proiect audit paul

STABILIREA PERFORMANTEI ENERGETICE A UNUI

BLOC DE LOCUINTE S+P+8E

DIN BUCURESTI

PROIECT AUDIT ENERGETIC GRADUL ,,II”

Indrumator proiect: Bogdan Caracaleanu

Cursant: PAUL RUSU

1. Obiectul lucrării

Obiectul lucrarii il reprezinta evaluarea termo-energetică a unei clădiri din Bucuresti de tip bloc de locuinte, avand S+P+8 niveluri.Evaluarea s-a realizat pe baza datelor si observatiilor obtinute in urma analizei clădirii si instalatiilor de incălzire, preparare a apei calde de consum si iluminat.Evaluarea s-a realizat de asemenea pe baza documentatiei tehnice.Rezultatele obtinute pe baza evaluarii energetice a clădirii si instalatiilor de incălzire, preparare aapei calde de consum si iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea energetică a clădirii,precum si la intocmirea Raportului de audit energetic care cuprinde solutiile tehnice dereabilitare/modernizare a elementelor de constructie si a instalatiilor aferente.

2. Analiza energetică a clădirii

2.1. Caracteristici geometrice si de alcătuire a clădirii

2.1.1. Descrierea arhitecturală a clădirii

Clădirea evaluată este de tip bloc de locuinte fiind situată in Bucuresti si administrată de Asociatia de Proprietari.

Constructia a fost proiectata si executată in anul 1980.

Clădirea deformă paralelipipedică, areunregim de inăltime S+P+3. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 33.40 m x 16.00 m cu o suprafata totala construita de 4784.60 m2.

Blocul are 52 apartamente, cate 6 apartamente pe fiecare etaj.Cladirea are o scară interioară, cu o singură rampă si podest de nivel si este prevăzută si cu doua ascensoare.

Solutia arhitecturală adoptata pentru scară grupează următoarele functiuni pe nivel:· subsol: subsol tehnic· parter: apartamente si uscatorie· etaj 1…8: apartamente de 2, 3 si 4 camere

Inătimile de nivel sunt:· subsol: 2.54 m· parter: 2. 54 m· etajele 1..8: 2.54 m· etaj tehnic: 1.90 m

Accesul principal in clădire are loc pe fatada E, fatada V fiind prevăzută cu o cale de accessecundară.

Accesul in subsol se face printr-o rampă amplasată in casa scării. Subsolul este destinat boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de consum si a agentului termic pentru

incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o placa de beton neizolata, avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip pardoseala caldă sau rece.

Izolaţia termică a terasei este asigurată de placi de bca, cu grosimea medie de 20 cm, cu proprietăţi termice compromise din cauza infiltraţiilor de apă.

2.1.2. Descrierea alcătuirii elementelor de constructie si structurii de rezistentă

Peretii exteriori care alcatuiesc anvelopa cladirii sunt alcatuiti astfel: tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior; blocuri de B.C.A. avand grosimea de 35 cm; Tencuieli EXTERIOARA de cca. 3.5 cm grosime la exterior;

Peretii interiori sunt din zidarie de blocuri din B.C.A., iar cei in contact direct cu casa scarii sunt din beton armat.

Tamplăria exterioară a apartamentelor din clădire este cu rama din lemn de răsinoase, de tip cuplată, cu 2 foi de geam simplu, de 3 mm grosime prezentand elemente de degradare in procent de 95%, neetanse.

Usa de intrare in cladire si usa de serviciu sunt metalice, neetanse, prezentand rosturi mari. Usa de intrare in cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere.

Structura de rezistenţă a blocului deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel: • elemente verticale din beton armat monolit - stalpi de rezistenţă • elemente orizontale - planşee prefabricate din beton armat şi grinzi realizateatât prefabricat

cat şi monolit; scările sunt prefabricate.

Infrastructura este realizată după cum urmează:• pereţi structurali din beton armat atât pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cat şi suplimentari faţă de aceştia

• planşeu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit • fundaţii continue de tip talpă şi cuzinet din beton armat

2.1.3. Descrierea tipurilor de instalatii interioare si alcătuirea acestora (incălzire, ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)

Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic invecinat. Reteaua termica, de la punctul termic la blocul analizat (conducte de incalzire, apa calda de consum) este ingropata in canal termic care se deschide in subsolul clădirii expertizate.Racordul de la sursa de căldura pentru instalaţia de incălzire este de DN 120.

Ca urmare a uzurii avansate a conductelor de incălzire şi apă caldă şi a armăturiior cu care acestea sunt echipate, se constată pierderi mari de căldură şi umiditate atât pe canalul termic cât şi in subsolul blocului.

Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt montate aparent iar dezaerisirea instalatiei se realizeaza cu un inel de retea de aerisire la ultimul nivel si un vas de aerisire cu golire.

În subsolul tehnic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. La baza coloanelor nu exista robinete de inchidere si golire.

Conductele de distribuţie din subsol prezinta un grad ridicat de uzura si fiind dezizolate în proporţie de 90 %.

Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu la subsol, ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală in coloane care alimentează bucătăriile şi baile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θT=80°C, θR=60°C, θi=20°C, θe =-15°C.

Corpurile statice din incaperi sunt radiatoare din fonta STAS 7364 in proporţie de 90 %, restul fiind din oţel şi aluminiu. Radiatoarele din fiecare apartament sunt prevazute cu robinete termostatice şi repartitoare de costuri. In spatiile comune nu sunt prevazute radiatoare.

Blocul are contor pentru masurarea consumului de cladura pentru încălzire şi apa calda menajeră.

Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească printr-un bransament din teava de otel zincata DN 125, fiind prevazuta cu instalatii sanitare aferente bailor si bucătăriilor.

Alimentarea cu apa rece a apartamentelor se face prin acelasi canal termic in care sunt montate si conductele de agent termic. Racordul de apa calda/apă spre apartamente este realizat din teava de otel Φ2 1/2”. In bloc sunt 174 puncte de consum apă caldă şi 235 puncte de consum apă rece.Distributia interioara a conductelor de alimentare cu apa calda se face la planseul demisolului tehnic, iar alimentarea coloanelor de apa rece si calda se face prin ramificatii ale distributiei coloanelor de apa calda.Consumul de apa calda este contorizat la nivel de bloc si la nivelul obiectelor sanitare (în proporţie de 100%).

Sistemul de iluminat este echipat cu becuri incandescente si fluorescente in apartamente si tuburi fluorescente in spatiile comune.

2.1.4. Regimul de ocupare al clădirii

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se consideră inregim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, dar este echipata cu sisteme de racire a aerului in fiecare apartament.

2.1.5. Anvelopa clădirii si volumul incălzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de constructie care inchid volumul incălzit,direct sau indirect.

2.2. Caracteristici termice2.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale

Pereti exteriori opaci

Tip Descriere

Straturi componente (i→e)

Material Grosime λ a λ' R

[ - ] [m][W/mK] [W/mpK] [W/

mK] [m²K/W]

PE BCA

Aer interior 0.125

Tencuiala din mortar de var 0.02 0.7 1.05 0.74 0.03

Blocuri BCA 0.35 0.34 1.05 0.36 0.97Tencuiala din mortar de var ciment 0.02 0.87 1.03 0.89 0.022

Aer exterior 0.042

Total 1.189

ai: coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/ m2K]ae: coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/ m2K]a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PIλ: conductivitatea termică de calculλ’: conductivitatea termică corectată de calcul

Pereti adiacenti casei scarii (BLOCURI BCA)

Tip Descriere

Straturi componente (i→e)Material Grosime λ a λ' R

[ - ] [m][W/mK] [W/mpK] [W/

mK] [m²K/W]

Pcs BCA

Aer interior 0.125Tencuiala din mortar de var 0.01 0.7 1.05 0.74 0.01Blocuri BCA 0.2 0.34 1.05 0.36 0.55Tencuiala din mortar de var ciment 0.01 0.7 1.05 0.74 0.013Aer interior 0.083Total 0.781

ai: coeficient de transfer termic superficial interior 8[W/ m2K]ae: coeficient de transfer termic superficial exterior 12 [W/ m2K]a: coeficient de majorare a conductivităŃii termice in funcŃie de starea si vechimea materialelor,

cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PIλ: conductivitatea termica de calculλ’: conductivitatea termica corectata de calcul

Tamplarie exterioaraMaterial R

[ - ] [m²K/W]Tamplarie din lemn cuplata 0.39Tamplarie din metal simpla 0.17

Planseu peste subsol - pardoseala rece

Tip Descriere

Straturi componente (i→e)Material Grosime λ a λ' R

[ - ] [m][W/mK] [W/mpK] [W/

mK] [m²K/W]

Psb Placa beton

Aer interior 0.167mozaic 0.04 1.16 1.05 1.218 0.032Sapa beton 0.1 1.62 1.05 1.701 0.05BCA 0.12 0.34 1.15 0.39 0.41Beton armat 0.16 1.74 1.15 2.00 0.06Aer interior subsol 0.083Total 0.79

Planseu peste ultimul nivel (terasa)

Tip DescriereStraturi componente (i→e)

Material Grosime λ a λ' R [ - ] [m] [W/mK] [W/mpK] [W/mK] [m²K/W]

TE Placa beton

Aer interior 0.125Tencuiala interioara 0.02 0.74 1.05 0.77 0.025Placa beton armat 0.18 1.74 1.05 1.82 0.098Bariera de vapori 0.002 0.17 1.05 0.178 0.011BCA 0.15 0.34 1.05 0.35 0.42hidroizolatie 0.01 0.17 1.05 0.178 0.056Sapa de egalizare 0.02 1.62 1.15 1.86 0.01Panza bituminoasa 0.005 0.17 1.15 0.195 0.025Aer exterior 0.042Total 0.81

ai: coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/ m2K]ae: coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K]a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PIλ: conductivitatea termica de calculλ’: conductivitatea termica corectata de calcul

2.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

Elementul de DetaliuTabel

din Ψ l Ψxl constructie C107/3 [W/mK] [m] [W/K]

Perete Colt pereti BCA + pereti BA tabel 6 0.12 137 16.46exterior Intersectie pereti (fara stalpisor) tabel 2 0.01 91.4 0.91

SUD Intersectie perete cu pardoseala a=15 tabel 23 0.18 119 21.46 Intersectie perete cu tavan a=15 tabel 23 0.27 119 32.18 Intersectie perete cu ultimul nivel a=15, d=20 tabel 34 0.25 14.9 3.73 Tamplarie cuplata a=10 tabel 61 0.15 36.2 5.43 80.17

Perete Colt pereti BCA + pereti BA tabel 6 0.12 257 30.78exterior Intersectie pereti (fara stalpisor) tabel 2 0.01 193 1.93

EST Intersectie perete cu pardoseala a=15 tabel 23 0.18 288 51.78 Intersectie perete cu tavan a=15 tabel 23 0.27 288 77.67 Intersectie perete cu ultimul nivel a=15, d=20 tabel 34 0.25 34.5 8.63 Tamplarie cuplata a=10 tabel 61 0.15 135 20.25 191.04

Perete Colt pereti BCA + pereti BA tabel 6 0.12 269 32.31exterior Intersectie pereti (fara stalpisor) tabel 2 0.01 188 1.88

VEST Intersectie perete cu pardoseala a=15 tabel 23 0.18 262 47.12 Intersectie perete cu tavan a=15 tabel 23 0.27 262 70.69 Intersectie perete cu ultimul nivel a=15, d=20 tabel 34 0.25 33.5 8.37 Tamplarie cuplata a=10 tabel 61 0.15 576 86.40 246.77

Perete Colt pereti BA cu pereti BCA + BA tabel 6 0.12 45.7 5.49exterior Intersectie pereti (fara stalpisor) tabel 2 0.01 45.7 0.46NORD Intersectie perete cu pardoseala a=15 tabel 23 0.18 46.7 8.41

Intersectie perete cu tavan a=15 tabel 23 0.27 46.7 12.61 Intersectie perete cu ultimul nivel a=15, d=20 tabel 34 0.25 46.7 11.68 38.64 TOTAL 556.62

Placa peste Perete interior pe placa peste subsol tabel 46 0.08 185 14.79subsol TOTAL 14.79

Placa peste Intersectie terasa - perete exterior tabel 34 0.09 130 11.66

ultimul etaj TOTAL 11.66

= transmitanta termica liniară a puntii termice liniare;88l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;

Rezistente termice corectate

Elementul de constructieA R Σ(Ψxl) [Σ(Ψxl)]/A 1/R' R'=rxR r

[m²] [m²K/W] [W/K] [W/m²K] [W/m²K] [m²K/W] [ - ]Perete exterior SUD 335.88 0.63 80.17 0.24 1.84 0.54 0.87Perete exterior EST 743.79 0.63 191.04 0.26 1.86 0.54 0.86Perete exterior VEST 756.25 0.63 246.77 0.33 1.93 0.52 0.83Perete exterior NORD (rost) 292.05 0.36 38.64 0.13 2.93 0.34 0.95Placa peste subsol- pard.calda 204.65 0.83 14.79 0.07 1.28 0.78 0.94Placa peste subsol- pard.rece 140.60 0.79 14.79 0.11 1.38 0.73 0.92Planseu peste ultimul etaj 377.30 1.41 11.66 0.03 0.74 1.35 0.96Tamplarie exterioara 493.26 0.39 - - - 0.39 -

A = aria elementelor anvelopei; R= rezistenta termică specifică unidirectională aferentă ariei A (Conform C107/1); R’= rezistenta termică corectată; r = coeficient de corectie pentru puntile termice

2.3. Parametrii climatici2.3.1. Temperatura conventională exterioară de calculPentru iarnă, temperatura conventională de calcul a aerului exterior se consideră in functie de zona climatică in care se află localitatea Bucuresti (zona II), conform STAS 1907/1, astfel:

2.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensitătile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitatecu Mc001 – PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea Bucuresti.

Valori medii ale intensitatii radiatiei solareLuna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ITS 76.7 106.9 103.5 94.8 91.6 96.8 94.9 138.1 136.8 125.7 73.3 68.9ITV 30.9 53.9 65.9 76.0 74.9 79.6 72.2 78.0 84.6 66.0 33.0 27.3ITN 13.6 20.7 30.0 39.6 65.9 76.9 70.1 73.8 51.2 25.2 15.3 11.7ITE 30.9 53.9 65.9 76.0 74.9 79.6 72.2 78.0 84.6 66.0 33.0 27.3

ITOriz 49.6 85.0 124.8 167.2 205.6 233.5 200.8 233.2 175.5 114.2 54.2 41.3Id-Vert 13.6 20.7 30.0 39.6 46.9 50.3 48.2 45.0 35.6 25.2 15.3 11.7Id-Oriz 27.1 41.4 60.0 79.2 93.9 100.7 96.3 90.1 71.1 50.4 30.6 23.5

Valori medii ale temperaturii exterioare

Altitudine

Lunile

Ian. Feb. Mar. Apr. mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

92 -2.4 -0.1 4.8 11.3 16.7 20.2 22.0 21.2 16.9 10.8 5.2 0.2

2.4. Parametrii climatici

2.4.1. Temperatura interioară predominantă a incăperilor incălziteConform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este:

2.4.2. Temperatura interioară a spatiilor neincălzite Temperatura subsolului fără instalatie de incălzire, este:

pentru temperatura exterioară de calcul

Temperatura casei scării fără instalatie de incălzire, este:

pentru temperatura exterioară de calcul

2.4.3. Temperatura interioară de calcul

Aj = aria zonei j [m2]θij = temperatura interioara a zonei j [°C]

19.54 [°C]

2.5. Calculul coeficientilor de pierderi de căldură HT si HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HV

ρa= 1,2 [kg/m2]- densitatea aerului (Mc001-P II-1, pag. 14); ca= 1,005 [kJ/kgK] – căldura specifică a aerului; na= 0,6 [h-1]– numărul mediu de schimburi de aer (conformMc001-PI);

Numarul de schimburi de aer pe oraCATEGORIA

CLĂDIRII

CLASA DE ADĂPOSTIRE

CLASA DE PERMEABILITATE

ridicată medie scăzută

Clădiri individuale neadăpostite 1,5 0,8 0,5

(case unifamiliale, cuplate sau înşiruite ş.a.)

moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5

adăpostite 0,7 0,5 0,5

Clădiri cu mai multe apartamente, cămine, internate, ş.a.

dublă expunere

neadăpostite 1,2 0,7 0,5



simplă expunere

neadăpostite 1,0 0,6 0,5



V = 9250,2 – volumul incălzit.

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, HT

o L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii

o U’j= transmitanta termică corectată a părtii j din anvelopa clădirii

o Aj = aria pentru care se calculeazăU’j [m2]

Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit

Elementul de constructieA R' U'=1/R' A X U'

[m²] [m²K/W] [W/m²K] [W/K]Perete exterior SUD 335.88 0.54 1.84 617.15Perete exterior EST 743.79 0.54 1.86 1380.16Perete exterior VEST 756.25 0.52 1.93 1455.82Perete exterior NORD - spre rost 292.05 0.34 2.93 855.63Planseu peste ultimul etaj 377.30 1.35 0.74 278.90Tamplarie exterioara lemn 493.26 0.39 2.56 1264.77

oHu - coeficient de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spatii

neincălzite, (conform SR EN ISO 13789)

o Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite

o LT ,iu = 454,95 - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol

o HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile

incalzite la spatiile neincalzite

o na= 0,9h-1- numarul de schimburi de aer al cladirii cu exteriorul

o Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la

mediul exterior

o LT ,ue = 87,72- coeficient de cuplaj termic al elementelor de

constructie ale spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior

o HV ,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile

neincalzite la mediul exterior

na= 0,9h-1- numarul de schimburi de aer al cladirii

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:

2.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de incălzire preliminară,conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este θeo=12°C.

Determinarea perioadei de incalzire preliminare25 septembrie - 5 aprilie

Valori conventionaleLuna θeo [ °C ] t [ zile ] θe [ °C ] θem [°C ]iul. 12 0 22.0

3.70

aug. 12 0 21.2sep. 12 5 16.9oct. 12 31 10.8nov. 12 30 5.2dec. 12 31 0.2Ian. 12 31 -2.4feb. 12 28 -0.1mar. 12 31 4.8apr. 12 5 11.3mai 12 0 16.7Iun. 12 0 20.2

192 zile de incalzire

Temperatura exterioară medie pe sezonul de incălzire se calculează ca o medie ponderată atemperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu incălzire ale fiecărei luni.

2.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru θeo=12°C)

H= 9029,46 - coeficient de pierderi de caldura al cladirii ;

θi= 19,54 - temperatura interioara de calcul [°C] ; θe= 3,70 - temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire [°C] ; Dz= 192 zile– durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic [zile] ; t=192 X 24 = 4608 h - numar de ore perioada de incalzire.

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru θeo=12°C)

Qi = degajari de căldură interne [kWh];

o = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite [W];

o = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 –PII, [W];

o = 3363,72- aria totala a spatiului incălzit,[m2];

o =0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatile neincălzite;

o = 192 zile– durata perioadei de incălzire preliminară determinată graphic [zile];

o t= 192 X 24 = 4608 h - numar de ore perioada de incălzire.

Qs = aporturi solare prin elemente vitrate [kWh];

o radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand orientarea j

o aria receptoare echivalentă a suprafetei n avand orientarea j [m2]

o [m2]

A = aria totala a elementului vitrat n [m2]; Fs = factorul de umbrire a suprafetei n;

Fh = factorul partial de corectie datorita orizonului; Fo = factorul partial de corectie pentru proeminente; Ff = factorul partial de corectie pentru aripioare; FF= factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g = transmitanta totala la energie solara a suprafetei n;

Fw= factor de transmisie solara; gḻ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiileperpendiculare pe vitraj;

Valorile factorilor Fh, Fo, Ff, Fw si gḻ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna ZileIntensitatea radiatiei solare [W/m2]

S V E NIanuarie 31 76.7 93.59 30.9 47.89 30.9 47.89 13.6 20.77Februarie 28 106.9 53.9 53.9 20.7Martie 31 103.5 65.9 65.9 30Aprilie 5 94.8 76 76 39.6

Mai 0 91.6 74.9 74.9 65.9Iunie 0 96.8 79.6 79.6 76.9Iulie 0 94.9 72.2 72.2 70.1August 0 138.1 78 78 73.8Septembrie 5 136.8 84.6 84.6 51.2Octombrie 31 125.7 66 66 25.2Noiembrie 30 73.3 33 33 15.3Decembrie 31 68.9 27.3 27.3 11.7

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de incălzire se calculează ca o medie ponderată aintensitătilor medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.

Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AsTip Nr. ferestre Orientare Latime Inaltime A [m2] Fs [ - ] FF [ - ] g [ - ] As [m2]F1 27 S 1.5 1.5 2.25 0.6030 0.80 0.675 19.78 36 E 1.5 1.5 2.25 0.6065 0.80 0.675 26.53 35 V 1.5 1.5 2.25 0.6065 0.80 0.675 25.79

F2 18 S 1.8 1.5 2.7 0.6030 0.80 0.675 15.82 18 E 1.8 1.5 2.7 0.6065 0.80 0.675 15.92 18 V 1.8 1.5 2.7 0.6065 0.80 0.675 15.92

F3 9 E 0.6 0.6 0.36 0.6065 0.80 0.675 1.06 9 V 0.6 0.6 0.36 0.6065 0.80 0.675 1.06

F4 26 E 1.2 1.2 1.44 0.6065 0.80 0.675 12.26 10 V 1.2 1.2 1.44 0.6065 0.80 0.675 4.72

F5 16 V 0.6 1.2 0.72 0.6065 0.80 0.675 3.77

Analog, determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetelor vitrate se face pentru fiecarefereastră, in functie de orientare, rezultand:

Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate

Orientare ΣAsnj [m2] Isj [W/m2] Qsj [W]S 35.60 93.59 3332.10E 55.77 47.89 2670.78V 51.26 47.89 2454.81TOTAL 8457.69

o Dz = 192 zile– durata perioadei de incălzire preliminară determinată graphic [zile];

o t = 192 X 24 = 4608 h - număr de ore perioada de incălzire.

Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:

2.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, γ, carereprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

o = - aporturi totale de caldura [kWh];

o = - pierderile de caldura ale cladirii [kWh];

o 0,15 - coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi

si pierderi;o a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);

= 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

= constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara

a spatiului incalzit, h;

C = capacitatea termica interioara a cladirii

Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Elementul de Componente ρ[kg/m3] c [J/kgK] d [m] A [m2] C [J/K]constructie

Pereti exteriori 1 Tencuiala 1700 840 0.02 1835.92 52433910.9 BCA 1800 870 0.08 1835.92 230004214

Pereti exteriori 2 Tencuiala 1700 840 0.02 292.05 8340948 Beton armat 2600 840 0.08 292.05 51026976Pereti interiori 1 Tencuiala 1700 840 0.02 6608.41 188736319 BCA 1800 870 0.080 6608.41 827902171

Pereti interiori 2 Tencuiala 1700 840 0.02 2576.32 73579756.3 BCA 1800 870 0.075 2576.32 302589019Pereti interiori 3 Tencuiala 1700 840 0.02 660.083 18851956.2 Beton armat 2600 840 0.08 660.083 115329614Pardoseala calda Covor PVC 1600 1460 0.02 204.65 7170900.96 Sapa suport 1200 840 0.03 204.65 5157154.8 Placa beton 2600 840 0.05 204.65 22347670.8Pardoseala rece Gresie 2400 920 0.02 140.60 4656672 Sapa suport 1200 840 0.03 140.60 3543120 Placa beton 2600 840 0.05 140.60 15353520Terasa Tencuiala 1700 840 0.02 377.30 10775688 Placa beton 2600 840 0.08 377.30 65921856

ρ = densitatea materialului; c = capacitatea calorica masica a materialului; d = grosimea stratului; A = aria elementului;

C= 2003,72 [MJ/K]

H = 9029.46 [W/K]

= 221909.43 s = 64.64 h

a = 2.85

2.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii

= temperatura de echilibru;

=19,54 °C - temperatura interioara de calcul;

η= 0,9962 factorul de utilizare al aporturilor;

= 21912,57 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;

H = 9029,46 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cladirii ;

Temperatura de echilibru a cladirii este:

= 17.12 °C

Determinarea perioadei de incalzire reale16 septembrie - 19 mai

Valori conventionale

Luna θed [ °C ] t [ zile ] θe - temperatura medie [ °C ] θem [°C ]Iul. 17.12 0 22.0

6.05

aug. 17.12 0 21.2sep. 17.12 16 16.9oct. 17.12 31 10.8nov. 17.12 30 5.2dec. 17.12 31 0.2Ian. 17.12 31 -2.4feb. 17.12 28 -0.1mar. 17.12 31 4.8apr. 17.12 30 11.3mai 17.12 19 16.7Iun. 17.12 0 20.2


Durata sezonului de incalzire reala este de 247 de zile, adica 5928 ore. Temperatura exterioarămedie pe sezonul de incălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cunumărul de zile ale fiecărei luni.

2.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic

Cladirea de locuit are un program de functionare continuu, avand un regim de furnizare aagentului termic continuu.

2.8. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

H = 9029,46[W/K] - coeficient de pierderi de caldura ;

= 19,54 °C - temperatura interioara conventionala de calcul ;

= 6,05°C - temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire ;

Dz = 247 zile– durata perioadei de incalzire determinata grafic ; t = 247 X 24 = 5928 - numar de ore perioada de incalzire.

2.9. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii

= degajari de caldura interne [KWh];

o = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite [W] ;

[W]o = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne [W];

o = 3363,72- aria totala a spatiului incălzit,[m2];

o =0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatile neincălzite; [W]

o = 247 zile– durata perioadei de incălzire preliminară determinată graphic [zile];

o t= 247 X 24 = 5928 h - numar de ore perioada de incălzire.

= aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh];

o radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand orientarea j

o aria receptoare echivalentă a suprafetei n avand orientarea j [m2]

o [m2]

A = aria totala a elementului vitrat n [m2]; Fs = factorul de umbrire a suprafetei n;

Fh = factorul partial de corectie datorita orizonului; Fo = factorul partial de corectie pentru proeminente; Ff = factorul partial de corectie pentru aripioare; FF= factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g = transmitanta totala la energie solara a suprafetei n;

Fw= factor de transmisie solara; gḻ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiileperpendiculare pe vitraj;

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna ZileIntensitatea radiatiei solare [W/m2]

S V E NIanuarie 31 76.7

95.48

30.9

54.45

30.9

54.45

13.6

27.50

Februarie 28 106.9 53.9 53.9 20.7Martie 31 103.5 65.9 65.9 30Aprilie 30 94.8 76 76 39.6Mai 19 91.6 74.9 74.9 65.9Iunie 0 96.8 79.6 79.6 76.9Iulie 0 94.9 72.2 72.2 70.1August 0 138.1 78 78 73.8Septembrie 16 136.8 84.6 84.6 51.2Octombrie 31 125.7 66 66 25.2Noiembrie 30 73.3 33 33 15.3Decembrie 31 68.9 27.3 27.3 11.7

Aporturi solare pe orientari elem vitrate

Orientare ΣAsnj [m2] Isj [W/m2] Qsj [W]S 35.60 95.48 3399.53E 55.77 54.45 3036.46V 51.26 54.45 2790.91TOTAL 9226.90

2.10. Necesarul de căldură pentru incălzirea clădirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile decaldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factorde diminuare, η, astfel:

721786,89 [kWh] –pierderile de caldura ale cladirii;

[kWh] – aporturi totale de caldura;

factor de utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, γ, carereprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

o 0,19 - coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi

si pierderi;o a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;



= 221909.43 s = 64.64 h

[kWh/an]

2.11. Consumul de energie pentru incălzire , Qfh

587442,86 [kWh] –necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv

pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldurasuplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglareaimperfectă a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja inconsiderare la temperatura interioara conventionala;

pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a

caldurii la consumator;

=pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;

eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire;

necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

= pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a

temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficientasistemului de reglare ηc;

eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire;

necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

o energia termica pierduta pe reteaua de distributie;

o valoarea coeficientului de transfer de caldura;

[W/mK]

o 0.0462 [W/mK]coeficientului de conductive a izolatiei;

o da=diametrul exterior al conductei cu izolatie [m];o di=diametrul conductei fara izolatie [m];o aa = 1/0.33 [W/m2K] coeficientul global de transfer termic;o θm = temperatura agentului termic;

o θai = temperatura mediului exterior conductelor [°C]o Li = lungimea conductei [m];o tH= t * 24 = 5928 [h] numarul de ore in pasul de timp.

Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori di da Li Lea U'i θm θai tH Qd

[m] [m] [m] [m] [W/mK] [°C] [°C] [h] [kWh/an]Subsol 0.05 0.08 236.06 4 0.34 70 11 5928 28143.38Coloane 0.025 0.025 792 4 0.24 70 20 5928 55841.76Racorduri 0.015 0.015 780 4 0.14 70 20 5928 32997.4

Lea = 4 [m] – lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate, cu diametrul < 100 mm si Lea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.

Qrh,h= caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri;

Qrh,w= caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c pe perioada de incalzire;

2.12. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum ,Qacm

Qac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata;

o ρ =983,2 [kg/m3] – densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 °C;o c = 4,183 [KJ/kgK] – caldura specifica a apei calde de consum la temperatura de 60 °C;o Vac = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata [m3/an];

a = 75 [l/omzi] – necesarul specific de apa calda de consum pentru o persoana in cladiri de locuit, conform cu Mc001/2;

Nu = 183 [persoane] – numar de persoane;

o θac = 60 [°C] – temperatura apei calde de consum;o θar = 10 [°C] – temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei

calde de consum.

o Qac,c = pierderi de caldura aferente pierderilor si risipei de apa calda de consum;

o ρ =983,2 [kg/m3] – densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 °C;o c = 4,183 [KJ/kgK] – caldura specifica a apei calde de consum la temperatura de 60 °C;o Vac,c= volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata [m3/an];

- volumul necesar de apa calda de consum ;

- volumul necesar de apa calda de consum ;

- pentru obiective alimentate in system centralizat, fara recirculare ;

- pentru instalatii echipate cu baterii clasice;

o θac,c = 50 [°C] – temperatura de furnizare /utilizare a apei calde la punctul de consum;o θar = 10 [°C] – temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei

calde de consum.

o Qac,d = pierderi de caldura pe conductele de distributie a apei calde de consum;

o valoarea coeficientului de transfer de caldura;

[W/mK]

o 0.0462 [W/mK]conductivitatea termica a izolatiei;

o da =diametrul exterior al conductei cu izolatie [m];o di =diametrul exterior al conductei fara izolatie [m];o aa = 1/0.33 [W/m2K] coeficientul global de transfer termic;o θm = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

o θai = temperatura aerului din spatial unde se afla distributia [°C]

o Li = lungimea conductei [m];o tH= t * 24 = 8760 [h] numarul de ore in pasul de timp.

Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori

di da Li U'i θm θai tHan Qac,d tHSZÎ Qsezonî

[m] [m] [m] [W/mK] [°C] [°C] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an]Subsol 0.04 0.07 93.82 0.29 50 11 8760 9344.337 5928 6323.428Coloane 0.025 0.025 321.75 0.24 50 20 8760 20114.06 5928 13611.43Racorduri 0.015 0.015 324 0.14 50 20 8760 12152.83 5928 8223.968

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioadade incalzire:

2.13. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul cladirilor de locuit, se realizeaza conformMetodologiei Mc001 – PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

Tip Suprafata Nr. Apart W'il Total/apart. W'il,total

apart. [m2] [kWh/an] [kWh/an]2 camere 46.15 16 433 6928 3 camere 70 25 660 16500 312824 camere 78.32 11 714 7854

Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

0,15< 0,30 → totalul se majoreaza cu 10%

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

→ totalul se majoreaza cu 5%

2.14. Consumul de energie pentru racire

Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001 – PII- 2:Necesarul de energie pentru racirea cladirii:

Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii cladirii [MJ] QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia racirii cladirii [MJ] ηR - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii

2.14.1. Stabilirea perioadei de racire

Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

– energia de la soare si surse

interioare , calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)

- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii

- durata unei zile

- factor de utilizare a pierderilor de caldura calculat pentru λ=1

Determinarea perioadei de racire26 mai - 9 septembrieValori conventionale

Luna θi [ °C ] t [ zile ] θe –temperatura medie [ °C ] θemz [°C ]15-ian 25 0 -2.4 17.8415-feb. 25 0 -0.1 17.8415-mar. 25 0 4.8 17.84

15-apr. 25 0 11.3 17.8415-mai 25 6 16.7 17.8415-iun 25 30 20.2 17.8415-iul 25 31 22.0 17.84

15-aug. 25 31 21.2 17.8415-sep. 25 9 16.9 17.8415-oct. 25 0 10.8 17.8415-nov. 25 0 5.2 17.8415-dec. 25 0 0.2 17.84

107 zile de racire

2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV

caldura totala transferata

Transferul de caldura prin transmisie

o - coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii

o - coeficient de transfer termic al placii peste subsol

o - coeficient de transfer termic al elementelor de constructie ale spatiului

neincalzit

o - temperatura interioara de calcul pentru climatizare

o - numar ore racire

Transferul de caldura prin ventilare

o - coeficient de pierderi termice prin ventilare

o - coeficient de pierderi termice prin ventilare de la spatiile incalzite la subsol

o - coeficient de pierderi termice prin ventilare de la spatiile neincalzite

o - temperatura interioara de calcul pentru climatizare


Caldura totala transferata

2.14.3. Degajari de caldura de la surse interioare

o 0 - energia furnizată de sursa interioară l dintr-un spaţiu adiacent neclimatizat, in

timpul sezonuluio Qsurse,k = ɸ surse,med,k x t - energia furnizată de sursa k în spaţiul climatizat, în timpul sezonuluio ɸsurse = ɸoc + ɸap,e + ɸil + ɸacm + ɸi,r,v + ɸproc - fluxul total de căldură datorat surselor interioare

ɸoc + ɸap = 14069,025 [W] - caldura metabolica degajata de ocupanti si caldura de la aparatura electrica

ɸil = 2340 [W] - fluxul de căldură cedat de iluminat, ɸacm = 2769,56 [W] - fluxul de căldură cedat de instalaţiile de apă caldă menajeră ɸproc = 12802,17 [W] - fluxul de căldură cedat de procese tehnologice şi prepararea hranei, ɸsurse =31980,76 [W] - fluxul total de caldura


2.14.4. Aporturi de caldura solare

- energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente perimetrale

exterioare ale cladirii

o -radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare orientare

o -factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin elemente exterioare, a ariei de

captare efectiva corespunzatoare suprafetei k

o -aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un unghi inclinat dat

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire

Luna Zile Intensitatea radiatiei solare [W/m2]S V E N O

Ianuarie 0 76.7

111.29

30.9

77.15

13.6

77.15

13.6

71.25

49.6

217.50

Februarie 0 106.9 53.9 20.7 20.7 85.00Martie 0 103.5 65.9 30 30 124.80Aprilie 0 94.8 76 39.6 39.6 167.20Mai 6 91.6 74.9 65.9 65.9 205.60Iunie 30 96.8 79.6 76.9 76.9 233.50Iulie 31 94.9 72.2 70.1 70.1 200.80August 31 138.1 78 73.8 73.8 233.20Septembrie 9 136.8 84.6 51.2 51.2 175.50Octombrie 0 125.7 66 25.2 25.2 114.20Noiembrie 0 73.3 33 15.3 15.3 54.20Decembrie 0 68.9 27.3 11.7 11.7 41.30

Aporturi solare pe orientari pt elem vitrateOrientare ΣAsnj [m2] Isj [W/m2] Qsj [W]S 35.60 111.29 3962.26E 55.77 77.15 4302.36V 51.26 77.15 3954.45TOTAL 12219.07

Aria de captare efectivă a radiaţiei solare pentru elemente opace

o - factor de corecţie ce ţine cont de schimbul de căldură prin radiaţie al peretelui către bolta

cerească, [m2K/W];

o - coeficient de absorbţie a radiaţiei solare de către elementul opac considerat;

o - aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

o - rezistenţa termică a elementului exterior opac, determinată conform Partea I aMetodologiei,

[m2K/W];

o - coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform Partea I aMetodologiei ,

[W/m2K];

Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace

TipOrientar

eAp

[m2]Fcer

[m2K/W]ap

[W/m2K]Rp,se

[m2K/W]Up

[W/m2K] Asp [m2]

PE S 335.88 0.6470 0.70 0.54 1.84 152.12

PE E 743.79 0.4908 0.70 0.54 1.86 255.53

PE V 756.25 0.4908 0.70 0.52 0.52 70.11

TE O 377.30 0.6226 0.67 1.35 0.74 157.38

Aporturi solare pe orientari pt elem opaceOrientare ΣAsnj [m2] Isj [MJ/m2] Qsj [KWh]PE S 152.12 1028.83 43473.30PE E 255.53 713.23 50625.15PE V 70.11 713.23 13890.14TE O 157.38 2010.71 87901.61TOTAL 195890.20

Energia totala furnizata de sursele de caldura

2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura

tR/t0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru

racire



/

Necesarul de energe pentru racirea cladirii

2.15. Energia primara si emisiile de CO2

2.15.1. Energia primara

Ep = Qf,h,I*fh,I + Qf,w,i*fw,I + Wi,l*fi,l+ QR*fi,l[kWh/an] Qf,h,I = 696518,62 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire, produsa la

sursa din combustibil gaz natural; Qf,w,I = 426844,076 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde

de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural; Wi,l = 36130.71l[kWh/an]energia electrica consumata pentru iluminat; QR = 160536,26 [kWh/an]energia electrica consumata pentru racire; fw,I = fh,I = 1,1 [kg/kWh] factorul de conversie in energie primara pentru gaz natural;

fi,l = 1,1 [kg/kWh] factorul de conversie in energie primara pentru gaz natural;

Ep = 1786366,48[kWh/an]

2.15.2. Emisia de CO2

Eco2=Qf,h,l*fh,co2 +Qf,w,l*fw,co2+Wi,l*fi,co2+QR fi,co2 [kg/an]

fh,co2 = fw,co2 = 0,205 [kg/kWh] factorul de emisie la arderea gazului natural;se aplica energiei la sursa primara

fi,co2 = 0,09 [kg/kWh] factorul de emisie electricitate

Eco2 =247989.38[kg/an]

Indicele de emisie echivalent CO2

[KgCO2/m2an]

3. Certificarea energetică a blocului de locuinte

3.1. Consumul anual specific de energie pentru incălzirea spatiilor

[kWh/m2an]

Unde Qinc = Qf,h

Suprafata incalzita a cladirii esteAinc = 3363,7 m2

3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum

[kWh/m2an]

CLASA D

CLASA E

3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

[kWh/m2an]

3.4. Consumul anual specific de energie pentru racire

[kWh/m2an]

3.5. Consumul total anual specific de energie

[kWh/m2an]

3.6. Penalizari acordate clădirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnicp1 = 1.05

p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladirep2= 1.05

p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile communep3 = 1.02

p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile staticep4 = 1.05

p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioarap5 = 1.05

p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de

CLASA A

CLASA C

CLASA D

incalzirep6 = 1.03

p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura

p7 = 1.00p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exterior

p8 = 1.05p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora

p9 = 1.02p10 - coeficient de penalizare funcţie de starea acoperişului peste pod

p10 = 1.00p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului

p11 = 1.00p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort

p12 = 1.10

po = ∏pi = 1.50

3.7. Nota energetica

Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea:N = exp(-B1 * qtot * p0 +B2) pentru qtot x p0 = 628,09 [kWh/m2an]>qTm = 145 [kWh/m2an]

B1=0.00076 ,B2=4.71556 - coeficienti numerici determinati conform MC 001 –2006; p0 - coeficient de penalizare a notei acordate cladirii; qTm - consumul specific anual normal de energie minim.

3.8. Definirea clădirii de referintă

Rezistentele termice corectate conform cerintelor minime sunt:

Elementul de constructieA R'real R'min referinta

[m²] [m²K/W] [m²K/W]Perete exterior SUD 335.88 0.54 1.80Perete exterior EST 743.79 0.54 1.80Perete exterior VEST 756.25 0.52 1.80Perete exterior NORD - spre rost 292.05 0.34 1.10

N = 69.24

Placa peste subsol- pard.calda 204.65 0.78 2.90Placa peste subsol- pard.rece 140.60 0.73 2.90Planseu peste ultimul etaj 377.30 1.35 5.00Tamplarie exterioara 493.26 0.39 0.77

Coeficientii de transfer de caldura ai cladirii de referinta sunt:

Determinarea perioadei de incalzire a cladirii de referinta:

ed= 13.59 [°C]

Determinarea perioadei de incalzire1 octombrie - 28 aprilie

Valori conventionaleLuna θed [ °C ] t [ zile ] θe - temperatura medie [ °C ] θem [°C ]15-iul 13.59 0 22.0

4.18

15-aug. 13.59 0 21.2 15-sep. 13.59 0 16.9 15-oct. 13.59 30 10.8 15-nov. 13.59 30 5.2 15-dec. 13.59 31 0.2 15-ian 13.59 31 -2.4 14-feb. 13.59 28 -0.1 15-mar. 13.59 31 4.8 15-apr. 13.59 28 11.3 15-mai 13.59 0 16.7 15-iun 13.59 0 20.2


Pierderile de caldura ale cladirii de referinta:

Aporturile de caldura ale cladirii de referinta:

Necesarul de caldura pentru incalzirea cladirii de referinta:

Consumul de energiepentru incalzire:

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Calculul consumului specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum la cladirea dereferinta, s-a facut conform Mc001 / PIII, Anexa 9:

o iloc = 0.073 – indice mediu statistic de ocupare a locuintelor ;

o Aloc = 2511.02 – aria utila a camerelor de locuit;o Ainc = 3363.72 – aria utila a spatiului incalzit.

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Consumul de energie pentru climatizare:

Energia primara si emisiile de CO2:

Notarea energetica a cladirii de referinta se realizeaza in functie de consumurile specifice aferenteutilitatilor din cladire, utilizand scalele energetice corespunzatoare fiecarui consum, considerandusepenalizarile p0=1, astfel:

Consumul anual specific de energie pentru incălzirea spatiilor:

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum:

CLASA A

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie pentru iluminat:

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie pentru racire:

[kWh/m2an]

Consumul anual specific de energie:

[kWh/m2an]

Relatia de determinare a notei energetice este urmatoarea:N = exp(-B1 * qtot * p0 +B2) pentru qtot x p0 = 242,76 [kWh/m2an]>qTm = 145 [kWh/m2an]

B1=0.00076 ,B2=4.71556 - coeficienti numerici determinati conform MC 001 –2006;

CLASA E

CLASA A

CLASA C

CLASA B

p0 = 1 - coeficient de penalizare a notei acordate cladirii; qTm - consumul specific anual normal de energie minim.

Bibliografie

Intocmirea raportului de audit energetic al clădirii s-a efectuat in conformitate cu prevederilenoii Metodologii Mc 001/2006, privind calculul consumurilor de energie a clădirilor.

Alte documente conexe sunt: Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică

a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea

economisirii energiei termice. O.G. 18/04.03.2009 – Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. Norma Metodologica din 17.03.2009 – Norma metodologica de aplicare a O.G.

18/04.03.2009 Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in

functie de activitătile desfăsurate in regim de iarnă-vară. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării

termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente. SC 007-2002 - Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei

clădirilor de locuit existente. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termică la

clădirile de locuit. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale

clădirilor. C 107/5-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in

contact cu solul. SR 4839-1997 - Instalatii de incălzire. Numărul anual de grade-zile. SR 1907/1-1997 - Instalatii de incălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescriptii de

calcul. SR 1907/2-1997 - Instalatii de incălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi

interioare conventionale de calcul.

N = 92.80

STAS 4908-85 - Clădiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume conventionale. STAS 11984-83 - Instalatii de incălzire centrală. Suprafata echivalentă termic a corpurilor

de incălzire.

proiect audit paul

Documents