psihologie lectia 45 +46

7/28/2019 Psihologie lectia 45 +46

1/48

LECTIILE 45 SI 46

Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?

Tot ceea ce este astazi simplu pentru tine a fost candva dificil!

Esti de acord cu aceasta afirmatie? Copiii pe care ii intalnesti au o cu totul alta

perspective asupra acestei chestiuni. Este vorba indeosebi despre cei care invata,

depasind obstacolele diferitelor etape din educatia lor. Pentru ei, majoritatea

achizitiilor invatarii inseamna procese vii, dinamice, in desfasurare, indiferent ca

este vorba despre activitatea de citire la un copil de sase ani, despre invatarea chimiei la

un elev de gimnaziu, despre complicative gramaticii latine ori despre incordarea unui

student care se confrunta pentru prima data cu probleme legate de motivatie si

responsabilitate. Copiii au rareori constiinta ca au competente intr-un anumit

domeniu, cu toate ca cei din jur le dau semnale despre aceasta. Uneori insa lucrurile

pot sta cu totul diferit - cei din jur ,,reteaza aripile" micutilor intr-un mod foarte

,,eficient", asteptand din partea lor sa se ridice la un nivel cat mai inalt. In aceste

cazuri transpar probleme ale adultilor insisi. In functie de bilantul personal al

esecurilor si al succeselor in dobandirea noilor competente, copilul isi structureaza

imaginea despre sine, considerandu-se un cuceritor, un inventator sau, dimpotriva, un

invins, un ratat. Aceasta imagine poate ramane uneori vie timp indelungat.

Acest caiet este, de asemenea, consacrat relatiei adult-copil, iar in caietul urmator ne

vom ocupa de relatia cu adolescentii. De ce acordam atata timp si interes acestei

probleme? Pentru ca viata persoanei adulte este supusa in mare masura unui control

constient, fiind alcatuita din optiuni ale caror consecinte trebuie sa le suportam. In

schimb, in copilarie, asemenea optiuni se fac pentru copil, in numele copilului, care nu

stie nici ce posibilitati de alegere are, nici ce alternative este spre binele sau.

Intalnind diferiti copii, npotiproteja de subordonarea fata de o singura sarcina inviata de adult sipoti indrepta greseli importante ale adultilor care au intervenitasupra lor.

Doresti sa faci asta? Este alegerea ta, iar raspunderea pentru ea depinde de rolul pe

care ti-1 asumi fata de copil, in general. Alta este responsabilitatea profesorului, a

bonei, a unchiului, a bunicii, a parintelui sau a fratelui. Este o responsabilitate

atribuita tie si nimic nu te impiedica pentru a o aborda oarecum in afara rolului. De

asemenea, o poti plasa altcuiva. Asadar, daca nu ti se impune, asuma-ti singur aceastaraspundere sau renunta. O asemenea munca o poti face numai daca tu insuti o doresti.

LECTIIL

E 45 SI


2/48

Lectiile 45 si 46 Cum li putem ajuta pe copii cand inva|a?

Cu toate ca responsabilitatea pentru sustinerea copiilor in invatare este frecvent

aruncata de la unul la altul, se intampla totusi ca unii adulti sa faca eforturi pentru a-i

insoti pe copii in dobandirea de noi competente. Astfel se comporta bunicii, fratii si

surorile, vecinii, care ii ajuta uneori dezinteresat pe copii in procesul de invatare. Ce

crezi despre acest lucru? Cunosti ascmcnea oameni? Poate chiar tu msuti faci asta!

Fiecare copii trebuie sa fie ajutat, ceea ce nu inseamnd ca putem face acest lucruin acelasifel pentru toti copiii.

Copiii capabili, rezistenti din punct de vedere emotional, isteti si dinamici, vor avea

nevoie de prezenta ta ca persoana care le confirma succesul, dar ii mobilizeaza in

acelasi timp pentru continuarea activitatii. Un copii nu se dezvolta aproape niciodata

absolut armonios. Unele procese cognitive sau emotionale nu tin pasul cu altele. De

aceea, copiii trebuie sa fie ajutati, pornind de la trasaturile lor pozitive, de la acele

aspecte care sunt bine dezvoltate, ceea ce duce la compensarea lipsurilor in alte

zone.

41 (20) ) Pentru a stimula dezvoltarea altor caracteristici, trebuie sa identificam corect nivelul la carecopilul este performant. Actionand in zona proximei dezvoltari, se creeaza sansa

recuperarii lipsurilor si accelerarii dezvoltarii unei anumite capacitati.

Nimeni nu-ti impune sa faci asta, nimeni nu te obliga; chiar ca profesor, de

multe ori, va trebui sa evaluezi transmiterea continutului, nu dezvoltarea de compe-

tente, de strategii de insusire a continutului. Asadar, daca doresti sa ii ajuti pe

copii la invatare, fa acest lucru la un nivel ridicat, cu satisfactia timpului bine

investit. Probabil ca te va ajuta in acest sens materialul prezentat in acest caiet.

Adultul care dobandeste cunostinte si competente se deosebeste de copii, in primul

rand, prin maturizarea tuturor proceselor indispensabile procesului de invatare siprin experienta anterioara referitoare la invatare.

Pe de alta parte, vrand-nevrand, copilul se confrunta cu nivelul atins de ceilalti.

Daca evita acest tip de comparatii, il ,,ajuta" profesorii, parintii sau colegii, dornici de

afirmare. Ajuta-i insa pe copii si nu face niciodata din succesul la invatatura o

conditie a iubirii.

^22 (27-28) J Invata-i doarrivalitatea in raport cu ei insisi, motivatia favorabila dezvoltarii in orice

proces educativ. Invata-1 pe copilul incredintat tie sa se bucure de succesele celorlalti

si sa se mahneasca de insuccesele acestora. In acest caz se va concentra mai putin

asupra sa, manifestand o atitudine mai putin egocentrica, in favoarea uneiaempatice. Pe tine te-a invatat cineva acest lucru? Poate 1-ai invatat singur, prin

incercare si eroare, izbindu-te de multe obstacole!

Chiar daca nu reusesti sa inveti eficient singur, chiar daca ai avut si ai multe probleme

legate de acest lucru, citind acest caiet vei avea de castigat. Folosind ideile pe care ti

le propunem spre analiza, structurand altele proprii, poti elimina necazurile de

acest fel din experienta de invatare a copiilor.

2 Psihologie


3/48

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Cum il poti sprijini pe copil in invatare?

Inainte de aparitia problemelor este necesar efortul de stimulare adezvoltarii siprofllaxia tulburarilor.

Oare il invatam pe copil sa mearga, sa vorbeasca? S-ar parea ca el invata singur.Cum? Observand, repetand, incercand, imitand. Pana la urma, incepe sa mearga

sau are dificultati. Oare este bine sa asteptam pana cand apar perturbari care sa ne

nelinisteasca? Este bine sa actionam inainte de a aparea problemele.

Din acest motiv, o intrebare importanta este: ce trebuie sa stimulam? Ce dimensiuni

cognitive, emotionale si sociale poti sustine in procesul de dezvoltare a copilului?

Eficienta mai mare a uneia dinrre partile corpului, legata de influenta uneia dintre

emisferele cerebrale, eficienta motrice a mainii, coordonarea vizual-motorie,

orientarea temporal-spatiala, analiza, sinteza, memoria vizuala, auditiva (auzul

fonematic), vocabularul activ si pasiv, nivelul articularii, cunostintele, orientarea in

mediul inconjurator, intelegerea relatiilor sociale - toate acestea reprezinta

principalele dimensiuni sauplanuri ale dezvoltarii copilului, esentiale in procesul de

invatare.

Este bine sa ajuti, sa stimulezi, darcum sa facem acest lucru? Pentru aceasta, poti

beneficia de ideile prezentate aici.

Toate jocurile prezentate pot deveni metode de sustinere a dezvoltarii si de

compensare a intarzierilor in dezvoltare, daca vor fi folosite in mod sistematic. Un

joe nu trebuie sa fie repetat pana devine plictisitor. Este mai bine sa-1 folosim doar o

data pe zi, dar de eel putin cateva ori pe saptamana. Ce trebuie facut daca relatia ta cu

copilul este extrem de limitata, sporadica? Nu te descuraja! Mai bine fa ceea ce poti

si bucura-te, decat sa nu faci nimic si sa te plangi ca nu poti face totul. II poti

invata pe copil jocuri apropiate de lumea adultilor importanti pentru el.

Atentie! In cadrul jocurilor poate interveni problema rivalitatii. Te rog sa nu uiti ca

intrecerea dintre copii va fi cauza a numeroase costuri emotionale. Ai putea evita

asemenea situatii, pentru a nu lega invatarea de necesitatea rivalitatii. Ar fi mult mai

bine sa scoti in evidenta bucuria in sine care decurge dintr-o activitate noua si

interesanta, placerea legata de cunoasterea tot mai profunda a rnediului inconjurator,

decat sa pui accentul pe castigarea a ceva, prin confruntare.

Inainte de a te ocupa de sustinerea unui copil care areprobleme serioase, artrebui sa consulti un specialist.

Poti acorda ajutor in mod riguros, creativ, dar unele chestiuni ar trebui sa fie

clare inca de la inceput. Uneori jocurile ar putea, de pilda, sa fixeze defecte de

vorbire, sa prelungeasca esecuri legate de un defect de vedere ascuns etc.

Capitol XVII

Psihologie


4/48

Lecjiile 45 si 46 Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?

Toate aceste lucruri par evidente, dar putini copii isi controleaza vederea, auzul,

nivelul de articulare si de evolutie a vorbirii; rareori sunt consultati de stomatolog

sau de logoped.

Cred ca in contactul cu un copii sanatos, care se dezvolta normal, nu exista nevoia

efectuarii unor asemenea consultatii. Doresc totusi sa intelegi ca depasim mai usor un

rau mare daca intervenim la timp si in mod adecvat; in felul acesta, copiii n-ar trebui

sa se mai simta umiliti si suparati. Imagineaza-ti ca foarte multi adulti nu observadefectele de pronuntie ale copiilor; de asemenea, auzul defectuos este considerat

o perturbare a atentiei, iar respiratia pe gura, simptom al diferitelor afectiuni.

Acestea sunt doar cateva exemple. Asemenea neglijente sunt mult mai numeroase;

daca ai cumva grija de un copii, nu trece peste asemenea ,,amanunte". De fapt,

merita sa investesti timpul si energia in profilaxie, pentru a nu suporta ulterior

costurile terapiei.

Si inca ceva: nu trata aceste activitati ca pe un rau necesar, ca pe o obligatie

mgrozitoare, fara de care copilul va inregistra un esec! Nu! Nu stim pana la

capat cum se intampla ca invatam sa vedem, sa auzim, sa memoram, sa fim atenti, sa

intelegem si sa redam continuturi transmise in diferite forme; nu cunoastem

suficient mecanismele specifice care due la dobandirea operatiilor de scriere, citire si

de calcul. Uneori, progresul brusc al copilului ne surprinde, alteori ne nelinisteste

stagnarea cuiva capabil. Toate acestea se intampla pentru ca dezvoltarea are loc in

salturi, fund insotita de perioade de progres sau de stagnare.

Mai exista o problema: in viata scolara, mai important este efectul decat mecanismul.

Din pacate, rareori cadrele didactice ii invata pe copii cum sa invete cititul. Cu

scrisul si cu numaratul lucrarile stau mai bine, desi doar pana la un moment.

Ai observat ca profesorii din invatamantul traditional ii invata in acelasi fel pe elevi,

doar ca folosesc alte manuale? Ce crezi despre introducerea mai multor metode decalcul, in timp ce dificultatea nu o constituie calculul, ci metoda in sine?

Care cstc parcrca ta in Icgatura cu idcca dc a-i lasa pc tincri sa sc dcscurcc singuri

intr-o perioada dificila a dezvoltarii socio-emotionale, cand ajung la gimnaziu

-pentru a se adapta, a se cunoaste, pentru a stabili intre ei relatii de prietenie si de

parteneriat etc.? Nu totdeauna eel care sta cuminte si se straduieste sa asculte ,,il

egaleaza" pe un elev care intelege si reproduce corect si care stie sa-si adapteze

cunostintele la noua situatie.

Psihologie


5/48

Eu i copiii care imi sunt incredintati __ ___ Capitol XVII

Elevul de liceu este un naufragiat, proiectat in ape adanci, influentat de parintii care au

grija de el, platindu-i meditatiile sau lasandu-1 de unul singur. Aceasta perioada din

viata ar trebui sa fie plina de bucurii si de sperante, ar trebui sa ne faca sa

dobandim ,,gustul" vietii, nu sa resimtim apatia, dezgustul, senzatia de disconfort

sau nivelul scazut al acceptarii de sine. De aici nu mai este decat un pas pana la

,,uitarea de sine" - ma refer la tabletele calmante si euforice - si la formele de

euforie artificiala. Pentru ce toate acestea?

Este foarte multa amaraciune in ceea ce am spus. Dar este adevarat ca aceasta

perioada ar putea fi una fericita, fiindca cei care nu doar ne invata ceva, dar ne si

arata modul de dobandire si de utilizare a cunostintelor ne fac mult bine!

Ai cunoscut asemenea oameni? Nu este vorba aici despre realizarea dezideratului de

a inlesni permanent asimilarea cunoasterii; se urmareste mai curand sa se arate ca

invatarea nu trebuie sa fie dificila, trista, cronofaga si sumbra, ci amuzanta, intensa, fara

sa dureze prea mult si totusi sa fie eficienta. Modalitatile propuse sunt doar un stimul

pentru a cauta solutii proprii si pentru a le comunica si celorlalti.

Daca doresti, familiarizeaza-te cu setul de exercitii grupate in jurul unei anumite

functii cognitive. Multe dintre acestea sunt consacrate copiilor de varsta prescolara si

elevilor din invatamantul pentru elevi cu nevoi educative speciale. Oricare dintre

aceste jocuri poate fi folosit cu succes in activitatea cu copiii care au probleme

intr-un anumit domeniu; de asemenea, orice propunere poate fi tratata in mod creativ, iar

instructiunile port fi formulate in asa fel meat j ocul sa fie atractiv chiar si pentru

participantii de varste mai mari.

Ceea ce se propune ca activitati, jocuri, nu trebuie sa fie neaparat folosit, daca

adultul care il msoteste pe copil stie sa atinga aceste scopuri intr-un mod

natural, potrivit pentru sine si pentru copil. Sper ca intelegi bine cum stau

lucrurile. Principiul care trebuie sa fie respectat consta in manifestarea unei constiintesensibile, atente si responsabile, si in interventia eficienta, atunci cand este necesara.

De asemenea, aceste jocuri nu reprezinta doar o colectie de propuneri intamplatoare.

Pentru a fi considerate utile, trebuie sa se bazeze pe idei ale unor teoreticieni si

specialist! si sa fie verificate in practica desfasurata cu copiii. De aceea, iti recomand

responsabil aceste jocuri, in caz ca doresti sa ajuti un copil care va avea nevoie de

sprijinul tau in invatare. fi poti face astfel mult bine.

Cu siguranta vei reusi. Cat despre beneficiul tau, acesta nu este material, dar este

mult mai important decat unul material: este satisfactia binefacerii indreptate spre

aproapele tau!

Jocuri vizuale

Cheia si optul

Stand in picioare sau pe un scaun, asaza mana stanga in dreapta, cu palmele in sus si

cu degetele mari lipindu-se unul de celalalt. Include ochii si traseaza cu varful

nasului in aer forma unui opt culcat, pornind de la mijloc in sus, spre stanga.

Psihologie


6/48

5


7/48

Lectiile 45 si 46 Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?

Nu intrerupe miscarea, straduindu-te sa o faci incet si continuu. Poti propune, de

asemenea, desenarea cu nasul a unei forme care imita cheia sol, in masura in care

copilul reuseste sa o faca. Ar fi bine sa exersati nu mai putin de un minut.

Urmarirea hotului (pe un obiect sipe o crudulita)

la un obiect oarecare, eel mai bine un creion care sa aiba la un capat o guma de

sters prinsa intr-un chenar de metal sau oricare alt obiect. Tine-1 vertical,ascunzandu-1 partial in palma, in asa fel incat sa se vada capatul lucios, eventual

colorat. Incearca sa tii creionul in mana la o distanta mai mica decat lungimea

bratelor. Atinge-ti nasul cu creionul; indeparteaza apoi mana, urmarind capatul

creionului cu privirea. Apoi du creionul vertical in sus, vertical in jos, la dreapta, la

stanga, incepand de fiecare data miscarea mainii din dreptul nasului. Miscarea trebuie sa

fie lenta, deplasand mana astfel incat obiectul sa ramana in campul de observatie, fara a

face nici o miscare a capului. In timpul jocului, capul nu se misca; lucreaza doar

ochii, fara a pierde contacrul cu obiectul ,,urmarit". La sfarsit, incepand din acelasi

punct, trasam cu mana in aer forma unui cere cat mai mare. Va puteti juca de-a

detectivul care urmareste in felul acesta un hot care coboara cu liftul, merge cu metroul

sau se urea intr-un carusel.

Fluturele

Ne asezam comod. Mainile raman in pozitia recomandata anterior (una peste alta) sau

asezam o mana pe ombilic, iar pe cealalta pe cutia toracica. Nu executam nici un fel

de miscare cu capul; capul ramane nemiscat, de parca ar fi fixat intr-un stativ (ca in

timpul consultatiei la oftalmolog). Ne indreptam privirea in sus si incepem sa miscam

repede pleoapele, fara a face grimase sau alte gesruri. Toti muschii fetei sunt

relaxati. Indeosebi muschii din jurul ochilor si din jurul gurii se pot incorda, in timp ce

inchidem pleoapele. Ne straduim sa lucram astfel. Pleoapele care tremura cat mai

repede sunt ,,aripile unui fluture" care se misca fara intrerupere, pentru a nu cadea pe

pamant. Dupa un moment, ii permitem sa se odihneasca. Revenim la faza anterioara a

exercitiului, prelungind oarecum intervalele de miscare.

Palming (ne acoperim ochii)

In faza initiala a exercitiului roaga-1 pe copil sa-si priveasca atent fata in oglinda.

Da-i voie sa priveasca si fata ta. Imaginati-va ca orbitele constituie orificiul unui

ulcior, al unui borcan, pe care trebuie sa-1 acoperim ermetic cu palma - cu podul

palmei, fara a folosi degetele -, in asa fel incat sa nu atingem globii oculari. Incercam sa

acoperim orbitele cat mai ermetic, pentru a nu patrunde lumina din afara, iar

ochiul sa nu vada decat intunericul. Palma dreapta acopera ochiul drept, iar cea

stanga, pe eel stang. Incercati sa inchideti ochii concomitent si sa obtineti un

negru compact. Dupa ce poti face asta corect, incearca sa acoperi cu palma dreapta

ochiul stang, iar cu stanga, pe eel drept, astfel incat palmele sa se incruciseze pe

frunte, unde se afla punctul dintre sprancene. Iti poti sprijini coatele pe genunchi si te

poti apleca in fata. Ai grija sa respiri degajat si ritmic. Este nevoie sa ajungi la

culoarea absolut neagra, fara a apasa globii oculari. Aparitia unor punctisoare

luminoase sau rosii este semnul obosirii ochilor.

6 Psihologie


8/48

Eu si copiii care imi sunt incredintati ___ ___ Capitol

XVII

Jocuri cunoscute

Te rog sa folosesti toate ideile de joe in timpul carora un copil dobandeste capacitatea de

a observa partea in intreg si intregul ca o multime de parti. Poti folosi materiale

publicate in reviste. Copilul de care te ocupi trebuie sa se afle la un nivel de

dezvoltare corespunzator sarcinilor fixate de tine. Acestea nu trebuie sa fie extrem de

facile. Pot fi ceva mai dificile, dar, in acest caz, ar trebui sa-1 insotesti si sa-1 ajuti.Foloseste,de exemplu, jocurile: Ceanumes-aschimbat?, Cautddeosebirile, Puzzle,

Cautdformele identice, Labirintul, precum si pe cele care constau in perceperea

asemanarilor sau a formelor ascunse pe un anumit fundal. Construiti un mozaic sau

folositi cuburile, reconstituind exact un model dat. Un asemenea joe nu este creativ, ci

dezvolta capacitatea de perceptie vizuala, asa-numitul ,,ochi inteligent".

Jocuri auditive

Cititulfara litere

Aceasta metoda a fost popularizata prin intermediul unor reviste destinate parintilor sicopiilor de varsta prescolara. Jocul cere pregatirea unei serii de imagini care

formeaza un set: fiecare imagine reprezinta un obiect a carui denumire incepe cu un

alt sunet. Nu este suficienta pregatirea unui singur set. Ar fi bine sa pregatim

cateva exemple de imagini simbolizand toate literele; deosebit de importante sunt

vocalele. Foile cu imagini, de marimea unei jumatati de ilustrata, pot fi lipite pe un

carton mai gros. Jocul cu copiii consta intr-un fel de scris si de citit, folosind imaginile

prezentate intr-o anumita succesiune, care corespunde ordinii literelor din cuvant.

Scrierea cuvantului ,,mare" cu ajutorul fiselor consta in prezentarea imaginilor care

ilustreaza un mar, un ac, o roata si un elefant. Astfel initiem si fixam orientarea

scrisului de la stanga la dreapta. Intr-o alta faza, poti incerca sa folosesti un set deimagini pentru scris, urmarind ca regula citirea ultimei litere a numelui reprezentat pe

fisa obiectului. De exemplu, cuvantul ,,bec" se bazeaza pe imaginile reprezentand un

cub, pere, un ac. La inceput este bine sa denumim imaginile, pentru a evita orice

neintelegere pe parcursul jocului (cum ar fi folosirea singularului ,,para" in loc de

,,pere"). Jocul se poate desfasura in perechi sau in grup, fiecare citind si notand pe

rand cuvintele. De asemenea, pot fi prezentate grupului fise asezate in ordine, iar ei

vor scrie, in masura in care reusesc, cuvintele care denumesc obiectele reprezentate in

imagini.

Dominoul sunetelor (Fazan)

Jocul este destinat copiilor la inceputul scolaritatii, cand invata silabele, dar poate fi

folosit si intr-o etapa ulterioara. In acest caz, jocul poate fi mai complicat,

accentuandu-se ritmul sau facandu-1 mai atragator. Pot fi prezentate cuvinte dintr-o

anumita categoric (de exemplu parti de vorbire, cuvinte dintr-un anumit domeniu). Ne

jucam in perechi sau in grup, asezati in cere, luam un cuvant la intamplare si fiecare

participant la joe trebuie sa spuna un alt cuvant care sa inceapa cu ultimul sunet al

cuvantului precedent. Apare astfel o serie, precum: balon - nor - rac -corp - print

- tantar etc.

Psihologie 7


9/48

Lectiile 45 si 46 Cum li putetn ajuta pe copii cand invata?

Trenul sunetelor

Acest joe simplu este foarte potrivit in timpul unei calatorii, intr-o sala de asteptare,

acolo unde copilul se plictiseste si nu-si gaseste o preocupare. Nu trebuie sa credem

insa ca astfel atentia sa va fi retinuta pentru foarte mult timp. Trenul sunetelorse

bazeaza pe rostirea unui sunet cu care ar trebui sa inceapa toate obiectele, animalele si

oamenii care s-ar putea urea in el. Fireste, pot sosi si alte ,,trenuri", cu alti ,,pasageri".

Astfel, in trenul cu litera ,,s" vor merge: Sandu, strutul, sarma, somnul, Stela, sirena,sora, sucul, securea, sapa etc. Jocul este mult mai placut daca nu ia forma unui

concurs, daca nu contine elemente de rivalitate, daca nu incercam sa facem asocieri

hazlii sau sa-i sugeram anumite idei copilului in cazul aparitiei dificultatilor.

Lipeste doudsunete!

Acest joe, foarte simplu, solicita o introducere. Spune-le copiilor ca, atunci cand

sunt spuse sau auzite, cuvintele sunt alcatuite din caramizi, numite sunete. Trebuie sa

invatam sa lipim intre ele aceste sunete. Pentru a invata acest lucru, ne jucam cu

copilul, punandu-i imaginar, in mana stanga, o consoana rostita scurt - de exemplu, nu

spunem ,,bee" sau ,,bii", ci ,,bi", cat mai scurt. In mana dreapta ii punem copilului o

vocala. Asta nu inseamna sa-i dam o litera scrisa, ci sa rostim cu voce tare si clar

sunetul pe care dorim sa-1 memoreze. Dupa o clipa, partenerul nostru rosteste sunetele pe

care le-a primit, incepand cu eel din mana stanga, si se straduieste sa le lipeasca intr-o

silaba. Dupa ce a depasit aceasta faza, va puteti juca, asezandu-i copilului, pe cate un

deget, cate un sunet, iar el ,,va lipi" sunetele, apropiindu-si degetele rasfirate. Nu uita

sa-i prezinti, pe rand, sunetele, de la stanga la dreapta, pentru a-i fixa

deprinderea de a scrie si a citi in aceasta ordine, importanta mai ales pentru copiii cu

probleme de orientare sau pentru cei stangaci. Acest joe banal poate preveni

numeroase probleme legate de sinteza auditiva, extrem de raspandite in randul

copiilor din invatamantul special.

Redarea seriei de silabe

lata un exercitiu minunat, care permite dezvoltarea sensibilitatii si memoriei

auditive. El consta in redarea a doua, trei sau patru serii de silabe. Este bine sa

incepem cu serii scurte si sa continuam la un nivel sporit de dificultate, cand

copilul se descurca bine. Setul de silabe ar trebui sa fie alcatuit din silabe

,,deschise" - o consoana si o vocala. Ulterior pot fi folosite grupuri de

consoane cu un grad mai mare de dificultate. Asadar, incepem mai intai cu

silabe simple: ba-ra, apoi trecem treptat la grupuri de consoane si vocale:

ores-tin, cas-tel, che-nar etc. Copilul va incerca sa ne imite, iar noi,

corectandu-i delicat greselile si oprindu-ne mai mult timp asupra fiecarei silabe

unde observam ca apar dificultati, ajungem chiar la serii alcatuite din mai

multe elemente (silabe), cum ar fi trans-mi-ta-tor, cautand sa se repete cat

mai putine sunete de acelasi fel in cadrul cuvantului. Acest joe dezvolta

capacitatile auditive, necesare pentru fluenta lecturii, pentru a memora

cuvintele specifice limbilor straine si pentru scrierea dupa dictare.

8 Psihologie


10/48

Eu si copiii care imi sunt incredintati Capitol XVII

De-a rimele

Folosind diferite imagini sau cuvinte prommtate, alcatuim pentru copil un set decuvinte care rimeaza. In seturile date incepem cu o pereche de cuvinte si verificamdaca el simte sau intelege notiunea de rima. Prezentam apoi trei cuvinte, dintre careunul nu rimeaza cu celelalte doua, iar sarcina copilului este de a le identifica pe celecare rimeaza. Putem face acest lucru fara sa mai folosim imaginea. O alta variants dejoe consta in cautarea intr-un set de imagini pe acelea care redau obiecte al caror numerimeaza cu un cuvant dat. Atragem atentia ca, atunci cand nu folosim imagini, trebuie safolosim cuvinte pe care copilul le cunoaste. O alta etapa a jocului consta in cautareade cuvinte care rimeaza, fara a se da un cuvant de baza, ci, pur si simplu, creandspontan perechi de cuvinte. Ulterior, putem sa incercam sa ne jucam de-a finalizareaunui vers dintr-o poezie citita sau spusa de adult. li poti arata copilului ce are de facut,prezentandu-i exemple sau jucandu-te in prezenta lui cu un copil mai mare sau cu opersoana adulta. Daca doresti, roaga-i pe copiii care cunosc deja alfabetul sa caute inmod sistematic cuvinte care rimeaza cu un cuvant dat, rostind sunete care corespundliterelor succesive din alfabet, impreuna cu penultima vocala si cu ultima silaba acuvantului dat.

Ce nu sepotriveste aid?

Prezinta-le copiilor o serie de cuvinte care sa inceapa sau sa se termine cu acelasisunet si roaga-i sa excluda din set acele cuvinte care nu intrunesc conditia respectiva. Deexemplu, dintr-un set ca iepure, iarbd, cuib, intrare, ieri, copilul ar trebui sa

excluda cuvantul cuib.Nu este deloc simplu, mai ales cand cuvintele contin sunetulrespectiv si in alta pozitie decat cea initiala.

Jocuri in care sunt folosite mainile

De-a degetele

In toate jocurile in care sunt folosite degetele este foarte importanta constientizareascopului si pregatirea mainii copilului pentru folosirea intensa a acesteia in timpulscrisului si al desenatului. Copilul care incepe scoala nu are intotdeauna experientainvatamantului prescolar. Chiar daca a mers la gradinita, nu intotdeauna manuta luieste capabila sa foloseasca un timp mai lung, cu precizie, creionul si creta. Deasemenea, nici decuparea cu foarfecele nu este exersata. Toate acestea ii sunt necesarepentru a se putea adapta fara probleme la scoala si pentru a nu trata scrisul saudesenatul ca pe un chin.

In timp ce scriem, folosim muschii degetelor, care solicita activitatea anumitorarticulatii - prinderea adecvata a instrumentului de scris -, lucram efectuand miscari

ale oaselor metacarpiene si ale antebratului. Trebuie totodata sa exercitam o anumitapresiune asupra hartiei, sa respectam scrisul de la stanga la dreapta si sa actionam inmod economic - sa luam cat mai putin creionul sau stiloul de pe hartie. Ar trebui catoate acestea sa se desfasoare sub controlul vazului, intr-un mod precis si intr-un

ritm adecvat. Ce cosmar! Oare noi cum am invatat sa scriem? Acum ajuta-1 si pe eel

mic sa faca acelasi lucru. Copiii carora le place sa deseneze, care folosesccreioane colorate, care decupeaza sau modeleaza plastilina, argila si alte materiale

si-au pregatit intr-o mai mare masura mana pentru sarcini noi decat cei care nu facasemenea activitati.

Psihologie 9


11/48

Lectiile 45 si 46 ______________ Cum ii putem ajuta pe copii cand

invata?

ATENTIE! Nu-mi place duce la Nufac, iarNufac, laNu stiu, toata situatia

complicandu-se astfel. Nu intotdeauna putem evita o anumita activitate, indeosebi

daca este legata de exercitiul mainii. In plus, fiecare copil doreste la inceput sa aiba

succes la scoala. Iar daca are insuccese, lui si parintilor sai le vine mai usor sa

accepte versiuneaNu-i place decat pe aceea caNu poate. Cca dc-a doua cxplicatic

lasa sa se inteleaga ca, daca ar dori, ar putea. Insa nu intotdeauna este asa. Cel

mai important este aici sa se constientizeze rolul sau in aceasta situatie si al distribuirii

responsabilitatii pentru tot ce decurge din activitatea scolii, a parintilor, a copilului si

a specialistilor.

Astfel, ar trebui sa ajungem la analiza aparitiei mecanismului lui Nu-mi place.

Ce anume a fost mai intai: lipsa de experienta, de antrenament, de impuls sau poate

un esec resimtit destul de puternic, generand emotii negative? Poate a fost reactia

negativa a mediului! Poti corecta cu succes aceste lucruri. Chiar dacaNu-mi place

decurge dintr-o anumita deficienta in

dezvoltarea copilului, nu este bine sa

evitam o activitate care se leaga de

insucces. Acceptarea copilului ca un

intreg, ca persoana cu anumite limite

constituie o conditie indispensabila, iar

abordarea problemelor sale declanseaza

speranta si motivatia pentru efort mult mai

mult decat evitarea lor, pasivitatea, lipsa

de implicare. Aceasta ar insemna sa

inchizi ochii, sa te prefaci ca problema

/Ha.-/',,/vteza. arfii/e " da-/ yascunsa, uitata, camuflata, nu exista.

Soricelul

Pregatim ambele palme, ascunzandu-ne in interior cele trei degete de la mijloc si

scotand in afara, spre lateral, degetele mari - capul soricelului - si degetele mici

-coditele. Efectuam miscari rasucind palmele de la incheietura si alergand cu cei doi

soricei, reprezentati de palme, pe corpul nostru, in sus si in jos. In tot acest timp

vom spune:Micutul soarece aleargd, cautdndpeste tot branzicd. S-a uitatsi aici, s-a

ascuns si acolo si introducem palmele la subsuori, in asa fel incat coditele sa iasa inafara - palma stanga sub bratul drept, iar dreapta, sub cel stang.

Batianul

Facem o pasare din degetul aratator si cel mijlociu. Ne miscam mai intai palma

dreapta pe antebratul stang, in directia cotului, apoi invers. Miscarea este rigida,

straduindu-ne sa nu indoim degetele. Spunem: Umbla bdtlanulpepicioroangele lui

lungi, umblape o scdndurd, umblape o scdndurd. ,,Pasii" degetelor sunt micuti, dar

nesovaielnici; bdtlanulmerge doar inainte.


12/48

10 Psihologie


13/48

Eu si copiii care imi suntincredin|ati CapitolXVII

Racul

Racul nostru este format din degetul aratator indoit si degetul mare indreptat in

afara. Plimbam racul pe fata mesei dinspre noi si inspre noi. Putem spune in acest

timp:Merge racul, sdracul, inainte, inapoi. Cdnd ne muscd-i vai de noi. In tot

acest timp, putem incerca sa ciupim usor cu degetele de la mana dreapta bratul

stang, facand concomitent acelasi lucru cu mana cealalta.

Familia

Asezam ambele palme pe masa, pe birou, eventual pe podea, astfel incat sa fie

perfect intinse. Spunand versuri scurte, incercam sa ridicam cat mai mult fiecare

deget in parte, incepand cu degetul mare, incercand sa-1 tinem intins cat mai mult, in

timp ce restul degetelor raman lipite de podea. Asezand pe rand degetele inapoi pe

podea, incercam sa executam o usoara izbitura. Vom spune o povestioara despre

familie: Primul(degetul mare) este bunicutul, iar Idngdel este bunicuta (degetul

aratator), eel mai lung este tata (degetul mijlociu), iar Idngdel este mama (inelarul)si

acesta este copilul (degetul mic). Aceasta estefamilia mea (ridicam intreaga

palma), iar aceasta este mdnuta mea (miscam palmele de la incheietura).

Micutul crocodil

Formam gura unui crocodil cu ajutorul varfurilor degetelor de la o mana, tinandu-le

lipite intre ele. Crocodilul lacom incearca ,,sa inghita" pe rand degetele celeilalte

maini, pe care le introducem si le scoatem din gura crocodilului, facandu-le un

masaj energic. Dupa un timp, schimbam rolul, iar mana care ,,inghite" va fi

,,inghitita".

Twist pe gheata

Sa ne imaginam ca suprafata mesei este un patinoar pe care degetele fac piruete-eventual, un parchet pe care se danseaza twist. Strangem degetele in pumn, lasand

libere doar degetele mari, pe care le sprijinim de masa si ne straduim, apasand cu

degetul doar intr-un singur loc, sa-1 rasucim, intr-o parte si in cealalta, in piruete

rapide si dinamice. Apoi, vom elibera degetul aratator, repetand aceleasi miscari, in

timp ce degetele celelalte sunt stranse in pumn.

Manusa

Ne sprijinim mana pe o suprafata, iar cu degetul mic al celeilalte maini ii desenam

conturul incepand cu incheietura palmei; cand am ajuns in partea cealalta a palmei,

repetam miscarea in sens invers. Facem acelasi lucru cu fiecare deget al mainiilibere. Putem schimba palmele si rolurile.

Tintasul

Asezam o mana pe o suprafata intinsa, cu degetele indepartate, iar cu degetul aratator al

celeilalte maini incercam sa atingem spatiul dintre degete, fara a atinge degetele.

Putem face asta rapid sau lent, incercand sa rezolvam exercitiul fara a privi, cu

ochii inchisi. Schimbam apoi rolul mainilor.

Psihologie 11


14/48

Lectiile 45 si 46 Cum ii putem ajuta pe copii cand mvata?

Cusca

Ca si in jocurile anterioare, intindem palma pe o suprafata plana, tinand degetele

larg desfacute. Acesta va ft ,,animalul nostru primejdios". Cealalta palma va fi

,,cusca"; aceasta apare cand ne sprijinim degetele pe podea, atingand-o in spatiul

dintre degetele desfacute. ,,Animalul" nostru scapa din ,,cusca", tragand mana spre

noi, iar ,,cusca" devine ,,animal", luand pozitia anterioara a palmei intinse pe podea.

Facem aceasta operatic rapid si precis.

Piticul

Pregatim ,,piciorusele piticului" si ,,umbra" lui. Acestea vor fi degetele aratator si

mare de la ambele maini. Tinem mainile in aer. Degetul aratator al unei maini atinge

varful degetului mare al celeilalte maini, iar degetul mare al primei maini atinge

varful degetului aratator al celeilalte maini. Restul degetelor le ascundem in palma,

indoindu-le. Desfacem o pereche de degete, in timp ce cealalta pereche sta lipita

una de cealalta. Rasucim usor mainile de la incheietura pentru ca degetele desfacute sa

se reintalneasca. Apoi, scoatem inca o pereche si tot asa. ,,Piticul" si ,,umbra" lui pot

alerga foarte repede; dupa ce ne antrenam, putem efectua exercitiul fara sa ne uitam,de exemplu deasupra capului, sau cu ajutorul unui partener, imbinand in acelasi

timp palmele si formand impreuna cu partenerul doi pitici si doua umbre.

Carttgele

Degetele ambelor maini, indoite pe rand, se agata unul de altul si se intrec, pentru a

vedea care dintre ele este mai puternic, tragand unul de celalalt: degetele mari, apoi

degetele aratatoare etc. Restul degetelor sunt ascunse in palma stransa in forma de

pumn. Putem accelera ritmul perechilor care se lupta, chemand la lupta, de exemplu,

degetul mijlociu, degetul mare, degetul mic etc. Agatarea degetelor indoite necesita

asezarea mainii in diferite planuri.

Batistuta

Jocurile cu batista - este nevoie de o batista din panza, nu de servetele igienice

-ofera doua posibilitati.Nejucdm de-afoarfecele, facand miscarea de taiere cu degetul

aratator si eel mijlociu,si de-a intinsul, cand prindem cele doua colturi de-a lungul

liniei patratului, cu varful degetului mare si cu eel al degetului aratator, apoi pe

rand, cu toate celelalte degete, incercand sa intindem panza cat mai energic. Putem

rntinde batista, folosind patru degete de la fiecare mana, introduse sub batista; degetul

mare apasa panza in partea de deasupra. Ne jucam, de asemenea, in perechi,

incercand sa smulgem batista din mana partenerului, la un anumit semnal, folosind

,,procedeul maimutei" (fara folosirea degetului mare). Prindem batista doar cu o

singura mana, astfel incat sa incapa in palma, fiind complet ascunsa. Facem acest

lucru cu cealalta mana. O rulam, folosind in acest scop o singura mana. Te poti juca

de-a spdlatulsi de-a storsul si calcatul, facand miscari de netezire cu palmele. Sau

poate ,,curatam pahare"! Putem face acest lucru trecand batista printr-un tunel format

din degetele indoite. O mana se sprijina in podul palmei celeilalte maini, iar degetul

mare este intins in afara.

12 Psihologie


15/48

Eu si copiii care imi sunt mcredintati_____ __ ___ __

Capitol XVII

Hochei

Pregatiti la inceput un mic ghemotoc de hartie, care va fi ,,pucul" vostru. Acum a

venit momentul sa va incalziti. Sprijiniti coatele pe masa si izbiti cu degetele ambelor

maini deodata (de exemplu spre nasul imaginar al unui coleg ingamfat). Fireste,

faceti asta cu toata simpatia si cu intentia unei schimbari in bine, nu pentra a va

manifesta reactia de agresivitate. Palma mainii libere va constitui poarta, iar cea amainii celeilalte va fi jucatorul. Tragem la poarta, izbind nu foarte tare cu degetul in

,,pucul" nostru. Fiecarui deget ii revin doua lovituri: degetul mare cu aratatorul,

degetul mare cu mijlociul etc. Puteti schimba rolul mainilor.

Paianjenulin oglinda

Imaginati-va ca o mana este ,,paianjenul", iar cealalta reflectarea lui in oglinda.

,,Paianjenul" s-a urcat pe ,,oglinda"; fixam palmele in asa fel incat fiecare deget sa

atinga ,,partenerul" sau de la cealalta mana: degetul mare cu degetul mare, aratatorul cu

aratatorul etc. Departam degetele intinse si amortizam aceasta miscare,

straduindu-ne sa opunem rezistenta, in asa fel incat sa nu se atinga podurile palmelor.

Apoi ,,paianjenul" incearca sa faca genuflexiuni: indoim degetele la primele doua

incheieturi spre interiorul palmei, iar la a treia le intindem cat mai bine. Apasam ca si

in cazul anterior. ,,Paianjenul" repeta aceste miscari. Dupa exercitiu, este bine sa ne

scuturam mainile si sa le permitem sa se odihneasca, asezand o palma peste

cealalta.

Jocurile prezentate mai sus se refera strict la controlul eficient asupra unor miscari

indispensabile in timpul scrisului. Aceasta operatic cere mai multa precizie decat

folosirea culorilor. In plus, copiii, alegand spontan jocuri in care este necesara precizia de

miscare, executa operatiile de joe numai cu ajutorul mainilor. De aceea, uneori, chiar

si un copil motivat pentru invatare are probleme cu mentinerea formelor corecte in scris

si cu imbinarea literelor. Este nevoie inclusiv de folosirea creionului. Trebuie sa

consacram putin timp jocurilor in care folosim instrumentele de scris.

Vei actiona spre binele micutului tau tovaras daca vei reusi sa introduci in exercitii

situatii naturale, din \1ata de fiecare zi. Folosind cat mai des plastilina - care

poate fi tinuta intr-o punga de plastic, pentru a putea fi modelata fara a va murdari pe

maini -, da-i voie copilului ,,sa framante aluatul", ca si cand ar face macaroane, sa

faca cocoloase de paine, sare si hartie, din ziare vechi muiate in apa. Isi va

dezvolta astfel usor dexteritatea degetelor, formand cu degetele ambelor maini bilute

mici sau serpisori. Copilul nu trebuie sa foloseasca in acest scop masa.

Te rog sa incerci sa folosesti cat mai des foarfecele. Decuparea precisa, de-a lungul

unor linii curbe, a unor elemente mici si neregulate constituie eel mai bun exercitiu si

totodata o minunata metoda de verificare a capacitatilor dobandite. Indiferent de sex,

copilul poate si trebuie sa foloseasca acul si ata, cutitul de taiat si de curatat. Aceste

operatii zilnice, firesti, nu vor fi dobandite daca nu vor fi exersate. Oare indemnul

Tu doar invatd nu este iluzoriu si fals? Invatam exact observand si

participand, nu stand in camera copiilor, izolati de lumea obisnuita a

activitatilor.

Psihologie 13


16/48


Foaia de hartie este, de asemenea, un material minunat pentru exercitii. Intrucat

miscarile necesare executarii unui produs trebuie sa fie precise, copiii mai mici,

avand dificultati cu precizia si cu orientarea spatiala, renunta la aceasta forma de

antrenament. Aceasta nu inseamna insa ca nu exists simpatizanti care sa o practice

frecvent. Foaia de hartie poate fi folosita in mai multe feluri. Ea poate fi rupta

bucatele, rasucita, intinsa, strapunsa cu degetele, mototolita, ,,spalata"; pot fi culese

bucatelele cu degetele rigide, precum clestii cu cinci falci, sau cu toata mana.

Cuburile, puzzle-urile in spatiu, imbinarea modelelor tin de abilitati specifice, care

demonstreaza o excelenta stapanire a miscarilor de finete ale mainii, rabdare,

rezistenta si chiar anumite trasaturi de temperament. Te rog sa observi ca, paradoxal,

chiar si copiii foarte dinamici reusesc sa stea nemiscati si sa se simta confortabil

daca ceea ce fac li se pare atractiv. Stii ca o forma adecvata de a lucra cu un copil

hiperactiv este cantatul la un instrument?

Nu toti pot si doresc sa se ocupe de asemenea activitati, dar once copil poate incerca sa

insire margele mici, sa faca din ele un mozaic. Toti copiii pot ajuta la bucatarie, atat

la prepararea mancarii, cat si la pregatirea si la servirea mesei. Se pot intampla

minuni, daca aceste preocupari sunt sistematice si se fac intr-o atmosfera relaxanta.

Jocuri de orientare

Povestea Dorinei si a Sandei

Scopul jocului este introducerea si fixarea orientarii laterale. Stand cu spatele la

copil, prezinta-i-o pe Dorina, mana dreapta, destinata salutului. Acestea sunt operatii

universale, indiferent de partea dominanta a corpului, pentru mancat si pentru diferite

activitati, in masura in care copilul nu este stangaci. Arata-i toate aceste activitati,

stand in fata lui si atingandu-i mana.

Arata-i apoi cealalta mana si fa prezentarea:Aceasta este Sanda, mana stdngd. Ii

place sdstea, este lenesd. Spunem asta insa numai atunci cand vorbim cu un copil

care nu este stangaci. Sanda poartd inele si ceas. Daca facem cunostinta cu un

partener stangaci, trecem peste fragmentul despre munca si mancare din povestea

despre Dorina si, povestind despre Sanda, ii spunem ca: // place sd mdndnce

mghetatdsi sdsocoteascdpe degete. Dreapta Dorina locuiestepe un anumitperete al

incdperii - de exemplu, intr-o camera, ne asezam cu fata la fereastra si aratam

,,locuinta Dorinei pe un raft". Stdnga Sanda locuiestepe partea cealalta.

Te rog sa observi ca fiecare om are o mana coordonatoare si una ajutatoare si nu este

important care dintre ele indeplineste functii care solicita o mai mare indemanare.

Ambele ar trebui sa-si realizeze sarcinile eficient, chiar daca una dintre ele are un rol

care necesita o mai mare precizie. Acest joe poate fi diversificat cu un exercitiu bazat pe

desen: in 30 de secunde, copilul traseaza, de exemplu, niste liniute verticale, pe o

inaltime de un centimetru, pe o hartie cu patratele, mai intai cu o mana, apoi cu

cealalta. De asemenea, ii poti semnala deosebirea, propunandu-i sa mute cartile de joe

sau margelele dintr-un vas in altul. Cu acest prilej, verifici daca un copil foloseste

preponderent mana stanga, iar daca te nelinisteste ceva, vei consulta un specialist.

14 Psihologie


17/48

Eu si copiii care imi sunt incredintati____ __ ___ ___ Capitol XVII

Ritualul miscarii

In acest joe stam intotdeauna cu fata in aceeasi directie ca si copilul. II rugam sa

imite miscarile noastre. Spunem cu voce tare, impreuna cu partenerul nostru mai

mic:Dreapta, dreapta, dreapta, efectuand cu mana dreapta o miscare similara cu

scuturarea unui obiect (de exemplu a unui termometru, dupa ce am masurat

temperatura). Cand spunem: Stdnga, stdnga, stdnga, facem acelasi lucru cu mana

stanga. Apoi revenim la partea dreapta a corpului si scuturam piciorul drept, ca sicand am dori sa aruncam un pantof, spunand: Dreptul, dreptul, dreptul. Acelasi

lucru il facem cu piciorul stang. lar acum spunem cu voce tare cuvintele:Dreapta,

stdnga, dreapta, stdnga, scuturand, pe rand, mana dreapta si mana stanga, apoi

spunem:Dreptul, stdngul, dreptul, stdngul, scuturand alternativ piciorul drept si

piciorul stang. Exercitiul are un rol deosebit si fixeaza orientarea atunci si numai

atunci cand, inca de la inceput, acordam atentie preciziei. Copilul nu poate exersa

fara greseli, de aceea incepem cu imitarea si, intr-un ritm lent, cu voce tare si apasata,

numim partile corpului. Jocul il putem incheia prin scuturare, de parca am inlatura

apa de pe tot corpul.

Erorile

Acest joe simplu ofera multe posibilitati creative, urmarind asimilarea de catre copii a

schemei corporale proprii, prin intelegerea si executia unor comenzi simple. Cel care

conduce jocul poate incepe cu o varianta simpla. Stand mai sus decat copiii, pentru a

fi bine vazut, numeste parti ale corpului: ochiul, urechea, ombilicul, nasul, aratandu-le

cu degetul. Copiii incearca sa faca acest lucru impreuna cu el. Cand jocul incepe,

conducatorul numeste partile corpului, dar el insusi le indica incorect - in loc de

ombilic, de exemplu, va arata ochiul. Copiii trebuie sa asculte si sa execute

miscari independente de ceea ce vad. In etapa urmatoare a jocului, dam copiilor

comenzi simple, pe care noi insine le executam incorect, dar este bine ca uneori saexecutam unele dintre ele corect. Putem spune: Dupalma dreaptdpe urechea

stdnga; Atinge cu mana stdnga genunchiul drept; Mana dreapta atinge fruntea, iar

stdnga, bdrbia; Cotul drept pe genunchiul stang, iarpalma stdnga pe urechea stdnga

etc. Lasam un moment pentru efectuarea miscarii si dupa comanda Stop oprim toate

schimbarile de pozitie a corpului - ceea ce face dificila imitarea vecinilor - si oferim

informatia despre rezultate. Este important aici ca instructiunile verbale sa fie spuse o

singura data, dar fara graba si clar.

Schimbari de ritm

Stabilim impreuna cu copiii care dintre peretii incaperii reprezinta ,,baza" si neindreptam toti cu fata in aceasta directie. Incepem fiecare exercitiu din aceasta

pozitie. Reamintim punctele de orientare (poate cu ajutorulPovestii Dorinei si a

Sandei sau alRitualului miscarii). Dupa acest moment de incalzire, rostim un

cifru cuprinzand de la trei pana la sase cuvinte, de exemplu: dreapta, dreapta,

stdnga, stdnga, dreapta. Toti copiii tree la rezolvarea cifrului, sarind de fiecare

data cu un sfert de rasucire, la un unghi de 90 de grade. Incepem cu un cifru

format din trei elemente si urmarim ca in timpul jocului copiii sa nu-si imite miscarile.

Psihologie 15


18/48


Putem sa le propunem sa faca lucrul acesta cu ochii inchisi. Pornind din pozitia de

baza, fiecare isi poate spune cifrul sau si verifica daca rezolvarea lui este corecta.

Important este ca, la inceput, copiii sa memoreze elementele setului si sa efectueze

toate sariturile corespunzatoare.

Desendm inpdtrdtele!

Te rog sa pregatesti o foaie cu patratele pentru tine si pentru copii. Pe fiecare foaiefixezi un punct de pornire, in acelasi loc. Toti copiii deseneaza, fara a ridica pixul,

linii simple cu o lungime corespunzatoare, pe verticala sau pe orizontala. Adultul

deseneaza o forma concreta: o casuta, un robot, un caine etc., spunand de fiecare

data: treipe verticala in sus, sasepe orizontala la stdnga... si asa mai departe. Ar

trebui sa deseneze si el si sa le lase copiilor timp pentru desen. Cunoasterea notiunilor

verticala, orizontala, stdnga si dreapta face ca jocul sa devina atractiv si sa poata fi

introdusa comanda ,,patru in dreapta sus", unde unitatea de lungime va deveni

diagonala unui patrat mic. Ne putem juca in acelasi fel, folosind denumirile punctelor de

orientare pe harta si chiar simbolurile lor, exprimate in litere. De asemenea, fiecare copii

poate ,,dicta" un desen pregatit de el: totusi, aceasta este o sarcina dificila. Intr-o

alta varianta, putem cauta comoara ascunsd- de exemplu o portie de inghetata -,

urmand succesiv pasii instructiunii verbale. Te vei descurca perfect daca parchetul sau

mocheta au un model potrivit. Te asigur ca foarte multi copii fac cu placere acest

lucru, exersand eficient, prin intermediului jocului, functia de orientare, in timp ce

invatarea nestructurata a acestei priceperi ii depaseste de multe ori

posibilitatile. Uneori, acest lucru este legat de convingerea formata anterior, pentru ca,

din pacate, stereotipulEu n-o sa invdt asta niciodatdeste destul de raspandit.

Jocuri bazate pe concentrarea atentiei

Masajulpunctelor de sub claviculd

Fiecare copii se maseaza singur, folosind doua degete de la mana dreapta - degetul

aratator si degetul mare. Atinge cu ele clavicula si se deplaseaza in partea de jos,

de-a lungul osului. Nu trebuie sa se confunde adancitura de deasupra claviculei cu

punctele situate sub clavicula, pe care le vor cuprinde degetele larg desfacute.

Miscarea pe care o executam seamana cu rasucirea unor bilute in directia acelor de

ceasornic. In timpul rasucirii, apasam usor aceste puncte. Palma celeilalte maini

este asezata pe ombilic. In timpul masajului stam in picioare si respiram liber.

Tehnica celorzece intrebari

Din pacate, se intampla rar sa-i citim copilului povesti, basme sau articole din revistele

pentru copii. De data aceasta, te indemn sa-i citesti copilului un text nu mai mult de

aproximativ zece minute, cu voce tare, urmarind ca textul sa reprezinte un intreg -de

pilda un capitol. Nu-i obliga pe copii sa stea nemiscati, ci, mai degraba, incearca sa le

explici in ce masura miscarea corpului le favorizeaza sau le perturba puterea de

concentrare. Cere-le totusi sa pastreze linistea si sa nu-i deranjeze pe ceilalti

printr-o foiala excesiva - asta in cazul in care faci exercitiul cu mai multi copii.

16 Psihologie


19/48


Textul trebuie sa fie simplu, sa prezinte o inlantuire clara a evenimentelor, cu intriga,

punct culminant si deznodamant. Dupa ce citesti textul, pune-le copiilor circa zecet /v

intrebari. Intrebarile il ajuta pe copil sa inteleaga textul si sa memoreze detaliile

semnificative. Intreaba, asadar, nume, date, numere, denumiri, culori, zile ale

saptamanii etc. Intreband, foloseste textul. Acorda puncte pentru raspunsurile corecte.

Lamureste-1 pe copil ca el poate asculta cu o eficienta diferita, astfel incat ceea ce

invata la scoala poate varia in functie de gradul de concentrare. Nu uita sa discuticontinutul si sa intrebi ce reflectii i-a sugerat; altfel, lectura ar fi incompleta.

Prinderea celor neatenti

Citim cu voce tare un text oarecare si, din cand in cand, ne intrerupem spunand

Stop, iar aici spunem numele copilului pe care incercam sa-1 prindem ca nu este

atent. Copilul strigat se straduieste saredea ceva din fragmentul prezentat anterior. Nu

este vorba de intelegerea sau de povestirea textului, ci de educarea atentiei si a

memoriei, pe baza materialului ascultat. Poti sa numesti persoana care sa raspunda

fara a respecta o anumita regula - de exemplu poti desemna de doua ori aceeasipersoana, intrerupand fraza la jumatate.

Alegerea secretarei

Pe o foaie A4 vom realiza circa 10 mini-desene. Ne jucam cu copiii, facem pe seful

foarte ocupat, iar ei sunt persoanele care se straduiesc sa ocupe postul de secretara.

Trecem, asadar, la concurs. Le dai indicatii verbale, formuland o singura data

instructiunile, intr-un mod simplu, clar, delimitandu-le riguros. De exemplu: Pe

foaia asezata orizontal, scrie cu litere de tipar numele tdu, in coltul drept, in parted

dejos. Fiecare comanda trebuie sa se sprijine pe deprinderi formate deja, deoareceexercitiul solicita concentrarea atentiei pe o perioada mai lunga, urmarirea

instructiunilor, fara posibilitatea dispersarii atentiei. Poti anunta o mica pauza la

jumatatea concursului: Secretarele si secretarii vor inchide acum ochii si vor numdra in

gdndpdnd la zece. Instructiunile se pot referi la desenarea unor figuri geometrice, la

despartirea in silabe, la numarat etc. sau pot valorifica deprinderi concrete specifice altor

materii: Scrie rezultatul operatiei, scrie cored cuvdntul, transcriefigura etc. Acest

joe este util pentru a diagnoza nivelul concentrarii atentiei, al orientarii in spatiu,

precum si al utilizarii unor cunostinte si deprinderi concrete.

Baza omuletilor depefarfuriile zburatoare

Risipeste pe masa, in fata copiilor, un pumn de boabe de orez, margele marunte si

confeti. Aceasta este baza omuletilor de pe farfuriile zburatoare. Jucati-va de-a

zborurile cosmice.Copiii asculta o singura data comanda simpla si, deplasand cate un

singur element, fara a-1 lua in mana, il due la locul potrivit. Comanda poate suna

astfel: Trimit sapte Temerari ai orezului de la baza la statia Coltul de Sus

Dreapta; la statia Coltul de Sus Stdnga, vor merge cu doi Temerari maiputinetc.

Psihologie 17


20/48

Lectiile 45 si 46 __ ___________ __ Cum ii putem ajuta pe copii cand

invata?

Dupa ce executa fiecare comanda, copiii anunta cu voce tare: Rezolvat, dandu-ne

semnalul de trecere la alta instructiune. Nu uita sa dai o singura instructiune bazata pe

abilitatile dobandite deja. Poti cere, de exemplu, atatea boabe de orez cate degete are

copilul la o mana, atatea cate rezulta din operatia 2+4-6+3 sau poti folosi

comparatii de tipul de atatea ori mai multsau de atatea on mai putin etc. Poti

comanda copiilor sa culeaga boabele nu de la baza, ci de la diferite statii, formuland de

fiecare data instructiunile in mod clar. Dupa terminarea j ocului, ceremprezen tareasituatiei Temerarilor la diferite baze, adica facem raportul; pentru a usura lucrurile,

putem efectua noi insine aceste manevre.

Trei castronase cu boabe

Pune o mana de orez sau de margele in palma unui copil. Pregateste trei vase mici, de

exemplu capace de la sticle de sue sau borcanase pentru medicamente. Sarcina

copilului este jocul de-a cenusdreasa, fund obligat sanumere toate bobitele, prin

punerea acestora pe rand, din palma in primul vas. Fiecare bob va fi prins intre

degetul aratator si eel mare. Dupa ce le numara, copilul noteaza rezultatul, dupa

care pune cate o bobita in al doilea vas, notand iarasi rezultatul. Acum copiii isi

muta locurile si se ocupa cu numararea boabelor si cu mutarea lor din vasul al

doilea in al treilea. Dupa o clipa, confrunta cele trei rezultate: pe eel propriu, pe

primul, pe al doilea si pe al treilea, cu eel al colegului. Daca exista indoieli, numaram

impreuna cu voce tare. Este bine ca numarul de boabe sau de margele date sa nu

depaseasca patruzeci sau mai putin, in functie de posibilitatile copilului. Jocurile cu

orez linistesc si ajuta la concentrarea atentiei, cer rabdare si atentie, fara a fi insotite de

incordare sau de presiunea timpului, contand precizia si actiunea perseverenta si

sistematica.

Adunarea coloanelor de cifre

Pregateste o coloana de cifre, alcatuita la rnceput din opt elemente. Cere-le copiilor sa

se ocupe de adunarea lor, in asa fel incat sa adauge primul element la al doilea, apoi

pe al doilea la al treilea, pe al treilea la al patrulea s.a.m.d. Copilul noteaza

rezultatele fiecarei operatii, dupa ce a desenat o sageata care duce de la cifre la

suma. Dupa o insumare repetata, fiecare coloana va fi mai mica decat cea

precedents cu o cifra, pana ce vom obtine rezultatul final. Daca lucrezi cu un copil

mic, ai grija sa pregatesti o coloana mai scurta. Ai grija, de asemenea, ca in primul

set sa treci cifre de la 1 la 9, trecand peste zero. Pentru a evita incurcaturile in ceea

ce ^ \/)o priveste notarea, poti pregati mai devreme ' \g o retea din cerculete -

locurile unde se trece suma. Copiii mai mari se pot stradui sa

rezolveproblemaintr-untimpcatmaiscurt; ^

la cei mici se urmareste mai curand sa-si

stapaneasca oboseala legata de o activitate

plictisitoare si repetabila, care necesita

precizie.

18 Psihologie


21/48


Jocuri bazate pe lexic

De-a vorbirea fluenta

Trece pe o foaie de hartie cinci sau sase litere, care serrmifica primele sunete ale

cuvintelor dintr-o propozitie. Sarcina copilului este de a forma propozitii corecte.

Cand ii rugam sa noteze propozitiile, putem sa ne amuzam, exersand cu acest prilej

regulile ortografice si de caligrafie. Principalul scop al jocului este insa acela de a

ajunge la o fluenta a raspunsului, adica la fluenta in exprimare. Cuvintele vor curge

singure, daca jocul se desfasoara intr-o atmosfera placuta, cu indemnul la solutii

amuzante. Acesta este unul dintre exercitiile vorbitorilor in public, ale ziaristilor

care vorbesc ,,in direct". Incerci? N... I... D... C... V... P... Poate aparea propozitia

Ndtdfletul lonut deseneazd cat verzipepereti. Daca nu apar probleme, restrangeti

tema si introduceti o limita de timp.

Inlocuieste cuvantul si repetd!

Ne jucam in cere sau in perechi. Prima persoana formeaza o propozitie alcatuita din

circa cinci-sase cuvinte, fara nume proprii. De exemplu, spunem:Bdiatul eel marealeargd repede spre casd si dam cuvantul care trebuie schimbat, astfel meat sensul

propozitiei sa fie pastrat; putem, de exemplu, schimba cuvantul ,,mare". Persoana

urmatoare va spune:Bdiatul malt aleargd repede spre casdsi roaga sa fie schimbat

cuvantul ,,repede". Urmatoral participant la joe spune:Bdiatul inalt aleargd iute spre

casd etc. Dupa cum observi, ordinea cuvintelor trebuie sa fie pastrata. Un cuvant

poate fi modificat de cateva ori, cu conditia ca persoana care a formulat propozitia

sa aiba o solutie care nu a mai fost folosita in joe.

Povesteste, omitandunele cuvinte!

Spune-i copilului o poveste noua cu un personaj principal; poti folosi chiar unbasm foarte cunoscut. Roaga-1 pe copil sa-ti povesteasca la randul sau basmul, cat

mai fluent posibil, fara a folosi insa numele personajului. Roaga-1 sa incerce sa

evite repetitiile, cautand un numar maxim de sinonime - de exemplu: eroul, bdiatul,

personajul, persoana, copilul,fiul, micutul, piticuletc.

Tehnica de cautare in alfabet

Incepem jocul cu stabilirea alfabetului. Ii rugam pe participant! sa spuna alfabetul

astfel incat literele sa fie reprezentate prin cuvinte care incep cu sunetele respective. O

inlesnire deosebita o constituie aici posibilitatea de a folosi nume, la care se

poate renunta in cazul inregistrarii progresului. Daca enunturile sunt cursive, putem

spune cate doua cuvinte pentru fiecare litera etc. Copiii mici nu reusesc sa spuna

literele urmatoare fara ajutor, uita literele vecine si trebuie sa reia alfabetul de la

capat. Putem alcatui o lista cu literele necesare, grupate, fara a pastra ordinea

alfabetica. Ei se pot uita pe lista, dar, in acest caz, se asteapta din partea lor o mai

mare viteza de reactie. Incearca daca vrei! Tu poti? De exemplu: agrafd, butoi,

ceapd, dimineatd, elixir, fum, grebld, hdrciog, irisjder... Cumamers?

Psihologie 19


22/48

Lectiile 45 si 46 Cum ii putem ajutape copii cand invata?

Gate un cuvant, pentru apovesti ceva

In acest joe se poate ajunge la efecte interesante daca este antrenat grupul, cu toate ca

se poate juca si in doi. Propunem o tema anume - cumparaturile, lectia, inotul etc. -

sau o specie literara: o anecdota, o drama etc. Putem stabili timpul si locul actiunii

sau putem caracteriza sumar personajul principal al povestii noastre. Exista si

posibilitatea de a derula o poveste fara toate aceste elemente, desi copiii mai mici nu se

vor descurca usor. Anuntati-i ca veti spune intr-un mod hazliu o poveste al careiautor vor fi ei toti. Fiecare participant poate rosti cu voce tare doar un singur cuvant

si trebuie sa faca acest lucru cat mai repede. Propozitiile isi pastreaza coerenta si se

respecta astfel corectitudinea stilistica si gramaticala. Primul participant spune, de

exemplu, Era, al doilea, un om, al treilea, nu etc. In felul acesta, nu urmarim

variante individuale, ci cream ceva nou in mod spontan, subordonandu-ne mereu

intentiile cuvintelor care apar. Din aceasta adaptare se desprinde o calitate cu totul

noua. Te rog sa-ti imaginezi ca prima persoana ar fi dorit sa inceapa povestea cu

Era o data ca niciodata, a doua, cuEra un om pe care-l durea capul, iar a treia, cu

Era un om nuprea bun etc. Si pana la urma ce rezulta? Jocul are rolul de a creste

fluenta vorbirii, de a-i obliga pe copii sa foloseasca lexicul curent in formegramaticale corecte. Se imbogateste totodata vocabularal pasiv.

Definitia

Totalitatea cuvintelor pe care le foloseste copilul in vorbire constituie vocabularul

activ, iar cuvintele pe care le intelege alcatuiesc vocabularul pasiv. Tu ce crezi?

Care este mai numeros? Ambele pot fi imbogatite prin exercitii succesive. Este

bine sa retinem ca nimic nu inlocuieste discutiile autentice, povestirile si, in primul

rand, ascultarea si incurajarea pentru a vorbi. Copiii care se uita la televizor pot

folosi aceasta in masura in care povestesc apoi ce anume au vazut, ce anume au

aflat. In mod similar, daca cineva citeste copiilor - ceea ce recomandam cu caldura, cu

conditia sa citim ceva nou, atragator si pentru eel care citeste, si pentru cei ce

asculta -, ii va mtreba apoi ce anume au trait, ce reflectii le-a sugerat lectura, le va da

explicatii. Incepe cu instructiunile preliminare: Sunteti autori de dictionare si

enciclopedii, in care suntpublicatearticole create devoi, explicand sensul cuvintelor

date de mine. Da-le copiilor un substantiv la intamplare, a carui definitie va incerca sa

o formuleze intregul grup; de exemplu ,,disc". Copiii vor incerca sa inteleaga ce poate

cuprinde definitia, pentru a fi clara si inteleasa de toti si pentru a putea diferentia obiectul

descris de alte obiecte. Poate vei incerca singur sa definesti acest cuvant! Cum ar

trebui sa arate definitiile termenilor: ,,masa", ,,musca", ,,bijutier", ,,emotie"? Efascinant, nu-i asa? Arata-le copiilor ca este importanta incadrarea obiectului

intr-o anumita categorie, prezentarea celor mai importante insusiri, folosirea

analogiilor sau a unui sinonim. Daca toate acestea nu va creeaza dificultati, va rog sa

incercati sa definiti adjective, verbe etc. Sarcina este acum mai dificila. lata cateva

definitii hazlii: Usturoiul mseamnd dintii unei vrdjitoare, Desertul estepatria mai

multorpuncte ce urmeazd unui dupd altul, Muschiul esteperuca stdncii. Asta doresti sa

obtii? De ce nu?

20 Psihologie


23/48

Eu gi copiii care imi sunt incredintati_________ ___ __ __________ ____Capitol XVII

Ghicitorile

Ghicitorile sunt un mod folosit frecvent pentru a petrece timpul cu copiii. Avemchiar posibilitatea de a folosi antologii, brosuri si reviste. Nu toate sunt la fel deutile. Nu uita ca pentru copii trebuie sa cream ca si pentru adulti, doar ca ceva maibine. De ce? Fiindca acum se dezvolta interesul lor pentru lectura, deprinderilelingvistice, simtul frumosului si al uratului. Este perioada in care estetica oferteinoastre muzicale, plastice si literare este deosebit de importanta. Alege, asadar, cu

atentie. Poate creezi tu insuti ceva!? Scopul jocului este de a dezvolta vorbirea sigandirea copiilor care vor crea singuri si vor raspunde la propriile ghicitori. Motivulghicitorii este prezent in mituri, in literatura, in traditiile populare, in ritualuri sichiar in credintele specifice diferitelor culturi. Nu este vorba doar de cunostinteseci si de rigoare, ci mai degraba de fantezie, de sesizarea legaturilor si a asocierilor. Nula orice pas copilul este in stare sa se desprinda de elementul concret, dar sa fii atent,caci s-ar putea sa te surprinda: Care estepestele eel mai greu deprins ? Sdpunul in cadd.Cine are de tdndr mustdti albe? Pisica. Cum se numestefenomenul care apare cdndne cunosc ceipe care noi nu-i cunoastem ? Popularitate. Distreaza-te!

Jocuri cu creionulCreionulpropriu-zis

Copilul mic ar trebui sa inceapa jocul cu creionul pornind de la un instrument descris adecvat. Nu este indiferent ce fel de creion ii oferim pentru a se juca. Ar trebui safie un creion destul de moale, care sa lase in urma linii clar conturate. Creionultrebuie sa fie neted, deoarece copilul va apasa destul de tare cu degetele; in cazulunui creion cu un desen in relief, de exemplu, 1-ar putea descuraja durerea produsa debatatura care s-ar putea forma cu timpul la degetul mij lociu, acolo unde se sprij inainstrumentul de scris. In plus, creionul trebuie sa fie lung, asadar nu-i da copilului unrest de creion sau creionase care se ascund in palma, facand dificila executarea

corecta a miscarii. Creionul trebuie sa fie bine ascutit, dar cu varful usor tocit,pentru ca liniile sa nu fie prea subtiri si, din greseala, copilul sa se raneasca. Incaceva: copilul trebuie sa-1 prinda cum trebuie, adica putin mai jos de prima treime alungimii creionului. Poti marca acest loc cu ajutorul unei mici etichete sauleu-coplast, desi, pe masura ce-1 folosim, locul se muta mai sus. De aceea, potiincerca doar sa-i atragi atentia, iar daca apar probleme, foloseste un degetar cu oadancitura pentru deget, pe care il fixezi pe creion, in locul potrivit.

Incalzirea

Inainte de jocul cu creionul ar trebui sa propui o scurta incalzire, in timpul careiaputeti apela la jocuri cu degetele sau il poti ruga pe copil sa-si scuture bine mainile, ca

si cand ar scutura stropi de apa. Apoi, prin miscari ale palmelor deschise, inpozitia stand in picioare, indreptam aerul spre fata noastra, spunand, de exemplu:Spre mine, spre mine, spre mine. Poti simti in acest timp o usoara adiere pe pieleafetei. Schimbam directia si fixam palmele invers, pentru a impinge aerul in afara,spunand:Departe de mine, departe de mine, departe de mine. De asemenea, putetiexecuta miscarea de rasucire a unui bee cu mainile ridicate sus sau lasate in jos.Ajuta totodata strangerea energica a pumnului si intinderea degetelor, precum sipalparea delicata cu degetele indoite - alternativ, o data cu mana dreapta, alta data, cucea stanga - a capului, a suprafetei mesei, a spatelui unui coleg etc.

Psihologie 21


24/48

Cum li putem ajuta pe copii cand invata?

Optulculcat

Lenesul opt care zace este un exercitiu clasic, propus de P. Dennison. Dacainvatatorul copilului lasat in grija ta isi ia in series sarcinile, cu siguranta copilul vaintalni acest exercitiu in invatamantul special. Pe o foaie A4 asezata orizontal, pe otabla, pe o hartie cenusie sau chiar pe pamant, pe nisip, pe suprafata apei sau peplaci de faianta acoperite de aburi, desenam opturi culcate (semnul infinitului),incepand de la punctul de intersectie, spre coltul din stanga sus. Creionul merge pehartie pana la Stanga sus, se intoarce si, prin intersectie, merge laDreapta sus etc.

Copilul tine capul nemiscat, dar urmareste atentcapatul creionului si linia pe care o traseaza. Neputem juca astfel de-a concursul testoaselor.Miscarile trebuie sa fie degajate, netede,cursive, nefortate. Fiecare linie se afla aproape decea precedents, astfel meat pe hartie seformeaza o banda lata de un centimetru, inmasura in care exercitiul este efectuat corect. La

inceput, il poti face tu singur, pentru a arata cum se procedeaza, apoi, prinzand manacopilului, il repeti impreuna cu el. Te rog sa nu uiti de prinderea corecta acreionului. Exercitiul trebuie sa fie repetat de mai multe ori. Vezi daca optul areforma regulata, verificand axa verticala si orizontala a simetriei.

Ornamentele

In afara de invatarea tinerii corecte a creionului si de efectuarea miscarilor precisesub controlul ochiului, copilul ar trebui sa asimileze deprinderile specifice scrieriicifrelor arabe si a alfabetului latin. Este vorba despre orientarea verticala si intoarcerea injos, despre orientarea verticala si despre intoarcerea spre dreapta, precum si derasucire prin miscare inversa acelor de ceasornic. Asemenea deprinderi suntindispensabile, pentru ca, in viitor, copilul sa nu aiba dificultati in ceea ce priveste

,,economia scrisului" - scrisul sa nu-i rapeasca prea mult timp, sa-i consume catmai putina energie, sa-i permita legaturile adecvate, ceea ce il face lizibil. Ingrijeste-te,asadar, ca, in masura posibilului, copilul sa deseneze liniute scurte verticale de sus injos, orizontale de la stanga spre dreapta si cerculete spre dreapta. Nu este vorbadespre operatii atragatoare in sine, indeosebi cand apare necesitatea unor repetari

multiple. Gandeste-te cum ai putea sa-1incurajezi sa faca asta. Este suficient sacreati impreuna un desen in care estenevoie, de exemplu, saudati florile ofilite saude o ploaie care sa faca sa creascaciupercile, iar copilul va desena cu

entuziasm zeci de liniute verticale. Poate ilinveti sa semene iarba, tot de sus in jos. Sipentru liniile orizontale trebuie sa

gasesti o explicatie - poate un drum, o

Lectiile 45 si 46

O carare pe care merg turistii etc. Liniaintrerupta, alcatuita din segmente trasate de la stanga la dreapta, poate reprezenta, deasemenea, un punct cusut pe un material. Ambele miscari pot fi imbinate, iarcopilul poate fi invitat sa deseneze cruciulite ca modele pe un servetel, pe o perdea


25/48

22 Psihologie


26/48


sau pe un covor etc. Copilul umple cu placere o suprafata limitata cu un contur careinfatiseazaun cosulet, trasandperechi de liniute verticale si orizontale asemanatoareimpletiturii de rachita. Un pestisor din acvariu, desenat pe foaie, va astepta bulele deaer, buline mici se afla pe rochita fetitei sau balonase de sapun vor zbura din firul depai etc. In loc sa coloreze desene gata facute, copilul poate sa le umple cuornamente alcatuite din elemente cunoscute.

Carnetelul omuhii de afaceri

Prin acest joe, urmarim formarea deprinderii de orientare intr-un caiet, pe foaia dehartie destinata scrisului. Este vorba despre folosirea eficienta si justificata asuprafetei. Spre deosebire de adulti, pentru copiii prescolari, aspecte cum ar finecesitatea de a scrie de la stanga la dreapta, notiunea de margine, succesiuneapaginilor sunt lucruri total noi, nemaiintalnite pana acum. Ai observat ca, adesea,copiii se uita la carti de la sfarsit spre inceput sau ca dau paginile in ambele directii?Ofera-i un carnetel si indeamna-1 sa se joace, sa faca notite foarte importante. Copilulincepe sa inteleaga ca scrisul se compune din ,,siruri" mai lungi sau mai scurte, care potfi realizate fara a ridica mana de pe hartie. El exerseaza deprinderea complexa deapasare optima a hartiei, de prindere corecta a instrumentului de scris si de operare cuintreg antebratul, intr-o miscare continua spre dreapta. Copilul incepator va fi tentatsa-si deplaseze cotul sau sa schimbe pozitia caietului. Acesta nu trebuie sa fie preamic, deoarece copilul nu poate sa-si pastreze controlul si sa mentina aceeasidimensiune a diferitelor semne. Este mai util un caiet de format obisnuit.Copilul poate observa astfel ca propozitiile incep cu litera mare si ca sunt despartiteprin semne de punctuatie. Intr-o etapa ulterioara, va observa ca literele au o pozitiediferita pe linia de scris. O asemenea mazgalire simpla de la stanga la dreaptaconstituie o minunata forma de pregatire pentru scris. Incercati!

Mazgaleala creativa

Jocul in care este folosita metoda ,,startului bun" constituie o activitate placuta sifoarte eficienta. Pe o suprafata oarecare, trasam o linie sau indoim o foaie, imaginandu-ne granita dintre doua spatii (ar putea fi ,,regatul Dorinei" si ,,cel alSandei"). Cu ambele maini simultan, facem desene libere - cu degetele, cu creta,cu pixul - astfel meat linia de mijloc sa fie axa simetriei lor. La inceput va fi usor sa

desenam un bradut, o ciuperca sau o casuta. Putem desena, de asemenea, douaelemente in acelasi timp (floricele, mingi etc.) de ambele parti ale granitei.Dorina si Sanda fac acelasi lucru; fiecaredeseneaza. Desenele apar in acelasi timp

- o mana nu o ia inaintea celeilalte. Nueste vorba aici despre forma produsului;eel mai important este procesul realizariiunui asemenea desen, care permiteconjugarea activitatii celor doua emisferecerebrale. Cand copilul nu vrea sa deseneze, nu are idei, este retinut si ii erusine de rezultate, poti incepe cu desenulin aer, cu degetele pe suprafata mesei, pe

Capitol XVII

23Psihologie


27/48

Cum ii putem ajuta pe copii cand invata?

spatele tau, unde granita naturala este coloana vertebrala si unde vei putea sa simtifoarte bine daca miscarile copilului sunt corecte. O alta forma este desenul in carevom valorifica deprinderile corecte ale scrisului dobandite anterior. Deseneaza asadar peo foaie sau pe tabla, rugandu-1 sa imite formele simple. De exemplu ploua si, deambele parti ale liniei, apar liniute mici, verticale. Soarele rasare si desenamconcomitent doua semicercuri. Toate miscarile noastre sunt complementare: dacamana dreapta se misca in dreapta, atunci stanga se va misca in stanga. Directia

verticala va fi aceeasi pentru ambele maini. Nu folosim mazgalelile pe axa orizontala.Este bine sa se foloseasca doua culori, pentru a verifica daca mainile au depasitgranita.

Computerul cu patru programe

Te rog sa pregatesti patru foi de formatul unui caiet, cu linii verticale care sa leimparta in doua. Le poti indoi pur si simplu. Jocul are ca scop demonstrareacomplexitatii si a preciziei necesare scrierii cifrelor. La inceputul invatariiscrisului, copiii au tendinta, mai mult sau mai putin accentuata, redarii imaginii inoglinda, indeosebi pe axa verticala. Acesta este un fenomen care poate fi doarun semnal trecator al dificultatilor de asimilare a unui material vast si nou. Dinpacate, uneori se intampla sa fie un simptom al unor disfunctii care transparimpreuna cu alte fenomene: riscul disgrafiei - dificultatea de a scrie. Ne jucam de-acomputerul care realizeaza patru programe. Primul consta in scrierea unor cifresuccesive, de laO la 9, pe principiul:Dorina lucreazdcorect, Sanda lucreazdincorect.Transcriem fiecare cifra cu ambele maini in acelasi timp, de ambele parti ale granitei, desus in jos, una sub alta. Obtinem o coloana corecta de partea dreapta si imaginea ei, instanga. Acesta este un tip de mazgaleala descrisa anterior. Aceasta notare a cifreloreste oarecum fireasca, pentru persoanele cu inclinatie laterala dreapta- cu dominantaochiului drept si a mainii drepte. Urmatorul program ar fi realizarea sarcinii:Sanda lucreaza cored, Dorina lucreaza incorect. Acum, inregistrarea cifreloreste fireasca pentru cei care folosesc preponderent ochiul stang si mana stanga.Ocupa-te apoi de al treilea program: Ambele lucreaza corect si observa dacadesenul copilului este cat mai aproape de axa. Ultimul nostru program executacomanda:Ambele lucreaza incorect. Acest exercitiu poate fi precedat de jocuriconstand in identificarea de inscrieri corecte si incorecte ale cifrelor, in seturi specialpregatite in acest sens. Copilul care foloseste mana dreapta poate repeta primulprogram, iar eel stangaci, pe al doilea. Toti repeta al treilea program, dar nu-1 repetam peal patrulea.

-S D-f- s D +h .S 1 7 2 1

i 3 3 4

CPRD&eAMnv. 2), t -s D-

* I+ S

' i i(PROGRAM w. 1) -1 f- ('PROGRAM^.3) J^

2. s 3,4 /1 ^ (PROGRAM m-.^)

Lectiile 45 si 46

24 Psihologie


28/48


29/48

Lectiile 45 si 46____________________ __ Cum ii putem ajuta pe copii cand

invata?

Mananca ceva!

Plenus venter non studet libenter, adica nu incerca sa inveti cu stomacul plin! Pentru

a lucra eficient, trebuie sa dispui de energie, adica de o concentrate adecvata de

glucoza in sange. Nu poti lucra flamand, deoarece vei obosi, timpul de reactie va

creste, iar emotiile vor fi negative. Uneori, copiii nu constientizeaza ca sunt flamanzi,

indeosebi ,,cei care nu prea mananca" numesc aceasta senzatie durere sau oboseala.Pe de alta parte, nu ne putem aseza la lucra indata ce am mancat, cand efortul

organismului se concentreaza asupra prelucrarii hranei, in timpul digestiei. Este

bine sa va formati reflexul de a manca putina ciocolata, la o jumatate de ora de la

masa principals si inaintede a incepelucrul. -

Oxigeneazd creierul! " , / :

Oxigenul este absolut necesar, dar intr-o cantitate corespunzatoare. Aeriseste

incaperea! Executa exercitii simple de respiratie. Este amuzant exercitiul Pianistul

dejazz, constand in frecarea rapida a mainilor si inspirarea concomitenta a aeralui pe

nas. Apoi expiram aeral pe gura, prelung, pana la sfarsit si incheiem lovind usor,

alternativ, cu mana dreapta si cu cea stanga in suprafata mesei, ca si cand ar fi

claviarura, cu picioarele usor indoite si tinand coloana dreapta. Exercitiul il facem

intr-un ritm propriu; ar trebui sa fie alcatuit din eel putin trei cicluri. Pe parcursul

activitatilor care solicita efort, trebuie sa ne ingrijim de aportul de aer proaspat.

Chiar mestecarea gumei fara zahar ajuta la oxigenarea creierului; miscandu-se,

maxilarele actioneaza precum pistonul de la seringa, conducand oxigenul spre

scoarta cerebrala.

Mai bine mat putin si mat desAcest principiu minunat este adesea neglijat. Memorarea este mai durabila, iar redarea

continutului mai rapida, daca invatam cate putin. A invata ore in sir inseamna a face din

tine o victima. Nimeni nu te intreaba daca si cat ai invatat. Esti intrebat daca stii. Chiar

si eel mai istet copil are nevoie de repetitii, deoarece intelegerea nu este

sinonima cu asimilarea unor date concrete. Formeaza-ti deprinderea de a invata in

mini-sesiuni intense si scurte, cu un inceput si un sfarsit clar delimitate, cu un scop

bine conturat. De exemplu:Acum voi citi acest lucru, Acum voi asculta, Acum voi

scrieetc.

La aceeasi ora, in acelasi loc

Si acest principiu este unanim cunoscut. Orice activitate legata de invatare ar trebui sa

se desfasoare pe un ,,teren" specific, destinat acestui scop, implicand concentrarea,

pregatit in mod corespunzator. Este excelent sa ne asezam cu copilul la lucru la

aceeasi ora, care poate fi schimbata doar in cazuri exceptional. Este un fel de ritual

asemanator somnului, meselor etc.; intregul nostru corp invata astfel sa se pregateasca de

,,lupta".

26 Psihologie


30/48


Nivelurile de dificultate si stabilirea unei ordini

Propune-i copilului sa imparts tot ceea ce are de facut in trei niveluri de

dificultate: 1) stiu singur; 2) spune-mi cum si voi face singur; 3) am nevoie tot

timpul de ajutor. Nu este indicat sa-i permitem copilului ,,sa paraziteze", sa aiba

nevoie tot timpul de supraveghere; invata-1 sa fie cinstit, lauda-1 cand reuseste singur si

intelege-1 atunci cand recunoaste deschis ca are dificultati. Roaga-1 pe copil sa-ti explice

ce trebuie sa faca. Deoarece el merge la scoala, il asculta pe invatator, lucreaza intimpul orelor, el stie, probabil, mai bine. Asadar, el va explica. Aceasta ; rezolva in mare

masura o problema didactica tipica. Observa-i felul de a fi, citind cateva dialoguri

dintre un invatator si un elev.

Exemple(A):

^ -Da exemple de modificare a mediului natural in urma interventiei

omului asupra solului.

- Poftim?

- Despresapat...- Aaaal

Transforms, perfectul compus in gerunziu.

- Poftim?

- De exemplu, am desenat" devine desendnd ".

- Aaaal

Copilul nu poate ramane dependent de adultul care intelege oarecum in locul lui

temele si instructiunile, prezentandu-i exemple de rezolvare, la care el reactioneaza in

mod automat. El va invata sa inteleaga, explicand altora.

Delimitarea timpului si recompensa pentru tncheierea etapelor

O competenta importanta este aceea de a delimita timpul necesar pentru efectuarea

unei operatii concrete. A-ti gospodari rational si cu raspundere timpul este o arta!

Folositi clepsidra, ceasul cu secundar sau chiar un desteptator obisnuit. Invata-1 pe

copil sa inteleaga ca timpul curge, iar noi beneficiem de aceasta in mod variat. Fa un

experiment cu titlul Ceputemface intr-un minut - de exemplu genuflexiuni,

sarituri, liniute, bilute din plastilina, fasii de hartie etc. Acelasi minut poate fi afectat

unei sarcini concrete sau reflectarii la ceea ce ne asteapta. In mod paradoxal, in

timpul invatarii, copiii au un mare talent creativ si cheltuiesc multa energie pentru a

evita efortul. Ascund caietele, amana momentul inceperii etc. Cunosti starea de

duminica seara, cand inca mai ai de facut compunerea, de invatat cuvintele si cate

altele, iar tu esti atat de necajit!? Arata-i copilului ca merita mult mai mult sa trateze

toate acestea ca pe niste sarcini, sa le acorde minimum de timp si sa-si acorde siesi un

fel de recompensa, sub forma admiratiei fata de eficienta demonstrata.

Psihologie 27


31/48

Lectiile 45 si 46 Cum li putem ajuta pe copii cand invata?

De exemplu: voi acorda calculelor trei minute, fixez clepsidra si lucrez, iar dupa ce

termin, merg sa beau un sue. O mare cantitate de timp o rapesc activitatile

pregatitoare, sublinierile etc. Copilul trebuie sa recunoasca singur aceasta dubla

recompensa: satisfactia ca reuseste atat de repede in aceasta etapa si ca scurteaza, in

ansamblu, timpul afectat invatarii. Putem sublinia acest lucru oferindu-i ceva: o

mangaiere, ceva dulce, un cuvant de lauda etc. Fiecare caiet inchis inseamna o

recompensa, datorita perceperii efectelor imediate ale muncii.

Asociaza etapa de lucru cu o culoare, un anumitgust etc.!

Efortul copilului trebuie sa fie defalcat pe etape, pe segmente concrete sau, eel mai

frecvent, pe obiecte. Delimitarea se face nu doar prin stabilirea timpului de lucru

-ceea inseamna diminuarea timpului afectat operatiilor in ansamblu -, ci si in alt mod.

Pot fi abordate anumite continuturi la o anumita sursa de lumina, ascultand un

anumit fel de muzica, dar si in ambianta unui miros sau gust concret. Dupa fiecare

etapa, o scurta pauza ajuta la o mai buna memorare a continutului si, ulterior, la o

redare a acestuia cu o mai mare rigoare. La istorie invatam langa un pahar cu sue de

lamaie si la o lumina puternica, intr-un anume ritm de muzica; dupa o mica relaxare,invatam la fizica, langa o farfurioara cu miere si nuci, cu veioza pe masa si intr-un

ritm de muzica lent. Nu ne ia timp prea mult si nu evadam, concentrandu-ne asupra

unor activitati adiacente. La acest sistem se adapteaza mai bine elevii mai mari,

pentru care este indispensabila o perioada mai mare de concentrare.

Alungarea magiei cantitatii

Inainte de a incepe lucrul, copilul ar trebui sa perceapa temele in mod adecvat, in

privinta cantitatii. Numarul mare de pagini de citit nu ne va mai impresiona daca

dam la o parte ilustratiile si fotografiile; o poezie mai lunga va deveni mai scurta

daca o transcriem pe o bucata de hartie; cuvintele pe care trebuie sa le invatam vor fimai usor de asimilat daca le grupam in cuvinte pe care le vedem pentru prima data

si cuvinte pe care le-am mai intalnit, pe care, de fapt, le cunoastem.

Jocuri de orientare sociala

La inceperea scolii, indeosebi daca aceasta nu a fost precedata de gradinita, precum si

la schimbarea scolii, apar dificultati de adaptare, care constituie si cauze ale

insucceselor scolare; ele pot fi insa depasite. Elementele noi trebuie sa fie

,,imblanzite", discutand despre ele, intrand in contact cu noul ,,teren", inainte de a

merge in fiecare zi acolo. O buna metoda o constituie cunoasterea persoanelor care ilvor insoti pe copil. Poti veni in ajutorul copilului, prin intermediul exercitiilor

urmatoare.

Ceaiface daca...?

Experienta ta scolara si cunostintele tale te vor ajuta sa cauti teme corespunzatoare

pentru discutie. Dar discutiile, dominate de monolog, nu rezolva problema. Copilul

reactioneaza mai bine aratandu-si trairile intr-un contact nemijlocit, in care il pot

28 Psihologie


32/48


insoti si alti copii. Intrebarea Ce aiface tu nu semnifica acelasi lucru cu Ce anume

trebuie safari. Respecta rezolvarea copilului, in masura in care este creativa,

eficienta si nu afecteaza pe nimeni. Nu-i oferi doar solutii juste, proprii, in diferite

situatii dificile si nu te concentra asupra analizei a o mie de probleme imaginare,

deoarece copilul va intelege ca viitorul sau va fi presarat numai cu dificultati

psihologie lectia 45 +46

Documents