psihologie lectia 55 +56

7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56

1/48

Este posibil controlul stresului?

Moto:

,,...ceamai pretioasd comoard aomuluimuritor estelinisteasufletului. "

(M. Rosseels)

Cad eu invdt cea mai mare artda vietii:Sdzdmbesc mereu si oriunde

Si sdsuport durereafdrd disperare,

Sdnu regret ceea ce afost

Si sd nu ma tern de ceea ce vafi.Am cunoscut gustulfoamei si al noptilor cu insomnii(afost demult)

Si stiu cum inteapdfrigul

Cdndghemuit ai dori

Sd te aperi de el.Si stiu ce-nseamndsdversi lacrimi de neputintd

In multezile luminoase,

In multe nopti intunecoase,

Am invdtat sd alung cu gdndulTimpul cdruia liplace sdse lungeascdnemilos.

Si stiu cat de greu trebuie sd lupti cu sine,Spre a nu cddea si a nu te da bdtut

De calea ceparefdrdde sfdrsit.

Cad eu invat cea mai mare arta a vietii,Sa zambesc mereu si oriundeSi sa suport durereafara disperare,Sa nu regret ceea ce afostSisanu ma tent de ceea ce vafi,"(Cugetarile unei de^inute)

Revenim in aceasta lectie la problema stresului, pentru a ne privi iarasi pe noi insinedin aceasta perspective. Incearca sa faci acest lucru cu sentimentul raspunderii totale.

Raspunsul la intrebarea daca e posibil sa stapanim stresul ar putea fi reformulat.Pentru aceasta, trebuie sa stabilim mai intai ca in lume exista si au existat mereuasemenea imbmari de factori situationali, subiectivi, care declanseaza in oameni otensiune ce trece dincolo de nivelul optim. Te rog sa-ti amintesti ca nivelul acestortensiuni cu caracter distructiv, care ne afecteaza echilibrul, difera de la o persoana laalta. De asemenea, ar trebui sa acceptam ca asupra unor factori de stres situationali,emotionali, subiectivi avem o anumita influenta si putem sa-i modificam in modactiv, in timp ce al|ii nu depind de vointa noastra.

LECTIIL

E 55 SI

LECTIA 55

Psihologie


2/48

Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?

O foarte buna metoda de control al stresului consta in schimbarea modului de a

percepe lumea si de a gandi in legatura cu sine si cu cei din jur. Chiar de la inceput,

poti incerca sa te preocupi de cum gandesti referitor la tine in raport cu stresul, sa

incerci sa stabilesti unde se plaseaza raspunsul tau pe axa:Nu madau bdtut in nici o

situatie, voi mvinge totdeaunaSunt invins, nu md descurc in nici o situatie. Te rog

sa nu uiti ca extremele nu sunt constructive.

Cel mai important este sa accepti ca asemenea atitudinipotfl schimbate si ca de tinedepinde raspunsul la intrebarea daca doresti, in general, safari fata stresului in viata.

Ne vom preocupa de acesta mai intai la nivel teoretic, apoi prin intermediul unor

exercitii practice.

Abordari teoretice referitoare la controlul stresului

Reflectand asupra problemei stresului, am ajuns la concluzia ca acesta reprezinta o

parte inseparabila a vietii noastre cotidiene. Stim ca nu ne putem manifesta astfel

meat sa evitam complet starea de incitare ce trece dincolo de nivelul optim, ne dam

seama ca nu poate fi evitata complet confruntarea cu dificultatile.

La inceput vom trece in revista abordarile teoretice, pentru a actualiza si sistematiza

cunostintele noastre. Daca doresti, revino la lectiile 3 si 4, 5 si 6,7 si 8.

Iti propun ca, in timp ce parcurgi materialul din acest caiet, sa formulezi un punct de

vedere propriu despre importanta pe care o au pentru tine diferitele conceptii ale

autorilor, rezultatele cercetarilor si concluziile lor. Nu te stradui sa memorezi toate

aceste lucruri. Incearca sa constientizezi modul propriu tie de a actiona in conditii de

stres, precum si pe eel al persoanelor pe care le observi. Stabileste daca asemenea

reflectii iti permit sa intelegi mai bine fenomenele. Renunta la cele care nu-ti ofera

nimic nou. Staruie asupra celor care au caracter problematic, controversat.

Stresul constituie un factor important, intr-o stransa relatie cu sanatatea psihica si cu

multe probleme ale sanatatii fizice.

Psihologie


3/48

Numeroase cercetari asupra fenomenului s-au axat mai ales pe observatii, dar a fost

necesara totodata construirea unor modele, a unor teorii. K. Lewin spunea caNimic nu

este maipractic decdt o bundteorie. Tu ce crezi? Unii cred ca orice teorie este doar

una dintre posibilele incercari de a explica viata, lumea, fenomenele, fund, de fapt, un

produs inutil, errnetic. Altii afirma ca o buna teorie ne permite sa modelam activ si

constient viata, sa preintampinam raul, sa stimulam schimbarile dorite. Te rog sa

analizezi aceste aspecte impreuna cu partenerul tau de discutie.

Traditia conceptiilor cu privire la stres incepe cu abordarile lui Cannon si Selye,

care au preluat aceasta notiune din domeniul fizicii.

Stresul este abordat aid ca o reactie de aparare integrala a sistemelor

fiziologice pentru aproteja organismulfatadeprovocarile din mediu.

Ca raspuns la factorii de stres externi se considera ca apare o reactie unitara, care se

produce dupa o serie de impulsuri de alarma, dupa semnalul de rezistenta si dupa

pierderea fortei. Aceasta abordare a stresului a fost insa criticata de multi, iar faptul careactiile oamenilor la stres sunt unitare a fost pus la indoiala.

Alti cercetatori trateaza modalitatile de reactie ale individului cape o functie:

apersonalitatii;

a constitutiei fizice;

aperceptiei;

a contextului de actiune a factorilor stresanti.

Nu s-a cazut de acord nici in privinta conceptiei ca organismul se poate afla in stare de

stres numai arunci cand se produce adaptarea generala. Potrivit acestei abordari,

persoana ar fi incapabila sa identifice cauzele stresului, deoarece este obligata sa

astepte efectele acestuia pentru a sti cand anume se produce.

Exista, de asemenea, autori care s-au concentrat asupra factorilor provocatori de

stres. Astfel, au fost identificate patru tipuri de factori de stres:

puternici si limitati in timp (vizita la stomatolog, accidental, asteptarea unei

interventii chirurgicale etc.);

cu consecinte concrete (inaintarea in functie, pierderea unei persoane dragi,

pierderea locului de munca etc.);

repetabili periodic (sesiunile de examene, vizitele sistematice la medic pentruanumite interventii, intalniri cu colaboratori antipatici etc.);

factori de stres de durata (boala de lunga durata, situatie de rise indelungat,

legati de profesia practicata, de conflictele in casnicie etc.).

fntr-o asemenea abordare, stimuli! sunt considerati stresanti atunci cand

determina tulburari emotionale, crize psihice, slabirea potentialului fizic sau

tnrautatirea dispozitiei generate.

Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

Psihologie


4/48


Aceasta mterpretare a stresului se bazeaza pe rolul atribuit factorilor psihologici.

Cercetarile s-au concentrat asupra crizelor si asupra provocarilor extreme cu care se

confrunta oamenii.

Stresul este abordat in acest caz ca o schimhare care necesitd not adaptdri.

Autorii atrag atentia asupra faptului ca rolul perceperii factorilor de stres este foarteimportant. Considerand ca stresul este ceea ce vede observatorul, ar trebui sa revenim la

psihologia proceselor interne. Este greu sa distingem reactiile la factorii de stres de

simptomele nevrotice. Sistematizarea intamplarilor stresante permite compararea

reactiilor umane si ordonarea intamplarilor in anumite categorii.

Intr-o alta abordare se pune accent pe intamplari si pe reactia individuals la ele,

reactie care decurge din diferenta de apreciere a acestora. De exemplu, Spielberger

considera ca o intamplare este stresanta cand este receptata ca amenintare la

propria structura fizica sau fenomenologica (amenintarile fizice sau cele la

adresa propriului ego). Din acest motiv, indivizi cu personalitati diferite reactioneaza

relativ asemanator la amenintari fizice. Autorul atrage atentia asupra nivelului deteama, inteleasa ca insusire individuala.

In acest caz, se pune accent pe:

- apreciere;

- amenintarea cuno scuta a mediului;

- insusirile personalitatii.

Aceste trei aspecte alcatuiesc modelul tridimensional al abordarii stresului.

Modelul unanim acceptat de explicatie a stresului este modelul homeostatic,

prezentat de McGrath, bazat pe lucrarile lui Lazarus. Stresul este definit aici ca

absentd a echilibrului intre cerintele mediului si capacitatea de reactie aorganismului. Capacitatea de raspuns a omului semnifica posibilitatea de aintreprinde acele actiuni prin care sa se restabileasca acest echilibru.

Lazarus si Folkman formuleaza diferit aceasta notiune:

Stresul constitute un tip special de relatie intrepersoana si mediu, relatie receptata de

persoana cape ceva care li afecteazd sau li depaseste fortele, amenintandu-i existenta.

Asadar, stresul nu este rezultatul lipsei de echilibru intre provocari obiective si

capacitatea de raspuns, ci constituie efectul perceperii relatiei dintre acesti factori.Constiinta imposibilitatii de a face fata provocarilor trebuie sa fie ceva important

pentru individ. Te rog sa observi aceasta diferenta. Ti se pare foarte importanta?

Torusi, asemenea abordare este imprecisa. Provocarile si fortele mobilizate pentru a

face fata relatiei cu mediul exista doar intr-o realitate perceputa subiectiv, accesibila doar

subiectului. Este greu de surprins aici actiunea unor forte de sustinere a

capacitatii de a face fata provocarilor.

Psihologie


5/48

Neglijdnd importanta mediului obiectiv se creeazd situatia in care uneleprovocdri pot

trece chiar neobservate, deoarece, pe parcursul unor intdmpldri normale,

indivizii li se opun in mod eficient. De exemplu, persoane cu o mare rezistentd

(cercetdrile lui Kobas) pot nici sd nu observe anumite provocdri ca atare,

considerdndu-le cape ceva incitant. Elepotavea atdtafortdde a se confrunta cu

cerintele mediului, meat nu sunt constiente de intdmpldrile care seproduc in cadrul

acestui mediu. La rdndul lor, alte persoane se pot simti coplesite de aceleasiintdmpldri. Neputempune intrebarea dacdpersoanele rezistente nu auperceput o

provocare ca atare pentru cd nu i-au acordat atentie saupentru cd au depdsit-o

rapid datoritd unor mari rezerve defortd- scrie Hoboll.

Trumbull si Appley lanseaza ideea ca echilibrul se poate produce atunci cand

provocarile reale sau percepute devanseaza capacitatea reala sau perceputa de a le

face fata, iar acest fapt permite sa se accentueze factorii de personalitate si de mediu.

Acesti autori considers stresul atat ca fenomen subiectiv, cat si obiectiv.

La randul lor, Lazarus si Folkman au redus mediul obiectiv la apreciereasubiectiva a acestuia,punand un accent mult mai mare pe percepere, fara a aprecia

indeajuns factorii de mediu. Ei considerau ca nu exists o modalitate obiectiva de

definire a stresului in contextul conditiilor de mediu.

Exercitiul 1

Te rog sa incerci sa sintetizezi ceea ce ai parcurs. Abordarile teoretice prezinta

stresul ca pe ceva ce este obiectiv in mediu, ce poate fi masurat si comparat;

stresul este o incordare generata de imaginatia noastra sau este o stare in care

ne aflam atunci cand asupra noastra actioneaza un stimul real, iar noi il

interpretam ca pe ceva dificil de indeplinit. Dupa tine, cum stau lucrurile?Incearca sa-ti defmesti pozitia, inainte de a trece la o alta teorie. O poti face

chiar in tema pentru acasa.

Modelul pastrarii resurselor (S. E. Hobfoll)

In cadrul acestui model se incearca imbinarea orientarii referitoare la mediu cu cea

cognitiva. In plus, modelul poate fi verificat empiric. De asemenea, exista si o modalitate


e,/?n-& okswiHit aeta or/s-a. des&uwat... ?

Psihologie


6/48


de a explica exact comportamenrul in situatii de stres. Teza principals a modelului

este aceea ca oamenii sunt inclinati sa-si pastreze, sa-si apere si sa-si regenereze

fortele. Pentru om este o amenintare pierderea potentials sau reala a acestora.

Oamenii traiesc in asa fel incat lumea sa devina o sursa de placeri si de success (de

astfel, acest lucru este postulat de Freud, care il denumeste criteriulpldcerii). In

mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Maslow, care afirma ca omul cauta in

viata forte fizice, sociale si psihice. Alti autori (Pearlin, Liberman, Menaghan siMullen) considers ca protejarea si ridicarea propriei valori reprezintd scopul

principal spre care tind oamenii. O asemenea conceptie poate fi intalnitS si in teoria

invatarii sociale. Oamenii actioneaza activ asupra mediului, pentru a-si spori sansele de

a obtine stimuli pozitivi. Ei pot face asta fie prin sporirea intensificarii sau a

frecventei stimulilor situationali, fie tinzand spre crearea si mentinerea anumitor

trasaturi personale (de exemplu stapanirea unui lucru in mod desavarsit) si a

conditiilor sociale - de exemplu un post stabil, relatii apropiate cu ceilalti etc. Modelul

discutat acum se bazeaza pe aceasta a doua strategic.

Stresul este, asadar, reactia la mediulin care se manifesta:

- amenintarea pierderii fortelor;

- pierderea lor reala;

- lipsa de forta determinata de exploatarea acesteia.

Pentru ca stresul sa se manifeste, este suflcienta aparitia unei pierderi reale

sau percepute subiectiv sau insasi absenta cresterii fortelor.

Ceinseamna resursele?

Resurse sunt obiectele, insusirile personale, conditiile sau fortele pretuite de persoana sau

care servesc dobandirii acestor obiecte, insusiri, conditii sau forte. Un exemplu de

resurse il constituie detinerea unei competente, o experienta bogata, sentimentulpropriei valori si al propriilor posibilitati, pozitia socio-economica sau profesia.

Aceste resurse au pentru oameni o valoare instrumentala si o importanta simbolica,

deoarece ii permit sa se autodefineasca.

Modelul preconizeaza ca oamenii care inca nu sunt supusi stresului tind spre

acumularea excesi va a resurselor, pentru a se pregati pentru posibilitatea unor pierderi

ulterioare. Acest lucru este confirmat de cercetarile cu privire la resursele

personalitatii: oamenii traiesc sentimentul succesului atunci cand creeaza excesul.

Cand nu au posibilitatea de a acumula aceste resurse, ei devin deosebit de sensibili, se

straduiesc sa preintampine pierderea resurselor sau sa intreprinda actiuni pentruautoaparare.

Ne putem imbogati resursele investind in altele, de exemplu ajutand alte persoane. O

asemenea actiune nu trebuie sa se desfasoare, fireste, pe principiul ,,ofer daca mi se

ofera". Hobfoll scrie ca individul isi poate angaja, de exemplu, iubirea si

tandretea, pentru a obtine acelasi lucru in schimb. Foarte frecvent, indivizii isi

consacrd timpul si energia, adicd doud resurse importante, pentru a le modela in

ceva maipretios, precum puterea si banii.

6 Psihologie


7/48

Exercitiul 2

Ce crezi despre enuntul anterior? Ce resurse sunt pentru tine mai valoroase?

Nu crezi ca importanta lor depinde de ierarhia noastra de valori? Poate ca

doresti sa discuti despre aceste lucruri in tema pentru acasa!

Cercetatorii afirma ca femeile sunt mai expuse stresului, deoarece noile asteptari

care preced acumularea de resurse coresnnnzatoare sunt pentru

oare barbatii nu percep asteptarile asemanator?

Potrivit lui Hobfoll, rezervele sunt:

obiectele, pretuite in plus atunci cand prezinta o valoare constand in

raritatea lor sau in costul de achizitionare (de exemplu o casa oarecare, in

comparatie cu o resedinta scumpa); ele sunt legate de pozitia

economico-sociala, ca un important factor al rezistentei la stres;

circumstantele, in masura in care sunt pretuite si cautate - de exemplu

casatoria, postul ocupat, varsta -, toate acestea depinzand de valoarea pe

care le-o atribuie indivizii sau grupurile;

insusirile personalitatii, in masura in care consolideaza rezistenta la

stres, permitand o asemenea orientare in lume, meat sa poti percepe

intamplarile prin prisma previzibilitatii acestora si in legatura cu interesele

proprii, un rol important avandu-1 aici sustinerea, care ne permite sa credem ca

putem stapani imprejurarile stresante sau ca macar le putem intelege;

energia, precum si timpul, banii si puterea, care vor ajuta la dobandirea

altor resurse.

Sustinerea nu este aici o categorie distincta, ci este tratata ca resursa, in masura in

care asigura alte resurse valoroase. De asemenea, aceasta poate diminua resursele.

Sustinerea este benefica atunci cand favorizeaza nevoile situationale si poate avea

rezultate indiferente sau daunatoare cand nu vine in intampinarea nevoilor.

Intamplarea careia i se atribuie cea mai mare importanta este pierderea. Este

vorba despre: moartea cuiva drag, divort, pierderea unui post, iesirea la pensie,

suspendarea unui imprumut etc. Asemenea situatii marcheaza cea mai mare

amenintare psihologica, constituind in acelasi timp cauza unui mare numar de cazuri

depresive. Pierderea a ceva la care individul tine este deosebit de greu de suportat,intrucat ameninta atasamentul fata de un anumit rol. Este vorba de roluri importante,

puternic legate de imaginea propriului EU.

Schimbarile care semnaleaza cresterea resurselor ar trebui sa actioneze, sporind

rezistenta umana la stres. Autorul distinge clar si starile de tranzitie, pe care le

considers perioade de adaptare, vazand in ele procese care declanseaza o anumita

provocare. Daca schimbarile sunt evenimente pozitive sau provocari carora le-am

facut fata, acestea consolideaza rezistenta individului.


(4(22-23))

Psihologie


8/48


9/48


Oamenii tind spre compensarea pierderilor,angajand alte resurse. Aceste actiuni potavea caracter nemijlocit - o noua casatorie

dupa divert, o noua sarcina dupa unapierduta etc. - sau indirect, simbolic - de

exemplu redobandirea respectului de sine

prin schimbarea conditiilor daunatoare,

redobandirea prestigiului in domeniiinrudite, in actiuni interpersonal, in scopul

obtinerii unor stimuli reversibili pozitivi.

Tendinta de a redobandi resurse este stresanta in sine. Dupa un insucces, neangajam energia, estimam pierderile potentiale, stabilim in ce masura suntem gata samai pierdem ceva, angajand alte resurse, si analizam probabilitatea obtineriisuccesului sau compensarea pierderilor, prin alegerea unei strategii potrivite, decontracarare a stresului. Ca urmare a lipsei de resurse necesare compensariipierderilor, se dezvolta spirala acestora. Persoanele incearca sa aplice strategii care sepot dovedi amagitoare, dar care pe timp scurt au efect bun. Daca nu sunt eficiente,persoanele respective ajung la o stare de disperare, expunandu-se in continuarepierderilor. Cei care nu dispun de resurse se straduiesc sa foloseasca ceea ce au,gest care se soldeaza adesea cu consecinte negative.

Un rol esentialil joaca estimarea resurselor. Potrivit autorului, aceasta estimaredepinde in mare masura de normele sociale: tendintele normative referitoare lamodul de estimare a resurselor si de identificare a pierderilor indicd indivizilormodalitdtile de definire cefunctioneazd in mediul lor, precum si normele socialeacceptate, care stabilesc ce anume inseamndpierdere.

Exercitiul 3

Se pare ca ceilalti oameni influenteaza modul in care intelegem anumiti factori capierderi. Esti de acord cu acest punct de vedere? Iti poti spune parerea in temapentru acasa.

Una dintre modalitatile de pastrare a resurselor de catre individ este reinterpretareaamenintarii ca sursa de provocare. Oamenii se pot concentra asupra a ceea ce potcastiga sau asupra a ceea pot pierde intr-o situatie data. De exemplu, preluarea uneicompanii de catre o corporate mai mare poate fi apreciata ca sansa a promovarii rapidea cadrelor de conducere sau ca prefigurare a unor concedieri masive.

Exercitiul 4

Te rog sa dai alte exemple de interpretari care se deosebesc foarte mult intreele. Este vorba aici despre o serie de experience referitoare la: avansari, nasteri,schimbari de domiciliu, plecari in strainatate etc. Te rog sa obtii o lista deopinii complet diferite despre o situatie sau despre o intamplare concreta,vazuta ca amenintare sau ca provocare. Observa cum se deosebesc oamenii inprivinta tendintei de a aborda viata tocmai in acesti termeni. Tu insuti esticapabil de o asemenea reinterpretare? Te rog sa analizezi aceste aspecte cupartenerul tau de discutie.

Lectia 55

Psihologie


10/48

Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX

Oamenii pot depasi sentimental pierderii, efectuand o noua evaluare, o noua apreciere a valorii resurselor

pierdute sau periclitate. De exemplu, stresul produs de insuccesele la invataturapoate fi atenuat de

acceptarea valorii depreciate a instruirii insesi. De asemenea, divortul poate fi

perceput ca factor care ne afecteaza mai putin daca vom considera ca viata de familie este mai putin

importanta.

Oare, in loc sa depaseasca factorii de stres ori sa se supuna acestora, oamenii

schimba interpretarea evenimentelor si a consecintelor acestora? Da, insaacest aspect este ceva mai complicat. Cand autoaprecierea unui student se bazeaza pe

succesele la mvatatura, iar el traieste intr-o societate care pune pret pe nivelul de

pregatire, o asemenea reinterpretare intampina numeroase obstacole. Valorile si

modul de percepere a lumii constituie un element destul de stabil al constiintei de

sine.

Aprecierea resurselor constituie o derivatd a valorilor recunoscute de

oatneni.

In mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Kaplan:Indivizii vor suferi in mod

subiectiv insuccese, in mdsura in care, dispundndde insusiri dobandite de la nastere

sau achizitionate ulterior, se vor afla in diferite imprejurari in fata necesitdtii unor

comportamente care le amenintdvalorile de baza sau care exprimd imposibilitatea

atingerii acestor valori. Circumstantele care indicdfaptul cdindividul are insusiri

mult diminuate sau case comportd intr-un mod apreciat ca atarepot conduce la

sentimentul foarte stresant al lipsei acceptdrii de sine, daca valoarea esentiald o

constituie autoapreciereapozitivd.

Vorbind despre actiunea distructiva a periclitarii valorilor de baza sau ascunse, R.

May afirma:Nelinistilepe care le simte omul ilfac sdse distingdprinfaptul ca este

un animal valorizator, care explica lumea si viata cu ajutorul simbolurilor si al

semnificatiilor. Cauza acestor nelinisti o constituie amenintarea valorilor pe care

individulle considera esentiale pentru propria existenta.

Hobfoll stabileste asadar ca, atunci cand nu suntem expusi actiunii stresului, suntem

deosebit de motivati de dorinta de a obtine resurse. Dorim sa ne imbogatim rezervele,

asigurandu-ne in fata viitoarelor pierderi. In functie de scopurile individuale,

contribuim la ridicarea pozitiei sociale, obtinem iubire, avere sau multumire. Asadar

riscam, facand diferite investitii, iar daca beneficiul obtinut nu este suficient, le

tratam ca pierderi. Pierderea reprezinta si neobtinerea beneficiului scontat,

prevazut.

Resursele au componente obiective si subiective. Analiza resurselor pe care

oamenii le considera auxiliare in confruntarea cu diferite tipuii de pierderi ar imbogati

cunostintele despre stres. Trebuie sa cercetam, asadar, specificul resurselor in

contracararea consecintelor diferitelor tipuri de pierderi. Cercetarile au aratat, de

exemplu, ca iubirea proprie este o resursa mai puternica decat celelalte si ca actiunea

ajutorului social este limitata in timp.

Psihologie


11/48


Exercitiul 5

Incearca in primul rand sa identifici resursele importante pentru tine. Impartaseste-ti

concluziile partenerului de discutie. Care este situatia resurselor tale? Poti vorbi despre acest

lucru in tema pentru acasa.

Sa mai staruim putin asupra problematicii stresului, revenind la studiile despre

situatiile dificile. Sa incepem cu povestea citata de A. De Mello:

Intr-o dimineatd foarte rece, un robin si elevii sdi s-au adunat in jurul focului.

Unul dintre discipoli, raportdndu-se la invdtdtura maestrului sdu, spuse:

- Intr-o zi geroasd ca asta stiu exact ce am defdcut.

- Ce anume ? - il mtrebard ceilalti.

- Sdpdstrez cdldura. lar dacd acest lucru este imposibil, voi sti in continuare

ce sdfac.

- Ce anume?

- Sdinghet.

Autorul comenteaza: Realitatea nupoatefi cu adevdrat respinsdsau acceptatd. A

fugi de ea inseamnd afugi depropriile tale tdlpi. A o accepta inseamnd a-ti sdruta

propria gurd. Tot ceea ce iti trebuie este sa vezi, sd intelegi si sd ddinui in liniste.

O situatie dificila, in ciuda unor opinii existente, nu totdeauna trebuie sa

provoace tulburari in manifestarea individului. Chiar si intr-o perspective

indepartata, in dezvoltarea individului, rolul acesteia poate fi pozitiv. Aceasta se

intampla daca:

- dificultatea va avea, in primul rand, caracter cognitiv;

- nu vor fi periclitate valorile de baza ale individului;

- nu se va epuiza rezistenta omului;

- tulburarile vor fi trecatoare, adica nu vor necesita reorganizarea si

recoordonarea activitatilor.

In acest fel se organizeaza ajutorul in activitatea de recuperare si in psihoterapie.

Creandu-se un sentiment de securitate, se urmareste ca gradul de dificultate sa nu

depaseasca posibilitatile individuate ale persoanei si rezistenta acesteia.

Situatiile dificile perturba manifestarea omului atunci cand:

- ameninta principalele valori la care tine acesta;

- determina o stare de tensiune emotionala negativa, brusca sau trenanta

-indeosebi teama;

- depasesc rezistenta fizica si psihica a individului (situatii care pericliteaza

viata, sanatatea sau demnitatea personala, situatia pierderii celor apropiati,

blocarea realizarii scopurilor in viata si privarea indelungata de miscare si de

contacte emotionale), iar sfera dificultatilor cuprinde diferite domenii de viata

ale individului: familia, activitatea profesionala, mediul si anturajul.

10 Psihologie

Lectia 55


12/48

Un rol important in depasirea situatiilor dificile il joaca factorii de personalitate.

In afara de sanatate, de rezistenta si diverse caracteristici fundamentale ale sistemuluinervos, pot fi distinse aici:

- capacitatea de orientare in mediul din jur: rigoarea, obiectivitatea si intelegerea

generala a fenomenelor;

cunostintele (bogate, operative, ierarhizate, organizate, diferentierea

structurilor cognitive, deschiderea acestora la noi informatii);

capacitatea de orientare si de control asupra propriilor actiuni (maturitatea

emotionala);

- autocunoasterea exacta, realista si autoaprecierea pozitiva, in ansamblu;

- capacitatea de a face fata situatiilor dificile, ceea ce tine de antrenament in

depasirea rationala a dificultatilor si de flexibilitatea modelelor de actiune.

Trebuie sa semnalam aici faptul ca indeosebi situatiile sociale pot deveni usor

situatii dificile, deoarece se caracterizeaza prin plurivalenta si prin complexitatea

elementelor externe. Acestea se supun greu regulilor obiective ale deductiei.Obiectivele sociale prezinta o importanta reala pentru individ, fiind active si in

raport de autonomie cu acesta.

Cum raspundem, in general, la o situatie dificila? Modalitatile de raspuns sunt

numeroase si vor fi descrise in continuare.

Comportamentele de aparare

Te rog sa revii la lectura teoriei si la sistematizarea mecanismelor de aparare.

Reaminteste-ti, de asemenea, conceptia despre tulburarile de comportament care pot

aparea in situatii dificile.

Rolul mecanismelor de aparare

Aceste mecanisme sunt concepute adesea ca moduri imature si patologizante in

lupta cu incordarea. Sa reflectam asupra acestui aspect inca o data, dar din alta

perspectiva. Actiunea acestora este intotdeauna nefavorabila omului?

In analiza rolului mecanismelor de aparare din viata noastra, putem adopta, de

asemenea, perspectiva rationalitatii. O prezinta E. Necka, in incercarea de a-i

defini functiile de reglare. Autoarea afirma ca, in ciuda prezentei si a aplicarii

generale a oricaror mecanisme de aparare, marea majoritate a oamenilor cunosc

lumea si actioneaza in mod adecvat, far a a deforma realitatea.

fn opinia autoarei, mecanismele de aparare actioneaza in situatii dificile din punct de

vedere emotional, greu suportabile, si due la deformarea informatiilor personale, nu a

informatiilor instrumentale. Intr-o situatie dificila emotional, individul va aplica

mecanismele de aparare doar atunci cand problema este disperata. In caz contrar,

va actiona si va gandi in mod rational.


(8(27-41))

(5(16-22))

11Psihologie


13/48


Deformarea informatiilor nu exclude posibilitatea receptarii adecvate a

acestora in viitor. Mecanismele noastre cognitive codifica aceste informatii la

niveluri inferioare ale structurii cognitive, dar accesibile. Intr-o asemenea abordare,

mecanismele de aparare sunt adecvate la nivel de reglare, dar imprecise la nivel

cognitiv, actionand ori de cate ori o cer situatia si sarcina pe care o realizeaza

persoana.

Necka vorbeste despre capacitatea de actiune eficienta, independent detulburarile din sfera personala. Aceste mecanisme au ca sarcina reglarea

tensiunilor emotionale in structura autocunoasterii. Mecanismele de aparare, intelese

astfel, pot fi niste reactii la stres, declansate dupa depasirea unui anumit prag al

incordarii. Pot fi intelese, de asemenea, ca modalitati de a readuce in

structura EU-lui eficienta in actiune, impusa si mentinuta de mecanisme si structuri

extrapersonale.

Faptul ca mecanismele de aparare pot fi eficiente nu a fost contestat niciodata, dar

scopurile actiunii lor nu au fost concepute in categorii pozitive. Situatia data poate fi

receptata ca o pierdere, o amenintare sau o provocare. In functie de resursele

accesibile, proprii si externe, va fi tratata ca o situatie care poate fi depasita.

Comportamentele de aparare si cele nebazate pe aparare se manifesta in viata unei

persoane in mod alternativ, putand avea caracter pur instrumental. Prezenta

mecanismelor de aparare in repertoriul comportamental nu trebuie sa fie o

insusire durabila a personalitatii. Asadar, aceste mecanisme nu trebuie sa fie

analizate in termeni de caracteristici.

Mecanismele de aparare si modalitatile rationale de a face fata problemeior au un

caracter pregnant situational. Aparitia mecanismului de aparare nu depinde de forta

tensiunii sau de nivelul de divergenta dintre ceea ce percepem si structurile noastre

cognitive, ci reprezinta o consecinta a sarcinii sau a valorii implicate in situatia de

stres. Nu se leaga de forta de actiune a situatiei, ci de semnificatia care i se confera.

Mecanismele de aparare ar trebuie sa fie analizate avand in vedere eficienta de

actiune de care da dovada individul in situatia data.

i ' a&esfa este> an mod ' e a.

&/-//', Am an contact a

Lectia 55

eu. rvoLL$ita.tea./


14/48

12 Psihologie


15/48

Unuldintre criteriile importante ale sanatatiipsihice este contactuladecvat curealitatea.

Dar asta ar exclude folosirea mecanismelor de aparare. Se constata insa ca oamenii au,

in general, tendinta de a se vedea pe ei insisi intr-un mod pozitiv, care nu are nimic

comun cu realitatea. Ei deformeaza informatiile care contravin acestei imagini

favorabile. Cercetarile - intreprinse indeosebi pe populatia americana - arata ca

autoaprecierea exagerata are caracter general printre oamenii care se manifesta

normal. Lipsa de realism se refera la reprezentarile despre sine, la sentimentul de

control si de incredere in viitor, dupa cum reiese din cercetarile lui Taylor. Oamenii

afirma, rn general, ca sunt mai buni decat cei ,,mediocri", indiferent de efectul muncii si

al actiunilor in grup, evitand sa aprecieze deschis alte persoane.

Aprecierile sunt formulate rapid si automat. Cei cercetati supraestimeaza propriul

control asupra faptelor intamplatoare si propria influenta asupra succesului. Ei afirma ca

prezentul este mai bun decat trecutul, iar viitorul va fi si mai bun. Dupa ei, in viitor

vor avea parte de succese, iar probabilitatea unor intamplari negative este foarte

scazuta. Pe de alta parte, se constata ca persoanele cu autoapreciere

neexagerata, cu o imagine echilibrata si cu simtul controlului sunt oameni depresivi,

care traiesc sentimentul de disconfort.

Oare o asemenea actiune a mecanismelor de aparare are caracter de inadaptare?

Acest lucru poate fi discutat!

Mecanismele de aparare pot fi intelese, in acest caz, ca mijloace de rezistenta

emotionala si de satisfactie temporara in numele unor objective mai importante.

Taylor sustine ca acceptarea de sine inlesneste stabilirea legaturilor cu ceilalti si

colaborarea, sporeste toleranta si elimina stresul. Prin dominarea emotiei pozitive, eaface posibila functionarea pe baza consolidarii pozitive, inlesnind functionarea

cognitiva cu caracter creativ si eficient. Ca sistem de convingeri cu privire la propria

eficienta, ea sporeste rezistenta la insucces si aprecierea propriilor posibilitati, in

contextul viitoarelor cerinte. Este, asadar, o contrapondere fata de neputinta, de

pesimism si de fatalism.

Asemenea fenomene sunt neindoielnic o marturie a culturii in cadrul careia se inscriu ca

elemente componente.

Exercitiul 6

Ar fi interesant de vazut care sunt rezultatele cercetarii pe populatia Romaniei!

Dar tu insuti cum te prezinti? Ai dori sa te pronimti pe aceasta tema? Ce crezi

despre rolul imaginii nerealiste, pozitive, despre sine? Poti vorbi despre acest

lucru chiar in tema pentru acasa!

Comportamentul nostru in timpul stresului poate fi analizat, de asemenea,

folosindu-ne de modelul controlului asupra evenimentelor. Cu siguranta, merita sa

cunoastem si o asemenea abordare.


13Psihologie


16/48

Lectia 55 ____________________________________Este posibil controlul stresului?

Mecanismele de control asupra evenimentelor si mecanismele deautocontrol

__________Modelul controlului a fost elaborat de F.B. Bryant, care a diferentiat patru mecanisme

esentiale de control asupra evenimentelor. In cadrul controlului, se tine seama de

diferite perspective temporale (trecutul, prezentul si viitorul) si de posibilitatile

personale in sfera de control asupra evenimentelor. Astfel:

controlul primar consta in activitatea indreptata nemijlocit asupra schimbarii

mediului, in perceperea necesitatii de a schimba lumea;

controlul secundar consta in necesitatea de a schimba propriile reactii sau

comportamente, in adaptarea fata de lume.

In interpretare si valorizare, controlul nu este un fenomen simplu, ci un mecanism

complicat, care implica o serie de procese diferite cu caracter afectiv (emotional) si

reflexiv (intelectual). Autorul propune schema de mai jos:

Controlul:

controlul primar

controlul secundar

TRAIREA CONFRUNTAREA

Mecanismele de evitare (engl. avoiding) se manifests ca urmare a unei asemenea

interpretari si valorizari care fac ca persoana sa considere evenimentele negative.

Apare concomitent convingerea ca trebuie sa fie intreprinsa o oarecare activitate

(controlul primar). Acesta este efectul experientei pe baza careia s-a format

convingerea ca subiectul este in stare sa evite intamplarile negative. Acest

comportament este favorizat de sentimentul evitarii frecvente a evenimentelor

nefericite, adica de sentimentul ca este norocos.

Mecanismele de confruntare (engl. coping) constituie o consecinta a estimarii

negative a intamplarilor, laolalta cu hotararea ca merita, se cuvine, are sens sadepunem efortul de a ne confrunta cu acestea. Acest comportament este favorizat de

credintele religioase, de convingerea cuprivire la o lume dreapta. Confruntarea

permite diminuarea emotiilor negative si ajungerea la o gratificatie in forma

sentimentului de forta, de rezistenta si de multumire de sine, ca persoana de exceptie,

valoroasa, morala. Aceste mecanisme sunt o alternativa a mecanismelor de aparare. In

cadrul lor se disting doua tipuri: actiunea nemijlocita si activitatile de

reinterpretare.

14 Psihologie

EV-ITAREAMENTINEREA

Experienta:

negativapozitiva


17/48

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

Mecanismele de mentinere (engl. obtaining) se refera la evenimente pozitive.

Cand persoana estimeaza un eveniment pozitiv si propriile posibilitati de actiune,

tinde spre mentinerea acestora. O mare importanta o au aici convingerile fixate in

experienta personala, referitoare la consecintele pozitive ale activitatii nemijlocite si

valorizarea pozitiva a riscului intreprins in viata.

Mecanismele de percepere/traire (engl.savouring} se refera, de asemenea, laintamplarile percepute ca fiind pozitive, fata de care se aplica controlul secundar.

Mecanismele de control referitoare la valorizarea decisiv pozitiva a

intamplarilor sau a situatiilor (mentinerea si perceperea), indiferent de tipul de

control, sunt considerate in aceasta teorie ca avand rol de promovare a

sanatatii psihice.

Toate mecanismele trebuie sa fie adaptate la conditiile externe din prezent si la

posibilitatile interne ale individului. O persoana sanatoasa ar trebui sa aiba

posibilitatea de a folosi rapid, flexibil si eficient toate mecanismele de control posibile.

Acest aspect depinde totodata de acuratetea perceperii lumii si a sinelui si de simtul

impartialitatii, inprocesul de estimare si de interpretare.

Extinde-ti sfera cunostintelor despre mecanismele de confruntare. La inceput, poti (4 (2 l-38n

reveni la teoria intamplarilor critice. Incearca sa-ti dai seama, de asemenea, pe care dintre aceste

mecanisme le folosesti frecvent.

Procesul de confruntare cu evenimente critice in viata

Pentru definirea fenomenului de confruntare a fost acceptat termenul coping. Acesta se

traduce ca un proces de confruntare, ca activitati prin care ne depasim stresul. Este

un gen de actiuni ale omului care constau in valorificarea activitatii psihiceeficiente, realist-rationale, opuse mecanismelor de aparare.

Potrivit lui Radochonski, confruntarea este un ansamblu complicat si dinamic de

procese psihice si de comportamente, tinzand spre formarea de noi

modalitati de indeplinire a cerintelor si de realizare a scopurilor, in situatia in

care cerintele externe si cele interne, esentiale pentru individ, determina o

povara psihica si o stare de perturbare a resurselor de adaptare ale omului.

Orice comportament se poate folosi in confruntarea cu un eveniment critic in viata.

Asadar, acest aspect poate fi examinat in cadrul unor orientari teoretice diferite.

Astfel, in psihologia personalitatii, termenul copingeste inteles ca un mecanismopus apararii, in sensul reactiei defensive (engl. defending). Coping-u\ urmeaza sa

duca la atingerea unor scopuri realiste, este rational, adaptat la situatie, flexibil si nu are

legatura cu patologia personalitatii.

In fenomenologie, acest mecanism este analizat din punctul de vedere al redefinirii

sensului intamplarii si al consecintelor acesteia, ceea ce se foloseste, in primul rand, in

situatia unor pierderi si a doliului.

Psihologie


18/48

1

5


19/48

Lecfoa 55_______^^^__^__________________________Este posibil controlul stresului?

In abordarea cognitiva, coping-ul este incercarea de a rezolva problemele care

apar atunci cand cerintele prezinta pentru persoana o mare importanta si perturba in

acelasi timp rezervele de adaptare ale acesteia.

Lazarus sustine ca nu putem considera eficiente doar mecanismele rationale, realiste,

orientate spre rezolvarea problemelor. Dimpotriva, se poate constata ca este foarte

eficient mecanismul simplu de aparare sau reactia bazata pe deprindere. Asadar, se

confirma punctul de vedere prezentat anterior. Indeosebi in situatii de presiuneextrema - curn ar fi lagarul de concentrare, confruntarea cu o boala grava - este

eficienta folosirea tagaduirii, evitarea confruntarii cu problema, reglarea prin

deprindere a tensiunii. Putem porni aici de la premisa simpla ca, daca exista ceva si

este eficient, atunci acest ceva are importanta in procesul de adaptare, permitandu-ne

sarezistam.

Procesele de confruntare sunt analizate in mod variat. Krohe descrie astfel:

- actele de confruntare - cele mai mici unitati ale secventelor acestui proces;

- formele de confruntare - comportamente sau procese imbinate in anumite

ansambluri bazate pe asemanare;- modelele de confruntare - forme de actiune, legate intre ele, actionand in timp;

- strategiile de confruntare - ansambluri de comportamente diferite, folosite

timp indelungat, indiferent de situatie.

Perrez introduce notiunea de episod al confruntarii, alcatuit din cerinte (situatii),

acte de confruntare si apreciere secundara, care schimba situatia si celelalte forme

ale confruntarii. Procesul de confruntare consta in:

- aprecierea primara a situatiei, respectiv valorizarea;

- aprecierea secundara, referitoare la control, libertatea de optiune, caracterul

deschis al sarcinii, aprecierea resurselor;

- efectuarea unui asemenea act de confruntare, respectiv cautarea informatiei,

redefinirea situatiei, estimarea posibilitatilor;

- schimbarea situatiei, ca urmare a actului de confruntare;

- urmatoarea estimare etc.

Lazarus si Launier disting patru categorii principale de coping:

1. cautarea informatiilor;

2. comportamentulnemijlocit;

3. blocarea activitatii;

4. procesele intrapsihice.

La randul sau, Moos delimiteaza alte categorii de confruntare cu crizele care apar in

viata:

forme de confruntare orientate spre analiza si estimarea evenimentului

(analiza logica a situatiei, redefinirea cognitiva a situatiei - de exemplu

amenintarea intr-o situatie determina provocare, dar si evitarea informatiilor

despre situatie si negarea acesteia);

16 Psihologie


20/48

- forme de confruntare orientate spre rezolvarea de probleme (cautarea

de noi informatii si ajutor, rezolvarea problemelor si incercarea activa de a

actiona, practicarea formelor alternative de activitate);forme orientate spre emotii (reglarea tensiunii afective, exprimarea

sentimentelor, acceptarea si renuntarea).

Bramer si Abrego disting urmatoarele abilitati care determina sentimentul decompetenta in confruntare, legate strans de actualizarea potentialului creativ alomului:

- de percepere, de identificare si de apreciere a evenimentului;

- de dobandire, de dezvoltare si de valorificare a resurselor sociale externe

(a sistemelor de ajutorare);

- de dobandire si de valorificare a resurselor subiective;

- de reducere a tensiunii;

- de planificare si de introducere a schimbarilor.

Aceste abilitati noi trebuie dobandite, formate. Aceasta este o activitate creativa

in mare masura. Proiectarea scopului activitatii necesita crearea unei viziuni proprii

asupra realitatii sociale sau psihologice, de exemplu a viziunii asupra casniciei,

profesiei, locuintei, viziunea asupra legaturii copil-parinte-profesor. Defmirea

scopului schimbarii depinde de definirea si de identificarea situatiei problematice.

Nu dispunem aici de solutii gata elaborate. In cazul unor probleme polivalente, al

unui scop neclar, al lipsei de solutii deja existente, cand sunt implicate valori

importante, poate aparea o mare tensiune si se pot declansa emotii care decurg dinaprecierea preliminara a situatiei. Eficienta si aspectul creativ al rezolvarii situatiei

depind de aceasta apreciere.

Teama si depresia blocheaza solutiile creative. Anticiparea pierderii

elihereaza tendintele de aparare. Furia, frustrarea si apreciereasituatiei in

termenii provocarii si ai anticiparii succesului si a satisfactiei sustin

procesul creativ.

Exercitiul 7

Te rog sa observi ca aceasta informatie este foarte importanta pentru tine.

Cum oare o vei folosi in viata? Imi poti povesti despre acest lucru in tema

pentru acasa.

Concluziile care rezulta din afirmatiile anterioare ne indearnna sa reglam emotiile in

asa fel inct sa cream conditii emotionale pentru rezolvarea creativa a

problemelor. Un rol important il joaca si utilizarea memoriei, datorita careia este

posibila dezvoltarea sentimentului de competenta in folosirea cunostintelor

generalizate despre cum trebuie sa actionam in situatii noi. Aceasta amelioreaza

dispozitia interna, stimuleaza sentimentul de actiune si de control si influenteaza

starea afectiva, inlesnind comportamentele creative.

Psihologie1

7

r



21/48

Lectia 55________________________________________Este posibil controlul stresului?

Kocowski este autorul unui model intelectual al situatiei problematizate, util in

analiza acestei probleme. El pune un accent semnificativ pe sesizarea

legaturilor dintre elementele situatiei problematizate, ceea ce permite

proiectarea unor idei de actiune adecvata. Acest model este numit idee

directoare. Orice element nou - operatic, idee - apare aici in contextul

cunostintelor de pana atunci despre problema, iar aceste cunostinte sunt folosite la

generarea elementelor noi. Aceasta abordare este similara procesului de

confruntare creativa din modelul centrat pe abilitati.

Un astfel de model intelectual al situatiei problematizate se poate dezvolta, dupaopinia autorului, pe baza urmatoarelor strategii:

- strategia ,,de la capat", care consta in analiza datelor preliminare ale situatiei

problema si in cautarea informatiilor in afara si in interiorul sistemului de

cunostinte;

- strategia ,,de la sfarsit", constand in concretizarea sau chiar in vizualizarea

scopului, in crearea viziunii asupra acestuia;

- strategia ,,de la mijloc", constand in dezvoltarea ideilor directoare si in crearea

de programe concrete de aplicare, adica in generarea modalitatilor prin care se

atinge scopul.

Periplul nostru prin aceste teorii se va imbogati cu abordarea problemei asertivitatii,

care isi poate dovedi utilitatea in discutarea acestei teme.

Asertivitatea

Asertivitatea reprezintd un ansamblu de competence care se manifestdin situatii

interpersonale, cu scopul de a realiza valori importante, personale si extrapersonale,

de a dezvolta si a apdra imaginedproprieipersoane si de a deterniina acceptarea de

sine.

18 Psihologie


22/48

Eu si propria mea dezvoltare_________ Capitol XX

Aceste comportamente pot avea caracterul unor reactii la cerintele situatiei, precum si

al unei activitati constiente a subiectului si pot consta in:

- exprimarea libera si controlata a sentimentelor pozitive si negative, prin int^Bediulunorvariatcfomicd^ApicsfcT^ '

exprimarea propriilor pareri sau conceptii in public si in situatii de rise;

- urmarirea propriilor drepturi;

- exprimarea dezacordului fata de umilire si de comportamentele agresive;

- refuzul indeplinirii unor deziderate absolut nepotrivite, bazate pe exploatare;

- acceptarea sau respingerea calificativelor altor oarneni la adresa propriei

persoane, pe baza unei interpretari independente, critice a acestora;

- solicitarea ajutorului si a serviciilor de la alte persoane;

- initierea, intretinerea si restrangerea comunicarii cu diferite persoane.

Intelegerea asertivitatii ca ansamblu esential de competente ne permite sa vedem in

aceasta un indiciu al altor stari si valori importante, precum realizarea sarcinilor dindomeniul dezvoltarii sau atingerea sanatatii psihice. Comportamentele asertive sunt

intelese ca functie a unei personalitati mature si integrate. De asemenea, nu

poate fi trecut cu vederea rolul elementului situational, care constituie contextul

indispensabil pentru manifestarea acestei competente a omului. Situatia nu este

doar un element necesar pentru punerea in relief a acestor competente specifice, ci

intra intr-o legatura interactiva cu factorii de personalitate, alcatuind impreuna cu

acestia o noua calitate care influenteaza forma definitiva a comportamentului si

eficienta acestuia.

Asertivitatea va putea sa transpara atat in reactii simple, necomplicate, fata de o

situatie (de exemplu puterea de a spuneNu la propuneri aflate in discordanta cuvointa persoanei), precum si in activitati complexe, menite sa raspunda la sarcini

importante in viata - de exemplu redobandirea bunului renume, pe parcursul

unui proces de reabilitare.

Din structura asertivitatii fac parte competentediferite din punct de vedere calitativ, din

sfera sarcinilor, a comunicarii si a expresivitatii.

Asertivitatea inteleasa astfel nu serveste doar comportamentului de tip statu quo,

fiind totodata o aspiratie spre dobandirea de noi deprinderi legate de actMtatile

creative. Asadar, este vorba despre un ansamblu de competente dorite, stimuland

dezvoltarea si contribuind la cunoasterea satisfactiei personale.

Oare invatand asertivitatea nu intampinam anumite primejdii? Folosirea unor

asemenea competente nu este legata de suportarea unor costuri personale?

Asertivitatea ameninta alte persoane?

Spre deosebire de agresivitate, scopul asertivitatii nu este distructiv, nu se urmareste

distrugerea valorilor, ci realizarea de valori, asadar apararea si dezvoltarea, fara

incalcarea drepturilor celorlalti si fara deranjarea acestora. Cu toate acestea,

cercetarile arata o corelare scazuta, dar pozitiva, intre asertivitate si agresivitate,

Psihologie 19


23/48


in general. In mod similar, relatia dintre egocentrism si asertivitate nu dispune de o analiza bine precizata.

Comportamentele asertive pot conduce la obtinerea de avantaje personale, dar nu exclud posibilitatea

de a actiona in favoarea celorlalti sinicLniLJeleva o motivatie egocentrica. Nu se

poate face, deci, o legaturaJntre asertivitate si scaderea motivatiei prosociale.

Asertivitatea se manifesta diferit la barbati fata de femei. La femei se observa

abilitati de comunicare mai bune si o mai mare diversitate de posibilitati in exprimarea

emotiilor. La randul lor, barbatii rezolva cu o mai mare usurinta anumite sarcini: isiapara drepturile sau inving impedimentele. Este vorba atat despre caracteristici

innascute, diferite ale persoanelor de sex diferit, cat si despre efectul unui demers

educativ diferentiat. In plus, un rol important il joaca teama fata de sanctiunile

sociale la adresa unei persoane care patrunde pe terenul comportamentelor rezervate in

mod traditional sexului opus.

Problema influentei genului asupra manifestarii asertive se complica datorita varstei

persoanei. Pe parcursul vietii de adult, omul isi revizuieste atitudinile sale

traditionale: barbatii devin mai grijulii si mai deschisi, mai preocupati de dezvoltarea

relatiilor intime, iar femeile devin mai curajoase in privinta prezentarii propriei pareri si

a satisfacerii propriilor nevoi. Totusi, daca la varsta mijlocie persoanele manifestacomportamente in discordanta cu modelul traditional al genului, ele au sentimentul

subiectiv al inrautatirii propriei sanatati psihice. Autorii sugereaza ca aici actioneaza

factorul de control social, a carui intensitate se diminueaza dupa varsta de 50 de ani.

Gould afirma ca:Reestimarea dureroasda imaginii propriei persoane revine varstei de

40 de ani si, dupd solutionarea crizei varstei medii, oamenii incep sd trdiasca in acord

cu modelelepe care mai devreme le contestau, suferind influente din exterior. Tu ce

crezi despre aceasta?

20 Psihologie

MR ffl COfmfltMRESmR PRESMM


24/48

Asertivitatea se dezvolta fara perturbari la persoanele cii o adecvata

acceptare de sine. Aceasta actioneaza totodatd reversibil, intdrind

sentimentul identitatii sipe eel al sigurantei de sine.

Exercitiul 8

Ar fi minunat daca ai dori sa reflectezi asupra propriului nivel de asertivitate. Itiatrag atentia sa nu o confiinzi cu agresivitatea. De asemenea, nu trebuie sa o

pui in legatura doar cu apararea propriului EU. Cel mai potrivit ar fi sa o

concepi in termenii dezvoltarii personale. Doresti sa te pronunti pe aceasta

tema?

In aceasta lectie am revenit la abordarile teoretice asupra stresului. Am analizat

numeroase probleme, asadar este util un rezumat care sa ajute la sistematizarea

materialului parcurs.

Ai parcurs modelul centrat pe resurse. Am urmarit, de asemenea, manifestarea

noastraintr-o situatie dificila. Am examinat iarasi comportamentele de aparare

si am acordat interes mecanismelor de aparare. Am analizat altfel decat pana

acum utilitatea si limitele acestora, recurgand la criteriul contactului adecvat cu

realitatea. Am vorbit, de asemenea, despre mecanismele de control asupra

evenimentelor si despre cele de autocontrol. Am introdus notiunile de control

priniar si secundar. Ne-am oprit ceva mai mult asupra mecanismului de

confruntare (coping). In final, am trecut la asertivitate, inteleasa ca ansamblu decompetente personale specifice.

Te rog sa nu te straduiesti sa retii punctele de vedere ale diferitilor autori, premisele

modelelor, rezultatele cercetarilor. Retine insa propriile tale reflectii, descoperirile

personale.


21Psihologie


25/48


26/48

LECTIA 56

Cum sa diminuam efectele stresului?

Moto: Cdnd spre amurgul zilei voi sta in fata ta, imi vei zari cicatricele si veicunoaste cdamfostrdnit si cam-am lecuit. (Tagore)

Cum sa domini influenta distructiva a starii de tensiune asupravietii noastre?

Cel mai simplu raspuns la aceasta intrebare este sa constientizam ca suntem persoane

capabile sa actionam, sa luam decizii si sa introducem schimbari in viata noastra.

Cu toata certitudinea, suntem capabili ca noi insine sa nu contribuim la aparitia de

noi situatii dificile,

Autocunoasterea bazata atat pe cunoasterea unor teorii adecvate si pe reflectii

aprofundate despre noi insine, cat si pe experienta personala, ne permite sa folosim

mecanisme de autocontrol cu ajutorul carora sa nu cream dificultati si situatii

conflictuale in viata de toate zilele. Autocunoasterea si constiinta de sine ne obliga sa

beneficiem in mod responsabil de propriile resurse.

Poti alege, asadar, in viata sarcini care, depasind doar intr-o anumita masura

posibilitatile tale, sa poata fi considerate de tine provocari stimulatoare. Asemenea

situatii iti vor stimula dezvoltarea, iti vor construi o apreciere de sine pozitiva, te vorajuta sa devii creativ. In acest caz, planurile si intentiile tale vor fi realiste, posibil

de realizat in conditiile date. De asemenea, nu vei incerca sa te asiguri doar aparent,

fiindca simti disconfortul legat de plictiseala, de lipsa de stimuli si ai probleme

cu realizarea de sine.

Autocunoasterea te obliga la stabilirea si la mentinerea de relatii interpersonale care nu

ranesc, nu-ti scad din prestigiu, permitand un schimb bazat pe parteneriat si pe

informatii reversibile, care servesc la dezvoltarea ambelor parti.

lata prim a noastra indicatie: cu siguranta, putem sa nu declansam stresul.

Exercitiul 1: Singur mi-am pregatit acest stres...

Te rog sa cauti in amintirile personale situatii in care ai incalcat principiul de a nu crea

starea de stres. Gandeste-te cum, cand si daca ai fost responsabil de aparitia

unui conflict, ai abordat sarcini mai presus de posibilitatile tale sau ti-ai

asumat roluri ale caror cerinte nu le-ai putut indeplini. Probabil tu insuti ,,ai

dezlantuit un razboi" intre cei din jurul tau! Poate ca ti-ai propus

22 Psihologie


27/48

prea multe obiective, fara sa fi fost obligat de conditiile externe! Poate ti-ai

suprasolicitat organismul, epuizandu-i fortele si energia!

Priveste aceasta situatie. Gandeste-te cat de des poti avea parte de o asemenea =

categoric dc intaaiplail. In ce masura tu insuti esti autorul propriului stres? Daca

doresti, intreaba despre acest lucru si alte persoane. Nu uita ca, prin atitudinea ta, nu

invinuiesti pe nimeni, nu dai sfaturi, nu sugerezi nimic. Un bun ajutor va consta aici in

a fi martoral demn al trezirii constiintei in aceasta sfera de viata.

De asemenea, te poti ocupa de analiza mai profunda a manifestarii unei

persoane care, dupa tine, are tendinta de a crea stres sau este aproape libera de

o asemenea povara. Analizeaza factorii care sustin fiecare dintre aceste

ipostaze.

Ce anume ai invatat pe parcursul acestui exercitiu? Ce ai aflat in legatura cu tine?

Autocontrolul permite, de asemenea, sa eviti implicarea in situatii care sunt deosebit de

dificile pentru tine. Ar trebui, asadar, sa le percepem exact si sa le ocolim, sa le

evitam, sa nu ne angajam. Nu este vorba despre aplicarea ,,politicii strutului", cu

ajutorul careia o singura nereusita ne-ar inchide in fata reusitelor intr-un anumit

domeniu de viata, ci este vorba despre cantarirea rationala a propriilor posibilitati, a

situatiei si a disponibilitatilor, a mobilizarii si a capacitatii de a suporta, eventual, un alt

esec.

Exemple (A):

O persoana care are probleme serioase cu pronuntia nu se va angaja sa tina

un discurs la o conferinta importanta, un om care inoata slab nu se va lasa

convins sa participe la un concurs de inot, un individ lucid va refuza sa-i

insoteasca pe cei care beau etc.


23Psihologie


28/48


Cea de-a doua indicatie ar fi ca putem evita situatiile deosebit de dificile pentru

noi; nu ne vom angaja in asemenea situatii inainte de a ne asigura de sustinere, de

confort si de factorii care sporesc probabilitatea succesului.

Te rog sa nu uiti insa ca aici nu este vorba despre evadare, despre spirit de conservare, ci

despre ratiune. Ridicand o greutate, un om intelept isi estimeaza posibilitatile. De

asemenea, el nu preconizeaza ca nu va ridica niciodata o greutate mult mai mare.

Are constiinta ca poate face lucrul acesta, in masura in care va depune eforturicorespunzatoare, isi va planifica actiunile in timp si va beneficia de ajutor.

Exercitiul 2: Nu am ridicat manusa...

Te rog sa investighezi cateva persoane in legatura cu experienta de a refuza

intreprinderea unei anumite activitati care, dupa ele, putea fi extrem de

stresanta. Roaga-le sa incerce sa-ti explice rationamentul lor inainte de a refuza.

Poate vei reusi sa obtii informatii despre situatii contrare, in care o persoana a

actionat impotriva binelui propriu, in dezacord cu ceea ce stia pana atunci

despre sine. Concentreaza-te, te rog, asupra factorilor care inlesnesc si care

ingreuneaza luarea unei decizii cu privire la refuzul de a ne implica intr-oanumita sarcina.

Urmareste in ce masura judecata subiectiva a fost in aceasta situatie in

concordanta cu stiinta ta despre posibilitatile reale ale acestor persoane si

despre conditiile impuse. Ce crezi? Care este in aceste circumstante ,,cel mai

important element de reglare" a actiunii noastre? Simtul subiectiv,

reprezentarea sau cunostintele si judecatile obiectivizate? Daca doresti,

analizeaza-ti la fel si propriul comportament. Poate ca vei avea nevoie de

ajutorul partenerului de discutie! Imi poti povesti despre toate acestea in tema

pentru acasa.

De asemenea, suntem responsabili pentru subordonarea pasiva, pentru complacerea in

relatii, roluri, sarcini, situatii pe care nu le-am general noi insine, dar care sunt

distructive pentru noi. Atreia indicatie spune ca ar fl bine sa invatam sa le depasim in

mod activ si, abia atunci cand acest lucru se dovedeste ineficient, sa parasim zona

de actiune a fortelor distructive pentru noi.

Uneori uitam aceasta. Cu cat ne aflam mai mult intr-o situatie data, o consideram

neschimbatoare, durabila. Nu ne trece prin minte ca putem face ceva pentru a o

schimba. Se intampla insa uneori sa fi exploatat toate formele de care dispunem si tot

sa nu obtinem nici un efect. Esti obosit, resemnat. Te rog sa nu uiti insa ca

victima supusa unei violente de durata este coparticipanta la raul aparut, datoritapasivitatii si subordonarii.

Exemple (B):

Sotul ma bate, partenerul este violent fata de copii, sunt molestata sexual,

seful ma exploateaza, dandu-mi sarcini excesive fara a-mi plati, vecinul

abuzeaza de rabdarea mea, facand galagie... Cum se intampla sa permiti toate

acestea?

Psihologie

Lectia 56

24


29/48

Ce poti face? Sa verifici daca ceea ce ai facut in aceasta directie epuizeaza in

realitate toate modalitatile posibile de actiune, in situatia data. Gandeste-te daca

doresti sa o re/olvi. Ce factori te retin? Oare constiinta de a fi victima nu indeplineste in

viata ta o anumita functie suplimentara, benefica pentru tine? - Extinde-ti, asadar,

cunostintele despre aceasta problcmai

Cauta persoane cu experience asemanatoare!

Este excelenta si munca in grup!

Intereseaza-te de institutiile care iti pot acorda ajutor!

Discuta cu o persoana neprofesionista!

Adreseaza-te unui specialist care sa te ajute intr-o anumita problema concreta!

Exercitiul 3:M-am descurcat de minune in fata acestei dificultati!

Te rog sa alegi o intamplare dificila din viata ta, cand, dupa tine, ai obtinut eel

mai mare succes, cu un efort considerabil, cu metode inovative si eficiente.

Te poti pregati in mod adecvat in acest sens, folosind, de exemplu, relaxareaimbinata cu vizualizarea. S-ar putea sa-ti foloseasca ajutorul unei persoane de

incredere, care te va sustine. Aceasta persoana poate nota sau inregistra

enunturile tale. Daca nu ai asemenea posibilitati, straduieste-te sa memorezi

torul si sa notezi mai tarziu.

Asadar, intr-o atmosfera de confort si de securitate, intoarce-te in lumea

amintirilor. Incearca sa simti inca o data dificultatile cu care a trebuit sa te

confrunti. Ce sentimente ai trait atunci? Aminteste-ti daca si cine anume te-a

insotit. Ce idei si ce strategii de rezolvare ai abordat? Cat timp au durat? Cum

arata modalitatea prin care te-ai descurcat eficient? Ce ai schimbat in lume si ce

s-a schimbat in tine insuti? Cum ai suportat emotiile? Ce anume a constituitprincipalul factor de succes?

Multumeste-|i inca o data pentru aceasta victorie mimmata si apreciaza-ti

posibilitatile. Aminteste-ti ca din aceste trairi te poti alimenta cu forta in

momente dificile.

Elaborarea acestui exercitiu poate fi o tema excelenta pentru acasa. Totdeauna

merita sa ne impartasim asemenea ganduri! Esti de acord?

Exercitiul 4: Cel mai mare succes in lupta cu stresul

Te rog sa faci o ancheta sau sa porti o serie de discutii cu cateva persoane.Intreaba-le ce anume considers a fi eel mai mare succes in lupta cu stresul.

Nu te concentra asupra analizei situatiei. Permite-le celor care raspund sa

observe in ei insisi cum s-au descurcat.

Intreaba-i ce anume a facut ca efectul eforturilor lor sa fie pozitiv. Incearca sa

observi strategiile rationale, descarcarea tensiunilor, ajutorul, reactia fata de

factorii externi si schimbarea propriilor atitudini, a conceptiilor, deciziile. Nu

neglija nici eventuala participare a specialistilor.


A

25Psihologie


30/48

Lectia 56 __________ Cum sa diminuam

efectele stresului?

Nu uita, fireste, sa-i feliciti sincer pentru aceste succese. Bucura-te laolalta cu ei,

daca poti.

Sistematizeaza materialul obtinut. Gandeste-te daca ai posibilitatea de a povesti

despre un succes mai mare sau mai mic. Poti scrie despre aceste lucruri in

tema pentru acasa, daca ti se pare ca iti poate fi de ajutor.

Uneori, in conditii de stres excesiv, uitam de existenta celor mai simple solutii: de

posibilitatea de a parasi zona, chiar si atunci cand, in general, nu am incercat si

alte forme de a reactiona. Se intampla ca o asemenea solutie sa ni se para nedemna,

fund asociata cu slabiciunea si cu lasitatea. Oare asa stau lucrurile?

Exemple (C):

> Te rog sa te gandesti la ce trebuie facut cand, la cinematograf, nu ne putem

concentra asupra filmului, fiindca cineva vorbeste tare alaturi! Putem sa ne

inruriem, sa-i atragem atentia, sa sasaim, sa suferim in tacere sau sa ne

mutam in alta parte.

> Te rog sa te gandesti la mutarea copilului la o alta scoala, in cazul unui

conflict puternic cu profesorii sau cu elevii din clasa, dupa multe incercari de

rezolvare a acestuia.

> Gandeste-te la o munca nesatisfacatoare si prost platita, pe care continuam sa

o facem in ciuda logicii.

> Te rog sa iei in considerate studiile dificile si neatractive ale cuiva, pe

care le face cu ajutorul meditatiilor, fara bucurie, cu truda si cu sentimenrul

constrangerii.

> Analizeaza relatiile interpersonal, otravitoare si persistente, dintr-o familie

unde nu se ia in discutie posibilitatea separarii.

> Concentreaza-te, de asemenea, asupra posibilitatii schimbarii domiciliului,

atunci cand relatiile cu vecinii sau conditiile de locuit nu corespund

dorintelor persoanei aflate intr-un asemenea context.

26 Psihologie


31/48

Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX

A patra indicatie consta in ideea ca ai si posibilitatea de a parasi o situatie

dificila, in masura In care tu insuti accept! o asemenea optiune.

Exercitiul 5: Amplecat.,. si bine amfacut.

Cauta in literatura, in cinematografie, in biografii ale unor oameni celebri fapte care sa

arate ca parasirea zonei de actiune a unor forte distinctive pentru noi constituie

una dintre strategiile posibile ale confruntarii optime cu stresul. Cu alte cuvinte,cauta exemple de succes, care sa arate ca metoda ,,parasirii zonei" ne ajuta la

depasirea stresului.

la in considerate atat stresul permanent, de durata, referitor la viata familiala, la

activitatea profesionala sau la o alta activitate importanta din viata

individului, cat si stresul situational acut, in care cerintele depasesc cu mult

posibilitatile. Indica avantajele obtinute in urma aplicarii acestei strategii.

Asemenea optiuni au fost facute spontan sau dupa o indelungata chibzuinta?

Cat timp au durat aceste situatii? De ce persoanele respective nu le-au evitat?

Gandeste-te la alternative de rezolvare. Au fost luate in seama alte strategii?

Tu insuti ai folosit vreodata o asemenea solutie? Discuta aceasta problema cu

alte persoane si impartaseste-ti reflectiile si concluziile in tema pentru acasa.

Orice moment este potrivit pentru reflectie. Cel mai bine ar fi daca ai reflecta inainte de

a lua o decizie, in avans, inainte de a interveni stresul. Daca stresul ,,te-a atacat",

efectueaza analiza situatiei la nivel rational,beneficiind de sustinerea celor din jur

si de ajutor profesionist. lata cea de-a cincea indicatie.

Cantareste castigurile si pierderile, in raport cu propria ta viata, fa o trecere in revista,

pentru ca bilantul global sa nu te surprinda in mod negativ.

Exercitiul 6: Inca o data... bilantul!

Daca te decizi sa ramai intr-o situatie pe care ai putea sa o definesti ca fiind stresanta la

nivel cronic, poti face tu insuti cu succes acest exercitiu. Dar daca tu consider! ca

exercitiul va fi util altcuiva, te rog sa i-1 propui.

Formuleaza intrebari in legatura cu beneficiile si cu pierderile inregistrate, in

cazul in care ai ramane intr-o situatie de stres sau in cazul in care ai introduce

schimbari. Nu trebuie sa le stabilesti caracterul. Cauta-le pretutindeni: in zona

sentimentelor, a confortului si a securitatii, in zona noilor stimuli, in schimbarea

modului de viata, a unor noi relatii cu oamenii etc. Te rog sa observi cat dedes alegem raul eel vechi, cunoscut, deoarece ni se pare mai sigur decat ceva

care constituie o provocare doar prin noutatea sau prin necesitatea de a

introduce schimbari.

Nu putem trece aici peste rolul avantajelor care rezida in situatia confruntarii cu o

anumita dificultate, chiar si fara succese. Daca o persoana reuseste sa mentina stresul la

un nivel stabil, cunoscut, elaborat cognitiv si emotional, se intampla ca ea sa-si

Psihologie 27


32/48

Lecjia 56 ___ ________ Cum sa diminuam efectele

stresului?

construiasca pe aceasta baza convingerea unui anumit sacrificiu. Cultivand sentimental de

nedreptate, ne asteptam la o anumita recompensa: fie si in forma unei satisfactii personale, a unor

informatii reversibile din partea celor din jur sau poate a unor gratificatii! Te rog sa nu uiti ca o

asemenea atirudine este departe de __________rezolvarea matura, de abordarea cu deplina

responsabilitate, unde apare libertateapentru ambele parti implicate in conflict.

Merita sa facem un asemenea bilant, atunci cand atitudinea noastra este deschisa,

cand suntem gata sa observam ceea ce inca nu am reusit sa constientizam singuri

pana atunci. Dar daca stim deja cum va arata acest bilant si nu suntem pregatiti sa

primim nici un fel de informatii reversibile, este mai bine sa renuntam. Te rog sa

observi ca scopul bilantului nu este ,,intarirea" propriei conceptii, ci o revizuire

care poate sa nu duca la nici un fel de schimbare a convingerilor sau a deciziilor.

Uneori, nivelul stresului este atat de inalt, incat face imposibila orice actiune rationala.

Constientizand existenta unei incordari, ar trebui sa ne straduim sa o eliminam.

Aceasta este o forma de autocontrol activ, care permite redobandirea echilibrului, cu

toate ca se concentreaza doar asupra simptomelor, fara analiza cauzelor.

Indicatia a sasea: ar trebui sa cautam modalitati eficiente de descarcare a

incordarilor, care sa ne aduca o anumita aiinare, prin reducerea tensiunilor

puternice.

(40) ) Despre asemenea strategii am mai vorbit. Totusi, iti propun sa te intorci la exercitiul 2

dinlectiaS.

Acum, dupa experienta dobandita, precum si datorita reflectiilor aprofundate,

intelegi ca asemenea modalitati sau tehnici ar trebui:

- sa fie adecvate in raport cu personalitatea si cu situatia;- sa nu ne faca dependenti;

- sa nu afecteze nimic si pe nimeni;

- sa fie usor de folosit;

- sa creeze posibilitatea de actiune creativa;

- sa faca posibila folosirea lor si in scopuri profilactice si evolutive;

sa nu ofere gratificatii prea mari, care sa faca dificila confruntarea cu reala

cauza a stresului.

Tehnici pentru descarcarea tensiunii

Nu oricui ii place sa mediteze. Nu oricine doreste sa bata covoare. Muzica li

relaxeaza pe unii, iar pe altii ii streseaza. Nu putem sa facem baie cu esente parfumate in

orice imprejurare. Ce se va intampla daca nu avem nici un fel de acces la toate

acestea? Dacanascocesti ceva atractiv, nu trebuie sa astepti stresul, pentru a putea

trece la transpunerea in realitate a schimbarii. Mi s-a povestit ca o femeie in varsta

astepta cu nerabdare incordarea, pentru a merge la plimbare in aer liber. La fel, un

28 Psihologie


33/48

Eu si propria mea dezvoltare

baietel ,,dorea sa urle", pentru ca tatal sau sa-i dea voie sa foloseasca echipamentul de

gimnastica. O asemenea atitudine ne face sa cautam tensiunile, pentru ca folosirea unei

tehnici benefice sa fie justificata. Nu trebuie sa fim nefericiti pentru a promova

exercitiile de relaxare!

Unele domenii ale vietii pot fi chiar profanate, tratandu-le doar ca pe niste manifestari

impotriva stresului. Asa se intampla cu viata sexuala, cand, tratandu-ne partenerul si

pe noi insine instrumental, convietuim, dorind sa obtinem descarcarea emotiilor. Nu

este vorba despre iubire, in acest caz! La fel se intampla cu abordarea

instrumentala a rugaciunii.

Daca ,,tableta contra durerii" actioneaza rapid si eficient, fiind ieftina si accesibila, la

ce bun sa cautam cauza?

Exercitiul 7: Candputem alege ,,tableta contra durerii"?

Pe baza cunostintelor asimilate pana acum si a experientei, te rog sa incerci sa

raspunzi la intrebarea pusa in titlul exercitiului. Fireste, ,,tableta de atenuare a

durerii" este forma de descarcare a incordarii emotionale, strategia prin care

tratezi simptomul, fara a ajunge la cauzele acestuia.

Defineste caracterul situatiilor in care acest aspect este indispensabil saunecesar. Incearca, de asemenea, sa indici factorii care intaresc orientarea noastra

spre actiunea de tip simptomatic si o mentin. Asadar, cand anume putem si

trebuie sa reactionam doar la simptomele problemelor noastre? Cand anume

nu trebuie sa facem asta? Care pot fi consecintele unei asemenea tendinte

generale pentru o anumita persoana?

Discuta despre aceste aspecte cu cei apropiati. !mpartasiti-va experienta in

acest domeniu. O poti, de asemenea, impartasi in tema pentru acasa.

Capitol XX

Psihologie 29


34/48


35/48

Lectia 56__________________________________ Cum sa diminuam efectele

stresului?

Actiunea asupra cauzei este necesara cand avem acces la cauze in conditii

concrete. Cu toate acestea, indeosebi in cazul unei incitari mai mari, actionam

adesea in mod simptomatic, pentru a nu ne pierde - in opinia noastra - capacitatea de

autocontrol asupra manifestarii emotiilor puternice. In felul acesta, amanam

actiunea asupra cauzei, iar de multe ori o excludem din repertoriul strategiilor folosite. Ni

se pare ca manifestarea emotiilor puternice este ceva ingrozitor, este un simptom al

imaturitatii afective, o trasatura complet infantila. In multe cazuri este vorba desprelasitate si despre lipsa instinctului de autoconservare.

Descarcandu-ne emotiile puternice colateral, riscam sa le traim in viitor.

Supunandu-ne acestui antrenament nefast, devenim specialist! in reprimare si

producem in noi ,,un sol" favorabil tulburarilor si bolilor psihosomatice. Ar fi mai

intelept, pe de o parte, sa actionam asupra situatiei care declanseaza aceste tensiuni, iar

pe de alta, sa incercam sa nu patrundem in zona unor afecte atat de puternice si de

negative. Te rog sa observi ca a le reprima pe cele deja existente este cu totul

altceva decat a nu simti.

Tinand seama de conflicte si de probleme din trecut,putem actiona doar asuprasentimentelor, asupra atitudinilor si asupra modului de a gandi, deoarece doar acestea

sunt accesibile actiunii noastre. In acest caz, actiunea asupra cauzelor este puternic

limitata.

Activitatile indreptate spre reducerea simptomelor neplacute constituie o strategic

rentabila cand avem de-a face cu necesitatea recuperarii rapide a formei, cu

regenerarea fortelor intr-o situatie dificila, care nu a incetat inca sa actioneze. Este

precum atitudinea unui director in timpul conferintei, cand trebuie sa-si mentina

forma, pentru urmatoarea adunare. Acest lucru nu duce la rezultate bune.

La fel se mtampla candincordarile din diferite domenii de viata se cumuleaza.Rezolvarea lor migaloasa pare mai dificila decat efortul de a aborda doar efectul.

Dar acest lucru este destul de iluzoriu, fiind cauza frecventa a stresului cronic, unde

nici o cauza singulara nu pare demna de atentie, ci suprapunerea lor devine

primejdioasa pentru sistemul nostru de reglare.

A saptea indicatie se refera la intreprinderea unei interventii serioase, indreptate

spre noi insine, inainte de aparitia stresului. Fiind raspunzator pentru starea ta de

adult, inarmeaza-te din timp cu acele competence care sa-ti inlesneasca

identificarea situatiilor stresante si sa-ti permita sa le depasesti. Cum poti face

asta? Incearca sa creezi singur proiecte de realizare a acestor intentii. Te pot ajuta in

acest sens exercitiile urmatoare.

Exercitiul 8: Perceperea exactd

Roaga o persoana cunoscuta sa pregateasca cateva fotografii, eel mai bine dintre cele in

care sunt infatisate situatii complexe, spontane, cu mai multi participanti. O

conditie importanta este ca persoana sa cunoasca bine contextul din fotografie.

Sa zicem ca este suficient sa lucram la trei fotografii.

30 '


36/48

Psihologie


37/48

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol XX

Initial, pregateste patru bucati de hartie de dimensiunea fotografiei si

decupeaza cateva orificii. Mai intai, vei avea o foaie cu o ,,fereastra", apoi a

doua, cu doua ferestre (una in acelasi loc ca si in prima foaie si cealalta in alt

loc). Aceste foi gaurite vor fi un fel de perdea asezata succesiv, prin care poti

vedea o suprafata din ce in ce mai mare a fotografiei. La inceput incearca

sa-ti imaginezi. Uitandu-te la parted accesibila din fotografie, imagineaza-ti

elementele celelalte - de exemplu, cum este imbracata persoana a carei fata o

vezi. Permite intuitiei sa actioneze, vorbeste despre situatia prezentata infotografie.

In faza urmatoare, te rog sa incerci ,,sa depasesti" informatiile furnizate si sa

raspunzi la intrebari despre ceea ce s-a intamplat inainte si ce se va intampla

mai tarziu, despre cum arata interiorul neprezentat in fotografie sau peisajul,

unde si cand anume a fost facuta fotografia, cine a fotografiat, ce anotimp

era, ce interval al zilei, ce temperatura etc. Daca partenerul tau doreste, va

puteti schimba rolurile...

De asemenea, puteti prezenta fragmente de pe o banda video, pe care o

cunoasteti bine. Prezentati mai intai o secventa, iar apoi inca una. Intrebarile

catre eel care priveste sunt similare. Este greu de realizat, dar merita sa incercati:

stabiliti varsta, sexul participantilor la situatia respectiva, descrieti sentimentele

lor. Apoi, puteti trece la intrebari despre trecut si despre viitor si la contextul

nearatat nemijlocit.

Va rog sa discutati si despre importanta pe care o pot avea astfel de competente,

intr-o situatie de stres.

A.

//f\ Exercitiul 9: A^Hma las nedreptatit!

/_ xPlanifica o saptamana plina. Te rog sa te observi in fiecare zi, prin prismacomportamentelor destinate sa-ti protejeze propriile teluri si aspiratii. Iti

sugerez sa traiesti ,,Saptamana Asertivitatii Aplicate". Refuza cand nu vrei sa

faci ceva, spuneNu cand cineva iti solicita mai mult decat doresti sa oferi,

ingrijeste-te de problemele tale, apeleaza la ajutor daca ai nevoie, exprima-ti

opiniile, apara-ti conceptiile etc.

Fa notite in care sa consemnezi tipul de operatie si eficienta estimata a acesteia,

precum si nivelul energiei folosite (forta propriei rezistente). Noteaza si ceea ce

consider! esential din punctul de vedere al emotiilor traite si al aprofundarii

constiintei de sine.

Incepe cu problemele cele mai simple pentru tine - nu cumpara o marfa

murdara, da inapoi ceva expirat, roaga sa fie luat bagajul de pe scaunul liber

intr-un mijloc de transport etc. -, apoi experimenteaza refuzul: nu-ti asuma

obligatii suplimcntarc in locul altcuiva, rcfuza sa faci un lucru pc care il faccai din

rutina, fireste, in masura in care consider! ca altcineva se folosea de tine. La

sfarsit, invata sa ceri ajutor daca ai nevoie.

Ai grija sa nu faci nimic fortat, in mod artificial, nefiresc. Actioneaza doar

atunci cand esti profund convins ca EU-1 tau este amenintat si necesita

Psihologie 31


38/48


protectie sau cand doresti ,,sa-i oferi mai mult spatiu". Probabil ca vei reusi sa

schimbi in bine comportamente pe care le consideri ca fiind prea agresive.

Apararea si dezvoltarea, posibile datorita asertivitatii, nu se castiga in dauna

celorlalti oameni. Esti de acord?

Exercitiul 10: Am grijade energia meal

De data aceasta planifica ,,Saptamana Binelui pentru Corp". Concentreaza-teasupra alimentatiei pe care o asiguri organismului tau. Mananca si bea ceea ce

consideri ca este sanatos, curat si hranitor. Ingrijeste-te de ora meselor, de

structura lor, de numarul caloriilor si de

varietate. Ingrijeste-te totodata de somn. Fa-ti

placerea si culca-te in asternutul preferat, la

temperatura corespunzatoare, in liniste si in aer

curat. Asigura-ti minimum 8 ore de somn pe

noapte. Ingrijeste-te de curatenia proprie -baie,

dus, ingrijirea pielii etc. Imbraca-te cu ceea ce iti

place. Inconjoara-te de sunete si de culori placute.Straduieste-te sa respiri in mod optim: regulat, cu

expiratie prelungita si cu pauze pentru un mic

repaos intre inspiratia pe nas si expiratia pe

gura, asemenea valului marin. Plimba-te in

fiecare zi. Daca poti, inoata sau foloseste

patinele sau bicicleta.

In fiecare zi pune in miscare toate partile corpului tau. Daca este posibil,

beneficiaza de masaj sau fa-ti automasaj. Fii bun cu tine: dormi, mananca si

bea, respira, misca-te. De obicei procedezi astfel? De ce? Daca intreg exercitiul iti

starneste repulsie sau neliniste, te rog sa te gandesti care este cauza! Oare nu aireusi sa te ingrijesti si de confortul altcuiva? Ce anume iti spun toate acestea

despre tine?

Descrie-ti impresiile in tema pentru acasa sau relateaza-le cuiva in care ai

incredere.

Ai grijade mintea ta, imbogateste-ti cunostintele si experienta cu trupul

tau, cu sdndtatea si confortul sau, cu nivelul energiei de viata.

Toate acestea iti vor permite sa invingi mai usor teama care se manifesta atat de

frecvent in cadrul stresului.

Despre teama

Teama nu este o manifestare specifica doar pentru nevroze. Este un fenomen

universal in viata afectiva a omului, indeosebi cand avem in vedere o neliniste

nedefinita.

Lectia 56

Psihologie32


39/48

Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol

XX

A. Kepinski scrie astfel despre teama: Este un sentimentgreu depredzat, (...) simtim

opermanentdincordare interioara (...), casicdndneasteaptdceva ran, casi cdnd

amfi amenintati de ceva. Uneori aceasta neliniste se concentreazd asupra unor

dificultati si conflicte mdrunte, care ajung mart probleme. starnind tntndatff

agresivitate; de obicei, aceste sentimente merg mdnd in mdnd,

Toate acestea se rasfrang asupra sistemului nervos vegetativ, gata mereu de lupta si de

evadare. Acelasi lucru vizeaza si sistemul motric. Nelinistea este un sentiment

permanent, cu toate ca ne putem intalni si cu atacuri de teama brusca, Jnsotite de

batai ale inimii, de transpiratie, de diaree si de presiune asupra vezicii urinare.

Oamenii au impresia ca mor sau ca innebunesc.

Se intalneste, de asemenea, teama localizata, concentrata asupra unor obiecte

concrete, neavand nimic in comun cu geneza ei. Poate fi vorba despre concentrarea

asupra corpului (ipohondria), asupra unei situatii (fobia) sau asupra gandurilor si

activitatilor (agasarea).

Starile noastre de teama pot avea urmatoarele origin!:

- biologica, atunci cand ne temem de moarte, de a nu mai exista;

- sociala, cand ne temem de mediul din jurul nostru;

- morala, legata de riscul respingerii din cauza incalcarii normelor.

Ne poate insoti, de asemenea, teama dezintegratoare, care decurge, asa cum spune

autorul, din metabolismul informational, prezent in viata noastra, adica de noi stimuli

care vin din afara sau din interiorul organismului nostru si care trebuie sa fie ordonati si

integrati in structurile deja existente.

Ce putem face pentru a atenua teama? Ne putem extinde zona deciziilor

constiente, desi in acest proces, initial, suntem marcati de indoiala si de sentimentul

nelinistii. Aceasta este o metoda care ajunge la cau

psihologie lectia 55 +56

Documents