UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FINALIZAREA MISIUNILOR DE AUDIT

STUDENT SACHELARU(DASCALU) OANA

GR.2,AN.3-IFR

1

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Preocuparea nostră este aceea de a arăta cum se ajunge la exprimarea opiniei asupra

situaţiilor financiare. In cadrul demersului general de audit financiar, înainte de exprimarea

opiniei auditorului financiar , este necesară efectuarea unor lucrări care sa-i permită auditorului

sintetizarea constatărilor făcute in cursul misiunii sale si aprecierea unor evenimente si

informatii de care depinde opinia sa. Acestea sunt denumite lucrari de sfârsit de misiune.

Lucrările de sfârşit de misiune se referă la acele acţiuni premergătoare întocmirii

raportului de audit, ca şi la cele aferente întocmirii propriu-zise a raportului. In categoria acestor

lucrari sunt incluse :

-verificarea situatiilor financiare ;

-identificarea evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului;

-utilizarea unui chestionar de sfârsit de misiune;

-redactarea de catre societatea auditată a unei scrisori de afirmare;

-redactarea unei note de sinteza.

Verificarea situatiilor financiare( a conturilor anuale)

Ţinând cont de concluzia asupra controlului intern si de informaţiile obţinute in timpul

controlului conturilor, auditorul poate trece la verificarea situaţiilor financiare. Acest control se

desfăsoara pe masură ce inteprinderea furnizează situaţii financiare suficient de apropiate de

conturile definitive.

Examinarea de ansamblu a situaţiilor financiare are ca obiectiv sa verifice daca acestea

sunt:

-coerente;

- concorda cu datele din contabilitate;

-sunt prezentate potrivit principiilor contabile si reglementarilor in vigoare;

- ţin cont de evenimentele posterioare închiderii exercitiului;

- respectă dispoziţiile legale si reglementare privitoare la anexa si aceasta cuprinde toate

informaţiile semnificative cu privire la situatia patrimonială, financiară si la rezultatele

inteprinderii.

Coerenţa situaţiilor financiare este apreciată de către auditor plecând de la cunoaşterea

generală a inteprinderii, a sectorului său de activitate si a conjuncturii economice. Obiectivul

acestei verificari este identificarea eventualelor evoluţii anormale sau neprevăzute susceptibile de

a face obiectul unor verificari complementare.

2

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Concordanta cu datele din contabilitate se verifica in urma unui control formal care

permite aprecierea existenţei unei corespondenţe între datele din bilant, contul de rezultate si

anexe cu cele din balante de verificare.

Respectarea dispoziţiilor legale si reglementare este supusă aprecierii auditorului si

vizează pe de o parte respectarea convenţiilor contabile de bază, iar pe de altă parte justificarea

alegerii de către inteprindere a principiilor si metodelor contabile atunci cand există posibilitatea

opţiunii.

De asemenea, în timpul misiunii sale, auditorul se asigură ca informaţiile necesare

elabolarii anexei sau a notelor la situaţiilor financiare sunt fiabile si disponibile.

Evenimente posterioare inchiderii exercitiului

Aceasta expresie se referă la evenimente de importanţă semnificativă cunoscute sau

intervenite ulterior închiderii exerciţiului. Trei date semnificative in alegerea tratamentului

aplicat evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului:

data închiderii exerciţiului;

data intocmirii situatiilor financiare;

data intocmirii raportului catre auditor.

Ţinând cont de aceste date putem identifica cinci categorii de evenimente posterioare

astfel:

Evenimente care au legatură cu situatia existentă , de inchiderea exercitiului si se

produc inainte de întocmirea situaţiilor financiare; se impune in acest caz o

ajustare a conturilor anuale astfel încât ele să prezinte si acele evenimente.

Evenimentele care nu au legatură cu situaţia existentă la închiderea exercitiului si

se produc inainte de data întocmirii situaţiilor financiare; in acest caz nu se

impune modificarea bilantului şi a contului de rezultate, dar este necesară

informarea completă a utilizatorilor situaţiilor financiare prin intermediul anexei.

Evenimentele care se produc între data întocmirii situaţiilor financiare si data

întocmirii raportului de audit; auditorul recomandă modificarea situaţiilor

financiare sau invita conducatorii inteprinderii de a informa acţionarii prin

intermediul unui supliment la raportul de gestiune.

Evenimente care se produc între data întocmirii raportului de audit si data adunării

3

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

generale a acţionarilor sau asociaţilor; recomandările făcute de auditor sunt

identice cu cele care se impun dacă au fost identificate evenimente produse intre

data intocmirii situaţiilor financiare si data intocmirii raportului de audit.

Evenimentele care se produc după data ţinerii adunării generale; in acest caz

auditorului nu-i mai revine nici o obligaţie.

Chestionarul de sfârşit de misiune

Utilizarea acestui chestionar permite obţinerea asigurării că sunt reunite toate elementele

necesare formulării opiniei asupra situaţiilor financiare, că normele au fost respectate şi că

dosarele de lucru sunt complete.

Întrebările conţinute în chestionar se referă la:

respectarea diverselor etape ale demersului de audit (planificarea misiunii, aprecierea

controlului intern, controlul direct al conturilor);

tehnicile utilizate (observarea fizică, confirmarea directă);

supervizarea colaboratorilor, dacă este cazul;

revizia dosarelor de către responsabilul misiunii;

reluarea tuturor concluziilor importante, a modificărilor aduse conturilor la cererea

auditorului;

coerenţa conturilor anuale şi pertinenţa informaţiilor care figurează în anexă;

conţinutul rapoartelor întocmite de auditori;

discuţiile purtate cu responsabilii întreprinderii;

compararea orelor bugetate cu orele reale;

urmărirea administrativă a misiunii.

Scrisoarea de afirmare

Aşa cum am mai precizat informaţiile verbale obţinute din interiorul întreprinderii au o

forţă probantă scăzută fiind însă una din cele mai utilizate tehnici de audit.Scrisoarea de afirmare

este un document care vine în sprijinul acestei tehnici recapitulând sau completând, la sfârşitul

misiunii de audit, unele declaraţii importante ale managerilor. Ea este semnată de către directorul

4

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

general şi, eventual, de către directorul financiar-contabil. Utilitatea acestei scrisori este dublă:

pe de o parte, în această scrisoare conducerea întreprinderii îşi recunoaşte responsabilitatea în

ceea ce priveşte întocmirea conturilor anuale; referitor la aceasta comentariul la Standardul

internaţional de audit nr.580-3 arată că : “Auditorul trebuie să obţină probe conform cărora

conducerea îşi asumă responsabilitatea pentru prezentarea corectă a situaţiilor financiare în

conformitate cu cadrul general de raportare financiară relevant şi că a aprobat situaţiile

financiare”. Pe de altă parte, ea serveşte drept element probant. În acest sens comentariul la

Standardul internaţional de audit nr.580-4 indică faptul că: “Auditorul trebuie să obţină declaraţii

scrise de la conducere asupra aspectelor semnificative pentru situaţiile financiare atunci când nu

se poate presupune, în mod rezonabil, că există alte probe de audit suficiente şi adecvate”.

Aceste declaraţii ale conducerii nu pot înlocui în nici un caz elementele probante disponibile.

Iată în cele ce urmează o listă a afirmaţiilor conducerii susceptibile de a figura într-o astfel de

scrisoare:

conducerea întreprinderii a pus la dispoziţia auditorului/auditorilor toate documentele

contabile, ca şi toate contractele care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor

financiare;

conducerea întreprinderii nu are cunoştinţă de neregularităţi comise în firmă şi care pot

avea o incidenţă semnificativă asupra siguranţei controlului intern sau asupra prezentării

conturilor;

conducerea întreprinderii a transmis auditorului/auditorilor rapoartele sau avizele trimise

de organismele de control al căror conţinut ar putea avea o incidenţă semnificativă asupra

prezentării şi metodelor de evaluare a conturilor;

nu există restructurări sau reorganizări care ar putea afecta valoarea sau gruparea

activelor şi pasivelor în bilanţ sau care să necesite o informare suplimentară în anexă;

conducerea întreprinderii nu are cunoştinţă de încălcări ale legilor, reglementărilor şi

contractelor a căror incidenţă pentru entitate să impună menţionarea în anexă;

conducerea întreprinderii nu are cunoştinţă de pasive eventuale importante, pierderi

potenţiale sau angajamente neînregistrate sau nemenţionate în anexă;

nu există alte active gajate sau ipotecate decât cele menţionate în anexă;

conducerea întreprinderii nu are cunoştinţă de evenimente survenite posterior datei de

întocmire a situaţiilor financiare şi care să impună ajustări ale conturilor sau menţiuni în

5

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

anexă.

În situaţia în care conducerea întreprinderii refuză să răspundă la întrebările puse de

auditori, aceştia pot aprecia că este vorba de o limitare a întinderii lucrărilor şi, în consecinţă, îşi

vor exprima o opinie cu rezerve sau vor refuza certificarea.

Nota de sinteză

Nota de sinteză este un element impus de practică: auditorii fac notaţii pe zeci de pagini

ale dosarelor de lucru şi ale unor documente astfel încât este normală ideea concentrării

concluziilor şi remarcilor mai importante într-o notă de sinteză. Unele opinii exprimate în această

notă vor fi incluse în raportul de audit, în timp ce altele vor fi utilizate în lucrările de audit din

exerciţiile următoare. Fiecare opinie din nota de sinteză trebuie să fie însoţită de o trimitere la

foile de lucru în care sunt conţinute informaţiile care o susţin.

6