Studii de arheometalurgie pe Aurul şi Argintul Dacic folosind metode

performante de spectrometrie de raze X

Director de Proiect

Dr. Bogdan Constantinescu

Proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0078

Arheometalurgie: studiul “vechilor” procedee metalurgice – de la obtinerea metalelor (minierit,

separare din minereuri) pana la producerea aliajelor si a artefactelor (prelucrare la rece sau la cald,

turnare - batere, aurire, argintare)

Spectrometrie de raze X: - Fluorescenta de raze X (XRF) inclusiv cu aparatura portabila

- Micro-PIXE (Proton Induced X-ray Emission) la acceleratoare de particule

- Micro-SR-XRF (Synchrotron Radiation induced X-Ray Fluorescence)

www.nipne.ro

• Detector: dioda PIN de siliciu,

racita Peltier

• Fereastra detector: Kapton

• Tub raze X: anod de Rh,

tensiune maxima 30KV

• Marimea spotului: 6mm x 5mm

• Determinarea elementelor:

incepand de la Potasiu pana la

Uraniu

• Rezolutia energetica: <275 eV

pentru K Mn

• Artefactele din aur din spatiul intra-

carpatic – de la Neolitic la Epoca Dacica

•Artefactele de aur din spatiul extra-

carpatic – de la Neolitic la cele denumite

Traco-Getice

• Artefactele de argint din tezaurele

princiare denumite Traco-Getice

• Monedele de tip Koson

• Monetaria denumita Geto-Dacica

• Obiectele de podoaba din argint din

Epoca Dacica

Inel de bucla - Valea Pianului, 3 cm diametru

Epoca Bronzului timpuriu -

procedeul ciocanirii la rece a

pepitelor de aur

Cazul inelului de bucla -

Muzeul National al Unirii - Alba

Iulia descoperit in Valea Pianului,

de cca. 3 cm diametru

Am identificat 4 compozitii

diferite de electrum:

Zona 1: Au=33.5%, Ag=64.9%

Cu sub 0.1% (practic argint

aurifer)

Zona 2: Au=40.4%, Ag=57%;

Cu sub 0.1%, urme Sb

Zona 3: Au 57.4%, Ag 42.5%

Cu=0.3%

Zona 4: Au=60.3%,Ag=37.9%;

Cu= 0.7%

Epoca Bronzului – sinterizare

Bratara de la Boarta, Comuna Seica Mare, Judetul Sibiu.

Tezaur Boarta, Bratara aur, Inv. P81613

Compozitia elementala

obtinuta in urma analizei

bratarii de aur – Tezaurul

Boarta

Bratara aur,

Inv. P81613

Au

%

Ag

%

Cu

%

Sn %

Zona din mijloc 63.2 33.7 2 -

Zona cap -

parte alba 52.5 43.9 2.6 -

Zona cap -

parte galbena 79.3 18.5 1 urme

Spectru XRF, Bratara

Boarta, Inv. P81613 –

cap zona galbena

Bratara nr. Au (%) Ag(%)

Cu(%)

Sn(ppm)

1 89.4 9.0 1.3 200

2 81.2 16.2 1.6 60

3 85.1 13.2 1.6 360

4 92.3 7.1 0.6 125

5 92.3 6.8 0.4 LMD*

6 92.0 7.1 0.9 230

7 92.9 6.3 0.7 LMD*

8 85.0 12.8 2.1 930

9 87.1 12.2 0.6 120

10 88.7 10.3 0.9 425

11 86.1 12.6 0.7 400

12 84.2 14.2 1.0 420

Compozitia bratarilor: amestec de aur aluvionar (continand Sn) cu aur de

filon (continand Sb), raportul Au-Ag-Cu avand valori foarte diferite chiar in

cazul aceleiasi bratari, dar incadrandu-se in compozitia tipica aurului nativ

din Muntii Metaliferi.

Spectru XRF si Tabel

- Bratari dacice

Pentru a verifica omogeneitatea aliajului bratarilor

in anul 2011 s-a obtinut permisiunea de la

autoritatile romane de a lua probe foarte mici (1-2

miligrame) de la extremitatile bratarilor pentru a le

analiza cu ajutorul metodele micro-PIXE la

Acceleratorul AGLAE-Louvre, Paris, Franta si

micro-SR-XRF la Sincrotronul BESSY Berlin,

Germania. Neomogeneitatea in compozitie a

fiecarei bratari a fost confimata. La Sincrotronul

BESSY s-au analizat si micro-probe din stateri de

tip Koson cu si fara monograma.

- 3 MeV proton micro-beam

(roughly 50 m diameter) extracted

into air

- irradiation with a 10 nA beam

current for about 15 minutes

- two Si(Li) detectors: low-energy

(1-10 keV) - for the determination of

matrix elements (Au, Ag, Cu) and

high-energy (5-40 keV) – for trace-

elements (Sn, Sb, Te)

- to reduce the high contribution of

Au L X-ray lines in the X-ray

spectra and the sum peaks

interfering with the signals of

elements neighboring Ag K X-ray

lines, the measurements were

performed using a 75 μm Cu filter

in front of the high-energy Si(Li)

detector

Micro-PIXE at AGLAE accelerator of CNRS-Musee du Louvre,

Paris, France

Au % Ag % Cu % Sn (ppm) Sb (ppm) Te (ppm)

Bratara 1 1A 87.82 8.6757 2.1435 143 38 0

Bratara 1 1B 89.6986 6.998 2.4262 162 14 0

Bratara 2 2A 81.5016 15.178 1.5009 143 43 18

Bratara 2 2B 84.7953 11.6867 2.48 84 0 20

Bratara 3 3A 82.8758 13.2517 2.6962 207 19 11

Bratara 3 3B 86.5352 11.6645 0.9293 97 16 5

Bratara 4 4A1 93.1381 4.9519 0.2404 0 105 0

Bratara 4 4B1 89.5202 7.9368 1.635 117 14 36

Bratara 5 5A1 91.3608 6.7795 0.6662 52 29 0

Bratara 5 5B1 90.9124 6.1936 0.6594 65 10 11

Bratara 6 6A1 89.8172 6.9358 1.3842 146 32 0

Bratara 6 6B1 91.1646 6.1646 1.4602 120 6 19

Bratara 7 7A1 91.1835 6.4892 1.444 217 24 0

Bratara 7 7B1 88.7619 6.4765 0.651 94 0 0

Bratara 8 8A1 82.1494 14.7884 1.5082 592 31 0

Bratara 8 8B1 84.5905 12.3065 1.7027 619 23 77

Bratara 9 9A1 87.6809 10.8443 0.423 0 40 0

Bratara 9 9B1 79.63 14.7563 0.7402 215 93 26

Bratara 10 10A 84.5395 10.8902 1.0967 541 0 27

Bratara 10 10B 88.9479 8.6741 0.4022 215 80 0

Bratara 11 11A 84.8545 12.1529 1.9404 396 0 17

Bratara 11 11B 90.8354 7.2799 0.8518 540 43 0

Bratara 12 12A 84.6024 12.1907 2.0329 250 30 21

Bratara 12 12B 86.3034 10.4188 1.8709 330 0 29

Pentru bratara nr 10 capul A

avem Sn=650 ppm si Cu=1.6%,

in comparatie cu capul B unde

avem Sn=275 ppm si Cu=0.7%.

Extensie micro-SR-XRF

Sincrotron – iradiere în aer

Sample Measurement Au % Ag % Cu

%

Fe % Sn

ppm

Other

elements

K73 1 82.15 15.14 2.44 0.22 522

K73 2 81.99 15.53 2.25 0.17 496

K73 3 81.80 15.99 2.90 0.20 1066 Sb: 2 ppm

K 135 1 83.06 14.41 2.29 0.17 532

K 135 2 84.09 13.68 2.08 0.106 426

K 118 1 87.49 8.69 1.49 2.31 149 Te: 17 ppm

K 118 2 85.52 12.18 1.60 0.67 291

K 54 1 88.57 9.71 1.49 0.19 365

K 54 2 85.59 12.39 1.49 0.41 1036

K 131 1 87.99 10.72 0.98 0.26 338

K 131 2 87.27 11.41 1.04 0.24 361

K 132 1 88.09 10.92 0.18 0.75 553

K 132 2 90.55 8.31 0.96 0.14 268

K 40 1 89.01 9.07 1.75 0.13 388

K 40 2 86.82 11.29 1.71 0.09 772

K 38 1 88.78 9.93 0.92 0.31 439

K 38 2 88.08 10.33 1.48 0.06 412

K = Koson without monogram

KM = Koson with monogram

Elemental concentration variations in Koson staters

(1 ppm = 1mg/kg = 10-6 = 10-4 %)

Elemental concentration variations in Koson staters

(1 ppm = 1mg/kg = 10-6 = 10-4 %)

Sample Measurement Au % Ag % Cu % Fe % Sn

ppm

Other

elements

K 65 2 86.14 12.71 1.07 0.034 428

K 92 1 85.81 12.10 1.93 0.09 677

K 92 2 85.61 12.66 1.31 0.38 309

K 43 1 86.97 11.24 1.63 0.053 1031

K 43 2 87.10 11.09 1.69 0.055 667

KM 23 M 1 95.66 4.026 0.25 0.056 10

KM 23 2 95.24 4.43 0.27 0.045 15

KM 53 M 1 94.49 5.19 0.25 0.05 37

KM 53 2 94.41 5.20 0.28 0.09 10

KM 10 M 1 96.98 2.76 0.18 0.07 10

KM 10 2 96.71 2.80 0.15 0.34 -

KM 8 M 1 95.12 4.50 0.30 0.06 19

KM 8 2 94.83 4.84 0.27 0.04 31

KM 719 M 1 99.21 0.64 0.10 0.03 62

KM 719 2 99.17 0.67 0.11 0.04 35

KM 321 M 1 98.42 1.28 0.16 0.06 67

KM 321 2 98.47 1.32 0.15 0.04 48

KM 321 3 98.41 1.38 0.15 0.05 42

K = Koson without monogram

KM = Koson with monogram

a b

Dacian Koson with monogram

Koson with monogram no.23

Cu

Fe

Cu

a b

Dacian Koson without monogram

Koson without monogram no.40

Cu

Cu

Fe

Koson without monogram no.73

Cu

Cu

Fe

Fe

Concluzii aur

Programul de masuratori „in situ” (direct in muzee) efectuat de grupul de

arheometrie pe artefacte de aur din Neolitic si Epoca Bronzului gasite pe

teritoriul Romaniei, au aratat ca in Transilvania a existat o neintrerupta traditie

de prelucrare a aurul din Neolitic pana in Epoca Dacica folosind preponderent

aur aluvionar si procedee metalurgice primitive astfel:

- In Neolitic s-a inceput cu folosirea pepitelor din albia raurilor care erau

prelucrate prin batere la rece obtinandu-se podoabe, mai ales de mici

dimensiuni.

- O data cu trecerea la Epoca Bronzului, locuitorii meleagurilor transilvane au

inceput sa foloseasca un procedeu asemanator sinterizarii, prin care mici

pepite si praf de aur aluvionar erau incalzite si simultan supuse baterii cu

ciocanul in „matrite” de piatra, obtinandu-se lingouri puternic neomogene in

compozitie, asa cum este cazul mentionat mai sus unui Inel de Bucla din Valea

Pianului al carui aur contine patru compozitii diferite. De remarcat ca acest

procedeu metalurgic primitiv a fost aplicat inclusiv in Epoca Dacica la

faimoasele bratari de aur, aurul nefiind rafinat in Transilvania pana la venirea

romanilor.

- S-a constatat ca foarte multe dintre descoperi continand artefacte de aur s-au

facut in situri situate in zone bogate in aur aluvionar – ex. Valea Pianului

(Apoldu de Sus, Boarta) si raurile provenite din Muntii Apuseni cum este raul

Aries (Cheile Turzii) ceea ce se constituie intr-o dovada a traditiei multimilenare

de exploatare a aurului in Transilvania.

- Am constatat de mai multe ori ca proportia de cupru in artefactele

preistorice depasea proportia de cupru din aurul nativ transilvan,

fapt ce se explica prin confuzia facuta de culegatorii de aur intre

granulele de aur si calcopirita.

- Majoritatea artefactelor analizate au prezentat urme de staniu,

explicatii posibile pentru prezenta acestuia fiind fie ca staniul poate

proveni din casiterita aflate in aflorismentele mixte de aur si

casiterita ce au fost strabatute de torentele ce alimentau raul –

combinandu-se si formand pepite ce contin si incluziuni de staniu,

sau, mai putin probabil din sulfosaruri de staniu ce concresc cu aur

in filoane.

- In unele artefacte am identificat urme de stibiu si telur – explicate

prin faptul ca granulele de aur aluvionar folosite proveneau din zone

apropiate filoanelor de aur primar, in cazul telurului fiind vorba si de

neincalzirea de catre „metalurgii” preistorici a aurului la o

temperatura inalta care sa-i produca evaporarea.

Coiful de paradă a fost lucrat din două

bucăţi de tablă de aur, produse prin batere la

rece, dintr-un lingou de aur. Tabla de aur

utilizată pentru producerea coifului de

paradă de la Coţofeneşti are grosimi

variabile.

Nr. Crt. Coif Coţofeneşti - zone analizate Au% Ag% Cu% Fe%

1 Obrăzar stânga 75.7 22.4 0.8 0.7

2 Apărătoare ceafă 73.5 24.3 0.9 0.8

3 Apărătoare centru spate 73.2 23.9 1 1.2

4 Apărătoare ceafă dreapta 74.3 23.3 1 0.9

5 Apărătoare ureche dreapta 73.6 23.8 1 1.1

6 Ochi dreapta 75.4 22.6 0.8 0.6

7 Ochi stânga 76 22 0.8 0.6

8 Fagure 76.5 21.4 0.7 0.8

9 Fagure la mijloc la ciocănitură 75.3 21.7 1 1.1

10 Fagure sus (murdar) 76 21.8 0.7 0.9

Aşa cum se vede în tabel, compoziţia aliajului este extrem de omogenă, specifică unei metalurgii

avansate a aurului. Nu s-au găsit nici un fel de urme de staniu – elementul principal de identificare a

aurului aluvionar - ceea ce, împreună cu proporţia mare de argint, face puţin probabilă folosirea aurului

natural din “placers”-uri. Compoziţia indică cel mai probabil folosirea unui lingou de aur aliat cu argint în

cantitate mare pentru obţinerea unui obiect cu rezistenţă mecanică superioară celei a aurului (metal

recunoscut ca fiind “moale”), aspect impus de folosirea efectivă a coifului, probabil în scop de paradă,

nefiind vorba în acest caz de un obiect de inventar funerar ca în cazul coifului de la Cucuteni-Băiceni.

Coiful de la Coţofeneşti

Nr. Crt. Diadema Buneşti-Avereşti - zone analizate

Au

% Ag% Cu% Fe%

1 Diadema – ornament floare 92.9 5.3 0.9 0.6

2 Cap spiră însemnat cu albastru 97.5 0.7 0.6 0.8

3 Spiră 2 sus - lângă ornament 93.6 4.8 0.5 0.7

4 Spiră 2 jos – cap 97.3 0.8 0.8 0.7

5 Lipitură floare dreapta 85.6 11.4 1.7 0.8

6 Lipitură floare stânga 90.9 7.3 0.7 0.7

7 Altă zonă cap însemnat cu albastru 98.1 0.7 0.3 0.8

Dupa cum se vede şi din tabel, ca şi din aspectul diademei, avem de-a

face cu o podoaba de calitate deosebită, realizată de meşteri pricepuţi,

care stăpâneau la perfecţie tehnica orfevrăriei, folosind aliaje de aur cu

compoziţii diferite adecvate scopului propus. Astfel, corpul diademei este

făcut din aur de cca. 22 carate, pe când “capetele” sale din aur foarte pur

de cca. 23.5 carate. Pentru lipituri au folosit aur de 20-21 carate cu argint

relativ mult, deoarece acest tip de aliaj avea punctul de topire semnificativ

sub cel al aurului de înalta puritate, permiţând astfel lipirea acestuia.

Aspectele metalurgice şi tehnice ale orfevariei indică execuţia diademei

într-un atelier specializat, probabil într-o cetate grecească de pe malul

Mării Negre, diadema ajungând la Buneşti-Avereşti posibil în urma unor

schimburi comerciale sau ca stipendiu-plată pentru servicii militare.

Diadema princiară de la Buneşti-Avereşti

Nr. Crt. Denumire - zona analizată Au% Ag% Cu% Fe%

1 Aplica zoomorfă - Ochi 60.9 37.6 0.2 0.6

2 Aplica zoomorfă - Coada 58.4 39.1 0.2 0.5

3 Aplica mică - bază 60 38.3 0.3 0.5

4 Aplica mică - vârf 59.8 38.4 0.3 0.5

Aplica zoomorfă de la Stânceşti

Aşa cum se vede în tabel, avem de-a face cu acelaşi tip de aliaj de aur (de

un galben deschis, tip “pai”), cunoscut sub numele de electrum, cu o foarte

ridicată proporţie de argint. Un astfel de tip de aur nu se găseşte în zona

noastră, el fiind specific celei mai cunoscute zone geologice de exploatare a

aurului (şi argintului) din antichitate – Munţii Caucaz şi Anatolia estică.

Coroborând cu aspectul scitic al aplicei celei mari (zoomorfe), analizele indică

o provenienţă estică, artefactele fiind probabil aduse de o populaţie migrată

din nordul Marii Negre.

Aplica mică de la Stânceşti

Nr.

Inv. Denumire - zona analizată

Au

%

Ag

%

Cu

%

Fe

% Altele

81948 Coif - Obrăzar 95.5 2.5 0.9 0.6

81948 Coif - Obrăzar -zona 2 96 2.5 0.5 0.6

81948 Coif - Obrăzar -zona 3 95.3 2.3 1 0.7

81948 Bucată presupus desprinsă din coif - faţă 82.8 2.2 11.7 0.8 Zn 2.4

81948 Bucată presupus desprinsă din coif - dos 96.8 2.1 0.3 0.6

81978 Bucată presupus desprinsă din coif - faţă 62.2 35.6 1 0.5

81978 Bucată presupus desprinsă din coif - dos 62.1 35.5 1.1 0.7

81957 Brăţară cap Cervideu - floare cap inventar 67.6 29 2 0.8

81957 Brăţară cap Cervideu - tub brăţară 59.5 38.2 1.3 0.6

81957

Brăţară cap Cervideu - floare cap fără

inventar 65.3 31.6 1.4 1.1

81957 Brăţară cap Cervideu - gât cap inventar 69 35.6 1.7 1

81961 Cap Cervideu de la brăţară ruptă 65.6 30 1.5 1.1

81960b Cap Cervideu cu gât de la brăţară ruptă 64.1 31.8 2.1 0.8

81960a Gât (tub) Cap Cervideu 56.6 38.9 1.7 0.6

82006 Aplică frontală cap cal - cerc mic la bază 62.6 34.8 1.3 0.5

82006 Aplică frontală cap cal - nit 62.3 35.2 1.2 0.5

82006 Aplică frontală cap cal - capul de cal 68.6 28.4 1.8 0.8

81949 Aplică pătrată patru capete de cai- ruptă 59.8 38 0.9 0.5

81950 Aplică pătrată patru capete de cai 62.6 34.5 1.5 0.5

81951

Aplică pătrată patru capete de cai - ruptă

(un cal lipsă) 57.6 39.3 1.8 0.5

81965

Aplică dreptunghiulară zoomorfă - Animal

(vulpe?) cu puiul său 62.5 34.9 1.3 0.5

81954 Aplică mică gen fagure 74.3 23 1.4 0.8

81955 Aplică mică gen fagure 72.4 24.8 1.4 0.8

81956 Aplică mică gen fagure 72.4 25.1 1.1 0.8

Piese tezaur Cucuteni-Băiceni

În ceea ce priveşte coiful, analizele arată folosirea unui aur de înalta puritate – peste 23 carate,

ceea ce rezultă o rezistenţă mecanică redusă a obiectului, sugerând destinaţia sa ca inventar funerar,

deci nefiind practic utilizat ca artefact de paradă. Bucata cu număr de inventar 81948 este într-adevar

desprinsă din coif, ceea ce nu este cazul cu bucata 81978. De remarcat restaurarea făcută probabil cu

mulţi ani în urmă folosind materiale din alte metale a bucăţii 81948, ceea ce ridică problema

restaurărilor corecte pe viitor folosind numai materiale organice, fără metale, pentru a nu altera

compoziţia initială a artefactului.

În ceea ce priveşte brăţara cu capete de cervideu nr. 81957, se observă în primul rând utilizarea

de către meşterul orfevrier a două tipuri de aliaje de aur: unul de cca. 14.5 carate pentru “tubul” spiral

(deosebire esenţiala faţă de brăţările dacice de la Sarmizegetusa unde era vorba de bară răsucită în

spirală, sugerând abundenţa aurului în zonă, nu de tub gol pe dinauntru) şi altul de cca. 16.5 carate

pentru capete. Despre cele două capete (nr. 81960 şi 81961) provenind dintr-o altă brăţară acum

distrusă se poate spune că respectă regula aliajelor de la brăţara întreagă: capetele sunt din acelaşi

aliaj de cca. 16.5 carate pe când fragmentul de tub (“gât”) de la capul nr. 81960 este tot de cca. 14.5

carate, de unde concluzia că ambele brăţări au fost făcute simultan în acelaşi atelier.

Şi la aplica cu cap de cal (cel mai probabil pusă în harnaşament pe fruntea calului) este vorba de

două aliaje: unul de cca. 17 carate folosit pentru capul de cal propriu-zis şi unul de cca. 15.5 carate

folosit pentru bază (”guler”).

La restul aplicelor se observă folosirea altor două tipuri de aliaje: unul de cca. 18 carate la

aplicele cu ornamente gen fagure (“buburuze”) şi unul mai slab în titlu de cca. 14-14.5 carate la

celelalte aplice măsurate.

Folosirea mai multor tipuri de aliaje indică un tezaur eterogen, alcătuit din piese realizate

probabil în momente temporale şi în ateliere diferite. Este puţin probabil că autorii să fie meşteri

itineranţi, atât din cauza calitaţii artistice înalte şi a modelelor complicate cât şi din cauză că

lingourile de aur nu puteau circula pe drumurile nesigure ale epocii fără a pune în primejdie viaţa

meşterilor. În cazul lingourilor de argint situaţia era alta, atât datorită valorii mult mai scăzute faţă de

aur cât şi abundenţei surselor de metal, mai ales monede. Cea mai probabilă este execuţia pieselor

tezaurului Cucuteni-Băiceni în ateliere din cetăţi greceşti sau din jurul acestora – ateliere ale

populaţiei locale – pentru piesele mai simple.

Concluzia care se impune pentru tezaurele extra-carpatice

denumite Geto-Dacice este sensibila lor diferenţă faţă de

artefactele de aur din zona Sarmizegetusa:

• folosirea aurului rafinat versus aurul nativ aluvionar la brăţările

dacice şi la kosonii fără monograma (de remarcat absenţa

surselor geologice de aur nativ în spaţiul extra-carpatic)

• folosirea unor tehnologii metalurgice şi de orfevrărie de bună

calitate – probabil de sorginte grecească – versus tehnologia

primitivă de topire parţială a aurului nativ bătut cu ciocanul în

timpul încălzirii la atelierele de la Sarmizegetusa

• puternice influenţe traco-scito-greceşti versus o tradiţie venind

încă din Epoca Bronzului în Transilvania de folosire a aurului

aluvionar local prelucrat prin procedee metalurgice simple

• provenienţa artefactelor preponderent din afara spaţiului de

descoperire – ateliere din cetaţi greceşti (aici lingourile de aur

existau cu siguranţă fiind comercializate) sau de pe lângă

acestea (posibil meşteri locali) şi probabilitate redusă meşteri

itineranţi versus meşteri locali în Epoca Clasică Dacică

Tezaur princiar-Agighiol

Element Ag Cu Au Fe Bi

% 98.9 urme vagi 0.5 0.4 0.05

Thracian Cup

photo – Metropolian

Museum of Art

(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from

Thrace: A Technical Examination,"

METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,

vol 16, 1982, pp 49-54)

Element Ag Cu Au

% 99.7 0.065 0.242

Thracian Cup

photo – Metropolian

Museum of Art

(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from

Thrace: A Technical Examination,"

METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,

vol 16, 1982, pp 49-54)

Pocal argint 1 (Tezaur Agighiol) - MNIR

Detaliu Pocal nr.1

Detaliu Pocal argint - tip poanson

Metropolitan Museum of Art

Detaliu Pocal 1 argint - tip poanson

MNIR

(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from

Thrace: A Technical Examination,"

METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,

vol 16, 1981, pp 49-54)

Pocal argint 2 - inv. 11180

Pocal – Tezaur de la Rogozen, Vrata (foto:

Element Ag Cu Au Fe Bi

% 97.9 0.3 1.1 0.4 urme

Helmet Thracian

Photo Detroit Institute of Arts

Helmet Thracian

– photo Detroit Institute of Arts

(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from Thrace: A

Technical Examination," METROPOLITAN MUSEUM

JOURNAL, vol 16, 1982, pp 49-54)

Element Ag Cu Au

Coif % 99.5 0.269 0.231

Coif – nit 95.9 1.78 2.29

Coif – folie 95.4 3.02 1.55

Coif de argint - aurit, nr. Inv. 11181

Helmet Thracian

Photo Detroit Institute of Arts

Helmet Thracian

– photo Detroit Institute of Arts

(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from Thrace: A

Technical Examination," METROPOLITAN MUSEUM

JOURNAL, vol 16, 1982, pp 49-54)

Helmet Thracian -The Detroit

Institute of Arts,

Detalii coarne de animal

-Poanson

- (Meyers, Pieter, "Three Silver

Objects from Thrace: A Technical

Examination," METROPOLITAN

MUSEUM JOURNAL, vol 16, 1981,

pp 49-54)

Coif Tracic – Agighiol

MNIR

Detaliu obrazar drept –

poanson

Model poanson – cerc intr-un

patrat fara un colt

Obrazar stang

acelasi tip de poanson

- cerc intr-un patrat fara un colt

Foita de aur aplicata deasupra

Au cca. 30 microni grosime

Impresia generală este că Tezaurul de la Agighiol este eterogen, făcut

folosind mai multe tipuri de argint-lingouri, mare parte într-un atelier (ateliere?)

specializat, phialelele probabil “importate”, aplicele mai simple putând fi şi

opera unor meşteri itineranţi care se puteau deplasa cu lingouri de mici

dimensiuni şi o trusă de scule mai simplă. Şi temporal tezaurul e posibil să fi

fost făcut în mai multe etape: în timpul vieţii “beneficiarului” şi imediat după

decesul său. Faptul că sunt două Coifuri, două Cnemide diferite, trei Pocale

poate sugera două personaje decedate în acelaşi timp , aşa că meşterii (cel

puţin doi după poansoane) au avut mult de lucru într-un timp scurt. Mai trebuie

lămurită problema osemintelor omeneşti găsite în tumulus – în carnetul lui

Andrieşescu se vorbeşte întâi de un singur craniu şi de multe oase împrăştiate

iar într-o etapă finală a investigaţiilor din octombrie-noiembrie 1931 apare

informaţia atribuită lui Berciu (Andrieşescu pune semn de întrebare, reflectând

îndoiala sa) că e vorba de două schelete. Peste cca. 30 de ani, Berciu vorbeşte

într-un prim articol din “Pontica” de un schelet feminin de cca 23 ani şi de unul

al unui tânăr de cca. 17 ani – apud Nicolaescu-Plopsor, dar în cartea sa

ulterioară nu mai menţionează scheletele. Aceste schelete mai există şi in

ultimii ani s-a reluat analiza lor antropologica (Teleaga & Soficariu). Faptul că în

mormânt s-au găsit multe vârfuri de săgeţi din bronz ar putea sugera un

mormânt de tip “amazoane” – “prinţese” războinice estice (scite? sauromate?),

dar nu se poate fantaza fără dovezi ştiinţifice.

Foarte importanta este provenienta coifurilor si a paharelor mari (Bucuresti

si USA) din acelasi atelier si - probabil – de la acelasi mester orfevrier. Eposibila recuperarea artefactelor din USA? In ce fel? Chestiuni deschise.

Monede de tip Radulesti Hunedoara – Sarmizegetusa

Recuperate de la braconieri

11.20 g; Ag=86.5%; Cu=4.7%; Sn=7.3%; Au=0.6%; Pb=0.4%; Bi=0.3%

11.09g; Ag=85.5%; Cu=6.1%; Sn=6.2%; Pb=0.8%; Au=0.7%; Bi=0.3%

10.60g; Ag=90.2%; Cu=3.1%; Sn=4.6%; Pb=0.2%; Au=0.7%; Bi=0.2%

10.55g; Ag=89%; Cu=3.8%; Sn=5.6%; Pb=0.35%; Au=0.6%; Bi=0.35%

Ag=87.2%; Cu=6.4%; Sn=4.6%; Au=0.77%; Pb=0.6%; Bi=0.1%

Fibula mare MNIT – Cluj-Napoca

Bratara tezaur Herastrau

Ag=87.3%; Cu=6.2%; Sn=4.4%; Au=0.8%; Pb=0.7%; Bi=0.25%; Zn=0.4%

Aliere argint cu bronz – proceduri de origine celtica

Cu=79%; Sn=12.5%; Ag=8.2%; Pb=0.2%

Monede depuse votiv la Sarmizegetusa – titlu foarte inalt

Monede “uzuale” – practic bronz cu putin argint

Moneda Radulesti-Hunedoara, Muzeul Deva

C. Cassius, 126 i. Chr. - Glodariu et al, 1992

Matrite denari romani – MNIT Cluj Napoca

Tiberius, 14-37 A.D, Lugdunum

C. Hosidius Geta 68 i. Chr

Cu 64%, Sn 35%, Pb 1%

Matrite (pe pozitiv) din

bronz foarte dur pentru

obtinerea stantelor

monetare probabil din fier

incins

Matrita similara langa Ruse

pentru monede de tip

Varteju

Matrita similara Galia

(Biturigi)

Scut grifon – Piatra Rosie

MNIR Bucuresti

Scut zimbru – Piatra Rosie

MNIR Bucuresti

Scuturi in USA

Fier acoperit cu pelicula de staniu (argintiu) si in zona

animalelor si cu alama (auriu) – procedeu roman de origine

celtica (apud Plinius). Posibil scuturi (parma) ale signiferilor.

Die Armee der Caesaren – Thomas Fischer 2012

The Complete Roman Legions – Nigel Pollard and Joanne

Berry Thames&Hudson 2012

VII Claudia - Viminacium - bull

III Flavia Felix - Singidunum – lion

XI Claudia - Durostorum – possibly bull

X Gemina – Vindobona – bull

XV Apolinaris – Carnuntum – griffin

I Italica – Novae – boar

II Adiutrix – Aquincum – boar, Pegasus

XIII Gemina – Apulum – lion

V Macedonica – Potaissa – bull, eagle

Sabie dacica - MNIR

Ornamente din aliaj cupru-plumb; posibil din teaca

Sica MNIR - 334523

Sica MNIR – 334523 – zona alama

Teaca din alama lipita de lama?

Necesitatea unui studiu interdisciplinar al

descoperirilor din zona Sarmizegetusa Regia

- “Kogaion”? Depuneri votive (documentatie

din anchetele Procuraturii Alba Iulia)

- Analize obiecte recuperate de la braconieri

(monede, podoabe, piese de bronz, etc.)

- Analize ceramica, constructii (ex: scoabe fier

fixate cu plumb), oase animale (mai ales din

zona sanctuarelor)

- Fotografieri-filmari aeriene (drone, arhive, etc.)