lectia viii

19
LECŢIA VIII. FAZELE PROCESULUI DE MĂCINIŞ AL GRÂULUI Prin procesul de măciniş se înţelege totalitatea etapelor parcurse în procesul tehnologic de transformare a grâului şi a produselor intermediare în făină. Procesul tehnologic de măciniş este reprezentat sub forma unei scheme de operaţii, a unei diagrame de măciniş în care sunt indicate prin notaţii convenţionale utilajele folosite şi pasajele tehnologice specifice. VIII.1. CLASIFICAREA SISTEMELE DE MĂCINIŞ Clasificarea sistemele de măciniş se face după mai multe criterii, şi anume: numărul şi tipul sortimentelor de făină ce se obţin; capacitatea de lucru a instalaţiilor folosite, regimul tehnologic de măciniş, sistemul de lucru cu beneficiarii. O clasificare a sistemelor de măciniş este următoarea: - măcinişul integral – presupune mărunţirea în acelaşi timp a tuturor părţilor anatomice ale bobului până la fineţea corespunzătoare; - măcinişul pe sortimente de făinuri – constă în, obţinerea numai a unor fracţiuni de făină care prin amestecare în anumite proporţii formeze sortimente tipizate de făină. În funcţie de regimul tehnologic, operaţia de măciniş se pot clasifica în: - măcinişul plat – când se urmăreşte obţinerea făinii integrale, şi contă în trecerea o singură data a cerealelor prin organele de lucru ale unui utilaj de măcinat. Regimul de lucru al acestor maşini trebuie astfel stabilit încât, prin această singură trecere cerealele să fie transformate în produsul finit dorit. - măcinişul repetat – când se urmăreşte obţinerea de făinuri superioare, şi constă în trecerea repetată a cerealelor prin maşinile de măcinat. Înainte de a intra la o nouă maşină, produsul obţinut, ca efect al acţiunii maşinii anterioare, în majoritatea cazurilor, se separă prin cernere în diferite fracţiuni, inclusiv făina, care cu excepţia acesteia, se dirijează spre alte utilaje. La rândul lui măcinişul repetat se împarte în două categorii, şi anume: 1

Upload: evy-eve

Post on 16-Dec-2015

80 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

faina

TRANSCRIPT

LECIA VIII. FAZELE PROCESULUI DE MCINI AL GRULUI

Prin procesul de mcini se nelege totalitatea etapelor parcurse n procesul tehnologic de transformare a grului i a produselor intermediare n fin.

Procesul tehnologic de mcini este reprezentat sub forma unei scheme de operaii, a unei diagrame de mcini n care sunt indicate prin notaii convenionale utilajele folosite i pasajele tehnologice specifice.

VIII.1. CLASIFICAREA SISTEMELE DE MCINI

Clasificarea sistemele de mcini se face dup mai multe criterii, i anume: numrul i tipul sortimentelor de fin ce se obin; capacitatea de lucru a instalaiilor folosite, regimul tehnologic de mcini, sistemul de lucru cu beneficiarii.O clasificare a sistemelor de mcini este urmtoarea:

- mciniul integral presupune mrunirea n acelai timp a tuturor prilor anatomice ale bobului pn la fineea corespunztoare;

- mciniul pe sortimente de finuri const n, obinerea numai a unor fraciuni de fin care prin amestecare n anumite proporii s formezesortimente tipizate de fin.n funcie de regimul tehnologic, operaia de mcini se pot clasifica n: mciniul plat cnd se urmrete obinerea finii integrale, i cont n trecerea o singur data a cerealelor prin organele de lucru ale unui utilaj de mcinat. Regimul de lucru al acestor maini trebuie astfel stabilit nct, prin aceast singur trecere cerealele s fie transformate n produsul finit dorit.

mciniul repetat cnd se urmrete obinerea de finuri superioare, i const n trecerea repetat a cerealelor prin mainile de mcinat. nainte de a intra la o nou main, produsul obinut, ca efect al aciunii mainii anterioare, n majoritatea cazurilor, se separ prin cernere n diferite fraciuni, inclusiv fina, care cu excepia acesteia, se dirijeaz spre alte utilaje.

La rndul lui mciniul repetat se mparte n dou categorii, i anume: mciniul repetat simplu cnd se obine fin cu indici calitativi inferiori, fiind un proces mai puin dezvoltat. La cest tip de mcini trele pot fi separate sau nu, fiind folosit n special n morile mici.

mciniul repetat dezvoltat care presupune pe lng repetarea succesiv a prelucrrilor, i separare n cteva faze tehnologice distincte (rotare, divizare, desfacere, curare griuri i dunsturi, mcinare). Din acest punct de vedre mciniul repetat dezvoltat se clasific n:

- mcini seminalt cnd se obin finurile de extracie direct - fina neagr sau fina semialb, i care presupune numai o parte din fazele tehnologice posibile (rotare, mcinare, curire restrns a griurilor);

- mcini nalt cnd se obine fin de calitate superioar, i care

presupune parcurgerea tuturor fazelor tehnologice necesare asigurrii unui randament maxim de valorificare a bobului de gru.VIII.2. FAZELE TEHNOLOGICE ALE MCINIULUI DEZVOLTAT

Deoarece n urma procesului de zdrobire a boabelor de gru se obin particule de diferite dimensiuni, fiecare faz a acestui proces este urmat imediat de o faz de sortare prin cernere. Prin cernere se obin cteva grupe de particule care, n funcie de mrimea lor, sunt dirijate separat pentru prelucrare, cu excepia fraciunii de fin care se trimite la depozit.

VIII.2.1. Procesul de rotuire a griurilor i dunsturilorrotuirea sau zdrobirea este faza tehnologic prin care se realizeaz fragmentarea boabelor de gru n particule de diferite dimensiuni i detaarea n cea mai mare msur a cojii sub form de tr.

Dup fiecare trecere a produsului printre tvlugii valului, se face cernerea cu sit plan, deci o treapt de rotuire (pasaj) fiind format dintr-una sau mai multe perechi de tvlugi i unul sau mai multe compartimente de sit plan. O treapt de rotuire cuprinde una sau mai multe perechi de tvlugi, care au aceleai caracteristici tehnologice i prelucreaz acelai produs, combinat cu unul sau mai multe compartimente din sita plan de cernere, cu aceleai caracteristici.

Din punctul de vedere al produselor care se obin, operaia de rotuire se desfoar n dou etape, i anume:

rotuire I etap care se desfoar n primele 3 trepte de rotuire i n urma creia rezult urmtoarele produse intermediare: rot mare, mic; griuri mari, mijlocii, mici; dunsturi; i o cantitate mic de fin;

rotuirea a II-a - etap care se desfoar pe parcursul treptelor de rotuire 4 i 5, i n urma creia se obin roturi pn la stadiul de tr, griuri, dunsturi i fin de calitate inferioar, iar la ultima treapt se obin fina inferioar, tr mrunt (irimic) i tr obinuit.n aceast faz tehnologic rezult o mare diversitate de produse, care se difereniaz ntre ele ca mrime i compoziie chimic.

Produsele rezultate n urma mciniului plat sunt urmtoarele: refuzuri mari i refuzuri mici (sunt prelucrate succesiv la treptele de rotuire urmtoare), fin, iar la mciniul nalt se obin: refuzuri mari i refuzuri mici (sunt prelucrate din aproape n aproape la treptele de rotuire urmtoare), griuri mari, mijlocii, mici i dunsturi (care sunt conduse la pasajele de divizare sau curare a griurilor), fin.VIII.2.1.1. Schema rotului I

Prin trecerea boabelor de gru prin primul val de rot se produce spargerea acestora i formarea urmtoarelor produse:

produsul intermediar 1 : refuzul I sau rot I format din fragmente mari de bob, cu nveli care sunt dirijate la rotul II pentru o nou zdrobire, unde tvlugii sunt mai apropiai, iar caracteristicile riflurilor sunt diferite fa de cele de la rotul I. Aceste particule se mpart i ele la rndul lor n dou grupe, i anume: refuzul I (rotul mare) i refuzul II (rotul mic), fiind repartizate separat la rotul II mare i rotul II mic. Repartizarea se face astfel:

particulele cu dimensiuni cuprinse ntre jumtate de bob pn la granulozitatea caracterizat prin refuzul de pe sita metalic nr. 10 sau 12 sunt trecute la rotul II mare;

particulele dirijate la rotul II mic care sunt alctuite din cernutul prin sita

10 sau 12 i refuzul de pe sita 18 (K = 10-12/18), deci particulele sunt cuprinse ca mrime ntre 2,1 i 1,1 mm Aceste produse sunt alctuite din straturile exterioare ale bobului, n fiecare granul predominnd endospermul lipit de nveli.- produsul intermediar 2: refuzul 3 sau griurile mari care se separ din amestecul iniial i sunt formate din partea central a bobului respectiv din endosperm (particule provenite din straturile exterioare ale endospermului i particule de nveli aderente). Griurile mari de la rotul I au o granulozitate cuprins n medie ntre cernutul pe sita metalic 18 i refuzul de pe sita nr. 32 (K =18/32).

- produsul intermediar 3: refuzul 4 sau griuri mijlocii i mici ce s-au cernut prin sita metalic nr. 32 i au fost refuzate de pe ultimele dou rame cu site metalice nr. 60 (k = 32/46, K = 46/56).

- produsul intermediar 4: dunsturi care au fost refuzate mpreun cu griurile mijlocii i mici de pe sitele de fin nr. VII i VIII dar au trecut n schimb prin sita nr. 55, care corespunde grupei de griuri mijlocii i mici (K = VII/55).

- produsul 5: fina care se cerne prin sitele de mtase (ncepnd cu nr. VII, uneori chiar VI). Fina rezultat de la toate roturile este de calitate inferioar i n mod special fina de la rotul I, numit i fin albastr, din cauza prafului mineral rmas nc aderent pe nveliul bobului (n ncreiturile, denivelrile, nuleul sau resturile de brbi) i care, n momentul sfrmrii se desprinde i intr n componena finii.VIII.2.1.2. Schema rotului II

Pasajul al II-lea de rotare sau rotul II este mprit astfel: rot mare i rot mic. Deosebirea rotului mare fa de rotul mic, este aceea c, primindproduse de granulaia cea mai mare (K = ), lucreaz cu un spaiu mai mare ntre tvlugi dect rotul mic, unde sosete refuzul caracterizat prin

K =. Practic, n cazul acestui pasaj, rotul mare se lucreaz cu un spaiu mai mic ntre tvlugi dect n cazul rotului mic.

Amestecul de produse rezultat de la rotul II este dirijat apoi la pasajul de cernere, n vederea separrii funcie de mrimea particulelor, obinndu-se aceleai grupe de produse, ca i n cazul rotului I, dar cu granulozitate mai mic. Cernerea acestor produse se poate realiza fie separat, fie n comun. Produsele rezultate n cazul acestui pasaj sunt urmtoarele:

produsul intermediar 1: refuzul I (roturi) care este grupat n rot mare cu

K = i rot mic cu K = . Ele sunt dirijate n rotul III mare i rotul III mic, pentru o prelucrare mai strns;

produsul intermediar 2: griurile mari caracterizate prin K = . Aceast grup de griuri au o granulaiei mai mic dect a celor obinute la rotul I, ncepnd s fie amestecate cu procente mici de griuri mijlocii;

produsul intermediar 3: refuzul 4 ca i la rotul I, care este un amestec de

griuri mijlocii i mici, caracterizat prin K = ;

produsul intermediar 4: refuzul 5 reprezint cernutul prin ultimele dou sitemetalice nr. 55, format din dunsturi caracterizate prin K = .

- produsul 5: fina care este cernutul prin sitele de mtase nr. VII i VIII, care, dei este superioar calitativ finii de la totul I, nu poate fi catalogat ca fin superioar.

VIII.2.1.3. Schema rotului III

rotul III are schema asemntoare cu rotul I i II, de asemenea, fiind mprit n rot mare i mic, cu deosebirea c, are mai multe site deoarece lucreaz cu tvlugii mai strni dect la rotul II. Produsele rezultate n cazul acestui pasaj sunt urmtoarele:

produsul intermediar 1: refuzul 1 mare cu K = i refuzul 1 mic cu

K = care sunt dirijate la rotul IV mare, respectiv la rotul IV mic;

produsul intermediar 2: griuri cu K = , este un amestec de griuri mari i mijlocii; produsul intermediar 3: refuzul 4 cu K = , asemntor cu cel de la roturile I i II; produsul intermediar 4: refuzul 5 reprezint cernutul prin ultimele dou sitemetalice nr. 55, format din dunsturi caracterizate prin K = .

produsul 5: fina care este cernutul prin sitele de mtase nr. VII i VIII, este asemntoare din punct de vedere calitativ cu cea de la rotul II.La primele trei pasaje de rotare se obine cal mai mare procent de griuri i dunsturi. Aceasta deoarece, n refuzurile 1 obinute de la rotul III i prelucrate la rotul IV, predomin nveliul bobului, coninutul de endosperm scade semnificativ, i astfel nu mai exist posibilitatea obinerii de produse asemntoare cu cele de la primele trei roturi.

VIII.2.1.4. Schema rotului IV

La rotul IV se mai obin nc griuri, dar de valoare calitativ inferioar celor rezultate la pasajele anterioare, deoarece provin din straturile cele mai periferice ale endospermului, iar frecventa particulelor cu nveli este mai mare. Produsele rezultate n cazul acestui pasaj sunt urmtoarele:

- produsul intermediar 1: refuzul 1 cu K = , iar dac rotul V este organizat pe mare i mic, atunci acesta este dirijat la rotul V mare, iar refuzul 2 cu K = , la rotul V mic. n cazul n care, rotul V are un singur pasaj, aceste dou refuzuri se unesc i sunt dirijate mpreun la rotul V.La acest pasaj dispare grupa griurilor mari, iar cernutul sitei nr. 36 irefuzul sitei nr. 60 constituie un amestec de griuri mijlocii i mici (K = ), care spre deosebire de griurile cu aceeai granulaie de la roturile anterioare, sunt de calitate inferioar i intr n categoria griurilor de calitatea a II-a, fiind prelucrate ca atare la pasajele urmtoare. produsul intermediar 2: refuzul 5 reprezint cernutul prin ultimele dou site metalice nr. 60, format din dunsturi de calitate apropiat cu cele de la roturile I, II i III, caracterizate prin K = ;

produsul 3: fina de la acest pasaj este de calitatea a II-a.n figura 3 este reprezentat schematic prima etap a procesului de rotare format de primele patru pasaje de totare.

Figura 3. Reprezentarea schematic a pasajelor de rotare I, II, III i IV (formarea griurilor i dunturilor)n aceste prime pasaje, refuzurile de la primele site au fost dirijate la pasajul de rotare urmtor. Deoarece de la fiecare pasaj se extrag mereu anumite cantiti de griuri, dunsturi i fain, refuzurile de la sitele superioare, se reduc treptat din punct de vedere cantitativ i se nrutesc din punct de vedere calitativ.De la roturile I, II i III se obin griuri mari, mijlocii, mici i dunsturi, care se vor prelucra ulterior dup o schem asemntoare, fiind produse de calitatea I. De la rotul IV nu se mai obin griuri mari, ci un amestec de griuri mijlocii i mici de calitatea a II-a, dar dunsturile obinute aici sunt apropiate calitativ cu cele din pasajele anterioare. Fina din aceste patru pasaje este o fin de calitatea a II-a.Cea de-a doua etap a procesului de rotare are rolul de a recupera ct mai mult din resturile de endosperm rmase pe particulele de nveli. n aceast faz se urmrete o sfrmare nu prea intens a produselor troase pentru ca acestea s nu se apropie de granulozitatea particulelor de fin i deci s se poat separa prin cernere.

VIII.2.1.5. Schema rotului V

Funciunile roturilor V, VI i VII sunt aceleai, i anume, terminarea produselor troase dup prelucrarea la primele patru roturi. Produsele rezultate n cazul acestui pasaj sunt urmtoarele:

- produsul intermediar 1: refuzul 1 de la rotul V, care reprezint grupa de particule cu granulozitatea cea mai mare, este dirijat la o perie de tre sau la o main finisoare de tre cu palete. Refuzul de la peria de tre sau de la maina finisoare este trimis la rotul VI. Cernutul de la perie se trimite pentru recernere, iar refuzul se trimite tot la rotul VI. Cernutul formeaz fina de calitatea a II-a.- produsul intermediar 2: refuzul 2 de sus i refuzul 3 de jos al rotului V se dirijeaz direct la rotul VI. Cernutul ultimelor dou site nr.55 (dunstul) se trimite la un pasaj de mcinare a produselor de calitatea a II-a. Refuzul acestor site constituie refuzul 3 de jos.

- produsul 3: fina rezultat de pe sitele de fain VII, VIII, IX este direcionat la fina de calitatea a II-a.VIII.2.1.6. Schema roturilor VI i VII

n cazul n care schema tehnologic de prelucrare presupune parcurgerea a apte pasaje de rotare, n cazul rotului VI se vor parcurge aceleai etape ca i n cazul rotului V. Cnd rotul VI este ultima treapt de rotare, atunci se vor trimite refuzul 2 de sus i refuzul 3 de jos la o perie de tre unde sosete i refuzul de la rotul V. Restul circuitelor sunt aceleai cu ale rotului V. rotul VII lucreaz dup o schem asemntoare cu rotul VI.Dunsturile obinute de la ultimele trei roturi se dirijeaz la ultimele pasaje de mcinare, ns cu toate c sunt asemntoare din punct de vedere calitativ, ele nu se trimit la un singur pasaj pentru a nu-l aglomera , ci se dirijeaz fiecare la un alt pasaj din linia de ncheiere a procesului de mcinare.

Repartizarea procentual a produselor pe fiecare treapt de rotare este urmtoarea: rotul I: 8% gri i dunst, fin 1,5%; rotul II: 58% gri i dunst, fin 1,5%; rotul III: 12% gri i dunst, fin 3%. Obinerea acestor procente depinde de o serie de factori, i anume:

- structura endospermului grnele cu structur sticloas determin obinerea unor cantiti mari de gri mare i mijlociu n defavoarea obinerii griurilor mici, dunsturilor i finii. n schimb, grnele cu structur finoas supuse rotuirii determin obinerea unor cantiti mari de griuri mici, dunsturi i fin, i mai puin griuri mari i mijlocii. Schemele de mcini aplicate la mciniul industrial de la noi din ar sunt concepute pentru prelucrarea grnelor cu o sticlozitate de 40-60%.

- distana dintre tvlugi influeneaz nivelul extraciei, coninutul de cenu i mrimea particulelor care urmeaz a fi prelucrate ulterior. Valurile fabricate la noi n ar au tvlugii mcintori cu diametrul de 250 mm. - ncrcarea specific ce se realizeaz pe tvlugii mcintori constituie un alt factor ce influeneaz regimul de rotare. Ea este n relaie invers proporional liniar, cu extracia de produse. Odat cu creterea ncrcrii specifice, la aceeai deschidere dintre tvlugi, crete gradul de umplere a spaiului dintre tvlugi, i ca urmare, intensitatea de mrunire se micoreaz, odat cu creterea consumului de energie. Cernerea se realizeaz 5 minute i se admit anumite variaii ale produsului cernut, funcie de cantitatea total de produs luat n analiz. viteza periferic a tvlugului rapid influeneaz productivitatea valului.

ntre extracia de produse i viteza periferic a tvlugului rapid exist o dependen liniar, direct, pe msur ce crete viteza, crete i extracia de produse. Exist de asemeni dependen, dar nu liniar, i ntre viteza periferic a tvlugului rapid i coninutul de cenu al produselor rezultate. Domeniul recomandat pentru viteza periferic a tvlugului rapid este 8,5-10 m/s. - cantitatea de produse intermediare ce urmeaz a se obine este influenat de viteza periferic a tvlugului rapid.

- caracteristicile riflurilor tvlugilor mcintori influeneaz cantitatea de produse intermediare rezultate. Riflurile ascuite n poziia T/T produc o cantitate mare de gri, dunst i fin cu un coninut de cenu ridicat, se nregistreaz o forfecare activ att a endospermului ct i a nveliului. Unghiurile mai puin ascuite n poziia S/S produc mai puine griuri mari i mai multe mijlocii, mici i fin, cu un coninut de cenu mai sczut.

VIII.2.2. Divizarea griurilor i a dunsturilorDivizarea griurilor i a dunsturilor este faza tehnologic n care particulele de endosperm obinute la rotare, cu o granulozitate mai mare dect a finii, se supun unei sortri prin cernere pe clase de mrime (granulozitate).

La pasajele de cernere acestea sunt repartizate pe trei grupe, i anume:

griurile mici cernutul sitei nr. 18 i refuzul sitei nr. 32, avnd K = ;

griurile mijlocii - cernutul sitei nr. 32 i refuzul sitei nr. 50, avnd K = ;

griurile mari - cernutul sitei nr. 50 i refuzul sitei nr. VIII, avnd K = .

Operaia de divizare are ca scop, att separarea pe fraciuni granulometrice a

produselor intermediare rezultate la rotare, ct i scoaterea din aceste fraciuni a finii (1-2%) antrenat de particulele respective n urma operaiei de cernere pe sita plan. n acest timp avnd loc i uscarea produselor intermediare de fin.

Griurile mari, a cror granulozitate este diferit, cernute prin sitele 18-24 i refuzate de sitele 34-36 sunt direcionate de la rotare, la curare i apoi la mainile de gri, ne-mai trecnd prin operaia de sortare. La sortare sunt direcionate numai amestecurile de griuri mici i mijlocii de la roturile I, II i III. Griurile mici i mijlocii sunt trimise la sortat la un compartiment de sit plan (figura 4).Figura 4. Schema tehnologic de sortare a griurilor de categoria IDup cum se vede din schem, sortirul 1 folosete 26 rame cerntoare iar sortirul 2 numai jumtate de compartiment cu 13 rame cerntoare.

Primul i al doilea refuz de la sortirul 1 se trimit la sortat i curat cu maini de gri, dunsturile prin sita 55 merg din nou la sortat la sortirul 2, iar fina se colecteaz n necul pentru amestec. Primul i al doilea refuz de la sortirul 2 merg la sortat i curat la maini de gri, dunstul prin sita 65 merge la mcinat, iar fina se colecteaz la necul de amestec.

Dunsturile cernute prin sita 50 i refuzate de sita pentru fin 10 sunt direcionate la sortat la un al doilea compartiment de site.

n cazul mciniului pentru panificaie, cnd operaia de rotare cuprinde 5-6 trepte, se folosesc 2 divizoare,, iar n cazul n care numrul de trepte de roate crete, crete i numrul divizoarelor (separat pentru griuri i pentru dunsturi).

n cazul mcinrii grului dur pentru obinerea de fin destinat fabricrii pastelor finoase, cantitatea de produse intermediare rezultate la rotare este mult mai nsemnat. VIII.2.3. Curirea griurilor i a dunsturilorCurirea griurilor i a dunsturilor este operaia de clasare a particulelor de endosperm pe fraciuni ce se deosebesc dup coninutul de substane minerale (nveli). Este o faz deosebit de important deoarece griurile pregtite n aceast faz constituie de fapt materia prim pentru finurile de calitate superioar. Aceast faz tehnologic se realizeaz cu ajutorul mainilor de gri.

Produsele intermediare rezultate n urma prelucrrii la mainile de gris, sunt urmtoarele:

- cernutul prin sitele mainii, este cel mai bun produs, reprezentnd particule de endosperm eliberate de nveli n cea mai mare parte;

- refuzul sitelor, denumit i "capete" din cauza evacurii lui la captul mainii de gri, este un produs de calitate inferioar care conine particule provenite numai din apropierea zonei de nveli (particule de endosperm cu pri de nveli aderente pe ele);

- particule foarte uoare care sunt antrenate de curenii de aer sub form de suspensii i depuse, o parte n camerele de decantare ale mainilor de gris, iar alt parte sunt separate la filtru. De obicei, sunt formate din pulberi fine de tr, endosperm i particule uoare de nveli.La mainile de gri se prelucreaz griurile i dunsturile de calitatea I i griurile de calitatea a II-a. n prima categorie intr toate griurile de la roturile I, II i III i dunsturile recoltate de la roturile I, II, III i IV. Griurile de calitatea a II-a sunt formate din griurile recoltate de la rotul IV i, uneori, atunci cnd procesul de mcini este foarte dezvoltat, i griurile curite provenite de la mcintoarele 1 i 2 de refuzuri. Acestea fiind folosite numai pentru fabricarea finii de calitatea a II-a, deoarece ele provin din straturile periferice ale bobului de gru i orict de atent s-ar realiza procesul de prelucrare, nu se poate exclude complet prezena particulelor de nveli aderente la endosperm. Aceste griuri se cur separat i se menin ca fluxuri separate de griurile de calitatea I.Dunsturile de calitatea a II-a nu mai intr la mainile de gri, ele fiind recoltate de la ultimele roturi (V, VI, VII) i de la ultimele pasaje de mcintoare. Ele fiind direcionate direct la pasajele de mcinare de unde se recolteaz fina de calitatea a II-a.

n figura 5 este prezentat schema tehnologic de curire a griurilor.

Figura 5. Schem tehnologic de curire a griurilor

Aa cum se vede n figura 5, aezarea sitelor ncepe cu cele care au ochiurile mici i se termin cu sita ce are ochiurile cele mai mari. Produsul care nu trece prin ochiurile sitelor se elimin ca refuz, acesta fiind dirijat la mcinare la un val special mcintor de capete sau desfctor de griuri D3 sau la unul din roturile mrunte.

Mainile de gri fiind cu 2 rnduri de site, refuzurile la primul rnd se trimit la mcinare la roturile mrunte II, III i IV. Refuzurile de la rndul doi de sit se trimit toate la mcintorul de capete D3.

Griurile curate, apropiate din punct de vedere al granulaiei, sunt dirijate la fazele de desfacere a griurilor i la mcintoare.

Prile componente ale unei maini de gri sunt: un sistem de site prin care se face sortarea griurilor n funcie de granulozitatea lor i un sistem de aspiraie. Prin sistemul de aspiraie se urmrete ca prin intermediul unor cureni de aer, dirijai de jos n sus (ascendeni), care trec prin stratul de produs, ce se afl pe site, s mping i s menin la suprafaa stratului granulele mai uoare (particulele troase).

Dup numrul de site suprapuse, mainile de gri se mpart n: maini cu un rnd de site, cu dou rnduri i cu trei rnduri de site.n figura 6 este prezentat schema funcional a mainii de gri MQRF cu trei rnduri de site.

Modul de funcionare al mainii de gri MQRF cu trei rnduri de site

Produsul introdus prin conducta de alimentare (1) n camera de alimentare (2) este distribuit uniform pe toat limea primei site. Deplasarea produsului pe site se realizeaz ca urmare a micrii de vibraie la care este supus cadrul metalic (5), suspendat pe lamele de cauciuc (6). Cadrul metalic (5) este format din camera de alimentare (2) i cadrul suport pentru ramele de curare. Ramele cu site sunt prevzute pentru curire cu perii basculante ce se deplaseaz pe bare de ghidare metalice.n timpul deplasrii pe sit stratul de produs va fi strbtut de un curent deaer. Particulele uoare sunt aspirate, dirijate prin canalele de aspiraie (10) i ajung n camera de decantare (11), unde datorit micorrii vitezei aerului sub viteza de plutire a particulelor aflate n amestecul de "capete" antrenat, acestea decanteaz. Prile de nveli cu mas specific mai mic sunt refuzate de site, ele fiind colectate lateral i evacuate prin cutiile colectore refuzuri (18).Griurile i dunsturile curate sunt colectate n cutiile colectoare a produsului curat (16) prevzute cu clapete de dirijare funcie de natura acestuia. Ramele cu site sunt prevzute pentru curire cu perii basculante ce se deplaseaz pe bare de ghidare metalice.Pentru asigurarea unei aspiraii corespunztoare, fiecare ram de curireare patru compartimente de aspiraie. Viteza aerului de aspiraie n fiecare compartiment se regleaz prin modificarea poziiei clapetelor (15) rotind rozetele (14). Viteza aerului pentru ntreaga main se regleaz de la clapeta (13).

Figura 6. Schema funcional a mainii de gri MQRF cu trei rnduri de siteVIII.2.4. Procesul de desfacere a griurilorProcesul de desfacerea a griurilor este faza tehnologic prin care se urmrete micorarea granulelor griului mare i n acelai timp desfacerea particulelor de coaj pe care le conine de obicei acest tip de gri. O dat cu desfacerea acestor coji se disloc i mare parte din germeni. Pasajul care ndeplinete aceast faz tehnologic se numete desfctor.

Desfctoarele de gri sunt n numr de dou, notate cu D1 i D2 (pentru o linie de rotare cu 5-6 pasaje) urmtoarele desfctoare sunt pentru mcinarea refuzurilor de pe al doilea rnd de site de la mainile de gri (D3) i pentru mcinarea primului refuz de la primele trei mcintoare (D4) (pentru o linie de rotare cu 6-9 sau 9-11 pasaje). n practic penultimul se mai numete i mcintor de capete, iar ultimul mcintor de refuzuri.

n figura 7 este prezentat schema tehnologic de desfacere a griurilor curate la mainile de gri. Desfacerea griurilor curite se realizeaz printr-o aciune uoar de presare i frecare a tvlugilor netezi (k = 1,5 1,9) asupra granulelor. n cazul n care se constat c n faza de curare a griurilor se obin produse cu coninut mineral foarte sczut, i c ansamblul procesului de curare se desfoar n condiii optime, se pot folosi i tvlugi rifluii cu 8-12 rifluri/cm, nclinate cu 10-14%

Figura 7. Schem tehnologic de desfacere a griurilor

Datorit unei diferene de rezisten (existent ntre partea de gri din miez i cea provenit din nveli) partea provenit din miez se desface uor, dnd natere la alte particule de gri mai mici iar prile provenite din nveliul bobului rmn n majoritate la dimensiunile iniiale, rezultnd n urma desfacerii i o cantitate mic de fin.

Primul refuz de la primele dou desfctoare se dirijeaz, n funcie de calitatea lor, la desfctoarele D3, D4, la mcintoarele de griuri Ml i M2 i la mainile de gris MG2.Desfctoarele de griuri D3 i D4 prelucreaz griuri cu coninut mare de nveli i germeni, de aceea sarcina lor este i mai dificil deoarece trebuie si se obin particule de gris fr nveli, fin, nveli ca atare i germeni.VIII.2.5. Separarea germenilor de gruEmbrionul bobului de gru sau germenele mpreun cu scutiorul reprezint 2,5-3% din masa total a bobului. n procesul de mcini separarea germenilor de gru se realizeaz numai n proporie de 0,3-0,5%.

Germenii sunt apreciai datorit coninutului lor ridicat de proteine i grsime i se consider germenii ca fiind corespunztori cnd coninutul lor de proteine este de 27-34%, iar cel de grsime de 8-9%.Circuitul pe care-1 parcurg germenii n fluxul tehnologic, atunci cnd nu este organizat separarea lor n mod special, este determinat de nsuirile lor structurale i mecanice. Astfel 80-85% din germenii aflai n masa de gru ajung la rotul I, restul cantitii de germeni separndu-se la descojitoarele de gru.n procesul de rotare, germenii i menin dimensiunile n apropierea granulozitii griurilor mari i mijlocii i i continu circuitul mpreun cu acestea.O parte din masa de germeni este refuzat la capetele mainii de gris, iar partea cea mai mare rmne n amestec cu griurile curate, ajungnd cu acestea la desfctoarelor (D1, D2, D3). Aici, deoarece nu se sfrm uor, se elimin n refuzurile pasajelor de cernere ale desfctorului, de unde, treptat ca i partea cea mai mic de germeni care a ajuns la rotul IV, se elimin n refuzurile acestora i ajung n tre. Restul, sub form sfrmat ajung n fin.

Separarea germenilor se impune din mai multe cauze, i anume:

- datorit coninutului mare de substane grase, enzime, ceea ce face imposibil conservarea finii pe o perioad mai mare de timp, motiv pentru care se recomand separarea acestor fraciuni granulometrice;

- datorit coninutului mare de cenu (3,4-4,9%), coninut care determin impurificarea fraciunilor de fin obinute, n special de la ultimele pasaje;

- datorit valorii economice ridicate, putnd fi folosii drept materii prime ntr-o serie de sectoare industriale (industria farmaceutic, cosmetic, chimic, industria alimentar).Cuvinte cheie: cereale, mcinare, rotare, griuri, dunsturi, separare germeni

ntrebri:1. Enumerai principalele faze tehnologice ale mciniului dezvoltat.2. Descriei operaia de rotuirea griurilor i dunsturilor.3. Descriei operaia de mcinare a griurilor i dunsturilor.4. Descriei operaia de separare a germenilor de gru.5. Descriei operaia de curire a griurilor i dunsturilor.

PAGE 10

_1287090357.unknown

_1287091608.unknown

_1287093253.unknown

_1287219050.unknown

_1287219079.unknown

_1287219138.unknown

_1287093441.unknown

_1287092909.unknown

_1287093073.unknown

_1287091745.unknown

_1287091375.unknown

_1287091414.unknown

_1287089165.unknown

_1287090170.unknown

_1287089570.unknown

_1287085947.unknown

_1287089118.unknown

_1287085827.unknown