UNIVERSITATEA BACAUFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE, AUDIT SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECT LA AUDIT FINACIAR INTEGRAT

COORDONATOR: MASTERANTA: CONF.UNIV.DR.BOTEZ TANASA FLORINA AN I,GR 2 INTRODUCERE

Termenul "audit" este larg utilizat şi este abordat în situaţii precum auditul situaţiilor legate de respectarea reglementărilor de mediu, auditul situaţiilor privind respectarea standardelor de calitate sau auditul anual independent al conturilor. În fiecare caz termenul "audit" este folosit pentru a exprima un proces ce oferă o asigurare, dar natura şi întinderea acesteia poate să nu fie foarte clară. Un audit reprezintă examinarea de către un expert independent, auditorul financiar a unui set de situaţii financiare şi a înregistrărilor şi registrelor pe baza cărora acesta poate oferi o opinie asupra situaţiilor financiare cu scop general.

Circuitul informaţiilor de la producătorii acestora la diferite categorii de utilizatori are la bază un anumit grad de credibilitate pe care utilizatorii îl acordă informaţiilor.

Diversificarea crescândă a operaţiilor economice, apariţia grupurilor de interese, solicitarea a tot mai multor tipuri de informaţii, dar şi lărgirea sferei de utilizatori, normalizarea accentuată a cadrului de referinţă şi eşecurile în afaceri, au determinat necesitatea creşterii gradului de credibilitate asupra informaţiilor de natură economică, prin luarea unor măsuri care să ofere utilizatorilor siguranţa folosirii acestor informaţii. Astfel a apărut cererea de servicii care să asigure pe toţi utilizatorii, dar şi pe producătorii informaţiilor că acestea sunt întocmite şi prezentate conform unui cadru de referinţă anterior stabilit. În cadrul acestor servicii cu caracter de asigurare clasificăm şi activitatea de audit financiar.

Auditul financiar are ca obiect reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul contabil si contul de profit si pierdere.Obiectul auditului financiar este de a exprima o opinie,de a sti daca situatiile financiare reprezinta o imagine fidela a afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul incheiat.Auditul reprezinta un raport de credibilitate asupra informatiilor contabile publicate de agentul economic.

În termeni generali auditul reprezintă examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea lor la un criterui (standard) de calitate. Obiectivul acestei acţiuni este acela de a îmbunătăţii utilizarea informaţiei. Termenul ‘‘auditor” este utilizat în Normele naţionale de audit ori de câte ori este vorba de un prestator de servicii de audit sau de servicii conexe; aceasta nu însemnează neapărat că persoana care prestează servicii conexe este în mod necesar auditorul însărcinat cu examenul situaţiilor financiare ale entităţii respective.

Cuvântul provine din limba latină: audire = a asculta. În limba engleză întâlnim: audit = verificare, revizie contabilă ; auditor = controlor financiar, profesionist contabil independent, de unde s-a şi preluat sensul întâlnit astăzi în practica românească.

“Procesul sistematic de obţinere şi evaluare obiectivă a probelor privind aserţiunile referitoare la tranzacţiile şi evenimentele derulate, pentru confirmarea gradului de corespondenţă dintre aceste aserţiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la bază şi comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesaţi”1.

“Auditul financiar reprezintă procedura efectuată de către un profesionist competent şi independent, de constatare, colectare şi evaluare a unor probe privind informaţiile cuprinse în sitruaţiile financiare în vederea exprimării unei opinii cu privire la gradul în care acestea sunt întocmite în conformitate cu criteriile aplicabile stabilite anticipat” .

1 definiţie dată de Camera Auditorilor Financiari din România

2

“Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internationale de audit si adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, denumita in continuare Camera.”2

Situaţiile financiare sunt în general stabilite şi prezentate în fiecare an şi sunt destinate a satisface nevoile comune de informaţii ale unei game de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori situaţiile financiare constituie singura sursă de informaţii ei nedispunând de puterile necesare pentru a obţine informaţii complementare care să le satisfacă nevoile. Aceste situaţii vor fi stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:

Norme contabile internaţionale;Norme contabile naţionale;Alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Verificând relaţia imagine / realitate, auditorul se referă cel mai adesea la gestiunea întreprinderii, respectiv la agentul economic. Deci, prin verificarea gestiunii întreprinderii va putea constata dacă întreprindarea este dotată cu un sistem propriu de control intern – denumit şi audit intern – compus din:

ansamblul de măsuri organizatorice destinate în principal protejării patrimoniului, având o caracteristică accentuată de control preventiv,

şi dintr-o :funcţie de control posterior al administrării şi utilizării mijloacelor economice şi financiare (denumit autocontrol al gestiunii)

Asigurarea credibilitaţii imaginii, reprezentată de sistemul contabil al întreprinderii prin conturile sale anuale, sau prin informatiile specifice furnizate de acesta, se face, în urma aplicării metodologiilor specifice auditului financiar-contabil, prin certificarea de către auditor, ca profesionist independent. Activităţile de audit urmăresc să se asigure respectarea metodelor şi procedurilor de înregisetare, furnizând rapoarte de analiză care vor necesita rectificări sau poate sancţiuni contra persoanelor responsabile. Activităţile de audit presupun:

auditul intern, propriu întreprinderiiauditul extern, exercitat de auditoriAuditul financiar poate fi definit ca fiind examenarea efectuată de un profesionist

competent şi independent (auditorul) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra: validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii (auditul intern)poziţiei financiare, performanţelor şi modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice (auditul extern: auditul legal = cerut de lege şi exercitat de cenzori sau auditul contractual = efectuat la cererea întreprinderi de către experţi contabili sau contabili autorizaţi )

Situaţiile financiare conţin explicit sau implicit o serie de afirmaţii ale conducerii privind categoriile de operaţiuni şi conturile asociate acestora. Aceste afirmaţii le regăsim sub denumirea aserţiuni ale conducerii.Aserţiunile pot fi clasificate astfel:

2 Legea 133 din 19 martie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar

3

a. legate de existenţă;b. legate de drepturi şi obligaţii;c. legate de apariţia unei tranzacţii sau a unui eveniment în timpul eerciţiului financiar;d. legate de completitudinea informaţiilor prezentate în legătură cu înregistrarea

tranzacţiilor sau evenimentelor;e. legate de valorizarea activelor sau obligaţiilor la valoarea contabilă adecvată;f. legate de evaluarea evenimentelor şi tranzacţiilor;g. referitoare la prezentarea informaţiei.

Cea mai eficientă modalitate de auditare a situaţiilor financiare, constă în obţinerea unei anumite combinaţii de asigurări (certitudini) privind fiecare categorie de operaţiuni şi privind soldul final al contului asociat al acelor operaţiuni. Astfel există mai multe obiective de audit ce trebuie atinse pe fiecare categorie de operaţiuni pentru ca auditorul să concluzioneze că operaţiile au fost corect înregistrate.

Obiectivul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare este de a permite auditorului să exprime o opinie potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite, în toate aspectele lor semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare financiară identificat. Acest cadru poate fi una sau o combinaţie din : Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară ; Standardele Naţionale, sau un alt cadru general de raportare financiară.

Opinia auditorului va fi exprimată folosind una din următoarele două formule: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer, în toate aspectele semnificative”. Obligaţia auditorului este aceea de a-şi forma o opinie şi de a o exprima în timp ce obligaţia conducerii entităţii este aceea de a elabora şi prezenta situaţiile financiare. Auditorul nu trebuie să considere că declaraţiile conducerii sunt în mod necesar corecte şi el trebuie să găsească elemente probante care să confirme aceasta.

Obiectivele auditului financiar:obţinerea unor avize şi recomandări privind :

1. evaluarea rezultatelor exploatării şi respectării politicii administraţiei întreprinderii.

2. asigurarea credibilităţii informaţiilor.Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

Cu toate că opinia auditorului dă credibilitate situaţiilor financiare, utilizatorul nu poate considera că prin această opinie oferă o garanţie în ce priveşte perenitatea întreprinderii sau o gestionare eficace şi rentabilă din partea conducerii acesteia. Asigurarea absolută în audit nu poate exista, ca urmare a multor factori cum ar fi: recurgerea la judecăţi, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control intern, faptul că majoritatea informaţiilor probante conduc mai mult la deducţie decât la convingeri din partea auditorului.Un auditor ( aici fiind inclus şi auditorul în sensul contabilului cu misiune de compilare) angajează responsabilitatea sa asupra informaţiilor financiare când el redactează un raport asupra acestora sau când autorizează utilizarea numelui său cu ocazia publicării lor.Dacă auditorul nu este angajat prin nici una din cele 2 modalităţi de mai sus, terţii nu pot în nici un caz să-l ţină responsabil.

4

Rolul auditului financiar

Rolul auditului financiar constă în controlul informaţiei financiare avănd o utilitate internă (conducerea şi gestionarea întreprinderii ) şi o alta externă, de informare a terţilor ( fisc, clienţi, furnizori, bănci şi alţii ), exercitat în scopul protejării patrimoniului şi asigurării credibilităţii acestor informaţii. Astfel auditorul trebuie să aplice o matodologie de verificare care sa asigure o opinie independentă în măsură să judece sau să apere în mod egal pe toţi utilizatorii informaţiilor financiare, în general pe toţi participanţii la viaţa economică a entităţii. Pentru mulţi dintre utilizatori situaţiile financiare constituie singura sursă de informaţii, aceştia nedispunând de informaţii complementare din alte surse. Auditul financiar isi concentraza atentia asupra examinarii profesionale a informatiei contabile in vederea formularii unor opinii care sa asigure obiectivitate si credibilitate, atat pentru uzul intern cat si pentru utilizatorii interesati, referitor la datele cuprinse in contabilitatea financiara (furnizori, clienti,banci,organele fiscale etc).Dupa adresabilitatea pe care o are auditul financiar acesta poate fi : audit financiar extern, care se exercita asupra informatiilor pe care le cuprind conturile anuale. Rezultatele auditului se cuprind intr-un raport asupra fidelitatii imaginii cuprinse in bilant in contul de profit si pierdere.

audit financiar intern (operational), care se exercita la cererea conducerii unitatii pe diferite domenii, urmarind formularea unor masuri pentru cresterea performantelor.

Normele auditului au in vedere:-regulile contabile care sunt comune tuturor celor care stabilesc , conroleaza si utilizeaza conturile. Aceste regului sunt emise de o autoritate prevazuta de lege.-regului specifice de audit financiar stabilite de autoritatea profesionala . Normele auditului financiar cuprind :-normele profesionale de lucru-normele de raportare a opiniilor-normele generale de comportament profesional.La inceputul misiunii auditorul stabileste un prag global de seminificatie necesar pentruA determina domeniile si sistemele semnificative in functie de care se realizeaza o mai buna orientare si planificare a misiunii, evitarea unor verificari inutile si justificarea opiniilor formulate.In general se considera domenii semnificative intr-o întreprindere operatiunile cu pondere in fluxul economic: aprovizionarile(furnizori,productie )vanzarile (clientii,trezoreria), imobilizarilor etc.Planificarea lucrarilor de audit trebuie sa parcurga urmatoarele etape mai importante

a) –cunoasterea generala a intreprinderii, in vederea identificarii riscurilor si a demeniilor si sistemelor semnificative.

b) –analiza domeniilor semnificative in functie de specificul unitatii .c) –stabilirea unui plan de misiune pornind de la urmatoarele date; lucari de efectuat,

mijloacele necesare, relatii de stabilit,timpul necesar si costuri.In planul de misiune trebuie sa se gaseasca informatii cu privire la:-istoricul entitatii, obiectul de activitate, structura organizatorica,conducerea.-organizarea contabilitatii si politicile contabile,prezentarea pe ultimii ani, in dinamica a bilanturilor. -determinarea pragului de semnificatie, identificarea conturilor semnificative. -natura misiunii (certificarea conturilor anuale, atestarea unor situatii particulare etc.)

5

-numarul si structura echipei care participa la audit, graficul de deplasare in teren, -bugetul misiunii cu detalierea orelor necesare pe categori de lucrari.

Conceptul de audit statutar

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza (verifica) si certifica in totalitatea lor situatiile financiare , potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legal,ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii(actionari,asociati).Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt:

-profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau juridica;

-obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile finaniare ele entitatii, in totalitatea lor:bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor finaniciare, in functie referentialul contabil aplicabil;

-scopul examinarii: examinarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si complexa a pozitiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;

-criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele (normele) de audit standardele (normele) contabile.

Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorului, in masura in care acestea sunt rezonabile , precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.

Nevoile si asteptarile utilizatorului pot fi considerate rezonabile daca:- sarcinile au fost descrise de lege;- exista persone interesate care doresc sa plateasca pentru

serviciile respective,- exista un auditor interesat sa ofere un serviciu si are competenta

sa o faca .In Uniunea Europeana, recunoasterea generala a faptului ca nici un set de declaratii financiare nu poate fi absolut ” corect” este cuprinsa in cerinta ca aceste declaratii sa prezinte „ o imagine adevarata si corecta”-idee incorporata in Directivele europene.

Directiva 95/26/EC, adoptata in iunie 1995, arata ca auditorul statutar al unei intreprinderi „are datoria sa raporteze cu promptitudine autoritatilor competente orice fapt sau decizie referitoare la intreprinderea respectiva, care este posibil sa:

- constituie o incalcare grava a legilor;- afecteze continuitatea functionarii;- conduca la refuzul de a face certificarea conturilor sau la

exprimarea de rezerve.”Auditorii statutari trebuie sa ofere siguranta ca rapoartele financiare reflecta efectul fraudei si ca sunt declarate toate detaliile necesare.

6

Rolul si obiectul auditului statutar

O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform uniei referinte contabile identificate.Pentru a-si forma o opinie ,auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trege concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie .Opinia auditorului intareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicata dar nu absoluta .Asigurarea absoluta in audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi:-recurgerea la rationament profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul ca majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorilor.In cadrul unui audit in situatiilor financiare , auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract, fi pe baza unui mandat, trebuie sa aplice o metodologie de control care sa asigure acea opinie independenta in masura sa judece sau sa apere in mod egal pe toti utilizatorii informatiei contabile, la viata economico sociala dintr-o întreprindere, si anume: actionarii, statul,salariatii, bancile, furnizorii.

Delimitări şi interferenţe privind auditul si controlul intern

Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care constata in examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii(entitatii).

In numeroase lucrări de specialitate din ţara noastră se utilizează termenul de audit intern în locul celui de control intern şi invers, aspect care generează confuzie şi induce ideea că cele două noţiuni reprezintă unul şi acelaşi lucru, când, în esenţă, ele constituie concepte delimitate riguros în teoria şi practica internaţională, chiar dacă şi aici există nuanţări specifice diferitelor medii economice (francez, anglo-saxon, american ş.a.), inclusiv utilizarea pentru auditul intern şi a altor denumiri ca: verificare internă, control general, inspecţie generală.

In plus, confuzia poate fi amplificată, aspect constatat atât pe plan intern cât şi internaţional, de excesiva mediatizare a cuvântului audit, care este folosit în scopuri diverse.

Inconsecvenţa de limbaj a fost favorizată şi a persistat şi în ţara noastră din cauza perioadei îndelungate de tranziţie care a afectat şi acest domeniu, fiind cunoscut că, aproximativ până la sfârşitul anilor '90, nu au existat preocupări privind normalizarea auditului intern.

Primele preocupări de reglementare3 au vizat auditul intern în cadrul entităţilor publice şi nu au înlăturat în totalitate confuzia amintită. Avem în vedere în acest sens Normele metodologice pri vind aplicarea actului normativ menţionat, care, pe de o parte, realizează o delimitare clară prin precizarea că „nu trebuie făcută nici o confuzie între controlul intern, ca ansamblu de măsuri la dispoziţia conducătorului instituţiei publice, menit să asigure buna funcţionare a instituţiei publice, şi auditul intern, care, fiind tot un control de tip endogen,

31 Ordonanta Guvernului nr. 11^/31.08.1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, M.Of. nr. 430/31.08.1999.

7

este un control de tip evaluare, şi mai ales este un control final, ultimul din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale instituţiei publice în cauză". Pe de altă parte, în cadrul precizărilor privind organizarea se menţionează că „fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele de audit intern, acestea din urmă preluând, alături de atribuţiile conferite prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999. toate atribuţiile fostelor structuri de control financiar de gestiune", ceea ce poate sugera suprapuneri privind cele două activităţi.

Preocupările ulterioare ale normalizatorilor în domeniu s-au materializat în elaborarea unor noi reglementări în cadrul cărora, pentru entităţile publice, se realizează delimitarea la nivel conceptual, în sensul că au apărut acte normative distincte atât pentru auditul intern, cât şi pentru controlul intern, ceea ce a condus la înlăturarea deficientelor menţionate anterior.

Problematica abordata ramane însă deschisă pentru celelalte categorii de entităţi, în afara celor publice, care nu „ beneficiază " de un cadru legislativ corespunzător. Avem în vedere în acest sens diferenţierea entităţilor economice pe categorii de întreprinderi, aşa cum se regăseşte în cadrul mediului de afaceri şi al celui legislativ din ţara noastră, unde acestea sunt grupate în unităţi mari şi foarte mari şi unităţi mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderi:

întreprinderile mari şi foarte mari sunt cele care îndeplinesc anumite criterii de mărime ori sunt precizate în mod expres, fiind „obligate să organizeze şi să asigure exercitarea activităţii profesionale de audit intern". In cadrul ultimului act normativ menţionat se stipulează obligaţia Camerei Auditorilor Financiari din România de a elabora „norme de audit intern aliniate la standardele internaţionale în domeniu ". în acest sens se aminteşte faptul că, la propunerea Camerei Auditorilor Financiari din România, s-a realizat un prim pas în ceea ce priveşte instituirea unui cadru profesional de realizare a auditului intern, care stabileşte regulile minimale necesare acestui domeniu. In plus, s-a lăsat la latitudinea întreprinderilor ca, în funcţie de experienţa acumulată şi beneficiind de ajutorul auditorilor externi, să organizeze şi să coordoneze activitatea de audit intern, astfel încât modelele rezultate să constituie baza definitivării normelor profesionale.

Aşa cum este cunoscut din activitatea practică, la nivelul entităţilor analizate, s-a manifestat dezinteres în ceea ce priveşte elaborarea unor reguli sau norme interne de această natură.Totodată, se poate reţine influenţa favorabilă exercitată de auditorii externi asupra organizării şi desfăşurării activităţii de audit intern. Acest aspect a constituit, în cazul ţărilor cu tradiţie în ceea ce priveşte auditul intern, o caracteristică a perioadei de început a acestuia, când era puternic focalizat pe segmentul financiar-contabil al organizaţiei, tocmai pentru a răspunde mai bine necesităţilor şi exigenţelor auditorilor externi. Având în vedere acest ultim aspect, ne exprimăm opinia că este oportună creşterea interesului specialiştilor din acest domeniu pentru extinderea şi amplificarea preocupărilor către zona operaţională a entităţilor, aşa cum se manifestă tendinţele actuale internaţionale privind dezvoltarea auditului intern. Pe de altă parte, se poate avea în vedere şi faptul că numărul întreprinderilor care fac obiectul reglementărilor amintite anterior este în continuă creştere până în anul 2006, ceea ce constituie un alt argument privind actualitatea imediată a normării detaliate a auditului intern aferent entităţilor economice, în acest scop considerăm că se impune intensificarea preocupărilor de către Camera Auditorilor Financiari din România, ca principal organism de reglementare, în direcţia definitivării normelor profesionale minimale de audit intern, care să ţină seama atât de specificul întreprinderilor româneşti, cât şi de reglementările internaţionale în domeniu.

întreprinderile mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderile sunt majoritare în economia românească, dar nu dispun de reglementări specifice privind auditul intern,

8

cu excepţia situaţiei în care optează pentru auditarea situaţiilor financiare în condiţiile existente la întreprinderile mari şi foarte mari.Totodată, se menţionează că au existat preocupări în ceea ce priveşte auditul şi pentru

acest segment al economiei româneşti, în acest sens avem în vedere Asociaţia Auditorilor Independenţi din România pentru întreprinderile mici şi mijlocii constituită ca organizaţie profesională, neguvernamentală şi non-profit, în conformitate cu actul constitutiv şi cu normele emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi -, a cărei activitate nu este cea dorită şi aceasta din cauza lipsei de interes a managerilor în cauză.

In contextul celor amintite anterior considerăm că se poate reţine că prezintă interes şi utilitate imediată ca problema normalizării şi aplicării auditului intern să fie rezolvată, într-o primă etapă, pentru întreprinderile mari şi foarte mari, iar în etapa următoare pentru celelalte întreprinderi, în funcţie de volumul şi specificul activităţii desfăşurate, care la începutul anului 2006 ar putea deţine o pondere de 90% din totalul entităţilor economice.In legătură cu cele două forme de audit intern, public şi privat, la care ne-am referit în precedent, se menţionează că în literatura de specialitate este exprimată şi opinia potrivit căreia asemenea abordare este eronată. Pentru susţinerea acestei concepţii se apelează la faptul că activitatea de audit intern este recunoscută şi reglementată pe plan internaţional într-o manieră unitară conferită de standardele profesionale, care au fost elaborate în scopul aplicării lor în oricare tip de organizaţie, fără a realiza distincţia între zona publică şi cea privată, singurele diferenţe recunoscute şi acceptate fiind legate de multitudinea de medii culturale şi legale în care se realizează demersul auditorului. Pe de altă parte, pregătirea profesională a auditorului se realizează în cadrul unor organisme specifice domeniului analizat, care îi asigură competenţa necesară pentru desfăşurarea activităţii în orice tip de organizaţie.

La rândul său, controlul intern are o situaţie asemănătoare auditului intern, în sensul că atenţia normalizatorilor a fost îndreptată, în mod deosebit, asupra entităţilor publice.4

Considerăm că şi aceste aspecte constituie o sursă de inconsecvenţă în ceea ce priveşte utilizarea termenilor de audit intern şi control intern, care poate fi înlăturată prin demersuri corespunzătoare ale normalizatorilor, ce trebuie să aibă drept obiectiv realizarea unui cadru adecvat pentru toţi auditorii interni din ţara noastră.

Alături de elementele de natură legislativă există şi o serie de alte aspecte care pot genera confuzie între auditul şi controlul intern, pe care le vom prezenta în continuare.In primul rând, ambele constituie componente ale ansamblului formelor de control instituite la nivelul entităţii, în scopul gestionării în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate a acesteia. Cu alte cuvinte, ambele reprezintă controale, de natură managerială, însă trebuie făcută o delimitare riguroasă între controlul de atestare, de măsurare şi apreciere a altor acţiuni de control, care constituie auditul intern şi controlul intern propriu, manifestat, în principal, prin controlul preventiv şi prin cel de gestiune.

Astfel, auditul intern presupune o muncă de analiză, diagnosticare şi evaluare a activităţilor interne în sprijinul conducerii, pentru a realiza o mai bună administrare a organizaţiei la toate nivelurile, considerent pentru care mai este numit control al controalelor. Un asemenea deziderat poate fi atins prin exercitarea activităţilor specifice de audit intern în cadrul unei funcţii distincte din structura unităţii, care să contribuie la o mai bună gestionare a acesteia, alături de cele tradiţionale recunoscute, şi anume: comercială, de cercetare-dezvoltare, de producţie, de personal, precum şi cea financiar-con-tabilă. în acest

4Legea nr. 84/18.03.2003, Monitorul Oficial nr. 195/26.03.2003.

9

sens este edificatoare opinia renumitului specialist Jacques Renard, care, în cadrul unei lucrări de referinţă în domeniu, apreciază că „funcţia de audit intern este una relativ recentă deoarece apariţia ei se situează în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite". Acelaşi autor menţionează, în plus, că „auditul intern fiind o funcţie şi toate funcţiile fiind supuse auditării, se înţelege de la sine că auditul intern trebuie şi el să fie auditat". Prin urmare, la nivelul organizaţiei se va realiza, alături de celelalte demersuri specifice, un „audit al auditului". Din acest punct de vedere, tendinţa manifestată la nivel internaţional este constituirea unui departament de audit intern în cadrul tuturor entităţilor, poziţionat la cel mai înalt nivel în cadrul structurii organizatorice a acestora, prin intermediul căruia să se manifeste atributele specifice acestei funcţii.

În altă ordine de idei, ca activitate distinctă desfăşurată în cadrul organizaţiei, auditul intern este inevitabil supus controlului. în consecinţă, responsabilul acestui departament, ca de altfel responsabilii situaţi pe toate nivelurile ierarhice, va institui dispozitive de control intern specifice domeniului.

La rândul său, controlul intern este, de asemenea, un instrument al conducerii, prin intermediul căruia se urmăreşte îndeplinirea tuturor responsabilităţilor asumate, sub aspectul calităţii activităţilor de conducere, coordonare şi execuţie. Acesta constituie o obligaţie a res-ponsabililor de pe diferite niveluri ierarhice ale întreprinderii care trebuie să asigure procedurile de control corespunzătoare la nivel global, dar şi al fiecărei operaţii sau activităţi în parte, inclusiv supervizarea acestor acţiuni. Astfel, „controlul intern nu este o funcţie, ci un ansamblu de dispoziţii, deci o stare; şi nu am putea vorbi niciodată de serviciu de control intern fără a ajunge la un contrasens". în acelaşi timp se subliniază că, deşi constituie o stare, controlul intern nu trebuie privit ca un ansamblu de elemente statice, ci, având în vedere că acesta este instituit la toate nivelurile de conducere care contribuie la gestionarea entităţii, poate fi apreciat, din această perspectivă, într-o manieră dinamică, contribuind prin elementele sale componente la buna funcţionare a organizaţiei.

De altfel, controlul intern al fiecărei entităţi poate fi caracterizat prin cinci componente definitorii regăsite în literatura de specialitate în următoarea structură: mediul controlului, evaluarea riscurilor, activitatea de control, informarea-comunicarea şi supervizarea. Toate aceste elemente definite şi aplicate de managementul întreprinderii conduc la asigurarea rezonabilă în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor conducerii legate de control.

În al doilea rând, o întrepătrundere puternică între cele două noţiuni se realizează la nivel de obiective. în acest sens se menţionează că există opinii bine conturate în literatura de specialitate care consideră că definirea obiectivelor unei misiuni de audit intern trebuie să pornească de la obiectivele permanente declarate ale controlului intern, care devin astfel obiective generale ale demersului întreprins de auditor, şi anume:

• securitatea activelor;• fiabilitatea informaţiilor;

• respectarea regulilor şi directivelor;• optimizarea resurselor entităţii.In aceste condiţii, pe palierul următor se stabilesc obiectivele specifice auditului intern,

ce implică testarea dispozitivelor de control intern, selectate riguros în funcţie de zonele de risc identificate la nivelul organizaţiei.Considerăm că asemenea elemente comune nu trebuie să conducă la confundarea celor două noţiuni, cel puţin din două considerente.Aşa cum este recunoscut, controlul intern constituie obiectivul principal al auditului intern. Ca atare, „asimilarea" obiectivelor de bază ale controlului în cadruldiligentelor întreprinse de auditor constituie o consecinţă firească în vederea indeplinirii dezideratului amintit. în acest sens activitatea practică de audit trebuie să aibă în vedere determinarea fiabilităţii tuturor informaţiilor financiare şi operaţionale, evaluarea controa-

10

lelor ce au drept scop protejarea activelor firmei, evaluarea dispozitivelor ce privesc conformitatea rezultatelor operaţiunilor cu scopurile şi obiectivele stabilite, precum şi a celor ce vizează folosirea judicioasă şi eficientă a resurselor entităţii.Maniera in care sunt atinse obiectivele menţionate este complet diferită. Astfel, în cadrul con-trolului intern se are în vedere că acesta se manifestă prin metode şi proceduri instituite la nivelul fiecărei activităţi a întreprinderii, ca un ansamblu de măsuri care să contribuie la menţinerea perenităţii acesteia, în timp ce auditul intern reprezintă o activitate dejudecare şi apreciere de pe poziţii de independenţă a controlului intern, în ansamblul său, pornind de la acele dispozitive de control existente în zonele de risc identificate în cadrul organizaţiei. Este necesară sublinierea în acest context a independenţei auditorului intern care se manifestă sub dublu aspect, atât în raport cu activităţile operaţionale ale unităţii, cât şi faţă de dispozitivele de control intern instituite la nivelul acesteia. Se poate aprecia astfel că independenţa auditului intern constituie principalul element de demarcaţie între cele două tipuri de activităţi şi, în acelaşi timp, reprezintă raţiunea de a fi a auditului ca şi control al controalelor.

In al treilea rând, ambele demersuri se caracterizează printr-o serie de trăsături asemănătoare, între care le amintim pe cele mai relevante.Dimensiunea universală, în sensul aplicabilităţii acestora tuturor organizaţiilor şi tuturor funcţiilor din cadrul acestora, este una definitorie. Este adevărat că mai există opinii care fac o legătură directă între auditul intern şi funcţia financiar-contabilă a întreprinderii ca 6 consecinţă a delimitărilor conceptuale din perioada de început a auditului intern. Pornind însă de la abordarea modernă a acestuia şi luând în considerare nuanţările menţionate anterior cu privire la obiective, se poate aprecia că universalitatea controlului intern în cadrul unei organizaţii are drept consecinţă universalitatea auditului intern.Evaluarea riscurilor constituie o trăsătură ce se regăseşte în cadrul ambelor procese, într-o manieră similară privind abordarea, în sensul că aprecierea se realizează atât la nivel de entitate (global), cât şi la nivel de detaliu (de activitate, de operaţiune din cadrul entităţii).Riscurile asociate la aceste nivelurisunt evaluate şi ierarhizate astfel încât entitatea să aibă capacitatea de a asuma o parte dintre acestea, ca riscuri acceptabile, şi de a le evita pe cele considerate ca inacceptabile, în cadrul acestor procese trebuie avută în vedere multitudinea de factori ce influenţează organizaţia, şi anume: modificările mediului economic, inclusiv cele de natură legislativă, apariţia de noi tehnologii, schimbările la nivel de personal, punerea în practică a unor noi sisteme informaţionale, modificările sub aspectul organizării şi politicilor practicate de întreprindere ş.a. Sub acest aspect controlul intern poate fi considerat ansamblul tehnicilor şi modalităţilor de organizare la nivelul entităţii, care permite o evaluare a riscurilor în strânsă legătură cu obiectivele acesteia, iar auditul intern este cel care evaluează ansamblul instituit pentru a-i descoperi insuficienţele şi a face recomandări care să conducă la o mai bună gestionare a acestora. Totodată, se menţionează că dubla abordare, la nivel global şi la nivel analitic, nu se regăseşte numai în cadrul evaluării riscurilor, ci poate fi considerată un element de specificitate a tuturor activităţilor de audit şi control intern.Furnizarea asigurării rezonabile privind atingerea obiective lor organizaţiei într-o manieră sistematică, în scopul bunei administrări a acesteia, reprezintă trăsătura potrivit căreia ambele componente ale sistemului de control de gestiune al entităţii, prin acţiunile şi influenţele exercitate, conduc la creşterea gradului de încredere cu privire la atingerea obiectivelor fixate de conducere, însă multitudinea de factori care contribuie la atingerea acestui deziderat nu permite furnizarea garanţiei absolute în această privinţă. Mai mult, se consideră că proiectarea unui sistem general de control, care să conducă la funcţionarea perfectă a organizaţiei, ar constitui un obiectiv nerealist datorită costurilor ridicate pe care le

11

presupune, precum şi consecinţelor nefaste pe care le-ar putea avea, în sensul că ar putea duce chiar la un blocaj în cadrul activităţilor desfăşurate.

Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm că este de actualitate şi utilitate practică realizarea unui cadru adecvat pentru exercitarea celor două tipuri de activităţi abordate, în funcţie de tendinţele evolutive regăsite pe plan internaţional, cadru care poate fi durabil şi eficient, în primul rânc prin renunţarea la practicile actuale de reglementare sub presiunea diferitelor organisme internaţionale, în acest fel pot fi create condiţiile necesare unei dezvoltări fireşti în cadrul domeniilor amintite, aşa cum demonstrează, cu prisosinţă, experienţa internaţională.

Ne exprimăm, totodată, optimismul că elementele expuse în cadrul prezentului material pot constitui o contribuţie modestă în ceea ce priveşte delimitarea la nivel teoretic a conceptelor privind auditul şi controlul intern şi astfel să contribuie la individualizarea acestora, precum şi la diminuarea utilizării eronate a celor două concepte analizate.

1. Audit legal (audit statuar)-audit contractual

După caracterul juridic al relaţiilor pe care auditorul le are cu clientul său privind efectuarea de audit financiar acestea se impart în :audit contractualaudit legal

Audit contractual este relaţia contractuală privind executarea lucrărilor specifice de audit neînţelegîndu-se prin lucrări de audit lucrările executate de profesioniştii contabili tot pe bază de contract, cum ar fi :

- întocmirea contabilităţii;- întocmirea situaţiilor financiare;- acordarea de asistenţă privind organizarea şi întocmirea contabilităţii;- acordarea de consultanţă, asistenţă şi alte lucrări cu caracter contabil;- analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;- efectuarea de servicii conexe.

În principiu lucrările specifice de audit sunt acelea care necesită verificarea şi atestarea informaţiei financiar contabile. Auditul contractual certifică următoarele :

- elemente ale bilanţului- situaţii financiare destinate terţilor- evaluări privind achiziţii sau restructurări de întreprinderi- proiecte financiare, planuri, bugete- date sau informaţii care necesită confirmarea credibilităţii lor

Audit contractual se exercită de auditori financiari şi este reglementat de Normele Naţionale de Audit.

Audit legal presupune îndeplinirea atribuţiilor privind supravegherea gestiunii societăţii comerciale, verificarea casei, verificarea şi certificarea situaţiilor financiare, executate de cenzori, potrivit dispoziţiilor legale, în baza mandatului primit din partea adunării generale a societăţii respective.

Audit legal se exercită de cenzori şi este reglementat de Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 şi de Normele Naţionale de Audit.

Atât auditul contractual cât şi auditul legal au ca finalitate controlul conturilor, verificarea auditului intern, verificarea concordanţei bilanţului cu registrele contabile şi respectarea principiilor contabile şi a metodelor de evaluare.

12

În cadrul acxtivităţii de audit financiar, pe lângă auditul propriu-zis, profesioniştii efectuează şi alte categorii de servicii de certificare care sunt de fapt o prelungire firească a auditului. Diferenţierea dintre aceste servicii este dată de nivelul diferit de asigurare oferit utilizatorilor de către auditor. Termenul de asigurare se referă la gradul de satifacţie ceea ce priveşte fiabilitatea unei declaraţii. Asigurarea rezolvă din procedurile puse în lucru de către auditor şi de rezultatele evaluării, probele pe baza cărora auditorul formulează concluzii. Servciile care menţin nivelul de asigurare de angajamentul propriu-zis se numesc servicii în domenii specializate, iar serviciile care oferă o asigurare mai redusă sau nici o asigurare se numesc servicii conexe.

Serviciile conexe cuprind: examene limitate; examene pe bază de proceduri convenite şi minim de compilare.

Auditul şi examenul limitat au ca obiectiv obţinerea de către auditor a unui nivel de asigurare ridicat sau moderat, în timp ce misiunile bazate pe proceduri convenite şi cele de compilare nu au ca obiectiv obţinerea de către auditor a vre-unei asigurări după cum se observă în tabel:

  Audit Servicii conexe

Natura serviciului Audit

Examen limitat

proceduri convenite Compilare

Nivel de asigurare dat de

auditor

asigurare ridicată dar nu

absolutăAsigurare moderată

nici o asigurare

nici o asigurare

Raport sau concluzie

asigurare pozitivă asupra

criteriilor îndeplinite de

situaţiile financiare

Asigurare negativă asupra

criteriilor îndeplinite de

situaţiile financiare

constatări rezultate din procedurile

puse în lucru

identificarea informaţiilor

compilate

Termenul de asigurare are semnificaţia de satisfacţie a auditorului în ceea ce priveşte fiabilitatea unei declaraţii. Această asigurare este obţinută de auditor prin evaluarea elementelor probante reunite cu ocazia punerii în lucru a procedurilor şi formularea unei concluzii. Gradul de satisfacţie atins şi prin aceasta nivelul de asigurare care poate fi dat, rezultă din procedurile puse în lucru şi din rezultatele acestor proceduri. Gradul de asigurare este oferit în funcţie de tipul de misiune după cum urmează:

într-o misiune de audit, auditorul dă o asigurare ridicată dar nu absolută, că informaţiile, obiect al auditării, nu sunt viciate de anomalii semnificative. Această opinie este exprimată pozitiv sub formă de asigurare rezonabilă.într-o misiune de examen limitat, auditorul dă o asigurare moderată că informaţiile obiect al examinării, nu sunt viciate de anomalii semnificative. Această opinie este exprimată sub forma unei asigurări negative, adică nu au

13

fost constatate fapte în neconformitate cu criteriile corespunzătoare acestei examinări.în misiunile de proceduri convenite auditorul nu exprimă nici o asigurare. El întocmeşte în mod simplu un raport asupra faptelor constatate. Utilizatorii raportului sunt cei care evaluează procedurile puse în lucru şi constatările făcute de audit şi trag propriile concluzii din lucrările auditorului. într-o misiune de compilare, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază de servicii contabile, nici o asigurare nu este exprimată în raport.

Examen limitat (ca o componentă a serviciilor conexe) urmăreşte concluzionarea de către auditor că nu a fost descoperit nici un fapt de importanţă semnificativă care l-ar face să aprecieze că situaţiile financiare nu au fost stabilite, în toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile indicată. Examenul limitat presupune investigaţiei şi punerea în lucru de proceduri analitice concepute pentru a aprecia fiabilitatea unei declaraţii care derivă din responsabilitatea unei părţi pentru utilizarea de către altă parte. Cu toate că examenul limitat presupune aplicarea de tehnici şi proceduri de audit cât şi colectarea de elemente probante, în general, el nu include evaluarea sistemului contabil şi de control intern, controlul costurilor, confirmarea de solduri ale terţilor, observarea şi inspecţia care sunt proceduri specifice auditului. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este inferior celui furnizat printr-un audit.

Proceduri convenite Într-o misiune de examen pe bază de proceduri convenite un auditor pune în

lucru proceduri de audit definite de comun acord cu entitatea şi toţi terţii beneficiari ai rezultatelor acestei lucrări. Destinatarii raportului trag ei înşişi concluzia din lucrările auditorului. Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru căci terţii, care ar putea ignora motivul alegerii acestor proceduri, riscă să interpreteze eronat rezultatele.

Misiuni de compilare în cadrul cărora contabilul utilizează competenţele sale contabile şi nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasării şi sintetizării situaţiilor financiare. Procedurile aplicate nu sunt concepute şi nu au drept scop să permită contabilului să furnizeze o asigurare asupra acestor informaţii financiare. Utilizatorii acestor informaţii sunt încrezători totuşi că beneficiază de intervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale la elaborarea lor.

2. Rolul auditorului statutar în Uniunea Europeană

Cerinţa ca unele companii sa aibă conturile anuale şi conturile consolidate auditate de un profesionist calificat, care a fost introdusa prin Directivele privind contabilitatea;

pentru Comunitate ca un întreg, are rolul de a proteja interesul public. Siguranţa oferita de conturile auditate trebuie sa dea încrederii tuturor părţilor care sunt interesate de afacerile firmei. Transparenţa crescândă care rezultă din armonizarea informaţiilor financiare publicate de firma, împreună cu credibilitatea crescândă a informaţiilor respective ca:

rezultat al efectuării auditului de către un profesionist calificat au fost privite ca o contribuţie importanta la realizarea Pieţei Unice.

Rolul auditorului statutar subiectul unor dezbateri foarte ample în întreaga lume. În urma unui mare număr de eşecuri financiare importante, s-a pus problema funcţiunii

14

auditului statutar şi independentei auditorului. La nivelul Uniunii Europene, a fost destul de greu sa se răspundă la aceste întrebări deoarece cadrul legislativ care acoperă sfera auditului statutar la nivelul Uniunii Europene este incomplet. La nivelul Uniunii Europene, nu există o opinie comună asupra rolului, poziţiei şi responsabilităţii auditorului statutar. Lipsa unei asemenea opinii comune are un impact negativ asupra calităţii auditului şi asupra libertăţii de stabilire şi libertăţii de a oferi servicii în domeniul auditului.

Pe acest fundal şi ca răspuns la cerinţele profesiunii de audit, Comisia a considerat necesar să se organizeze o reflecţie la nivel foarte larg despre scopul şi necesitatea actiunii în acest domeniu la nivelul Uniunii Europene. Odată cu Consiliul Europen de la Birmingham, Carta Verde a devenit unul din instrumentele privilegiate de consultare pentru Statele Membre şi părţile interesate. Când a redactat acest document, Comisia a luat în considerare diferite studii care au apărut în acest domeniu la nivel naţional şi internaţional. În acelaşi timp, Comisia s-a bazat pe un studiu asupra rolului, poziţiei şi responsabilităţii auditorului statutar efectuat de Centrala de Cercetare în Contabilitate şi Audit de la Maastricht (MARC) pentru a putea stabili o imagine clara a modului în care este tratat auditul statutar în legislaţia Statelor Membre. Se intenţionează să se discute unele din problemele ridicate în acest document, precum şi comentariile primite în cadrul Conferinţei organizate de Comisie în 5 şi 6 decembrie 1996 privind rolul, poziţia şi responsabilitatea auditorului statutar.

În conformitate cu Directiva a 4-a (78/660/EEC) din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale unor anumite tipuri de întreprinderi, toate întreprinderile care intră sub incidenţa acestei directive trebuie să aibă conturile anuale auditate de un profesionist calificat. Auditorul statutar trebuie, de asemenea, sa aibă grija ca raportul anual sa corespunda cu conturile anuale ale aceluiaşi an financiar; Statele membre pot scuti întreprinderile mici, aşa; cum se prevede şi în directiva, de obligaţia de a face auditul conturilor.

Directiva a 7-a (83/349/EEC) din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate a extins cerinţele referitoare la audit la toate entităţile care îşi întocmesc conturile consolidate pe baza Directive!. Similar, Directivele Consiliului 86/635/EEC din 18 decembrie privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi altor instituţii şi 91/674/EEC din 19 decembrie 1991 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale întreprinderilor de asigurări au introdus cerinţa ca toate entităţile vizate de aceste Directive sa aibă conturile anuale şi conturile consolidate auditate de un profesionist calificat care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Directiva a 8-a (84/253/EEC) din 10 aprilie 1984 privind persoanele responsabile cu efectuarea de auditari statutare ale documentelor contabile. Condiţiile de aprobare include cerinţe privind calificarea profesionala, pe de o parte, şi integritatea personala şi independenta, pe de alta parte. Deşi Directiva a 8-a defineşte calităţile minimale ale auditorului statutar, nu conţine nici un fel de indicaţii precise referitoare la cerinţele privind independenta.

La momentul adoptării Directivei, Comisia a hotărât ca situaţia nu era satisfăcătoare şi si-au rezervat dreptul de a reveni asupra acestei probleme intr-un stadiu ulterior, fapt care nu s-a realizat insa. în acelaşi fel, Directiva a 5-a care a fost propusa privind structura firmelor cu responsabilitate limitata, puterile şi obligaţiile organelor lor, care conţine prevederi referitoare la numirea şi concedierea auditorului statutar, onorariul pentru audit, raportul de audit şi obligaţiile auditorului statutar, au rămas pe masa de discuţii. Unele din din aceste probleme sunt reglementate la nivel naţional sau se reglementează de la sine prin profesiunea contabilă. Totuşi, sunt diferenţe inevitabile între modul în care sunt abordate şi de multe ori nu există o baza legislativă. Justificarea interesului şi acţiunii Uniunii Europene în acest domeniu rezidă în Piaţa Unică. Rapoartele financiare auditate ale unei întreprinderi stabilita intr-un stat membru sunt

15

folosite de către terţi din alte state membre, cum ar fi investitorii, creditorii şi angajaţii. Aceşti terţi nu cer în mod nejustificat un anumit nivel de siguranţă şi o anumită acoperire a auditului. Deoarece în această direcţie s-au făcut presiuni de standardizare ale aspectelor referitoare la audit la nivel naţional, parte ca răspuns la forţele pieţei, existând cerere de standardizare a acestor norme de audit la nivel european. Ar fi necesar, de asemenea, ca toate standardele care se elaborează sa fie ţinute la zi cu schimbările care apar în urma dezvoltării societăţii informaţionale.

Anumite studii efectuate de Comisie, în special referitoare la Competiţie în Contabilitatea Europeană, realizat în 1992, şi la Rolul, Poziţia şi Responsabilitatea Auditorului statutar, efectuat în 1996, au arătat ca nu exista incă o piaţa europeana a serviciilor de audit şi că diferenţele importante sunt cele existente între legile naţionale şi reglementările Statelor Membre care se referă la auditul statutar.

Studiile efectuate în 1992 concluzionează necesitatea ca prestatorul de servicii să fie localizat în acelaşi loc cu clientul, ca şi diferitele obstacole legale şi profesionale, reguli de comerţ exterior. Masurile luate în vederea armonizării şi recunoaşterii reciproce au încă un drum lung de făcut până sa aducă schimbări importante în aceasta situaţie. Studiul din 1996 concluzionează ca daca trebuie sa existe o piaţa europeana în materie de servicii de audit, atunci, la nivel european, este nevoie de iniţiative în doua domenii: libertatea de stabilire, în special pentru firmele de audit şi libertatea de a presta servicii în domeniul auditului, pe de o parte, şi calitatea auditului, pe de alta parte. Raportul concluzionează, de asemenea, că diferenţele dintre regimurile responsabilităţii în Statele Membre au un impact negativ asupra serviciilor de audit intra-unionale.

Lipsa unui punct de vedere armonizat la nivelul Uniunii Europene referitor la rolul, poziţia şi responsabilitatea auditorului statutar risca sa devină un handicap serios în negocierile care au loc la nivel internaţional în vederea îmbunătăţirii accesului companiilor europene la piaţa internaţionala de capital. Comisia a prezentat Consiliului şi Parlamentului European un comunicat privind "Armonizarea contabilităţii : o strategie noua vis-a-vis de armonizarea internaţională" (COM(95)508). În acest comunicat, Comisia a făcut cunoscută o noua strategie care ar permite principalilor actanti din Europa sa obţină capital pe piaţa internaţională de capital fără sa fie obligat să îndeplinească diferite obligaţii referitoare la raportarea financiară. Comisia si-a anunţat sprijinul sau pentru procesul de armonizare condus de Comitetul Internaţional de Standarde de Contabilitate (IASC) împreuna cu Organizaţia Internaţional a Comisiilor de Valori (IOSCO), cu intenţia de a stabili un set comun de standarde de contabilitate care sa fie acceptat pe pieţele de capital din lumea întreagă. S-au făcut demersuri în vederea creşterii influenţei Uniunii Europene în acest proces de armonizare internaţională în domeniul contabilităţii.

Există totuşi un risc destul de mare ca acele conturi şi conturile consolidate pregătite de întreprinderile europene să nu fie acceptate pe pieţele Internaţionale de capital dacă nu au fost auditate de un profesionist independent şi calificat în conformitate cu standardele de audit care sunt considerate ca general acceptate în lumea întreaga. Comitetul Internaţional de Practici de audit din cadrul IASC a dezvoltat un număr de standarde Internaţionale de audit. Uniunea Europeana va hotărî daca va susţine aceste standarde şi dacă acest lucru se va întâmplă, pe ce baze şi în ce mod influenţa europeană va putea ajuta la dezvoltarea acestor standarde Internaţionale de audit.

Deşi prin intermediul Directivei a 4-a şi a 6-a se exprimă necesitatea auditării conturilor, anuale şi conturilor consolidate de către un profesionist calificat, aceste Directive nu conţin o definiţie a auditului statutar. În mod similar, Directivele

16

privind conturile bancare şi conturile firmelor de asigurări impun efectuarea auditului statutar dar fără sa expliciteze ce înseamnă acest lucru.

Conform definiţiei adoptate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), scopul unui audit este sa permită auditorului să se pronunţe dacă rapoartele financiare sunt pregătite, în toate aspectele esenţiale, în conformitate cu un cadru de raportare financiară bine identificat. Numeroase studii au arătat ca sunt diferente considerabile intre ceea ce aşteaptă publicul de la un audit şi ceea ce profesiunea de audit considera ca ar trebui sa facă un auditor. Diferenţa care rezulta reprezintă o problema majora pentru auditori deoarece cu cât diferentele în aşteptări sunt mai mari, cu atât scade credibilitatea şi prestigiul asociat cu munca lor. Este o problemă pusă publicului larg, deoarece funcţionarea corectă a economiei de baza depinde într-o măsura foarte mare de încrederea în declaraţiile financiare auditate.

Orice definiţie a auditului statutar ţine cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, ca şi de capacitatea auditorului statutar sa răspundă la aceste nevoi şi aşteptări.

În ceea ce priveşte nevoile şi aşteptările utilizatorilor, acestea pot fi considerate rezonabile dacă:

-sarcinile au fost descrise de lege; - există persoane interesate care doresc sa plătească pentru serviciile respective (de ex.

există o cerere foarte mare);-există un auditor interesat să ofere un serviciu (pentru un preţ care reflectă în special

nivelul de calificare, dificultatea acţiunii. şi riscul implicat) şi are competenţa să o facă.Ceea ce pot face auditorii statutari depinde nu numai de ceea ce vor sa plătească

clienţii, dar şi de cunoştinţele tehnice ale auditorilor şi atitudinea sa faţă de risc. Unele din cererile făcute auditorilor pot să nu fie rezonabile prin aceea ca este posibil ca auditorii sa nu posede cunoştinţele necesare pentru a-si îndeplini sarcina.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar sa joace un rol în protejarea intereselor acţionarilor, creditorilor ( de ex. furnizorilor, băncilor şi instituţiilor de creditare), pensionarilor, angajaţilor şi publicului, în general, prin oferirea de reasigurări referitoare la:

- acurateţea declaraţiilor financiare;- continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;- existenta unor fraude;- respectarea de către firma a obligaţiilor sale legale;- comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu şi probleme

sociale. Este util sa se facă o analiza pe scurt a modului în care aceste cerinţe sunt rezonabile.Acurateţea declaraţiilor financiareSe pare ca exista o opinie foarte larg răspândita printre utilizatorii declaraţiilor

financiare, şi anume ca un raport de audit necalificat garantează acurateţea declaraţiilor financiare.

Există doua concepţii greşite inerente în aceasta opinie. Prima: că este posibil să se pregătească rapoarte financiare care sa aibă "acurateţe", iar a doua : că declaraţiile financiare intră în responsabilităţile auditorului. în ceea ce priveşte prima concepţie greşită, este general acceptat de către cei care sunt bine informaţi că declaraţiile financiare nu pot fi "exacte" în sensul ca exista un singur set de cifre care pot exprima corect rezultatele operaţiilor unei întreprinderi şi situaţia ei financiară. Opţiunile posibile pentru abordarea contabilă a operaţiunilor unei afaceri complexe şi incertitudinile implicite în luarea de decizii

17

la nivelul conducerii împiedica orice încercare de a alcătui un set de declaraţii financiare pe care toţi utilizatorii informaţi sa le poată considera drept exacte".

În Uniunea Europeană, recunoaşterea generala a faptului ca nici un set de declaraţii financiare nu poate fi absolut "corect" este inclusa în cerinţa ca toate conturile anuale şi cele consolidate sa prezinte o imagine adevărata şi corectă. În cazul în care, după părerea auditorilor, declaraţiile financiare apar în mod greşit ca rezultatul opţiunilor directorilor şi metodelor de declarare practicate, liniile directoare în materie de audit impun auditorului sa emită o opinie calificată care să arate exact toţi factorii care au dat naştere la neconcordante, implicaţiile acestora pentru rapoartele financiare si, atunci cand este posibil, o apreciere a efectului avut asupra rapoartelor financiare. Mai mult chiar, atunci când auditorul considera ca efectul neconcordantelor este atât de important sau ca exista îndoiala ca rapoartele financiare, în întregul lor, nu sunt exacte, liniile directoare de audit încearcă să emită o opinie în acest sens.

Directorii, şi nu auditorul statutar, sunt cei care hotărăsc asupra tratamentului contabil care urmează sa fie aplicat şi practicile de declarare adoptate în rapoartele financiare. Directorii se afla în cea mai buna poziţie sa cunoască afacerile firmei, sa-i menţină recordurile şi sa se ocupe de conturi. Auditorii trebuie sa fie independenţi şi separaţi de conducere şi de consiliul de supraveghere ale clienţilor lor, iar sarcinile lor sunt foarte distincte. Ei sunt cei care stabilesc daca, după părerea lor, rapoartele financiare au fost pregătite în conformitate cu legea şi dacă asigură o imagine corectă şi reală.

Unele studii au arătat ca o mare parte a publicului general se aşteaptă ca raportul auditorului statutar sa garanteze soliditatea unei firme. Conturile anuale sunt pregătite pe ideea ca firma îşi va păstra continuitatea în exploatare. Unele ţări considera ca directorii sunt obligaţi sa comenteze explicit asupra capacităţii firmei de a-si păstra continuitatea în exploatare şi să ia masurile necesare pentru a se asigura că aceste comentarii sunt bine fondate.

Auditorii au datoria sa fie foarte atenţi la factorii care pot duce la creşterea puterii financiare a întreprinderii, sau, dimpotrivă; la scăderea resurselor sale şi care le poate permite sa aprecieze daca baza de continuitate în exploatare este fondata. Ei trebuie sa avertizeze directorii sau direcţia de control a întreprinderii imediat; ce constata lucruri care ar putea ameninţa continuitatea exploatării. Utilizatorii se aşteaptă ca raportul de audit sa conţină şi opinia auditorului asupra solvabilităţii în cazul în care este acceptată baza de continuitate în exploatare.

Cerând acest lucru auditorului nu înseamnă ca Directorii sunt derogaţi de responsabilitatea care le revine prin legea companiei de a determina daca firma este sau nu solvabila şi nici nu atenuează seriozitatea vinei lor daca totuşi continua sa-si desfăşoare activitatea atunci când firma a fost declarata insolvabila (aceste proceduri depăşesc ceea ce se cere în prezent prin virtutea articolului 17 par.1 a Directivei a 2-a (77/91/EEC) din 13/12/1976). Responsabilităţile directorilor sunt continue, în timp ce opinia auditorului se bazează pe o situaţie văzuta la un moment dat. Auditorii trebuie sa fie atenţi la modul în care prezintă public orice îndoiala pe care ar putea s-o aibă. Continuitatea unei firme depinde şi de faptul ca lumea nu ştie ca exista îndoieli în ceea ce priveşte statutul de continuitate în exploatare al firmei respective. Daca, de exemplu, auditorul raportează ca o firma îşi va putea menţine continuitatea în exploatare numai daca banca va continua sa-i acorde împrumuturi iar furnizorii vor continua sa o crediteze pe perioade normale, atunci s-ar putea întâmpla ca banca sa insiste sa i se ramburseze imediat creditele iar furnizorii sa fie plătiţi cu bani lichizi, la livrare. Pe de alta parte, unele întreprinderi pot rămâne active iar banii acţionarilor şi creditorilor pot fi salvaţi daca problemele au fost identificate din timp. Mai mult chiar, exista exemple de firme care au fost capabile să-şi continue

18

activitatea chiar daca se făcuse public faptul ca au probleme cu lichidităţile şi ca sunt în discuţii privind o reconstrucţie financiara

Unele State membre au pus la punct anumite proceduri de care trebuie sa tina cont directorii şi auditorii atunci când se pune la îndoială continuitatea unei firme. Diferite rapoarte privind corporaţiile se concentrează pe aceasta problema şi în unele se prevede ca directorii sa pună la dispoziţia auditorilor o declaraţie scrisa care sa confirme ca, din punctul lor de vedere, compania îţi va continua activitatea timp de 12 luni de la data aprobării raportului financiar de către directori. în acelaşi timp, directorii trebuie sa pună la dispoziţia auditorului probe care sa susţină acel punct de vedere. Auditorii au responsabilitatea sa aplice procedurile special prevăzute pentru a verifica opinia directorilor, respectiv dacă întreprinderea are continuitate în exploatare. Deşi nici directorii, nici auditorii statutari nu pot garanta continuitatea solidităţii financiare a firmei, este rezonabil să se aştepte ca directorii sa declare public daca, în opinia lor, dat fiind mediul comercial în care operează firma şi în care se aşteaptă sa opereze, sunt disponibile resursele financiare corespunzătoare şi îi permit sa-si păstreze continuitatea în exploatare pentru cel puţin 12 luni de la data la care directorii au adoptat rapoartele financiare.

Existenţa unei fraude Auditul a fost asociat, aproape întotdeauna, cu detectarea unei fraude. Un studiu

realizat în Marea Britanie în 1989 a constatat ca 75% din public, în general, inclusiv majoritatea celor implicaţii în activităţi financiare, considera ca este responsabilitatea auditorului să depisteze fraudele de orice tip. Acelaşi studiu a constatat ca 61% din publicul general consideră ca este responsabilitatea auditorului efectiv să caute fraude.

Până nu de mult, răspunsul auditorului standard a fost ca rolul principal al auditorului nu este sa prevină sau sa detecteze frauda şi ca acest lucru este imposibil. Acest lucru nu a fost până în anii '80 când în unele State Membre s-a considerat necesar ca legislaţia sa se refere explicit la raportarea/detectarea fraudelor ca un obiectiv al auditului. Organismele legiuitoare din unele State Membre au elaborat linii directoare de audit privind responsabilitatea auditorului statutar în raport cu frauda, alte nereguli şi erori. Aceste linii directoare menţionează şi care sunt responsabilităţile care revin, în acest context, managerilor şi auditorilor. Managerii sunt cei care au prima şi cea mai mare responsabilitate în detectarea fraudelor, neregulilor şi erorilor. Responsabilitatea auditorului este să planifice, sa-si desfăşoare şi sa evalueze activitatea de audit astfel încât să poată spera, în mod rezonabil, sa depisteze declaraţiile incorecte importante din conturi, şi dacă acestea sunt cauzate de fraudă sau alte nereguli şi erori.

Liniile directoare recomandă că dacă, în cursul efectuării auditului, auditorul statutar începe să suspecteze o activitate frauduloasă, acesta are responsabilitatea să facă investigaţii p’nă când suspiciunile sale se confirmă sau se infirmă. În unele State Membre, se recomandă ca auditorul să raporteze cât mai prompt conducerii superioare orice fraudă detectată în timpul auditarii, chiar dacă efectul fraudei nu este foarte important în contextul rapoartelor financiare ale firmei. Singurele circumstanţe în care auditorii nu trebuie să raporteze sunt atunci când suspectează conducerea superioara de implicare în frauda. În aceste condiţii, auditorul trebuie sa raporteze cazul unei autoritaţi apropiate. În unele State Membre, i se cere auditorului să facă aceasta raportare la Ministerul de Justiţie.

Liniile directoare în audit sugerează ca auditorul poate avea nevoie de o consiliere legală înainte de a lua decizia daca problema respectiva trebuie sa fie raportata unei autorităţii corespunzătoare în interesul public. Dificultatea în care se

19

găsesc auditorii este legată de faptul ca trebuie sa ia o decizie care se bazează mai degrabă pe o suspiciune de frauda decât pe fapte dovedite. Daca raportează bănuielile unui terţ şi pe urma nu sunt capabili sa stabilească dovezi clare de frauda, sunt pasibili de acţionare în justiţie.

În prezent, se menţionează cu claritate în cadrul Art. 5.1 din Directiva 95/26/EC, adoptată în iunie 1995, ca auditorul statutar al unei întreprinderi "are datoria să raporteze cu promptitudine autorităţilor competente orice fapt sau decizie referitoare la întreprinderea respectiva, de care trebuie să fie înştiinţaţi în timpul desfăşurării acţiunii respective, şi care este pasibil sa: constituie o încălcare grava a legilor, regulamentelor sau prevederilor administrative care stabilesc condiţiile care guvernează autorizarea sau care guvernează în mod specific urmărirea activităţilor întreprinderilor, sau

- afectează continuitatea funcţionarii întreprinderii, sau- conduce la refuzul de a face certificarea conturilor sau la exprimarea de rezerve".Aceasta Directiva prevede, de asemenea, în Articolul 5.2 ca: Declararea cu

buna credinţa autorităţilor competente, de către persoane autorizate în sensul Directive! 84/253/EEC (auditorul statutar), a oricărui factor sau decizie la care s-a făcut referinţa în paragraful 1 nu va constitui o încălcare a nici unei restricţii privind declararea informaţiilor impuse prin contract sau orice prevedere legislative sau administrativa şi nu va implica asemenea persoane în răspunderi de nici un fel".

Aceasta Directivă este aplicată în toate Statele Membre începând cu luna iulie 1996. Dacă frauda este importantă, auditorii statutari trebuie să ofere siguranţa ca rapoartele financiare reflectează efectul fraudei şi ca sunt declarate toate detaliile necesare. În cazul în care auditorii sunt convinşi că declarative financiare oferă o imagine reală şi corectă nu este necesar sa se califice raportul de audit. Dacă frauda nu este materială în contextul rapoartelor financiare, directorilor le revine responsabilitatea de a hotărî dacă este necesară declararea. Totuşi, dacă existenţa unor fraude materiale nedectate are ca rezultat nişte rapoarte financiare care nu prezintă o imagine reală şi corectă a tranzacţiilor întreprinderii, se pare că este de datoria auditorilor să folosească toate mijloacele pe care ei le considera necesare pentru a depista o frauda importantă dacă părerea lor se va dovedi corectă.

Se pare că există o opinie unanim împărtăşită că este de datoria auditorului să depisteze încălcări ale legii companiei sau ale prevederilor statutare care vizează în mod direct legea companiei. Totuşi, nu se poate pretinde ca auditorul să raporteze aspecte care nu ţin de competenţa să sau de domeniul expertizei pe care o face, în special în mediul complex contemporan. Directorii trebuie să-ţi asume responsabilitatea pentru elaborarea şi menţinerea sistemelor de control care, printre altele, minimalizează şansele de comitere de acte ilegale în numele companiei şi care măresc şansele ca astfel de acte ilegale sa fie repede depistate. Se aşteaptă de la auditorul statutar sa confirme în raportul sau existenta unor astfel de sisteme de control intern şi sa spună daca acestea sunt bine proiectate sa servească scopul propus. În plus, ca parte a responsabilităţii lor de a pregăti rapoarte financiare care sa prezinte o imagine reala şi corecta, directorii trebuie sa asigure ca rapoartele reflecta implicaţiile financiare ale actelor ilegale detectate, dacă aceste implicaţii sunt considerate a fi importante. Auditorul statutar, ca parte a responsabilităţii sale de a-şi exprima opinia dacă rapoartele financiare prezintă o imagine corectă şi reală, trebuie să confirme că rapoartele reflectă implicaţiile financiare ale unor astfel de acte ilegale.

20

O prima caracteristică este aceea ca misiunile profesioniştilor contabili sunt contractuale. Din punct de vedere legal şi regulamentar, relaţiile experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cu clienţii se stabilesc numai pe baza de contract de prestări servicii. Pe lângă obligaţia întocmirii unui contract, profesionistul contabil prezintă clientului misiunile pe care le poate exercita şi recomanda clientului misiunea care răspunde cel mai bine obiectivelor acestuia. De asemenea, profesionistul contabil are libertate deplina în evaluarea misiunilor, cerute, putând refuza angajamentul, atunci când considera ca riscurile sunt prea mari ori atunci când nu deţine competenta sau logistica necesare.

Contractul de prestări servicii defineşte misiunea, stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor şi face, de regula, referire la normele profesionale. Definirea misiunii se realizează în condiţiile în care profesionistul contabil ia cunoştinţă de modul de organizare a entităţii clientului şi a nevoilor sale, astfel încât finalitatea misiunii sa răspundă acestora. De asemenea, definirea misiunii permite stabilirea unui buget de timp şi configurează nivelul onorariilor, având în vedere cerinţele normei profesionale specifice. Ca principiu, contractul de prestări servicii trebuie sa cuprindă, pe lângă elementele menţionate şi termenele de execuţie a lucrărilor, condiţiile financiare, durata misiunii, modalitatea de încetare a acesteia şi modalitatea de rezolvare a litigiilor. Profesionistul contabil analizează permanent relaţia sa cu clientul, hotărând cu privire la necesitatea actualizării contractului printr-un act adiţional la acesta.

În al doilea rând, obligaţia profesionistului contabil este aceea de a executa misiunea încredinţată, cu toata competenta şi grija aşteptate de la calitatea pe care o deţine, relevând ceea ce numim ,,obligaţia de mijloace" şi nu o ,,obligaţie de rezultat", înţelegând prin aceasta ca nu este ţinut de obligaţia de a obţine un anumit rezultat. în acest sens, în condiţiile în care demersul profesional al expertului contabil sau contabilului autorizat se desfăşoară în conformitate cu normele profesionale aplicabile, responsabilitatea profesionistului contabil nu poate fi antrenata, decât daca a comis o greşeala care a cauzat în mod direct un prejudiciu. Din acest punct de vedere, contractul de prestări servicii nu poate conţine clauze referitoare la obţinerea unui anumit rezultat sau la certificarea unei anumite situaţii. De asemenea, onorariile nu pot fi apreciate pe o baza predeterminata privind rezultatul intervenţiei profesionistului contabil. Codul de etica al profesioniştilor contabili menţionează ca onorariile condiţionate de obţinerea unui anumit rezultat constituie o ameninţare la adresa independentei, cauzata de interesul personal şi de renunţarea la propriile convingeri, care nu poate fi redusa la un nivel acceptabil prin nici o măsura de protejare.

Organismul care supraveghează activitatea de auditActivitatea auditorilor financiari din ţara noastră este supravegheată de Camera

Auditorilor Financiari din Romania, persoană juridică autonomă, fiind o organizaţie profesională de utilitate publică fără scop lucrativ. Camera organizează, coordonează şi autorizează desfăşurarea activităţii de audit financiar în România.

Organele de conducere ale Camerei sunt: Conferinţa, Consiliul şi Biroul permanent al Consiliului Camerei. Membrii Consiliului Camerei sunt aleşi în cadrul Conferinţei ordinare, putând îndeplini cel mult două mandate. Consiliul alege, pentru aceeaşi perioadă, Biroul permanent, precum şi persoanele care îndeplinesc funcţiile de conducere prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare.

21

Consiliu este ales dintre membrii activi ai Camerei, aceştia având următoarele atribuţii: a) elaborează o serie de documente, cum ar fi:

1) Regulamentul de organizare şi functionare a Camerei, în vederea supunerii lui spre aprobare Guvernului. Regulamentul va cuprinde prevederi referitoare la: - organele de conducere ale Camerei şi modul de desemnare a acestora; - atribuţiile şi răspunderile Camerei; - regulile de atribuire şi retragere a calităţii de auditor financiar; - cerinţele privind asigurarea pentru riscul profesional în exercitarea activităţii de audit financiar; - abaterile disciplinare, sancţiunile disciplinare şi procedura de disciplină;

2) Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar; 3) Standardele de Audit; 4) programa analitică a examenului-concurs de aptitudini profesionale; 5) Normele privind procedurile de control al calităţii auditului financiar; 6) Regulile privind pregătirea continuă a auditorilor financiari; 7) Normele privind procedurile minimale de audit.

Reglementările prevăzute mai sus se aprobă prin hotărâri ale Consiliului Camerei; b) atribuie calitatea de auditor financiar şi emite autorizaţii pentru exercitarea acestei profesii; c) organizează şi urmăreşte programul de pregătire continuă a auditorilor financiari; d) controlează calitatea activităţii de audit financiar; e) promovează actualizarea legislaţiei prin instituţiile abilitate, precum şi a normelor de audit financiar, în concordanţă cu reglementările instituţiilor profesionale europene şi internaţionale; f) elaborează normele interne privind activitatea Camerei;g) retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în condiţiile prevederilor Regulamentului de organizare şi functionare a Camerei; h) asigură reprezentarea internaţionala a profesiei de auditor financiar din România; i) emite reguli şi proceduri în limitele şi competenţele stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare, prin care să se asigure respectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Regulile şi procedurile emese de Camera Auditorilor terbuie să fie în limitele şi competenţele stabilite în regulamentul de organizare şi funcţionare, prin care să se asigure respectarea dispoziţiilor legislaţiei în vigoare. La elaborarea regulilor şi procedurilor se va avea în vedere controlul de către Ministerul Finanţelor, ca autoritate publică responsabilă de realizarea obligaţiilor asumate de statul român în susţinerea procesului de armonizare cu directivele Uniunii Europene în domeniu, cu privire la calitatea examenelor de auditor financiar şi a stagiului practic.

Camera are următoarele categorii de membri: a) auditori financiari persoane active; b) auditori financiari stagiari; c) auditori financiari persoane nonactive.

Membri auditori financiari persoane fizice şi juridice pot fi, din punct de vedere al dreptului de exercitare a profesiei, activi sau nonactivi. Sunt auditori financiari nonactivi membrii care sunt incompatibili pentru exercitarea activităţii de audit financiar. Situaţiile de incompatibilitate se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei. Camera va ţine evidenţa membrilor săi prin intermediul Registrului auditorilor financiari, pe categorii de membri. Auditorii financiari, membri ai Camerei, se înscriu în

22

Registrul auditorilor financiari pe cele două categorii, activi sau nonactivi, în baza declaraţiei date pe propria răspundere. În cazul în care Camera ia cunoştinţă de situaţia în care un auditor financiar, în timpul exercitării mandatului, nu a îndeplinit cerinţele profesionale conform normelor de audit emise de Cameră, aceasta va sesiza autoritatea statului la care se depun situaţile financiare ale entităţ respective şi va lua măsuri disciplinare împotriva auditorului financiar respectiv.Auditorii financiari persoane fizice sau persoane juridice, care au dobandit aceasta calitate si sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din Romania, in exercitarea independenta a profesiei pot desfasura5: a) activitatea de audit financiar; b) activitatea de audit intern; c) activitati de consultanta financiar-contabila si fiscala; d) activitati de asigurare a managementului financiar-contabil; e) activitati de pregatire profesionala de specialitate in domeniu; f) activitati de expertiza contabila; g) activitati de evaluare; h) activitati de reorganizare judiciara si lichidare.

Auditorul financiar poate exercita mandatul numai daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este membru persoana activa a Camerei; b) indeplineste conditiile stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Camerei.

O persoana nu poate exercita mandatul de auditor financiar al unei entitati daca este angajata a acesteia ori daca are relatii cu aceasta sau cu orice persoana cu care entitatea respectiva are relatii care conduc la situatia de incompatibilitate sau conflict de interese.

Practici şi proceduriNorme profesionale

În cazul în care un auditor este solicitat să efectueze lucrări de audit financiar pentru o întreprindere, executarea acestora este necesar a fi făcută cunoscând în prealabil caracteristicile, domeniile şi sistemele semnificative ale unităţii patrimoniale solicitate. Dacă după studierea acestor informaţii auditorul este de acord să accepte lucrarea, el va trece la redactarea planului de misiune care va sta la baza contractului de prestări servicii. Auditul se efectueaza pe baza de contract incheiat intre auditor/echipa de auditori şi compania care a solicitat auditarea. În contractul încheiat între companie şi echipa de audit se va stipula persoana conducatoare a echipei. Acestei persoane trebuie să i se confere prin contractul încheiat competenţa în luarea hotărârilor finale privind executarea auditului, formularea observaţiilor şi redactarea textului privind nonconformităţile constatate. În cazul în care, pentru efectuarea auditului, este necesară o echipa formată

5 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 133/2002

23

din mai mulţi auditori, aceştia răspund solidar pentru asigurarea derulării procesului de auditare în conformitate cu Normele Naţionale de Audit.

Conducătorului echipei de audit îi revin şi responsabilităţile privind: a) stabilirea planului auditului; b) prezentarea raportului de audit.

În cazul în care compania angajează o persoană juridică pentru efectuarea auditului, echipa de audit desemnată de aceasta va trebui să aibă nominalizat conducatorul, precum şi membrii acesteia. Auditorii sunt răspunzători pentru conformarea cu cerinţele necesare efectuării auditului, pentru asigurarea secretului privind documentele referitoare la certificare şi pentru asigurarea confidenţialităţii informatiilor.

Cerinţe privind competenţa auditorilor-sefi (lead auditor)Pentru a li se recunoaşte calitatea de auditor-şef auditorii trebuie să demonstreze participarea, în calitate de asistenţi sau membri ai echipei de audit, la cel putin cinci misiuni de audit. Cerinţe privind competenţa auditorilor pentru verificarea anuală, intermediară şi interimarăPersoanele care urmează să efectueze verificarea anuală, intermediară şi interimară trebuie să satisfacă cerinţele de bază pentru personalul care efectuează verificări şi să facă dovada că a participat la minimum doua verificări anuale sau verificari iniţiale.

FazeFazele de auditare ale situaţiilor financiare pot fi grupate în trei segmente:

faza iniţială care cuprinde:a) contractarea lucrărilor;b) orientarea şi planificarea auditului;

faza executării:c) aprecierea controlului intern;d) auditul conturilor;e) verificarea propriu-zisă a situaţiilor financiare;

faza concluziilor:f) evenimente posterioare închiderii exerciţiului;g) chestionar al sfârşitului lucrării;h) scrisoare de afirmare;i) notă de sinteză;j) raport de audit şi certificare.

a) contractarea lucrărilor

În prima fază areloc contractarea auditului situaţiilor financiare - verificarea şi certificarea acestuia conform cerinţei clientului. În cazul auditului legal efectuat de cenzori în cadrul mandatului nu se încheie contract. ANEXA 1

O parte din documentele care alcătuiesc dosarul curent6 sunt :

6 documentele din componenţa dosarului curent vor fi prezentate pe parcursul lucrării

24

- scrisoarea de misiune (contractul de prestări de servicii) ;- chestionarul de control intern ;- foi centralizatoare ;- programul de lucru ;- foi de lucru ;- scrisoare către avocat ;- scrisoare de confirmare către: clienţi, furnizori, bănci ;La dosarul curent se ataşează şi:- scrisoarea către management ;- raport de audit, acestea exprimând concluziile auditării.

Contractul de prestări de servicii (scrisoarea de misiune)CONTRACT DE PRESTARI DE SERVICII

Incheiat astazi 17.01.2006...la S.C INTER TOUR S.R.L BACAU

I. PARTILE CONTRACTANTE1.1. S.C. CONT EXPERT S.R.L, cu sediul social in (localitatea) BACAU, str. ST.CEL

MARE nr. 1 , bloc 1 , scara ..........., etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................................., inregistrata la Oficiul Registrului Comertului J04/108/2005, sub nr. 101 din BACAU, cod fiscal nr. 101010 din BACAU, avand contul nr. RO88BTRL0400ROL01010101deschis la BANCA TRANSILVANIA BACAU, reprezentata de POPESCU R, cu functia deDIRECTOR, in calitate de prestator, pe de o parte, si

1.2. S.C.INTER TOUR SRL. cu sediul social in (localitatea) BACAU, str.B-dul Alexandru cel Bun nr. 1 , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului BACAU , sub nr. J04/517/1994 din BACAU , cod fiscal nr. 999999din BACAU avand contul nr. RO04RZBR04000000000ROL deschis la RAIFFEISEN BACAU , reprezentata de NANESCU DUMITRU, cu functia de DIRECTOR, in calitate de beneficiar, pe de alta parte,

II. OBIECTUL CONTRACTULUI2.1. Obiectul contractului il reprezinta: AUDITUL ESTIMARILOR CONTABILE- provizioane pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor- amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de viaţă estimată- venituri anticipate- impozite amânate- provizioanele pentru riscuri privind procesele în curs- pierderi supra unor contracte pe termen lung- provizioane pentru garanţii.III. DURATA CONTRACTULUI3.1. Contractul se incheie pe o durata de 3 luni. începand de la data de 20.01.2006 şi până

la data de20.04.2006IV. PRETUL CONTRACTULUI4.1. Pretul prestatiei este de 3.500 RON

25

4.2. Pretul se va plati in numerar/cu ordin de plata in contul prestatorului, la data efectuarii prestatiei/termenul stabilit de prezentul contract/esalonat, astfel: 1.500. RON in data de 25.01.2006 restul in 15.04.2006

4.3. In cazul in care, anterior efectuarii prestatiei, vor interveni majorari de preturi care afecteaza costul prestatiei:

a) prestatorul de servicii are dreptul sa majoreze pretul contractului, in raport cu cerinţele ulterioare ale firmei client, cu obligatia ca prestatorul sa notifice in termen de 5 zile beneficiarului hotararea sa;

b) beneficiarul, in termen de 2 zile de la data primirii notificarii scrise a prestatorului are obligatia sa comunice acestuia daca pretul majorat este acceptabil si sa solicite continuarea lucrarii. Daca beneficiarul nu raspunde la notificarea scrisa in termenul de mai sus, aceasta este considerata o acceptare tacita a pretului.

4.4. In cazul in care majorarea de preturi intervine in cursul executarii contractului, iar beneficiarul nu accepta majorarea, va notifica in scris refuzul prestatorului, acesta avand dreptul la cota-parte din pret echivalenta cu prestatia executata si la pretul convenit.

V. GARANTII5.1. Prestatorul de servicii garanteaza pentru finalitatea lucrării in urmatoarele conditii: o

bună colaborare cu structurile financiar contabile ale S.C.INTER TOUR S.R.L. – existenţa prezumţiei că firma are organizată contabilitatea conform legislaţiei în vigoare, ţinând registrele contabile obligatorii şi având o relaţie de colaborare sănătoasă cu cenzorii proprii .

VI. OBLIGATIILE PARTILOR6.1. Prestatorul de servicii se obliga:a) la pastrarea sectretului profesional conform normelor profesionaleb) la predarea lucrării la termenul stabilitc) la flexibilitatea serviciului oferit funcţie de cerinţe ulterioare ale firmei S.C INTER

TOUR S.R.L 6.2. Beneficiarul serviciilor se obliga:a) plata serviciilor conform termenelor stabilite anterior.;b) punerea la dispoziţa auditorului a documentelor necesare unei bune desfăşurării

activităţiilor contractate

VII. CLAUZA PENALA7.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le

indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune-interese in valoare de 4.000 RON

VIII. INCETAREA CONTRACTULUI8.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/unei

tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti:- nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. ..., din prezentul

contract;- este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de

lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract;8.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va

notifica celeilalte parti, cu cel putin 2 zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.

26

IX. FORTA MAJORA9.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de

executarea in mod necorespunzator - total sau partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.

9.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de 2 zile producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.

X. NOTIFICARI10.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea

celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.

10.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

10.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata.

10.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalitatile prevazute la alineatele precedente.

X. LITIGII In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi

supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

XI. CLAUZE FINALE11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre

partile contractante.11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul

sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.

11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 2 exemplare, astazi 20.01.2006, data semnarii lui.

PRESTATOR BENEFICIARSC CONT EXPERT S.C. INTER TOUR S.R.L

27

ANEXA 2

IN ATENTIA AUDITORULUI22 decembrie 2005

Prezenta scrisoare de afirmare se inscrie in cadrul auditului situatiilor financiare ale SC INTER TOUR SRL-Bacau, pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 2005, care vizeaza exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele pe care o dau situatiile financiare ale SC INTER TOUR SRL, la 31 decembrie 2005, conform Legii contabilitatii nr.82/1991-republicata si a Normelor contabile in vigoare.

Conducerea societatii admite faptul ca este responsabila de afirmatiile care se refera la puncte semnificative ale bilantului contabil al INTER TOUR SRL.

Administratorii societatii ,in cunostinta de cauza si cu toata buna credinta, declaram urmatoarele:

Creanţele comerciale ale societatii au fost înregistrate la valoarea de încasare aşteptată. În cazul celor incerte s-a procedat la o evaluare a tuturor restanţelor existente la finele exerciţiului. Creanţele ce nu se mai pot recupera au fost înregistrate pe cheltuieli în exerciţiul financiar în care sunt stabilite. Creanţele comerciale ale societăţii precum şi celelalte tipuri de creanţe expun societatea la un inevitabil risc de credit.

In cazul clientilor incerti ,pentru care INTER TOUR SRL se afla in litigiu conform dosarelor nr. x si t de pe langa Tribunalul Bacau ,s-au constituit provizioane in limitele legale ,fiind atent monitorizate ,iar in cazul solutionarii acestora respectiv, incarsarea lor ,sau in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite se va proceda la diminuarea sau dupa caz la anularea acestora.

· Imobilizarile corporale s-au înregistrat la costul istoric diminuat cu amortizarea acumulată.

Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, în această categorie intrând şi uneltele şi sculele, sunt date în consum în momentul înregistrării lor în contabilitate şi nu afectează valoarea contabilă a imobilizărilor.Metoda de calcul a amortizării este cea liniară în funcţie de durata normată de utilizare a activelor

Diversele operaţiuni de reparaţii sau intreţinere a mijloacelor fixe se înregistrează direct pe cheltuieli. În cazul în care se fac îmbunătăţiri acestea majorează valoarea activului sau durata lui de viaţă si se capitalizează.

Cheltuielie sau veniturile generate de vânzarea terenurilor şi mijloacelor fixe au la bază compararea valorii de cedare cu valoarea lor contabilă şi se regăsesc în profitul din exploatare.

· Impozitele amanate au fost prezentate in anexele la situatiile finaciare ,avand principal motiv pierderile din operatiuni de vanzare catre terti ,cu care societatea este in litigiu.

Impozitul pe profit înregistrat de societate s-a facut pe baza venitului net din situaţiile financiare şi în consens cu legislaţia in vigoare cu privire la impozitul pe profit.

28

· Veniturile anticipate le confirmam a fi cele prezentate in situatiile financiareale societatii

DIRECTORNANESCU DUMITRU

ANEXA 3 RAPORT DE AUDIT

Noi SC CONT EXPERT SRL BACAU am procedat la auditarea Situatiilor financiare anexate ale SC INTER TOUR SRL BACAU,incheiate la data de 31 decembrie 2005.Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii societatii ,prin reprezentantul sau legal inrelatiile cu tertii dl NANESCU DUMITRU in calitate de director executiv. Responsabilitatea noastra este ca , pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor situatii financiare.

CONT EXPERT SRL BACAU a efectuat auditul conform Standardelor Internationale de Audit si Asigurare emise de Comitetul IFAC pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurare.Aceste norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.Un audit consta in a examina,pe baza de sondaje,elementele care sa justifice informatiile continute in exercitiile financiare.El consta,de asemenea ,in evaluarea atat a pricipiilor contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea societatii pentru inchiderea situatiilor financiare,cat si a prezentarii de ansamblu a acestora.Noi estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila exprimarii opiniei noastre.

Dupa parerea noastra,situatiile financiare dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 2005 cat si rezultatului activitatii pentru exercitiul incheiat la aceasta data,in conformitate cu Legea contabilitatii nr.82/1991-republicata coroborata cu Legea 571/2003-privind Codul fiscal ,imprenuna cu Normele de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG 44/2004.

29

SC CONT EXPERT SRL-BACAU

ANEXA 4ACCEPTAREA MANDATULUI / REÎNNOIREA MANDATULUI

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT

EXPERTSRL

12.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: INTUNERIC M 12.12.2005

Ref.sit.

Da /Nu

1. Ar depinde firma excesiv de client (sau de grup)?

2. Datorează clientul onorarii care să se ridice la o sumă suficient de mare pentru a fi considerate un împrumut (luaţi în considerare suma restantă plus datoria estimată pentru anul în curs)?

3. I-a acordat firma sau orice persoană strâns legată de firmă clientului un împrumut sau garanţii sau a luat firma sau orice persoană strâns legată de firmă un împrumut sau garanţii de la client?

4. A acceptat vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit bunuri sau servicii semnificative din partea clientului sau ospitalitatea acestuia?

5. Există vreun litigiu în derulare sau potenţial între firmă şi client?

6. Are vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit cunoştinţe personale sau rude în conducerea sau printre angajaţii firmei-client?

7. A fost vreo persoană cu funcţie de răspundere din societatea-client auditor principal sau a avut funcţie de conducere în firma de audit?

8. Are firma de audit interese de afaceri cu societatea-client sau cu o persoană cu funcţie de răspundere sau cu un angajat al firmei?

9. Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit acţiuni sau alte plasamente în societatea-client?

10. Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit participaţii într-un trust care posedă acţiuni la societatea-client?

11. Are partenerul firmei de audit sau oricare din auditorii angajaţi unităţi

E1.1

E1.2

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

30

de fond de orice fel la societatea client ?

12. Deţine acţiuni la societatea-client, în orice calitate, vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit?

E1.3 Nu

Ref.sit.

Da/Nu

13. Poate fi ameninţată independenţa firmei, în urma presiunilor generate de alte firme de specialitate sau de surse externe, cum ar fi bancheri sau avocaţi?

14. A rămas responsabil de audit acelaşi auditor principal timp de cinci ani?

15. Are firma de audit o pregătire şi resurse insuficiente pentru desfăşurarea auditului?

16. Există anumiţi factori referitori la client care ar putea influenţa decizia de acceptare a renumirii?

Pentru orice întrebare de mai sus la care s-a răspuns afirmativ, se vor documenta afirmaţiile făcute şi măsurile necesare pentru menţinerea independenţei firmei, dacă urmează să se accepte misiunea.

E1.3

E1.3

E1.3

E1.3

Nu

Nu

Nu

Nu

Intuneric MResponsabil de misiune

31

ANEXA 5

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

12.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: INTUNERIC 12.12.2005

SINTEZA DE APROBARE

Sinteze

Ref.sit.

Rapoarte Ref.sit.

13. Sinteza misiunii -provizioane pentru deprecierea stocurilor si creantelor -amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de viata estimata -venituri anticipate -impozite amanate -pierderi asupra unor contracte pe termen lung14. Rezumatul ajustarilor15. Lista de probleme in suspensie16. Situatii financiare certificate17. Evenimente posterioare-

evaluarea riscului18. Balante19. Declaratii ale conducerii20. Termene-cf.contract21. Onorarii-cf.contract

EB1

EB2EB3

EB4

EB5EB6EB7EB8EB9

Raport generalRaport specialRaport conturi consolidateAlte rapoarte

EB10EB11EB12EB13

Intuneric M(Responsabil de misiune)

32

ANEXA 6

ORIENTAREA SI PLANIFICAREA

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R 29.12.2005

Continut

Ref.sit.

Probleme aparute

Termene scadente

Lista punctelor in suspensie

Pentru interventiile viitoare

Prezentarea intreprinderii

Descrierea sistemului contabil si de control intern

Natura,calendarul si intinderea lucrarilor

Planul de misiune

Prag de semnificatie

EC1

EC2

EC3

EC4

EC5

EC6

EC7

EC8

Nu exista.

Apreciere conform misiunii

Nu este cazul

Date de identificare prezentate cf.Anexa 1Prezentare Anexa 1

Prezentare Anexa 1

Natura misiunii prezentare Anexa 5.

Opinie fara rezerve

33

ANEXA 7

EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE CONTROL Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R 29.12.2005

Continut

Ref.sit.

Probleme aparute

Termene scadente

Lista de probleme in suspensiePentru urmatoarea interventie

Documentarea evaluarii riscului legat de control

Documentarea listelor de proceduri

Concluzii asupra riscului legat de control

ED1

ED2

ED3

ED4

ED5

ED6

Respectate conform contract

Nu este cazul

Necesita ajustari

Nu este cazul

Suplimentar

Nu este cazul

INTER TOUR SRL

EXERCIŢIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2005

34

Procesul verbal al întâlnirii ţinute la sediul clientului pe data de 30 decembrie 2005 la ora

10.00 am.

Au participat din partea SC CONT EXPERT SRL

INTUNERIC MIHAELADin partea SC INTER TOUR SRL NANESCU DUMITRU–DIRECTOR GENERAL

A fost discutată în mod individual fiecare secţiune din situaţiile financiare. Punctele cheie ale întâlnirii au fost următoarele:

PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI CREANTELOR

Directorul a confirmat faptul că în afara ajustărilor convenite în Sectiunea j şi anume:· Provizionul pentru SC O T T VASLUI · Provizionul pentru SC PIBUNNI GALATI;ESTE NECESARA ADAUGAREA provizionului pentru MAX 57 BUCURESTI.

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR ASUPRA DURATEI LOR DE VIATA ESTIMATA

Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, în această categorie intrând şi uneltele şi sculele, sunt date în consum în momentul înregistrării lor în contabilitate şi nu afectează valoarea contabilă a imobilizărilor.Metoda de calcul a amortizării este cea liniară

Terenul nu are o durată de viaţă normată şi din acest motiv nu se amortizează.

VENITURI ANTICIPATE

Directorul INTER TOUR SRL confirma ca veniturile anticipate sunt cele prezentate in situatiile financiare ale societatii .

IMPOZITELE AMANATE

Au fost prezentate in anexele la situatiile finaciare ,avand principal motiv pierderile din operatiuni de vanzare catre terti ,cu care societatea este in litigiu. Impozitul pe profit înregistrat de societate s-a facut pe baza venitului net din situaţiile financiare şi în consens cu legislaţia in vigoare cu privire la impozitul pe profit.

PIERDERI ASUPRA UNOR CONTRACTE PE TERMEN LUNG

35

Conducerea unitatii declara ca in anul 2005 datorita pierderii din deprecierea valutei externe a fost necesara o crestre a orelor suplimentare si o crestere a produtivitatii.

Pe termen lung nu se pot avea garantii asupra continuitatii comenzilor din partea unui partener extern, de aceea s-au incheiat mai multe contracte externe care asigura siguranta unui flux continuu de productie,chiar daca un partener nu ar mai furniza comenzi.

AJUSTARI DE AUDITDirectorilor le-a fost înmânată o copie a ajustărilor propuse în conformitate cu centralizatorul diferenţelor de audit. Aceştia au fost de acord cu tratamentul ales de auditori pentru toate ajustările propuse, cu excepţia provizionului pentru suma datorată în cazul pierderii litigiului. De asemenea, directorii au fost informaţi că toate elementele trebuie prezentate în mod corect în situaţiile financiare, de exemplu împărţirea datoriilor în datorii scadente într-o perioadă mai mică de un an şi datorii scadente într-o perioadă mai mare de un an.

Principiul continuităţii activităţiiDatorită unui contract important recent încheiat cu SC TRANSILVANIA TRAVEL S.A.,

societatea va putea să-şi desfăşoare activitatea şi în viitor, pe baza principiului continuităţii activităţii. Directorii sunt optimişti şi cred că acest contract va fi prelungit.

Raportul de audit

Directorii au fost informaţi ca opinia ce va fi exprimată în raportul de audit va fi o opinie fara rezerve.

Puncte din scrisoarea către conducere

CONT EXPERT SRL a informat directorii asupra următoarelor puncte:

(i) procedurile de separare a exerciţiilor nu sunt adecvate;(ii) procedurile de identificare a tipurilor de leasing nu sunt adecvate;(iii) procedurile de control al bonităţii clienţilor necesită îmbunătăţiri;(iv) procedurile de colectare a creanţelor şi de recunoaştere a creanţelor incerte trebuie

îmbunătăţite; şi(v) trebuie introdus un sistem oficial pentru înregistrarea tranzacţiilor cu părţile

afiliate.

Scrisoarea de confirmare a declaraţilorCONT EXPERT SRL a informat directorii că în plus faţă de declaraţiile standard uzuale, înainte ca raportul de audit să fie semnat, aceştia trebuie să declare în scris şi următoarele:

(i) societatea nu are alte obligaţii, de orice natură, care să nu fie prezentate;(ii) nu este necesară şi casarea altor active imobilizate ca rezultat al uzurii lor morale

deoarece societatea se aşteaptă ca acestea să poată fi încă utilizate pe o perioadă lungă de timp;

36

(iii) deteriorarea patrimoniului societăţii este minoră şi nu a afectat valoarea acestuia sub valoarea declarată în situaţiile financiare;

(iv) incendiul nu a cauzat şi alte pierderi în afara celor prezentate în situaţiile financiare;

(v) societatea nu are încheiate alte contracte de leasing financiar sau operaţional sau contracte de închiriere în afara celor prezentate în situaţiile financiare;

(vi) nu există alte evenimente ulterioare datei bilanţului care să necesite prezentarea în situaţiile financiare;

(vii) în afară de stocul pentru care a fost constituit un provizion în situaţiile financiare societatea nu deţine alte stocuri pentru care să fie necesară constituirea de provizioane;

(viii) împrumuturile acordate directorilor şi angajaţilor sunt recuperabile; şi(ix) societatea nu are alte angajamente sau garanţii la sfârşitul exerciţiului financiar.

Situaţiile financiare

Directorii au aprobat situaţiile financiare iar raportul de audit a reintregit exprimarea opiniei fara rezerve .

SC CONT EXPERT SRL SC INTER TOUR SRL

ANEXA 8

Data

37

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R 29.12.2005

CONTROALE SUBSTANTIVE

Continut

Ref.sit.

Probleme aparute

Termene scadente

Program recapitulativ

Lista punctelor de suspensie

Bilant Activ

ED1

ED2

ED3

ED4

ED5

ED6

Respectate conform contract

Nu este cazul

Necesita ajustari

Nu este cazul

Suplimentar

Nu este cazul

38

ANEXA 9

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

30.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de:POPESCU R 30.12.2005

Ref.Sit. Iniţial

e Probleme

apărute1. Analizaţi şi documentaţi abordarea auditului

(a) Asiguraţi-vă că aveţi cunoştinţe la zi despre activitatea societăţii şi că sunt ABuse la zi în mod corespunzător dosarul de audit curent şi cel permanent.

(b) Asiguraţi-vă că aveţi o evidenţă corespunzătoare a sistemului contabil şi stăpâniţi îndeajuns mediul respectiv pentru a putea stabili o abordare ABeCDată a auditului.

(c) Întocmiţi tabele cu informaţiile financiare cheie şi realizaţi o examinare analitică.

(d) Efectuaţi o evaluare preliminară a respectării principiului continuităţii activităţii.

(e) Calculaţi pragul de semnificaţie (a se vedea F0).

(f) Asiguraţi-vă că aţi luat în calcul efectele unor posibile fraude sau erori.

(g) Detaliaţi legislaţia, reglementările, standardele contabile şi de audit cu relevanţă deosebită pentru misiune. Dacă este cazul, obţineţi informaţii detaliate privind inspecţiile /rapoartele autorităţilor de supraveghere şi control.

(h) Asiguraţi-vă că s-a luat în considerare riscul existenţei unor tranzacţii semnificative, neprezentate, cu părţi aflate în relaţii speciale.

(i) În cazul unui nou angajament, asiguraţi-vă că soldurile iniţiale şi comparativele sunt corecte. Dacă nu aveţi această certitudine, documentaţi

ref

ref

F1c

F1d

F0

ref

ref

ref

ref

AB

AB

AB

AB

AB

AB

AB

AB

AB

-

-

Există indicaţii că s-a produs pe stoc

Nu xistă dubii cu privire la

respectarea acestuia

-

-

-

-

-

39

impactul acestei constatări asupra abordării auditului.

(j) Identificaţi estimările contabile efectuate de directori / management şi analizaţi activitatea necesară pentru a le evalua veridicitatea.

(k) Dacă auditul trebuie să se bazeze pe o INTER TOURiză anterior efectuată, evaluaţi obiectivitatea şi competenţa INTER TOURului, precum şi dacă activitatea acestuia corespunde obiectivelor auditului.

ref

ref

AB

AB

Ref.sit. Iniţial

e Aspecte care

apar(l) Atunci când sunt implicaţi şi alţi auditori, fie

interni, fie externi, luaţi în considerare influenţa pe care o vor avea asupra auditului.

(m)Documentaţi o evaluare a riscului de audit şi a componentelor sale, riscul inerent, de control şi de nedetectare (a se vedea F1 şi F2).

(n) Documentaţi abordarea auditului, identificând clar domeniile esenţiale pentru audit, riscurile şi abordarea acestora, precum şi metoda de eşantionare care urmează a fi utilizată.- Eşantionare bazată pe judecată- Eşantionare bazată pe risc- Alte metode

2. Selectaţi auditorii corespunzători misiunii (listaţi numele lor mai jos), documentând măsura în care este necesar ca activitatea lor să fie condusă, controlată şi revizuită.

3. Întocmiţi un buget de timp al misiunii.

4. Asiguraţi-vă că toţi auditorii sunt puşi în temă.

ref

F1,F2,F3

F1,F2, F3

F

F4

E1

AB

AB

AB

AB

AB

AB

-.

Asigurat

Şedinţă de informare ţinută pe 29.12.2005

40

PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL Întocmit de: CONT

EXPERTSRL

30.12.2005

Perioada auditată: 31.12.2005 Revizuit de PopescuRIntunericM

30.12.2005

Situaţii financiare Buget Exerciţii anterioareexerciţiu curent exerciţiu curent 2004(Nota 4)lei lei lei

Active totale (înainte de scăderea datoriilor)1% 12% 2

Cifra de afaceri0.5% 31% 4

Profit înainte de impozitare (nota 3)5% 510% 6

Prag de semnificaţie

Etapa de planificare

Etapa exprimării opiniei

95.968 66.660960 6671919 1333

995.222 208.488 4976 10429952 2085

5154 5422

258 271515 5424639 4880

4639 4880

NOTĂ EXPLICATIVĂ privind raţionamentul selecţiei pragului de semnificaţie.Pragul de semnificaţie a fost calculat în funcţie de cifra de afaceri, deoarece acesta a fost indicatorul cel mai constant în ultimii ani. Cifra profitului / pierderii a variat considerabil şi de aceea nua fost luată în considerare.

41

ANEXA 10LUCRARILE SFARSITULUI DE MISIUNE

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL Întocmit de: ABC

AUDITSRL

30.12.2005

Perioda auditată: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU ,INTUNERIC

30.12.2005

VERIFICARI SPECIFICE

Da Nu

1. Managementul(a) Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a

conduce societatea?Nu

(b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grup de risc ridicat?

Nu

(c) Au avut loc schimbări ale managerilor cu funcţii cheie în cursul exerciţiului financiar?

Nu

(d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective? (de ex. Pentru îndeplinirea unor cerinţe din partea creditorilor)

Da

(e) Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri? (de ex. prime legate de profit)

Nu

(f) Controlul Administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe? Nu

(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante? Nu

(h) Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice? (Această întrebare este relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus)

Da

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICATExplicaţii

Datorită faptului că INTER TOUR SRL trebuie să îndeplinească

anumite cerinţe de performanţă pentru a putea beneficia în

continuare de creditare din partea RAIFFEISEN

42

Da Nu

2. Contabilitate(a) Este funcţia contabilităţii descentralizată? Nu

(b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea şi capacitatea de a-şi duce la îndeplinire sarcinile care le revin?

Nu

(c) Există probleme de atitudine sau de moral scăzut în departamentul de contabilitate?

Nu

(d) Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului că angajaţii societăţii lucrează sub presiune?

Nu

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI CONTABIL

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICATExplicaţii

3. Activitatea societăţii auditate(a) Îşi desfăşoară societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat? Nu

(b) Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală semnificativă?

Da

(c) Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de 25% în posesia unor membrii ai Consiliului de ABministraţie fără

funcţie executivă?

Nu

(d) Se anticipează că afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vândută în viitor?

Nu

(e) A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni? Nu

(f) Este societatea insolvabilă? Nu

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERIFOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

ExplicaţiiCONTRACTELE EXTERNE INCHEIATE ASIGURA O BUNA

CRESTERE A CIFREI DE AFACE PE TOT PARCURSUL

ANULUI.

4. Auditul societăţii(a) Este prima dată când firma va audita acest client? Nu

(b) S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în vreunul din ultimii doi ani?

Nu

43

(c) Aţi descrie relaţia cu societatea-client ca fiind “conflictuală” sau “în deteriorare”?

Nu

(d) Există presiuni legate de onorarii sau de timp? Nu

(e) Există un număr însemnat de operaţiuni “greu de auditat”? Nu

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE AUDITFOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicaţii

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

30.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: INTUNERIC 30.12.2005

Pragul de semnificaţie = 1,2 miliarde lei

Riscuri inerente specificeRef. sit.

Mărimea eşantionului (bazată pe judecată)/

Factorul iniţial de risc (la F3)

Riscul inerent general = scăzut

Î1 Î2 Î3 Î4 Î5 Î6 Evaluare

Imobilizările corporale şi necorporale

- - - - - - Mediu 70%

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – cantităţi

- - - - - - Mediu 70%

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – evaluare

- - - - Da - Mediu 70%

Provizioane pt.deprecierea stocurilor si creantelor

- - - - - Da Mediu 70%

Amortizari imobilizari - - - - Da - Mediu 70%Debitori - - - - - Da Mediu 70%

Conturi la bănci şi casa – plăţi

- - - - - - Mediu 70%

Conturi la bănci şi casa – încasări

- - - - - - Mediu 70%

Conturi la bănci – confruntate cu extrasele de

- - - - - - Mediu 70%

44

contCreditori - - - - - - Mediu 70%

Creditori pe termen lung - - - - - - Mediu 70%

Vânzări - - - - - - Mediu 70%

Venituri anticipate - - - - Da - Mediu 70%Cumpărări - - - - - - Mediu 70%

Cheltuieli - - - - - Da Mediu 70%

Salarii şi indemnizaţii - - - Da - - Mediu 70%

Impozite amanate - - - - - Da Mediu 70%

Pierderi asupra unor contracte pe t.lung

- - - - - - Mediu 70%

Situaţii financiare preliminare şi înregistrări după sfârşitul exerciţiului

- - - - - - Mediu 70%

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Număr de riscuri inerente specifice

identificate

NIVEL GENERAL DE RISC INERENT

Foarte scăzut Scăzut Nivel mediu Nivel ridicat0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

45

ÎNTREBĂRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE

Î1 Sistem expus erorilor /sistem inABeCDat /sistem manual necomputerizat?

Î2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregătit profesional?

Î3 Operaţiuni complexe (natura operaţiunii efective, nu modul cum este ea înregistrată)?

Î4 Risc de pierderi /deturnări de fonduri / fraudă?

Î5 Multe judecăţi profesionale /calcule?

Î6 Operaţiuni neobişnuite (natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?

46

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Iniţiale Data

Client: INTER TOUR SRL . Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

30.12.2005

Perioada auditată: 31.12.2005 Revizuit de:POPESCU R 30.12.2005

SE VA UTILIZA NUMAI ÎN CAZUL ABOPTĂRII METODEI DE

EŞANTIONARE BAZATE PE RISC

Risc inerent (RI):

sursa F2

RDNE Calculul benzii de risc

RI x RDNE x RC

Mărimea eşantio-nuluiRiscul de

control

Imobilizările corporale şi necorporale

70% 56% N/A 39.2% 38

Provizioane pt.deprecierea stocurilor si creantelor

70% 50% N/A 70% 52

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – cantităţi

70% 100% N/A 70% 48

Stocuri şi producţie în curs de execuţie – evaluare

70% 100% N/A 70% 48

Amortizari imobilizari 70% 100% N/A 70% 48Debitori 70% 100% N/A 70% 48

Conturi la bănci şi casa – plăţi

70% 100% N/A 70% 52

Conturi la bănci şi casa – încasări

70% 100% N/A 70% 52

Conturi la bănci – confruntate cu extrasele de cont

70% 100% N/A 70% 52

Creditori 70% 100% N/A 70% 52

Creditori pe termen lung 70% 100% N/A 70% 48

Venituri anticipate 70% 31% N/A 21.7% 30Cumpărări 70% 31% N/A 21.7% 30

Cheltuieli 70% 31% N/A 21.7% 30

47

Salarii şi indemnizaţii 70% 31% N/A 21.7% 30

Impozite amanate 70% 31% N/A 21.7% 30

Pierderi asupra unor contracte pe t.lung

70% 56% N/A 39.2% 38

Situaţii financiare preliminare şi înregistrări după sfârşitul exerciţiului

70% 56% N/A 39.2% 30

FACTORI AI RISCULUI DE NEDETECTARE NEASOCIAT CU EŞANTIONAREA

SIGURANŢA ÎN EXAMINAREA ANALITICĂ

Inexistentă 100%Moderată 56%Ridicată 31%

TABEL CU MĂRIMEA EŞANTIONULUI LA O POPULAŢIE < 200

BANDA DE RISC MĂRIMEA EŞANTIONULUI

78.4% PÂNĂ LA 100% 58

58.5% PÂNĂ LA 78.3% 53

43.8% PÂNĂ LA 58.4% 48

33.0% PÂNĂ LA 43.7% 43

24.9% PÂNĂ LA 32.9% 38

18.9% PÂNĂ LA 24.8% 33

14.4% PÂNĂ LA 18.8% 28

11.1% PÂNĂ LA 14.3% 23

8.5% PÂNĂ LA 11.0% 18

6.6% PÂNĂ LA 8.4% 13

0 PÂNĂ LA 6.5% 8

TABEL CU MĂRIMEA EŞANTIONULUI LA O POPULAŢIE > 200

BANDA DE RISC MĂRIMEA EŞANTIONULUI

72.1% PÂNĂ LA 100% 64

58.7% PÂNĂ LA 72.0% 57

47.8% PÂNĂ LA 58.6% 53

39.0% PÂNĂ LA 47.7% 49

30.2% PÂNĂ LA 38.9% 45

23.4% PÂNĂ LA 30.1% 40

18.1% PÂNĂ LA 23.3% 35

48

14.0% PÂNĂ LA 18.0% 30

10.9% PÂNĂ LA 13.9% 25

8.4% PÂNĂ LA 10.8% 20

6.5% PÂNĂ LA 8.3% 15

PÂNĂ LA 6.4% 10

ANEXA 11

LUCRARILE SFARSITULUI DE MISIUNE

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R 29.12.2005

1. POLITICI CONTABILE

Imobilizări corporale

Acestea se înregistrează la costul istoric diminuat cu amortizarea acumulată.

Activele imobilizate de natura obiectelor de inventar, în această categorie intrând şi uneltele şi sculele, sunt date în consum în momentul înregistrării lor în contabilitate şi nu afectează valoarea contabilă a imobilizărilor.

Metoda de calcul a amortizării este cea liniară în funcţie de durata normată de utilizare a activelor astfel:

Activ Metoda de amortizare

Clădiri LiniarăAlte instalaţii,utilaje Liniarăşi mobilierInstalaţii tehnice Degresivă, coeficient 20%Mijloace de transport Degresivă, coeficient 25%

Terenul nu are o durată de viaţă normată şi din acest motiv nu se amortizează.

Diversele operaţiuni de reparaţii sau intreţinere a mijloacelor fixe se înregistrează direct pe cheltuieli. În cazul în care se fac îmbunătăţiri acestea majorează valoarea activului sau durata lui de viaţă si se capitalizează.

49

Cheltuielie sau veniturile generate de vânzarea terenurilor şi mijloacelor fixe au la bază compararea valorii de cedare cu valoarea lor contabilă şi se regăsesc în profitul din exploatare.

Numerar şi echivalente de numerar

În categoria aceasta se includ numerarul din casă, conturile curente din bănci, instrumente cumpărate de pe piaţa monetară şi creditele overdraft.

Stocuri

Valoarea de înregistrare a stocurilor se face prin compararea costului cu valoarea realizabilă netă, alegându-se cea mai mică valoare dintre cele două.Se foloseşte de obicei metoda costului mediu ponderat. În ceea ce priveşte produsele finite valoarea acestora este dată de costul materiilor prime, de valoarea manoperei încorporate şi de cheltuielile indirecte repartizate pe produs. În cazul în care se constată că există stocuri deteriorate sau cu mişcare lentă se constituie provizioane.

Impozitare

Impozitul pe profit înregistrat de societate se face pe baza venitului net din situaţiile financiare româneşti şi în consens cu legislaţia românească cu privire la impozitul pe profit.

Venituri

Veniturile din vânzări se generează în momentul în care bunurile se facturează clientului

Costurile îndatorării

Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor sunt înregistrate în momentul generării lor.

Pensii şi alte beneficii după pensionare

Societatea plăteşte bugetului asigurărilor sociale taxele aferente salariilor pentru angajaţii săi. 1n acest fel toţi salariaţii societăţii vor beneficia de pensie din partea statului român. Nu se lucrează cu un plan suplimentar de pensii prin altă societate de asigurări şi nici nu se acordă alte beneficii după pensionare. Nu există nici o obligaţie a societăţii de a oferi beneficii suplimentare salariaţilor.Situaţiile financiare ale societăţii au fost întocmite pe baza următoarelor politici contabile:

50

Bazele contabilităţii La întocmirea situaţiilor financiare au fost respectate prevederile Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Legii Contabilităţii din România precum şi reglementările emise de Ministerul Finanţelor. La baza întocmirii situaţiilor financiare stau costul istoric şi principiul continuităţii activităţii.

Moneda de prezentare

Prezentele situaţii financiare sunt întocmite în lei româneşti (ROL).

Utilizarea estimărilor

În condiţiile întocmirii situaţiilor financiare în conformitate cu IAS managementul are misiunea de a afce previziuni care afectează valorile activelor şi pasivelor din situaaţiile financiare şi de a estima valoarea actiovelor şi pasivelor contingente la data întocmirii acestora şi cheltuielile aferente perioadei respective.

Continuitatea activităţii

Chiar daca in Romania se pun anumite semne de intrebare cu privire la modul in care politicile economice reusesc sa sa isi atinga scopul in timp real , fapt care duce la crearea unor modificari importante ale fluxurilor de numerar viitoare, modificari care de cele mai multe ori nu pot fi previzionate, totusi situatiile financiare ale societatii sunt intocmite avand la baza principiul continuitatii activitatii.

Conversia tranzacţiilor în monedă străină

Înregistrarea operaţiunilor în monedă străină se face la cursul de schimb din data operaţiunii. Cheltuielile şi veniturile din diferenţe de curs se regăsesc în contul de profit şi pierdere al societăţii iar soldurile conturilor exprimate în devize se evaluează la finele anului la cursul oficial al BNR la data încheierii bilanţului.

Creanţe comerciale

Creanţele comerciale se înregistrează la valoarea de încasare aşteptată. În cazul celor incerte se va face o evaluare a tuturor restanţelor existente la finele exerciţiului. Creanţele ce nu se mai pot recupera vor fi înregistrate pe cheltuieli în exerciţiul financiar în care sunt stabilite.

51

Alte creanţe

Această categorie se înregistrează la valoarea la care se estimează că se vor încasa.

Datorii

În societate datoriile sunt contabilizate la valoarea lor nominală.

Provizioane

Constituirea provizioanelor este necesară în situaţia în care societatea înregistrează o datorie rezultată dintr-o situaţie precedentă şi pentru stingerea căreia este antrenată o ieşire de surse care are efect asupra rezultatuli exerciţiului şi când se poate face o previzionare reală a valorii datoriei.

Instrumente financiare

În bilanţul societăţii se vor regăsi sub forma instrumentelor financiare, numerarul din casă si substitute ale acestuia, datoriile şi creanţele curente şi anumite datorii şi creanţe pe termen lung. În funcţie de politica asociată fiecărui element se adoptă metode specifice de recunoaştere a acestora.Creanţele comerciale ale societăţii precum şi celelalte tipuri de creanţe expun societatea la un inevitabil risc de credit. În cazul în care apar clienţi noi este necesar să se obţină referinţe cu prvire la bonitatea lor, implicit data scadenţei creanţelor fiind atent monitorizată iar sumele care apar după expirarea termenului de încasare sunt urmărite strict.

2. CIFRA DE AFACERI

Cifra de afaceri, este rezultatul sumelor facturate clienţilor diminuate cu valoarea TVA. Cifra de afaceri este obţinută din producţia de bază a societăţii constând în fabricarea de componente pentru industrie. Clienţii societăţii sunt firme rezidente în România

Numărul mediu de angajaţi în timpul anului a fost după cum urmează:2003 2004no. no.

Personal administrativ 4 5Personal în producţie 10 12

Total 14 17

52

_________ 31.12.2005 __________ROL______________EUR_____

TOTAL ACTIVE Din care:

- Active imobilizate, din careTeren 8.308 2.373Cladiri, constructii speciale - sediu administrativ, 7.590 2.168- sediu pct lucru Onesti.

Echipamente tehnologice 24.854 7.101masini, utilaje, instalatiisimijloace de transport – - autoturism SKODA- autocar MAN Alte mijloace fixe 3.406 973

- Active circulante 12.207 14.195 Terenurile şi clădirile cu o valoare contabilă netă de 15.897 milioane lei au fost ipotecate pentru obţinerea unui împrumut bancar (vezi nota 12).

3.ALTE DATORII, INCLUSIV DATORII FISCALE ŞI DATORII PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE CE TREBUIE PLĂTITE ANNUAL

31 decembrie 2004 31 decembrie 2003(milioane lei) (milioane lei)

Impozitul pe profit datorat Angajamente 155 1355TVA de plată 1.136 2.210Asigurări sociale de plătit 244 222Fond de şomaj 76 69

1.611 3.856

53

4. De la infiintare si pana in prezent productia de produse turistice a inregistrat o evolutie ascendenta asa dupa cum rezulta si din datele prezentate mai jos:

AnIndicator

2003 2004 2005

pachet/luna 320 480 550pachet/an 960 1440 1650

Cifra de afaceri- mii lei

124.800 208.488 995.222

- EUR 43.034 57.913 284.349

5 STARE ACTUALE MIJLOACE FIXE. Nr.crt. Categoria si denumirea principalelor

Grupe de active imobilizateValoare Estimata(EURO)

Stare actuala /vechimea

1 Teren S =945,00 mp 2.373 -2 Grupa I- Cladiri, constructii speciale 2.168 buna/ 1 – 20 ani3 Grupa II – Echipamente tehnologice

Masini, utilaje 7.101 buna /1 - 4 ani

Total: 11.642

6.DATORII GARANTATE

Împrumut ipotecar

În 2004, societatea a încheiat un acord de împrumut cu RAIFFEISEN BACAU în valoare de 200000 ron lei. Împrumutul este garantat printr-o ipotecă clădiri ce are valoarea de 275000 lei. Contractul de împrumut include prevederi referitoare la penalităţi pentru plata întârziată a dobânzii şi principalului care sunt considerate normale în cazul unui astfel de împrumut.

54

ANEXA 12

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R 29.12.2005

INTERVENTII STABILITE PRIN LEGI SAU ALTE REGLEMENTARI

PROBLEMA

Nerespectarea cadrului normativ privind activitatea de arhivare a Direcţiei Resurse Umane

CONSTATAREA

Predarea-primirea documentelor la arhiva instituţiei se realizează fără

verificarea conţinutului dosarelor ce vor fi arhivate, respectiv fără a fi

numerotate, şnuruite şi opisate.

CAUZE

- Efectuarea parţială a opisării dosarelor, aceasta fiind considerată ca o operaţiune neimportantă;

- Lipsa de personal aferent activităţii de gestiune a resurselor umane;- Nedesemnarea unei persoane care să aibă atribuţii în acest sens;- Inexistenţa procedurilor specifice de arhivare.

CONSECINŢE

- Dificultate în găsirea unor documente deja arhivate;

- Posibilitatea pierderii/dispariţiei unor documente;- Timp suplimentar acordat operaţiunii de căutare care afectează

activitatea curentă;

55

RECOMANDĂRI

- Elaborarea procedurilor scrise şi formalizate specifice activităţii de

arhivare a documentelor, care să cuprindă modul de constituire, de

accesare, stocare şi utilizare a dosarelor arhivate;

- Desemnarea unui salariat din cadrul Direcţia Resurselor Umane care va

avea atribuţii şi competenţe în evidenţa, constituirea şi predarea dosarelor

la arhiva instituţiei.

Întocmit, Supervizare, Pentru conformitate,

ANEXA 13

CONTROL CONTURI CONSOLIDATE

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: INTUNERIC M 29.12.2005

NU ESTE CAZUL LA SOCIETATEA INTER TOUR SRL.

56

ANEXA 14

Data

Client: INTER TOUR SRL BACAU Întocmit de: CONT EXPERT

SRL

29.12.2005

Perioada: 31.12.2005 Revizuit de: INTUNERIC M 29.12.2005

DOSARUL PERMANENT

ISTORICUL INTREPRINDERII

Adresa sediului: Bacău, Bd. Alexandru cel Bun nr.1;

Filiala: Oneşti, Bd. Republicii nr. 52;

Telefon/Fax: 0234-570534/ 0234-570104 (Bacău);

0234-325199 (Oneşti);

Adresa internet: www.inter-tour.home.ro; e-mail: inter-tour@cybernet.ro

Nr. Înregistrare : Licenţa de turism categoria A nr.467/1994 de cei trei patroni. Firma

deţine licenţa categoria A nr.467/1994 şi licenţa de tour-operator, având un administrator:

Dumitru Nănescu.

Societatea este membru A.N.A.T (Asociaţia Naţionala a Agenţiilor de Turism) din anul

1994, iar din anul 2000 deţine conducerea Consiliului Teritorial “Moldova Centrală” şi

un loc în consiliu de administraţie al A.N.A.T. În prezent, firma este lider pe piaţa

bacăuana a turismului, managementul performant al acesteia fiind recunoscut la nivel

local prin câştigarea locului I în “Topul firmelor din judeţul Bacău” între anii 1996-2000

cât şi la nivel naţional cu locul III în “Topul naţional al firmelor” din anul 1997.

S.C. Inter-Tour SRL Bacau este persoana juridică având forma de societate cu

răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul propriu şi al

legilor române, publicate în Monitorul Oficial.

Persoana juridica romana avand forma de societate comerciala cu raspundere limitata

(autorizata sa functioneze conform Legii nr. 31 /1990.

57

Domeniul de activitate:

Obiectul principal de activitate este organizarea activităţii agenţiei de turism şi

asistenţă turistică (conform. Codului 6332 din statut),cât şi transporturi terestre de

călătorii ocazionale (cod 6023 din statut). Acestea constau în servicii de organizare a

produsului turistic şi de informare care se execută, de regulă, în fazele de pregătire şi de

realizare a serviciilor de bază, dar şi pe timpul derulării acestora, precum şi servicii de

intermediere de genul rezervărilor de locuri,închirieri de mijloace de transport, asigurări

pe timpul călătoriei.

În afară de activitatea de bază de intermediere turistică şi de organizare a turismului

intern şi internaţional,firma oferă şi servicii adiacente ca de exemplu:

- asigurări medicale pentru călătorii în străinătate;

- reparaţii de autovehicule, transport;

- intermediere pe bază de comision;

- închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii sau închiriate;

- import-export.

ANALIZA MEDIULUI EXTERN LA SC INTER – TOUR SRL BACĂU

Micromediul întreprinderii cuprinde toţi acei factori care acţionează direct asupra

întreprinderilor, influenţându-i activitatea în relaţii curente, dictate de necesitatea

atingerii obiectivelor sale şi asupra cărora întriprinderea poate avea control sau influenţă.

Aceşti factori sunt:

1) Furnizori de mărfuri;

Datorită naturii activităţii firmei, numărul acestora este destul de redus, cei mai

importanţi furnizori fiind cei de:

- carburanţi: Petrom SA, Lok Oil;

- piese de schimb: Comtrade SRL Braşov;

- mobilier: Mobexprt SA;

- consumabile: General Confort SRL Bacău;

2) Prestatorii de servicii au o pondere mai ridicată în sistemul de relaţii al firmei şi sunt

reprezentaţi de firme care realizează o gamă largă de servicii necesare împlinirii

obiectivului de activitate al întreprinderii

Furnizorii de servicii turistice al firmei INTER – TOUR pun la dispoziţie pachetele

turistice, iar după provienienţa lor se îmart în:

58

- interni: Neptun – Olimp SA, Saturn SA, Mamaia Doina SA, Palace – Pelican SA,

Thalia SRL, Dorna Balneotur SA, Felix Turism SA, Herculane SA, Sinaia SA, Predeal

SA, şi altele;

- externi: Thames Languaje & Culturel (Londra), Dolce Vita,Vasco de Gama – Paralia

(Grecia), Super Tramp (Viena), Larus Viaggi (Italia), Timar Tour (Budapesta), Alma

Tour Bulgaria şi altele.

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii sale firma colaborează cu agenţiile

de asigurări Group SA, Astra, Generalli Asigurări şi City Insurance, pentru servicii

bancare cu Banca Comercială Română, Banc Post şi BancaRaiffeisen Bank, pentru

servicii de telefonie/fax cu Romtelecom iar pentru publicitate cu posturile de televiziune

locale Alfa Tv, Euro Tv, posturile de radio Radio Deea Bacău şi Radio 21 Oneşti, precum

şi cu ziarele locale Deşteptarea şi Monitorul de Bacău.

3) Furnizorii forţei de muncă

Firma îşi desfăşoară activitatea cu un număr restrâns de personal dar care

corespunde cerinţelor actuale atât din punct de vedere numeric cât şi profesional. În cazul

angajării de personal firma preferă să apeleze direct la purtătorii forţei de muncă sau să

apeleze la unităţile de învăţământ, selecţia urmând a se face în urma organizării unui

concurs sau prin interviu. Cerinţele firmei sunt ca persoanele să aibă studii medii şi este

obligatoriu cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională.

Programul de lucru: Luni – Vineri, 8 - 18

4) Clienţii alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi a persoanleor individuale cărora le

sunt adresate serviciile societatii. Reprezentând cea mai importantă componentă a

micromediului, clienţii ocupând locul central în tematica studiului de marketing, fiind

axată pe cunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi consum.

Consumatorii individuali reprezintă marea majoritate a clienţilor firmei şi sunt

reprezentaţi de persoane fizice care solicită pachete turistice în funcţie de destinaţiile

oferite de către firmă cu diferite ocazii şi nu numai. Utilizatorii organizaţionali, Inter –

Tour colaborează cu diferite organizaţii din judeţul Bacău, acordând o mare importanţă

satisfacrii nevoilor acestora, ca urmare a regularităţii cererii şi volumului mare de

produse turistice solicitat. Cei mai importanţi sunt: Sindicatul Distrigaz –e-on Bacau,

Sindicatul Chimistul (Chimcomplex Borzeşti), Sindicatul Rainorul (Rafo Oneşti),

Sindicatul Romtelecom Bacău, agentii partenere din tara şi alţii.

5) Concurenţii

59

Principalii concurenţi ai firmei Inter – Tour pe aria judeţului Bacău sunt

agenţiileTerra Nova SRL, Btt, Koster, iar pe plan internaţional Gelsor Travel, Vacanţa,

Simpa Turist, Antrac, unele din acestea ocupându-se de ticketing.

6) Organismele publice

Dintre asociaţile profesionale cu care întreţine legături enumerăm: ANAT

( Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism

Rural, Ecologic şi Cultural) şi ACR (Asociaţia Automobil Club Român). Un loc aparte îl

ocupă oraganele de stat faţă de care firma are o serie de obligaţii legale: Ministerul

Turismului, Ministerul Finanţelor, Direcţia de Statistică, Camera de Comerţ. Firma

apelează în cadrul comunicării cu mediul extern la mediile de informare în masă,

reprezentate de cotidienele locale Deşteptarea şi Monitorul de Bacău, posturile de radio

Alfa , Radio 21 Oneşti, posturile de televiziune locală Alfa Tv şi Euro Tv.

7) Prescriptorii

Sunt persoane care gratuit sau contra unui comision recomandă un anumit produs

turistic, sfătuind potenţialii cumpărători să-l cumpere. Sunt o componentă a

micromediului specifică agenţiei de turism, din categoria acestora făcând parte:

- medicii, recomandă pacienţilor anumite staţiuni pentru tratament;

- profesorii înrumă elevii sau studenţii să viziteze anumite obiective turistice;

- alte persoane, îndrumă rudele, colegii, prietenii să-şi petracă vacanţele în anumite

staţiuni.

O categorie distinctă a prescriptorilor o reprezintă liderii de opinie, care sunt

persoane publice cu o poziţie socială specială şi care pot influenţa considerabil

comportamentul de cumpărare al oamenilor de rând.

Natura produsului turistic, impune soluţii de distribuţie eficiente, iar firma Inter –

Tour ca intermediar de tip tour operator, firme prestatoare integrându-le şi văzându-le

apoi sub formă de servii turistice complete, limitând substanţial numărul de tranzaţii ale

fiecărui producător şi consumator de astfel de produse împarte, simplificând enorm

eforturile lor comerciale.

Reducerile temporare de preţ (tarif) sunt mijloace frecvent folosite de Inter – Tour

pentru atragerea clienţilor:

60

- precum jocurile şi concursurile (colaborând în acest sens cu postul local de televiziune

Euro Tv şi alţii), publicitatea la locul vânzării.

Pentru a menţine constat contactul cu publicul extern, Inter – Tour participă la toate

târgurile şi expoziţiile organizate local de Camera de Comerţ a judeţului Bacău.

Inter- Tour se bazează pe experienţa acumulată în aceşti ani, pe profesionalism şi

seriozitatea lucrătorilor săi, punct de plecare în crearea unei reţele extinse de colaboratori

cu care se reuşeşte să acopere întrega piaţă turistică.

Piaţa turistică este în plină dezvoltare şi extrem de dinamică iar poziţia agenţiei

Inter- Tour, deşi este una solidă, poate fi serios atacată în viitor de actuali sau noi

concurenţi. Pentru îmbunătăţirea activităţii firmei, managerii previzionează pentru

următoare investiţii importante pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de transport prin

renunţarea treptată la unele autocare depăşite din punct de vedere fizic şi moral şi

achiziţionarea în leasing a unor autocare moderne, de ultimă generaţie. Cred că ar trebui

acordată o atenţie mult mai mare în viitor turismului de week-end (agroturism, staţiuni

montane în care se paractică sporturi de iarnă , etc.) şi celui de afaceri care ar mai atenua

efectele sezonalităţii asupra activităţii igienei. Ar fi de dorit o mai activă şi persistentă

relaţie cu unele segmente de piaţă prea puţin exploatate în trecut din motive întemeiate,

dar care în prezent deţin un potenţial ridicat şi demn de urmărit (turiştii străini, elevii şi

studenţii).

Asociati, actionari (daca este cazul):

Asociat

Persoane fizice Adresa completa & telefon Cetatenie Parti din capital (%)

1. NANESCU DUMITRU

Bacau, str. Alexandru cel Bun nr6 Romana 70,00

2.NANESCU AUREL

Bacau, str. Energiei nr10 Romana 30,00

Cenzori si/sau auditori ai Solicitantului:

Societatea nu are desemnata o comisie de cenzori permanenta pentru

verificare.

61

B. CONDUCEREA SI PERSONALUL SOLICITANTULUI

B.1. Conducerea Solicitantului

Functia Nume Prenume

DIRECTOR NANESCU DUMITRU

B.2. PERSONAL :

2.1. Numar total de salariati: Societatea inregistreaza un numar de 14 salariati in structura situatia acestora prezentandu-se astfel:

Numar total de angajati

Din care:Cu contract de munca pe durata nedeterminata

Cu contrat de colaborare sau alte forme de angajare temporara

14 12 2

2.2. Structura personalului: ( 106 )· Personal de conducere al Solicitantului: (2 ) · Personal direct productiv: (10)· Personal indirect productiv: (2) Angajati absolventi universitari (6) Angajati absolventi de liceu (8)

DOSARUL PERMANENT DOCUMENTATII CONTROL INTERN

ANEXA 15

Revizuirea generală a situaţiilor financiare

  Iniţialele Data

62

Client:INTER TOUR SRL Întocmit de:INTUNERIC M  31.12.2005Perioada:01.01.2005 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R  

 Ref. Sit. Iniţiale

Probleme apărute

Activitate de revizuire      1.      Se analizează orice indicatori contabili semnificativi. Se obţin şi se documentează explicaţii de la directori /manageri privind orice fluctuaţii semnificative. Aceste explicaţii se testează cu probe adecvate.

 INTERVIU    

       2.      Se confirmă rezonabilitatea oricăror estimări contabile incluse în situaţiile financiare  Da    

       3.      Asiguraţi-vă că nu există garanţii sau condiţionări neprezentate.  Da    

       4.      Trecerea în revistă a scrisorilor avocaţilor.  NU ESTE CAZUL           5.      Revizuirea formatului situaţiilor financiare şi stabilirea conformităţii cu cerinţele legale şi profesionale.

   Bilant  

       6.      Efectuarea şi înregistrarea unei verificări a evenimentelor ulterioare utilizând programul detaliat (B1).  Da    

       Principiul continuităţii activităţii      7.      Efectuaţi o revizuire a situaţiilor financiare în întregul lor pentru a stabili credibilitatea şi gradul de adecvare al principiului continuităţii activităţii.  

 Contracte externe

 

       8.      Asiguraţi-vă că există fonduri suficiente pentru a satisface cerinţele de lichiditate ale societăţii pentru următoarele 12 luni.

 Comenzi interne  Contracte externe

 

       Aplicaţi programul de revizuire a continuităţii activităţii (B2).

 Da    

       Rapoarte către directori sau management      9.      Evaluaţi dacă există aspecte semnificative care să necesite raportarea către directori /management. Dacă există o astfel de situaţie documentaţi circumstanţele şi măsurile care au fost luate.

 Sesizari neconformitati    

63

       10.  Dacă este potrivit, întocmiţi o scrisoare de recomandări către conducere sau explicaţi de ce nu este necesară o astfel de scrisoare.  Nu    

         Ref. Sit. Iniţiale Probleme

aparuteRapoarte către terţi      11.  Evaluaţi dacă se înregistrează sau se suspectează nerespectarea legislaţiei sau a reglementărilor în vigoare, ceea ce dă naştere la o obligaţie statutară de raportare către autoritatea adecvată. Dacă aceasta este situaţia, se documentează circumstanţele şi măsurile luate.

 

 Contracte

 

       12.  Se analizează dacă există aspecte semnificative, ca de exemplu fraude sau erori sau neconformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare, care au ridicat semne de întrebare asupra integrităţii directorilor şi de aceea cer raportarea către autoritatea adecvată în interesul public. Dacă acesta este cazul, se documentează circumstanţele şi măsurile luate.

 

 Legislatie

 

       Verificarea credibilităţii situaţiilor financiare      13.  Se confirmă că situaţiile financiare auditate sunt în concordanţă cu informaţiile auditorului despre client şi cu rezultatele altor proceduri de audit, şi că maniera de prezentare este corectă.

 

 Audit

 

       14.  Se confirmă că informaţiile din documentele anexate situaţiilor financiare auditate, cum ar fi raportul directorilor, declaraţia preşedintelui etc. sunt consecvente şi nu includ declarări eronate.

 

Audit

 

       Raportul de audit      15.  Pe baza revizuirii şi a evaluării probelor de audit, se întocmeşte raportul de audit.

   Raport de audit

 

       Dacă se sugerează emiterea unui raport cu rezerve, este recomandabil să se discute aspectele respective cu un alt auditor /partener şi să se documenteze concluzia la care s-a ajuns.

 

 

 

Concluzie:  Am încheiat revizuirea situaţiilor financiare în totalitatea lor. Mă declar mulţumit de credibilitatea cifrelor în ansamblul lor şi de faptul că au fost întocmite pe o bază consecventă şi acceptabilă.

64

      Semnat............................................................................... Data..................................................

Verificator / Responsabil de Misiune: Intuneric         

DOSARUL PERMANENT DOCUMENTATII CONTROL INTERN

ANEXA 16

SITUATII FINANCIARE SI RAPOARTE ALE EXERCITIILOR PRECEDENTE

  Iniţialele DataClient:INTER TOUR SRL Întocmit de:INTUNERIC M  31.12.2005Perioada:01.01.2005 31.12.2005 Revizuit de: POPESCU R  

Nota 31 decembrie 2004 31 decembrie 2003(milioane lei) (milioane lei)

Active imobilizate

Imobilizări corporale

Terenuri şi construcţii 6 15897 12.199Instalaţii tehnice şi maşini 6 24854 16.954Mijloace de transport 6 3406 4239Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 6

44.157 33.396Active circulante

StocuriMaterii prime şi consumabile 7.195 8.633Producţia în curs de execuţie 4.981 5.530Produse finite 300 320

12.207 14.195Creanţe

Creanţe comerciale 7 39.073 17.990Alte creanţe 12 30

15.693 18.020

Casa şi conturi la bănci 8 288 841

Total active circulante

65

51.579 33.056Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

Datorii comerciale - furnizori 16.138 20.383Sume datorate instituţiilor de credit12 - -Alte datorii, inclusiv datorii fiscaleşi datorii pentru asigurările sociale 9 2.505 2.400

18.643 22.783

Active circulante nete 32.565 10.019

Total active minus obligaţii curente 76.805 43.433

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă

mai mare de un an

Sume datorate instituţiilor de credit 12 12.534 849Alte datorii 10 257

12.791 849

Total active minus obligaţii curente 64.014 42.584

Capital şi rezerve

Capital subscris 13 29.600 29.600

Rezultatul reportat 569 2.245Rezultatul exerciţiului financiar 5.138 4.067

64.014 42.584

DOSAR PERMANENT ANALIZE PERMANENTE

ANEXA 17

ACTIVE IMOBILIZATE – CORPORALE ŞI NECORPORALE  Iniţiale

Întocmit de: Intuneric MData Client: INTER TOUR SRL

  Revizuit de:

 31.12.2005

Perioada: ANUL 2005

66

  Grad de acoperire

Ref. Sit. Iniţiale Probleme aparute

Probe de audit necesare        1.      Obţineţi un tabel cu variaţia valorii de intrare, a amortizării şi a valorii contabile nete, în cursul exerciţiului financiar, pentru fiecare categorie de mijloace fixe. 100%  da 

Balanta mijloace fixe 

 

         2.      Obţineţi un tabel cu noile active înregistrate în cursul exerciţiului financiar auditat. Verificaţi toate intrările importante de active pe baza facturilor aferente / documentelor justificative.

 100%  Balanta mijloace fixe 

 

         3.      Obţineţi un tabel cu ieşirile de active în cursul exerciţiului financiar. Verificaţi încasările din fiecare vânzare importantă de active din cursul exerciţiului financiar cu documentele justificative.

 100%  Balanta mijloace fixe 

 

         4.      Obţineţi un tabel cu profitul /pierderea rezultate în urma cedărilor de active din cursul exerciţiului financiar. Verificaţi calculul profitului sau pierderii din vânzare. 90%   Anexa    

         5.      Obţineţi tabele cu activele deţinute prin contracte de leasing financiar sau de cumpărare în rate. Revizuiţi contractele de leasing financiar şi de cumpărare în rate şi asiguraţi-vă că atât activele, cât şi obligaţiile aferente au fost corect înregistrate şi prezentate.

 100% anexa     

         6.      Obţineţi tabele privind cheltuielile cu amortizarea aferente exerciţiului financiar auditat. Verificaţi corectitudinea calculului cheltuielilor cu amortizarea şi comparaţi politica de amortizare din exerciţiul curent cu cea din anii anteriori.

100%   Balanta mijloace fixe 

 

         7.      Obţineţi tabele cu reevaluările de active efectuate în cursul exerciţiului financiar auditat.    

Evaluare expert evaluator 

 

8.      Obţineţi un tabel cu reparaţiile şi modernizările de active şi decideţi dacă există elemente care trebuie capitalizate.  80% anexa     

         9.      Decideţi dacă este necesară verificarea fizică a mijloacelor fixe.

  nu     

         

67

10.  Examinaţi actele de proprietate ale activelor semnificative, dacă acestea nu sunt în custodia unei instituţii de creditare, ca garanţie. Asiguraţi-vă că actele sunt pe numele clientului şi obţineţi confirmarea în acest sens, dacă nu sunt în posesia societăţii.

   da    

         11.  Obţineţi un tabel cu angajamentele de investiţii, dacă există aşa ceva, făcând deosebire între cele contractate, dar care nu sunt prezentate în situaţiile financiare şi cele autorizate fără a fi însă deja contractate.

   da    

         12.  Decideţi dacă există probe privind o depreciere a mijloacelor fixe şi asiguraţi-vă că, în caz afirmativ, a fost făcut un provizion corespunzător.

  da     

         Teste suplimentare                                   Cu excepţia aspectelor supuse atenţiei verificatorului, am obţinut asigurări rezonabile că mijloacele fixe:

 1.     Au fost înregistrate corect şi în totalitate.

 2.     Există şi aparţin societăţii.

 3.     Sunt corect evaluate în bilanţ.

 4.     Sunt corect prezentate si in conformitate cu legislatia in vigoare.

Anexa 18

Şedinţa de închidere

MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

A. Menţiuni generale:

Misiunea de audit: AUDITAREA CONTURILOR ANUALE Perioada auditată: 01.01.2005-31.12.2005Întocmit: Intuneric M Data:

68

Avizat: Popescu R Data:

Lista participanţilor:

Numele FuncţiaDirecţia/Serviciul

Semnătura

Intuneric M Auditor Cont expert

Popescu R Auditor Cont expertNanescu Dumitru Director Cont expert

Ivanica M Director Direcţia Resurse Umane

B. Concluzii: În cadrul şedinţei au fost prezentate obiectivele auditate şi constatările pentru fiecare obiect auditat. De asemenea, au fost discutate deficienţele, au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfuncţionalităţilor şi au fost comentate recomandările care urmează a fi implementate pentru eliminarea deficienţelor constatate. Pentru constatările/deficienţele prezentate nu au fost formulate obiecţii, fiind însuşite în totalitate.

În final, s-au desemnat persoanele responsabile cu implementarea recomandărilor şi datele de realizare ale acestora.

69