primul magazin cultural din romÂnia » apare sÂmb|ta »...

$: PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » …suplimentuldecultura.ro/numarpdf/PDF_SDC_529_low-res.pdf · Eli B\dic\ Cre[teri Dac\ miercuri [i joi târgul a `nce-put$
Lumea lui Chopin`n coresponden]asa polonez\

Victor Eskenasy

Continui semnalarea edi]iei cores -ponden]ei `n limba polonez\ pur-tat\ de Chopin, acum disponibil\integral gra]ie noului [i admira -bilului volum `n limba englez\ rea -lizat de un colectiv de cercet\toriai Institutului Fryderyk Chopinde la Var[ovia.

» pag. 6

ANUL XII » NR. 529 » 11 – 17 iunie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

INTERVIU CUVASILE ERNU

„A[ mai umblapu]in la glumelepe seama mea. Devinplictisitoare“

George Onofrei

Anul acesta s-a `mplinit un de -ceniu de la apari]ia primei edi]iia volumului care l-a lan sat peVasile Ernu – N\scut `n URSS.De curând, pe scena9.ro, a fostlansat\ [i o versiune audio ac\r]ii, cu Bogdan Ghiu `n rolulde „povestitor“ [i muzica trupeiAuktion.

» pag. 9

Citi]i sinteza realizat\ de Eli B\dic\ `n » paginile 2-3

Scrisoare pentrumelomani

Datul `n spectacol

Bookfest 2016raport final

Salonul Interna]ional de Carte Bookfest, edi]ia a XI-a, s-a `ncheiat duminic\, 5 iunie, la ora 20.00, când mai erau câ]iva r\t\ci]i prin spa]iul expozi]ional de la Romexpo [i ap\ruser\ deja ma[ini de transport lâng\ pavilioanele C, cu logo-urile diverselor edituri prezente la târg, venite s\ `ncarce volumele r\mase. Dindeclara]iile lui Mihai Mitric\, directorul executiv al Asocia]iei Editorilor din România (AER) – cea care orga-nizeaz\ târgul de carte de la `nceputul verii –, edi]ia aceasta a fost un succes: fa]\ de anul precedent, peste100.000 de vizitatori (cu 5.000 `n plus) au fost la Bookfest, iar vânz\rile au crescut, per total, cu 10%, mai ales datorit\ ofertei consistente de c\r]i pentru copii, dar [i „bunei presta]ii“ a ]\rii invitate, Israel, care a avut un stand animat, numeroase evenimente, ateliere, `ntâlniri interactive.

Paris, ora[ul-spectacol

Olti]a C`ntec

Am ajuns la Paris odat\ cu ma -ximele istorice ale Senei [i cu grevadin transporturi, dar nici una, nicicealalt\ nu p\reau s\ afecteze [ar-mul metro polei. ~n câteva zile urmas\ `nceap\ Euro 2016, campionatulcontinental de fotbal, iar num\rulde turi[ti era evident mai mare, `nciuda statisticilor franceze careprognozau sc\derea num\rului ce -lor interesa]i de „ora[ul lumi nilor“[i din cauze de posibile atacuriteroriste. Planul Vigipirate a impuscontroale riguroase la intr\rile `ntoate obiective le cultu rale parizieneori s\li de spectacole, `n ge neral lo -curi aglomerate.

» pag. 7

Lansarea volumului Sexualitate [i societate. Istorie, religie [i literatur\.Mircea C\rt\rescu, Andrei Oi[teanu, Adrian {erban [i Mircea Anghelescu

Eli B\dic\

Cre[teri

Dac\ miercuri [i joi târgul a `nce-put lin, vineri am putut observa ou[oar\ intensificare a num\ruluide vizitatori, ajungând ca sâm -b\t\, 4 iunie, C1, C2, C4 [i C5 s\ de-vin\ ne`nc\p\toare pentru fluxulde oameni care s-au ̀ mbulzit la ze-cile de lans\ri pe metrul p\trat –mul]i cititori, de toate vârstele,dar [i personalit\]i importantedin zona cultural\.

Dintre editurile care au anun -]at public procentele de vânz\ri`nregistrate, `n compara]ie cuBookfest 2015, Polirom a avut ocre[tere de 10%, Humanitas 15%,Corint 35%, iar Nemira a avut opresta]ie cu 40% mai mare decâtanul trecut. Cifrele sunt, a[adar,extrem de optimiste.

Care au fost cele mairâvnite/cump\rate/a[teptate c\r]i

La Polirom, de pild\, cele mai c\u -tate volume au fost cele din colec -]iile „Biblioteca Polirom“, „Top10+“, „Hexagon. Cartea de c\l\to-rie“ [i „Historia“. Astfel, pe pri-mele cinci locuri s-au clasatSexua litate [i societate. Istorie, re-ligie, literatur\, de Andrei Oi[tea-nu, Durere, de Zeruya Shalev, Ea[i El. Biografia unei rela]ii, de Au-rora Liiceanu, Lumea ̀ n Si bemol,Dan Grigore `n dialog cu Dia Ra-du, [i Cump\tare, de Maria Due -ñas. La Cartea Româneasc\, celemai apreciate c\r]i au fost Iubirilede tip pantof. Iubirile de tip um-brel\, de Matei Vi[niec, Darul luiSerafim, de Simona Antonescu,Pascal deseneaz\ cor\bii, de RaduNiciporuc, Lâna de aur. C\l\torii[i c\l\toriile ̀ n literatura român\,de Mircea Anghelescu, [i Anii ’30.Extrema dreapt\ româneasc\, deZigu Ornea. O bun\ parte dintreacestea au [i fost lansate la târg.

La Humanitas au condus

deta[at clasamentul Lucian Boia,cu Strania istorie a comunismu-lui românesc ([i nefericitele eiconsecin]e), Gabriel Liiceanu, ca-re a publicat Nebunia de a gândicu mintea ta, Andrei Ple[u, care asemnat Nelini[ti vechi [i noi, [iRadu Paraschivescu, Cum gân -desc politicienii (Cum? Gândescpoliticienii?). Preferat\ de publica fost [i antologia Bucure[tiulmeu, un volum colectiv `n caresemneaz\ nou\sprezece autori, dela Horia-Roman Patapievici laMonica Pillat, Ioana Pârvulescu,Adriana Bittel, Neagu Djuvara,Dan C. Mih\ilescu, Mircea C\r -t\rescu [.a. La Humanitas Fic-tion, vedeta a fost Amos Oz, cu ceamai recent\ traducere: Iuda. I-auurmat Franz Kafka, cu Scrisoarec\tre tata, [i Anthony Doerr, cuToat\ lumina pe care nu o putemvedea, printre alte volume.

Grupul Editorial Corint a avutdou\ colec]ii c\utate cu prec\dere:

„Corint Istorie“ [i „Istorie cu Bla-zon“. Titlurile cele mai vânduteau fost, a[adar, Pove[tile Pele [u -lui, de Carmen Sylva, ISlamISm.Planul secret de creare a califatu-lui, de Glenn Beck, Am\râte [ivesele vie]i de jupânese [i cu-coane, de Constantin Gane, Du -duia. Scrisori din exil ale EleneiLupescu, de Diana Mandache,ISIS. Armata jihadului, de Mi -chael Weiss [i Hassan Hassan. S-au remarcat, de asemenea, [i vo -lu me din colec]ia „Corint Junior“ –cum ar fi BERLIN. Zorii dinAlexanderplatz (vol. 2 din seriaBERLIN), de Fabio Geda [i MarcoMagnone, sau Insula doctoruluiLibris, de Chris Grabenstein – [i„Leda Edge“ – amintesc Magonia,de Maria Dahvana Headley, [iBlestemul câ[tig\torului, deMarie Rutkoski.

Printre cele mai de succes c\r]ide la Editura Nemira s-au nu m\ -rat Via]a mea, de Charles Chaplin,

Talismanul (vol. II, seria Out-lander), de Diana Gabaldon, Mis-terul regelui. Despre scris, deStephen King, Ai uitat s\ râzi, deBogdan Munteanu, [i Sabia des-tinului, de Andrzej Sapkowski (aldoilea volum de povestiri din se-ria Witcher), iar copiii [i p\rin]iiau plecat acas\ cu Bufni]a care setemea de `ntuneric, de Jill Tom-linson, De ce v\ certa]i, Matei?, deBrigitte Weninger, Alice `n }araMinunilor, repovestit\ [i ilustrat\de Emma Chichester Clark, toateap\rute la Nemi, o proasp\t relan -sat\ editur\ pentru cei mici, afla t\sub brandul Nemira.

Dup\ ce am v\zut care au fostc\r]ile favorite ale publicului de lacele patru edituri care au anun]at,pân\ acum, vânz\ri mai mari anulacesta, v\ propun o enumerarealeatorie de c\r]i prizate la Bookfest,de la mai multe edituri, list\ din caresunt convins\ c\ ve]i g\si câteva ti-tluri pe placul dumneavoastr\:

România vertebrat\, de RaduVancu (Adenium), Cartea clanu-lui din Baltimore, de Joel Dicker(Trei), Omul ilustrat, de Ray Brad-bury (Paladin), Small DATA, deMartin Lindstrom (Publica), No-blesse oblige, de Christine Gräfinvon Brühl (Baroque Books &Arts), Central Park, de GuillaumeMusso (All), Vremurile bune dealt\dat\, de Bohumil Hrabal (Art),R\zboiul nu are chip de femeie [iUltimii martori, de Svetlana Alek-sievici (Litera), Baricadele II [iP\l\ria albastr\ [i alte povestiri,de Andrei Cr\ciun (Herg Benet),C\l\torie spre obâr[ie, de GabrielGarcia Marquez (Rao), Un palidpunct albastru, de Carl Sagan(Herald) etc. Dintre c\r]ile pentrucopii, s-au remarcat De ce zboar\vr\jitoarele pe cozi de m\tur\? [ialte 10 `ntreb\ri fantastice, scris\de Adina Rosetti [i ilustrat\ deCristiana Radu (Curtea VechePublishing), Olgu]a [i un bunic demilioane, de Alex Moldovan (Ar -thur), Iepura[ul care voia s\adoarm\, de Carl-Johan ForssenEhrlin (Litera Mic\), Mog, pisicauituc\, de Judith Kerr (PanDA –Trei), Winston, un motan `n mi -siune secret\, de Frauke Scheune-mann (Booklet Fiction) [.a.

De la mare la mic

Editurile mici au avut, ca de obi-cei, fanii lor `nfoca]i. {i, ce-i drept,sunt câteva titluri pe care nu credc\ ar trebui s\ le rata]i. De la Tra-cus Arte e musai s\ pescui]i, chiar[i post-târg, volumul Arta Popes-cu (volumul al II-lea din Opere), deCristian Popescu. Dincolo de fere-stre, de Irina Georgescu, un debutfoarte bun, e de g\sit la Casa de pa -riuri literare. Iar ~ntr-o zi nu nevom mai recunoa[te, un volum depoe zie semnat de Alexandru Pot-coav\ [i publicat la Casa de Editur\Max Blecher, trebuie s\ v\ stea penoptier\. Nu pute]i s\ nu ]ine]i `nbibliotec\ reeditarea fractalia, de{erban Foar]\, ap\rut\, ca s\ vezi!,chiar la Editura frACTalia. Hecate

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 529 » 11 – 17 iunie 2016

2 » actualitate

Vedetele Salonului Interna]ionalde Carte Bookfest 2016Salonul Interna]ional de Carte Bookfest,edi]ia a XI-a, s-a `ncheiat duminic\, 5 iunie, la ora 20.00, când mai erau câ]ivar\t\ci]i prin spa]iul expozi]ional de laRomexpo [i ap\ruser\ deja ma[ini detransport lâng\ pavilioanele C, cu logo-urile diverselor edituri prezente

la târg, venite s\ `ncarce volumele r\mase.Din declara]iile lui Mihai Mitric\, direc -torul executiv al Asocia]iei Editorilor dinRomânia (AER) – cea care organizeaz\târgul de carte de la `nceputul verii –,edi]ia aceasta a fost un succes: fa]\ deanul precedent, peste 100.000 de

vizitatori (cu 5.000 `n plus) au fost laBookfest, iar vânz\rile au crescut, pertotal, cu 10%, mai ales datorit\ oferteiconsistente de c\r]i pentru copii, dar [i„bunei presta]ii“ a ]\rii invitate, Israel,care a avut un stand animat, numeroaseevenimente, ateliere, `ntâlniri interactive.


actualitate « 3

trebuie s\ v\ intre `n cas\ cu celpu]in un volum nou – Funny Boy,de Shyam Selvadurai. Ar mai fitare multe de men]ionat, dar v\las pe dumneavoastr\ s\ le des -coperi]i, dac\ ave]i curiozitatea,dup\ `nceputul acesta.

La Bookfest 2016, câteva edituri[i-au `mp\r]it fr\]e[te câte unstand, cum ar fi Tracus Arte, carei-a primit [i pe cei de la Casa deEditur\ Max Blecher, frACTaliacare a f\cut echip\ cu Hecate, iarAll i-a g\zduit pe cei de la Univers –pentru c\ a fost un lucru foartepu]in [tiut, din p\cate, mul]i oa-meni au crezut c\ Editura Uni -vers nu a mai venit la târg, fiindfoarte surprin[i când le-am spusc\ acolo o pot g\si pe minunatadoamn\ Crupenschi, una dintrecele mai faine libr\rese pe care le-amcunoscut. Am dus dorul, mai ales,Editurii Cartier, care nu a fost laBucure[ti. Au absentat [i cei de laTact [i Idea.

Evenimente de succes

Glis\m, `ncet, spre evenimenteleBookfest.

Cum am fost moderatoare lapeste zece lans\ri [i nu-mi dorescs\ fiu acuzat\ de subiectivitate,m\ voi limita doar la a v\ reco-manda c\r]ile pe care le-am citit,`n preg\tirea acelor evenimente:{apte manifeste DADA. Lampis-terii • Omul aproximativ, de Tris-tan Tzara (centenar DADA, Po -lirom), Istanbul Istanbul, de Bur -han Sönmez (Polirom), O ciu -d\]enie a min]ii mele, de OrhanPamuk (Polirom), Frumoasa ador -mit\ [i fusul, de Neil Gaiman [iChris Riddell (Nemi), Darul luiSerafim, de Simona Antonescu(Cartea Româneasc\), rezisten]\,de Alina Purcaru (Cartea Româ -neasc\), Pascal deseneaz\ cor\bii,de Radu Niciporuc (Cartea Ro -mâneasc\), Vorbesc `n gând, cu

voce tare, de Robert {erban (Casade pariuri literare), Observatorcultural 4x4. Spiritul critic `nac]iune, volum coordonat de uncristian (Casa de pariuri literare),Spa]iul dintre nori. Cu rucsaculprin India, de Desirée Halaseh(„Hexagon. Cartea de c\l\torie“,Polirom), ~n fiecare zi, Dumnezeuse roag\ la Mine, de Chris Simion(reeditare, Trei). Am l\sat la finalVârstele jocului. Strada Cet\]ii, deClaudiu M. Florian (Cartea Ro -mâneasc\), doar pentru c\ este unvolum mai vechi, din 2012, care afost `ns\ repus `n discu]ie gra]iePremiului Uniunii Europene pen-tru Literatur\, edi]ia 2016; vi-lfoarte recomand. Sper c\ n-am ui-tat nimic.

Cele mai aglomerate eveni-mente de la Bookfest 2016 au fost,a[a cum afirmam [i la `nceputulmaterialului de fa]\, cele desâmb\t\. Pân\ la ele, totu[i,prezen]a Zeru yei Shalev joi, 2 iu-nie, pe scena Agora, a electrizatpublicul. Al\ turi de Simona Sora,Mihaela Dedeoglu, Bogdan-Alexandru St\ nescu [i MariusConstantinescu (moderator),binecunoscuta scrii toare is-raelian\ a vorbit despre Durere(cel mai recent roman semnat deaceasta [i tradus la noi, laPolirom), despre cititori, reac]iidiverse la c\r]ile sale, perspective,rela]iile de iubire [i rela]iile din-tre p\rin]i [i copii, problemele cucare ne confrunt\m cu to]ii, zi dezi, cum a `nceput s\ scrie [i multealtele. Nici veri[orul Zeruyei Sha -lev, Meir Shalev, prezent ̀ n Româ-nia cu un singur volum – Romanrusesc, ap\rut `n 2015 la Univers –,nu s-a l\sat mai prejos. El a parti -cipat vineri, 3 iunie, la o `ntâlnirepe marginea c\r]ii sale, al\turi deSimona Kessler, Florin Iaru [iVasile Ernu, [i a venit `narmat cupove[ti savuroase. ~n aceea[i zi,

Fania Oz-Salzberger a participatla o mas\ rotund\ dedicat\ tat\luis\u, Amos Oz, `n compania Me -deei Ciciu, Taniei Radu [i IoaneiPârvulescu, cu Denisa Com\nes-cu `n rolul de moderator. Probabilc\ cititorii prezen]i au `ndr\git-o[i mai tare dup\ afirma]ia sa `nleg\tur\ cu motivele pentru careiube[te românii: „Pot s\ v\d, cuintui]ia unui cititor, c\ to]i cei cesunt aici iubesc s\ citeasc\. {ipentru mine acest lucru `nseam -n\ c\ apar]ine]i tradi]iei mele deevrei, o tradi]ie textual\ [i o eter -n\ iubitoare a labirintului scrisu-lui“. Pe de alt\ parte, a fost intere-sant faptul c\ s-a prezentat `n fa]apublicului cu o atitudine relaxat\,fireasc\, [i a vorbit despre operalui Amos Oz f\r\ fasoane.

Dror Mishani, Rony Oren [i GilHovav, israelieni mai pu]in cu -noscu]i la noi [i mai mult pestehotare, au avut de asemenea pres-ta]ii foarte faine. Mishani a fostamuzant la `ntâlnirea de sâmb\t\despre Dispari]ia (Trei), Oren adebordat de energie [i c\ldur\ laatelierele pentru copii – dac\ m-a`nv\]at pân\ [i pe mine s\ fac fi -gurine din plastilin\!... –, iar Hovava purtat un dialog cu sare [i pipercu Mircea Dinescu [i Matei Mar-tin, moderatorul evenimentului.

Iar acestea nu au fost singurelemerite ale prezen]ei Israel la Book -fest, promovate sub sloganul „Ne -ver stop dreaming“. Vizitatorii s-au bucurat [i de autori israelienide origine român\, de o prim\lec]ie de ebraic\, de un programartistic pentru copii, de proiec]iide filme de anima]ie, un programde desenat [i colorat, o fabric\ devise [i multe, multe altele.

~n rest, au fost luate cu asaltlans\rile la care au participat, `ncalitate de autori sau invita]i, An-drei Oi[teanu, Mircea C\rt\rescu,Ion Vianu, Nora Iuga, AndreiPle[u, Aurora Liiceanu, GabrielLiiceanu, Ana Blandiana, RaduParaschivescu, Ioana Nicolaie,Vladimir Tism\neanu [i CiprianM\ce[aru, Marian Godin\, ChrisSimion, Lucian Boia, Dan C. Mi -h\ilescu, Ioana Pârvulescu, Cris -tian Teodorescu, Maria Olaru etc.~n principal, la acest capitol nu avemparte de prea multe surprize, pu -blicul „alearg\“ de obicei pentrunumele ̀ n[irate aici, vorbim despreautori foarte iubi]i, critici li terari`ndr\gi]i, personalit\]i culturaleimportante `n spa]iul românesc.

~n total, Bookfest a venit cupeste 300 de lans\ri [i evenimentepropuse de peste 200 de edituri.Enorm, a[ `ndr\zni s\ remarc, m-a[ bucura tare dac\ s-ar comasacumva evenimentele [i ar existamai pu]ine, `n spa]ii mai bine or-ganizate pentru public [i vorbi tori(este teribil de incomod pentru

toat\ lumea s\ se prezinte c\r]ila/printre standuri, unde se st\ `npicioare, se face microfonie, seasurze[te audien]a), aerisite, se-lectate mai abitir.

Asul târgului

Una peste alta, atmosfera a fost des\rb\toare – s\rb\toare a c\r]ilor,autorilor, editorilor, traduc\to-rilor, cititorilor. Cea mai marereu[it\ a târgului de carte Book-fest, edi]ia 2016, mi s-a p\rut, dedeparte, sec]iunea pentru copii.Cum deschiderea salonului a co-incis cu 1 iunie, editurile au venit

preg\tite cu tot felul de surprizeliterare ([i non-literare, de fapt)pentru cei mici, de la standuri fru-mos aranjate la spa]ii de joac\,personaje din pove[ti prezente lalans\ri [i multe activit\]i care i-au`ncântat. Unde mai pui c\ ofertade carte pentru copii a fost impre-sionant\! Eu a[ fi plecat acas\ cucel pu]in dou\zeci de titluri, ce s\zic de pici... Am v\zut foarte mul]icopii `n târg, adu[i de p\rin]ii sauprofesorii lor, atât pe 1 iunie, cât [ipe toat\ durata Bookfest-ului,ceea ce nu poate fi decât o vestebun\, nu-i a[a?

© w

ww

.isra

elbo

okfe

st.r

o

Ion Vianu

Nora Iuga

Zeruya Shalev

~l [ti]i dumneavoastr\ pe Vene-dikt Vasilievici Erofeev?, el a fostfiul unui om care [i-a f\cut Gula-gul, [aisprezece ani [i-a f\cut Gu-lagul, [i nu i-a dat satisfac]ie luiStalin murind acolo, el a murit `nlibertate, cât\ libertate putea fi [i`n Uniunea Sovietic\, iar fiul s\u,Venedikt Vasilievici, s-a n\scut`ntr-un mic ora[ din cel mai`ndep\rtat nord, dincolo de cercularctic, [i a mo[tenit puterea ta -t\lui s\u de a rezista ̀ ntru adev\r,el, fiul, a crescut rebel, a intrat laUniversitate, la Litere, la Mosco-va, dar l-au exmatriculat, el, fiul, avagabondat pe la multe [coli [i in-stitute, toate `nalte, toate l-au datafar\, pentru c\ avea un compor-tament necuviincios, c\ci VenediktVasilievici nu [tia s\ fie cuviin-cios, el a tr\it din slujbe m\runte,

[i multe republici sovietice a luatla pas, a fost ̀ n Lituania, cum [i ̀ nUzbekistan a fost, a fost `n Bela-rus, cum [i `n Tadjikistan [iUcrai na a fost, [i nu a fost slujb\pe p\mânt pe care s\ o refuze, el atr\it via]a [i a terminat `n 1969, latreizeci [i unu de ani, o carte, iaracestei c\r]i i-a dat titlul Moscova-Petu[ki, cartea era o capodoper\,dar nici ea nu era cuviincioas\, [inu a putut fi publicat\ `n UniuneaSovietic\ decât atunci când sfâr[i -tul era prea aproape ca s\ mai con-teze, abia `n 1989 a ap\rut, dar eraprea târziu [i pentru Venedikt Va-silievici, c\ci [i el `[i avea dejacancerul, [i `n 1990 s-a s\vâr[it decancerul s\u, ceea ce nu `nseam -n\ c\ Moscova-Petu[ki nu [i-a cu-noscut gloria, c\ci poemul, cum i-a spus Venicika `nsu[i, `ntr-un

exces de autoironie, a circulat `nsamizdat, a trecut de la un cititorla urm\torul, `n clandestinitate,deloc obscur\, poemul a uimit, atulburat, a ̀ ncântat, ba chiar s-a [ipublicat, tocmai `n Israel, la Ieru-salim, la Ierusalim!, [i `n carteaaceasta se amestec\ Ilf [i Petrov [ibunul Hrabal [i se deplânge igno-ran]a cu privire la moartea luiPu[kin, nimeni nu mai [tie de ce amurit Pu[kin, [i niciodat\ nu nise spune c\ poetul a murit `ntr-unduel, ̀ ncercând s\-[i salveze onoa-rea, iar Moscova-Petu[ki e o sa-tir\ cumplit\, dar e cumplit\ pen-tru c\ este adev\rat\, [i `n satiraaceasta un b\rbat `ncearc\ s\ajung\ de la Moscova la Petu[ki,cu trenul, cum altfel?, s\-[i vad\fiul pre[colar care cuno[tea dejalitera u, [i trebuia r\spl\tit cu unpumn de alune, b\rbatul c\l\to-re[te c\tre Petu[ki, unde estea[teptat [i de o femeie, dar el nupoate s\ ajung\ pân\ acolo, pen-tru c\ bea, bea, bea, bea, bea, [itoat\ cartea devine un magnific

elogiu ridicat puterii alcoolului dea trece omul de la o sta]ie la ur -m\toarea, b\rbatul bea [i spunepove[ti, [i ascult\ pove[ti, [i cu-noa[te al]i b\rba]i [i alte femei, el`i d\ sticlei de votc\ tot ce este alsticlei de votc\, el f\ure[te noib\uturi, amestecându-le pe celevechi, el `[i pl\te[te c\l\toria `npove[ti, de[i na[ul prefer\ pahare-le, dar pe el `l `ndur\ [i a[a [i-l bo-teaz\ {eherezada, [i toate se potc\uta [i toate se pot `n]elege cândomul are suficient\ b\utur\ cât s\se gândeasc\ sincer la el [i la cei-lal]i [i s\ nu `i fie grea]\ de exis-ten]\, [i Venedikt Vasilievici –l\udat fie-i numele! – e blând, eblând cu sufletul omului, el nicio-dat\ nu scuip\ pe ce e adânc ̀ n su-fletul omului, el [tie c\ oamenii aunevoie de toat\ aceast\ be]ie [i detoat\ aceast\ mahmureal\ ca s\`ndure, s\ ̀ ndure, s\ ̀ ndure, s\ ̀ n -dure, s\ ̀ ndure, c\ci e singur omulpe p\mânt, [i chiar iubirea, dac\mai po]i visa la o iubire, e spulbe-rat\ de realitate, `ntotdeauna e

spulberat\ de realitate, [i atuncitrebuie s\ bei din nou, ca s\ po]ivisa mai departe, [i omul nostrunu ajunge de la Moscova la Petu[ -ki, popose[te pe un alt t\râm, la felde fantastic [i de crud [i de `nne-bunitor cum este `ntotdeauna zi-ua ̀ n care totul deja s-a b\ut [i ari-pile speran]elor au fost zdrobite [inici o gar\ nu mai urmeaz\, [i tre-nul ajunge la cap\t de linie, [i nu enimic dincolo de toate acestea, ni-mic dincolo, nimic.

4 » opinii


Din episoadele trecute (povestea`ntreag\ pe www.suplimentul de -cultura.ro): Juanito, un detectivparticular l\ud\ros, afl\ c\ a mu-rit [i, pân\ s\ i se `nal]e sufletul lacer, `[i investigheaz\ propriamoarte.

Judecând logic, Moore trebuias\ fie `n ora[, atâta vreme cât `mipromisese c\, dup\ ce scap\ de ceicinci ani de pârnaie pe care i-a `n -casat din cauza mea, m\ face var -z\. Am mers vreo câteva ore princele mai umblate locuri, sperânds\ dau `ntâmpl\tor peste Moore,dar nici urm\ de el. Ca s\ maitreac\ timpul, mi-am cump\ ratbilet la un meci de fotbal. Meciul,

slab. Echipa mea era obosit\. Vreotrei atacan]i aveau picioa rele rup -te, doi erau suspenda]i pentru c\,la insisten]a mea, aruncaser\ cupetarde dup\ arbitru, etapa trecu -t\. M-am rugat de antrenor s\ m\lase pe mine s\ le ar\t nemerni-cilor \lora cum se marcheaz\ untouch-down, dar i-a fost fric\ s\ nufiu depistat la controlul antido -ping. M-am mul]umit numai cufaptul c\ l-am salvat pe pre[edinte,prezent `n loja oficial\, de furiamul]imii care a organizat un mi -ting spontan `mpo triva cre[teriitaxelor pe ]ig\rile de import.

Plictisit de a[teptarea a cevaneprev\zut, m-am urcat `n Ford [iam apucat-o pe autostrad\, spre

cas\. De[i era peste m\sur\ decald, nu m-am putut ab]ine s\ nuascult de câteva ori melodia dup\care m\ topesc: „Looking for thesummer“. M-am sim]it de-a drep-tul reconfortant când, privind `noglinda retrovizoare, am v\zutcum se adun\ `n urma mea noriide ploaie. Dup\ mine, potopul!Z\boveam cu ochii pe inscrip]ia depe oglind\ – Obiectele din oglind\sunt mai aproape decât par –, cândmi-a dat seama c\ m\ urm\re[teun tir. Cine crede]i c\ era? Neno -rocitul de Moore, care pesemne c\-mi recunoscuse Fordul, dup\nuan]a inconfundabil\ de roz me -ta lizat. A trebuit s\ calc accelera]iapân\ `n podea, nu numai c\ nuaveam nici o [ans\ fa]\ de un tircare s-ar fi izbit `n Fordul meu, cât[i pentru c\, dac\ se ajungea la olupt\ corp la corp – am uitat s\ v\spun –, Moore fu sese maestrulmeu de jue-jitsu. ~n plus, am avutceva emo]ii când am constatat c\,

din gre[eal\, luasem cutia cugloa]e de 7 mm, iar pistolul meuavea calibrul 5. Printr-o manevr\dibace, am reu [it s\ r\storn tirul`n primul râu care mi-a ie[it `ncale. Nu se putea un moment maipotrivit s\ scap de Moore, pentruc\ norii de ploaie din urma mea s-au dovedit a fi semnele unei tor-nade care a r\v\[it ora[ul jum\ta -te de or\ mai târziu.

Când am ie[it din ad\post, evi-dent, dup\ ce m-am asigurat c\ to]ir\ni]ii sunt OK, am intrat ̀ n singu-rul bar r\mas ̀ n picioare, s\ beau obere. Am discutat cu un jurnalistdespre impactul tornadei asupraeconomiei de pia]\. Eu zi ceam c\ eun dezastru, el c\ nu, tornada are oreal\ contribu]ie `n reducereastocurilor de marf\. Apoi m-a ̀ ntre-bat dac\ m\ preocup\ instincteleuciga[e care zac `n fiecare dintrenoi, chiar [i `n cei mai lini[ti]i oa-meni. Sincer, nu m-am gânditniciodat\ la asta. La mine nu s-ar

putea vorbi decât despre anumiteinstincte sinuciga[e.Altfel cum s-arexplica faptul c\, uneori, când `micur\] pistolul, ̀ l duc ̀ n joac\ la tâm-pl\ [i ap\s de câteva ori pe tr\gaci?

Am ie[it din bar, cu inten]iaprecis\ de a o vizita pe prietenamea Sally. Nu era acas\, ̀ mi amin -tesc. ~mi amintesc! M-am a[ezat pesc\rile din fa]a u[ii, m-a apucat unsoi de le[in [i... nu mai [tiu nimic.Pesemne c\ atunci am murit.

~mi g\sisem `n sfâr[it corpul. ~lputeam analiza am\nun]it. Nuvedeam nimic deosebit, `n afara unui surâs suspect, ca al MoneiLisa, `ntip\rit pe fa]\... {i, brusc,mi-am dat seama c\ m-am tâmpit,frate! Cum de-am putut uita?! Caremoar te? De unde? De fapt, cât oa[teptam pe Sally, m-am hot\râts\ meditez [i am ie[it pu ]in dincorp, s\ fac o c\l\torie astral\, cas\-mi mai dezmor]esc spiritul.

Trebuie s\ recunosc c\ am merscam departe...

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Foileton: Senza]ionalele aventuri ale celebruluidetectiv particular Juanito William Bond (6)

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Moscova-Petu[ki, de Venedikt Erofeev (traducere din limba rus\ [i note de Emil Iordache), Polirom,2014. Superb imn de slav\ be]iei metafizice – care [i ea face lumea `ndurabil\!

Be]ia

Degeaba a luat PNL `n jur de 32%pe votul politic na]ional la consili-ile jude]ene, cu doar câteva punc -te `n spatele PSD. Este exact ca laun meci de fotbal. Pentru publicimpresia conteaz\. Po]i pierdemeciul cu 1-0 [i s\ fii fluierat despectatori la final pentru c\ n-aijucat nimic, dar po]i termina par-tida `nvins cu 3-1, iar lumea s\ teaplaude pentru `ndârjirea cu careai luptat.

Pentru marele public, aproapenu s-au v\zut victoriile lui EmilBoc la Cluj sau a lui Ilie Bolojan laOradea, ambii primari liberali, cuscoruri de 70%. Nici m\car perfor-man]a uluitoare a lui GheorgheFlutur de la Suceava n-a fost

comentat\ ̀ n presa na]ional\, de[iPNL a ajuns ̀ n situa]ia s\ fac\ sin-gur majoritatea `n CJ.

Conteaz\ `n schimb `nfrân-gerea ustur\toare de la Bucure[ti[i galopul de s\n\tate al Ga -brielei Firea. Dac\ mai socotim [ivictoria pe linie a PSD-ului la sec-toare avem imaginea unui PNL`n deriv\. Mai ales c\ totul s-a pe-trecut sub ochii Alinei Gorghiu [iai specialistului `n alegeri, VasileBlaga.

PNL s-a f\cut de râs `n Capi-tal\, pentru c\ n-a avut strategie.A plecat prost `n campanie, iarcând sondajele au ar\tat c\ libe -ralul Cristian Bu[oi nu trece de20%, PNL a intrat ̀ n vrie. A crezutc\ schimbarea candidatului va ur-ca automat scorul PNL spre 30%,dar n-a luat `n calcul c\ `n Bu-cure[ti era nevoie de cu totulaltceva.

Când pui pe rând patru candi-da]i la Capital\, nu te po]i a[teptala rezultatul dorit. Dimpotriv\.PNL a intrat probabil cu 30% `n

precampanie [i a coborât `n ziuaalegerilor la 14%. Un dezastrupentru un partid care vrea s\câ[tige alegerile parlamentare dintoamn\.

PNL n-a avut din start o strate-gie clar\ pentru Bucure[ti, de[iliderii na]ionali ai partidului[tiau c\ `n seara scrutinului to]iochii vor fi a]inti]i pe rezultatuldin Capital\.

Efectul Colectiv a lovit `n spe-cial PNL-ul, lucru pe care l-ammai remarcat `n aceast\ pagin\.Nu electoratul PSD cere schim-bare, ci taman oamenii activi, po -ten]ialii votan]i ai liberalilor.Mul]i dintre cei care au ie[it `nstrad\ au votat cu Iohannis lapreziden]iale, iar protestele auzdruncinat mai degrab\ zona elec-toratului de dreapta, ̀ n majoritateliberal. PNL n-a `n]eles nimic dinepisodul Colectiv, crezând c\protestele nu-i vizeaz\ pe liberali.

Dac\ ar fi priceput ce vrea stra-da, PNL trecea la schimb\ri rapi-de. {i `ndr\zne]e, `n acela[i timp.

Inclusiv modific\ri `n conducereapartidului. N-a f\cut vreun gest,ba mai mult, a `ncercat s\ bage pegât electoratului din Bucure[ti totfelul de solu]ii inedite. Ce-ar fi`nsemnat ca m\car `n marile ora -[e, `n care oricum [ansele decâ[tig erau minime `n fa]a PSD,respectiv Bucure[ti, Constan]a,Craiova sau Ia[i, PNL s\ fi desem-nat candida]i din zona societ\]iicivile, cu o imagine irepro[abil\`n localit\]ile cu pricina? Liberaliiputeau `ncerca apoi coagulareafor]elor locale `n jurul proiectelorpe care le propuneau. Nu doar c\n-au f\cut-o, dar PNL nici m\carnu s-a sinchisit s\ arate c\ a pri-ceput ce trebuie s\ fac\. Gorghiu[i Blaga au crezut c\ marele par-tid se descurc\ [i singur, nu-inevoie decât s\ pui un candidat [ilumea te voteaz\.

Cât despre PSD, forma]iunealui Liviu Dragnea porne[te cu pri-ma [ans\ `n alegerile parlamen -tare din toamn\. Pesedi[tii [i-auf\cut norma, au luat aproape 40%[i, mai important, au ob]inut ju -m\tate din primarii pe ]ar\, as-pect important pentru votul pelist\ de la parlamentare.

Cu toate acestea, PSD nu poate fisigur de victorie ̀ n noiembrie 2016.

PNL poate recupera handicapuldin Capital\, iar cele 2-3 puncteale diasporei nu se vor duce decât`n mic\ m\sur\ `n traista ro[ie.

Dac\ ad\ug\m [i posibila im-plicare a pre[edintelui Iohannis`n b\t\lia pentru guvernul viitor,atunci PSD nu se poate consideradeja câ[tig\tor. ~n plus, ̀ mb\tat devictorie, PSD ar putea comite dinnou erori politice, cum a maif\cut-o de altfel `n preajma unoralegeri importante, de[i LiviuDragnea pare mult mai prudentdecât Victor Ponta sau MirceaGeoan\.

Surpriza localelor a fost f\r\`ndoial\ scorul nea[teptat de bunal Uniunii Salva]i Bucure[tiul.USB-ul lui Nicu[or Dan nu doarc\ a `ntrecut PNL-ul, `ns\ `n modsigur, dac\ aleg\torii Capitalei arfi [tiut realitatea sondajelor, posi-bil ca printr-o mobilizare maibun\, domnul Dan, dup\ cum e alintat deja pe malurile Dâmbo -vi]ei, s\ fi primit cheia de la biroullui Oprescu. {tirea scrutinului deduminica trecut\ e `ns\ alta, [ianume apari]ia Uniunii Salva]iRomânia. Despre [ansele nouluiproiect vom discuta pe `ndelete `ncomentariul de s\pt\mâna vii -toare.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

~ns\ cine tr\ie[te `n Bucure[tipoate confirma zilnic aceast\ pa-ralel\ – aproximativ\, sigur.Ma[ina la români e adesea tichiede m\rg\ritar. E ilustrarea uneideful\ri. E simbol al statutului so-cial, de[i func]ia asta `ncepe s\cam piar\. {i e, `ntr-o anumit\m\sur\, [i o necesitate. ~n cem\sur\, asta o pot spune doar ceicare stau `n blocajele de circula]iedin marile ora[e – cu re]ele detransport `n comun proaste [i ine-ficiente, cu [osele supraaglomera-te [i trotuare invadate de gândacimecanici.

~ntre timp, obsesia recurent\ alocuitorilor acestor ora[e mari ecea a locurilor de parcare. ~n Ti -mi[oara, de exemplu, sute de me -tri p\tra]i de spa]iu verde au fost

m\cel\ri]i pentru a construi par -c\ri mai mici sau mai mari, darfoamea [oferilor nu s-a potolit. Li-derii ora[elor promit parc\ri, [o -ferii cer parc\ri, betoanele se`nmul]esc, spa]iile urbane devinsufocante – dar parc\rile tot nuajung. Devine absurd.

E stupid s\ crezi c\ solu]ia efi-cient\ e construirea unor noispa]ii de parcare. ~n ]\rile occi-dentale s-a renun]at demult la ase-menea solu]ii falimentare, caredegradeaz\ ora[ele [i nu rezolv\nimic. Iar asta o poate vedea orici-ne are o f\râm\ de creier logic.Conform unei statistici oficiale aDRPCIV, `n România celor vreo20 de milioane de locuitori sunt`nmatriculate 6,6 milioane dema[ini. ~n Bucure[ti sunt peste un

milion. A[adar, `n capital\ ar finevoie de vreo dou\ milioane delocuri de parcare – fiindc\ de obi-cei oamenii merg cu ma[ina deundeva altundeva (de acas\ la lu-cru [i `napoi) [i `n ambele locuritrebuie s\-[i lase ma[ina. E treabaprim\riei unde.

Revenind la compara]ia cuAmerica, România nu e ]ara dis-tan]elor mari. Pu]ini sunt cei carefac naveta câte o sut\ de kilometripân\ la locul de munc\. Iar Bucu-re[tiul, dac\ tot am folosit exem-plul \sta, e cel mai aglomerat [imai poluat ora[ din Uniunea Eu-ropean\. ~n ritmul actual, blocajule inevitabil.

A[adar, nu de locuri de parcareaccesibile e nevoie, ci dimpotriv\:de locuri de parcare tot mai

costisitoare cu cât te apropii decentrul ora[ului [i, `n paralel, de odezvoltare inteligent\ a transportu-lui `n comun. Nici restric]ionareatraficului automobilelor personalen-ar fi tocmai o idee rea. Am stat odat\ la o intersec]ie (din Timi[oara,nu din Bucure[ti) [i am urm\ritma[inile care treceau pe [osea:aproape toate acele vehicule, con-cepute s\ transporte patru-cinci oa-meni, aveau `n\untru câte un sin-gur om, rareori doi. {i to]i erau ner-vo[i c\ nu pot `nainta mai repede.

Nici n-ar fi ceva nou. La sfâr -[itul anului trecut, `n Milano [iRoma a fost interzis\ complet cir-cula]ia ma[inilor timp de câtevazile – e drept, doar câte [ase ore pezi. S-ar putea s\ fie doar ̀ nceputul.{i nu cred c-a fost foarte r\u.

Dar, se va spune, de ma[iniavem nevoie! Cum s\ circul\m alt-fel. Nu, nu avem nevoie neap\ rat.Eu am petrecut patru luni `n

Elve]ia [i am putut s\ ajungoriunde mi-am dorit, `n ora[, laaeroport, `n orice loc din oricecanton, doar cu trenul, autobuzul[i tramvaiul, f\r\ s\ pierd vre-mea, f\r\ s\ a[tept mai mult de unsfert de or\. E drept, era Elve]ia,existau [osele foarte bune, existatransport `n comun [i o re]ea decale ferat\.

Doar c\ acesta e un cerc vicios.Indirect, milioanele de ma[ini dinRomânia influen]eaz\ [i degrada-rea transportului `n comun sau acelui pe linia ferat\. Toat\ lumeavrea autostr\zi, ca s\ experimen-teze [i bucuriile blocajelor de cir-cula]ie `n afara ora[ului. Fiindc\ce-ar fi românul, bietul, f\r\ ma[i -n\? {i f\r\ locul, adic\ locurile luide parcare, pe care neap\rat tre-buie s\ i le fac\ prim\ria, c\ de-aiae prim\rie. Mai departe e greu s\gândim. Chiar [i `n orele `n carest\m [i a[tept\m pe [osea.

Spuneam odat\, demult, `n Adio, adio, patria mea..., c\ America e `ntr-adev\r „Car Nation“ – [i evident c\ este. La vremea aceea nu m\ gândeam cât depotrivit\ ar putea deveni o asemenea etichet\ [i pentru frumoasa mea patrie, cu drumuri proaste [i autostr\zi-fantom\.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Sufoca]i de ma[ini

Oricât s-ar str\dui s\arate c\ n-au pierdut lascor alegerile, liberalii au `ncasat-o r\u de tot lalocalele de duminic\. Nu atât rezultatul edrastic, cât evolu]iapartidului `n campaniaelectoral\, care a datimpresia unui PNL f\r\ busol\ [i f\r\obiective clare.

E[ecul liberalilor, mai clar decât o arat\ scorul


6 » muzic\

Lumea lui Chopin `ncoresponden]a sa polonez\

Asemenea tuturor celor separa]ide familie [i de patria lor, Chopinevoc\ nu o dat\ diferitele „spa]iiimaginare“ (espaces imagi naires)paralele `n care tr\ie[te, descri-ind, `ntr-o scrisoare trimis\ su -rorii sale Ludwika, [i ambian]acamerei pe care [i-o amenajeaz\singur: „[...]Am plasat pianul alt-fel – lâng\ perete, unde fusese omic\ sofa cu un mic birou... ~nmijlocul [camerei] st\ biroul lacare scriu, `n stânga, cu câtevadin partiturile mele...; `n dreapta,Cherubini; `n fa]a mea, ceasul curepeti]ie pe care mi l-ai trimis `ncutia lui (la ora 4). Trandafiri [igaroafe, creioane [i o bucat\ decear\ de sigiliu... Sunt `ntotdeau-na, pe de-o parte, cu tine – pe dealta, `n camera al\turat\ unde lu -creaz\ femeia noastr\ de serviciu –[i deloc la locul meu `n acel mo-ment – numai, ca de obicei, ̀ ntr-unspa]iu straniu. Ele sunt, f\r\ dis -cu]ie, acele espaces imaginaire –dar nu `mi e deloc ru[ine de asta;la urma urmelor, a devenit pro -verbul nostru c\ «el mergea la

`ncoronare ̀ n imagina]ia lui», iareu sunt un ade v\rat mazovian“(iulie 1845).

Alte scrisori comenteaz\, cumsubliniaz\ editorii, con]inutul [isensul compozi]iilor sale. DespreAdagio-ul Concertului s\u `n miminor ì scria, de exemplu, pri-etenului Tytus Woyciechovski c\„ar trebui s\ creeze impresia unei priviri pl\cute spre un loc deunde parvin `n minte mii deamin tiri `ncânt\toare... un soi deme dita]ie `n timpul unei vremifrumoase de prim\var\, dar sublumina lunii“ (15 mai 1830).

Foarte interesante sunt des -crierile lumii muzicale pari zienesau, spre sfâr[itul vie]ii, a celeilondoneze. „Prin interme diul luiPaer, care este Kapell meis ter aici –ì scria el lui Woycie chovski de laParis `n decembrie 1831 –, i-amcunoscut pe Rossini, Cherubinietc. Prin el, de asemenea, amf\cut cuno[tin]\ cu Kalkbrenner.Nu o s\ m\ crezi cât de curios amfost despre Herz, Liszt, Hiller etc.To]i sunt zero-uri compara]i cuKalkbrenner. ~]i voi m\rturisi c\am cântat ca Herz, dar mi-arpl\cea s\ cânt asemenea lui Kalk-brenner. Dac\ Paganini este per-fec]iunea, atunci Kalkbrennereste echivalentul lui [la pian], darde o manier\ complet diferit\.Este greu s\-]i descriu calmul lui,tu[eul magic – de o incredibil\fluen]\ [i m\ies trie, evidente `nfiecare not\.“

~ntre multele scrisori pasio -nante care dau o imagine revela-toare a personajului cu totul spe-cial care a fost Chopin, `nc\ una,expediat\, de la Nohant, dinFran]a, familiei [i surorii sale, laVar[ovia, `ntr-o duminic\, la 11 octombrie 1846.

„Soarele str\luce[te frumosast\zi [i ceilal]i au plecat la o plim -bare. (...)Profit de ocazie s\ stau unmoment cu tine...“ Chopin rela -teaz\ c\ cite[te ziarul „La Presse“,comenteaz\ pe larg descoperireaplanetei Neptun, fabricarea unuinou tip de praf de pu[c\, mai efi-cient, aminte[te de o expozi]ie de„androizi“ a unui profesor de laLondra [i comen teaz\ o inge-nioas\ ma[in\ denumit\ „Eupho-nia“, care este capabil\ s\ cânte oarie din Haydn [i imnul britanic

„God Save the Queen“. Ocazie dea observa: „Dac\ directorii de op-er\ ar pu tea avea o mul]ime deasemenea androizi, s-ar puteadispensa de cori[ti, care pe lâng\faptul c\ sunt scumpi, cauzeaz\ omul]ime de necazuri“.

Urmeaz\ comentarii despreopera londonez\ [i vestea c\ unbancher spaniol, Dl. Salamanca,membru al Parlamentului de laMadrid, „a preluat cu chirie unteatru, a[a-numitul «Covent Gar-den», unul dintre cele mai mariteatre ale Londrei, dar care nu s-abucurat niciodat\ de mare succesdin cauza a[ez\rii sale, departede beau monde. Dl. Salamanca s-a gr\bit [i i-a angajat pentrusume mari pe Grisi [i pe Mario [ipe Persiani; `ntr-un cuvânt peto]i, cu excep]ia lui Lablanche. {iastfel vor fi dou\ teatre. [...] Sespune c\ vechea Oper\... `[i vamen]ine pozi]ia, fiindc\ toutes leschances sont c\ Regina o vafrecventa ca de obicei“ [...].

Dup\ un lung excurs asupravie]ii muzicale [i `n special a Operei de la Paris, Chopin conti -nua: „Mi-ar pl\cea s\-]i umpluscri soarea cu cele mai frumoaseve[ti, dar nu [tiu nimic altcevadecât c\ te iubesc [i te iubesc.Acum sunt satisf\cut cu Sonatamea pentru violoncel [Op. 65], nuca data trecut\. Am aruncat-o`ntr-un col] [i apoi am reluat-oiar. Am trei noi Mazurci [Op. 59],nu cred cu vechile lipsuri, dar vafi nevoie de timp pentru a judecafelul cum sun\. Atunci când cine-va face ceva, trebuie s\ o fac\bine, fiindc\ altfel nu ar trebui s\mai scrie nimic. Abia ulterior re-flec ]ia intervine `n joc [i respingesau accept\ [con]inutul]. Timpuleste cel mai bun judec\tor, iarr\bdarea cel mai bun profesor...“.

*Chopin’s Polish Letters. Translated by David Frick. The Fryderyk Chopin Institute, Warsaw, 2016. 551 pp. + facs.

Continui semnalarea edi]ieicoresponden]ei `n limbapolonez\ purtat\ deChopin, acum disponibil\integral gra]ie noului [i admirabilului volum `n lim-ba englez\ realizat de uncolectiv de cercet\tori aiInstitutului FryderykChopin de la Var[ovia.*Diferen]a fa]\ de ultimulvolum al Scrisorilor luiGeorge Enescu nu ]ine,fire[te, doar de calitateaexemplar\ [i metodologiaeditorilor polonezi. Intere-sant este personajul com-pozitorului ce se dezv\luie,adesea f\r\ nici o re]inere,spre deosebire de blândul[i bine temperatul GeorgeEnescu. Principalii desti-natari ai scrisorilor sunt familia sa, sora mai mareLudwika fiind o corespon-dent\ preferat\, prietenide tinere]e ca JanBiałobłocki [i Tytus Woy-ciechowski, diplomatul dela Paris Wojciech Grzymała,pianistul [i compozitorulJulian Fontana, copist al lu-cr\rilor lui [i cel care ì vaedita operele postume.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

...ei sufer\ de infarct pe scen\.A[a ar suna un titlu pe prima pa-

gin\ ̀ ntr-un ziar de scandal ce-[i ali-menteaz\ tirajul din „fapte a(nti)so-ciale“. Virulen]a `ntâm pl\ rii va fipus\ imediat pe seama alcoolului, abolilor incurabile sau a prostiei pu-re. Lene de-a gân di sau confor-mism? Bun\-cre[tere sau ipocrizie?Comoditatea taxeaz\ insurgen]adrept ceva abominabil. Nu to]i in-ventatorii sunt geniali, desigur, darcâ]i n-au sfâr[it la ospiciu?

Punk-rockul s-a ivit `ntr-o vre-me ce nu prea l\sa op]iuni copiilorcelei mai dezvoltate societ\]i. {i nuvorbesc acum la modul ironic de -spre comunism, ci chiar despre lu-mea occidental\ presupus liber\.Ce libertate este aceea care ofer\doar dou\ c\i pe care po]i merge:conformismul,adic\ vie]uirea ̀ ntr-ofamilie cu datorii la banc\, a c\reiunic\ distrac]ie const\ `n privitulemisiunilor idioate la televiziune,sau nonconformismul ce-]i „asi-gur\“ excluderea, marginalizarea,s\r\cia? {i-n comunism existaudou\ alegeri: acceptarea mut\,`nso]it\ de cortegiul beneficiilor [ila[it\]ilor, sau opozi]ia mai multsau mai pu]in f\]i[\, „blagoslovit\“tot cu excludere, marginalizare,s\r\cie, dar capabil\ s\-]i dea senti-mentul invincibilit\]ii, dac\ tre-ceai testul `nchisorii [i sc\pai despitalul psihiatric. Nu e o fericires\ fii opozant, dar ce po]i face cândnu ai de ales? Punkerii o spun maidirect: „Dac\ trebuie s\ lup]i, lupt\!Dac\ ai ceva de zis, strig\ pân\ tefaci auzit! Dac\ e[ti mereu [omer,atunci fii m\car unul ce nu poate fiangajat niciodat\!“.

Trupa care mi-a stârnit „filoso-felile“ se cheam\ The Exploited. S-aformat pe creasta valului punk, lasfâr[itul anilor 1970, `n suburbiileproletare ale ora[ului sco]ianEdinburgh. Componen]a ini]ial\num\r\ mai multe nume, fluctua -]ia membrilor fiind ceva normal

`n orice trup\, pân\ la conturareaunei personalit\]i distincte. Stabi-litatea se produce `n formula Wat-tie Buchan – vocal, Big John Dun-can – chitar\, Dru Stix – tobe [iGary McCormack – bas. Un primdisc, cu titlul emblematic PunksNot Dead, este realizat `n 1981 subegida firmei Secret, de propriacompanie de produc]ie. Am\nun-tul pare nesemnificativ, dar atest\ini]iativa [i determinarea trupe]i -lor (`n special a vocalistului Wat-tie, fost soldat recalcitrant, darsco]ian cu sim] ̀ nn\s cut pentru fi-nan]e) de a-[i controla singuri mu-zica, afacerea, carierea [i via]a.Pentru c\ despre via]\ e vorba,`ntr-un fel care nu-i pe placul ma-jorit\]ii [i nu vrea s\ fie, dar nicinu este impus. Opt albume de stu-dio, vreo patru ̀ nregistrate ̀ n con-cert, diverse compila]ii [i pirateriinu `nseamn\ mult `n peste trei de-cenii de activitate. ~ns\ Exploiteda reu[it s\ defineasc\ un stil muzi-cal pregnant [i o imagine recunos-cut\ planetar. Riffuri rapide, ritmsufocant, texte abrazive, sex [i vio-len]\; alte cuvinte sunt inutile.Craniul cu creast\ mohawk a in-trat ̀ n panteonul iconografic [i n-arenevoie de explica]ii. Purt\torii demo] ro[u, precum al lui Wattie,sau multicolor sunt v\zu]i ca pun-keri prin defini]ie, de[i panopliainclude [i alte reprezent\ri. Mana-gerial vorbind, Exploited a impuslipsa compromisului `n rela]ia cuindustria spectacolului. Asta a ge-nerat o promovare scheletic\, dar[i devotamentul fanilor (inclemen]ipân\ la a-i scuipa ei pe cân t\re]i,când s-au pretat apari]iei la emi-siunea „Top of the Pops“).

Punk-rockul continu\ tradi]iamultisecular\ a mi[c\rilor anar-hice din Europa. Men]inându-sefinanciar pe linia de plutire, Ex-ploited `ncearc\ s\-[i scoat\ chel-tuielile vânzând produsul artistical opozi]iei sale programatice.„Never Sell Out“ proclam\ o pies\de pe albumul Fuck the System,din 2003. Posibilul mercantilism eanulat de constatarea c\, spre de-osebire de mul]i [arlatani, „ex-ploata]ii“ au practicat ce-au predi-cat. ~n 2014, Wattie a f\cut infarctpe o scen\ din Portugalia. Inciden-tul s-a repetat recent `n SUA. Con-certul programat la Arenele Ro-mane, pe 4 iunie, s-a anulat. Ex-ploited urma s\ proclame anarhia[i-n Bucure[ti.

De parc\ mai era nevoie!...

Punkerii nu mor...

Controalele acestea induc un sen-timent straniu pentru o ]ar\ atâtde democratic\, unde libertatea evaloare fundamental\, dar situa -]ia e perfect de `n]eles. La OperaGarnier erau instalate por]i de de-tectat metale; la Odeon ni s-acerut, printr-un e-mail, s\ venimceva mai devreme pentru a aveatimp s\ ni se verifice „bagajul“.

Sena a atins 8,62 m `n 1910, 7,1m `n 1955, 6,18 m `n 1982 [i 6,10 m`n 2016! Meteorologii sus]in c\ ploiatât de intense precum acesteacare au precedat inundarea che -iurilor revin ciclic o dat\ la o ju -m\tate de secol sau chiar la unsecol [i c\ nu `nc\lzirea global\ eexplica]ia. Din precau]ie, la Mu -zeul Orsay [i la Louvre exponatelede la niveluri problematice pen-tru infiltr\ri au fost mutate `nmaxim\ siguran]\. Muzeele auplanuri foarte bine puse la punct,opera ]iuni stabilite cu precizie [iexersate, a[a `ncât nu sunt nicio-dat\ luate prin surprindere. Mu -zeele au u[i care pot stopa intrareaapei, pompe foarte puternice. Unplan riguros permite, ̀ n func]ie desi tua]ia concret\, ambalarea, con-servarea [i mutarea extrem derapid\ a tuturor exponatelor, exactca la o relocare. Sentimentul re-confortant pe care-l ai aici e c\, in-diferent ce se `ntâmpl\, lucrurilesunt sub control, fiecare [tie ceare de f\cut, face, c\ institu]iilefunc]ioneaz\, c\ omul, cet\]eanul,e valoare fundamental\.

Pentru oricine iube[te teatrul,Parisul e echivalentul Edenului.Aici po]i vedea `n egal\ m\sur\spectacolele celor mai `n vog\ re-alizatori ai momentului – ThomasOstermeier, Ivo van Hove, Krys -tian Lupa, Romeo Castellucci,Krzysztof Warlikowski, SashaWaltz etc. –, dar [i aspiran]i la re-cunoa[tere, inovatori, `ncercânds\-[i g\seasc\ propriul loc `ntr-unspa]iu atât de aglomerat ca acesta.La Odeon, se juca Pesc\ru[ul luiOstermeier, un studiu personalrealizat de artist pe textul lui Ce-hov, un spectacol ne`mplinit, care`ncepe `ntr-o cheie, a decompozi -]iei postdramatice, [i sfâr[e[te,dup\ dou\ ore [i jum\tate (lungi,lungi, mai ales ultimele 20 deminute!), `n cu totul alta. Fran]a e`n ajun de Festival la Avignon,eveniment pe care-l va deschideIvo van Hove cu Les Damnés,dup\ filmul lui Visconti, lucrat cutrupa de la Comedia Francez\. Re-gizorul olandez e recunoscut pen-tru interesul fa]\ de mari scenariidin a [aptea art\, ale lui Cas-savetes, Bergman, Duras etc., pecare a f\cut mari produc]ii sce -nice. Ivo van Hove este liderul luiToneelgroep Amsterdam din 2001,cea mai vizibil\ companie tea tra -l\ olandez\ preocupat\ de `nnoi -rea practicilor teatrale. E o trup\stabil\ cu 22 de actori care joac\predilect reinterpret\ri ale clasi-cilor, dar [i texte inedite ̀ n versiu-ni scenice hibride care mixeaz\muzica, scenografia (de regul\,Jan Versweyeld) [i noul dans.Van Hove nu lucreaz\ doar el cuTA, pentru binele artistic al tru-pei i-a invitat [i pe Thomas Oster-meier, Grzegorz Jarzyna, LukPerceval, Krzysztof Warlikowski,Christoph Marthaler etc. Exist\ [iTA-2 consacrat arti[tilor emer-gen]i, unde s-au n\scut deja zeceproduc]ii.

Pentru amatorii de coborâri `nistoria recent\ a artelor spectacolu-lui [i a marilor ei revolu]ii, Teatrul„La Huchette“ e un punct obligato-riu. Plasat pe str\du]a cu acela[inume, la num\rul 23, trecând pelâng\ taverne `nghesuite [i g\l\ -gioase ve[nic ̀ n c\u tare de mu[terii,dai ̀ n La Huchette, a[ez\mânt patri-monial unde, din 1957, se joac\ f\r\`ntrerupere Lec]ia [i Cânt\rea]achea l\ `n versiunile de la vremeaaceea. Ini]iativa le-a apar]inut

actorilor de-atunci, care s-au aso-ciat [i au predat spectacolul, ca peo pre]ioas\ [tafet\ cultural\, atâ-tor noi distribu]ii. Prin cele doar85 de locuri ale s\lii s-au perindatpeste dou\ milioane de spectatori`n ace[ti aproape 60 de ani. Iarnum\r\toarea continu\.

Perioada estival\ o fi ea a va-can]elor, dar e ne`ndoielnic [i afestivalurilor de teatru, dans [imuzic\. La parizianul Aquariumde la Cartoucherie, pentru al[aptelea an consecutiv, se desf\ -[oar\ Festivalul {colilor de Tea -tru, cu spectacolele de absolviredin `ntreaga Fran]\, anul acestaorientate spre scriitura contempo-ran\. Pentru cei care nu ajung laAvignon, exist\ Festivalul „Nousn’irons pas a Avignon“! Cât sepoate de explicit, a 18-a edi]ie re-une[te 12 crea]ii, 25 de companii [ipeste 100 de arti[ti `ntr-un gestartistic perpetuat de replica lacheltuielile uria[e pe care mersulla Avignon le presupune pentruOff. La Versailles, luna iunie e alui Molière. De 20 de ani `ncoace.Acum, `n program, sunt 350 dereprezenta]ii `n 60 de locuri dinVersailles. Nu va fi numai Molièrela Luna Molière, ci [i dans, mu -zic\, texte [i abord\ri contempo-rane. {i dac\ tot am pomenitPesc\ru[ul lui Cehov, Hubert Co-las preg\te[te un proiect intere-sant cu piesa clasicului rus. A`ncredin]at fiecare act altui dra-maturg pentru a inventa varia]iunipe teme specifice: Edith Azam,Annie Zadek, Liliane Giraudon,Nathalie Quintane. Un prolog i-acerut lui Jacob Wren [i un epilogAngelic\i Liddell. ~n ideea noilor[i vechilor scriituri, care conformlui Colas, constituie fix tema pie-sei. Spectacolul se va juca la Nan-terre-Amandier, la `nceputul lui2017.

Chiar [i Euro 2016 se bucur\ deaten]ia teatrului. Spectacolul Ita -lie-Bresil 3 a 2, pus `n scen\ deAlexandra Tobelaim la CompaniaTandaim pe un text al dramatur-gului Davide Enia, reface scenicmeciul dramatic din 1982, cu ac-torul Solal Bouloudnine inter-pretând toate rolurile. Pentru c\fotbalul `nseamn\, zice Alexan-dra Tobelaim, „a juca, a privi, atransmite“. Adic\ un alt fel despectacol!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Am ajuns la Paris odat\cu maximele istorice aleSenei [i cu greva dintransporturi, dar nici una,nici cealalt\ nu p\reau s\afecteze [armul metro -polei. ~n câteva zile urmas\ `nceap\ Euro 2016,campionatul continentalde fotbal, iar num\rul deturi[ti era evident maimare, `n ciuda statisti-cilor franceze care prog-nozau sc\derea num\ru-lui celor interesa]i de„ora[ul luminilor“ [i dincauze de posibile atacuriteroriste. Planul Vigipi-rate a impus controaleriguroase la intr\rile `ntoate obiective le cultu -rale pariziene ori s\li despectacole, `n ge nerallocuri aglomerate.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Paris, ora[ul-spectacol


8 » special

Vasile Ernu: sectantul,ateul, marginalul...

Petru Negur\

Dar autorul `[i asum\ el `nsu[i unstatut de marginalitate prin aceas -t\ carte ([i prin alte c\r]i ale sale).S-a remarcat c\ subiectul „reli-gios“ al c\r]ii [i, mai ales, auto-proclamarea naratorului (care nue neap\rat una cu autorul) dreptun „sectant“ [p. 20 [i altele] au in-dus o anumit\ stare de perplexita-te, de confuzie chiar, atât `n rân-durile intelectualilor de stânga,mediu de la care autorul `nsu[i sereclam\, cât [i, poate mai ales, `nsânul intelectualilor conserva-tori. Când spun „marginal“, am ̀ nvedere o pozi]ie ex-centrat\, aflat\„`n marginea“ unor lumi sociale[i, astfel, `n apropierea ([i la mar-ginea) unor alte lumi. „Liminali-tate“ ar fi un alt cuvânt care ex-prim\ aceast\ stare „marginal\“.

Pozi]ia marginal\, pe care au-torul o câ[tig\ mai cu seam\ prinaceast\ carte ([i prin altele careau mai fost [i, din câte se anun]\,vor mai veni), este una dificil\,pentru c\ pozi]ia de outsider nueste, `n general, una confortabil\din punct de vedere social. Nara-torul c\r]ii lui Ernu, care se pre-zint\ drept „sectant“, un credin-cios deci, joac\ `n oglind\ cu unorizont de a[teptare – valabil peambele e[ichiere, de stânga [i dedreapta, ale mediului intelectual –`n care autorul este v\zut ca „stân-gist“ [i, deci, „agnostic“, dac\ nude-a dreptul ateu. Naratorul-cre[ -tin contrasteaz\ abrupt cu ima -ginea „omului de stânga“, pe careautorul [i-a cultivat-o el `nsu[i cust\ruin]\ [i a c\rui pozi]ie politic\este considerat\ a priori suspect\`n România [i `n celelalte ]\ri dinregiune, de la 1989 ̀ ncoace. Totu[i,nici titlul de „sectant“, de la carese revendic\ – r\sun\ tor – Ernu,nu este [i nu a fost unul cu multmai m\gulitor `n regiune decâtcel de „socialist“ acum. Calificativ„stigmatizant“, venit din partea

comunit\]ii confesionale majori-tare, „sectan]ii“ au fost percepu]i[i ei de c\tre autorit\]ile statului,de slujnicii [i enoria[ii bisericiiortodoxe [i de intelectualii cei maiinfluen]i din regiune drept un grupstr\in corpului na]iunii [i al bu-nei sale credin]e, [i asta imediatdup\ apari]ia `n regiune a primi-lor „b\[tina[i“ converti]i la unadin confesiunile neo-protestante.Dar „liminalitatea“ autorului-na-rator este valabil\ [i de cealalt\parte a pove[tii, chiar `n interio-rul intrigii c\r]ii, atunci cândm\rturise[te c\ s-a `nstr\inat de„sectan]ii“ s\i [i c\, pân\ la urm\,este [i aici o „oaie neagr\“ a fami-liei – un perfect outsider.

O situare `n acela[i timp`n\untru [i `n afar\

A[ vrea s\ interpretez aceast\ po -zi]ie marginal\ `n cheia unei tri-ple logici [i func]ionalit\]i sociale:de cunoa[tere, de atitudine [i demediere.

Marginalitatea este, `n primulrând, o pozi]ie care `i permite au-torului (prin intermediul narato-rului) s\ cunoasc\ istoria [i pozi -]ia social\ a unui grup din careprovine, dar de care s-a rupt de câ-teva decenii [i `n sânul c\ruia re-vine, la ̀ nmormântarea tat\lui, ̀ n -tr-un moment voit simbolic („psi-hanalizabil“ cu bun\ [tiin]\).Aceast\ marginalitate epistemolo-gic\ are avantajul de a reconciliadistan]a obiectivant\ a savantului(le regard éloigné, despre care vor-be[te Claude Lévi-Strauss) cu „cu-noa[terea local\“ a indigenului(pe care un cercet\tor implicat sec\z ne[te s\ o surprind\ [i s\ o `n -]eleag\ ̀ n dinamismul [i „ingenui -tatea“ ei, prin „observa]ie partici-pant\“). Nici str\in, nici localnic,Ernu-naratorul ne poate vorbi, ce-lor „din afar\“, pe limba noastr\,ceea ce se petrece „`n\untru“, `ncalitate de cunosc\tor „nativ“ al

limbajului, al eticii [i al habitus-ului localnicilor, traducând po-ve[ti de via]\, frânturi de expe-rien]\ [i categorii de cunoa[tereale unei lumi, accesibile majo-rit\]ii doar prin pu]inele stereoti-puri ale vremii [i tot atâtearelat\ri folclorizante, produse dediscursul hegemonic. Pozi]ia demarginal pe care o adopt\ narato-rul este a[adar una privilegiat\,pentru c\ permite o situare ̀ n ace-la[i timp `n\untru [i `n afar\ –vne sau inside out, cum i-ar fi spusAlexei Yurchak, dispunând sprecontemplare prin participare [i,totodat\, prin adoptarea unei dis-tan]e epistemologice, de ostrane-nie (defamiliarizare).

Dar aceast\ adeziune la ungrup, perceput cu suspiciune `negal\ m\sur\ dinspre „stânga“ [idinspre „dreapta“, `[i dobânde[te`ntregul sens ca un act de solidari-tate fa]\ de o categorie social\oprimat\ sub toate regimurile dinregiune de-a lungul ultimelordou\ secole. Astfel, pentru un „omde stânga“, „sunt sectant“ echiva-leaz\ cu o form\ de atitudine, re-zonând cu „je suis juif“ sau, mairecent, cu „je suis Charlie“ – o asu-mare militant\ a unei identit\]ivictimizate, pentru a lupta pe fa]\,pe plan discursiv, cu o hegemoniecare construie[te [i stratific\ lu-mea social\, sacralizând, tabui-zând [i stigmatizând, la stânga [ila dreapta, prin categorii de lim-baj („La langue est fasciste”, dup\cum spunea polemic Barthes).

Personajele – individuale [i co-lective – despre care se vorbe[tecu cea mai mult\ d\ruire de sine`n aceast\ carte nu sunt atât con-fesiunile cre[tine „minoritare“ `nsine [i `n bloc, cum ar fi evan-gheli[tii sau bapti[tii (din rândulc\rora, de altfel, se trage [i auto-rul), care fac subiectul c\r]ii dato-rit\ statutului lor minoritar [i do-minat. A[ `nclina s\ cred c\ „sec-tan]ii“ prin excelen]\ ai lui Ernu

ar fi manifest\rile cele mai ereti-ce, sincretice [i „revolu]ionare“ale credin]elor, grupurilor [i dog-melor religioase din regiune. Pro-totipul „memorialistic“ al acestuisoi aparte de „sectan]i“ este repre-zentat de str\bunelul naratorului,Culachi, personaj central al c\r]ii,a c\rui fire, se spune, „era unamestec straniu `ntre credin]\ ne-clintit\, dârzenia [i revolta radi-cale ale rascolnicilor, etica purita-nist\ [i rigoarea evangheli[tilorgermani [i ceva din nebunia mis-tic\ [i aventura iudaic\ ale evrei-lor mesianici“ (p. 75 ). Echivalen-tul non-fic]ional, istoriografic, alacestui „actant“ liminal `n poves-tirea lui Ernu este publicistul [i li-teratul Iosif Davidovici Rabino-vici, originar din Basarabia, fon-dator al unei „secte“ iudeo-cre[ti-ne. Afl\m din cartea lui Ernu,

`ntre altele, c\ Rabinovici ajungela ideea cre[tin\rii voluntare aevreilor din Imperiul }arist, maiexact din zona de vest unde ace[ -tia aveau dreptul s\ locuiasc\, cao posibil\ solu]ie la „chestiuneaevreiasc\“, idee care `i vine dup\valul de pogromuri care izbuc ne[ -te `n Imperiu `n anii 1880 [i dup\ce viziteaz\ Palestina, unde se ara -t\ tulburat de s\r\cia pro fund\ `ncare tr\iesc oamenii locului (evrei[i arabi deopotriv\). Asemeneacurente („secte“) sincretice [i ere-tice de toate culorile – iudeo-cre[ -tine, iudeo-musulmane, musul-man-cre[tine etc. – au existat, dela sud la nord, `n toat\ zona Euro-pei centrale [i orientale [i `n Bal-cani (a se vedea, `ntre altele, re-cenzia lui Claude Karnouh `naceast\ privin]\).

Sectan]ii este primul volum dintr-o trilogie, anun]at\ de autor, despre„marginali“. Vasile Ernu circumscrie obiectul studiului s\u de caz, „sectan]ii“ – i.e. grupurile confesionale minoritare –, `ntr-un „]inut de frontier\“, aflat el `nsu[ila marginea unor mari imperii [i state-na]iune pe parcursul ultimelor dou\ secole:Bugeacul, aceast\ regiune situat\ ast\zi `n Ucraina, `n URSS `ntre 1940 [i 1991, `n Basarabia româneasc\ `ntre 1918 [i 1940, `n Imperiul }arist din 1812 pân\ `n1918, `ntr-o raia turceasc\, pân\ `n 1812 etc.


special « 9

Istoria alternativ\ a unui ]inut de frontier\

Din punct de vedere social, aceas -t\ marginalitate se exprim\, `ncartea lui Ernu, prin personaje pa-radoxale [i oximoronice: un sec-tant ateu (naratorul), târgove]i evlavio[i, evrei cre[tini, cre[tiniiudaici etc. Felul `n care Ernu pla-seaz\ accentele `n aceast\ povestedespre „liminalitate“ arunc\ lu-min\ asupra unei semnifica]ii, pecare pu]ini comentatori au sur-prins-o `n aceast\ carte. Tind s\cred c\ grupurile [i personajele„marginale“ (`n `n]elesul schi]atmai sus) ̀ l intereseaz\ pe autor nudoar prin pozi]ia lor domina t\/oprimat\ sau prin calitatea lor deoutsider-i [i de revolta]i (buntov -[iki) f\r\ voie, ci prin misiunea pecare ace[tia [i-o `nsu[esc tacit, demediatori, afla]i la r\scrucea unor

lumi sociale, pentru a le apropia [ireconcilia, `ntr-un context de ten-siune crescând\, alimentat colate-ral de transform\rile majore care`nso]esc procesul de modernizare(industrializare, urbanizare, na ]io -na lizare) din secolele XIX [i XX.Am putea presupune, stimula]i delectura acestei c\r]i, c\ secteleeretice care iau avânt `n a douajum\tate a secolului al XIX-lea `nEuropa oriental\ [i `n Balcani(urm\ri]i de Ernu, la scar\ local\,`n Bugeac) sunt emana]ia unuiproces risipit de revolu]ie mol-com\, izvorât de jos `n sus, [i careva fi `n\bu[it de proiectele revo-lu]ionare [i modernizatoare ([i ul-tra-moderniste) operate `n secolulXX pe o direc]ie de sus `n jos dec\tre ni[te state-leviatan, cuambi]ii totalizatoare.

S-a mai vorbit despre nostalgiela Ernu. Ca [i `n cartea sa de

debut, N\scut `n URSS, `n Sec-tan]ii Ernu cultiv\ un soi de nos-talgie – Svetlana Boym ar numi-omelancolic\ (nu una restitutiv\) –pe care autorul o m\rturise[teprintre rânduri fa]\ de ni[te vre-muri ̀ n care Basarabia (dar [i alte]inuturi din regiune) constituiaun amestec colorat de limbi, cul-turi [i confesiuni [i `n care terito-rii `ntregi erau locuite de a[a-zi[i„marginali“, ̀ n fapt comunit\]i et-nice, lingvistice [i/sau religioase,acomodate mai degrab\ decât in-tegrate la un sistem dominant, el`nsu[i pe cale de a se cl\di `n ni[tevremuri de neostoit\ schimbare(i.e. modernizare). Sectan]ii este oistorie alternativ\ a unui ]inut defrontier\ (Bugeacul Basarabiei),povestit\ „de jos“ – `n r\sp\r fa]\de discursul dominant – din guraunui „marginal“, aici un „sec-tant“. Naratorul – [i `n urma sa,

cititorul – nu se las\ cople[it deaceast\ nostalgie, ci o folose[te cumetod\, ca pe o lentil\ `n care lu-crurile [i evenimentele prind con-tur [i culoare, acolo unde, altmin-teri, acestea te pot orbi prinadev\rul lor pretins peremptoriusau s\ te `ntunece prin negrea]aunei istorii `n care deport\rile demas\ [i purific\rile etnice aumers al\turi cu mostre autenticede omenie [i solidaritate. Dar nos-talgia lui Ernu este una melanco-lic\ [i fa]\ de un trecut/prezentcondi]ional, `n care aceste comu-nit\]i eretice, „marginale“, ar fisupravie]uit [i, poate, [i-ar fi duspân\ la cap\t voca]ia de revolu]iemesianic\, `n urma c\reia totomul, de orice credin]\, limb\ [iculoare, [i-ar fi dat mâinile. ~nain-te s\ fi coborât Leviatanul.

Ca [i ̀ n opera sa de debut, Ernune poveste[te o istorie, cu ironie

(`n sensul primar, de `ntrebare –maieutic\) [i, totodat\, cu un soide defamiliarizare (ostranenie) –inclusiv [i fa]\ de propria condi]iede „marginal“ – care face [i dinaceast\ carte un demers reflexivs\n\tos [i o oper\ autentic\.

Vasile Ernu, Sectan]ii, colec]ia „Ego-Grafii“, Editura Polirom, 2015

„A[ mai umbla pu]in la glumele pe seama mea.Devin plictisitoare“Anul acesta s-a `mplinit un deceniu de laapari]ia primei edi]ii a volumului care l-a lansatpe Vasile Ernu – N\scut `n URSS. De curând, pescena9.ro, a fost lansat\ [i o versiune audio ac\r]ii, cu Bogdan Ghiu `n rolul de „povestitor“[i muzica trupei Auktion.

Interviu realizat de George Onofrei

Ne gr\bim s\ `mb\tr=nim sau doar deceniul \sta atrecut foarte repede?

Parc\ a fost mai ieri, dar au trecut zece ani, uite a[a s-audus... S-au `ntâmplat multe lucruri, ne-am c\s\torit, amf\cut copii, am mai scris vreo [apte c\r]i, dar a r\mas caun element important debutul, `ntâmpl\tor a fost [i o car-te de succes.

Site-ul N\scut `n URSS mai e up and running? Pen-tru c\ avea o pleiad\ de con]inut pop-cultural sovie -tic, ca s\ zic a[a.

Da, este un con]inut destul de atractiv. ~n continuare pemine m\ minuneaz\, pentru c\ eu m-am desp\r]it de multde ea (n.r.: de carte), ̀ ntr-un fel. Lumea cite[te, s-a ajuns laa cincea edi]ie, a fost tradus\ `n vreo zece limbi, `nc\ suntinvitat cu ea (n.r.: la diferite evenimente, emisiuni). Estraniu când mai primesc invita]ii pentru N\scut `nURSS, m\ uit a[a [i zic: „Bine, dar am mai f\cut ̀ ntre timpmulte alte lucruri“. Exist\ un public tân\r, destul de des-chis, dar ̀ n acela[i timp [i un public ̀ n vârst\, care e legatde aceast\ carte pentru c\ e vorba de amintiri, de un anu-mit timp de nostalgie, de reg\sirea unor lucruri comunedin trecut.

Ai reu[it s\ scapi de imaginea c\r]ii acesteia? Prac-tic, Vasile Ernu a devenit sinonim cu N\scut `nURSS. ~]i afecteaz\ c\r]ile mai noi?

O perioad\ a fost destul de puternic acest lucru, `ns\ credc\ ̀ n ultimii ani lucrurile s-au schimbat destul de mult. ~nprimul rând pentru c\ eu am `nceput s\ devin destul debine plasat sau, m\ rog, bine, r\u, destul de puternic, s\ zi-cem, axat pe zona ideologic\ [i politic\, `n care iau pozi]iipe diverse sectoare.

Scrii la Criticatac.ro, e[ti identificat cu o anumit\ideologie.

Da, sunt `ntotdeauna invitat ca omul de serviciu de stân-ga, [i asta e o chestie destul de tare. Plus c\, `n ultima pe-rioad\, am `nceput s\ scriu pe alte subiecte, cum e ultimacarte, Sectan]ii, care a creat un alt tip de interes, vin de peo cu totul alt\ pozi]ie, vorbesc despre cu totul alt tip de co-munit\]i. Cred c\ lucrurile `ncep `ncet, `ncet s\ se a[eze,fiindc\ vin alte subiecte, alte teme. Dar `ntr-adev\r e o[tampil\ puternic\ de care greu se scap\, adic\ ̀ ntotdeau-na se va face referire la ea.

Drag\ Vasile, unde crezi c\ o s\ fii peste zece ani?

Peste zece ani (n.r.: râde), nu [tiu, e greu de spus, undeva

prin zon\, poate `n Caucaz, poate `n Asia, poate la Ia[i...

{tiu c\ tu [i Bogdan Ghiu sunte]i prieteni. Cum s-a„comportat“ `n timpul `nregistr\rilor? L-ai super-vizat?

Pe mine m-a surprins foarte mult c\ Bogdan a citit din pri-ma, practic, f\r\ ̀ ntrerupere, doar cu pauz\ de cafea, dac\`mi aduc bine aminte. {i `mi place foarte mult vocea luiradiofonic\. Cite[te profesionist, e aproape de gustul meude lectur\. Mi-a pl\cut mult ce a f\cut. Am pus [i muzicade la Auktion, o trup\ legendar\ de rock sovietic, ca s\ fiea[a, mai `n spirit.

Apropo de personajul public Vasile Ernu, mi-aispus la un moment dat c\ ai mai `mbun\t\]i glu -mele care se fac despre tine.

Da, la glume a[ mai umbla, pentru c\ devin plictisitoare.Eu am `nceput cumva s\ devin destul de ironic chiar [ifa]\ de glumele [i fricile mele. Trebuie numai pu]in `m -bun\t\]ite, pentru c\ sunt prea ̀ ncrâncenate [i cam legatede acelea[i subiecte, ce ]in de comunism, r\suflate din anii’90. Aici trebuie lucrat, dar nu depinde doar de mine. Saupoate nu ofer eu marf\ suficient\ pentru ca oamenii s\poat\ face [i alte glume. Dar `n general sunt critic `n pri-mul rând fa]\ de mine, pe restu-i las s\-[i vad\ de treab\.

Vasile Ernu, al\turi de invitatul s\u, Andrei Gheorghe, la lansarea N\scut `n URSS – 26 mai 2006, Club A, Bucure[ti

Petru Negur\ este lector laUniversitatea Pedagogic\ deStat din Moldova (Chi[in\u),doctor `n sociologie la Ecoledes Hautes Etudes en Scien-ces Sociales, Paris. Este coedi-torul portalului platzfor ma.md.Ultima sa carte: Nici eroi, nicitr\d\tori. Scriitorii moldoveni[i puterea sovietic\ `n epocastalinist\, Chi[in\u, EdituraCartier, 2014.


10 » carte

O parabol\ turceasc\ desprelibertate pe vremea lui Erdogan

Cristian Teodorescu

Am `nceput s\ citesc destul decrispat romanul. Când colo, perso-najele, patru de]inu]i politici, `[ispun pove[ti despre lumea deafar\, a[teptând s\ le vin\ rândulla interogatoriu. Unul dintre ei,studentul, ̀ ncepe o istorie cu dou\c\lug\ri]e urm\rite prin Istanbulde un tip pus pe rele. Era, zice stu-dentul, o zi cu un frig cumplit. Fri-zerul moroc\nos care-l ascult\ ìspune c\-i ajunge cât de rece e ci-mentul pe care stau, nu-i mai tre-buie [i o poveste ̀ n care e frig. A[ac\ studentul ia nara]iunea de la`nceput. Era o zi c\lduroas\, unz\duf cum numai la Istanbul poa-te fi, când cele dou\ c\lug\ri]e s-au trezit urm\rite de un zdrahonpus pe rele. A[a mai venea de-aca -s\, se lumineaz\ frizerul. Trei la`nceput, `n celula `n care de-abia`ncap, de]inu]ii vorbesc despre lu-mea de-afar\. {i ca s\ le trea c\tim pul, dar mai mult ca s\ nu sepr\bu[easc\ psihic ̀ n celul\, ̀ ntreb\t\ile cumplite prin care au tre-cut [i cele care-i a[teapt\. Pove[ti-le ì ajut\ s\ reziste [i s\ ias\ cugândul din celul\, `ntr-o libertatepe care nu le-o poate lua nimeni.

{tiam din memoriile fo[tilorde ]inu]i politici de la noi, din ro-manele lui Soleji]̀ n [i din povestirile

lui Varlam {alamov cât de impor-tante sunt pove[tile pentru ceiafla]i `n deten]ie. ~i ajutau s\ su-pravie]uiasc\ [i le ̀ ntre]ineau spe-ran]a `n libertate. Cei care aveautalent la povestit sau [tiau ceva ceputea fi `nv\]at de ceilal]i se bucu-rau de respectul tuturor, chiar `nmai mare m\sur\ decât aceia caref\ceau planuri de evadare.

~n ~nchisoarea noastr\ cea detoate zilele, Ion Ioanid, care a reu -[it s\ fug\ din pu[c\rie [i al c\ruireazem interior erau planurile deevadare, `[i aminte[te cu recuno[ -tin]\ de povestitorii pe care i-a cu-noscut [i de „profesorii“ care ]i -neau cursuri ̀ n ̀ nchisoare. Un doc -tor, fost de]inut politic, mi-a spus`n anii nou\zeci c\ una dintre me-todele cele mai cumplite prin care[efii pu[c\riilor politice `ncercaus\-i ̀ nfrâng\ moral pe de]inu]i eras\-i ]in\ la izolator.

Corneliu Coposu, unul dintrecei care au rezistat torturii sin-gur\t\]ii, a spus mai târziu c\ `ncelula ̀ n care a stat de unul singura compus poezii, pe care [i le spu-nea, de team\ c\ ar putea uita s\vorbeasc\. Cât despre cei care aufost supu[i la tortura sufoc\riilente, unii `n faimosul seif al b\n -cii din Constan]a, al]ii `n `nc\peri`n care nu p\trundea aerul, ace[ -tia spuneau c\ pentru a face fa]\

spaimei care-i cuprindea pe m\ -sur\ ce `ncepea s\ le lipseasc\ ae-rul se gândeau la `ntâmpl\ri dinlumea de afar\, visând cu ochiideschi[i pe `ntuneric.

Gardienii [i cei care-i intero-gheaz\ pe de]inu]ii din pu[c\riadescris\ de Sönmez nu ajung laasemenea rafinamente. ~i `nfome-teaz\ pe politici [i ̀ i bat cu s\lb\ti-cie, uneori pân\ ì omoar\, doar,doar i-or face s\-[i toarne compli-cii. Scenele astea, conturate `ntu[e groase, nu fac decât s\ subli-nieze contrastul dintre ceea cep\timesc de]inu]ii [i libertatea lorl\untric\, pe care nimic n-o poatez\d\rnici.

Cei patru care `[i spun pove[ti`n celul\ sunt ni[te filosofi carecaut\ adev\rul, fiecare dup\ pute-rile lui, [i care vorbesc atât `n nu-mele experien]elor prin care autrecut, `nainte de a ajunge `n pu[ -c\rie, cât [i `n parabole cu care`ncearc\ s\ aproximeze lumea deafar\, `n special aceea a mareluiora[, aflându-se [i `n c\utarea iz-voarelor de `n]elepciune [i de pre -]uire a libert\]ii care duc spre Is-tanbul, unele venite din comu-nit\]i izolate, aflate la mare dis-tan]\, altele, chiar din cartierelem\rgina[e [i oropsite ale ora[u lui.

To]i cei patru citesc sau [tiupoezie, pe care o amestec\ `n na-ra]iunile lor cu tâlc `mp\rt\[iteunii altora. Mai mult, `[i transmitputerea secret\ de a tr\i `n imagi-na]ie, astfel ̀ ncât atunci când unuldintre ei ì `nva]\ s\ fumeze ]ig\ri`nchipuite, Studentul se arde ladegete cu un chibrit imaginar.Scena e extraordinar\ – de o pro-fund\ sugestivitate, dar [i de unumor ale c\rui r\d\cini se afl\ `npove[tile populare turce[ti, cu Ka-ragöz [i Hacivat.

Istanbulul despre care scrieSönmez pare deopotriv\ apropiat[i `ndep\rtat, legendar [i aproapepip\ibil, cumva asem\n\tor cu Bu-cure[tiul legendelor urbane [i cufilosofia bucure[tenilor conden-sat\ `n pilde [i `n anecdote. Mareadeosebire e c\ romancierul turc d\gravitate legendelor urbane, ade -v\ rate sau de el `nchipuite, ca `npovestea celor dou\ c\lug\ ri]e.Una dintre ele, când vede c\ urm\ -ritorul ei e pe cale s-o ajun g\, ̀ [i ri-dic\ fusta, la care tic\losul `[i las\chilo]ii `n vine. Or, poveste[te eadup\ aceea, o femeie care `[i ridic\fusta alearg\ mai repede decât unb\rbat care-[i las\ chilo]ii `n vine.

~ntr-o alt\ poveste, care paredesprins\ din 1001 nop]i, vân\to-rii dintr-un sat de munte afl\ c\un b\iat din satul lor va fi mâncatde un lup dup\ ce se va `nsura.A[a c\ vân\torii ̀ i bag\ pe b\iat [ipe viitoarea lui mireas\ `ntr-olad\ ferecat\ cu [apte lan]uri [i totatâtea lac\te. Când deschid lada,`n\untru nu mai e decât mireasa,care l-a mâncat pe alesul ei, de un-de [i `ntreb\rile dac\ nu cumvaomul e n\scut cu soarta sa de gât,cum zice Coranul. Poate c-o fi, darpoate [i c\ n-o fi, `[i dau cu p\re-rea personajele lui Sönmez, ca `nromanele noastre cu parabole `n -ci frate de pe vremea lui Ceau[escu.

Doar c\ avocatul turc, atuncicând s-a apucat de romane, n-avrut s\ `mpace capra c\r]ilor salecu varza regimului Erdogan. Du -p\ ce s-a vindecat `n Anglia deb\taia sor\ cu moartea pe care i-atras-o poli]ia [i s-a apucat de ro-mane, Sönmez nici m\car nu-l

pomene[te pe Erdogan ̀ n IstanbulIstanbul. {i asta nu ca s\-[i fac\ochi de cum\tru cu acest sultan aldemocra]iei turce[ti, ci ca s\-i ara-te c\ el nu e decât un accident `nistoria turcilor.

Burhan Sönmez, Istanbul Istanbul,traducere de Leila Ünal, colec]ia„Biblioteca Polirom. Actual“, Editura Polirom, 2016

Când am v\zut pe prima pagin\ a romanului luiBurhan Sönmez schi]a celulelor de la subsolul unei`nchisori f\r\ nume din Istanbul, m-a str\b\tut un fior. {i [tiind c\ autorul e avocat [i activist al drepturilor omului care a sim]it pe pielea lui cum bate poli]ia turc\, m\ a[teptam la o depozi]ie `n proz\ despre groz\viile prin care trec opozan]ii lui Erdogan.


carte « 11

Nout\]i `n BIBLIOTECA POLIROM• SERIA DE AUTOR JOSÉ SARAMAGO

Ridicat de la p\mânt

Traducere din limba portughe -z\ [i note de Simina Popa. Edi]iecartonat\

Premiul Nobel pentru Lite -ratur\ 1998

Publicat pentru prima dat\ `n1980, Ridicat de la p\mânt urm\ -re[te destinul mai multor genera -]ii ale familiei Mau-Tempo (Vre -me-Rea), ]\rani s\raci, f\r\ p\ -mânt, cum fuseser\ [i bunicii luiSaramago – cartea este, de altfel,una dintre cele profund personaleale celebrului scriitor. Dincolo detema p\mântului [i a conflictelorgenerate de ve[nicele nedrept\]isociale ori de comentariile politi -ce, cuceritoare ̀ n lectura romanu-lui sunt mai ales umorul lui Sa -ramago [i stilul s\u bine cunoscut.

• SERIA DE AUTOR ORHAN PAMUK

O ciud\]enie a min]ii mele

Traducere din limba turc\ [inote de Lumini]a Munteanu

Premiul Nobel pentru Litera tu -r\ 2006

Romanul O ciud\]enie a min]iimele este o epopee modern\, des -f\ [urat\ pe parcursul a mai binede patru decenii (1969-2012), `ncentrul c\reia se afl\ unul dintremilioanele de „personaje secun-dare“ ale Istanbulului: iaurgiul [ibragagiul Mevlut Karata[. Poves -tea adeseori `nduio[\toare a con-traeroului Mevlut Karata[, cu bu-curiile, sensibilit\]ile, izbânzile[i, mai ales, e[ecurile sale, este defapt povestea „celuilalt Istanbul“,a vânz\torilor stradali, a cartiere -lor de bar\ci, a imigran]ilor dinAnatolia care ajung s\ schimbe,treptat, textura [i stilul de via]\tradi]ional al ora[ului, pe valulambiguu al pribegiilor moderne.

• SERIA ESEN}IAL

Norman MailerSeri antice

Traducere din limba englez\ deIrina Horea [i Mihai Elin

O capodoper\ despre moarte [ivia]\, despre re`ncarnare, vr\ji [ierotism `n Egiptul antic

Menenhetet, copilul de ]\rancare devine general `n armata luiRamses al II-lea, care ajunge su -praveghetorul haremului [i `nso -]itor al Reginei Nefertiti, se viseaz\pe tronul Faraonului. Un b\trânevreu i-a dezv\luit cum orice b\r -bat poate s\ renasc\ dac\, `naintes\-[i dea sufletul, las\ grea o fe-meie; pruncul n\scut astfel `[i va`ntrupa tat\l mort, cu toate visurile[i cuno[tin]ele acestuia. Menen-hetet trebuie doar s\-[i aleag\ fe-meia [i momentul potrivite pentrurealizarea visului. Ceea ce [i `n -cearc\ s\ fac\, `n ultima noapte aMarelui Festival al FaraonuluiRamses al II-lea, alegându-[i-o caiubit\ [i poate viitoare mam\ peRegin\, de care este `ndr\gostit.

Despre toate acestea poveste[techiar Menenhetet, la curtea luiRamses al IX-lea, `ntr-o alt\noapte de pomin\, Noaptea Porcu-lui, când totul este permis de-opotriv\ muritorilor de rând,faraonilor [i zeilor...

Stefan ZweigJuc\torul de [ah

Traducere din limba german\de Mariana B\rbulescu

~n anii de `nceput ai celui de-alDoilea R\zboi Mondial, la bordulunui pachebot ce se ̀ ndreapt\ spreBuenos Aires, c\l\torii descoper\c\ printre ei se afl\ un campionmondial la [ah pe nume Czentovic.Printr-un concurs de `mprejur\ri,Czentovic ajunge s\ se `nfrunte petabla de [ah cu un grup de c\l\toride pe vas, pe care `i `nvinge cuu[urin]\. Atunci `ns\ intr\ `n sce -n\, cu totul surprinz\tor, un per -sonaj straniu, al c\rui trecut recenteste legat de jocul de [ah `ntr-unmod tulbur\tor [i sumbru.

Yann MartelMun]ii ~nal]i ai Portugaliei

Traducere din limba englez\ deDan Croitoru

Yann Martel este autorul best-sellerului Via]a lui Pi.

~n Lisabona anului 1904,tân\rul Tomás descoper\ un jur-nal vechi. Acesta las\ s\ se `ntre-vad\ existen]a unui artefact extra-ordinar care – dac\ va fi g\sit – varedefini istoria. La volanul unuiadintre primele automobile ap\ru -te `n Europa, tân\rul porne[te `nc\utarea acestei comori stranii.Treizeci [i cinci de ani mai târziu,un medic din Lisabona, pasionat deromanele poli]iste ale Agathei Chris -tie, face autopsia unui cadavru [i se

g\se[te `n fa]a unui mister denep\truns, consecin]a c\ut\rilorlui Tomás. Aproape jum\tate desecol mai târziu, ̀ n 1981, un senatorcanadian se retrage `ntr-un sat dinMun]ii ~nal]i ai Portugaliei, `ndo-liat dup\ moartea so]iei sale. Are`ns\ o companie dintre cele maineobi[nuite: un cimpanzeu. {i aici,`n acest sat, `ndelunga c\utare seva `ncheia `ntr-un mod cu totulnea[teptat.

• SERIA ACTUAL

Florian Illies1913Vara secoluluiTraducere din limba german\

[i note de Vasile V. Poenaru1913, ultimul an `nainte ca se -

colul s-o ia razna1913 e anul `n care Henry Ford

introduce `n fabrica sa o linie deasamblare automat\, iar LouisArmstrong pune pentru primaoar\ mâna pe o trompet\ – [i nuoriunde [i oricum, ci `ntr-o [coal\de corec]ie, unde fusese ̀ nchis. Char-lie Chaplin semneaz\ contractul

pentru cel dintâi film al s\u,Proust `[i `ncepe marele ciclu de -dicat timpului, Stravinski are pre-miera la originalul [i scandalosulbalet S\rb\toarea prim\verii. Dis-cipolul Carl Gustav Jung se des -parte de maestrul s\u, SigmundFreud. Robert Musil `[i `ncepeOmul f\r\ `nsu[iri cu o infor ma -]ie gre[it\. Rainer Maria Rilke su -fer\ [i le scrie iubitelor sale. Toateaceste personaje [i evenimente lereg\sim `n cartea lui Florian Illies, al\turi de ceilal]i eroi (saumon[tri): Thomas Mann, Hesse,Rodin, Gottfried Benn, Matisse,dar [i Hitler, Stalin [i Tito.

Burhan SönmezIstanbul Istanbul

Traducere din limba turc\ deLeila Ünal

Patru prizonieri stau `nchi[i `ncelula unui centru de tortur\.Atunci când nu sunt maltrata]i, eispun pe rând pove[ti despre Istan-bul, istorisiri ca un balsam `m -potriva durerii [i fricii, exerci]iide rezisten]\, [i nu un mijloc de auita unde se afl\. Tortura nu-idezumanizeaz\, sentimentele bu -ne nu li se [terg din minte, iar fu-ria tor]ionarilor se dezl\n]uie.Pornind de la destinul celor patruoameni `nchi[i `n celula cu nu -m\rul 40, romanul ajunge treptats\ reflecte via]a locuitorilor Istan-bulului de la suprafa]\, cu su -ferin]ele [i visurile lor, [i s\ aib\`n centrul s\u marele ora[, a[acum se vede el `n oglinda trecutu-lui [i `n cea a prezentului.

Colec]ia „Biblioteca Polirom“ num\r\pân\ `n prezent peste 1.000 de titluri [i este coordonat\ de Bogdan-Alexandru St\nescu

– Fragment –

Tân\rul cu ochi verzi s\ri de peun stabilopod `n mare. ~n]ep\ apacu vârfurile picioarelor [i `ncepus\ alunece spre adânc. ~n scufun-darea sa, d\du afar\ tot aerul dinpl\mâni [i cobor` spre fundul apei`ntr-o pozi]ie de crucificat. }ineaochii `nchi[i [i `n scurt timp sim]ipresiunea apei `n urechi [i sinu-suri. Atinse cu t\lpile stratul grosde cochilii de scoici de pe fundulapei [i s\p\ u[or cu c\lcâiele `nele, scormonind, ap\sând, folosin-du-[i trupul ca pe un tirbu[on. ~ntimp ce-[i `nfileta gleznele `n stra-tul de scoici, hula ì leg\na corpul[i mâinile blege ce dansau ca dou\alge `n b\taia curentului. Dincând `n când, câte o bul\ minus-cul\ de aer – str\lucitoare ca obobi]\ de mercur – ì ie[ea pe lacol]ul gurii [i se ridica `n vitez\.Tân\rul deschise ochii [i privi`nspre suprafa]\, acolo unde lunase concentra ̀ ntr-o pat\ de lumin\pe valuri. Când sim]i spasme `npl\mâni, `[i flex\ genunchii [i sepropuls\ cu vitez\ ̀ n sus, speriindguvizii ce-i d\deau târcoale. Ie[i lasuprafa]\ [i trase puternic aer `npiept. R\mase un timp `n acela[iloc, lâng\ cap\tul digului, c\lcândapa [i dând din mâini pentru a semen]ine la suprafa]\.

Dup\ ce privi câteva secundeplaja semicircular\ m\rginit\ dedealul argilos al falezei, se scu-fund\ [i `not\ pe sub ap\. Ajunsdin nou pe fundul m\rii, `[i `nfip-se degetele ̀ n nisipul amestecat cuscoici [i se trase, propulsându-[iastfel corpul `nainte. De fiecaredat\ când viteza corpului s\u – pa-ralel acum cu fundul m\rii –

sc\dea, cealalt\ mân\ se ag\]a dealte pietre sau se `nfigea `n nisip –f\când pârghie cu ce apuca de pefundul apei – [i-l `mpingea cu vi-tez\ `nainte. Scoicile crescute pepietrele ce ie[eau din nisip [i decare `[i lovea trupul ì zgâriar\ la`nceput pielea, pentru ca mai apois\ i-o despice de-a dreptul, t\indu-lpe piept, burt\ [i picioare, cu fi-ne]ea unor bisturie chirurgicalecare l\sau `n urm\ fire lungi desânge ce se disipau prin ap\ `n lu-mina lunii.

F\r\ s\ se opreasc\, revenea pe-riodic la suprafa]\, inspira [i apoise scufunda din nou, tr\gându-[icorpul prin t\i[ul sutelor, miilorde cochilii de scoici ascu]i te de pefundul apei, ce-i deschideau `n car-ne r\ni din dreptul sprân cenelorpân\ pe genunchi [i tibii. Un bancde meduze fu spart [i apoi se re-grup\ `n dâra de sânge din urmatân\rului ce br\zda adâncul golfu-le]ului asemenea unei torpile.

Cu buzele f\cute franjuri [i cusângele scurgându-i-se pe b\rbie[i gât, ajunse `n cele din urm\ laap\ mic\ [i se ridic\ `n picioare.Ie[i pe plaj\, iar valurile m\rii ìmai culeser\, câteva secunde, râu-rile sub]iri de sânge ce i se prelin-geau de pe glezne pe nisipul umed.

Str\b\tu plaja [i ajunse `n fa]aperetelui de argil\. Urmele ro[iiale pa[ilor s\i r\maser\ m\rturiepe c\rarea ce [erpuia ̀ n sus, pe de-alul falezei, [i pe care tân\rul o ur-ca acum gâfâind, piepti[, iar cândmâinile sale – cu t\ieturi adânci`n palme – se prindeau de tulpinigroase de m\r\cini `nal]i – `n c\u -tare de sprijin – sau se ag\]au detufe nemi[cate de vânt, castrave]iis\lbatici, cop]i pe sub frunze, ples-neau cu zgomot [i-l `mpro[cau cusemin]e umede.

Ajunse `n cele din urm\ sus, peplatoul falezei, unde praful fin ridi-cat de pa[ii s\i ì intr\ `n [an ]uriles\pate `n carnea vie, `n care acumi se scurgeau râuri de transpira]ies\rat\. Trecu [chiop\ tând prin[antierul cu blocurile netermina-te, ca un rând de m\sele stricate`nfipte ̀ n gingia falezei de argil\, ̀ njurul c\rora str\juiau excavatoareale c\ror cuve c\scau amenin]\torspre lun\, ie[i apoi printre ma[ini-le din parcarea amenajat\ pe tere-nul viran dintre blocuri [i se po-meni `n fa]a cazematei.

Scaunele din fier forjat erau`ntoarse pe mese cu picioarele `nsus, iar `n\untrul barului amena-jat ̀ n bunc\r – a c\rui u[\ era largdeschis\ – nu p\rea s\ mai fie ni-meni. Ajuns lâng\ o mas\, tân\rulpuse talpa piciorului pe ea, se

prinse cu mâinile de pergola dinlemn de deasupra [i se trase cugreu `n sus. De pe pergol\ ajunseimediat pe teras\ [i apoi escalad\turela cilindric\ a cazematei, `n alc\rei beton se deschideau fante detragere pentru mitraliere. Sus, `ncercul terasei turelei, se l\s\ pe vi-ne, extenuat, [i scoase de sub mi-cul rug construit din scânduri [ipapur\ uscat\ – ce p\rea preg\titdin timp – o brichet\ cu careaprinse focul. ~n timp ce flac\ratrosnea `ntre tulpinile uscate depapur\, tân\rul `ngenunche.

Cu spatele la focul ce cre[tea `n`n\l]ime, `ncepu s\-[i mi[te rapidmâna dreapt\ `n zona inghinal\.Cu mâna stâng\ se sprijinea de pa-rapetul din beton al terasei circu-lare. Când flac\ra din spatele s\use `n\l]\ [i `nro[i fa]adele blocuri-lor din jur, tân\rul `[i v\zu um-bra, crescut\ acum mare, pe ̀ ntre-gul bloc cu patru etaje din fa]a ca-zematei. Deodat\, umbra `ncepus\-i tremure `ncordat\ `n spasmescurte [i tân\rul `[i l\s\ capul pespate, cu ochi strâns `nchi[i.Mi[carea mâinii i se domoli `ncet-`ncet, pân\ când se opri.

Cu capul l\sat pe spate [i f\r\s\ priveasc\ `n jos, `[i `nmuie bu-ricele `n lichidul vâscos [i cald ce]â[nise din el [i-[i ridic\ apoi mâi-nile cu degetele r\sfirate `n sus.Umbrele degetelor sale `mb\latepulsau acum pe tencuiala dri[cu-it\ a blocului din fa]\, `ncremeni-te, asemenea mâinilor unui dirijorgata s\ dea startul unei simfonii. {iumbrele `ncepur\ s\ se mi[te: mai`ntâi falangele, ca ni[te viet\]i abiatrezite din somn, se `ndoir\ u[or [imi[unar\ pe fa]a da blocului de vi-zavi, la `nceput timid, apoi din ce`n ce mai agresiv, ca ni[te imenseanaconde `n c\u tarea pr\zii, in-trând prin ferestre, strecurându-seprin camere `n\ bu [ite de c\lduranop]ii de var\, coborând prin pa-turi cu a[ternuturi umede, urcân-du-se pe femei adormite care tre -s\rir\ `n somn [i-[i desf\cur\ pi-cioarele când umbra degetelortân\rului se alungi de pe tavane, sescurse pe pere]i, le alunec\ pe gât,pe sânii transpira]i [i li se pierdu`ntre coapsele fierbin]i.

Apoi umbrele ie[eau de pe gea-murile blocurilor, se retr\geau pepervazuri, coborau pe fa]adele pli -ne de pete de igrasie, scurgându-seprecum tentaculele amenin ]\toa -re ale unei gigantice caraca ti]e,t\iau caldarâmul [i se opreauiar\[i [i iar\[i `n mica balt\ cle-ioas\ dintre genunchii `nsânge-ra]i ai tân\rului, care, respirânddin ce `n ce mai greu, cu degetele

proasp\t `nmuiate [i grele de ge-lul translucid, le arunca din noupe pere]ii scoroji]i, strecurându-leprintre draperii de plu[ pr\fuite,pe sub jaluzele nerulate pân\ lacap\t [i roase de molii, prin gea-muri `ntredeschise, scurgându-sede pe tavane sau suind de pe par-doseli `n alte [i alte paturi, oprin-du-se `ntre picioarele altei [i alteifemei, care `n acel moment suspi-na `n somn [i-[i arcuia spatele`ntre a[ternuturile [ifonate.

Odat\ cu sl\birea ̀ n intensitatea focului, umbrele mâinilor sale`[i scurtar\ lungimea `ncet-`ncet[i se retraser\ de pe zidurile dinjur precum corni]ele unui melc,din ce `n ce mai mici, din ce `n cemai sub]iri, pân\ când flac\ramocnit\ din spatele lui disp\ru [istinse ro[ea]a pere]ilor, ascun-zând din nou blocurile `n noapte.

Când, m\rturie a focului demai `nainte, mai r\mase doar unfir sub]ire de fum ce se ridica ver-tical ̀ nspre cerul f\r\ stele, mâini-le obosite ì alunecar\ pe lâng\corp [i c\zu din genunchi pe o par-te, apoi se rostogoli pe spate. Exte-nuat, respirând din ce `n ce mai

greu, cu râuri de sânge [i transpi-ra]ie adunându-i-se `ntr-o balt\ ce-ir\ci spatele fierbinte, mai avu pu-terea doar s\-[i `ntoarc\ privirea`nspre mare. Cu ochii la fulgerele`ndep\rtate din larg [i cu primiistropi de ploaie lovindu-i pieleapli n\ de t\ieturi, tân\rul `[i nu -m\r\ ultimele dou\ b\t\i ale ini-mii: „unu, doi “.


12 » avanpremier\

Tudor Ganea – Cazemata„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulCazemata, de TudorGanea, care va ap\rea `ncurând `n colec]ia „Ego.Proz\“ la Editura Polirom.

CARTEA

Mohorât\, amenin]\toare, ase -menea unui monstru preisto-ric, vechea cazemat\ germa -n\ st\ `nc\ `n picioare pe fa-lez\. Un tân\r marginal ce-[iduce veacul prin tunelele de -spre care se spune c\ o leag\de mare e g\sit f\r\ via]\ pecupola ei, cu trupul br\zdat det\ieturi. Trei muncitori de pe[antierul unui bloc ce urmea -z\ s\ fie `n\l]at peste cazema -t\ dispar f\r\ urm\ unul dup\altul. Inspectorul Adamescueste infiltrat `n zon\ pentru aancheta sub acoperire stranii-le evenimente.

AUTORUL

TUDOR GANEA s-a n\scut `n1983. A absolvit Universitateade Arhitectur\ [i Urbanism„Ion Mincu“ din Bucure[ti `n2008. A urmat cursul de scrierecreativ\ sus]inut `n 2015 deMarius Chivu [i Florin Iaru.Romanul Cazemata reprezint\debutul absolut al autorului.

L-am tr\dat de doar câteva ori `nvia]a mea – la banchetul de clasa a12-a, la `ntâlnirea de 10 ani de laterminarea liceului [i `ntr-o zi `ncare am decis s\ port rimel, iarapoi am petrecut tot restul zilei cuochii `nl\crima]i de la alergia pecare mi-a produs-o. Mi[carea senume[te, sugestiv, #f\r\machiaj(#nomakeup) [i `[i propune s\ re-cruteze cât mai multe vedete Hollywood spre t\râmul autenti -cit\]ii.

~n subsolurile internetului,mi[carea exist\ de mult timp, treisau patru ani cel pu]in. Lipsea`ns\ o vedet\ care s\ fie amba -sadorul de imagine al imaginiif\r\ produse cosmetice, dar aceas-ta a ap\rut acum o s\pt\mân\:Alicia Keys. Pe lâng\ vocea ei mi-nunat\, Alicia Keys este `nzes-trat\ cu sute de pistrui, de obiceiascun[i sub fond de ten, dar [i cuun zâmbet care i-a permis, `ntr-ozi, s\ ia decizia. Nu va mai purtamachiaj.

S-a `ntâmplat a[a: `ntr-o zi, ve -nit\ de la alergat, a intrat `ntr-unstudio unde urma s\ aib\ loc o se-siune foto. Fotografa i-a spus s\ nuse mai preg\teasc\ deloc, a a[eza t-o`n fa]a unui perete alb [i a `nceputs\ `i fac\ fotografii. „Am fost[ocat\. Imediat, am devenit an -xioas\ [i m\ sim]eam un pic in-confortabil. Fa]a mea era completneprelucrat\. Aveam pe mine

doar un tricou. «Acum? Chiaracum? ~mi doresc s\ fiu autentic\,dar asta e prea autentic».“ {edin]afoto a `nceput `ns\, iar cânt\rea]aspune c\ a fost momentul `n cares-a sim]it „cea mai puternic\,`ndrept\]it\ [i cea mai frumoas\`n mod onest“.

A decis s\ continue a[a f\r\machiaj, `n toate apari]iile ei pu -blice, `n videoclipuri, `n concerte.

„~nainte s\ `ncep lucrul la noulmeu album, am scris o list\ a tu-turor lucrurilor de care m\ s\ -turasem. Iar unul dintre ele eracât de mult ni se inocula ideea c\trebuie s\ fim slabe, sau sexy, saus\ fim dorite, sau s\ fim perfecte.Unul dintre multele lucruri carem\ oboseau era continua critic\la adresa femeilor. Stereotipurilepermanente care ne fac s\ nesim]im ca [i cum greutatea nor-mal\ nu ar fi normal\ [i Doamnefere[te s\ ai peste“, a argumentatcânt\rea]a `ntr-un articol de sus -]inere a mi[c\rii #f\r\machiaj.„Sper c\ am `nceput o Revo lu]ie.“

Poate revolu]ie este un picmult spus, dar cu siguran]\`nseamn\ ceva. Ziarele noastre`nc\ public\ fotografii cu vedetesurprinse nemachiate, pe care le`mpopo]oneaz\ cu titluri scrise deparc\ celebrit\]ile ar fi fost sur-prinse dansând goale `ntr-o par-care public\ la or\ de vârf. „{i-a[ocat fanii“, „{OC! A[a arat\ An-dreea Esca de diminea]\“, „Ai ficrezut a[a ceva?“, „Te sperii cumarat\“, „~n ce hal arat\“. La capi-tolul informa]ii care se r\spânde-sc viral, circul\ [tiri amuzante

despre cum un so] cere ̀ n tribunaldaune de 20.000 de dolari pentru[ocul de a-[i fi v\zut so]ia f\r\machiaj sau o alta, despre un „di-vor] la prima vedere“, dup\ ce unmire [i-a v\zut so]ia pentru primadat\ dup\ c\s\torie. Sunt amu -zante, dar, poate neinten]ionat,formeaz\ presiunea unei perfec -]iuni permanente a fe]ei, mai alesprintre vedete, care la rândul lorcreeaz\ aceast\ nevoie feti ]e lor/fanelor care le consider\ model `nvia]\.

Pentru c\ nici vedetele nu maisunt la mila presei, `n sensul c\pot acum comunica f\r\ interme-diari direct cu publicul lor, aap\rut [i o contra-mi[care: din ce`n ce mai multe celebrit\]i careposteaz\ selfie-uri f\r\ machiaj.Exist\ – iar asta este probabil unul dintre cele mai amuzanteefecte ale `ntregului trend de au -tenticitate – inclusiv un tip de ma -chiaj care se nume[te „ob]inelookul f\r\ machiaj al lui KylieJenner“. Include [ase produse decosmetic\ diferite, dintre care petrei nici m\car nu [tiu cum s\ letraduc. S\ fim autentici deci, darnici chiar a[a.

Modificarea legii antifumat `nSenat reprezint\ un studiu de cazfoarte interesant cu privire la ter-menul de valabilitate a unui actnormativ `n România. Imediatdup\ adoptarea uneia dintre celemai aspre legi europene care `iafecteaz\ pe fum\tori, o sumede-nie de parlamentari au ie[it pu-blic [i au recunoscut c\ au votat„ca primarul“ [i c\ regret\. }aras-a `mp\r]it `n dou\ tabere [i s-auaruncat vorbe grele. Prima grij\ abirourilor permanente ale celordou\ camere ale Parlamentului afost s\ `ncerce s\ g\seasc\ o solu -]ie pentru ca ale[ii neamului s\

poat\ fuma pe terasele Casei Po -porului [i s\ nu fie nevoi]i s\ par-curg\ ni[te kilometri pentru a-[i sa-tisface viciul. Deci ei „s-au rezolvat“.

Cu ocazia implement\rii legii,Guvernul României a prezentatchiar [i o schem\ pe care s-o pri-ceap\ oricine `n leg\tur\ cu felul`n care vor sta lucrurile de aici`nainte. Mul]i patroni de cârciumis-au plâns c\ le-au fost alunga]iclien]ii, c\ le-au sc\zut `ncas\rilesau chiar c\ lumea iese „pân\ la]igar\“ [i dup\ aceea uit\ s\-[imai achite consuma]ia. Cumva`ns\, `n felul s\u propriu, Româ-nia a mers mai departe, nu s-a

produs realmente nici un cataclism.Ca fum\tor, am tr\it pe pielea

mea rigorile unor legi asem\n\ -toare `n Vestul Europei. Am ex-perimentat la New York cum e s\se uite la tine trec\torii ca la unciumat `n momentul `n care `]iaprinzi o ]igar\. Mai mult, `nCentral Park fumatul este inter-zis cu des\vâr[ire, astfel c\ nupo]i [i fuma [i admira o veveri]\`n acela[i timp. Mergi hectare`ntregi pân\ la prima ie[ire [iabia acolo `]i este permis viciul.Asta, repet, dup\ ce scapi de com-plexe [i nu te mai doare a[a multprivirea sfid\toare a nefum\tori-lor. Am v\zut cum e `n vacan]ele`n Grecia, unde nu po]i fumaoriunde vrei tu, `n vreme ce la allinclusive-ul din Turcia absoluttoate mesele, chiar [i la cele dinpreajma locurilor de joac\ pentrucopii, sunt dotate cu foarte multe

scrumiere. To]i fumeaz\ „ca turcii“. Nu am considerat niciodat\ c\

fumatul e vreo virtute, ba din con-tra, `mi doresc s\ m\ las. Deocam-dat\, o lege mai restrictiv\ nu m-adeterminat, tot eu voi fi acela careva lua decizia. Cândva, poate cu-rând, poate mai târziu. Argumen-tele medicilor [i ale ONG-urilorcare militeaz\ pentru interzicereafumatului `n locurile publice sunt[i ele solide, chit c\ pe ici, pe colos-a mai c\zut `n ridicol („nu pu-tem s\ ne ducem ̀ n cafenele copiii.S\ nu-i duce]i deloc, nu e genul despa]iu baby friendly“).

Totu[i, dac\ tot s-a dat o lege [iromânul a `nceput s\ o respecte,n-ar fi o idee bun\ s\ o l\s\m a[a,`n plata Domnului? S-au apucatparlamentarii no[tri – de dragulelectoratului, desigur, pentru c\num\rul fum\torilor din Româ-nia este unul uria[ – s\ aduc\

amendamente actului normativ.{i le-au adus pân\ când, `n nouaform\, legea ne va `ntoarce acolode unde am plecat: cârciumile vorredeveni `n totalitate spa]ii pen-tru fum\tori, [i tot a[a. De ce am]ine s\ fim [i de data asta foarte ro-mâni, adic\ din cale-afar\ de nese-rio[i? O bere are un termen de va-labilitate mult mai lung decât aravea legea antifumat `n cazul `ncare modific\rile adoptate de se-natori vor fi confirmate la vot `nCamera Deputa]ilor. Prefer, cafum\tor, s\ nu mai lu\m iar\[i dela cap\t o discu]ie steril\ care [ia[a ne-a ocupat „timp de anten\“vreo dou\ luni. Iar ne enerv\m,iar arunc\m cu diatribe `n socialmedia, iar ne clam\m drepturilede fum\tori [i de nefum\tori. Amf\cut bâlciul, ne-am luptat `n no-roi, punct. Nu de alta, dar a venitvara, se poate fuma la teras\.


opinii « 13

Frumuse]ea f\r\ gene falseDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Idei pe contrasensGeorge Onofrei

Legi cu termen redus de valabilitate

A ap\rut un fel de mi[ -care, un fel de comuni -tate, de declara]ie deprincipii sau cum vre]i s\-i spune]i, din care,pentru a-mi lua `n calculsubiectivitatea, trebuies\ m\rturisesc c\ facparte de când m\ [tiu.

Alicia Keys

~n tot acest timp, `n subteranelerockului se preg\tea ceva. Un nousubgen muzical, a c\rui populari-tate avea s\ explodeze `n 1986.

Thrash metalul este ceea cerevis ta „Teamrock“ nume[te„copi lul rebel al punkului [i alheavy metalului“, un gen heavyfoarte rapid, foarte agresiv, bru-tal, cu voci urlate [i cu un interes

`n versuri pentru temele violente,oculte [i, mai ales, sociale, anti-es-tablishment. Numele lui (pus dejurnalistul britanic Malcolm Dome`n revista „Kerrang“ pentru a de-scrie piesa „Metal Thrashing Mad“a forma]iei Anthrax) `l descriefoar te bine: thrash, `n limba en-glez\, `nseamn\ „a izbi violent pecineva cu bâta sau biciul“.

La fel ca majoritatea subgenu -rilor heavy metal, [i thrash-ul `[irevendic\ originea `ntr-o pies\ aforma]iei Black Sabbath, `n cazulde fa]\ fiind vorba despre „Symp-tom of the Universe“, de pe albu-mul Sabotage (1975), dar [i `n pie -sa „Stone Cold Crazy“ a lui Queen(1974). ~n sine, el a fost rezultatulunei progresii logice `n vitez\ [i

agresiune pornit\ din heavy me -tal [i New Wave of Heavy Metal.

Primele trupe de thrash metalau `nceput s\ apar\ la `nceputulanilor ’80, de ambele p\r]i ale At-lanticului, dar popularitatea ge -nu lui avea s\ explodeze `n main-stream abia la jum\tatea decadei,odat\ cu lansarea pe pia]\ a treialbume esen]iale.

~n timp ce Europa `[i construiapropria genera]ie de trupe (Ve -nom, Kreator, Sodom etc.), `nSUA, scena thrash metal se con-centra `n zona Bay Area din SanFrancisco, de unde proveneau Me -tallica, cu „filiale“ `n Los Angeles

(Slayer) [i New York (Anthrax).„Scena thrash era super-mic\“, aexplicat Brian Slagel, fondatorulcasei de discuri Metal Blade Re -cords. „Mai ales `n SUA, toate tru-pele se [tiau `ntre ele. Pe vremeaaceea, cred c\ toat\ lumea era `n -dr\gostit\ de muzica pe care o cântau [i aveau o mentalitate detipul «noi contra restului lumii».“Thrash-ul avea mai mult succes `nEuropa decât `n SUA, de[i trupelelocale scoseser\ pe pia]\ albumefoarte bine primite.

~n 1986 `ns\, totul avea s\ seschimbe. Metallica lanseaz\ Mas-ter of Puppets, cel de-al treilea al-bum al lor (`nregistrat `n Dane-marca), care a intrat imediat `ncele mai importante topuri, lucrude neimaginat cu 12 luni `nainte.Succesul le-a asigurat celor de laMetallica un loc `n deschidereaturneului lui Ozzy Osbourne, lu-cru extrem de bun pentru carieraoric\rei trupe. „Mötley Crüe auplecat cu Ozzy, s-au `ntors vedete.Def Leppard au plecat cu Ozzy, s-au`ntors vedete. Metallica, la fel. A[ast\teau lucrurile pe atunci“, a ex-plicat jurnalistul Mike Wall.

Master of Puppets a fost urmatde Peace Sells... but who’s buying?,al doilea album al trupei Mega -deth, din Los Angeles, condus\ deun Dave Mustaine ̀ nc\ sup\rat c\fusese concediat din Metallica.

{i tot `n acela[i an, cei patrumembri de la Slayer lanseaz\ pe

pia]\ al treilea lor disc, Reign `nBlood, un opus de numai 30 deminute, de o ferocitate inimagi -nabil\. {i ast\zi, lupta pentrulocul 1 `n clasamentul „celor maibune albume thrash din toatetimpu rile“ se d\ `ntre Master ofPuppets [i Reign in Blood.

Aceste trei albume esen]iale,lansate `n prim\vara lui 1986, ladistan]\ de aproximativ trei s\p -t\mâni unul de cel\lalt, aveau s\aduc\ thrash metalul `n over-ground.

„Ace[ti tineri se maturizaser\[i crescuser\ ca muzicieni. Acumaveau ocazia s\ câ[tige mai bine [is\ lucreze cu profesioni[ti, `n con-di]ii mai bune. Aceste trupe ame -ricane aduceau o foame de nou,ceva ce a culminat `n 1986“, a ex-plicat Brain Slagel, `n vreme ceJames Hetfield, de la Metallica, re-cunoa[te: „Uneori am tendin]a dea privi foarte romantic perioadaaceea. Dar, de fapt, pe atunci via]ap\rea mult mai simpl\“.


14 » interna]ional

1986: Anul când thrashmetalul s-a f\cut mareAcum trei decenii, lumeamuzicii era diferit\. Celmai tare disc era Born in the U.S.A. al lui BruceSpringsteen, MTV aveanumai patru ani de lalansare, topurile erauocupate de vedetele pop-rock care participaser\ la„Live Aid“ `n 1985, iar ceamai de senza]ie trup\ dinLos Angeles era MötleyCrue, imaginea noiitendin]e glam-rock ceprimejduia deja statutulunor mon[tri sacri,precum Ozzy Osbournesau Scorpions.

Galeria Na]ional\ Danez\ aprovocat o serie de polemici dup\ce a anun]at mar]i, 7 iunie, c\ va[terge cuvântul negro din titlurile[i descrierile a 14 lucr\ri ale unorpictori danezi. Aceea[i soart\ oare [i cuvântul hottentot, numedat de olandezi etniei khoikhoidin Africa austral\.

Ideea este cea de a [terge termi-nologia colonial\, numai c\ de-cizia muzeului a provocat nu-meroase critici.

„Este o prostie. Este ignoran]\,[i este contrar\ istoriei. A[a ceva

`i prezint\ pe str\mo[ii no[tri maibuni decât erau de fapt“, a fostpozi]ia Partidului Popular Danez(DF), un partid anti-imigra]ie.

„Este o negare [i o cur\]ire a isto-riei“, a fost de p\rere [i NaserKhader, un deputat de originesirian\.

Reprezentan]ii Galeriei au ex-plicat c\ ideea le-a venit dup\ ceRijksmuseum a f\cut, `n urm\ cucâ]iva ani, acela[i lucru. ~n acela[itimp `ns\, Muzeul Na]ional alDanemarcei a precizat pentruziarul „Politiken“ c\ va p\stra ter-minologia rasist\ [i colonial\, fi-indc\ acestea „descriu o inegali-tate `ntre popoare care face [i eaparte din istorie“.

„Negru“, cuvântul care se [terge

Megadeth, 1986 Metallica, 1986

Slayer, 1986


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Angry Birds, un film pe placulnazi[tilorRed, pas\rea furioas\, este cel mai nou erou al celor care cred ̀ n su-perioritatea rasei albe `n Statele Unite, scrie „New Republic“. Dece? Fiindc\, `n opinia lor, le reprezint\ foarte bine ideologia.

Filmul prezint\ povestea unei insule `n care tr\iesc lini[titep\s\rile `n chestiune, pân\ `n clipa `n care lumea lor este invadat\de porci care le m\nânc\ ou\le. ~n acel moment, Red, care era unparia din cauza temperamentului s\u coleric, devine un erou, con-ducând p\s\rile `n b\t\lia lor cu invadatorii. Pentru neonazi[ti,povestea asta are `n]elesul ei, diferit, desigur, de cel inten]ionat derealizatori.

„Este greu de evitat ideea c\, de fapt, filmul este o gigantic\metafor\ despre criza european\ a refugia]ilor. O insul\ r\sf\]at\de p\s\ri fericite, care nu realizeaz\ amenin]area interlopilor“,scrie site-ul neonazist Counter-Currents Publishing, comparându-lpe Red cu George Lincoln Rockwell, fondatorul Partidului NazistAmerican.

Un alt comentator de la V-Dare, un site anti-imigran]i, sf\tuie[tep\rin]ii s\ `[i duc\ neap\rat copiii la film, pentru c\ acesta ofer\ „opoveste cu moral\ despre pericolul reprezentat de refugia]i“.

Angry Birds este probabil primul film care a fost adaptat dup\un joc video pentru telefoanele mobile.

Criza „continu\rilor“bag\ groaza `n Hollywood

{i ̀ n acest an, marile studiouri aupreg\tit un program consistentde sequel-uri, menit s\ exploatezela maximum succesul unor fran-cize. Una dintre aceste continu\ria fost Allegiant, par tea a treia afrancizei Divergent, o alt\ adap -tare a unei serii de romane dis -topice pentru tineri. ~n ciuda a[ -tept\rilor studioului Lionsgate,Allegiant a „ars repede“ la box-of-fice, nereu [ind s\ `ntreac\ pro-duc]ia original\ Disney – Zoo -topia, cu `nca s\ri mult sub celeale primelor filme din serie.

Dup\ Allegiant, marile stu-diouri au privit cu groaz\ cumcontinu\rile lansate anul acestas-au dovedit a fi sub a[tept\ri sauchiar dezastruoase – X-Men Apo -calypse, }estoasele Ninja 2, Neigh -bours 2, Alice `n }ara Oglinzilorsau The Huntsman: Winter’s War.

La dou\ luni de la ̀ nceputul se-zonului blockbuster-elor, mari lestudiouri au ajuns la concluzia c\„sequelita“ devine o boal\ de-adreptul fatal\.

„Formulele deja `ncercate cusucces, personajele [i temele dejafamiliare, elementele de baz\ aceea ce `nseamn\ sequel-ul mo -dern au fost o poli]\ de asigurarepentru succesul la box-office. Cutoate acestea, oferta de gen de anul acesta [i insuccesul ei pun ̀ ndiscu]ie `ntreaga no]iune a con -]inutului neoriginal, bazat pecanoanele unei francize“, sus]ineanalistul Paul Dergarabedian.

Nu e neobi[nuit ca aceste con-tinu\ri s\ aduc\ mai pu]ini banidecât filmul original, dar c\derile`nregistrate anul acesta sunt„masive“. Cauza? Unii anali[ticred c\ publicul este bombardat`n ziua de azi cu divertisment decalitate atât la cinema, cât [i laTV sau `n streaming. Consecin]a:cre[terea nivelului a[tept\rilorcelor care merg ̀ n sala de cinema.

Asta fiindc\ aceste filme careau c\zut de sus la box-office au `ncomun [i altceva, nu numai fap-tul c\ sunt continu\ri: ele au fost[i masacrate, pe bun\ dreptate, decritici. Singura continuare a anu-lui care a entuziasmat criticii esteCaptain America: Civil War, fiind[i cel mai mare succes al anului(deja), cu ̀ ncas\ri de 1,13 miliardede dolari. Cel\lalt film din 2016care a `ncasat un miliard de do -lari pân\ acum este Zootopia, oanima]ie original\ [i foarte apre-ciat\, produs\ de Disney.

Acum, cei de la studiourile Dis-ney ]in pumnii str`n[i `n a[tepta -rea premierei lui Dory, o conti -nuare a succesului Pixar – FindingNemo. Este un film despre carespecia li[tii spun c\ are [anse s\repre zinte cel mai de succes debutdin istoria studiourilor Pixar.

Ani la rând, marilestudiouri americane defilm au enervat pe mul]i cu mania lor (profitabil\)de a produce sequel-uri lamarile succese. ~n 2016`ns\, acest tip de businesss-a `mpotmolit [i d\ semnec\ este pe moarte.

Este o list\ compilat\ de ziari[tiide la „The Guardian“, o list\ adiscurilor care, `n opinia lor,sunt cele mai bune ap\rute `n2016. Idei de audi]ii cu arti[ti maicunoscu]i sau mai pu]incunoscu]i, de la R&B la heavymetal, trecând prin ambientdrone, pop, rap, psihedelic [iDavid Bowie:

• Afro Celt Sound System –The Source;

• Anohni – Hopelessness;• David Bowie – Blackstar;

• Be – One;• Beyoncé – Lemonade;• Christine and the Queens –

Chaleur Humaine;• Drake – Views;• Fay Hield and the Hurricane

Party – Old Adam;• James Blake – The Colour in

Anything;• Kanye West – The Life of

Pablo;• Knifeworld – Bottled Out of

Eden;• Margo Price – Midwest

Farmer’s Daughter;

• Megadeth – Dystopia;• Parquet Courts – Human Per-

formance;• PJ Harvey – The Hope Six

Demolition Project;• Radiohead – A Moon Shaped

Pool;• Rihanna – Anti;• Skepta – Konnichiwa;• Vijay Iyer/Wadada Leo

Smith – A Cosmic Rhythm WithEach Stroke;

• The 1975 – I Like It When YouSleep, For You Are So BeautifulYet So Unaware of It.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Cele mai bune albume ale anului (pân\ acum)

Cum am realizat eu c\ satul `n caretr\iesc este unul foarte mare? P\i,simplu. La un moment dat am rea -lizat c\ a mea cutie po[tal\ [omeaz\.Fapt care, teoretic, ar fi trebuit s\ m\bucure. C\ zero facturi ̀ nseamn\ ze-ro bani da]i pe utilit\]i.

Dar [tiam c\ consumasem gaze[i ap\ [i se `nvârtise considerabilchestia aia care se `nvârte atunci

când bagi ceva `n priz\. Deci cusiguran]\ se produsese un vid decomunicare `ntre mine [i furni-zori. Am pus mâna pe telefon [iam sunat po[t\ri]a.

Pfai, c\ ea `[i bag\ picioarele,c\ ea nu munce[te pe juma’ denorm\ când de fapt are treab\ câtpentru o norm\ jumate [i c\ maibine st\ acas\. Bine, zic, dar euvreau coresponden]a. Mi-a r\s punsc\ undeva, `n zona T\t\ra[i, seafl\ nu’[ ce birou de tranzit alpo[tei. Normal c\ m-am dus acolo,mai ales c\ abia a[teptam s\ citescce scrisesem `n „Supliment“ cu os\pt\mân\ `n urm\. Parc\ altfel

se vede pe foaia de ziar, mai alesc\ ei au [i bunul obicei de a-micorecta bulelile de gramatic\.

M\ sim]eam bine printre t\n -ti]ele alea. }ineam teancul de „Su-plimente“ peste vraful de facturi,fapt care `mi d\dea un aer cult.Ajuns acas\, m-am ̀ nfipt ̀ n fa]a lap-topului, s\ achit online ce-am con-sumat. B\i, [i s\ mai zici c\ via]a nueste ironic\ uneori. M\ sun\ de lacompania de telefonie. C\, domnulDumitra[, ave]i sold neachitat. Amaflat [i eu, zic. P\i de ce nu a]i achi-tat? Fiindc\, s\ vede]i, po[t\ri]a numai vrea s\ aduc\ hâr]og\raia, c\cic\ satul e prea mare.

Am impresia c\ nenea a avutimpresia c\ eu am c\utat o scuz\ieftin\. {i-a schimbat tonul [i m-aanun]at cât se poate de oficial c\dac\ nu fac ceva `n direc]ia stin-gerii urgente a datoriei, voi fi de-conectat. {i asta nu `nsemna doarlips\ telefon, ci lips\ acces la un pa-chet indispensabil vie]ii: telefon,internet, televiziune. M-am pani-cat [i m\ preg\team s\ dau asi -gur\ri c\ pl\tesc `ndat\. Dar cevadin orgoliul meu s-a trezit brusc.De ce m\ amenin]i, dom’le? Ce, efirma lu’ m\-ta? Uite c\ nu pl\tesc,

na! A, da? Gata, imediat vom sus-penda serviciile.

V-a]i dat seama c\ nu m-am luatcu \sta `n gur\ f\r\ s\ am un plan,nu? Am sunat imediat un num\rdin agend\, la `ntâmplare, [i amzis: „Salut, treaba e aproape gata,mai am de conectat firele la ceas [imergem ̀ n loca]ia stabilit\“. {i am`nchis. Sunt deja patru luni decând nu mai pl\tesc telefonul. {i,s\ vezi minune, `nc\ func]ioneaz\.Acum `ncerc s\ elaborez o strate-gie prin care SRI-ul s\-mi achite [iapa de la robinet.


16 » fast food

Filmul e un thriller plasat `ntr-ozon\ intens\ pentru societatea ac-tual\, unde discrepan]a dintre cla-sele sociale e mai evident\ dincauza crizei financiare, vorbind`n acela[i timp [i despre capacita-tea presei de a lupta pentru ade -v\r, nu doar de a fi o portavoce.Ac]iunea e plasat\ `ntr-un studioTV [i `ncepe, pe ceas, odat\ cu ul-timele preg\tiri pentru o nou\edi]ie de „Money Monster“, o emi-siune de sfaturi financiare mode-rat\ de Lee Gates (George Cloo-ney), o vedet\ care aduce dansa-toare `n platou [i folose[te trucuride adev\rat showman.

Gates se preg\te[te s\ intre `ndi rect cu Walt Camby (Dominic West),CEO-ul unei companii (Ibis) caretocmai a pierdut 800 de milioanede dolari din banii investitorilor`n urma unei erori de algoritm,

dar Camby a plecat pe nea[teptate`n Elve]ia [i `n locul lui, directoa-rea de comunicare, Diane Lester(Caitriona Balfe) se preg\te[te s\explice ce s-a ̀ ntâmplat. ~nainte de`nceperea emisiunii, Gates e ur -m\rit pas cu pas de regizorul deemisie Patty Fenn (Julia Roberts),care pare un fel de sor\ mai maredup\ cât de atent\, de sever\ [i deprotectoare e cu micile aere de ve-det\ ale lui Gates. Se cunosc demult, rolul ei e s\-i asigure lui Ga-tes spa]iul pentru a-[i face nu -m\rul, [i ceva `n jocul Juliei Ro-berts e ca [i cum ]i-ar spune: „{ieu ̀ l [tiu pe Clooney de atâta timp.Ai `ncredere `n noi“. Ce nu poateregiza Patty Fenn, nici cu duhul

blânde]ii, nici f\r\, e apari]ia unuicurier (Jack O’Donnell), odat\`nceput\ emisiunea, care scoate oarm\ de foc [i o vest\ cu bomb\ cucare `l `mbrac\ pe Gates.

Scenariul, scris de Alan Di Fio-re, Jim Kouf [i Jamie Linden, nu eatât de complicat, `ntr-adev\r, dardozeaz\ suficient de bine infor-ma]ia cât s\ nu afli totul de la ̀ nce-put, iar mâna lui Jodie Foster e lafel de sigur\ ca cea a regizoarei deemisie. ~ntotdeauna `]i d\ cadrulcel mai bun la momentul cel maibun [i i-a ̀ nv\]at pe fiecare s\ spun\exact ce trebuie [i când trebuie.La fel ca `n Ocean 12, care era con-struit pe preg\tirea [i executareaunui hold up, suprapunându-[i

regia peste hold up, aici schema eaceast\ emisiune TV, iar filmulpreia ]es\tura elastic\ [i alert\ aunei emisiuni `n direct unde tre-buie s\ fii de[tept [i spontan. (Ju-lia Roberts e un fel de alter ego alregizoarei.) Rolul lui Patty Fennva fi acela de a continua emisiu-nea, modulându-l pe Gates astfel`ncât el s\-l poat\ tempera pe ata-cator, un tân\r care [i-a pierdutto]i banii, 60.000 de dolari, inves -ti]i ̀ n Ibis la sugestia lui Gates (`n -tr-una dintre emisiunile trecute).

Jocul acesta de echip\ ̀ ntre Fenn[i Gates – sau, `n fine, `ntre Roberts,Clooney [i O’Donnell – devine antre-nant [i pentru spectatorul care oscileaz\ (când vrea Jodie Foster)

`ntre teama c\ atacatorul va alu-neca degetul pe tr\gaci (pare des-tul de imprevizibil) [i simpatiapentru un biet om disperat. Aicimeritul anglo-irlandezului JackO’Donnell e covâr[itor. Actorul `nvârst\ de 25 de ani, remarcat `n2013 `n Starred Up (de David Mac-kenzie) [i `n 2014 `n ’71 (de YannDemange, selec]ionat `n competi -]ia Berlinalei) [i distribuit de An-gelina Jolie `n Unbroken (2014)dup\ ce mult\ vreme nu primiseviz\ pentru SUA din cauza cazie-rului, e o nou\ stea a cinematogra-fiei mondiale. La fel ca rolurile care l-au consacrat, e un tân\r fu-rios – [i nu doar furios, ci de o in-tensitate [i vulnerabilitate care `lpot duce departe.

Deci chiar [i atunci când `]idai seama `ncotro o ia filmul [icum se va sfâr[i, tot n-apuci s\ teplictise[ti, pentru c\ Foster [iechipa ei de scenari[ti sunt cu unpas `nainte [i schimb\ imediatregistrul. Filmul are o onestitatecuceritoare. „What you see iswhat you get“, cum se spune, dardin acest scor strâns `ntre sus-pans [i empatie, te treze[ti la fi-nal solidar cu eroii. Asem\n\rilecu Dog Day Afternoon (de SidneyLumet) [i, prin el, cu Inside Man(de Spike Lee) nu cred c\ sunt`ntâmpl\toare.

Ma[ina de bani/ Money Monster, de Jodie Foster. Cu: George Clooney,Julia Roberts, Jack O’Donnell, Dominic West, Caitriona Balfe,Giancarlo Esposito

Film

Iulia BlagaMoney MonsterDe[i presa american\spune c\, m\ rog, MoneyMonster nu are com -plexitatea lui The BigShort, de parc\ The BigShort ar fi devenitetalonul oric\rui film caretrateaz\ chestiunifinanciare ([i care, cu câte mai de ne`n]eles, cuatât mai de[tept e), noulfilm regizat de JodieFoster nu pare s\-[i fipropus s\ semene cu o pagin\ din „TheEconomist“.

529

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Subven]ionare conspirativ\

primul magazin cultural din romÂnia » apare sÂmb|ta »...

Documents