Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.

Incalzire

1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie

exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:

1.2. Caracteristici termice

1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale

j ejj

j

i

e

jj

j

ia

Ra

RR

11

W

Km2

i: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]

e: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]

a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea

materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI

: conductivitatea termic de calcul

TABELUL II (din C107-3)

DIRECIA I SENSUL FLUXULUI

TERMIC

Elemente de construcie n

contact cu:

exteriorul pasaje deschise (ganguri)

Elemente de construcie n

contact cu spaii ventilate

nenclzite:

subsoluri i pivnie poduri balcoane i logii nchise rosturi nchise alte ncperi nenclzite

i/Rsi e/Rse i/Rsi e/Rse

8

----

0,125

24

------

0,042

*)

8

-----

0,125

12

------

0,084

8

----

0,125

24

----

0,042

*)

8

------

0,125

12

-----

0,084

6

-----

0,167

24

----

0,042

*)

6

----

0,167

12

----

0,084

*) Pentru condiii de var : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m

2K/W

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

Elementul de

constructie

Detaliu

mK

W

ml

K

Wl

Perete

exterior

1. intersectie pereti cu

stilpisori

2. intersectie pereti fara

stilpisori

3. colt perete cu stilpisori

4. diafragme si grinzi

cuplare(sus)

5. diafragme si grinzi

cuplare(jos)

6. soclu subsol

7. timplarie

Total

Placa peste

subsol

1.perete interior pe placa

peste subsol

2. soclu subsol

Total

Placa peste

ultimul etaj

1. atic terasa 1

Total

W

Km

A

lRRRrR

2

1

1

= transmitanta termica a puntii termice liniare

= transmitanta termica a puntii termice punctiforme

l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;

A = aria elementelor anvelopei;

R= rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A ;

R= rezistenta termic corectat;

r= coeficient de corectie pentru puntile termice

Rezistente termice corectate

Elementul

de

constructie

2mA

W

KmR

2

K

Wl

Km

W

A

l2

Km

W

R 21

W

KmR

2

r

Perete

exterior

Planseu

peste subsol

Planseu

peste

ultimul

nivel

1.3. Parametrii climatici

1.3.1. Temperatura conventional exterioar de calcul

Pentru iarn, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in

functie de zona climatic in care se afl localitatea , conform STAS 1907/1.

Zona climatica te

I -12 oC

II -15 oC

III -18 oC

IV -21 oC

1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in

conformitate cu Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea

respectiva.

1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare

14.1. Temparatura interioar predominant a incperilor inclzite

Conform Metodologiei Mc001, temperatura predominant pentru cldiri de locuit este:

Ci20

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spatiilor

neinclzite de tip subsol si casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilant termic.( detaliat

I.10.1)

1.4.2. Temperatura interioar de calcul

Conform Metodologiei Mc001 2006/PII, dac diferenta de temperatur intre volumul

inclzit si casa scrilor este mai mic de 4 C, intregii cldiri i se aplic calculul

monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:

CA

A

j

jij

i

.

1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de cldur HT si HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H

KWHHH TV / b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, VH

6,3

VncH aaaV

K

W

a densitatea aerului =1,2

3m

kG

ac caldura specifica a aerului=1,005

kgK

kJ

an numarul mediu de schimburi de aer 1h (MC001/I) V volumul incalzit [ 3m ]

Numrul de schimburi de aer poate fi determinat din Anexa G din SR EN ISO

13790/2005, pentru cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit.

Numrul de schimburi de aer poate fi determinat si tinand cont de un debit Vamin = 15

m3/hpers. n perioada de ocupare sau de 3 m3/h.m2. Pentru perioada de neocupare se

considera 0,2 m3/h.m2.

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie, TH

K

WHLH UT

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii

JJ AUL

K

W

JU transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii (Km

W2

)

Aj = aria pentru care se calculeaz JU 2m

Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit

Elementul de

constructie

JR

J

J

RU

1 J

A JJ AU

Perete Exterior

Planseu Terasa

Timplarie Lemn

Usa Metal

Usa Lemn

UH coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite,

(conform SR EN ISO 13789)

K

WbHH iuU ;Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite

K

W

K

WHLH iuViuTiu ,, ;

LT ,iu - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol

HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile

neincalzite

6,3,

VncH aaaiuV

K

W

K

WHLH iuViuTiu ,,

ueiu

ue

HH

Hb

;

Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior

K

W

ueVueTue HLH ,,

K

W

LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in

contact cu mediul exterior

Hv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul

exterior

6,3,

uaaaueV

VncH

K

W

bHH iuU

K

W

RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER

TABELUL IV(C107/3)

Nr.c

rt.

Tipul de etanare la aer na ( h -1 )

ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )

1 Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre 0

2 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane 0,2

3 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite 0,5

ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )

4 Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare 0

5 Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de ventilare 0,5

6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0

7 Elemente de construcie cu etaneitate redus 5,0

8 Elemente de construcie evident neetane 10,0

Spaiile nenclzite pot fi :

ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de ncperi nclzite (cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite,

degajamente .a.) ;

spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii nenclzit, garaje, .a.) ;

rosturi nchise ; poduri sau etaje tehnice nenclzite.

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:

UT HLH

K

W

H=Hv + HT

K

W

1.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire

preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este

eo=12C.

Perioada de incalzire se determina cf. SR 4839 (De ex.:

Ca7,10 , altitudinea 96 m, coef. de corelare climatica K=0,84,

zilegradeN 31502012 zileD eo 192

Determinarea perioadei de incalzire

24 septembrie 4 aprilie

Valori conventionale

Luna Ceo zilet e Temperatura medie C Cem Iulie 12 0 22

August 12 0 21,4

Septembrie 12 6 17,5

Octombrie 12 31 11,3

Noiembrie 12 30 5,4

Decembrie 12 31 0,6 3,961

Ianuarie 12 31 -2,0

Februarie 12 28 0,1

Martie 12 31 4,5

Aprilie 12 4 11,1

Mai 12 0 16,7

Iunie 12 0 20,3

192 zile incalzire

Tempertura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a

temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu inclzire ale fiecrei luni.

Ct

t eem

1.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru eo=12C)

kWhtHQ eiL )(

H

K

W - coeficient de pierderi de caldura al cladirii

Ci -temperatura interioara de calcul Ce temperatura exterioara de calcul (em) ZD durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)

t numar de ore perioada de incalzire (h).

ankWhtHQ eiL /)( Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo=12C)

an

kWhQQQ sig

iQ degajari de cldur interne kWh tbQ uihii ,, )1( kWh hi, fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

0,ui fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite

b este factor de diminuare

NOTA Daca nu se specific altfel, se pot utiliza valorile degajrilor de cldur interne

indicate n SR EN ISO 13790 anexa K.

incA aria totala a spatiului inclzit

WAincihi ,

sQ aporturi solare prin elementele vitrate kWh

tAIQ snjsjs kWh sjI radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m

2 avand

orientarea j

2m

W

snjA aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

2mgFFAA FSsnj fohS FFFF -factor de corectie pentru umbrire

hF factorul partial de corectie datorita orizontului;

oF factorul partial de corectie pentru proeminente;

fF factorul partial de corectie pentru aripioare.

FF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

A

AF tF

gFg w

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n

WF factor de transmisie solara =0,90

NOTA SR EN ISO 13790 anexa H prezint informaii despre factorii de umbrire

(corcetie).

NOTA - Pentru definirea factorului de umbrire i a transmitantei la energia solara a

vitrajului, se iau n considerare numai elementele de umbrire i de protectie solara

permanente.

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna Zile

Intensitatea radiatiei solare 2/ mW

NV SE SV NE

Ianuarie 31 15,3 70,3 70,3 15,3

Februarie 28 28,4 94,7 94,7 28,4

Martie 31 38,7 93,1 93,1 38,7

Aprilie 4 52,2 90,4 90,4 52,2

Mai 0 69,8 85,1 85,1 69,8

Iunie 0 77,5 26,23 91,7 82,33 91,7 82,33 77,5 26,23

Iulie 0 81,2 107,0 107,0 81,2

August 0 73,9 119,8 119,8 73,9

Septembrie 6 58,9 116,6 116,6 58,9

Octombrie 31 36,5 109,1 109,1 36,5

Noiembrie 30 16,4 60,4 60,4 16,4

Decembrie 31 12,3 59,2 59,2 12,3

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie

ponderat a intensittilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.

Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate SA

Tip Nr.

ferestre

Orientare Latime Inaltime 2mA SF FF g 2mAs

1F 25 SE

2F 10 SE

10 SV

10 SV

Aporturi totale pe orientari

Orientare 2mASNJ 2/ mWISJ WQSJ NV

SE

SV

NE

TOTAL

tAIQ snjsjs kWh kWhQQQ sig

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

Wt

Qgg

1.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1

L

g

Q

Q ;

11 1

11

a

a

- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi; a = parametru numeric care depinde de constanta de timp

o

oaa

oa = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);

o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

H

C

C- capacitatea termica interioara a cladirii

K

JAdcAC jijijijjj

= densitatea materialului;

c = capacitatea calorica masica a materialului;

d = grosimea stratului;

A = aria elementului;

Capacitatea termic interioar a cldirii, C, se calculeaz prin nsumarea capacitailor

termice ale tuturor elementelor de construcie n contact termic direct cu aerul interior al

zonei considerate:

C = jAj = ji ij cij dij Aj

unde:

j - capacitatea termica interioar raportata la arie a elementului de constructie j;

Aj - aria elementului j;

ij - densitatea materialului stratului i din elementul j

cij - cldura specific masica a materialului stratului i, din elementul j

dij - grosimea stratului i din elementul j

Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la

suprafata interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata

n tabelul 1.1, fie n mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.

Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice

Aplicare Grosime maxima

cm

Determinarea factorului

de utilizare

Efectul intermitentei

10

3

H

C = s Se transforma in h

o

oaa

11 1

1

a

a

1.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii

H

aided

ed temperatura de echilibru;

id = temperatura interioara de calcul;

j

ji

idV

V =

j

jj

A

A

factorul de utilizare al aporturilor

Wg -aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire

Temperatura de echilibru a cladirii este: H

g

ided

C

De ex.:

zileDK

C

EO

eo

a

22858,0

9,15

7,10

Determinarea perioadei de incalzire

8sept. 23aprilie

Valori conventionale

Luna Ceo zilet e Temperatura medie C Cem Iulie 15,9 0 22

August 15,9 0 21,4

Septembrie 15,9 23 17,5

Octombrie 15,9 31 11,3

Noiembrie 15,9 30 5,4

Decembrie 15,9 31 0,6 5,56

Ianuarie 15,9 31 -2,0

Februarie 15,9 28 0,1

Martie 15,9 31 4,5

Aprilie 15,9 23 11,1

Mai 15,9 0 16,7

Iunie 15,9 0 20,2

228 zile incalzire

1.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic

tHQ eiL )( kWh ; t=228*24=5472 h

2.8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii

kWhQQQ sig

iQ degajari de cldur interne kWh tbQ uihii ,, )1( kWh hi, fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

i 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,

incA aria totala a spatiului inclzit

WAincihi , 0,ui fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite

ht 547224228

sQ aporturi solare prin elementele vitrate kWh

tAIQ snjsjs kWh sjI radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m

2 avand

orientarea j

2m

W

snjA aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

2mgFFAA FSsnj fohS FFFF

hF factorul partial de corectie datorita orizontului;

oF factorul partial de corectie pentru proeminente;

fF factorul partial de corectie pentru aripioare.

fF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

A

AF tf

gFg w

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n

WF factor de transmisie solara;

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna Zile Intensitatea radiatiei solare

2/ mW

NV SE SV NE

Ianuarie 31 15,3 70,3 70,3 15,3

Februarie 28 28,4 94,7 94,7 28,4

Martie 31 38,7 93,1 93,1 38,7

Aprilie 29 52,2 90,4 90,4 52,2

Mai 0 69,8 85,1 85,1 69,8

Iunie 0 77,5 31,95 91,7 86,32 91,7 86,32 77,5 31,95

Iulie 0 81,2 107,0 107,0 81,2

August 0 73,9 119,8 119,8 73,9

Septembrie 28 58,9 116,6 116,6 58,9

Octombrie 31 36,5 109,1 109,1 36,5

Noiembrie 30 16,4 60,4 60,4 16,4

Decembrie 31 12,3 59,2 59,2 12,3

Aporturi totale pe orientari

Orientare 2mASNJ 2/ mWISJ WQSJ NV

SE

SV

NE

TOTAL

ht 547224228 tAIQ snjsjs kWh kWhQQQ sig

1.9. Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile

de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind

corectate cu un factor de diminuare, , astfel: gLh QQQ ; = factor de utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, ,

care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel: L

g

Q

Q

11 1

1

a

a

ankWhQQQ gLh /

1.10. Consumul de energie pentru inclzire , Qfh

an

kWhQQQQQ rwhhrhthhfh ,

ankWhQh / -necesarul de energie pentru incalzirea cladirii; thQ totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de

caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate

distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii

interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara

conventionala;

an

kWhQQQ demth

emQ pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la

consumator

kWhQQQ cemstremem ,,

stremQ , pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;

kWhQQ hem

emstrem

1,

em eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire

(MC II-1 Anexa II. Tab.1B)

kWhQQ hem

emstrem

1,

cemQ , pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare

utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;

kWhQQ hec

eccem

1,

ec eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);

kWhQQ hec

eccem

1,

kWhQQQ cemstremem ,,

an

kWhtLUQ Hiaimid )( energia termica pierduta pe reteaua de distributie

iU = valoarea coeficientului de transfer de caldura

mK

W

dd

dU

aai

a

iz

i

1ln

2

1

iz coeficientul de conductie a izolatiei

mK

W

ad diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];

id diamentrul conductei fara izolatie [m];

Km

Wa 233,0

1 coeficientul global de transfer termic

Creturturm70

2

temperatura medie a agentului termic;

ai temperatura aerului exterior conductelor

iL lungimea conductei [m];

httH 54722422824 -numarul de ore in pasul de timp [h];

Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori

mdi mda mLi

mK

WU i

Cm Cai htH

an

kWhQd

Subsol

Coloane

Racorduri

an

kWhQQQ demth

an

kWhQ hrh, caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri

accedistributicoloanerwh QQQ , caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe

perioada de incalzire .

an

kWhQQQ accedistributiacccoloanerwh ,, conform calcul apa calda

an

kWhQQQQQ rwhhrhthhfh ,

Emisia de CO2

an

kgfWfQfQE coilicowlwfcohlhfco 2,,2,,,2,,,2

2,2, cowcoh ff

kWh

kg - factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.13 i 1.14.

Tabel 1.13. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenionali

Combustibil Factor emisie CO2

(kg/kWh)1

Carbune 0,342

Combustibil lichid 0,270

Gas 0,205

Lemn 0,036

Termoficare 0,24

1) Valoare pentru cea mai mica Pci

kWh

kgff cohcoi 09,02,2, factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului

1.14.

Tabel 1.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricitii

Electricitate Factor emisie CO2 (kg/kWh)1

Medie anuala 0,09

Iarna extrema 0,557

nclzire 0,224

1) Valoare aplicat n Frana Indicele de emisie echivalent CO2

inc

coco

A

EI 22

anm

kgCO2

2

Producerea si utilizarea apei calde de consum

Se va face calculul necesarului de energie corespunztor instalaiilor de alimentare cu ap

cald de consum din cldiri, realizandu-se:

- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald, pentru o zon

sau pentru o cldire avnd o anumit destinaie, Qac;

- calculul pierderilor de energie pe traseele distribuiei i recirculrii pentru

alimentarea cu ap cald, Qac,p,d;

- calculul pierderilor de energie corespunztoare sursei de producere a cldurii;

stocrii (acumulrii) sau furnizrii cu intermiten a apei calde de consum, Qac,p,s i

Qac,p,g.

Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate:

Qac =

n

i 1

* c * Vac * ( ac - ar ) [J]

n care:

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);

Vac volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];

ac temperatura de preparare a apei calde [oC];

ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de

consum [oC];

i 1, n reprezint indice de calcul pentru categoriile de consumatori.

Vac = a x Nu / 1000 [ m3 ]

n care:

a necesarul specific de ap cald de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea

de utilizare/folosin, pe perioada considerat;

Nu numrul unitilor de utilizare / folosin a apei calde de consum

(persoane etc)

Valorile pentru a i Nu depind de:

- tipul i destinaia cldirii; - tipul activitii desfurate n cldire; - tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe

activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;

- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.

Anexa II.3.A

(informativ)

Tabel A.1 - Necesarurile specifice de ap cald n funcie de destinaiile cldirilor

Nr. Destinaia cldirii Necesar specific a , l

crt. ap cald de consum

de 600C

1 Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)

a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum 75

b) n cazul preparrii locale a apei calde:

- n cazane funcionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice 60

- n cazane funcionnd cu lemne,crbuni sau combustibil

lichid

55

2 Cldiri pentru birouri (pentru un funcionar pe schimb) 5

Not:

1. Datele din tabelul A1 se iau n considerare la calculul necesarului de cldur i de

combustibil pentru prepararea apei calde de consum i la stabilirea capacitii

rezervorului de acumulare (pentru ap rece i ap cald de consum).

2. Necesarurile specifice de ap din tabel pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere

a pierderilor i a risipei de ap.

Valorile pentru a i Nu depind de:

- tipul i destinaia cldirii; - tipul activitii desfurate n cldire; - tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe

activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;

- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.

Pierderile totale de cldur corespunztoare instalaiei de alimentare cu ap cald

de consum, Qac,p se exprim prin suma pierderilor de cldur al fiecrui sistem

component, dup cum urmeaz:

Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s [ J ]

n care:

Qac,c pierderea de cldur datorat furnizrii / utilizrii la consumator a apei calde la

temperatur diferit de temperatura nominal de calcul [ J ]

Qac,d pierderea de cldur pe conductele de distribuie [ J ];

Qac,s pierderea de cldur corespunztoare sistemelor de acumulare a apei calde de

consum [ J ];

Qac,c =

n

i 1

* c * Vac,c * ( ac,c - ar )

n care:

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);

Vac,c volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe

perioada considerat [m3];

ac,c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];

ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de

consum [oC];

i =1, n reprezint indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.

Tabel 3.3 - densitatea i cldura specific a apei calde n funcie de temperatur

[oC] 5oC 10 oC 15 oC 40 oC 50 oC 55 oC 60 oC

[kg/m3] 999,9 999,7 999,1 992,2 988,0 985,6 983,2

c [J/(kg K)] 4200 4188 4184 4182 4182 4182 4183

n mod convenional, temperatura apei reci ar se consider egal cu 10 oC.

Pentru a ine seama de diferitele zone geografice se pot lua n considerare variaii locale

n funcie de categoria sursei, conform datelor din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), n lunile anului:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie

Rauri de munte 5 8 9 11 12 13 14 14 13 11 9 7 10,5

Rauri de campie sau

lacuri

5 8 10 12 15 18 20 18 15 12 10 7 12,5

Puuri de mic

adancime

7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11,0

Puuri de medie

adancime

10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11,5

Temperatura de preparare a apei calde de consum se difereniaz fa de temperatura de

utilizare a apei calde; pentru preparare, se adopt temperaturi de 45-60 oC, iar pentru

utilizare, temperaturile se ncadreaz n intervalul 35 i 60 oC, dup cum urmeaz:

- pentru igien corporal 35 40 oC; - pentru splat / degresat 50-60 oC.

Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprins in intervalul 45-60 oC, n

funcie de poziia echipamentului de preparare n raport cu punctele de consum.

In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatur

nominal de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60 oC.

Volumul de ap cald de consum corespunztor pierderilor i risipei de ap, Vac,c:

Pierderile de ap cald de consum se pot estima i cu ajutorul unor coeficieni de

calcul, astfel nct volumul real de ap cald necesar consumului este determinat de

valoarea teoretic a volumului de ap cald amendat de coeficieni supraunitari, care

majoreaz valoarea teoretic, n funcie de timpul de ateptare pentru furnizarea, la

punctele de consum (datorit lipsei sistemelor de recirculare a apei calde i datorit strii

tehnice a armturilor)

21ac,ac VV ffV cac [m3];

Se pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii f:

- f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate n sistem centralizat , fr recirculare - f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate n sistem local centralizat - f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate n sistem local - f2 = 1, 10 pentru instalaii echipate cu baterii clasice - f2 = 1, 05 pentru instalaii echipate cu baterii monocomand

n care:

f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum

f2 depinde de starea tehnic a armturilor la care are loc consumul de ap cald

Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum se calculeaz cu

relaia:

ztLUQ acambidacmiiidac ,,,,, 1000/1 12 [kWh/an]

n care:

iU coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct

[W/m K]; Tabelul I.3 din MC001 II-3, Anexa II3.I. pag. 205

iL lungimea conductei i [m];

m,ac,d,i temperatura medie a apei in conducta respectiv [oC]; 60 oC

amb temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC]; tsb

tac durata de furnizare a apei calde de consum, respectiv intervalul de timp pentru

care se face evaluarea [zi/lun];

z timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi].

Tabelul I.3 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur pentru sisteme de distribuie a

apei calde de consum.

Amplasare

conducte Descriere

Diametrul

exterior al

conductei

neizolate [mm]

Coeficient

specific de

pierdere de

cldur U

[W / mC]

Sis

tem

e

rea

liza

te

in

per

ioa

da

19

50

-

19

79

Aparente

neizolate

Conducte din oel

sau cupru

D < 18 0, 6

18 < D < 35 1, 0

35 < D < 64 2, 0

64 < D 3, 0

ngropate in

perete exterior

neizolat

Conducte din oel,

cupru sau material

plastic

1, 4

ngropate n

perete exterior

izolat

Conducte din oel,

cupru sau material

plastic

1, 0

Aparente izolate

Conducte izolate cu

vat mineral i

manta metalic.

0, 4

Sis

tem

e re

ali

zate

in

per

ioa

da

19

80

p

reze

nt

ngropate in

perete exterior

neizolat

Conducte din oel,

cupru sau material

plastic

0, 8

ngropate n

perete exterior

izolat

Conducte din oel,

cupru sau material

plastic

1, 0

Conducte izolate

Grosime

izolaie e = 1 / 2

estandard

Conducte amplasate

pe perei i tavan 0, 3

Conducte izolate

Grosime

izolaie e =

estandard

Conducte amplasate

n zone nenclzite 0, 2

Conducte izolate

Grosime

izolaie e = 2

estandard

mbuntirea

eficienei energetice 0, 15

Pentru ntreaga instalaie de distribuie, pierderea de cldur total se va calcula prin

nsumarea pierderilor de cldur aferente tronsoanelor de calcul componente:

i

id,ac,dac, Q Q [kWh/an]

Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori

D (m) mLi Ui [W/mK]

Cm Cai tac [zi/luna] Qac,d

(kWh/an)

tINC

(zile/an)

Qac,d

(kWh/an)

Subsol

Coloane

Racorduri

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru

perioada de incalzire:

an

kWhQQQ accedistributiacccoloanerwh ,,

Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua boilerului amplasat n subsolul

unei cldiri existente (ntr-un spaiu rece) se determin cu relaia:

)(

10,0

001,0, ambacbh

iz

iz

m

m

Latsac n

SQ

, [kWh/an] (3.15)

n care:

LatS - suprafaa lateral a acumulatorului [m2]

m - grosimea peretelui acumulatorului (metal) [m]

m - conductivitatea termic a peretelui [W/mK]

iz - grosimea medie a izolaiei [m]

iz - conductivitatea termic a izolaiei, n funcie de starea acesteia [W/mK]

khn - numrul mediu de ore de livrare a apei corespunztoare pentru fiecare lun k din

sezonul de nczire [h/lun]

acb - temperatura medie a apei n acumulatorul de ap cald de consum, determinat cu

relaia:

070,0 acacb , (3.16)

unde 0ac reprezint temperatura de preparare a apei calde de consum, n seciunea de

ieire din echipamentul de stocare; se consider Coac 60550 .

Consumul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum:

Qacc= Qac+Qac,p

Observatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3,6 * 106.

A.2 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminat

Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i

eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)

Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i

eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)

10006

nu

ilum

PtAW ankWh/ unde:

ONODDu FtFFtt

nP - puterea instalat;

Dt - timpul de utilizare al luminii de zi n funcie de tipul cldirii (tabel 1, Anexa

II.4.A1)

Nt - timpul n care nu este utilizat lumina natural (tabel 2, Anexa II.4.A1)

DF - factorul de dependen de lumina de zi ( tabel 2 Anexa II.4.A1) care depinde de

sistemul de control al iluminatului din cldire i de tipul de cldire.

OF - factorul de dependen de durata de utilizare (tabel 3 Anexa II.4.A1)

A - aria total a pardoselii folosite din cldire 2m .

Numrul 6 din relaia de calcul reprezint anmkWh //1 2 (consumul de energie estimat

pentru ncrcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguran) la care se adaug

anmkWh //5 2 (consumul de energie electric pentru sistemul de control al iluminatului).

Racire/Climatizare

Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001

PII- 2:

Calculul preliminar al temperaturii de echilibru - efectuat pentru o zi medie din

luna mai

Qsurse,z=Qs+Qint Qint - cldura degajat de sursele interioare , [MJ];

QS - cldura provenit de la soare , [MJ].

Tabelul 2.8 Fluxul de cldur de la surse interioare, pentru cldiri nerezideniale

Tip cldire Oameni

(W/pers)

Iluminat

(W/m2)

Echipamente

(W/m2)

Birou de proiectare 155 22 7

Birou informatic 130 9 35

Birou personal de

conducere 130 12 7

Sal de calculatoare 130 9 350

Sal de conferine 130 9 5

Hol 130 5 5

Birou 130 15 16

Restaurant 150 20 3

2.14.4. Aporturi de caldura solare (conform II.2.4.10 din MC001/II-2)

- energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente

perimetrale exterioare ale cladirii

o -radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare

orientare

o -factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin

elemente exterioare, a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k

o -aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un

unghi inclinat dat

Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace

pppcer AUFAsk

o - factor de corecie ce ine cont de schimbul de cldur prin radiaie al

peretelui ctre bolta cereasc, [m2K/W];

o - coeficient de absorbie a radiaiei solare de ctre elementul opac

considerat;tabel 3.3 pag25 NP048

o - aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

o =1, [m2K/W];

o - coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform

Partea I aMetodologiei , [W/m2K];

o psp

cercer

I

tF

,

1

(2.45)

n care :

cer fluxul de cldur unitar datorat transferului de cldur prin radiaie ctre

bolta cereasc, [W/m2] ;

cereerfcer hF , ( hr,e = 5 W/m2K, cere = 11K).

Ff factor de form dintre elementul opac i bolta cereasc (1 pentru teras orizontal

deschis, nemascat de vreun element constructiv, 0,5 pentru un perete exterior ne

mascat) ;

Is,P radiaia solar total integrat (energia solar) la nivelul elementului opac, [MJ/m2 ] ;

t perioada de calcul, [Ms] ;

Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace

Tip Orientare

Ap [m2]

Fcer [m2K/W]

ap

[W/m2K]

Rp,se [m2K/W]

Up [W/m2K]

Asp [m2]

PE S 335.88 0.6470 0.70 1 1.84 152.12

PE E 743.79 0.4908 0.70 1 1.86 255.53

PE V 756.25 0.4908 0.70 1 0.52 70.11

TE O 377.30 0.6226 0.67 1 0.74 157.38

Aporturi solare pe orientari pt elem opace

Orientare Asnj [m2] Isj [MJ/m2] Qsj [MJ]

PE S

PE E

PE V

TE O

TOTAL

2.14.1. Stabilirea perioadei de racire

Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.

tH

Q zsurseiemz

,1

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

energia de la soare si surse interioare ,

calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)conform II.2.4.9

si II.2.4.10 din MC001/II-2.

H =HT+Hv- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii (de la

incalzire)

- durata unei zile

1 - factor de utilizare a pierderilor de caldura

1=a/(a+1) a=ao+/0

= constanta de timp a cldirii T

m

H

C 6,3* [h]

Tabelul 2.9: Valorile parametrului numeric 0 si ale constantei de timp de referin 0

Tipul de cldire referitor la funcionarea sistemului de

rcire R0 R0 [ore]

I Cldiri rcite continuu (mai mult de 12 ore pe

zi): cldiri rezidentiale, hoteluri, spitale, locuine

- metoda lunar - metoda sezoniera

1,0

0,8

15

30

II Cldiri rcite numai pe parcursul zilei (mai puin

de 12 ore/zi): coli, birouri, sli de spectacole,

1,0

15

magazine

Determinarea perioadei de racire

26 mai - 9 septembrie

Valori conventionale

Luna i [ C ] t [ zile ] e temperatura medie [ C ] emz [C ]

15-ian 25 0 -2.4 17.84

15-feb. 25 0 -0.1 17.84

15-mar. 25 0 4.8 17.84

15-apr. 25 0 11.3 17.84

15-mai 25 6 16.7 17.84

15-iun 25 30 20.2 17.84

15-iul 25 31 22.0 17.84

15-aug. 25 31 21.2 17.84

15-sep. 25 9 16.9 17.84

15-oct. 25 0 10.8 17.84

15-nov. 25 0 5.2 17.84

15-dec. 25 0 0.2 17.84

107 zile de racire

Necesarul de energie pentru racirea cladirii:

Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii cladirii [MJ]

QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia racirii cladirii [MJ]

R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii

2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV

caldura totala transferata

Transferul de caldura prin transmisie

HT- coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

t- numar ore racire[h]

e=em

Transferul de caldura prin ventilare

o HV- coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k]

o - temperatura interioara de calcul pentru climatizare

o t- numar ore racire[h]

intr=em

2.14.3 Degajari de caldura de la surse interioare

k l

lncsurselksursesurse QbQQ ,,, *1 (2.35)

n care:

tQ

t

lncmedsurselncsurse

kmedsurseksurseQ

,,,,,

,,,

unde:

Qsurse energia furnizat de sursele interioare de cldur n timpul lunii

considerate, [MJ];

Qsurse,k energia furnizat de sursa k n spaiul climatizat, n timpul sezonului sau

lunii considerate, [MJ];

Qsurse,nc,l energia furnizat de sursa interioar l dintr-un spaiu adiacent neclimatizat,

n timpul sezonului sau lunii considerate, [MJ];se poate neglija

bl factor de reducere al efectului sursei interioare l din spaiul adiacent

neclimatizat,

kmedsurse ,, fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar k, obinut pe baza

datelor definite la 2.4.9.2, [W];

lncmedsurse ,,, fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar l, aflat n spaiul

adiacent neclimatizat, obinut pe baza datelor definite n 2.4.9.2 , [W];

t durat perioadei de calcul (luna sau sezon), conform Anexei II.2.A, [Ms];

Fluxul total de cldur datorat surselor interioare se scrie:

procVricacmileapocsurse ,,, (2.36)

n care:

surse fluxul de cldur total datorat surselor interioare, cedat ncperii

climatizate, [W];

oc fluxul de cldur cedat de ocupanti, cf. ANEXA II.2.D [W];

eap, fluxul de cldur cedat de aparatura electric, cf. ANEXA II.2.D., [W];

il fluxul de cldur cedat de iluminat, cf. ANEXA II.2.D., [W];

cacm fluxul de cldur cedat de instalaiile de ap cald menajer i canalizare,

cf. 2.4.9.2.3 i cap.3, [W];-pot fi neglijate

VRI ,, fluxul de cldur cedat de instalaiile de nclzire, rcire i ventilare, cf. 2.4.9.2.4., [W]; pot fi neglijate

proc fluxul de cldur cedat de procese tehnologice i prepararea hranei, cf.

2.4.9.2.5., [W];-nu este cazul

2.14.4 Aporturi de caldura solare

Ca la incalzire pentru ferestre.

Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire

Luna Zile Intensitatea radiatiei solare [W/m2]

S V E N O

Ianuarie 0 76.7

111.29

30.9

77.15

13.6

77.15

13.6

71.25

49.6

217.50

Februarie 0 106.9 53.9 20.7 20.7 85.00

Martie 0 103.5 65.9 30 30 124.80

Aprilie 0 94.8 76 39.6 39.6 167.20

Mai 6 91.6 74.9 65.9 65.9 205.60

Iunie 30 96.8 79.6 76.9 76.9 233.50

Iulie 31 94.9 72.2 70.1 70.1 200.80

August 31 138.1 78 73.8 73.8 233.20

Septembrie 9 136.8 84.6 51.2 51.2 175.50

Octombrie 0 125.7 66 25.2 25.2 114.20

Noiembrie 0 73.3 33 15.3 15.3 54.20

Decembrie 0 68.9 27.3 11.7 11.7 41.30

Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate

Orientare Asnj [m2] Isj [W/m2] Qsj [W]

S 35.60 111.29 3962.26

E 55.77 77.15 4302.36

V 51.26 77.15 3954.45

TOTAL 12219.07

Pentru pereti ca mai sus cu t

2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura

t R/t 0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de

timp a cladirii pentru racire

Se recalculeaza perioada d eracire:

Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.

H

Q zRsurseRTriem

,,

Si se determina perioada reala de racire.

Apoi se reia de la pct. 2.14.2 in final calculandu-se

Ventilare

Consumul de energie pentru vehicularea aerului se bazeaz pe calculul consumului

specific de energie electric. Consumul specific de energie electric se determin pentru

fiecare ncpere sau grup de ncperi cu aceeai destinaie. Consumul total de energie

electric pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de ventilare se obine prin nmulirea

consumului specific cu suprafaa total a spaiilor ventilate din cldire:

Qvt = Qv S

Relaia de calcul pentru consumul specific de energie electric al motoarelor

ventilatoarelor din cadrul sistemelor de ventilare este:

1000/hvv NPQ (kWh/m2,an)

unde:

Qv consum specific de energie electric al ventilatorului (kWh/m2,an)

3600

'

vv

VpP

(W/m2)

Pv putere electric specific pentru antrenarea ventilatorului (W/m2)

p pierderea de presiune din sistem (Pa) valoarea luat n calcul este valoarea

medie ntre dou schimburi ale filtrului de praf

V debit volumic specific de aer (raportat la suprafaa ncperii, m3/m2,h)

v eficiena ventilrii (pentru ntregul sistem de climatizare)

Nh numr de ore de funcionare la sarcin nominal (h/an) valoarea se

consider conform datelor de funcionare ale sistemului de ventilare; valorile indicate sunt

date n Anexa II.2.K.

Observaii :

1) Dac nu sunt date disponibile privind pierderea de presiune i eficiena

ventilrii, puterea electric specific se determin conform relaiei:

Pv = PspV (W/m2)

unde:

pPsp

(W/m3/h)

Psp putere specific ventilator (W/m3/h)

- randament ventilator

Valorile indicate pentru puterea specific a ventilatorului (pentru ntregul sistem

de climatizare) sunt date n Anexa II.2.L n funcie de tipul instalaiei (destinaia

ncperii) i eficiena energetic a instalaiilor.

2) Numrul de ore de funcionare la sarcin nominal este echivalat cu o valoare

energetic echivalent astfel nct pentru numrul de ore de funcionare la sarcin parial

trebuie s se in cont de raportul dintre puterea electric specific la sarcin redus i cea

la sarcin nominal pentru a obine o mrime echivalent. Dac nu sunt disponibile date

privind funcionarea n sarcin redus i eficiena energetic pentru aceasta, se recomand

utilizarea valorilor din Anexa II.2.K.

B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.

1. Penalizarile acordate cladirii.

Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III-a. Se cere

discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12 pozitii

mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex. pentru o cladire individuala nu

se va penaliza lipsa contoarelor de caldura, daca aceasta este dotata cu sursa proprie de

caldura etc.). Se determina valoarea p0 conform relatiei (II.4.2) din Metodologie partea

a III-a.

2. Notarea energetica a cladirii.

2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.4.1) din

Metodologie partea a III-a, in care valoarea qT se refera la suma utilitatilor termice care se

aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor,

prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de caldura

[kWh/m2an].

anmkWhqpqpentru

anmkWhqpqpentruBpqBN

TmoT

TmoToT

2

2

21

/,100

/,exp (II.4.1)

n care:

B1, B2 - coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de

ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilitilor existente conform

tabelului II.4.1,

po - coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a

energiei n raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien

i ntreinere a cldirii i instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,

qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obinut prin nsumarea

valorilor minime din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile,

conform fig. II.4.1.

2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap. III.3.4.2 din

Metodologie partea a III-a);

2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire la utilitatile termice aplicabile,

conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.

Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici

generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a

Metodologiei :

a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real; b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori

vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru

cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente

se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al

performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii

incintelor ocupate (spaiu condiionat);

c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform

Metodologie Partea I, cap 11, tab. 11.4.

d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n cazul cldirii reale;

e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este = 0,26;

f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale; g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1,

considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de

etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale,

valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7

Metodologie Partea I);

h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz:

- staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru

cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual;

i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare;

j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul

corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare

de costuri de nclzire;

k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i

ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia

termic compact;

l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din

apartamente;

m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;

n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate

termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/mK, avnd o

grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea

apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint

numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint

aria util a spaiului nclzit / condiionat;

p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i

care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;

q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice

(dup caz);

r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.

2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din Metodologie

partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.

C. Auditul energetic al cladirii.

Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza atat

anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si in functie de notele din CE asupra

solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC.

Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa supraterane( izolare

planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau ganguri de trecere, schimbare vitraj in

zona principala (cu mentinerea valorii ratei de ventilare in limita admisa de min. 0.5

sch/h), izolare terasa etc.) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada,

inlocuirea cazanelor, introducere de armaturi eficiente pentru apa calda, dotarea cu

debitmetre individuale pe racordurile de apa calda, contorizarea caldurii etc. pentru

instalatiile termice.

Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti

determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care j este numarul de ordine al

pachetului de solutii. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare a

rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.

Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu cap. III.2.3

din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR durata de

recuperare a investitiei suplimentare, determinata prin rezolvarea ec. (I.3.8) din cap.

III.2.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia (I.3.9). Se

accepta numai solutii in care NR

CE reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicrii proiectelor de

modernizare energetic la nivelul anului de referin, [Euro/an]:

kkE EcC k (I.3.5)

n care

Ek - reprezint economia anual de energie k estimat, obinut prin implementarea

unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an],

ck - reprezint costul actual al unitii de energie k, [Euro / kWh].

Condiia ca o investiie n soluia de modernizare energetic s fie eficient este

urmtoarea: 0VNA )m(

respectiv:

E

)m(

C

CAcareinAX

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de

modernizare energetic, NR, se determin prin nlocuirea duratei de via estimat cu NR

ca valoare necunoscut n relaia (I.3.4) explicitat conform relaiei (I.3.1), i prin

punerea condiiei de recuperare a investiiei: 0VNA )m( :

0i1

f1EcC

k

1k

tN

1t

kkk)m(

R

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare

energetic a unei cldiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determin cu

relaia:

EN

Ce

m

)( , [Euro/kWh]

n ceea ce privete investiia suplimentar C(m) , proiectat la nivelul anului 0

beneficiarul de investiie dispune de ntreaga sum la momentul 0, caz n care VNA,

corespunztoare investiiei, coincide cu valoarea C(m);

a) Analiza eficienei economice referitoare la nlocuirea ferestrelor simple cu

ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC

Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este

urmtoarea:

TET ACC [Euro]

n care

C reprezint costul unitar

TEA reprezint aria total a tmplriei exterioare,

C = 40 EUR/m2

TEA = 993 m2 (inclusiv usi exterioare)

CT = 39720 EUR = C(m)

k

kE0 XCCVNA k

n care: tN

1t

kk

i1

f1X

C0 =39720 Euro;

CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];

CE= CE2 CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an

CE=72056 EUR/an

f = 0,1; i = 0,04

X2 = 26.17

N = 20 [ani].

VNA = 1925301 EUR

k

kE)m()m( XCCVNA k

C(m) =39720 [Euro];

E2 = Q=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an,

C2 = 0,0292 Euro / kWh

CE= c2* E2=8646,8 Euro/an

VNA(m)= 39720-8646,8 *26,17 = -186566 EUR

Cum VNA(m)

IZA reprezint aria total a pereilor care urmeaz a fi termoizolai, msurat la

exteriorul acestora = 14103 m2,

A reprezint costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).

A = 20 Euro/m2;

CT = 282160 Euro

k

kE0 XCCVNA k

n care: tN

1t

kk

i1

f1X

C0 =282160 Euro;

CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];

CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an

CE=72056 EUR/an

f = 0,1; i = 0,04

X2 = 26.17

N = 20 [ani].

VNA = 656847 EUR

k

kE)m()m( XCCVNA k

C(m) =282160 [Euro];

E2 = Q2=2467696-2139874= 327822 kWh/an,

C2 = 0,0292 Euro / kWh

CE= c2* E2=9572 Euro/an

VNA(m)= 282160-9572*26,17 = 31650

Soluia nu este eficient din punct de vedere economic deoarece VNA(m)>0.

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de

modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:

0i1

f1EcC

k

1k

tN

1t

kkk)m(

R

Rezult: NR = 27,5 ani

Costul unitii de energie economisit:

EN

Ce

m

)(=0,043 Euro/kWh

n concluzie cea mai eficient din punct de vedere economic soluie de

modernizare energetic este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip

termopan.