psihologie lectia 12

7/29/2019 Psihologie LECTIA 12

1/26

LECTIA 12

Cum ne autoapreciem?

Exemplu (A):

Unul dintre elevii scolii de filozofie budhisteZen, dorind sa afle cum este

apreciat, isi intreba mereu maestrul daca este bun sau rau. Maestrul nu-i dadea

nici un raspuns, nepromovandu-1. Elevul il intreba tot mai insistent pe maestru:

Spune-mi, pdndla urmd, Maestre, cum sunt eu, bun sau rdu? Dar maestrul nu

ii raspundea.

Dupa un timp indelungat, elevul, iritat, veni la maestru si striga: Stii, Maestre,

defapt nu md intereseazdpdrerea ta dacdsunt bun sau rdu.

Acum tepot trece clasa, ii raspunse maestrul.Ai inteles cdnu ai nevoie de

altii pentru a-ti rdspunde la intrebdri. Tu insuti stii eel mai bine cum esti.

Este interesant cati ani i-au trebuit elevului pentru a se convinge ca el insusi isi

poate aprecia propriul EU.

Din lectia precedents ai retinut ca autoaprecierea constiruie un element, o parte din

sistemul amplu al autocunoasterii. In schimb, autocunoasterea constituie o parte a

personalitatii noastre.

Sa ne oprim acum la diferentierea dintre conceptul acceptarii de sine si eel al

autoaprecierii. Trebuie sa precizam termenii pentru a nu ne pierde in multimea de

formulari teoretice si de investigatii empirice.

Voi incepe prin a-ti spune o povestire despre paine si sare si totul va deveni mai

limpede.

Exemplu (B):

In viatd, iti trebuie mai multpdinea sau sarea? Nimeni nupune o mtrebare

atdt deprosteascd. Avem nevoie si de una, si de alta.

Cine te tubeste mai mult? Mama sau tata? - intrebare veche, care il pune in

dificultate pe copil. Nu se stie de ce, dar aceasta intrebare se repeta mereu,

desi omenirea a evoluat!Md iubesc amdndoi, fiecare infelul sau, si ambelestiluri de exprimare a sentimentelor si de impunere a conditiilor imi sunt

necesare pentru dezvoltarea normald.

La fel se intampla cu acceptarea de sine - painea, mama, iubirea neconditionata -si

cu autoaprecierea - sarea, tatal, iubirea conditionata, plina de sarcini, de mandrie si de

esecuri.

Psihologie

19


2/26

Lectia 12 Cum ne autoapreciem?

Autoaprecierea reprezinta cenzura fata de noi insine, exprimata sub forma de note, deun numar de puncte etc. Imi vine in minte exemplul barbatului ,,suta la suta" sau alelevului ,,de zece"!

Autoaprecierea, ca element al autocunoasterii, reprezinta un fel de judecata devaloare, referitoare la trasaturi specifice ale omului, precum:

- insusiri fizice (rnfatisare, sanatate, mobilitate etc.);

- insusiri ale personalitatii (capacitati creative, maturitate emotionala, structuramotivationala);

- relatiile cu ceilalti oameni - statutul in cadrul familiei, in celelalte grupuri dereferinta, atractivitatea generala in cadrul societatii.

Psihologii au incercat de multe ori sa clasifice autoaprecierile. Din pacate, nici unadintre clasificari nu este completa si clara. Cercetarea acestui fenomen a permisinsa imbogatirea cunostintelor in domeniu, concentrandu-se mai mult asupraefectelorprocesului de formulare a aprecierii, decat asupra desfasurarii acestuia.Acest proces cuprinde cateva faze, care pot fi urmarite pe baza urmatorului exemplu.

1. Cand ai ca sarcina sa scrii o apreciere despre tine insuti, este posibil sa tii

seama de o insusire-etalon,cum ar fi, de exemplu, spiritul critic.

2. Dupa ce ai formulat denumirea acestei insusiri,probabil o imparti in catevacategorii. S-ar putea sa distingi doar doua categorii - critic si necritic - sau veilua in considerate cinci nuante ale acestei insusiri: naiv, increzator, critic, incisiv,negativist.

3. Urmatoarea faza in formarea autoaprecierii consta in valorizarea trasaturiirespective.

In cadrul acestei etape se pot face unele observatii:

a) Unele insusiri le valorizam uniform si valoarea lor este proportionals cuintensitatea, adica, odata cu cresterea intensitatii insusirii respective, creste

valoarea acesteia. Aceasta observatie se refera, de exemplu, la inteligenta, lacapacitatile organizatorice, la gradul de atractivitate fizica sau sociala etc.

b) Un alt mod de valorizare consta in folosirea functiei unidimensionale,adica in considerarea intensitatii medii a insusirii respective ca fiind maivaloroasa decat intensitatea extrema. Acest mod de valorizare este util inaprecierea unor insusiri ca inaltimea, greutatea, spiritul de economic etc.

c) S-ar putea intampla sa ne apreciem insusirile, folosindu-ne de o functie informa de ,,U", unde valoarea cea mai mica o detine intensitatea mijlocie, iarcea mai mare - intensitatea extrema.

Modalitatile de percepere a valorii unei insusiri sunt absolut subiective,diferiti oameni apreciind aceeasi insusire in mod diferit.

4. In cea de-a patra faza, omul formuleaza definitiv autoaprecierea, prezentandanumite insusiri si stabilind intensitatea acestora, insotita de valorile subiective. Deexemplu, persoana spune despre sine ca este critica in sens mediu, iar daca afolosit functia unidimensionala, apreciind eel mai mult intensitatea medie aunei trasaturi, va formula o autoapreciere accentual pozitiva.

Sa trecem acum la analiza unui exemplu, pentru a intelege exact complexitatea

acestui proces.

20 Psihologie


3/26

Reactia omului fata de sine rnsusi

Exemplu (C):

Un tanar ne spune ca are 180 cm inaltime. Acesta este un element al

autodescrierii, fara a constitui o Constanta a autoaprecierii. Abia cand baiatul

afirma ca este prea inalt si acest lucru il necajeste, el se autoapreciaza.

Gandeste-te cat de des tratam elemente ale autodescrierii drept componente ale

autoaprecierii, valorizandu-le in sinea noastra - uneori in mod proiectiv, adica

folosind mecanismul de aparare, le proiectam asupra celorlalte insusiri proprii, pe

care nu le acceptam, asupra trasaturilor si starilor noastre emotionale, atribuindu-i

celui care vorbeste efectuarea acestei aprecieri. De exemplu, cand vecinul nostru ne

povesteste ca a strabatut in concediu un traseu de 12 kilometri si ca a obosit foarte

mult, nu avem inca nici o baza pentru a constata daca este mandru de sine in legatura

cu acest fapt sau daca ii este rusine! Noi insine, in functie de preferintele

individuale, de experienta personala, de conditia si capacitatea corpului nostru, il

percepem ca eficient sau mai putin eficient, din punct de vedere fizic.

Cum sunt autoaprecierile noastre? Specialistii afirma ca autoaprecierile au culoare

deschisa sau sumbra, ca pot fi pozitive sau negative (in privinta calitatii), de nivel

ridicat, mediu sau coborat (in privinta marimii). Sper ca acest continut sa fie accesibil si

usor de retinut pentru tine.

Capitol VI


4/26

21Psihologie


5/26

Ce factor! determina marimea si calitatea autoaprecierii? Ce ne spun pe aceasta

tema cercetarile empirice? In primul rand, ca de obicei, acestea nu sunt univoce. In al

doilea rand, indica dependenta autoaprecierii de statutul socio-economic si de

situatia familiala a omului. Atunci cand se apreciaza pe sine, persoana tine seama

si de rezultatele propriei activitati, comparandu-le cu rezultatele planificate si cu

realizarile celorlalti oameni. Omul care inregistreaza succese se autoapreciaza, in

general, superior, in comparatie cu persoana ale carei actiuni se finalizeaza cuinsuccese.

Multi cercetatori sustin ca autoaprecierea depinde de opiniile si aprecierile pe care le

formuleaza la adresa noastra ceilalti oameni. Influenta lor asupra autoaprecierii este

semnificativa, indiferent daca sunt formulate spontan - de exemplu, un

compliment exprimat ad hoc de un cunoscut - sau daca iau o forma institutionalizata -

notele, aprecierile la examen, indiferent daca sunt credibile sau mai putin riguroase,

daca provin dintr-una sau din mai multe surse. S-ar parea ca fenomenul nu este

rational, dar este cunoscut. Esti de acord?

In acest proces, un rol important il au emotiile, tendinta de a apara propria persoana,

dorinta de a dobandi aprecierea sociala. Acest fenomen a fost analizat in caietul anterior.

Am selectat pentru tine un citat semnificativ pentru ceea ce am prezentat:

Un blestem al omenirii este acela cdexistenta noastra in aceastdlume nu suportd

nici un fel de ierarhie, ci totul curge, se varsd, se miscd si fiecare trebuie sdfie

perceput si apreciatde fiecare, iarceeacesespunedesprevoi, ceiignoranti, limitati,

tembeli nu este mai putin important decat ceea

ce se spune despre cei inteligenti, luminati si

subtili. Cad omul esteprofund dependent de

reflectarea sa in sufletul celuilalt, chiar daca

acest suflet este cretinoid. (Gombrowicz)

Cea mai amuzanta dovada empirica in acest

sens o reprezinta cercetarile in cadrul carora

studentii isi apreciau gradul de inteligenta,

nivelul de pregatire pentru examen, de sansa

individuala si de rezistenta la stres. Nici una

dintre cele 127 de persoane nu a afirmat ca

gradul ei de inteligenta este mai mic decat

media din grupa de studenti, cu toate ca celorlalte insusiri mentionate mai sus

persoanele investigate le-au atribuit valori apropiate de medie. Obiectiv vorbind, este

indoielnica existenta unui grup atat de mare, in care toti membrii sa aiba o

inteligenta mai mare decat cea medie! Trebuie sa observam aici rolul de aparare a

imaginii propriei persoane si efortul pentru recunoasterea sociala.

Oamenii sunt interesati, in general, atat de cum sunt, cat si de aprecierea diferitelor

insusiri pe care le au. De asemenea, ei se gandesc si la cum si-ar dori sa fie. Isi

definesc astfel dorintele si aspiratiile personale. Stabilesc, de asemenea, standarde

personale, adica definesc starile pe care ar dori sa le atinga - stari interne si externe

dorite de individ.

Cum ne autoapreciem?Lectia 12

9(14) )

22 Psihologie


6/26


7/26

Reactia omului fata de sine insusi Capitol VI

< Ansamblul unor asemenea standarde referitoare la propria persoana se defineste in

psihologie caEU ideal.

Ce particularitati au standardele noastre? Daca este vorba despre judecatiledescriptive si de autoapreciere, fiecare dintre noi formuleaza doar o judecata intr-oanumita chestiune. Spui, de exemplu, ca stii doua limbi straine -judecata descriptiva - siapreciezi ca aceste competence sunt de nivel coborat - autoaprecierea. In schimb,

dorintele si aspiratiile noastre pot fi diferite in aceeasi chestiune. De exemplu, putemformula un standard optim - ar fi ideal sa stiu fluent patru limbi straine- sau unulreferitor la o stare medie, multumitoare, normala - ar trebui sa cunosc doua limbistraine la nivel mediu.

Te rog sa te gandesti la propria ta pozitie fata de aceste probleme. Ce doresti castare ideala si ce anume te multumeste, fiind suficient de bine? Poate ca este potrivit sadiscuti despre acest lucru! Ce crezi?

Starile dorite, continuturile standardelor noastre, le consideram in mod subiectiv ca, fiind mai pretioase decat starile prezente. Cu alte cuvinte, valoarea dorintelor noastre

este adeseori mai mare decat valoarea autoaprecierii noastre. In anumite circumstante

insa, valoarea starilor dorite si a celor actuale este identica. Atunci persoana tindedoar spre mentinerea.s'tata.s' quo-ului, spre mentinerea imaginii prezente despre ea.

Ce crezi? De ce se intampla astfel? Gandeste-te la un exemplu care sa redea exact

acest fenomen. Un exemplu corespunzator pentru mine este tendinta unei persoane

care imbatraneste de a-si mentine capacitatea intelectuala si fizica de pana atunci. Te

rog sa discuti pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie.

Este important sa sesizezi diferenta dintre intrebarile:

Cum as dori sdfiu ? - intrebare referitoare la standarde;

Cum as puteafi? - intrebare cu privire la posibilitatile ce intra in structura

autoaprecierii si autodescrierii;

Ce asteapta ceilalti de la mine? - intrebare referitoare la ceea ce stim despre

ceilalti oameni.

A sosit momentul pentru un exercitiu practic.

Psihologie 23


8/26

Exercitiul 1:,,Contabilizeaza-ti" aprecierile!

Alege eel putin sapte insusiri sau proprietati, pe care le consider! esentialepentru manifestarea ta in prezent. Te rog sa le selectezi astfel meat sa fiediferite si sa se refere la eel putin cateva domenii de manifestare, de exemplu, laactivitatea profesionala, la viata de familie si la pasiuni. Completeaza apoi cu

atentie tabelul de mai jos:

tnsusirea

Cum sunt?

Standard

Cum as dori sa fiu?

Posibilitati

Cum as putea fi?Asteptari

Cum ar trebui sa fiu

potrivit celorlalti?

Fii atent la insusirile al caror continut prezentat in coloanele tabelului nu sedeosebeste fundamental, dar si la cele al caror continut este foarte diferit.Este interesant de vazut care insusiri sunt apreciate in acelasi spirit, in diferiteperspective. Cele negative sau cele pozitive? Ce semnificatie are aceasta pentru

tine?

Concordanta aprecierilor apartinand diferitelor categorii determina pasivitatea.Din pacate, nici discordanta nu indeamna la efort. Cea mai stimulativa pentruschimbari este discordanta medie. S-ar putea ca aceasta sa declansezesperanta ca ameliorarea starii de lucruri existente este posibila.

Iti sugerez sa reflectezi si sa discuti cat mai creativ si cat mai profund. Potitrimite materialul exercitiului ca tema pentru acasa.

Standardele personale nu sunt totdeauna reprezentate in constiinta noastra. Conti-nutul lor depinde de mediul familial in care am crescut, de statutul socio-economic, de

trasaturile psihice individuale, de tipul de personalitate si de traditia culturala agrupului social din care facem parte. De pilda, dorintele persoanelor cu personalitatepsihopata - in comparatie cu persoanele care au o personalitate normala - suntneomogene si mai putin integrate. Standardele personale ale japonezilor, incomparatie cu europenii, sunt extrem de complexe si de bogate, iar structura euluilor ideal este mult mai extinsa decat a eului real.

Imaginea propriei persoane se structureaza pornind de la anumite date, pe care leintegram in mod adecvat. Constientizam cum se desfasoara acest proces? Se pareca suntem constienti eel putin partial de acest lucru.

Exemplu (D):

Intotdeauna mi s-a spus cdsunt copilul eel mai urdt din familie. Ceva adevarexista in acest sens, fiindcd ma deosebeam unpic in raport cu ceilalti... Pdrintiispuneau cdsunt un copil tare nereusit. Toate acestea aufdcut sd-mi fie fried demine. Cand trebuia sd ies in stradd, simteam cum imi tremurdpicioarele.

Splendid ,,dar" din partea mamei si a tatalui! Buna zestre pentru o viata lunga sifericita!

Care sunt amintirile tale despre aprecierile externe pe care le-ai primit in copilarie?


Psihologie24


9/26

Reactia omului fata de sine insusi

Exercitiul 2: Verified situatia contuluitau in banca numita VIAT A!

Ingrijeste-te de starea ta psihica si fizica. Asigura-ti totodata confortul: linistea,

timpul liber suficient. Gandeste-te la copilaria ta, la persoanele importante

din aceasta perioada, la parinti, bunici, alte rude, fratii si surorile mai mari,

poate la vecini.

Incearca sa readuci in memorie cat mai multe amintiri concrete referitoare la

modul in care ai fost apreciat, la trasaturile care ti-au fost atribuite, la intensitatea lor.

Aminteste-ti si de cele bune, si de cele rele. Straduieste-te sa vezi totul:

imagini, sunete, senzatii kinestezice, mirosuri si gusturi care au insotit trairile

respective. Sper sa te ajute rn acest exercitiu albumul de fotografii din caietul

precedent al cursului.

iti amintesti de bunica ta, de vocea ei domoala, spunandu-ti ca esti eel mai

bun nepotel? Poate II vezi si il auzi pe unchiul tau, razand si provocandu-te:

Un ndtdrdu mai mare nici ca am mai vazut!

Realizeaza un bilant a ceea ce reusesti sa-ti amintesti. Bucura-te pentru ca

reusesti sa faci fata problemelor, dispunand de o asemenea situatie a contului cu

aprecieri din afara. Gandeste-te cat de repede aplicam ,,etichete" micutilor

lipsiti de aparare! Imagineaza-ti ce capital minunat sunt primele aprecieri

pozitive - sursa vitalitatii noastre, a fortei, a bucuriei si a optimismului.

Te rog, ca de obicei, sa discuti despre aceste probleme si sa iti asiguri o stare de

spirit buna.

Adesea, oamenii isi dau seama de unde provin autoaprecierile si standardele propuse. Ei

spun ca se folosesc de autoobservare, de comparatii, de parerile unor oameni

importanti pentru ei.

Dispunand de mai multe date diverse, oamenii le combina, le integreaza, pentru a le

putea folosi. Se folosesc trei strategii generate de combinare a informatiilor

pe aceasta tema:

1 . liniara (compensatorie), constand in totalizarea informatiilor accesibile despre

succese, esecuri, defecte si calitati - strategic in cadrul careia luam rn considerare

suma parerilor, formulam o judecata descriptiva generala;

Capitol VI

ClO(22)J


10/26

Psihologie 25


11/26


2. conjunctionala, in care individul formuleaza autoaprecieri inalte doar atuncicand toate informatiile sunt pozitive, un singur esec putand determina scadereabrusca a intregii autoaprecieri - strategic adesea aplicata de catre persoanelecu o autoapreciere generala slaba;

3. alternativa, constand in formularea de catre persoana a autoaprecierilor inalte, candeel putin o singura informatie este pozitiva, iar autoaprecierea estedeterminate de cele mai bune momente din viata - strategic care duce la

autoaprecieri exagerate, caracteristice psihopatilor sau unor infractori cupersonalitate psihopata.

Ce crezi? Ce strategic dintre cele descrise aplici in crearea autoaprecierii? Urmatorulexercitiu iti poate oferi ocazia unor reflectii interesante pe aceasta tema.

Exercitiul 3: Spune cum fad bilantul acestor realizari!

In timp ce citesti textul de mai jos, noteaza in paranteza cifre de la -5 la +5,dupa fiecare activitate zilnica descrisa. Aceste cifre exprima autoapreciereapartiala fata de secventa respectiva din zi. Indiferent dacarealitatea situatiilor

date iti este straina sau nu, incearca sa ramai cinstit fata de tine fnsuti.

Imagineaza-ti ca de dimineata te trezesti obosit si esti furios pe tine, fiindcanu ai auzit ceasul desteptator (...). In ciuda promisiunilor facute timp de osaptamana, nu ai reusit sa mananci micul dejun (...). Ai reusit sa ajungi laautobuz la timp (...). La serviciu, seful te-a salutat cu un zambet (...), iarcolegul cu o remarca malitioasa (...). Dimineata a trecut cu activitati de rutina,plictisitoare, pe care le-ai indeplinit faraprobleme (...)

Pauza de pranz ti-a lasat amintirea unei discutii simpatice, pline decomplimente, cu un cunoscut care lucreaza in alta sectie (...) Cealalta parte aobligatiilor profesionale, in opinia sefului direct, ai rezolvat-o mediocru (...). Aiobservat ca ai ochii incercanati si ca iti tremura usor mainile (...)

Colegul iti spune ca ai ghinion si ca nu vei obtine bilete cu pret redus lameci (...). Incercarea de a stabili o intalnire diseara cu niste cunoscuti ti-areusit (...). Pregatesti pentru tine si pentru oaspeti o mancare gustoasa (...).Din pacate, bautura preparata de tine s-a dovedit ,,nereusita" (...).

Privesti cu satisfactie gradinita de flori ingrijita de tine (...) Auzi parerirautacioase ale oaspetilor tai pe aceasta tema (...) Incerci sa te remarci inrolul de dresor al cainelui tau, iar acest lucru este apreciat (...) Dupa plecareaoaspetilor, constati ca nu mai ai suficienta energie pentru a face ordine (...).Incerci sa vezi un film, pe care nu-1 intelegi, chiar daca doresti acest lucru (...).Desi este devreme, vrei sa te culci (...)

La sfarsitul serii, scrii cateva cuvinte in jurnalul tau si... ce autoaprecieregenerala iti acorzi?

Gandeste-te daca bilantul unor asemenea activitati diferite are sens, in general?Priveste cu atentie aprecierile partiale si rezultatul global. Ce strategic, dincele date anterior, ai folosit? Ce crezi? In realitate, folosesti aceeasi strategic decombinare a informatiilor cu privire la tine?

Ce ai aflat nou despre tine in timpul rezolvarii acestui exercitiu? Discuta

despre aceasta cu partenerul tau de discutie.

26 Psihologie


12/26


Se constata ca, descriind si apreciind lumea exterioara, oamenii folosesc eel mai

des strategia liniara, rareori constientizand acest lucru. Ar fi interesant de stiut ce

strategic folosesc ei in apreciereapropriei persoane!

Cand analizam enunturile referitoare la propria persoana, formulate de unul si acelasi

om, observam ca ele se deosebesc usor, in functie de imprejurari. In anumite conditii, ne

supraestimam propria persoana, vorbim despre calitati pe care nu le detinem, iar inalte situatii suntem realisti in aceasta privinta. Ce crezi, in ce conditii ne subestimam

propriul EU?

Exercitiul 4: Descrie-te in saptepropozitiiintr-o scrisoare adresata: mamei,

unui prieten, partenerului de viata, patronului, medicului, preotului!

Din lista prezentata, alege trei destinatari. In fiecare descriere alege insusiri si

fapte care pot fi esentiale pentru destinatar. Incadreaza-te in limita normala a

unei scrisori.

Este interesant cum abordezi aceasta tema. Ce destinatari ai ales? De ce?

Prin ce se deosebesc scrisorile tale? Cum faci propria autoprezentare?

Povesteste. Trebuie sa te asculte cineva cu atentie.

Iti propun sa folosesti materialul respectiv ca posibila tema pentru acasa.

Sfera si continutul enunturilor despre tine depind de distanta psihologica dintre ( 11 (12) J oameni,

dar despre acest fenomen am scris in lectia precedenta. Cu cat relatiile dintre oameni sunt mai rigide

si mai oficiale, cu atat relatia reciproca este mai rece, cu atat continutul personal este mai sarac si mai plat.

Ai desprins concluzii similare din exercitiul de mai sus?

Capitol VI

/t/u ee- ft/'& Ki 'u'ixtatd oe, v-a j/ ' fa a .

27

Psihologie


13/26

fn general, tendinta de a obtine recunoasterea sociala are influenta decisiva asupra

autoprezentarii noastre. Deosebit de importanta este totodata constiinta ca

prezentarea noastra va fi supusa aprecierii. Compara, de exemplu, prezentarea la

intalnirea cu patronul, cu preotul si cu psihologul!

Cercetarile au evidential, in plus, ceva important. Un grup de femei, a caror sarcina

era de a se prezenta unor partenere cu o autoapreciere pe care cercetatorul o descria ca

fiind inalta, mijlocie sau scazuta, s-au comportat in felul urmator: fata de partenerele cu

autoapreciere inalta au formulat opinii despre sine cu accente de supraestimare, iar

fata de partenerele care se autoapreciau mediu si scazut, femeile au sporit in

autoprezentarea lor numarul de elemente negative. Ele tindeau, asadar, spre

obtinerea unei asemanari cu persoanele respective!

Tinz&ndspre obtinerea unei asemanari, ne asigurdm probabil sentimentul desigurantd, asteptandu-ne la un comportament prietenos fata de noi.

Te rog sa retii ca nu este vorba despre o asemanare perceputa ca autentica, ci de ungen de manipulare mai mult sau mai putin constienta, de tendinta de asemanare

care decurge, probabil, dintr-o neliniste legata de situatia aprecierii.

La reflectii importante invita, de asemenea, caracterul intregului nostru sistem de

autocunoastere. Te rog sa observi ca structura autocunoasterii poate lua formele:

- atomizata, cand reprezinta o multime de judecati personale imprastiate,

dezlanate, fara judecati generate sau ipoteze explicative;

- integrativa, sub forma unor sisteme de judecati intre care se produc relatii,

fragmentele fiind omogene si coerente, dar relatiile nu formeaza incaun intreg;

- ierarhica, alcatuita din mai multe niveluri de generalitati;

- mixta, cand se intalnesc elemente din tipurile anterioare.

In structura autocunoasterii, nu se intalneste la toate persoanele o armonie deplina.

Sunt alcdtuit aproape numai din contradictii, toate defectele si virtutile mele sunt

insotite de opusele lor. (...). Sunt condamnat la o permanenta confruntare intre

elemente contradictorii si asa mi s-a intdmplat intotdeauna... - scrie despre sine un

prozator.

Cu cat sistetnul autocunoasterii este mai integrat, cu cat exista mai multe

judecati ordonate ierarhic si maiputine judecati incoerente, cu atat numarul decontradictii este mai mic.

Autoaprecierea si standardele centrale, care indeplinesc un rol esential in viata

individului, sunt de regula mai omogene decat judecatile periferice, referitoare la

probleme mai putin importante. De exemplu, un savant poate dispune de cunostinte

omogene cu privire la posibilitatile sale creatoare, cu o importanta deosebita in

viata lui, dar formuleaza judecati absolut incoerente despre propria atractie fizica

sau despre relatiile interpersonale.

28 Psihologie



14/26

Reactia omului fata de sine Tnsusi

lata un exemplu de apreciere exigenta. Poate ca ea decurge dintr-o prea mare

divergenta intre autoaprecieri si standardele personale!

Miliarde de ani au legat si diferentiat celulele pentru ca ofiintarespingdtoare ca

mine sdpoatdspune despre sine: EU. (S. I. Witkiewicz).

De regula, orice om atribuie o mai mica valoare insusirilor pe care le are, in

comparatie cu celepe care si le doreste.

Distanta dintre autoaprecieri si dorinte este ceva firesc. Nu este o expresie a

contradictiilor sau a inconsecventelor personale.

Din cercetdri aflam cd intre eul real si eel ideal existd intotdeauna o anumita

distanta.

Mai aflam ca aceasta distanta se schimba pe parcursul vietii, crescand ceva mai

mult intre patruzeci si cincizeci de ani. Probabil se leaga de efectuarea bilantului in

viata, caracteristic pentru oamenii care au ajuns la aceasta varsta. Sa nu uitam ca

acest proces consta in schimbarea autoaprecierii, nu a acceptarii de sine.

Capitol VI

t>n'/t(t MapCe //itr-ax ma

das-... 6am Kaam oa ...

at 40, scade.

aataapretie-rea /

29

Psihologie


15/26

Sentimentul de inferioritate este rudd apropiatd a rivalitdtii. Atdta timp cat mdvoisimti inferior, va trebui sd ardt fiecdruia competenta mea. Dacd md simtcorespunzdtor, asa cum sunt, nu voiface comparatii. - scrie un autor de specialitate.

Iar acum as dori sa formulez anumite concluzii. Ce anume nu trebuie sS uitSm?Faptul cS acceptarea de sine si autoaprecierea au origini diferite, doar aparentasemanatoare intre ele.

Este important sa retii ca autoaprecierea poate fi:

partiala, atunci cand se refers la o singura insusire, sferS de activitate,competenta;

globala, cand vizeaza spatii de manifestare mai mari - de exemplu, un anumitrol social - sau cand vizeaza intreaga personalitate.

Autoaprecierile pot fi caracterizate si prin prisma stabilitatii lor:

definitive, neschimbate timp indelungat;

variabile, oscilante, in functie de situatia din prezent.

Avand in vedere procesul de formare, autoaprecierile se pot clasifica in:

dependente de parerile celorlalti;

independente de aprecierile externe.

Sa ne reamintim ca autoaprecierile pot fi pozitive si negative, iar mSrimea lor poate fi

definitS si mai precis, folosind categoriile: inaltS, medie si scSzuta.

Autoaprecierea, ca element al autocunoasterii, constituie o variabila subiectiva. Oraportam totusi la aprecierile din exterior, atribuite individului. Comparand-o cuaceste aprecieri, putem vorbi despre gradul adecvat al autoaprecierii. Spunem caeste adecvata, adica realista, exagerata sau scazuta.

Exercitiul 5: Cefelde autoaprecierepotiface?

Formuleaza exemple de autoapreciere partiala, globala, dependents, scazuta si

negativa totodata.

De asemenea, da exemplu de autoapreciere globala, independents, echilibrata siinalta.

Sper ca ai reusit sa identiflci exemplele! Daca trebuie, intoarce-te la lecturatextelor anterioare. Dupa o asemenea ,,incalzire", completeaza spatiile liberedin povestirea urmatoare, folosind insusirile discutate anterior.

Petre spune despre sine ca este genial........... Ceilalti nu-i impartasesc opinia

.......... Totusi, el considers ca este un tenisman mediocru........... cu toate cain sezonul acesta s-a calificat in finala......... Comparandu-se cu fratele maimare, si-a schimbat parereape aceasta tema........... dar, in ciuda eforturilorfamiliei de a-1 convinge, a ramas la parerea ca dispune de posibilitatiintelectuale de exceptie......... Cand femeile il admira, se considers prezentabil............ iar cand dS peste cuvinte de critics sau dezaprobSri cu privire la felulcum aratS, afirma cS este respingStor........... Se defineste ca un infanteristmediocru .......... ca un inotStor slab .......... si ca un matematician neizbutit


30 Psihologie


16/26


17/26


A fost distractiv? Scopul aplicatiei este exersarea folosirii adecvate, in contexte noi, a

terminologiei psihologice referitoare la autoapreciere.

Caracterul adecvat al autoaprecierilor noastre tine de o proprietate relativ durabila,

cat timp se refera la un grup de judecati personale sau la o anumita sfera de manifestari.

Cercetarile arata ca numarul de persoane cu autoapreciere adecvata in raport cu rezultatele

anumitor sarcini cognitive sau practice este ridicat. Aceasta este prognoza exacts -persoanele reusesc sa spuna destul de exact cat de bine realizeaza anumite sarcini.

Caracterul adecvat al autoaprecierilor depinde de situatia si de continutulinsusirii analizate. Cu cat o insusire este mai importantd pentru om, cu catomul define un volum de informatii mai mare despre ea, cu atatjudecatilesale vorfl mai adecvate.

Pe de alta parte, insa, un manager care isi cunoaste perfect posibilitatile organizatorice

poate aprecia absolut eronat posibilitatile sale creative sau abilitatile motorii.

In schimb, oamenii definesc mult mai putin potrivit activitatea intelectuala, indeosebi

inteligenta. Faptul ca unii sunt in stare sa formuleze autoaprecieri exacte

demonstreaza ca ei sunt capabili sa se priveasca obiectiv, ,,sa se vada" ca obiect al

cunoasterii.

Intalnim, de asemenea, un grup destul de numeros de persoane care se

supraestimeaza in autoaprecieri, pentru care imaginea despre propria persoana este

pozitiva. Numarul acestor persoane creste, in cazul aprecierii unor insusiri centrale ale

personalitatii, care determina acceptarea de sine si respectul exprimat de ceilalti. Crezi

ca aceste conditii ale acceptarii de sine sunt juste? Ca exemplu, putem

mentiona aici adevarul, onestitatea, atractia interpersonala fizica si inteligenta.

Toti suntem de acord ca acestea sunt insusiri importante pentru apreciere si

autoapreciere, dar ele nu ar trebui sa decida acceptarea si acceptarea de sine,

care ar trebui sa ne fie recunoscute pentru simplul fapt ca am venit pe lume ca

,,trestii ganditoare".

Un rol esential in procesul de supraestimare

in autoapreciere il joaca fenomenul

favorizarii, strans legat de evitarea

informatiilor autentice despre sine. Fuga din

fata confruntarii cu sine si blocarea

aspectelor nefavorabile fac posibila crearea

unui autoportret minunat, ideal. Vom folosi

iarasi un citat:

Sublinierea cu afect a unei trdsdturi,

afisarea acesteia semnificd recunoasterea

cd ea nu existd cu adevdrat. Indiferent ca omul se mdndreste, invocdnd curajul,

cunostintele, spiritul spontan, umorul, norocul lafemei, bogdtia si descendenta

Capitol VI

31Psihologie


18/26


19/26


nobild sou orice altceva, se poate deduce totdeauna de aid cd tocmai de lucrul

respectiv nu areparte; cine are cu adevdrat o anumitdtrasdturd, niciprin minte nu-i

trece sdo afiseze si sdo sublinieze cu aplomb, fiind intru totul linistit. (A. Schopenhauer)

Asemenea liniste iti doresc si tie.

Mult mai putin numeros este grupul de persoane cu autoaprecieri scazute. De ce

numarul unor asemenea persoane este atat de mic, in ciuda parerii unanime ca

lucrurile stau altfel? S-ar putea sa fie vorba de ceva artificial, de ceva care nu exista in

mod real, fiind efectul secundar al metodei folosite in cercetare. Cine sunt acesti

oameni, care pe parcursul cercetarilor nu reusesc sa-si aprecieze propriile posibilitati

intelectuale, care isi percep personalitatea intr-o oglinda stramba? Exista multi factori

care influenteaza scaderea autoaprecierii, printre care:

- educatia prea aspra si represiva in familie;

- statutul socio-economic;

- tulburarile nervoase;

- traditia culturala din grupul social de apartenenta.

Sa ramanem inca putin la criteriile de percepere sociala corecta. Aceasta este o

tema extrem de complexa. Aici semnalez doar ca ar trebui sa te gandesti uneori la ce

inseamna sa percepi precis, indeosebi sa te vezi exact pe tine tnsuti.

Capacitatea de a prevedea cu exactitate comportamentul - cu caracter de

prognoza referitoare la ceea ce se va intampla - nu starneste nici un fel de controverse.

Dar ideea de a fi exact de acord cu opiniile majoritatii ne exaspereaza, constand in

iscusinta de a simti ceea ce este comun, ceea ce este acceptat. Aceasta este expresia

tendintei spre conformism.

Iti voi relata acum o istorioara relevanta.

Exemplu(E):

Peculmeauneicolineseaflaungrupdecopiisiseuitalanori. Unul dintre ei

spune ca vede acolo conturul unei catedrale, altul ca il vede pe Sfantul

Gheorghe calare, altul ca observa conturul portretului Giocondei. Ultimul, un

copil mai tacut, intrebat ce vede, raspunde celorlalti:Am vdzut o rdtuscd de

cauciuc, dor acum nu mai vdd nimic.

32 Psihologie


20/26

Reactia omului fa|a de sine rnsusi Capitol VI

Imaginea ratustei de cauciuc nu este cu nimic mai putin potrivita decat cea a tuturorcatedralelor la un loc! Sa avem, asadar, curaj, sa avem demnitate personals si respectfata de propria persoana, suficiente pentru a putea sa comunicam cu ceilalti!

Ce spui despre exactitateaperceperii, care transpare in concordanta dintre opinianoastra si pozitia specialistilor dintr-un anumit domeniu? Tu insuti stii cat defrecvent diagnosticul si prognozele unor specialist! - medici, pedagogi, cercetatori -

dau gres, fiind vorba intr-un fel de prefigurarea unor opinii inexacte, care urmarescconsimtamantul unor persoane importante.

Oare un nebun care se considers schizofrenic este un om care se percepe pe sine inmod corect, este o persoana abila sau bine adaptata? Ai vazut sau ai citit Zbordeasupra unui cuib de cud? Este greu sa dispui de criterii de percepere riguroasa apropriei persoane. Aceasta este o chestiune particulars, subiectivS si foarte intimS.Dar uneori am dori sa stim daca nu cumva nu ne nedreptStim singuri. Stim ca:

Este mai usorsafii inteligent pentru altii decat pentru tine. (La Rochefoucault)

De unde provine deci simtul propriei valori? Prin ce se deosebeste acesta deautoaprecierea globala si de acceptarea de sine? Este nevoie sa analizam aceastaproblems atent si profund.

Autoaprecierea globala reprezintS un ansamblu de note, de aprecieri care ni seconfers pentru insusirile si activitatile noastre, pentru realizari si esecuri. Aceasta seformeaza pe parcursul vietii, la procesul de formare contribuind persoane importantepentru noi si noi insine, si sufera uneori transformari. In final, in urrna aplicariianumitor strategii -prezentate anterior - urmeaza procesul de generalizare.

Imagineaza-ti un fel de foaie matricola pe care sunt trecute notele la toate obiecteleobligatorii si facultative. S-ar putea sa se afle acolo obiecte pe care nu le-ai parcurssau pe care nu le-ai putut promova. Rezultatele tale? Pe ce baza dobandesti

sentimentul de mandrie, de bucurie, de rusine sau de jena? La ce anume raporteziriguros rezultatele concrete ale muncii tale?

O persoana este incantata de nota opt, alta nu este multumita nici de nota zece.Acestea sunt standardele si aspiratiile noastre, despre care am vorbit. Un rol important iljoaca greutatea specifica pe care o atribuim fiecarei pozitii in parte, in functie de oanumita ierarhie de valori. Pentru un elev, cele mai importante sunt notele lainformatica si la educatie fizica, pentru un altul - cele de la fizica si de la engleza. Infelul acesta construim edificiul propriei valori - ierarhizam insusirile sicomportamentele noastre intr-o anumita ordine, ,,inmultim" rezultatele obtinute cuimportanta pe care le-o atribuim si abia dupa aceea facem suma.

Rezolva acum un exercitiu practic, care iti va permite sa ordonezi ceva mai coerentideile.

E\ercitiul6:Analizeaza-ti,,diploma"!

SS ne jucSm de-a elevul care isi analizeazS diploma. Mai intai sS ne ocupSm dealcStuirea unui set de obiecte potrivit. Te rog sS selectezi aproximativ zececategorii, sfere de activitate, in care te manifesti in prezent. Am in vedereroluri ilustrative:

Psihologie

33


21/26

- fiu, sot, nepot - categorii referitoare la familie;

- executant, sef, colaborator - categorii profesionale;

- cititor, spectator, colectionar, turist, sportiv - categorii recreative etc.

Dincolo de accentul pus pe rolurile sociale pe care le indeplinesti, poti cauta

functii cu un caracter mai concret - de exemplu, bucatar, gradinar, asistent

medical, cantaret, desenator, amant etc. Aceste sfere de activitate vor deveni

obiecte pe diploma ta.

Acum acorda-ti note de la 0 la 10 puncte pentruperformantele obtinute pentru

fiecare. In plus, inmulteste nota respectiva cu ,,indicatorul importantei" sferei

respective, acest indicator incadrandu-se in limitele 1 -5. Dupa ce ai inmultit

rezultatele acordate in mod autentic, totalizeaza-le.

Cum arata? S-ar putea sa te fi bucurat mai mult daca ai fi pus note altora! Dar

trebuie sa observam ca, in acest caz, nu ai fi avut dreptul sa folosesti

,,indicatorii importantei", acestia fiind atribuiti in mod individual.

Daca doresti, discuta despre acest lucru cu partenerul tau de discutie. Poate ca

parerea lui despre diferitele aprecieri va fi importanta pentru tine! Ai putea sadiscuti si despre valoarea ,,indicatorilor importantei" si despre geneza

acestora!

Totul este minunat, dar ce putem face, de vreme ce in viata noastra de pana acum nu

am reusit sa atingem un nivel atat de inalt al propriei valori, incat sa traimsatisfactia deplina si sa actionam constructiv? Una dintre posibilitatile prezentate in

literatura consta inincercarea de a ne supune procesului de autoperfectionare. Sa

vedem ce spun despre aceasta specialistii:

(...) Autoperfectionarea sau, cu alte cuvinte, dezvaluirea reala constitute atat un

indiciu al unei personalitdti sanatoase, cat si atingerea unei personalitdti

sanatoase.Dezvdluirea semnifica revigorarea felului de afi tu insuti, ceea ce

presupune curaj, curajul de afi.



22/26

34 Psihologie


23/26


Cunosc oameni care mai degraba ar muri decat sa se lase cunoscuti. Si, intr-adevar, se

mtampla ca unele persoane sa moara atunci cand isi dau seama ca exista mari sanse

ca ceilalti oameni sa le poata cunoaste.

Vorbind despre faptul ca dezvaluirea personals constituie un simptom al personalitatii

sanatoase, ma gandesc la faptul ca persoana care isi dezvaluie multe alte proprietati,

care atesta o personalitate sanatoasa, manifests totodata capacitatea de a deveni

absolut cunoscuta de eel putin o alta persoana, avand rol important in viata ei.

Afirmand ca dezvaluirea personala semnifica atingerea unei personalitati sanatoase,

ma refer la faptul ca eul persoanei se dezvolta doar atunci cand comunica in mod

deschis cu eul celorlalti oameni, incetand a se dezvolta atunci cand este cenzurat.

Ce ai de facut cu toate acestea? Este posibil ca acceptarea de sine, in cazul tau, si

sentimentul propriei valori sa nu fie afectate de nimic? Ar fi grozav! Daca tu insuti

identifici metode eficiente de acceptare neconditionata a sinelui, te rog sa le

impartasesti partenerului tau de discutie.

Exercitiul 7:J ubeste-tepe tine insuti!

Te rog sa citesti afirmatiile de mai jos cu voce tare, daca poti chiar in prezenta

partenerului tau de discutie. Daca nu doresti sau nu poti face asta, citeste-le

singur, cu voce tare, si, dupa fiecare propozitie, uita-te intr-o oglinda mare.

Incepem:

Dragostea este o atitudine pozitiva fata de tine insuti.

Dragostea este locul de unde descinzi, baza existentei tale.

Dragostea in sea mn a sa-1 accept! pe celalalt asa cum este si asa cum nu este.

Dragostea este confirmarea unitatii care exista deja.

Este bine sa constientizezi ca poti accepta de la ceilalti atat cat esti disponibil saoferi tu insuti. Adesea, oamenii au o parere atat de proasta despre ei, incat, in general,

uita ce inseamna dragostea de sine. Ce inseamna o asemenea iubire?

A te iubi pe tine insuti inseamna a te lauda si a exprima verbal admiratia fata de tine.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti accepta toate actiunile.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti face bucurii fara sentimentul vinovatiei.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti iubi trupul si a-ti admira frumusetea.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti oferi ceea ce doresti, cu sentimentul ca meriti

acest lucru.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti permite sa ai parte de reusite.

A te iubi pe tine insuti inseamna sa le permiti celorlalti sa vina spre tine, sa nuaccepti singuratatea.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te conduce dupa propria intuitie.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti crea in mod responsabil propriile principii.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti sesiza propria perfectiune.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti atribui merite pentru ceea ce ai facut.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de ceea ce este frumos.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti permite sa traiesti in belsug, nu in saracie.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de multi prieteni.

Capitol VI

35Psihologie


24/26

Lecjia 12 Cum ne autoapreciem?

A te iubi pe tine insuti inseamna a te recompensa si a nu te pedepsi niciodata.

A te iubi pe tine insuti inseamna a avea incredere in tine.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te hrani cu mancare buna si cu ganduri bune.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de oameni a caror prezenta iti face

bine.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te bucura de activitatea sexuala.

A te iubi pe tine insuti inseamna a accepta sa ti se faca deseori masaj.

A te iubi pe tine insuti inseamna a te considera egal cu ceilalti.

A te iubi pe tine insuti inseamna a putea sa ierti.

A te iubi pe tine insuti inseamna a admite tandretea.

A te iubi pe tine insuti inseamna sa te consideri autoritate pentru tine insuti.

A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti dezvolta impulsurile creative.

A te iubi pe tine insuti inseamna sa te simti bine mereu.

A te iubi pe tine insuti inseamna sa-ti vorbesti cu blandete si sensibilitate.

Ate iubi pe tine insuti inseamna sa devii propriul stapan interior, care se accepta pe

sine.

A te iubi pe tine insuti inseamna a transforma toate gandurile negative in ganduri

pozitive.Cred ca intelegi despre ce este vorba - pentru a gasi iubirea, nu trebuie sa pornesti in

cautarea ei dincolo de tine!

Mai intaitrebuie sa simti cate iubestipe tine, inainte de a simti cu adevarat cate iubeste altcineva. Acesta este lucrul eel mai important. Si nu uita cadragostea aceasta nu se stinge, ea esteforta motrice a intregii vieti.

Cum te simti acum? Ar fi nefiresc daca ai accepta in mod egal toate elementele

acestei enumerari. Cred ca fiecare dintre noi isi are propriul spatiu al intolerantei,

chiar si acolo unde se impune un limbaj afirmativ. Unora le este foarte apropiata

aceasta metoda, altii considera ca ea poate fi acceptata doar intr-un context foarte

intim. Daca te irita insa toate elementele ei, inseamna ca este vorba despre un simptom

cat se poate de nelinistitor.

36 Psihologie


25/26


Exercitiul 8:Ma pot indragi!

Pentru a incheia cu bine calatoria noastra prin ,,tinutul Autocunoasterii", iti

propun un exercitiu - pe care insist sa-1 faci - destinat antrenamentului

interpersonal.

Mai intai asigura-ti un auditoriu experimentat. Trebuie sa fie eel putin treipersoane. Roaga-le sa asculte cu atentie instructiunile exercitiului. Ele trebuie sa

bata din palme, sa chiuie si sa-si exprime admiratia sincera fata de toate

aspectele ce vor fi enumerate.

Sarcina ta este de a incheia rapid seria de propozitii nefinalizate de tipul:

- Ma entuziasmez de mine, cand....

- Pot sa ma bazez intotdeauna pe..... .meu.

- Maadorcand.....

- Suntexcelentin....

- Imi reuseste de minune sa....

- Imi place foarte mult la mine....- Sunt mandru de mine, cand.....

- Sunt extraordinar in......

- Nu m-am inselat niciodata in

privinta......meu.

Cel mai bine este sa reactionezi repede, fara

nici un fel de pregatire anterioara. Nu trebuie

sa-ti justifici enunturile, sa-ti argumentezi

entuziasmul, sa-ti justifici mandria! In timp

ce vorbesti, publicul tau nu trebuie sa intrebe

nimic, trebuie sa fie incantat, fara spirit critic!

Vorbeste cat mai mult, eel putin trei minute.

Poate reusesti sa relatezi despre admiratia fata

de tine ceva mai mult! Vei vedea ca in timpul exercitiului vei incepe sa resimti

emotii adevarate. Dupa ce vei trece de etapa de jena, de rusine, se va instala

o bucurie copilareasca. Iti doresc sa te distrezi copios!

Propun, de asemenea, principiul reciprocitatii, in cadrul acestui exercitiu. Ar fi

bine pentru voi toti sa va schimbati rolurile. Veti avea sansa sa va simtiti mai

bine impreuna, naturali si in siguranta.

Inainte de a ne lua ramas bun, mai am pentru tine inca o idee asupra careia te-asinvita sa meditezi:

In adancurile sale profunde, omul stie doar cd stiinta lui nu este decdt o mica

insuldpe un ocean nemdrginit, cu trasee inca neumblate. Intrebarea existentiald,

adresatd celui care cunoaste, sund in acest caz: oare acesta iubeste mai mult insula

mica a stiintei sale sau marea tainelor nemdrginite? (K. Rahner)

Capitol VI

xa.prva. maj


26/26

psihologie lectia 12

Documents