psihologie lectia 49 + 50

7/28/2019 Psihologie lectia 49 + 50

1/43

LECTIILE 49

SI 50

LECTIA 49

Avem oare nevoie de ceilalti?

Ceilalti oameni... Ne inconjoara, se constitute in grupuri de prieteni, de cunoscuti, de

vecini, in familia apropiata sau mai indepartata. Ne intalnim cu ei din proprieinitiativa, uneori suntem obligati sa le suportam prezenta, iar alteori ne straduim in

zadar sa le castigam afectiunea. Timpul petrecut impreuna cu ei este mai mult sau

mai putin valoros. Adesea, intalnirile cu ceilalti se transforms intr-o serie de

comportamente de rutina, de-a dreptul stereotipe, schematice, ca un ritual sau ca unjoe. Uneori, cand ne dam seama ca aceste contacte nu aduc nimic, ca sunt lipsite de

culoare si de viata, apare sentimentul de sterilitate, de nonsens. Din pacate, se

intampla si ca relatiile cu ceilalti sa ne afecteze si sa ne pericliteze viata psihica.

,-.^ Despre natura sociala a omului am vorbit deja, in lectiile referitoare la sprijin si la V '

' J sentimental de apartenenta. Revenirea la aceste lectii va poate ajuta sa intelegeti mai bine

continutul caietului de fata.

In viata cotidiana, o persoana poate intra in contact cu foarte multi oameni, iar

aceste contacte nu sunt intotdeauna placute. Acest fapt poate provoca un anumit

disconfort psihic, datorita caruia persoana respectiva poate fi nevoita sa solicite

ajutorul psihiatrului sau al psihologului. Disconfortul psihic poate fi insotit uneori desimptome nevrotice, chiar daca eel in cauza nu-si da seama de acest lucru,

plangandu-se doar de un anumit aspect al manifestarii sale in relatiile cu ceilalti,

aspect care poate fi resimtit ca o sursa de insatisfactii.

O cauza des intalnita a disconfortului psihic o pot constitui conflictele conjugale, pecare le vom prezenta in caietul urmator; de asemenea, alte motive care apar

relativ des sunt conflictele la locul de munca, timiditatea maladiva, imposibilitatea de

a gasi un partener, esecurile in relatiile afective sau problemele cu copiii ori cu alti

membri ai familiei. fn acest caiet ne vom ocupa mai ales de dificultatile care aparin zona vietii sociale, mai ales in relatiile cu prietenii. Ne plangem adeseori de

problemele pe care le avem cu prietenii, de lipsa acestora ori de instabilitatea lor, ne

putem simti tradati de ei, iar cateodata relatia cu prietenii poate sa dispara, inghitita de

plictiseala si rutina.

Legatura dintre aceste probleme si nevroza nu este intotdeauna clara si evidenta. In

general, persoana nevrotica crede ca exista ceva incorect in relatiile sale, in

comportamentul sau, ceva care nu poate fi depasit si in legatura cu care asteapta

ajutorul din partea unui specialist.

Nu orice dificultate in relatiile interumane atesta existenta nevrozei, dupa cum nici

nevroza nu se rasfrange mereu in mod vizibil asupra relatiilor cu ceilalti oameni. In

a 49


2/43


Conflictele in care este implicat omul cauzeaza de obicei reactii emotionale care potfi neplacute, greu de suportat, apasatoare. Reactiile la o situatie conflictuala sau destres se pot manifesta prin: tensiune, iritare, furie, neliniste sau mahnire. Se potinstala totodata tulburari ale somnului sau ganduri agasante, se poate constata oscadere a eficientei generale, dupa cum pot aparea si alte perturbari, manifestate indomenii variate.

Daca aceste simptome sum legate de un conflict constient sau de o situatieapasatoare psihic si/saufizic, trebuie saincercam saeliminam respectivasituatie.

Tocmai asupra acestui aspect ar trebui sa te concentrezi, ca o persoana care se

preocupa de viata psihica, pe care o intereseaza in mod real oamenii.

Daca aceste simptome inceteaza de la sine, inseamna ca ele pot fi o simpla reactiesituationala,nu un complex de simptome nevrotice. In cazul reactiilor situationale sepoate dovedi benefic orice fel de ajutor, constand in oferirea sprijinului, cu scopul de aface fata situatiei conflictuale. Sunt necesare, de asemenea, exprimarea libera aemotiilor, discutarea dinamicii situatiei si a posibilelor variante de solutionare,manifestarea intelegerii si a acceptarii. In acest caz, trebuie sa atragem atentia asupratendintei de a se apela la medicamente care sa atenueze incordarea si consecintelepsihofizice, generate de starea de emotie - dureri de cap, insomnie, tulburari digestiveetc. In aceasta situatie, asemenea medicamente trebuie sa fie evitate sau administratetemporar.

Asadar, trebuie sane concentramasupraeliminarii cauzelor. Mai putemintreprindeceva in acest sens? Ce crezi?

Situatiile conflictuale si intamplarile care determina reactii situationale, fie sitrecatoare, pot constitui in anumite cazuri un punct de declansare a nevrozei.Aceasta se intampla cand o situatie dificila sau conflictuala activeaza un conflict

neconstientizat, ramas pana atunci ascuns sub forma unor tendinte nevrotice, farasimptome clare. Putem vorbi de nevroza abia atunci cand simptomele se mentinchiar si dupa ce a incetat situatia care a actionat initial.

Persoana care se plange de dificultatile pe care le are in relatiile cu ceilalti isi poatedefini diferit propria participare la aceste probleme. O tendinta umana fireasca esteaceea de a atribui cauza problemelor si dificultatilor resimtite altor persoane, dinmediul eel mai apropiat. In felul acesta, simtim o oarecare usurare psihica,indepartandu-ne de problema respectiva, nu mai avem sentimentul imperfectiunii,diminuandu-se raspunderea pentru ceea ce se intampla. Folosindu-ne de aceastatendinta defensiva, numita proiectie, ne putem oarecum elibera de o parte a

problemei emotionale. Se diminueaza astfel neplacerea pe care o traim in modnemijlocit.

Exemplu:

O persoana timida si inhibata percepe mediul din jur ca fiind amenintator,ostil si respingator. Ea singura nu este in stare sa depaseasca o problema,cum ar fi, de exemplu, agresivitatea controlata. Exigentele sporite si absolutefata de oameni sunt camuflate de sentimentul propriei nedreptati.

Lectia 49

Psihologie


3/43

Apare convingerea ca ceilalti sunt necrutatori si avizi. La randul sau, o persoanaambitioasa si dornica de putere poate vedea permanent in ceilalti, in mod chiarexagerat, aceste ambitii si aspiratii pe care ea insasi le tainuieste. Propriilesentimente de nemultumire si de aversiune fata de casnicie pot fi percepute nu innoi, ci in partenerul nostru, care este receptat ca dezagreabil si antipatic.

Se manifests, de asemenea, o tendinta contrara, insa mult mai rar. Exista oamenicare, in ciuda exigentelor proprii si a perceperii defectelor la cealalta persoana, iauasupra lor intreaga raspundere pentru conflictul iscat si consecintele acestuia.Asemenea persoane nu inteleg nevoia celeilalte parti de a participa la consiliere sau laeliminarea conflictului respectiv. Ele se justifica adesea prin afirmatia: Celalalt, cusiguranta, nu vafi de acord - ceea ce nu este intru totul adevarat. In realitate,uneori, asumarea vinovatiei ofera anumite avantaje psihice, dar, in mod cert, aredrept cauza frica de confruntare si spiritul inchis.

Unii au un fel de conceptie ,,de-a gata", o versiune despre cauzele propriilorprobleme, pe care le vad in comportamentul inadecvat sau in influenta celorlaltiasupra lor. O asemenea idee isi are importanta ei si nu trebuie sa fie minimalizata,

deoarece, dincolo de functia ei defensiva, ea ofera adesea informatii despreproblemele reale aparute in viata persoanei respective. Intrucat aceste informatiisunt deformate, de multe ori chiar ,,codificate", trebuie sa le studiem cu atentie,semnificatia lor dezvaluindu-se ulterior, dupa ce cunoastem si alte trairi ale persoaneirespective.

Toate aceste lucruri ni se pot mtampla daca ne manifestam inadecvat in relatiile cuceilalti. Te rog sa nu tratezi aceasta afirmatie ca pe o amenintare, ci ca pe unindemn la ordonarea rationala a faptelor si a legarurilor cauzale dintre ele. Materialulnostru va fi consacrat astazi incercarii de a raspunde la intrebarea: Ceputemface sicum putem proceda, pentru ca asemenea probleme sdnu apara, in general? Vei

gasi aici propuneri de actiune, sugestii si reflectii despre cum sa interactionezi cuprietenii, pentru ca in relatiile voastre sa nu intervina nimic din ceea ce ar duce lapatologie individuala, asadar, cum sa prevenim conflictele, plictiseala, obosealasau nerostirea lucrurilor pana la capat.

Insa te rog sa nu uiti ca nu estiraspunzator pentru ceilaltioameni, chiar daca ai dori lucrulacesta, nu le poti rapi propria vointa,libertatea, independent in luareadeciziilor si in manifestareacomportamentului. De aceea, acest

material reprezinta o sugestie la careprietenii tai pot - dar nu trebuieneaparat - sa raspunda pozitiv.

In acest caz, daca vor apareaprobleme, te vei putea simti bine in

continuare, fiindca tu ai incercat, te-aistraduit sa imbunatatesti relatia

dintre voi.

Eu si grupul de prieteni Capitol XVIII

CEASMA/PMTEAFACt

Psihologie


4/43


Ce putem face pentru a imbunatati relatiile cu semenii nostri?

Oare orice relatie trebuie sa fie optima? Sunt relatiile cu ceilalti o zona potrivita

pentru ,,investirea" sentimentelor noastre, a visurilor si a intimitatii noastre? Merita sa

le acordam atentie, sa ne implicam? Poate ca ne este de ajuns doar ceea ce ne ofera

familial Dar daca suntem singuri si traim despartiti de familie? Poate ca relatiile noastre

interumane se limiteaza doar la oamenii de care ,,ne izbim" oarecum la locul de

munca, in vecinatate, fara a ne apropia prea mult! Tu insuti iei decizia de a initia si de arespinge contactele cu ceilalti, in acord cu motivele si cu valorile tale.

Fa aceasta, tinand cont de nevoile si de scopurile proprii. Insa nu uita sa pastrezi

proportia corecta intre cantitate si calitate, deoarece numai unele relatii pot fi numite

relatii de prietenie.

Relatiile cu prietenii sunt semnificative in diferite perioade ale vietii noastre. Ele

sunt ca niste pietricele, care ne bucura si ne imbogatesc, ne entuziasmeaza pe moment si

pe care le punem apoi la loc sau le purtam cu noi toata viata.

Relatii apropiate si indepartate

Exercitiul 1:Povestea prietenilor mei

Te rog sa-ti amintesti cat mai multe persoane pe care le-ai numit prieteni.

Gandeste-te cati au fost? Care a fost motivul destramarii legaturii? Ai trait

uneori sentimentul insingurarii sau al solitudinii pe care ai ales-o de buna

voie? Ce importanta au avut prietenii in aparitia acestei stari?

Folosesti des notiunea de prieten? Cum numesti persoanele importante din

viata ta? Ce te-a determinat sa consideri pe cineva prieten? Ce crezi despre

problema exclusivitatii in prietenie? Ce anume semnifica in acest contextfidelitatea? Din ce punct de vedere trebuie sa-ti semene o persoana, pentru a-

ti deveni prieten? Care este rolul sexului aici? Te rog sa alcatuiesti o lista a

prietenilor tai, din perspectiva acestor intrebari. Gandeste-o, completeaz-o

sau scurteaz-o. Ce rezulta? Cum arata lista actualilor tai prieteni?

Venim pe lume neputinciosi si total dependent! de ceilalti si ramanem ani in sir

dependent! de cei care ne intretin. Suntem puternic legati afectiv de acestia. Nu

totdeauna aceasta legatura este pozitiva, dar aproape totdeauna este puternica,

durabila, mentinandu-se de-a lungul intregii vieti. Ulterior, pentru a ajunge la

posibilitatea dezvoltarii proprii, originale, pentru a institui noi si semnificative legatun

afective, pentru a putea da viata altora si a ocroti viata, legaturile emotionale si

dependenta de ,,obiectivele initiale" trebuie sa se relaxeze si sa se incheie.

Niciodata nu mai putem fi legati de ceilalti la fel de mult ca de parinti, iar in perioada

maturitatii ramanem singuratici si murim singuri.

Omul este singura fiinta care are constiinta propriei morti si a conditiei sale, pe

traseul dintre nastere si moarte. Poate de aceea a si aparut posibilitatea de a stabili cat

mai multe contacte, cu un numar cat mai mare de oameni, constituind o societate?

Psihologie

Lectia 49


5/43

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Trecerea de la dependenta deplina la singuratatea individuals nu constitute

singurul proces prin care trecem pe parcursul evolutiei noastre.

Ce semniflca singuratatea?

Singuratatea este ceva ce simtim sau este mai degraba un factor obiectiv? Gandeste-te ce

importanta are pentru singuratate personalitatea noastra. Unora le este de ajuns

convingerea ca exista anumite persoane care le doresc binele, fund interesate desuccesul lor, ceea ce nu presupune, in general, obligatia si necesitatea unor contacte

nemijlocite. Altii doresc ca timpul ramas in afara obligatiilor sa fie umplut de relatii cu

oameni absolut deschisi, de incredere, care participa la viata lor, carora le relateaza ce

anume au vazut, au auzit, ba chiar ce au visat. In aceasta privinta, oamenii se

deosebesc foarte mult unii de altii.

Se intampla, de asemenea, ca unii dintre noi sa aleaga pur si simplu singuratatea,

desi motivatiile adoptarii unui asemenea sistem de viata difera de la caz la caz.

Aceasta ar putea deriva din esecuri anterioare, din traume, din sentimentul alteritatii, al

temerilor, al rusinii, al vinovatiei. Alteori, asemenea decizii sunt rezultatul apatiei, al

oboselii, al contactelor superficial si atesta o perioada de cautari si de investitiipersonale in dezvoltarea ulterioara. De multe ori, asemenea decizii sunt legate de

lumea valorilor, de abordarea unor roluri concrete, de practica religioasa etc.

Este necesara distinctia dintre singuratate si insingurare. In primul caz, accentul

trebuie pus pe rolul subiectului, atat in ceea ce priveste realizarea unei asemenea

stari de lucruri, cat si in mentinerea acesteia. In schimb, fnsingurarea este un fenomen

care apare fara participarea vointei noastre, mai curand impotriva nevoilor noastre

importante, cand nu mai avem influenta asupra evolutiei contactelor interumane,

asupra numarului sau asupra calitatii acestora. Este abandonarea sau renuntarea la

contactele interumane, este un sentiment care poate fi observat la copiii singuri la

parinti, atunci cand acestia le impun sa mearga in camera lor si ii pedepsesc pentruneascultare, este privirea in tavan a unei persoane imobilizate, insingurarea unei

persoane bolnave, paralizate. Este ceva care ii afecteaza dureros pe numerosi oameni in

varsta, pe care ii asezam la masa fara a le adresa un cuvant sau vorbind despre

probleme pe care ei nu le inteleg. In aceste cazuri, raspunderea si demersul activ

suntde competentacelordinjur.A

4 Exercitiul 2:Despre cei solitari

L . Gandeste-te, te rog, cine anume din mediul tau este singur din proprie vointa.Analizeaza motivele si mecanismele care au determinat o astfel de optiune.

In ce mod nevoile sale emotionale si sociale elementare sunt satisfacute?Care este parerea ta? Cum ai numi o asemenea persoana - castigatoare, fericita,armonioasa launtric? Vei gasi exemple de persoane care, in ciuda decizieiconstiente de a duce o viata singuratica, se simt dezamagite si nefericite? Terog sa cauti diferite exemple.

Daca doresti, ocupa-te de un studiu de caz. Poarta cateva discutii cu astfel de persoane siincearca apoi sa-ti generalizezi observatiile. Te rog sa nu uiti ca interventia ta nutrebuie sa deranjeze, sa afecteze ori sa tulbure intimitatea persoanei.

Psihologie


6/43

5


7/43


Daca, fie si pentru o clipa, vei avea indoieli in ceea ce priveste consecinteleunor asemenea intamiri, nu le intreprinde sau decide-te doar pentru contactul cu

cineva bine cunoscut, cu o persoana care te intereseaza. Te rog sa nu te lasicondus de stereotipuri sau de prejudecati, care ar putea constitui

proiectarea propriilor tale probleme. Daca nu poti sau nu ai curajul sa intrebi ince a constat aceasta decizie de viata, nu face speculatii. Ocupa-te de o altaproblema. Poate ca tu insuti esti o persoana singura, fiindca asa ai ales! Nu

este vorba aici de a duce o viata fara partener, ci fara cunostinte si fara prieteni.Poate ca doresti sa-ti impartasesti reflectiile in tema pentru acasa?

Exercitiu! 3: Despre ceiimingurati

Poti analiza, de asemenea, starea psihologica a unui om insingurat, desi aceasta nueste o activitate prea placuta. Daca observi singuratatea cuiva si nu incerci sa

invingi acest fenomen, vei deveni intr-un fel responsabil pentru aceastasituatie. Cu toate acestea, nu descrie situatii cunoscute doar ,,din auzite",

povesti sau cazuri de senzatie din sursele de informare in masa. impartasesteceea ce vezi, simti si traiesti tu insuti, in legatura cu singuratatea oamenilor

din jurul tau. Este un lucru valoros sa procedezi astfel. Probabil vei invatacum sa eviti singuratatea sau vei lua decizia de a aborda sarcini concrete.Daca doresti, scrie o lucrare pe aceasta tema.

Ce inseamna expresia potrivit careiaFiecare moare singur? Oare avem in mintedoar momentul mortii? Se stie ca, in acel moment, nimeni nu ne insoteste, eel putin in

sensul de a simti aceeasi stare.

Nu in aceasta consta singuratatea noastra matura in viata. Viata nu trebuie sa fienicidecum sumbra, plina de amaraciune si de renuntare la placeri si la perspective. Omultanar capata treptat constiinta raspunderii individuale, fara sansa de a o lasa pe seama

altcuiva ,,aflat in spatele sau". Ne traim viata ca adulti pe cont propriu, desi nuintotdeauna ne simtim bine asa. Ar fi mai usor sa evadam sub aripa cuiva, sa neascundem in spatele cuiva, sa intrebam pe cineva ce si cum trebuie saprocedam si, eventual, sa-1 invinuim pentru nereusitele noastre.

Maturitatea sodo-emotionalapoatefi conceputaca oposibilitate de a trdi inmod construct singuratatea.

/&/((/de $ii(g/iif


8/43


Cu ce anume schimbam aceasta convingere imatura?

Cu posibilitatea de a colabora, cu practicarea schimbului de impulsuri fara calcul, cu

bunavointa si interesul oamenilor tratati de noi ca valori in sine, cu interdependent din

relatiile foarte apropiate, unde nimeni nu este proprietatea nimanui. Aceasta

interdependenta este benefica, dar numai in anumite sfere, si ar trebui sa fie insotita de

independent in alte sfere. Singuratatea matura consta, in sfarsit, in manifestarea

sensibilitatii fata de ceilalti oameni, fara ,,a-i infesta" in totalitate cu propriile noastresentimente, in intelegerea lor si in respectul manifestat in toleranta fata de ceea ce

reprezinta altceva decat noi. Sunt singur, fiindca nu tind spre a fi integral intr-o

masa compacta, spre a fi ,,inghitit", fiindca aleg curajos raspunderea individuals,

fiindca in loc sa ma straduiesc sa seman cu ceilalti, sa fiu la fel ca ei, respect alteritatea,

fiindca sunt binevoitor fata de ceilalti oameni in mod dezinteresat, fiindca stiu si

accept ca succesele si esecurile mele imi apartin.

Oare, in acest caz, nu ne dorim prietenia?

Cu certitudine, avem nevoie de ea, dar o intelegem altfel. Nu ne amagim ca

altcineva este in stare sa ne inteleaga complet, in timp ce noi insine avem indoieli inprivinta sentimentelor si gandurilor noastre, nu ne amagim ca, pentru a ne imprieteni,

trebuie sa simtim la fel in acelasi moment, ca prietenia are nevoie de exclusivitate si de

limitarea contactelor cu ceilalti oameni.

De-a lungul existentei, trecem prin cateva faze succesive. Pentru a ajunge la o

personalitate deplina, integrata, ar trebui sa trecem de la o faza la alta la timpul

potrivit si sa invingem crizele si provocarile caracteristice fiecarei etape in parte. A

face fata in mod independent exigentelor impuse de fazele succesive ale dezvoltarii nu

numai ca ne fortifica personalitatea, dar ne si ofera sentimentul de forta si ne

sporeste repertoriul raspunsurilor emotionale. Orice faza succesiva creeaza noi

posibilitati ale realizarii de sine, dar ne rapeste altele. Incapacitatea de a actualizaaceste posibilitati pe parcursul fazelor corespunzatoare creeaza dificultati in obtinerea

dezvoltarii succesive in etapele urmatoare. Realizarea de sine transpare, de asemenea, in

zona relatiilor noastre interpersonale.

Una dintre cele mai indelungate faze ale dezvoltarii este perioada varstei medii. In

psihologie, aceasta perioada a fost cercetata mai putin. Diferite scoli si

orientari s-au ocupat mai intai de perioada copilariei si a adolescentei, a maturizarii,

apoi si de procesul de imbatranire. In general, varsta mijlocie nu a atras atentia

cercetatorilor. Probabil fiindca a fost considerata doar o canava pe care se pot vedea

conflictele nerezolvate ale copilariei timpurii.

Varsta mijlocie este o perioada din viata omului a carei calitcdeterminata in mod sensibil de contactele cu prietenii din trecu

prezent Ei nu mai sunt idolii nostri, alternativa noastra in fata amat'fi!??!>!;.?~a deacceptarea individualitatUnoastre, devenindmal! ;./>i) tr-ooglindasociala,un stabilizator importan:sprijin.

Psihologie


9/43

Lectia 49_____________________ __ __ Avem oare nevoie de ceilalti?

Te rog sa nu confunzi nevoia de prietenie cu nevoia de sprijin.

Putem sustine pe cineva sau putem beneficia de sprijinul cuiva in relatiile cu oamenii,

relatii care pot fi rntamplatoare, de suprafata. Daca te imprietenesti cu cineva pentru a

obtine un sprijin sau fiindca simti ca esti obligat sa oferi cuiva un sprijin, un

asemenea contact are caracter instrumental. Prietenia inseamna ceva mai mult.

Contactele cu prietenii pot fi o provocare, ne pot stimula reciproc in dezvoltarea

noastra. Ele se pot baza, de asemenea, pe actiuni intreprinse impreuna - cercetaristiintifice, scrierea unei carti, escaladarea unui munte, turnarea unui film, cultivarea

gradinii etc.

Exercitiul 4: Care cste ,,potentialul" de prietenie in mediul fan?

Cu cine ai dori sa te imprietenesti? Cine te intereseaza, te fascineaza, te atrage? Ce relatii ai

dori sa aprofundezi? Ce ar trebui sa faci in acest sens? Ce medii nu cunosti, in

general, si nu le-ai explorat din acest punct de vedere? Unde si cand pot fi

cunoscuti oameni noi si interesanti in zona in care locuiesti? Cum procedezi?

Cine ar putea sa te ajute?

Invita cunostinte, impreuna cu prietenii lor. Fiecare ,,sa aduca" pe cineva. Cu

siguranta, in acest cere se va afla partenerul tau de discutie. In masura in care a

rezistat alaturi de tine pe parcursul acestor lectii, cu siguranta este prietenul tau.

Nu uita sa discuti cu el pe aceasta tema.

Ce anume semnifica varsta mijlocie?

Aceasta perioada este considerata in traditia noastra culturala etapa celei mai mari

forte, eficiente si rezistente. In acelasi timp, se stie insa ca depresiile isi fac aparitia

eel mai frecvent tocmai la oamenii de varsta medie. Este un paradox aparent. Vei

intelege acest lucru pe masura ce vei avansa in lectura.

Dupa adolescenta, ajungem la maturitate, caracterizata prin intemeierea familiei,

prin aparitia copiilor si prin schimbarea rolului de copil (cu ponderea elementului ,,a

lua") in rol de parinte (cu ponderea elementului ,,a da"). Incepe totodata cariera

noastra profesionala, ia startul competitia cu ceilalti, accentul se pune pe dobandirea

competentelor profesionale practice si perfectionarea stilului de viata. Se intampla

multe lucruri in viata noastra alaturi de partener, dar despre aceste probleme vom

vorbi in caietul urmator.

Omul matur se distanteaza in varsta fata de cei tineri. Cum te simti cand, pentru prima data, cineva

iti cedeaza locul intr-un mijloc de transport in comun? Daca tu nu ai intalnit asa ceva, intreaba pe

cineva de varsta potrivita. Cand copiii tai isi ____ incheie studiile si, in final, parasesc casa

parinteasca, nu este usor sa te adaptezi la (21(21)) noua situatie. Apare fenomenul ,,cuibului

pustiu". Sotii revin la situatia de a trai in cuplu, asa cum au inceput. Pentru cei singuri, transpare acut

problema ca, in curand, va fi prea tarziu pentru a lua o decizie de schimbare a stilului de viata. In acest

caz, prietenii constituie, de fapt, singurul grup de sustinere si de inspiratie, oferind motivatia

pentru efort si pentru viata, sub semnul bucuriei si al implinirilor personale.

Psihologie

Eu si grupul de prieteni___________________________________________Capitol

XVIII


10/43

Daca avem sentimental cdpropria viata esteplind, iar relatiilecupersoanele| care ne intereseazasuntsatisfacatoare, atund stint ceinseainnn : tm;nentulplenitudiniL

Putem sa constientizam ca structure si cultivarea acestor relatii

depind de noi insine. Ele nu sunt un dar al sortii, ci constituie rodul

unor demersuri si eforturi constiente. In caz contrar, cand relatiile

cu prietenii sau persoanele importante pentru noi nu sunt

satisfacatoare, se poate ajunge la incercari disperate, cum ar fi

schimbarea carierei sau apartenerului, chiar la eforturi cu scopul

de a obtine satisfactii de natura sexuala.

Cand viata nu ne-a oferit legdturi semnificative sau cand nu

exista perspectiva atingerii acestui scop, demnitatea umbritd

oarecum de resemnare "poate ajuta la marginalizarea disperdrii.

(T. Lidz)

Se intampla asadar sa renuntam la relatiile bune cu persoanele

apropiate, cu prietenii, fara a crede ca vom mai avea parte de alterelatii bune si considerand ca, in general, nu mai sunt necesare.

Pur si simplu alegem singuratatea ca izolare de persoanele

importante pentru noi, evitand in felul acesta esecurile si negand

nevoi puternice.

In acest rastimp, facem primele incercari de bilant in privinta

modului in care decurge viata noastra. Se estimeaza beneficiile

care decurg din legatura cu partenerul, din alegerea profesiei, din

evolutia carierei, se compara realizarile cu planurile din

tinerete si cu realizarile altor persoane, indeosebi cu cele ale

colegilor de aceeasi varsta.

Uneori, astfel de comparatii distrug prietenia. Aceasta se intampla

indeosebi atunci cand in realizarea acestor comparatii nu

suntem binevoitori in mod reciproc, ci rivalizam, castigam sau

pierdem, ierarhizand rezultatele proprii si pe ale altora.

In aceasta perioada de viata se ajunge, de obicei, la apogeul

carierei profesionale, la treapta cea mai inalta a prestigiului

social, dar nu si la fmalul posibilitatilor de avansare. De

asemenea, aceasta este perioada in care intreprinderea unor

activitati sau ocuparea anumitor functii poate parea imposibila.Unora li se pare imposibila cunoasterea de noi prieteni sau

reluarea relatiilor mai vechi cu persoanele apropiate.

In plus, din ce in ce mai frecvent apar diferite afectiuni somatice,

anumite indispozitii, precum si perturbari sexuale. La barbati se

manifesta diminuarea potentei sexuale, iar femeile incep sa

analizeze consecintele pe care le exercita asupra pozitiei lor, in

contextul relatiilor interumane, perioada menopauzei.

In acest timp, cei de aceeasi varsta sufera din ce in ce mai mult de

diferite boli, mor, ceea ce nu poate ramane fara influenta asupra


11/43

starii noastre psihice. Dispar si cei care nu pot fi inlocuiti in

vreun fel. Mor parintii, rudele apropiate, oamenii care ne-au

influentat decisiv formarea personalitatii si care ne-au oferit

sentimentul de securitate intr-o lume incarcata de primejdii si de

prejudecati.

Toate aceste lucruri pot declansa tulburari de natura depresiva.

Un anumit rol il pot juca aici fenomenele si problemele

sociale, schimbarile bruste in ierarhia valorilor sau alte

amenintari din afara. Avand in vedere aceste aspecte, este usor de

Psihologie

inteles ca oamenii maturi, puternici si eficienti sunt cuprinsi si ei imeori de disperare.

Intelegerea reprezinta o conditie necesara - desi nu suficienta - pentru depasirea

acestor suferinte. Intelegerea este indispensabila, deoarece a te simti neinteles

inseamna a suferi de doua ori.

Ca urmare a lipsei de relatii cu prietenii sau a unor relatii negative, suferim nu

numai la varsta mijlocie, dar, in aceasta perioada, problema respectiva are specificul

sau. Cum putem sa ne venim in ajutor? Cum sa-i sprijinim pe cei care se confrunta cu

o asemenea problema? Simplu: sa fim impreuna cu ei.

Asadar, o comunitate bazata pe... probleme? Da, dar nu o vaicareala comuna,

care poate fi usor transformata in jocul Situatia mea este maiproastd decdt a to, din

care nu rezulta nimic in afara de confirmarea sentimentului de neputinta. S-ar putea sa

fii inca prea tanar si sa nu ai idee ce anume simte cineva intr-o asemenea situatie. Dar

aceasta nu inseamna ca nu poti ajuta o persoana care traverseaza asemeneaprobleme, in prezenta ta.

Trebuie sa stii sa accepti toate problemele care apar: tristetea, sentimentul unei

valori scazute, invidia fata de succesul altora, teama, incercarile de a cauta cat mai

repede activitati si legaturi care sa ofere satisfactie, rezolvarea unor dificultati

emotionale prin intelectualizare, scaderea capacitatii de verbalizare, precum si un

intreg evantai de reactii somatice.

Convingerea cdnu suntem singuri in fata problemelor se concretizeazd in

cdutarea comuna a unor forme constructive si creative, pentru depasireaacestora.

Acceptarea problemelor altora este posibila, de asemenea, cand nu le ,,impartasim",

fiindca nu avem aceeasi experienta. O asemenea situatie este uneori benefica: ne

permite sa ne pastram o perspective rationala, sa extindem spectrul solutiilor posibile,

care nu-i vin in minte persoanei implicate in trairea afectiva a problemelor.


12/43

DEPMBtf/KlE... ?

10 Psihologie


13/43

Eu si gmpul de prieteni _______________________________________Capitol XVIII

Trebuie sa invatam cum sa comunicam cu ceilalti?

Adesea, descriem lumea celorlalti oarecum superficial, bazandu-ne in primul rand pe

ceea ce aflam de la persoanele respective. Dar pentru ca cineva sa ne

impartaseasca emotiile si trairile sale, trebuie sa comunicam mai intai cu el. Unii

oameni considera ca efortul de intelegere si de compasiune reprezinta chiar o

directiva morala elementara.

Cateva sfaturi referitoare la ce putem face pentru a imbunatati contactele cuceilalti

Cauta partile bune!

Te rog sa te straduiesti, laolalta cu prietenii tai, independent unii de ceilalti, sa cautati

partile bune ale relatiei dintre voi. Ce elemente bune decurg din aceasta relatie? Ce

consecinte pozitive emotionale, informationale, concrete observati? Parerile voastre se

deosebesc sau concorda intre ele? Ganditi-va totodata la ce anume ,,schimbati" intre

voi, in ce consta povestea acestei prietenii. Imaginati-va, de asemenea, viitorul ei. In

orice intalnire cu o alta persoana - in masura in care o numesti constient prieten -

incearca sa vezi partile bune ale acesteia. Gandeste-te in acelasi timp la ce anume ai

de oferit in acest sens.

la o hotarare m ceea ce priveste durata relatiei!

Gandeste-te la nevoia de a te preocupa de relatiile care sunt gata sa se destrame.

Merita sa ne imprietenim cu cineva pe care il vedem pentru prima data intr-un tren?

Fireste, la fel de important este sa te intrebi daca merita sa te bazezi pe prietenia

cuiva doar pentru ca de ani de zile locuieste aproape de tine. Nu facilitatea formala a

cultivarii legaturii constituie baza luarii unei decizii intelepte, ci calitatea acesteia.

Nu-ti recomand sa intretii relatii incarcate de spirit distructiv, de putere, de

concurenta, relatii in care predomina interesul ori serviciile unilaterale. Renunta

totodata, fara sa regreti, la legaturile in care constitui oarecum un element de referinta,

fata de care o cunostinta de-a ta se prezinta extrem de favorabil, tocmai fiindca se

afia in compania ta. Evita, de asemenea, situatia inversa: legaturile cu persoane

datorita carora te simti mai bine, deoarece posibilitatile si realizarile lor sunt mai

mici. Este un obicei detestabil acela de a capata sentimental propriei valori in urma

constatarii unor valori inferioare la ceilalti. Te rog sa nu crezi ca, in acest caz, ne

putem imprieteni cu adevarat numai cu persoane aflate in functii similare, obtinand

rezultate similare la testele de inteligenta si castigand onorarii asemanatoare. Aici

este vorba mai curand despre intentia primara si reciproca de a te descoperi pe tine, de

a cauta cu bunavointa individualitatea fascinanta din noi, care ar trebui sa nu se

bazeze pe concurenta.

Psihologie

1


14/43

1


15/43

Lectia 49_______________________ __ _____Avem oare nevoie de ceilalti?

Sa existe sentimentulintelegerii!

15-18 " Te rog sa revii la lectiile dedicate comunicarii. Vei gasi acolo indicatii clare si concrete

despre cum sa comunici in stilul bazat pe parteneriat si care sunt consecintele folosirii

anumitor modalitati de transmitere si de receptare a mesajelor. Nu le trata ce pe

niste bariere pe care trebuie sa le depasesti, pentru a ajunge la o buna legatura. Ele

trebuie sa fie percepute ca abordari teoretice si ca indicatii riguros adaptate in practicasociala, indicatii care merita sa fie retinute si folosite, pentru a putea convietui mai

usor.

Pastrati sau dezvoltati-va competenta de a transmite si de a recepta mesaje optime,

folositi parametri corespunzatori ai relatiei voastre in spatiu, mentineti contactul

vizual si folositi mijloacele de expresie nonverbale. Ele vor imbogati contactul vostru,

facandu-1 lizibil si accesibil. In primul rand, nu va intrerupeti reciproc, fixati tema si

durata acesteia, nu faceti aprecieri, dati sfaturi, dar numai intr-un mod propriu

intelegerii strategiei de extindere a posibilitatilor de alegere.

Impreuna cu prietenii poti experimenta, urmand exercitiile recomandate in aceste

lectii.

Observati relatia voastra din punctul de vedere al felului in care evolueaza

comunicarea. Va rog sa va ganditi daca si cat de des ajungeti la sentimentul de

intelegere cu prietenii vostri. Incercati sa reflectati impreuna la ce anume, in opinia

voastra, ar putea face mai eficienta comunicarea in cadrul unei relatii, astfel incat sa

satisfaca ambele parti.

Stabileste echilibrul dintre vorbire si ascultare!

Ai grija ca in timpul petrecut cu prietenii sa nu domine, sub aspectul comunicarii,una dintre parti. Fireste, ne referim aici la activitatea de comunicare inteleasa global. Ar

putea sa se intample ca diferite persoane sa ia cuvantul mai des, sa intervina in

calitate de vorbitori, datorita unor probleme, datorita impartasirii starii de fericire

sau datorita abordarii unui rol educativ. Dar o asemenea stare de lucruri nu ar trebui sa

degenereze intr-un obicei. Fireste ca ne deosebim intre noi ca personalitate. Se stie

ca un extravertit vorbaret se va simti ca pestele in apa in rolul de vorbitor, in timp

ce un introvertit va fi potrivit ca ascultator al acestuia.

Aici nu este vorba de strategia de a stabili ca fiecare sa vorbeasca in mod egal, ci ca

fiecare sa vorbeasca dupa necesitate.

Trebuie sa fim sensibili la asemenea necesitati, dar nu totdeauna este simplu. Ne

obisnuim cu faprul ca unii sunt mai activi din punct de vedere verbal. Ni se pare ca

persoana aflata in pozitia de ascultator alege constient acest rol si ca se simte minunat.

Nu este asa. Se intampla adesea ca auditorii si confidentii sa se simta folositi sau

abordati din interes, sa se astepte la o anumita reciprocitate, pe care nimeni nu le-o

ofera. Pe de alta parte, ei nu doresc sau nu reusesc sa o solicite sau sa o revendice.

Asadar, daca vorbesti mult si simti ca ti se acorda atentie si ca esti inteles, incearca

mai intai sa spui acest lucru, sa-ti exprimi recunostinta si sa-ti intrebi partenerul

daca nu simte nevoia sa spuna si el ceva.

12 Psihologie


16/43

Te rog sa observi ca nu toti sunt in stare de asa ceva. Multi simt ca le este rusine, se

simt inhibati, au nevoie de un impuls. Este o problema absolut individual ; dar nu

uita ca nu este in ordine sa consider! o relatie unilaterala ca fiind satisfacatoare

pentru ambii parteneri. Nu insista insa, daca partenerul pe care-1 indemni sa

spuna ceva nu doreste sa comunice. Cu toate acestea, nu uita sa fii sensibil la un

asemenea aspect, in viitor.

Exercitiul 5: Vorbitorisi ascultdtori

Te rog sa faci o analiza a relatiilor tale in diade sau in grupuri de prieteni,

avand in vedere timpul si energiape care participant concreti la interactiune le

consacra vorbirii si ascultarii. Incearca sa deterraini daca acest proces este

dependent de trasaturile personalitatii fiecaruia sau mai curand de context.

Gandeste-te, te rog, la rolul pe care il ai tu insuti in contactele tale cu prietenii,

tinand seama de problema echilibrului dintre vorbire si ascultare.

Fa incercarea de a confrunta propriile conceptii pe aceasta tema cu opiniile

altor persoane, care fac parte din grupul tau de prieteni. Vorbeste despre aceste

lucruri cu partenerul tau de discutie.

Formuleaza concluzii despre configuratia existenta - daca este favorabila

sau daca ar trebui sa fie ameliorate. Ce anume poti face singur, pentru a o

optimiza? Noteaza-ti reflectiile si elaboreaza o tema pentru acasa, daca vei

considera ca este importanta pentru tine.

Sa ne conturam asteptarile!

Dezvaluirea si stabilirea clara a propriilor asteptari constituie o contributie importanta la

dezvoltarea relatiei interpersonale. Singuri nu ne dam seama de toate asteptarile

personale. Multe neintelegeri apar si pentru ca ni se pare ca asteptarile noastre sunt

cunoscute tuturor, sunt evidente, intelcse in mod adecvat sau, si mai mult, impartasite de

ceilalti. Crezi in ideea ca nu traim pe lume pentru a implini asteptarile celorlalti, asa

cum spunea F. Peris? Este adevarat. Dar daca dorim si ne hotaram sa realizam

asteptarile cuiva, este bine ca acestea sa fie cele adecvate, nu fals interpretate,

nascocite, atribuite cuiva, ca urmare a proiectiei!

Psihologie

Eu si grupul de prieteni Capitol XVII!


17/43

1

3


18/43

Lectia 49______________ Avem oare nevoie de

ceilalti?

2 (26) j Intoarce-te, daca doresti, la un caiet anterior. Incearca, de asemenea, sa propui pro-pria

tehnica a verbalizarii si a confruntarii asteptarilor, in relatia ta cu prietenii.

Stabileste contextul!

Nici o prietenie nu va rezista confruntarii cu angajarea noastra zilnica in viata.

Nu-ti vei asculta prietenul daca te framanta problemele firmei tale, nu te vei concentraasupra tristetii, bucuriei, maniei sale, nu-i vei oferi indicatii adecvate, daca discutia

voastra nu se va desfasura intr-un context favorabil pentru voi.

Nu este vorba despre faptul ca trebuie sa dispui de conditii ideale si de ambianta

potrivita pentru orice discutie. Daca ar fi asa, am ramane toti inchisi si

necomunicativi. Se intampla ca emotiile negative sa treaca tocmai fiindca ne angajam in

problemele si in bucuriile celorlalti. In relatiile cu prietenii incearca sa fii asertiv si

apara-ti nevoile, in asa fel meat sa nu te simti nemultumit, fiindca nu reusesti sau chiar

nu doresti sa oferi partenerului ceea ce merita, fiindca nu sunt adecvate conditiile externe

ori starea ta interioara. Sa nu crezi ca orice situatie iti impune disponibilitatea de a sari in

ajutor si de a reactiona la orice chemare. Nu te astepta, te rog, la aceasta, din parteaprietenilor. Distinge momentele in care ei doar doresc sa-si impartaseasca problemele

zilnice de momentul in care interventia sau ajutorul nostru sunt de-a dreptul

indispensabile.

Exercitiul 6: A- avut tin i pentru mine...

Daca doresti, descrie o situatie in care contextul sa nu fie favorabil discutiei si contactului

profund cu persoana cu care esti prieten. Cauta in memorie situatii care nu

au constat in rugamintea de a ti se acorda ajutor. Gandeste-te la vizite

obisnuite, facute unor prieteni, in timpul carora acestia au dorit sau au trebuitsa faca ceva ce a perturbat sau chiar a facut imposibila o legatura normala si

apropiata. Gandeste-te daca ai simtit acest lucru de la inceput, daca amicul

tau a semnalat singur necesitatea realizarii altor sarcini sau daca nu a incercat

direct sa te determine sa parasesti zona. Cum s-au desfasurat toate acestea?

Cauta un exemplu constructiv si unul distructiv. Te rog sa te gandesti la ce ati

fi putut face amandoi, pentru a evita consumul emotional intr-o situatie

nefavorabila. Oare acesti factori s-au manifestat in cadrul relatiei cu o fmalitate

pozitiva? Ce anume ai invatat din aceste amintiri? Ce concluzii ai desprins?

Probabil concluzii esentiale pentru contactele viitoare cu persoanele

apropiate.

Poti descrie aceste situatii intr-o tema pentru acasa.

A

/-* Exercitiul 7: Nu am a vut imp pentru el...

Te rog sa te gandesti la situatia inversa, cand ai primit vizita unui oaspete

simpatic, dar nedorit in acel context. Cum i-ai comunicat ca circumstantele nu

sunt propice intalnirii? Ai avut curajul necesar? Ce reactie a avut persoana? Poti

oferi exemple distructive si constructive.

14 Psihologie


19/43


Gandeste-te la legatura dintre toate acestea cu nivelul asertivitatii tale. Ar

trebui sa mai lucrezi in acest sens sau detii aceasta competenta pe deplin?

Scrie o tema pentru acasa, daca vei considera ca aceste reflectii te vor imbogati si

iti vor fi de folos in viitor. Decizia iti apartine.

Recunoaste ca un lucru important pentru cealalta persoana este la fel de

important ca persoana insasi!

Pentru ca legaturile noastre cu prietenii sa fie profunde si bune, ar trebui sa realizam ca

valorile esentiale, atitudinile, deprinderile, activitatile vitale ale partenerilor

constituie parti integrale ale personalitatii lor. Daca iti declari respectul fata de o

persoana, te rog sa constientizezi ca nu pot fi persiflate sau ignorate problemele

acesteia, pasiunile sau chiar ciudateniile ei. Toleranta noastra fata de manifestable

personalitatii unui prieten constituie in fapt masura fortei legaturii noastre.

Fireste, nu trebuie sa-ti impartasesti toate interesele, sa-ti schimbi propriile atitudini de

dragul prieteniei. Daca o persoana este pentru tine incitanta, atragatoare, atunci o

accepti cu tot ,,inventarul". Nu poti fi prieten cu cineva daca nu tii seama de

rugamintea lui de a fi prezent la un spectacol de dans la care participa, de a-i citi unarticol nou, de a-i asculta o relatare in urma unui interviu pentru un loc de munca.

Nu uita ca problemele importante pentru prieteni ar trebui sa fie la fel de importante

pentru tine ca prietenii insisi. Nu uita ca, daca cineva manifests respect fata de tine, se

va raporta cu respect la problemele tale esentiale.

Fii delicat si sensibil fata de nevoile altora!

Nu-i aprecia pe oameni cu aceeasi masura. Ceva ce este logic si evident pentru unii

poate deveni pentru altii ilogic, nefiresc. Nu repeta comportamente care in alte

contexte s-au dovedit eficiente, ci fii flexibil in comportament. Ne deosebim foarte

mult din punct de vedere emotional si avem ierarhii valorice diferite. Acorda atentieprietenilor tai si straduieste-te sa fii empatic. Gandeste-te la ce simt ei, desi ar fi bine

daca ei insisi ar sti sa-ti spuna acest lucru. De asemenea, identificarea corecta a

nevoilor prietenilor este indispensabila. Fireste, nu ai obligatia sa le satisfaci! Dar

abia atunci cand iti dai seama de existenta nevoilor concrete ale prietenilor tai, esti in

stare sa te comporti potrivit situatiei, putand sa tii seama de ele.

Nu uita ca cea mai mare nevoie a omului este nevoia de a fi acceptat. Acceptarea se

refera si la nevoile umane. Aceasta nu decurge doar din problema autoaprecierii

scazute, din dificultatile de a ajunge la acceptarea de sine. Este totodata consecinta

aspiratiei sanatoase catre relatii potrivite cu ceilalti oameni. Nu numai persoanele

care nu se iubesc pe sine si gandesc despre sine ca despre cineva fara valoare

deosebita cauta informatii si oameni care

sa le confirme valoarea. O persoana care

are securitate si sentimentul propriei valori

doreste sa se dezvolte, sa-si amelioreze

planurile, sa optimizeze relatiile cu

ceilalti, avand nevoie ca acestia sa ii

accepte atitudinile, cerintele, intentiile.

Psihologie

1

I/WO &t '80XdM' 6f/V' P/C


20/43

5


21/43

Lectia 49____________________ Avem oare nevoie de

ceilalti?

Sa ne respectam promisiunile!

Nimic nu consolideaza atat de mult legaturile interumane ca increderea care apare inurma respectarii angajamentelor.

Probabil nu exista un abuz ntai mare in plan emotional ca acela de a promite

cuiva ceva importantpentru el si a nu te tine depromisiune.

Daca ai dezamagit pe cineva, acesta nu te va mai crede.

Uneori exista insa imprejurari externe care fac imposibila indeplinirea promisiunii.

Alteori, dupa o analiza suplimentara a situatiei, constati ca ceea ce ai promis este

neintelept sau de-a dreprul pagubos. De fiecare data insa trebuie sa soliciti sa fii

absolvit de promisiunea respectiva, dupa ce ai explicat intreaga situatie. Aceste

principii sunt importante in relatiile cu oamenii si ii pot afecta pe cei apropiati si pe

prietenii care asteapta de la tine ceva mai mult decat de la niste necunoscuti.

Exercitiui 8: Cu mine esti in sigurantd!

Uneori faci promisiuni, nu-i asa?

Aminteste-ti, te rog, cateva situatii legate de indeplinirea promisiunilor in

cadrul relatiilor tale cu prietenii. Urmareste situatiile de care esti multumit sau

chiar mandru. Pot fi exemple de promisiuni a caror indeplinire a solicitat

eforturi personale, dar in urma carora ai obtinut o satisfactie deosebita. Poate

reusesti sa iei in considerate situatii in care ai cerut cu curaj sa fii scutit de

promisiunea facuta. Te asigur ca o asemenea analiza poate fi benefica datorita

posibilitatii de amanifesta comportamente asertive corespunzatoare.

Te rog sa te gandesti daca tu insuti iti asumi usor angajamente, daca acest

lucru reprezinta pentru tine o forma de acceptare! Poate ca nu aranci ,,vorbe in

vant", ci faci rar si chibzuit promisiuni! Care situatie ar fi optima pentru

relatiile tale cu prietenii? Ce anume ar fi benefic pentru dezvoltarea ta

personala?

Analiza acestei probleme poate constitui subiectul temei pentru acasa.

Cauta relatii de exceptie!

Este foarte importanta perceperea in relatia cu ceilalti a ceva de exceptie, individual,

irepetabil. Te rog sa observi ca in viata ta s-au perindat numerosi colegi, vecini,

cunoscuti; pe multi dintre ei nu-i mai tii minte sau, probabil, nici nu te-ai straduit sa-

i tii minte. Poate tu insuti esti tratat la fel de cunostintele tale. Totusi, fiecare dintre

noi reprezinta o personalitate irepetabila, este o fiinta distincta. Nu este vorba despre

originalitate. Daca ar fi asa, am putea afirma ca un om este cu atat mai valoros cu

cat este mai ciudat, ceea ce este o absurditate.

Daca doresti sa mentii o relatie, sa o apromndezi, sa o faci sa fie durabila si sa se

transforme intr-o legatura de prietenie, incearca sa cauti in ea caracterul de exceptie.

16 Psihologie


22/43

Acest caracter poate transparea chiar in trasaturile de continut ale legaturii respective -

in ceea ce discutati, in ceea ce facet! -, dar si in desfasurarea ei formala: cat de des siunde va intalniti, cine este activ, cum se produce schimbul de mesaje etc.

Prieteniile unice nu rivalizeaza intre ele, tocmaifunded sunt de exceptie siirepetabile. Dar trebuie sa te straduiesti pentru a gasi intr-o prietenie

,,culoarea" care o deosebeste de toate celelalte.

Exercitiul 9: Asa cum nu se intampla cu nimeni altdneva!

Te rog sa urmaresti eel putin cateva relatii de prietenie care s-au infiripat inviata ta. Raporteaza-te si la trecut, chiar la prieteniile din perioada copilariei.Te rog sa te gandesti la ce anume deosebea aceste relatii. Ce faceati impreunaintr-o forma absolut deosebita? Care era activitatea de exceptie care vapreocupa? Ce teme de discutii erau irepetabile?

Lapescuit, tdceam aldturi de el, asa cum nu mi se intampla cu altdneva...

Cu eafdceam cele matgrozaveproiecte referitoare la vestimentatie... Cu ei

md intdlneam in fiecare miercuri si discutam despre filme... asa cum nudiscutam cu nimeni altdneva!

Daca aceste reflectii au fost benefice pentru tine si ai invatat ceva nou saudaca doresti sa-ti impartasesti gandurile cu privire la caracterul de exceptie allegaturilor cu prietenii, elaboreaza o tema pentru acasa pornind de la acestsubiect.

Despre scuze si despre iertare

Cu siguranta, ai fost ranit de mai multe ori sau tu i-ai ranit pe ceilalti. Este pretul

firesc pe care il platim in viata, incercand sa ne apropiem unii de altii. Gravitatea sifrecventa esecurilor din cadrul acestor relatii pot deveni cauza ruperii lor. Pe de altaparte, insuccesele episodice devin adesea temelia unor bune relatii, tocmai datoritastradaniilor comune de a depasi tensiunile, de a reconstrui , -eteaua" emotiilor pozitive incadrul contactelor. Ele sunt, de asemenea, un prilej de a ne intelege mai profund uniipe altii, de a ne clarifica intentiile.

Dupa cum iti amintesti, cultivarea sentimentului de vinovatie si de nedreptateconstituie o proasta investitie a energiei si a timpului. Ca urmare, se instaleazasentimentul de amaraciune, care se finalizeaza cu inchiderea in sine. Cata vremepoti, straduieste-te ,,sa-ti cureti" relatiile de aceste sentimente. Daca nu reusiti safaceti nimic in acest sens, poate ca o hotarare potrivita ar fi sa renuntati la o asemenea

relatie.

In asemenea relatii poti fi atat vinovat, cat si nedreptatit. Straduieste-te sa fii onest inacest ,,calcul", pentru ca numai onestitatea este constructiva.

Exercitiul 10: Amfostnedrept...

Nu arfl trebuit sdfac asta. Imi cer scuze. Nu am avut dreptate. Amprocedat

gresit. N-a fost politicos din partea mea. Am dovedit lipsd de respect prin

comportamentul meu. Te-am umilitsiacum imiparefoarterdu. Te-amfdcut de

rdsfatdde ceilalti si nu aveam acest drept. Scuzd-md...

Eu si grupul de prieteni Capitol XVIII

(21(17-18))

17Psihologie


23/43


Aminteste-ti situatiile in care ai procedat astfel si pe cele in care, dupaparerea ta,asa ar fi trebuit sa procedezi. Reflecteaza inca o data asupra lor. Oare iti

starnesc inca emotii? Ce fel de emotii? Este vorba de mandrie, de satisfactiesau de rusine? Ce anume te-a oprit sa-ti recunosti vina? De unde ai gasitputerea de a proceda astfel?

Vorbeste cu partenerul tau de discutie. Va fi mai bine pentru tine decat sa

ramai singur fata in fata cu amintirile, chiar daca ele sunt pozitive si placute;impartasirea lor va fi benefica pentru amandoi. Doar cineva curajos, matur si

capabil de confhmtare poate aborda aceasta tema ca pe o provocare si ca pe o

investitie in dezvoltarea proprie. Daca lucrurile stau astfel, poate ca vei dori sa-ti

descrii gandurile in tema pentru acasa. Nu uita insa ca este vorba despre

probleme intime, iar eel care hotaraste in astfel de situatii esti numai tu insuti.

Exercitiul \\\ Am fast nedreptatit...

Urmareste situatiile care au fost pentru tine nedrepte in cadrul relatiilor cu cei apropiati si

cu prietenii. Analizeaza-le inca o data pe cele care au dus la esec, la ruperea

contactului si pe cele care s-au incheiat cu scuze. Compara aceste situatii.Succesul in rezolvarea dificultatilor s-a bazat doar pe marimea

recompensei care ti s-a oferit?

Te rog sa analizezi caracteristicile comportamentului care a facut ca, in ciuda

nedreptatii suferite, sa te simti bine si sa accepti scuzele cu adevarat.

Cu acest prilej, constientizeaza daca reusesti ,,sa-i ierti pe cei vinovati", fara a

pastra ranchiuna, renuntand definitiv la impresiile neplacute pe viitor. Te rog

sa observi ca aceasta este o capacitate purificatoare si matura, dar, din pacate,

se intalneste destul de rar.

Este nevoie de multa forta pentru a cere scuze cuiva imediat si din adancul inimii, dea le exprima sincer si de a ramane apoi in relatii bune. Nu-i asa? Pentru a cere scuze

cu adevarat, omul trebuie sa aiba in sine un profund sentiment de securitate si sa se

bazeze pe principii si pe valori fundamentale.

Cei carora le lipseste sentimentul securitatii interioare nu reusesc sa faca lucrul

acesta. Li se pare ca, procedand astfel, manifesta o anumita slabiciune, le este teama ca

ceilalti oameni le pot exploata aceasta slabiciune. Securitatea lor depinde de

opinia celorlalti despre ei si de aceea le este teama de ceea ce vor gandi acestia, de

consecintele care vor decurge dintr-o asemenea hotarare.A

De obicei, ei se concentreaza asupra justificarii propriului comportament. Incearca sa-1 faca rational, realizeaza o anumita proiectie, atribuind raspunderea altor persoane. Daca

pana la urma isi cer scuze, o fac artificial, formal, fara dorinta reala de a-si

recunoaste vina.

Scuzele trebuie sa fie autentice - transmise si receptate in mod sincer.

Merita sa incercati sa practicati curajul si sensibilitatea in relatiile cu cei apropiati.

Leo Roskin scria:Da dovadd de sldbiciune eel care este cumplit. Neputem astepta la

blandete numai dinpartea celorputernici. Tu ce crezi despre aceasta?

18 Psihologie

Lectia 49


24/43

LECTIA 50

Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Mo to:Este mai nobil sd te consacri total unui singur om decdt sd lucrezi asiduu la

izbdvirea maselor, (D. Hammarskjold - Secretar General ONU)

Propuneri de activitati pentru intalnirile cu un grup decunostinte apropiate

In aceasta lectie vei descoperi propuneri de jocuri concrete, de activitati pe care le

poti organiza in grupul cunostintelor tale, pentru a aprofunda relatiile dintre voi,

pentru a preintampina plictiseala si apatia, pentru a nu admite rutina si a preveniaparitia problemelor interpersonale. Ca de obicei, trateaza-le ca propuneri posibile,

ca experiment specific vietii. Ceea ce iti propun nu sunt tehnici

psihoterapeutice, dar pot fi folosite in timpul desfasurarii terapiei individuate si de

grup, precum si in dezvoltarea sensibilitatii, a comunicarii si a relatiilor

interpersonale.

Nu ceea ce facem si cum facem determina depasirea constructive a

dificultatilor. Atitudinea persoanelor schimba inodul de utilizare a

fiecarei propuneri.

Te rog sa te consider! unul dintre membrii acestui grup. Raspunderea pentru

folosirea materialului apartine fiecaruia din voi. Nu-ti face griji daca prietenii tai

nu doresc sa beneficieze de aceste jocuri. Poate ca au idei mai bune! Nu te simti

afectat sau respins. Asemenea propuneri au nevoie de o ambianta

corespunzatoare, de circumstante favorizante si de o mai mare deschidere din

partea participantilor. Fiti atenti cu totii la binele reciproc, la neincalcarea

retinerilor si a limitelor personale, la lipsa de motivatie si de disponibilitate a

participantilor. O mai profunda valorificare a exercitiilor necesita o mare

raspundere.

Am vorbit despre aceste aspecte de mai multe ori. Este la fel ca in cazul hipnozei.

Este destul de usor sa stapanesti priceperea de a induce starea hipnotica, dar

este mult mai greu sa faci ceva cu continutul dezvaluit, cu emotiile puternice

care apar, cu senzatiile fizice, cu suferinta etc.; toate acestea ne pot depasi.

(36 (33-35))

Psihologie 19


25/43

Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Sa precizam, asadar, ca folosirea acestor exercitii solicits indeplinirea catorva conditii

elementare:

toti participantii sa fie adulti;

fiecare isi asuma raspunderea individual;

fiecare poate renunta la participare, la momentul potrivit;

scopul grapului, impartasit de toti, este optimizarea fimctionarii acestuia.

Experimentati diferite genuri de activitati!

Recomandarea de mai sus poate fi redusa la o serie de exercitii concrete. Propune

grupului tau de prieteni ceva ce nu ati mai facut pana acum. In loc sa dansati,

vorbiti despre voi insiva, in loc sa vizionati un film, uitati-va la un album de fotografii

sau la o inregistrare cu un material din viata voastra. Fiecare poate propune singur

ceva ce se afla in repertoriul firesc al manifestarilor sale, ceva ce nu constituie inca

nici un fel de tehnica, ci doar improspateaza relatia si extinde posibilitatile individuale ale

grupului ca intreg.

Poate plantati copaci! Cu siguranta, timpul petrecut intr-o asemenea actiune nu va fi

pierdut. Ce zici de joculDe-a baba oarbalIti mai amintesti cand ai facut asta

ultima data? Oare ati cantat laolalta cu prietenii cantecele de leagan din copilarie

sau ati pregatit impreuna placintele preferate? In functie de posibilitatile anturajului

vostru, puteti sa schimbati configuratia mobilierului din casa, sa va machiati in asa fel

incat sa scoateti in evidenta atribute necunoscute ale frumusetii voastre ori sa gatiti

oua in douazeci de feluri, sa pregatiti noi costume pentru carnaval, sa organizati o

demonstratie de gimnastica, un recital de poezie sau o piesa de teatru pentru copii.

Poate mergeti impreuna la sauna, formati un ansamblu instrumental, ajutati la

amenajarea unei case ori ii construiti un umbrar unei batrane din apropiere! Cuacest prilej, veti face ,,involuntar" ceva bun pentru cei din jur. Interesant este cine

anume se va bucura mai mult!

Lectia 50

1.

Ai/7

20 Psihologie


26/43


2. Joaca-te!

Dincolo de activitatile ,,specializate", poti afecta timpul petrecut cu prietenii unor

_____ jocuri de societate care au potential psihoterapeutic. Nu este vorba despre jocuri (16

(35-43)j interpersonale, de comunicare, discutate in cadrul analizei tranzactionale.

Sunt propuneri de joe in timpul carora poti aprofunda cunostintele despre sine si

despre ceilalti. Poti invata, de asemenea, sa receptezi ceea ce simte celalalt, sa te

comporti asertiv si sa-ti corectezi formele de comunicare. Chiar daca acestea nu

vor avea ca rezultat optimizarea activitatii grupului de prieteni sau a relatiilor tale cu

persoane concrete, vor constitui totdeauna o sursa de aprofundare a cunoasterii de

sine si a orientarii in propriul for interior. Tocmai de aceea merita sa le incerci.

Sunt multe asemenea jocuri. Poate vii tu insuti cu idei proprii! lata cateva propuneri de

jocuri, potrivite persoanelor creative, despre care poti vorbi in tema pentru acasa.

Analogii

(l (28-29}} Valorifica in acest exercitiu tot ceea ce ai invatat pana acum, apeland in special la^ _' propunerile formulate in cadrul acestui caiet. Se potrivesc perfect in acest scop

fl5 (15-16)) cateva exercitii din caietele anterioare. Ca incalzire, puteti crea metafore, angajand

/x intregul grup, daca nu ati facut asta pana acum. Cea mai potrivita este insaI 19(14) 1 ' ^______y compararea acestei propuneri cu exercitiul 7 din lectia 15.

Rugati o persoana sa paraseasca incaperea. Restul celor ramasi hotarasc care

persoana anume va deveni obiectul informatiilor reversibile, transmise nu direct, ci sub

forma analogiilor. Alegerea grupului trebuie sa se finalizeze prin acceptarea de catre

persoana respectiva a unui asemenea rol. Fireste, putem stabiii aceasta

conventie inca de la incepurul jocului. Poate fi ales, de asemenea, cineva care aiesit sau aceeasi persoana de mai multe ori. Rugam persoana sa revina si urmeaza

etapa intrebarilor si a raspunsurilor. Persoana pune intrebari sub urmatoarea forma:

Daca aceasta persoana arfi..., atunci arfi...?Sfera si detalierea intrebarilor depind de

inventivitatea celui care intreaba. Ea se poate gandi ce personaj de basm ar fi

cineva sau ce animal (ca in exercitiul 7 din lectia 15) sau daca ar fi un gen de

muzica, un pantof, o bautura, un obiect de uz casnic, un film, o disciplina sportiva, o

rasa de caine, o leguma, un vehicul, un anotimp, o culoare etc.

Cine anume raspunde? Toti, impreuna cu destinatarul acestor expresii indirecte.

Raspunsurile nu trebuie sa fie puse de acord, avem dreptul de ane percepe reciproc in

mod diferit. Pentru eel care ghiceste, diferitele variante de asocieri devin pentru

persoanele urmatoare o sursa de indicii suplimentare, in timpul ghicitului.

Raspunsurile nu trebuie sa fie prea extinse, descriptive, eel putin la inceput. Evitati

asocierile foarte schematice cu insusiri externe, nume, profesie etc.; de exemplu,

domnul lonescu de saizeci de ani va deveni, in asociere cu un arbore, un stejar

batran. Concentrati-va mai degraba asupra trasaturilor de caracter, asupra

comportamentelor. Va fi o activitate mai interesanta si mai fructuoasa astfel.

Psihologie 21


27/43

Lectia 50_____________________ Cum sa optimizam relatiile cu

ceilalti?

Ii putem acorda celui care ghiceste ,,dreptul la cateva erori", dar numarul lor

variaza in functie de marimea grupului. Obiectul expresiilor nu trebuie sa fie

persoane care nu participa la intalnire. Un asemenea joe devine, in acest caz, o

barfa obisnuita, care nu serveste nimanui, fiind pur si simplu dezagreabila.

Participant nu ar trebui sa-si ceara reciproc explicatii si sa-si justifice insistent

asocierile; nu toate pot fi explicate intru totul rational. Daca cineva se va simti

insa rau, va fi afectat, umilit, dovediti ca sunteti sensibili si straduiti-va sa va

confruntati intentiile. Merita sa fie acceptat principiul ca expresiile transmise pe

ocolite nu pot fi totdeauna inteligibile pentru eel caruia ii sunt adresate, fiind

legate de o mai mica responsabilitate a transmitatorului, in comparatie cu expresiile

optime, dar poarta in sine o mai mare bogatie de continut, pe care il putem

impartasi.

10 intrebari

Aceasta este varianta unui joe unanim cunoscut, constand in identificarea

persoanelor cu ajutorul intrebarilor cu caracter inchis:Da siNu. Pentru ca jocul sa

fie interesant, sugestiv, extinzandu-ne cunostintele reciproce, trebuie sa pregatim mai

intai o lista potrivita cu intrebari. Vom lua in considerate, in primul rand,

trasaturi ale personalitatii si comportamente caracteristice, evitandu-le insa pe

acelea cu caracter deosebit. Asadar, pe lista nu se vor afla expresiile: femeie,

bdrbat, persoana cdsdtorita, lucreazd, invatd, are ochi sau par de culoarea aceea

saucealaltdetc.

Cum trebuie sa arate intrebarile? De exemplu:Persoana se infurie usor, plange la

cinema, se teme de intuneric, reactioneazd rapid, ii place sd ii observe peceilalti, are o mimicd vioaie, actioneaza cu rigoare, oboseste usor, stresul ii

provoacd somnolentd, viseazddes, are emotiiputernicefatddesituatiilepublice,

are difwultdti in stdpdnirea tristetii, se relaxeazd eficient, ii place efortulfizic, isi

asumdriscul, ii place sd fie impreundcu oamenii, isi face planuri indepdrtate,

acum traverseazd operioadd defrustrare? etc.

Termenii folositi pe lista ar trebui sa fie lizibili pentru toti, iar raspunsurile la

intrebari, date de diferite persoane, se pot deosebi intre ele. Cineva poate percepe

persoana respectiva ca obosind usor, in timp ce persoana respectiva se defineste pe

sine ca fiind gata sa lucreze eficient pana la capat. Este si aceasta o sursa

suplimentara de informatii si un bun observator va sti sa o foloseasca.

Dupa ce primim raspunsurile la cele zece intrebari, persoana incearca sa ghiceasca

despre cine este vorba. Putem introduce sistemul pe puncte, sa folosim premii

pentru identificarea timpurie, inainte de epuizarea celor zece intrebari etc.

Important este ca situatia in sine sa nu se transforme in rivalitate, in concurenta.

Daca doriti, puteti pregati un tabel si pune jetoane in locurile corespunzatoare,

pentru a dispune tot timpul de intregul camp de informatii.

22 Psihologie


28/43

Persoana... (insusirea/comportamentul) DA NU

... isi asuma riscul?

... oboseste usor?

... nu-i plac schimbarile?

... este predispusa la compromis?

... nu-i place sa-si aminteasca?

... li place relaxarea solitara?

Va rog sa nu uitati ca acesta este un instrument care ajuta sa va cunoasteti mai bine, sa

va confruntati imaginea propriului eu cu perceptiile celorlalti, jocul urmarind

corectarea perceptiei sociale, ceea ce ar avea drept consecinta optimizarea contactului in

cadrul grupului de prieteni. Nu vom ,,incondeia" pe nimeni, ne vom stradui sa nu

exageram si vom fi politicosi. Sinceritatea este o trasatura a persoanelor mature.

Urmatoarele jocuri provin dintr-un set propus in cadrul sesiunilor de grup.

Cine este X?

Participant noteaza pe o foaie de hartie raspunsurile la zece intrebari, referitoare la

unele insusiri ale motivatiei, ale trairilor si ale comportamentului lor. De exemplu: Ce

aiface dacd ai cdstiga o sumd mare de bani? Ce lucruri ai lua cu tine pe o insuld

nelocuitd? Ce proverb iti vine eel mai des in minte? Foile cu raspunsuri se amesteca

si se citesc, fara a se indica autorul. Ceilalti ghicesc cine anume a scris asemenea

raspunsuri. Pentru ghicirea corecta putem primi puncte.

Ai observat ca jocul seamana cu eel anterior? Seamana, dar se bazeaza de aceasta

data pe o descriere mai bogata a comportamentului in situatii specifice. In plus,

aceasta este o forma de autoprezentare a autorului, nu a perceptiilor si a judecatilor

observatorilor. Ce crezi, ce intrebari ar mai putea fi folosite aici? Poate ca ar mai

trebui sa adaugam:In ceperioadd istoricdai dori sd trdiesti si de ce anume? Care

dintrepersonajele din Cenusdreasa " iti este mai drag si de ce? Gandeste-te si la

propuneri proprii.

Intuitia

Jocul este destinat unui nou participant, mai putin cunoscut, care se prezinta mai

intai grupului in cateva cuvinte sau intr-o discutie cu caracter neutru. Apoi, din

setul asezat in fata sa, el va alege 10 intrebari la care este in stare sa raspunda faraechivoc; de exemplu, am/nu am copii, sunt optimist/pesimist, imi place muzica

clasicd/muzica usoard, caut cupldcere riscul/evit riscul etc. Ceilalti participant!

incearca sa-i intuiasca raspunsurile.

In aceasta propunere de joe se incearca sa se confrunte imaginea despre sine cu

reprezentarea, cu intuitia referitoare la persoana nou cunoscuta. Aceasta

confruntare se refera la trasaturi formale, la comportamente si roluri, nefiind unitara.

Capitol XVIIIEu si grupul de prieteni

23Psihologie


29/43

Lectia 50____________________________________Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Se verifica in felul acesta competentele interpersonale ale celor descrisi, dar

confruntarea este mult mai putin benefica si creativa pentru obiectul descrierii. Un

asemenea om poate desprinde in mod eronat convingerea ca face o impresie

discordanta cu propria sa intentie - cand opiniile nu sunt corecte - sau ca este

absolut accesibil influentelor, in masura in care speculative pe tema lui sunt corecte.

Este nevoie aici de multa intuitie si de multa delicatete, pentru a nu rani persoana

respectiva, pentru ca ea sa nu se simta folosita sau supusa unui experiment de

laborator. In final, trebuie sa intelegem sa-1 lasam si pe noul partener sa ia cuvantul sisa-si prezinte propriile reprezentari despre restul grupului.

Vamesi si contrabandist

Fiecare participant intra de cinci ori in camera, dar numai o singura data ascunde un

lucru sub haina. Ceilalti incearca sa identifice, in functie de manifestarea si de

enunturile lui, cand a avut loc aceasta operatic.

O variants similara a jocului o constituie povestirea unui episod in care anumite

fragmente reprezinta un fals discrepant, o nascocire a celui care povesteste,

observatorii urmand sa identifice aceste fragmente. Fiecare trebuie sa indeplineasca, pe

rand, rolul de contrabandist", iar grupul ar trebui sa ajunga in felul acesta la o mai

mare rigoare a perceperii mesajelor nonverbale, care scapa controlului

emitatorului. Este un prilej de a discuta despre autocontrol si despre manipulare.

Ganditi-va ca a pastra ,,o expresie a fetei care nu tradeaza nimic" reprezinta o insusire

demna de respect sau ca exprimarea emotiei in comunicarea nonverbala constituie un

semn de slabiciune infantila!

In ce context valoarea unei asemenea capacitati se schimba? Imaginati-va o situatie

ostila sau binevoitoare pentru subiect.

Alsaselea simt9 9

Participant!! trebuie sa ghiceasca pentru ce va opta - dintre posibilitatile date - cea

mai mare parte a grupului; de exemplu, ce cantec vor alege, ce luna a anului, ce

cifra, zi, nume, cadou. Fiecare persoana va nota optiunea sa, apoi se compara intre ele

foile. Numarul de puncte pe care fiecare il obtine este egal cu numarul de persoane care

au ales aceeasi alternative. Jocul permite sa identificam in ce masura persoana

respectiva este sensibila la ceea ce uneste grupul ca intreg.

Un asemenea joe este oarecum masura cantitatii si a calitatii experientei comune. In

alte cazuri, nu este destul de valoros: participant^ se concentreaza asupra unorraspunsuri cu frecventa mare, in general, neavand nimic comun cu competentele

interpersonale.

In schimb, daca ne bazam pe experienta comuna a grupului, nu ne vom mira daca un

grup care se intalneste in fiecare sambata va alege tocmai aceasta zi a saptamanii, ca

majoritatea va nota ca nume ales in comun numele unuia dintre participant! -poate

pe eel al liderului -, ca bautura aleasa va fi aceea pe care o beau impreuna sau cu care li

se asociaza o emotie importanta sau amuzanta, traita impreuna.

24 Psihologie


30/43

Eu i grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Cine esti?

Fiecare persoana raspunde, pe rand, la intrebarea Cine esti?,pusa de noua ori,notand de fiecare data raspunsul pe o foaie. De regula, ea se apropie in felul acesta dedefinirea cat mai profunda a identitatii sale. Jocul nu poate fi punctat, servind inprimul rand ca stimul pentru dezvaluirea cat mai profunda a imaginii despre sine.Ceilalti participanti pot oferi apoi informatii reversibile, in masura in care persoanelevor dori sa impartaseasca continutul notat pe foi. In felul acesta, le pot confrunta cu

[ 4 1 (6-8) ) reprezentarile personale si cu formele de receptare a fiecarui participant in parte.

_____ Ai descoperit mai multe variante ale unor asemenea j ocuri parcurgand materialulf 11 (3-4) J cursului. Sper ca vei reusi sa nascocesti tu insuti altele, in grupul tau de prieteni.

Limbajul trupului

Potrivit unor modele date, participantii urmeaza sa-si prezinte pe cale nonverbalaanumite emotii, fie cu ajutorul mainilor, fie prin expresia fetei, prin pozitia corpuluisau cu ajutorul unei alte persoane pe care o aleg. Trebuie sa atragem atentia atatasupra receptarii adecvate, in calitate de observator, cat si asupra exprimarii plastice sipregnante a trairilor, in rolul de prezentator, eficiente sub aspectul comunicarii.

C\l (\\A$V\ aceste propuneri iti sunt cunoscute din caietul despre comunicarea nonverbala.v s Nu uitati insa ca este vorba despre emotii jucate, regizate, exprimate ca trairi ,,goale",(lS(40-42)) asadar specifice actorilor. Aceasta nu inseamna insa lipsa de angajare. Uneori, indemnul la o exprimare angaj ata poate declansa o puternica traire autentica. Aceasta

(2628 experienta nu va fi asociata cu o diagnosticare a calitatii si a intensitatii sentimentelor/ traite inrr-o situatie naturala.

Humanus

In cadrul jocului este prezentata o situatie de amenintare si de prabusire a lumii.

Participantilor grupului le sunt transmise ordine de catre un robot, care ii informeaza

despre diferite situatii care necesita luarea de decizii la timp si care ii conduc pemembrii grupului la numeroase confruntari - de exemplu coborarea in adapost,

unde trebuie sa fie puse de acord conceptiile divergente cu privire la comportareaulterioara, pentru a evita cataclismul, acordarea ajutorului altui grup, in ciudaamenintarii concomitente a propriului grup, alegerea de persoane responsabile pentru

sarcinile concrete, hotararea de a alege cine anume sa ramana in viata, in cazul incare nu toti vor putea fi salvati etc. Un purtator de cuvant ii va comunica de fiecare

data robotului decizia intregului grup.

Psihologie 25


31/43

Lectia 50_______________________ ___ ____Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Toate acestea sunt destul de complicate si de macabre. La fel de bine vaputeti juca, de

exemplu,De-a incursiunea la izvoareleAmazonului - actiune care va fi condusa prin

precizarea ,,etapelor succesive" ale jocului. De exemplu, trebuie sa se ia o

hotarare cu privire la bifurcarea grupului, la imbolnavirea a doi dintre participant!

grupului, la ce anume sa i se ofere sefului bastinasilor, la ce se va intampla cand va

lipsi hrana, la felul cum va fi impartita prada in urma vanatului etc. Un asemenea joe

determina comportamente firesti, sub forma psihodramei. Nu exista insa, in acest

caz, posibilitatea de a propune grupului ,,sarcini" consecutive, care sa-i

modeleze destinul.

Confruntarea aprederilor

Fiecare participant dispune de o figurina care se misca pe suprafata unei planse de

joe. In functie de numarul pe care il arata roata care se invarte sau zarul, el ia o foaie

dintr-un teanc (se pregatesc cateva teancuri de foi). Apoi raspunde la intrebarea

formulata pe foaie sau la intrebarile din acelasi domeniu puse de catre participanti.

Intrebarile vizeaza diferite valori umane sau interactiuni si relatii din cadrul grupului:

eul, societatea, moralitatea, familia, dragostea, sexul, munca, timpul liber, banii,

prietenia etc.

Straduieste-te sa prezinti un numar cat mai mare de intrebari interesante, pe care ai

dori sa le folosesti tu msuti, cu ocazia unui asemenea joe. Insa nu uita sa pui numai

intrebari la care esti gata sa raspunzi tu insuti, ceea ce presupune o serioasa restrictie.

Dupa tine, pentru a formula si a raspunde la asemenea intrebari, este nevoie, in

general, de pretextul unui astfel de joe?

3. Tehnici verbale

Tdcerea in comun - integreaza, intareste, dar si irita, nelinisteste, constiruind

pentru grup altceva, de fiecare data - de la relaxare la provocare -, fund

variat interpretata de catre participanti si recomandata intotdeauna in grupul de

prieteni.

Cu ce anume vii? - este o tehnica in cadrul careia, la inceputul intalnirii, ii

rugam pe toti invitatii sa spuna, pe rand, ce dispozitie au, la ce se asteapta in

urma acestei intalniri, ce scopuri si-au propus, ce anume li s-a intamplat in

ultima perioada, fiind vorba de enunturi scurte, de maximum 2 minute.

Ce simti acum ? - este o intrebare obisnuita in abordarea gestaltista, care-i

readuce pe toti ,,cu picioarele pe pamant", permitandu-le sa-si pastreze

constiinta propriilor sentimente si sa limiteze evadarea in trecut, in viitor,

dand o anumita stare de luciditate.

Schimbul in perechi - incercandu-se sa se memoreze enuntul partenerului,

reprezinta o excelenta ocazie pentru a ne cunoaste mai bine, a reactiona si a

ordona amintirile si parerile, precum si pentru a exersa ascultarea cu atentie,

fara a da calificative si sfaturi. Temele acestor ,,schimburi" pot fi variate,

26 Psihologie


32/43

Eu si grupul de prieteni ______________________________________Capitol XVIII

de exemplu despre: succes, esec, situatii dificile, amintirile frumoase din

copilarie, planurile de viitor etc. Este inca un prilej de a vorbi si a asculta,

alternand rolurile si abordand aceleasi teme sau teme diferite in perechi.

Rundele- constituie o tehnica larg folosita in activitatile de grup. Aceasta

consta in enunturi succesive ale tuturor participantilor la o intalnire pe o tema

concreta, legata de activitatea grupului. Reprezinta o buna modalitate de

sintetizare a oricarei tehnici. In timpul acestor runde, impartasim ceea ce afost nou pentru noi, dificil, important, nelinistitor, nu facem aprecieri, evitam

calificativele superficiale, ne concentram asupra emotiilor si ne asumam

raspunderea pentru propriile cuvinte.

Decentrarea- consta in reprezentarea sentimentelor si a gandurilor altui

participant al grupului, permitand exprimarea cu voce tare a monologului

interior al acestuia. Putem mai intai sa tragem la sorti numele celui pe care il

vom portretiza, fara a-1 dezvalui, incercand sa expunem reprezentarea in asa

fel meat ceilalti sa poata intelege a cui viata interioara o reprezentam in acest

fel.

In timpul confruntariifanteziilor reciproce, initial in perechi, ne straduim sa

exprimam cu voce tare raspunsul la intrebarea Ce crezi tu cd gdndesc eu

despre mine, despre tine?. Enunturile sunt complicate, caciEu gdndesc cdtu

gdndesti cd eu gdndesc... si ajungem la absurd, confruntand utilitatea scazuta a

unor asemenea speculatii, in raport cu posibilitatea de comunicare directa. O

variants a jocului este incheierea propozitiei cu Tu crezi cd eu..., de pe

pozitia fiecarui membru al grupului.

Daca ai cunoaste problema mea... - constituie prilejul de a constientiza

propriile resentimente, de a transmite informatii reversibile in mod indirect, de

a aborda tema increderii reciproce. Jocul consta in exprimarea succesiva, infata fiecarui participant, a propriilor fantezii pe tema comportamentelor si a

sentimentelor acestor persoane, in momentul cand le-a fost dezvaluita

problema personala a celui care vorbeste.

4. Psihodrama

In timpul unor intalniri, poti propune cu succes sa se joace diferite situatii, in care se

implica intregul grup. In psihodrama de acest fel, intregul spirit activ al grupului

este mai important decat abordarea unor roluri concrete. Aici nu exista un

protagonist - un personaj principal sau cineva care conduce jocul - si realizam catoti suntem creativi. Dar acest lucru nu ne impiedica sa proiectam un anumit continut,

prin identificarea, de exemplu, cu rolul sau prin abordarea rolului de persoana timida,

agresiva etc. Exista foarte multe teme posibile.

Ar putea fi vorba chiar de o situatie in tramvai, de o multime pe strada, de ziua de

nastere aunui membru al grupului, de intalnirea absolventilor din aceeasi clasa, dar si

de o sedinta a Consiliului municipal, de o judecata la tribunal, de un bal etc.

Psihologie 27


33/43

Lectia 50________________________ ____ _____Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Puteti incerca sa va jucati de-a incheierea alternative a unor povesti cunoscute,

romane sau filme. Nu uitati ca, dupa fiecare joe, sa va multumiti reciproc si sa

vedeti daca ati atins cu adevarat scopurile acestuia: ,,inlaturarea" tensiunilor nascute,

incetarea sciziunilor, a schimbului de emotii sau de resentimente. Psihodrama ar

trebui sa serveasca, in primul rand, descarcarii reactiilor, antrenarii unor noi forme de

expresie emotionala, dobandirii de experienta sociala, intr-o situatie relativ

confortabila si sigura.

5. Pantoiniraa

Pantomima este un tip de psihodrama nonverbala, cu un contmut ceva mai bogat

decat exercitiile din cadrul psihoterapiei prin exercitii fizice. Individual, succesiv

sau concomitent, tot grupul incearca sa redea o tema aleasa sau trasa la sorti. Nu

avem voie sa ne folosim de cuvinte, cu toate ca se recomanda uneori folosirea unor

elemente nonverbale ale vocii. Puteti stabili care sunt aceste elemente! La inceput,

puteti juca scena^mnevoie deprieteni.

Puntea consta in reprezentarea unei situatii in care doua persoane, care trebuie sa

treaca repede de cealalta parte a unui versant, pe o punte situata deasupraprapastiei, pentru a rezolva o problema extrem de importanta, se intalnesc la

mijlocul puntii.

Tabuul sauFructul opriteste o drama care prezinta comportamentul nostrufata de un obiect oarecare, semnificand in joe ceva ce ne dorim, dar, din

considerente personale, morale, sociale, ne este interzis.

In Contactul nonverbal ne exprimam atitudinea fata de diferiti membri aigrupului, de exemplu prin atingerea intr-un anumit mod a unei persoane care sta

pe scaun, cu ochii inchisi, de catre toti participantii la intalnire, in timp ce

persoana de pe scaun se concentreaza asupra receptarii i memorarii a ceea ce

primeste. Abia dupa ce si ceilalti tree prin aceasta sarcina, propunem o

,,runda", dar fara a indemna la confruntare, pentru a ajunge la descarcarea

reactiilor si la reflectie.

Salupa de salvareeste un tip de pantomima pe parcursul careia infatisamsoarta unui echipaj pe un vas naufragiat, pe timp de furtuna, lupta comuna

sau individual cu furtuna pe o salupa de salvare, unde se manifesta rivalitatea,

lupta sau colaborarea si spiritul de sacrificiu.

Copilul meu, partenerul, sefuL.consta in redarea pantomimica a miscarilor, agesturilor, a privirilor si a mimicii unei persoane semnificative din viata

noastra. Toti membrii grupului fac acest lucru pe rand. Scena permitedescarcarea reactiilor si, uneori, orientarea in raport cu propriile emotii. Este

bine sa incheiem lucml cu ,,o runda".

Intrati in partidul meu este un tip de pantomima pe parcursul careia catevapersoane ii agita concomitent pe ceilalti participanti, pentru a adera la propriul lor

partid. Veti observa starea de presiune, violenta, coruptia, linguselile,

rugamintile si incercarile de persuasiune rationala. P uteti schimba rolurile si

apoi sa discutati observatiile in cadrul unei ,,runde".

28 Psihologie


34/43


35/43


36/43

Lectia 50___________________ ___Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Este bine sa-i rogi pe cei prezenti sa inchida ochii, sa-i inviti sa se relaxeze si sa-siimagineze o sitiiatie provocatoare, generatoare a unei teme. Poti descrie sugestiv osituatie pe care o lasi fara final. Imagineaza-ti, de exemplu, ca asteptati sa inceapa opiesa de teatru la care ati venit fara a sti ce este in program. Cortina se ridica siobservati ce anume se va intampla...

Prezentati si discutati lucrarile impreuna, fara a le analiza din punct de vedere

artistic, ci in privinta continutului emotional. Ganditi-va la ce a pictat fiecare, fara a

cunoaste autorii diferitelor lucrari. Puteti discuta lucrarile pe rand. Principiul se va bazape transmiterea informatiilor reversibile, inainte ca autorul sa-si analizeze singurlucrarea. Cautati ceea ce anume a dorit sa transmita autorul si conrruntati cu ceea cevad in el ceilalti participant! la joe. Desenul devine adesea o modalitate de a transmiteinformatii despre ceea ce omul ar ft dorit sa comunice celorlalti, dar nu gasestecurajul de a spune aceasta direct, din cauza mecanismelor sale de aparare. Uneoripreferam sa lasam altora cate ceva nelamurit.

Se intampla, de asemenea, ca discutand desenul cu un cunoscut, sa proiectam asupra luipropriile probleme si sa vedem in el ceea ce ne doare pe noi, ne irita, ceea ce nuacceptam si ne afecteaza. Nu uita ca orice interpretare este arbitrara si inselatoare. Sa

permitem, asadar, exprimarea acestei interpretari, fara a o impune ca singuraposibilitate de a intelege acest aspect al realitatii. Merita sa tratam toate acestea capretexte, pentru a transmite informatii reversibile si a extinde cunoasterea de sine siconstiinta de sine, pentru a ajunge la o orientare in propriul for.

8. Imagini ostile si imagini prietenoase

Va puteti folosi de tehnica alegerii unor reproduceri. Pot fi portrete, peisaje, picturi deorice fel, dar nu prea dificile ca receptare, care sa nu necesite competenta unuicunoscator rafinat. Participantii la joe vor identifica reproducerile si vor alege cate untablou care le este apropiat, prietenos, in care ar dori sd pdtrundd, si unul

neplacut, ostil, amenintator, starnind furia sau teama, unul in care n-ar dori sdpdtrunddniciodatd. Persoanele noteaza pe o foaie numerele reproducerilor ,,bune" si,,rele". Dupa ce strangem si amestecam foile, incercam sa aratam prima pereche dereproduceri, straduindu-ne sa identificam cine anume a facut o asemenea alegere. Esteun joe interesant si inspirat, bazat pe intuitie, necesitand implicare si spirit activ.Dezvaluirea propriilor optiuni urmeaza dupa faza de desemnare a persoanelor. Esteposibil sa alegem cateva persoane pentru acelasi set de reproduceri. Tehnica oferaposibilitatea de a transmite informatii reversibile indirecte si de a face cunostinta cu maimulte interpretari, c

psihologie lectia 49 + 50

Documents