

teoria atribuirii.

Comunicarea verbala si nonverbala Lectia 15: Ce stil de comunicare verbala

folosim? Lectial6: Ce castigam si ce pierdem folosind ,,jocurile"

interpersonale?

Ai comunicat cu lumea intotdeauna, dar, din acest moment, poate ca intr-un

mod ceva mai constient. Te gandesti la intentiile oamenilor si doresti sa stabilesti

daca receptarea lor este potrivita. fi urmaresti pe cei care folosesc diferite simturi si

cauti calea senzoriala dominanta. Cercetezi sau vezi, auzi sau mai curand simti

lumea si te simti pe tine. Cunosti toti factorii care fac eficienta comunicarea

interpersonala.

Ar trebui macar o clipa sa te intorci la expresiile optime, deoarece nu o data ai avut

probleme in a distinge intre un mesaj cu privire la apreciere si unul referitor la

emotii. Este foarte greu, desi la prima vedere ar parea simplu. Probabil nu este

vorba despre intelegere, ci despre folosirea acestor aspecte in practica.

Vei cunoaste stilurile comunicarii interumane: eel bazat pe parteneriat si eel concentrat

asupra propriilor nevoi sau asupra nevoilor celorlalti.

14 Psihologie


19/50

Eu i propria mea dezvoltare __ Capitol XX

ColegulmeuJ., linistit, tdcut, docil, nustiesdspund,,Nu".Acumcateva sdptdmdni,

unei colege i-a venit ideea " sd-i cumpere lui J. un grdtar, de ziua lui, pentru ca el sd

organizeze o intdlnire cu rol integrator. J. este un tip singuratic si solitar, nu-i plac

oaspetii; iiplace sd citeascd, sd ascultepddurea. J. n-a spus ,,Nu",fiind

nefericit din cauza asta. Nu a refuzat rolul care i s-a impus..., dar nici n-a fast de

acord. A cedatpresiunii, a mdeplinit asteptdrile colegei agresive, dar era necdjit.

Colegele i-au golitfrigiderul, i-au deranjat locuinta, i-au bdtdtorit iarba din grddind. La

intrebarea: ,,De cepermite asa ceva? ", a rdspuns: ,,Asa sunt ele. Ce sdfac? Amincercat sd le vorbesc, dar nici n-au vrut sd md asculte ".

Colegul J. este un om drdgut si bun, permitdnd sdfiefolosit indeosebi defemei

agresive. Ii lipseste, evident, simtul propriei valori in relatiile cufemeile. Am incercat sd

vorbesc cu el si stiu ca se teme defemeile de un anumit tip. A fast singur la

pdrinti, pdrintii numai trdiesc. S-a cdsdtorit si sotia l-a Idsat. Era prea rapidd,

prea exigentd si prea energicdpentru mine ", a afirmat el. Majoritateafemeilor de

acest tip se comportd ciudat; pe J. il paralizeazd teama. II cunosc de cdtiva ani

buni si stiu cdfatd de bdrbatii si defemeile Hnistite reuseste sdfie asertiv, sd-si

exprimepdrerea si opiniile. In schimb, nu reactioneazd si se lasdfolosit defemeilecare isi impun vointa. Cred cd simtul scdzut al valorii proprii in ceea cepriveste

indeplinirea rolului masculin in relatiile cufemeile are un temei maiprofund si

impuneajutorulpsihoterapeutului. (O. B.)

Cauti in tine ,,Parintele", ,,Adultul" si ,,Copilul".

Comunicarea verbala si nonverbal a

Lectia 17: Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

Lectia 18: Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

,,Limbajul trupului" este inseparabil legat de fizicul nostra. Vorbesti cu ochii, cu tot

trupul, cu mainile, cu degetele, cu vocea..., dar lucrul eel mai important este daca

poti sa transmit! ceea ce doresti, daca esti lizibil, daca ru insuti decodifici mesajele

nonverbale. Descoperi ca trupul nostru nu minte, in ciuda dorintei noastre, ca ne

scapa de sub control multe aspecte.

Observi cu atentie pe altii si te observi pe tine.

Mduitamladoudpersoaneinascensor.Ambelefemeiisiascundeauprivirea, una

chiar transpirase. Am vdzutpicdturi de sudoare deasupra buzei superioare. Nu se

uitau la mine; la rdndulmeu, mdstrdduiam door ,,sdtragcu ochiul". Mdsimteam

groaznic, ca un intrus, un agresor... Nu doream ca cineva sd md observe. Abia

dupd un timp, mi-am dat seama cd ele pot sd mdpriveascd lafel cum lepriveam eu

si rn-am simtit unpic mai bine.

Mi-am ascultat vocea si am fast surprinsd. Aveam impresia cd ascult ceva

strain, artificial. In modfiresc, mi sepdrea cd vocea mea efrumoasd, dar cea

depe bandd era una strdind, stridentd, agitatd, de fapt intr-un ritm inegal,

agitat... (S.D.)

Psihologie

1


20/50

5


21/50

Cum sa folosirn creativ cunostintele de psihologie?

Imi place figura mea. Am ofatdovald,frumoasd, cu ten sdndtos. Cea mai importantd

pane sunt ochii, cdprui, cu contur inchis. Oamenilor le atrage atentia gura mea, un

pic cam largd, desi as prefera sdfie ceva mai mica. Ochii sunt cei mai viol

Zdmbesc usor, un pic sarcastic. Fruntea este rece, obrajii calzi. Fata emand un -

miros de tonic pe care ilfolosesc. Amfruntea descoperitd, nu-mi place cdndcineva isi

acoperdfata cupdrul... imiface impresia cdeste las. (A. H.)

Iti asculti vocea, iti faci fizionomia din lut. Iti permiti sa te uiti adanc, in propriiiochi, sa-ti atingi mainile. Laolalta cu altii, construiesti monumente. Descoperi ca

ceea ce exprima corpul este mai sincer decat cuvintele si, probabil, tocmai de aceea

dorim sa ne controlam. Nu uita ca perceperea oamenilor ca niste ,,obiecte estetice"

este superficiala, instrumentala si imatura. O modalitate de a-i observa pe ceilalti

este aceea de a ne apropia de ei asa cum am dori noi insine sa fim observati. Vei afla ca

esti credibil atunci cand corpul tau spune acelasi lucra ca si gura ta. . .

Despre sentimentul apartenentei

Lectia 19: Ce reprezinta grupul la care ma raportez?

Lectia 20: Ce influenta are asupra mea apartenenta la diferite grupuri?

Te gandesti daca si cui apartii. Cercetezi, verifici ce fire te leaga de ceilalti si cine te

trateaza ca pe proprietatea sa. Te ocupi mai indeaproape de grupul tau de refermta. Te

gandesti ce obstacole a trebuit sa invingi, pentru a fi acceptat. Inveti sa descrii

grupul ca fund mic, mare, formal sau informal, cu un lider, roluri, granite, retea de

comunicare, coalitii si cu o istorie intreaga a devenirii.

Grupul meu este ca un castel vechi sifrumos, cu ascunzisuri in care tepoti rdtdci;este ca o livadapdrdsitd, cu locuri intime sipublice; este ca o supd de zarzavat: in

ciuda diversitdtii legumelor, are un gust excelent, fund foarte hrdnitoare si

sdndtoasd... (L. G.)

Afli ce anume poti face pentru a contracara sindromul gandirii de grap. fncerci

singur sa construiesti un proiect de program educativ sau de interventie, avand ca

scop apararea identitatii noastre, a individualitatii, in fata conformismului pe baza

caruia suntem acceptati de grup.

Lectiile 59 si 60

1 6 Psihologie


22/50


23/50

Eu fi propria mea dezvoltare Capitol XX

In perioada copildriei timpurii, pdrintii ar trebui sd descopere talentele copiilor

lor. Ei trebuie sd-si invete odraslele cd existd gusturi diferite si cd nimdnui nu

trebuie sd-i placd acelasi lucru. Copilul care va crede cdeste ceva normal sifiresc

cand cineva doreste altceva decdt ceilalti se va descurcafoarte bine la scoald. El

trebuie sdfie iubit in mod natural, trebuie sd i se vorbeasca despre acest lucru,

fiindcd va invdta infelul acesta sd aibd incredere in sine si sd se bazeze pe sine.

Mama sau total pot sd-i arate case respectd, indiferent defaptul cd au gusturi

variate. (J. U.)

De asemenea, te ocupi de fenomenul delegarii responsabilitatii, uneori de pe pozitia de

victima; scrii totodata despre ceea ce te-a retinut sa nu acorzi sprijin altor oameni

atunci cand te-ai aflat in prezenta unui grup mare.

N-am sd uit cum m-am oprit langd un bdiat care zdcea pe marginea drumului.

Stiam cd suntem singuri acolo, cd eu sunt singura persoand din cosmos pe care s-

arfiputut baza, in general (...). Nupot uita sentimentul de bucurie si de mandrie care

a apdrut abia mult mai tdrziu. Cand am plecat spre casd, am simtit o mare

usurare. Toatd incordarea aceea ma pdrdsea si chiar imi venea un pic sdpldng

(...). lar cea de-a doua intdmplare a fast groaznicd: o multime de oameni,inghesuiald, fiecare il impingeape celdlalt de la spate, iarfemeia aceea, mai intdi se

lasase pe vine, apoi zdcea intr-un mod ciudat, de pared ar fi fast moartd.

Ingrozitor.

Am simtit cdparalizez, nu stiu dacd mai gdndeam, probabil cd da, fiindcd mi se

parea cd ea nu mai trdieste. Nu stiu ce gdndeau ceilalti, dar oamenii o ardtau cu

degetul, dddeau din cap si mergeau mai departe. Abia ofatdtdndrd, poate cineva

dinfamilie, fiica ei probabil (asa imi imaginam), a inceput sd tipe si unii pared s-

au trezit. Cineva si-a oferit telefonul mobil, altcineva a telefonat, i-a dat apd,

oamenii s-au dat la o parte. Dar am asteptat incd mult timp salvarea si cand

medicul a intrebat ce si cdnds-a intdmplat, nu era nimeni care sdstie sd rdspundd. Au

luat-o la spital, spunand cd starea ei estegravdsi nici pdnd astdzi nu stiu dacd a

supravietuit. As dori sdstiu, fiindcd uneori ma made acest lucru. (T. F.)

Incerci sa inveti sa deosebesti diferitele tipuri de agresivitate si sa nu le incurci cu

asertivitatea. Daca ai timp si esti pregatit, pentru a-ti verifica noile cunostintele, te

apuci de un test lung. Ai chef sa verifici ce iti mai amintesti si ce anume ti-a scapat. Nu

uita, te rog, ca o importanta deosebita o au descoperirile personale.

Modalitati de adaptare la rolurile sociale

Lectia21: Cum reactionezi in rolul de COPIL, fata de parintii proprii?

Lectia 22: De ce este dificil sa joci rolul de elev sau de student?

Incepi un nou capitol, despre rolurile sociale. Citesti materiale despre roluri care

reprezinta o consecinta fireasca a varstei, a sexului, precum si despre roluri pe care le

alegi singur, asumandu-ti raspunderea. Acum te gandesti la tine in rolul de copil al

parintilor tai, la schimbarea calitatii legaturii voastre, care are loc in mod firesc.

Psihologie

1


24/50

7


25/50

Lectiile 59 si 60_________________^_____Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Iti amintesti exact de mama, de tata, de tine, asa cum erati la inceput, in masura in

care poti sa constientizezi acest lucru... Vei cunoaste povestea radacinilor. Desenezi un

tablou: ,,Familia mea". Poate doresti sa iei camera de filmat si sa faci un film

despre tine, dupa un scenariu propriu! Dar, mai intai, vei cunoaste scenariul vechi,

plin de interdictii, de imperative si de atributii codificate in copilarie.

Vei identifica doua senzatii distructive: simtul vinovatiei si eel al nedreptatii. Sarcina ta

este de a le schimba in simtul raspunderii. Toate aceste nu se pot intampla fara a-ti

lua ramas bun de la speranta ca vei indeplini un rol in mod ideal. Soseste si

momentul pentru a vedea cum stau lucrurile, in cazul tau, in privinta ,,cordonului

ombilical"! Daca este in ordine, poti parasi cuibul linistit, bazandu-te pe faptul ca

mama si tata iti vor da avant! De fapt, aproape toate infaptuirile si descoperirile din

aceasta lectie ti le rezervi, considerandu-le importante si intime. Inveti despre

invatare. Te gandesti cand, de ce, cat timp, la ce bun sa facem acest lucru. Iti amintesti de

scoala, de clasa in care ai invatat, de profesori. Poate visezi noaptea unele note? Unii

isi smulg etichetele de pe frunte abia dupa multi ani. Dar mai bine mai tarziu

decatniciodata!

Scrii despre cele mai importante persoane, despre cei pe care nu i-ai uitat, al caror rol

in viata ta nu poate fi trecut cu vederea.

Profesorul S. C. era un om extraordinar. Nu se ridica niciodatd de la locul sdu,

atunci cand directorul, pe care toti il stiau de fried, intra in clasa pe neasteptate.

Cdnta minunat arii din opere si cdntecepopulare, desi era biolog. lipldceaufoarte

mult,fiindsi membru activ in cor. Cdndva i-a aratat directorului, printr-un gest, sd

astepteputin pdnd ce termindce are despus. Ne-a dus la muzeesi la expozitii. Cu

teamd, dar si cu curiozitate, atingeam exponatele. Multi din clasa noastrd au studiat

medicina, biologia, agronomia etc. Ne contaminase cu pasiunea pentru desenul

biologic. Ne pictase pe perete istoria evolutiei vietii pe Pdmdnt. Rdspundea la

fiecare intrebare. Stia sd ierte si sd-si ceard scuze, ceea ce ne emotiona eel mai

tare. Nestima, iarnoi ne simteam parteneri ai lui. Nepropunea sd facem un ierbar, iar

noi toti alergam cupasiune in cdutarea celor maifelurite ierburi. Era un om

obisnuit, natural, umbla intr-un trend cenusiu, gdurit de substante chimice, purta

ochelari cu dioptrii mari. Frizura i se ridica in ritmul pasilor. Era amuzantfaptul cd

purta pantofi de sport lafel ca elevii. Ne invdta cum sd invdtdm. Era un om

minunat... (I. S.)


Lectia 23: Cum sa te manifest! in rolul de PARTENER?

Lectia 24: Cum sa te raportezi la rolurile profesionale pentru a obtine satisfactie?

Iti cauti perechea ca intr-un tablou...

Potrivit reflectiilor mele, pentru a spune despre un cuplu cd este ideal, el si ea artrebui sd-si dea seama cd numai cunoscdndu-tepe tine poti ajunge la celdlalt si cd,

dacd nu facem asta in sentimentele si in relatiile noastre cu ceilalti, vapersista o

anumitd dozd de confuzie. Ar fi bine ca perechea sd nu uite cd, dacd ne

concentrdm doar asupra ideii de afi iubiti, nu ne vom bucura defericire deplind.

18 Psihologie


26/50

Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX

In acest caz,facem compromisuri, venim in asteptarea celeilaltepersoane. Altfel stau lucrurile cdnd

not insine iubim. Faptul cd oferim cuiva dragostea noastrd este pentru noiosursddesatisfactie si

nuneface dependenfiatdtde mult desentimentele___________celeilalte persoane. In primul rand, ar

trfhuj sd stim mai multe despre n&L

Intr-un cuplu ideal conteazd intelegerea, toleranta, spiritul deschis, rdbdarea (care ne

lipseste atdt de des), rezolvarea impreundaproblemelor si sprijinul reciproc, in

diferite momente ale vietii noastre. Intr-un asemenea cuplu simtim bucuria sensuluiexistentei, iar regdsirea acestui sens si impdrtdsirea descoperirii noastre cu cineva

care se afld in consonantd cu not aduce bucurie sifericire.

Multe persoane privesc in mod specific parteneriatul, infunctiedefelulin careau

fast educate si de atmosfera in care au crescut. Unit doresc sdfie bogati, admirati,

doresc sd aibd putere sifac orice pentru a atrage atentia. Uneori, ajung prea

tdrziu la concluzia cdnu aceasta-i calea. (A. R.)

Creezi metafore potrivite.

Perechea - dot copaciputernici, supli, sdndtosi, dar care au si nodurisi ramuri inutile.

Perechea este ceva stabil, ce se repetd mereu, o legdturd pe care

eu, persoanddin afard, mdpot baza si stiu cdexistd.

Perechea este ca un ceas cupenduldsi cu doudgreutdti statice.

Perechea este un lucru ideal, desi asfi doritsdaibdcdteva scame,

pentru afi mai credibil.

Cunosc asemeneaperechi chiar infamilia mea. Imi place la ele

cddiscutdmult, cdisieducdimpreundcopiiisicd-iascultd. Imi

place cd ii leagd linistea si echilibrul. Sunt constienti defaptele lor,

realizdndu-si scopurile in tihndsi consecvent. (M. B.)

Iti faci bilantul realizarilor si al pierderilor la un anumit moment. Esti in stare sa faci

acest bilant cu privire la propria ta relatie cu partenerul?

fi intrebi pe cunoscutii tai despre deosebirile determinate de apartenenta sexuala. Te

gandesti la ce anume merita si la ce nu merita sa faci in cuplul tau, pentru a se

dezvolta cat mai frumos.

Apoi, te ocupi indata de munca ta, pe care o faci, de care esti frustrat, pe care ai

abandonat-o, la care visezi. Afli indata cum te-a format aceasta munca, ce anume a

schimbat in deprinderile tale, in infatisarea ta, in modul de a fi, de a vedea lucrurile, de

a le aprecia etc. Rareori scrii despre munca ta ca despre o pasiune, ca despre calea

dezvoltarii tale personale. Amintesti des de somaj, de umilintele si raul care rezulta

de aici. Te gandesti adesea ca munca este o sursa de venituri, oferindu-ti siguranta.

Din fericire, nu uiti de visurile care iti permit sa speri, pe care se bazeaza energia

pozitiva care iti ofera curajul sa le realizezi.

Psihologie

1


27/50

9


28/50


Te intrebi pe tine daca lucrezi eficient si in ce consta, de fapt, ceea ce faci.

Simtnevoia dea-mi imbundtdti eficienta? Sigur cdda, celputin mdstrdduiesc (...)

$tiu din experienta cd, dacd imifac un plan pentru a doua zi, sunt sigurd cd voi

realiza eficient treburile proprii si profesionale, fdrd nici un fel de perturbdri

exterioare. Consider cd un instrument de eficienta sdndtoasd este timpul bine

organizat, ceea cefaceposibilaobtinerea de rezultate valoroasepe calea spre telul

urmdrit. (D. D.)

Vei cunoaste eforturile pe care le presupune munca ta, sesizand uneori simptomele

epuizarii profesionale. Scrii despre sentimentul de respingere si despre lipsa de

apreciere a competentelor tale, despre experienta profesionala, iti faci grij i cu privire la

viitor, ti-e teama de noile provocari. Simti o stare de amaraciune, de dezgust,

legata de constientizarea ca esti folosit. Se intampla insa si sa fii mandru ca te

dezvolti, ca te realizezi.


Lectia 25: Ce sa faci pentru ca rolul de PARINTE sa fie unul benefic pentru

tine si pentru copiii tai?

Lectia 26: Cum sa raspunzi eficient exigentelor impuse de diferite roluri

sociale?

Te gandesti la tine ca parinte: in viitor sau prezent. Te gandesti ca a avea copii ar fi

un noroc sau un ghinion. Vei cunoaste modelele ipostazei de parinte: modelul

bazat pe sarcini, eel interactiv, modelul conceput in termenii afilierii si ai

interdependentei. Revii la analiza tranzactionala. Cauti bucurii in copilaria ta,

legate de comportamentul dezinvolt, de legaturile apropiate cu ceilalti, de atentia si

de timpul care ti se acordau.

Ti-ai amintit diferite fapte si intamplari, in primul rand sentimentele care le-au rnsotit. Ai

scris despre bunicul tau, pentru care erai o persoana importanta, despre livada cu

pomi, despre tavalirea prin iarba, despre bunica ta, care iti oferea intotdeauna ceva

delicios, despre timpul care ti se consacra de catre cei din jur. Ai scris despre

perechea de pantofiori frumosi, de culoare rosie, cumparati de tata...

Citesti si analizezi indicative si recomandarile legate de acest rol important, cu toate ca

nu exista retete pentru un fiu sau o fiica ideala si nici o cale de a fugi de

responsabilitate.

Ajungi la concluzia ca trebuie sa inveti sa alegi rolurile si sa impaci exigentele

acestora, ramanand tu insuti. Numeri rolurile care iti revin, de care esti constient si

constati ca ai uitat multe. Incerci sa faci o clasificare a rolurilor. Iti amintesti cum se

invata rolurile.

Discuti cu oamenii despre ceea ce inseamna sa fii perfect.

20 Psihologie


29/50

Eu i propria mea dezvoltare Capitol XX

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Lectia 27: De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Lectia 28: In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Te gandesti la propria dezvoltare. Construiesti imaginea ,,navigatorului" si pe cea a,,celui ancorat".

... eram tare obosit de bduturdsi doream sd-mi schimb viata depdndatunci. Am

nimerit in grupul AA. Am mers la diferite intdlniri, am intdlnit oameni care au

schimbat multe lucruri in propria lor viata. Ei au devenitpentru mine un impuls,

unfel de motor. Am reusit..., m-am eliberat de acest viciu, iar ceea ce md bucurd eel

mai mult estefaptul cd viata mea s-a schimbat in mod radical, m-am schimbat eu

insumi. In anul 2001 am participat la un Program de Dezvoltare Personala, cu

scopul de apune ordine inproblemelepersonale si astdzi stiu in mod cert cdnu md

voi opri aid. Invdtdm toatd viata si orice schimbare ne stdrneste teama, dar ne

aduce si satisfactie. (M. G.)

Lucrezi la viziunea asupra idealului.

Un om ideal, dupdcum cred, nu are un rdspuns univoc la aceastd intrebare. Nu

existd un model ideal, universal al omului, spre care sd tindd toti. Nupoate fi

creat un ideal de om care sd corespundd tuturor. (...) Este bine dacd avem, in

general, anumite reprezentdri, tinzdndspre indeplinirea obiectivelor acceptate.

Este important sd nu impunem altora reprezentdrile noastre..., sdnu nepierdem

undevape drum in goana dupd ideal. (V. P.)

Iti dai seama ca idealul inseamna o viziune, un model, un scop care se exprima in

concretizarea valorilor personale in comportamentele de fiecare zi. Nu are sens

sa demonstrezi ca nu exists persoane ideale. Constiinta propriului ideal esteindispensabila pentru a-ti putea preciza locul tau, pentru a comunica cu

partenerul in cadrul cuplului, pe tema scopurilor, pentru a va educa impreuna

copiii. Idealul tau este un reper, un instrument de masura, precum si un mod de a

te apara.

Vei cunoaste cateva conceptii teoretice cu privire la dezvoltare.

Meritd sd lupti pentru locul tau, ca viata sdmeritesdfie trditd, ca fiecare dintre noi sd

gdseascd in sine si in ceilalti forta tainicd, irepetabild, care sd ne permitd sd

zdmbim razei de soare, in fiecare zi. Trebuie sd transformdm realitatea obisnuitd,

cenusie, in ceva neobisnuit si valoros. Aceasta esteproblema vietii mele, la care

doresc sd lucrez. (L. N.)

Treptat, te preschimbi din broasca in print sau in printesa. Cauti factorii care iti

inlesnesc viata. Razi, plangi, te infurii, fiindca toate aceste lucruri sunt minunate

pentru tine. Stabilesti un contact mai profund cu emotiile tale. Analizezi cu interes in

ce consta de fapt dezvoltarea intelectuala si spirituals.

Psihologie 21


30/50


Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Lectia 29: Ce tehnici de autopsihoterapie poti folosi eficient?

Lectia 30: Cand trebuie sa iei decizia de a solicita ajutorul psihologului?

Ai senzatia ca innebunesti? Ca iti vine sa ucizi pe cineva? Sa te distrugi pe tine

insuti? Orice modalitate ti se pare eel mai simplu leac, un leac genial in fata raului de

pe aceasta lume?

Inveti sa te relaxezi, sa meditezi, sa te autosugestionezi. Te odihnesti cu ursuletul, te

uiti atent la pestisorii de aur. Incerci sa-ti descarci reactiile ca un leu, ca un zmeu, ca un

distrugator de hartii sau de prosoape. Iti construiesti perseverent si sistematic

imaginea pozitiva despre tine insuti.

Te intrebi cand anume merita sa te adresezi profesionistului dupa ajutor si cand poti samai astepti. Studiezi diferite metode ale autopsihoterapiei.

Pe seard m-am asezatpe covor si, impreund cupartenerul de discutie, incercam

sdnestdpdnim rdsul. Dupdojumdtate de or a, am reusitsdnu ne mai hlizim. Cel

mai mult m-a convins relaxareapentru copiii mid. Ascultdnd toate acestea, m-am

simtit ca un copilas. Imi veneau in minte amintiri din copildrie, tanjeam sdmdia

cineva in brate. Ce bine cd am incercat! (...) Imi vine usor sd capdt senzatia de

povard, dar mai greu este cu senzatia de cdldurd. Simt mai puternic mdinile si

picioarele decdt restul corpului. Mi-a venit greu sd scap de incordarea cefei.

Partenera mea de discutie imi spunea cd ceafa mea seamdnd cu o coardd. A

incercat sd-mi facd masaj si m-am simtit mult mai bine. Mi-a pldcut seara

respectivd... (S.P.)

Cdndva eram sigurd cdproblemele mele trebuie sd rdmdnd un secret al meu, iar

astdzi mi se pare cd as putea discuta despre ele cu altcineva. As dori doar sdfiu

sigurd cdnurdde nimeni de mine si cdsunt respectatd. Defapt, tdnjesc dupd asa

ceva. Viata mea este extrem de dureroasd. Eu insdmi nuprea mai stiu ce as putea

face. Pdndacum mi-afostrusine pur si simplu. Odatdam incercat sd vorbesc cu

medicul, dar elsegrdbea in modvizibilsi nu m-a ascultat... (C. L.)

22 Psihologie

Lectiile 59 si 60

Iti cauti propriul tau dram.


31/50

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei prof esionale

Lectia 31: Cum putem sa-i a jut am pe ceilalti?

Lectia 32: Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Te gandesti cum sa-i ajuti pe ceilalti: pe cei care au nevoie, pe care doresti sa-i ajuti,

dar si pe cei care nu ar avea nevoie de ajutor. Te gandesti cum sa starnesti increderea,

analizezi inca o data fenomenul empatiei, in contextul ajutorului.

Confruntarea cu problemele proprii imi amplified dorinta de a veni in ajutorul

altora. De a deschide usa bundvointei si a compasiunii, folosindu-md de cheia

empatiei. Empatia inseamnd identificarea emotionalacu o altdpersoanasi stdrnirea in

noi a sentimentului prin care trece persoana respectivd. Inseamnd sd stii sd te pui

in locul altuia. Sd simti durerea altuia. Ajutorul imbracd diferite forme, in functie

de situatie: dificultdtifinanciare, lipsa unui loc de muncd, imposibilitatea de a se

descurca, timiditatea, persecutiile, cdsnicia nereusitd, inima zdrobitd, necazuri

cu sdndtatea, suferinte... Seintdmpldinsdca uniisdabuzeze de bundtatea noastrdprin

viclesug... Este nevoie de o anumitdorientare... (J. P.)

Le propui celorlalti stilul partenerial de comunicare si-i sfdtuiesti sdprocedeze

cum doresc: Fa cum crezi de cuviintdsi sdstii cd, orice ai alege, va trebui sdfie

intru binele tdu. Intelegi? ". (M. S.)

Nu vei uita niciodata aceasta destainuire, mai mult... nu stii de ce a trebuit sa

povestesti atunci despre asa ceva...

Mi s-a intdmplat sd ascult multe destdinuiri, dar aceasta era una de exceptie... Noi

pdndastdzi nu inteleg de unde atdta mcredere netdrmuritd, fiindcdnu ne-am vdzut

niciodata inainte, iar aceasta intdlnire afostsingura din viata noastrd... Am ascultat

indelung, apoipared a plesnit ceva in mine... Astdzi nu-mi mai amintesc cum il

chema... Sper ca viata lui sdsefi aranjat si sdfiefericit... Astdzi, cdnd mdgdndesc la

intdlnirea aceea si la discutia de atunci, nu stiu dacdm-as mai comporta lafel.

Imprejurdrile si clipa aceea unicdmi-au deschis calea spre un om strain. Stiu insd cd

atunci discutia aceea mi-afost extrem de necesard... (M. N.)


A FMf G6M DOREST7.

23Psihologie


32/50


33/50

Lectiile 59 i 60__________________________Cum sa folosim creativ cunostintele de psihologie?

Dorescsd-iajutpeoameni,fiindcd... imi face bucurie; binele infdptuitse intoarce cu

vdrfsi indesat spre eel care ilface; si eu amfost ajutatd, iar omul pretuieste exact

cat face pentru celdlalt om. Simt o asemenea nevoie interioard. Existdmulti oameni

mat slabi decdt mine. Asa imi dicteazd constiinta, doresc sd-mi exprim

recunostinta pentru ajutorulprimit inainte. Motivatia mea generala: ajutorul este un

reflex al omului nobil. (T. M.)

Poti obliga pe cineva sa iti permita sa intervii in viata lui?

Un adult se comportd uneori ca un copil. Cunostinta mea n-ar maifi trait astdzi

dacd nu ne-am fi descurcat atunci. Pur si simplu, cu ajutorul a treipersoane, l-am

impins in masindsi ne-am dus la medicul de gardd. (...) Fires te, am avut anumite

mustrdri, fiindcdmi sepdrea cd vreau sdfac din el un nebun, dor pond la urmd el se

comporta in asafel, meat eraprimejdiospentru sine insusi... Astdzi suntem in

continuare in relatii apropiate si, uneori, imi spune cd, desi or dori sa uite acel

episod, imi este recunoscdtor. (B. B.)

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Lectia 33: Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli

somatice?

Lectia 34: Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?

Iti observi propriul corp, il concepi ca parte integranta a persoanei tale, la fel de

importanta ca si psihicul.

Acorzi multa atentie analizei factorilor care due la infarct.

Nu mi separe cd din grupa celor care au suferit de infarct nufac parte oameni

linistiti si senini. Un asemenea om a fast mdtusa mea. Astdzi nu mai trdieste.

Zdmbea, era echilibratd, avea pentru fiecare o vorbd bund. Pe atunci nu mai

lucra si avea un mod de viatdsdndtos, ford nici unfel de vicii, cu regim corespunzdtor.

Umbla cam putin, dar asta din cauza altor afectiuni. Toatd viata a fast activd,

mobild si harnicd. Sunt sigurd cd se consuma din cauza problemelor celor apropiati

sise confrunta cu ele,fdrda-i impovdrape altii. Doreaprobabilsd-i multumeascd pe

toti sipunea la inimdpdrerea altora. Nu avea nici o dozdde egoism. Stiu cdeste o

situatie atipicd, dar asa aratdamintirile mele. (B. G.)

Afli cum tehnicile psihologice pot influenta starea corpului.

M-au interesat experientele bazatepe bio-feedback, adicdpe cuplarea biologicd

reversibild. Este cevafoarte ciudat si as dori sa aflu mai multe lucruri despre

aceasta. Amputeafolosi aceste experience cu efect benefic... (Z. S.)

Iti reamintesti atitudinea ta initials fata de sanatate si fata de bolile fizice, legata de

starea de sanatate a familiei si de anumite beneficii, ascunse sau vadite, decurgand din

rolul de a fi bolnav.

24 Psihologie


34/50


Totdeauna am fast bolndvicioasd. (...) Pdrintii si bunicii mei nu se ocupau mai

deloc de fratele men, care plesnea de sdndtate; adesea il Idsau la vecini.

Cu mine mergeau la consultatie la policlinicd, eu aveam cinci ani, iar mama a

rdmas cu mine in spitalpatru sdptdmdni. Dormea intr-un cdminpentru muncitori si

era Idngdmine de dimineatapandseara. Mdsimteam iubitd, dar si unpic altfel decdt

toate colegele mele. La spital erau mai degrabdunii ca mine, usor diferiti de cei de la

scoaldsau din fata blocului. Defapt, mie imipldcea toatd povestea asta cu boala,

desi mdtemeam unpic din cauza durerii, a injectiilorsi a altor interventii. Vedeam ca eisunt ingrijorati de sdndtatea mea, dar nu era vorba depanicd, fiindcd ei aveau

incredere cd o sd mdfac bine. (...) Dupdmulti ani am invdtat sd ma uit la mine insdmi

ca la un om sdndtos, dar astdzi mai sunt momente cdnd as dori sd ma intorc la

vremurile acelea, indeosebi cdndobosesc. (S. R.)

Te ocupi, de asemenea, de atitudinea celorlalti fata de cei bolnavi fizic si psihic.

I-am spusfiului men depatru ani aceastd poveste. El nu stia cdeu mai avusesem un

bdietel inaintea lui, cd, pur si simplu, arfl avut unfrdtior mai mare, pe care

Dumnezeu l-a luat la vdrsta de trei luni. Datoritd povestii, amputut merge cu el

pentru prima oard la cimitir, de Sdmbdta mortilor. Sotul s-a miratfoarte mult,fiindcd stia cd acest subiect era pentru mine tabu. Multumesc. (M. T.)

Despre subconstient

Lectia35: Ce trebuie sa stim despre vise?

Lectia 36: Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Dormi. Visezi...

f ti controlezi lungimea visului. Asculti trairile oamenilor care multa vreme au fost

private de posibilitatea de a dormi.

Tatdl men a lucrat ani de zile in schimbul de noapte. Se obisnuise si el, sifamilia

noastrd. Cdndaiesitlapensiesiarevenitlaunmoddeviatdnormal, nuareusitsd se

descurce. Se ducea la medic dupd somnifere, pe care le lua noaptea. Adormea la

masd, dupd ce mdnca. Odatd, noaptea, l-am vdzut cum umbla prin camera. Asta

a durat cam doi ani. Nuputea dormi noaptea, iarziua nu dorea sd opiardd cu

somnul. Era singuratic si singurul lucru care il salva era radioul. Abia dupd

vacantape care apetrecut-o lapescuit, dormindsub cort, lucrurile s-au normalizat

oarecum... (D. P.)

Elaborezi un set propriu de mijloace care sa favorizeze adormirea.

Pun langdpat unpahar cu lapte cdldut, dau drumul la o muzicd linistitdsi deschid

fereastra. Imi place sdaprindlumdndri, darsotulmeu nu lesuportd, asa cdnufac

asta inainte de culcare. Am observat cd ma ajutd sd adorm prezenta pisicii mele,

carestdlapicioarelepatului. Nu citesc inainte de culcare si nu ma uit la televizor.

Prefer sd-mi imaginez cdte ceva, in timp ce ascult muzica, tindnd ochii inchisi... (E.

T.)

Psihologie 25


35/50


Am visat odatd cd trebuie sd operezpe cineva, pentru a supravietui. Am asudat si

am tipat. Mi-a fast tare teamd si chiar acum cdnd scriu nu ma simt in apele mele.

Nu-miplace sd vdd sange, dar, pe de altdparte, stiam cd omul acela sepoate baza

doar pe mine. Era un copil, lafel ca mine in trecut, chiar semdna cu mine. Tare

incdlcite sunt lucrurile, dar, cdnd md gdndesc acum, mi se pare cd eu, adultulde

acum, sunt singura sperantd pentru mine - eel mic. Inteleg cd mdpot baza doar pe

mine, cd trebuie sdfac exact o asemenea operatic. Am discutat despre asta cu

partenerul meu de discutie, un om intelept, si mi-a spus cd e ceva adevdrat in

povestea asta... (V. T.)

Pe cine am putea hipnotiza?

Pe sotul meu nu l-ar hipnotiza nimeni. El rdde de toate as tea. Poate doar dacd l-ar

durea prea tare dintii ? Fiindcd ii este teamd de dentist si cere sd i sefacd totdeauna

anestezie. A avut anumiteprobleme demult. (...) In schimb, colega mea arputeafi o

pacientd impecabild, fiindcd ea se lasd repede convinsd, isi impune si crede in

multe lucruri. Pe ea o poate pdcdli chiar si un copil. Este destul de tdndrd si

nesigurd pe ea. Cautd pretutindeni pe cineva care sd-i serveascd de model. In

general, te ascultd cu atentie, iar dacd cineva ii spune, de exemplu, cd il doare

capul, meet, incet, incepe si ea sdsufere... (D. B.)

Iti amintesti cui si in ce imprejurari i-ai oferit ,,vitamina minunata"?

Sunt un dusman al medicomaniei si de mat multd vreme o tratez pe mama

,,pdcdlind-o ", oarecum. Cdnd sunt la ea, arunc sau iau cu mine o parte dintre

medicamentele care sunt adesea expirate. Mi-e teamdsdnu se otrdveascd cu toate

porcdriileastea.Iidauvitaminesiiipovestescceminunatesuntacestemedicamente

pentru durereade cap si pentru somn. Ealeia si sesimteminunat, dupd care imi

mai cere... (Z. R.)

Pe seara, vizualizezi cum, dupa un vis reconfortant, te trezeste desteptatorul la ora

potrivita.

26 Psihologie

Lectiile 59 si 60

Lucrezi cu visul tau...


36/50

Eu si propria me a dezvoltare Capitol XX

Despre sanatate si despre boala

Lectia 37: Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Lectia 38: Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

Esti sanatos, normal, bolnav sau anormal?

Unprieten al men consider a cd normal mseamnd un compliment Dupaparerea

lui, acest cuvdnt mseamnd cdcineva estefain, echilibrat, cdnusecomportdciudat sicase poate discuta cu el. Mai mseamnd, de asemenea, cdseamdnd cu el si cd il

mtelege. Pe de altdparte, o altdprietend imi spune cd normal mseamnd cineva

mediocru, cenusiu, cineva care nu se vede, care, in general, nu se distinge prin

nimic, fiind lafel ca toti cei multi. N-ar dori deloc ca cineva sdgandeascd infelul

acesta despre ea. Pentru mine, normal este cineva care nu este bolnav, care se

poate stdpdni, mtelege ce se intdmpld, chiar dacd este oarecum ciudat. (A. R.)

Nu esti de acord cu ,,normalitatea".

Injurd, furd, scriu pe ziduri ceea ce doresc, fdrd a intreba pe cineva, aruncd cu

pietre in geamuri, beau in fata blocului, dau mitd, mint si depun mdrturii false,apdrdndu-si pielea, isi bat copiii si se bat intre ei, iau droguri si abuzeazdsexual de

copii... (...) NU sunt de acord cu o asemenea normalitate ". (S. O.)

Te gandesti de unde stii, de fapt, ca este vorba despre un nebun?

Cand esti intr-un spital depsihiatrie, nimeni nu se intreabdde unde se stie acest

lucru, lafel cum, privind un acvariu, nimeni nuse gdndeste de unde stim cd acolo,

induntru, se afldpesti. Este nebun si cu asta basta. larpe straddsau in altdparte,

pentru mine, nebun este cineva care nu tine la viata sa si la cea a altora... (C. B.)

Citesti despre bolile psihice, dar nu faci lucrul acesta cu prea multa convingere.

Stiinta despre bolile psihice este periculoasd. 0 cunostintd de-a mea, o femeie

trecutd de cincizeci de ani, ,,si-a descoperit o depresie ". Este adevdrat cd nu se

simtea bine, cdera singurdsi nu vedea sensul in viata ei depensionard. Abia cdnd

cineva i-a spus despre ce este vorba, iar ea a crezut in ceea ce i s-a spus, a simtit

probabil cd acum este oarecum mai importantd sau poate cd are o anumitd

justificare... (T. T.)

Preocupari si tendinte in psihologia contemporana

Lectia 39: Care sunt domeniile de interes ale teoreticianului in psihologie la

tnceputul secolului XXI?

Lectia 40: In ce aspecte de viata pot interveni psihologii-practicieni?

,,lnghiti opastild" cu toatdistoriapsihologiei:... spre deosebire depsihanalizd,

psihologii umanisti considerd cd sarcina lorprincipald este nu numai terapia in

cazuri de tulburdrifunctionale, ci si acordarea de ajutor oamenilor sdndtosi, pentru a

atinge un nivel superior de sanatate, defericire si de dezvoltare. (Tomaszewski)

Psihologie

2


37/50

7


38/50


Adesea am contact cu oameni cdrora le lipseste increderea in sine - si eufacparte

dintre ei -, de aceea consider cdsarcina principals a psihoterapeutului este aceea de

a-i ardta pacientului propriile sale posibilitdti, de a face posibildpunerea in

valoare apropriilorposibilitdti. Nu suport cdndmedicul imi impunepropriul sdu

punct de vedere. Dinpdcate, pot doar visa in legdturd cu libertatea de comunicare

reciprocd, cu schimbul de idei si de experientd. In spitalul depsihiatriepe care il

cunosc eel mai bine nu s-argdsi locpentru o persoand care si-ar exprima deschis

revolta, propriile gdnduri. Nu sunt o adversard a spitalului, dar l-as supune

reformer... Tomaszewskireproseazdpsihologilor umanisticd, in ciuda criticiijuste,

propunerile lor pozitive sunt foarte firave. Dacd este asa, imi pare rdu. Cu unul

dintre reprosuri trebuie sd fiu de acord, si anume cu privire la cheltuielile de

diminuare a distanteipsihice din interiorul grupului terapeutic, pe seama cresterii

distantei fata de alti oameni. lau si am luatparte la diferite genuri de terapie in

grup. Acum doi ani am observat cd, fiind foarte apropiatd de membrii grupului,

mddistantezde ceilalti oameni... Am inceputsd-mischimb atitudinea. Sespune cd

argumentarea stiintificdapsihologilor umanisti este foartefiravd, dupdcum arfi o

puternicd exagerare sdse considere tehnicile terapiei de grup ca una dintre cele

mai mart inventii. Asa stau lucrurile. Cu toate acestea, orientareapsihologiei caresubliniazdrolul omului ca subiect imi rdmdne apropiatd. (M. C.)

Te pronunti in legatura cu nevoia sociala de serviciile psihologilor practicieni.

Multe probleme scolare sunt generate depdrintii insisi, care pun in fata copiilor

cerinteprea man. Multi aspirdca odraslele lorsdinvete bine. Cdnd copiiiprimesc

noteproaste, ei cred cdsepetrece ceva cu copiii lor. Pdrintii le aratdasta, lespun

copiilor, scdzdndu-le in felul acesta aprecierea de sine si lipsindu-i de simtul

acceptdrii. Copiii trebuie sdfie indemnati sd invete si sdfie laudati pentru succesele

repurtate la scoald. De asemenea, ei au nevoie de alinare, cdnd apar anumiteinsuccese. Fiecare copil ar trebui sdse dezvolte in acord cupropria sa structurd.

Copilul trebuie sdfie ajutat la invdtdturd, dar nu avem voie sd-l obligdm. El trebuie sd

gdndeascd independent, sd beneficieze de cunostintele sale, sd-si dezvolte

preocuparile, dar toate acestea in acord cu propriile posibilitdti intelectuale. Toti

oamenii invatd toatd viata. Uneori nefrigem " cu ceva, dar si asta este necesar,

pentru ca a doua oardsdproceddm altfel, mai bine, mai corect. (A. M.)

Si iarasi rezolvi un test!

28 Psihologie


39/50

Eu i propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Eii si copiii care imi sunt incredintati

Lectia 41: Cum sa ne petrecem timpul impreuna cu copiii?

Lectia 42: Cum sa ne jucam cu copiii?

De fapt, ce anume facl atunci cand te joci cu copiii?

Recunosc cd, in general, nu-mi place sa ma joe cu copiii. Eu nu am copii si nucred cdvoi avea. In general, lectura acestui caiet o tratez cape ceva ce nu accept

pdnd la capdt. (G. P.)

li adorpe nepotii mei si imi place sd mdjoc cu ei. Sunt niste copii isteti, deschisi si

foarte exigenti. Aldturi de ei mdsimt mai tandrdsi maiplinade energie. Imi place

sd-i observ cdndsejoacdsinguri, in curie, de exemplu, si nu stiu cdeu mduit la ei.

Este si maipldcut atunci cdnd imi dau voie sa mdjoc si eu cu ei. Ultima oard a

trebuitsdfiu munte, dupdce imiporunciserdsdfacpe rechinul. li invidiezpentru

copildria lor, dor este doar o invidie bldnddsi lipsitdde rdutate... (S. L.)

Cauti in sinea ta ,,Copilul", ,,Adultul" si ,,Parintele".

Injocurile cu copiii sunt exclusiv Pdrinte ". Mi-am dat seama de acest lucru, desi il

numeau altfel. Niciodatdnu mdjoc cu copiii ca un copii, pdnd la capdt si cu toatd

convingerea. Totdeauna rdmdne o oarecare distantd, am grijdsdnu li se intample

ceva, le spun ce au si ce nu au voie. Stiu cd-i plictisesc, dar infelul acesta mi-am dat

seama cd si pdrintii mei ma tratau lafel. Imi cereau totdeauna sd mdjoc

,,cumintesi sdam grijd",fdrdsdfacmizerie, gdldgie sau sd ma lovesc. (G. C.)

Faci propuneri de noi jocuri pe care le descrii excelent.

La grddinitdorganizezjocul ,,De-a identificarea reciprocd", dupdatingereafetei, a

pdrului si a imbrdcdmintei. Pentru copii este un lucru interesant, iar eu pot sdobserv cum se dezvoltd acestia, cum actioneazd memoria si imaginatia lor. Odatd,

lonut, un bdietel de trei anisori, nuputea sd-si imaginezepe nimeni in afardde el, cu

cdpsorul aproape chel, si era tareamuzant candspunea cdilatinge...pelonut. (B. J.)

Te gandesti la un joe potrivit, la rolul contextului socio-cultural, care se concretizeaza in

forma si in continutul jocurilor pentru copii.

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Lectiile 43 si 44: Cum poate fi folosita psihoterapia prin exercitii fizice pentru

copii?

Faci gimnastica?

Merg cufiul men la bazin si acolo ne distrdm de minune. Incerc sd-l obisnuiesc cu

ideea cdapa nu esteprimejdioasd. Sunt pentru el ca unfrate mai mare, un coleg,

dar, in acelasi timp, am grijd sd nu i se intample ceva. La inceput era incordat si se

zgribulea ingrozitor, dar acum reuseste sdbage capul in apd, sdimproaste, sddea

din picioare si din mdini. Cea mai mare realizare a lui este statul pe spate si

incredereape care o are cdn-o sd-i dau drumul. (R. S.)

Psihologie 29


40/50


Afli diferite principii si creezi altele noi.

Recunosc cd principiul folosirii vocii in timpuljocurilor de acestfel estepentru

minefoarte dificil. Mi separe cdsunt caraghioasdsiprostutd inpropriii ochi... (E. D.)

Traiesti sentimente puternice legate de pipait si de apropierea de cineva.

Marta, de mica, era rdsfdtatdsi mdngdiatd. Recunosc sincer cam afardde ea, de

fapt, nu am mai mdngdiat nici un alt copil. Ultima oar a, in pare, langdgroapa cunisip, mi s-a asezat pe genunchi un bdietel, putin mai mare decdt ea. Mai intdi m-

am enervat, fiindcd nu stiam ce arfi trebuit sdfac. Misepdrea cdea arfifost

geloasdsau cdmama copilului arfi reactionat ciudat. S-a dovedit cd Marta si-a

vdzut de treaba ei, gdtind supe in continuare, iar copilul s-a lipit de mine si ne

legdnam impreund. Mdsimteam grozav, mdiubea si avea incredere in mine. Eram

surescitatd. Apoi m-am linistit si m-am simtit minunat. Aproape cd adormise in

bratele mele, in timp ce mama lui citea ziarul. Mi-a spus apoi cd este dddaca lui si cd

trebuie sd piece. M-am bucurat cdnd Marta l-a mdngdiat, spundndu-i la

revedere... (R. C.)

Si masajul starneste sentimente.

Amfdcut cu copiii mei, cu colegii si colegele lor - in total sase copii - un masaj in

comun. Am rds unpic, dar nimdnui nu i-afost rusine, deoarece copiii se cunosc de

multdvreme. Puteam observa ce se intdmpld intre ei, dar ceea ce vedeam imi era

cunoscut de mai mult timp. M-am mirat de doud ori. Mai intdi, cdnd un bdiat de

doisprezece ani, cam dur si destul de agresiv, ii masafoarte delicatpe cei mai mid

decdt el, fiindfoarte atent sd nu li se intdmple nimic rdu. Apoi cdnd m-am asezat

eu insdmi pe dusumea si, probabil, pentruprima oar din viatd, mi-afost usor

teamdsijend inprezenta lor. Era vorba despre oaspeti, nu despre copiii mei, pe care

mdpot baza. Dupdun scurt interval, aproape cam-am scufundat in neant; mdsimteamminunat, mdrelaxasem, simteam cdldura degetelor lor si stiam cat de mult doresc sd

md odihnesc si sd ma simt bine. (O. L.)

Eu si copiii care imi suntincredintati

Lectiile 45 si 46: Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?

II ajuti la invatatura pe copilul lasat in grija ta?

Nimeninuainvdtatcumineniciodatdsinumi-ainlesnitnimic.Decealtcinevaar

trebui sdaibdparte de asa ceva? Singur trebuie sdajungd la solutiiproprii. Aceasta il

va face sd devind independ

psihologie lectia 59 +60

Documents