554 sdc 01 layout 1 - suplimentuldecultura.roprimul magazin cultural din romÂnia » apare sÂmb|ta...

$: 554 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.roPRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » Pagube colaterale pe scena Na]ionalului ie[ean C\t\lin Hopulele Cele dou\ institu]ii$
Orientul antic: o istorie acre[terii [idescre[terii sale

Codru] Constantinescu

Volumul istoricului Marc van deMieroop este o `ntreprindere foar -te ambi ]ioas\, deoa rece se concen-treaz\ asupra unei perioade isto -rice foarte `nde p\r tate (din anul3000 `.Hr. pana la 323 `.Hr.), dificilde descifrat [i de `n ]eles de ceicare nu sunt familia riza]i cu isto-ria antic\.

» pag. 10

ANUL XIII » NR. 554 » 11 – 17 februarie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Pagubecolaterale pe scenaNa]ionaluluiie[ean

C\t\lin Hopulele

Cele dou\ institu]ii de cultur\care `mpart una dintre cele maivechi [i mai frumoase s\li despectacole din Ia[i, Teatrul Na -]ional „Vasile Alecsandri“ [iOpera Na]ional\, sunt implicatede mai bine de dou\ s\p t\mâni`ntr-un episod care a c\p\tat [inatur\ penal\. O re]ea de angaja]i(primele informa]ii arat\ c\ ar fivorba despre personal din zonaadministrativ\), faciliteaz\ di-verse activit\]i pe scena din SalaMare a celor dou\ insti tu]ii.

» pag. 2-3

Citi]i interviul realizat de Constantin Pi[tea `n » paginile 8-9

Cronic\ de carte

INTERVIU CU SCRIITORUL RADU PAVEL GHEO

„Am [tiut din primaclip\ [i titlul c\r]ii,

[i cum va ar\ta coperta“

Black Sabbath:The End

Drago[ Cojocaru

La cap\tul unei cariere de aproa -pe jum\tate de se col, al unuiturneu epui zant de peste 80 despectacole [i al unui concert in-cendiar de peste dou\ ore, BlackSabbath [i-au `ncheiat oficial ac-tivitatea `n slujba muzicii rock `nfa]a a 16.000 de fani `n ora[ulBirmingham, locul de unde ple-cau la sfâr[itul anilor ’60.

» pag. 14

O carte purtat\ `n minte cinci ani [i scris\ `n trei, pornit\ de la o cl\dire `n ruin\ de la margineaora[ului Split. Radu Pavel Gheo a p\strat `n noul s\u roman, Disco Titanic (Polirom, 2016), elementedin precedentul, Noapte bun\, copii! (Polirom, 2010), povestind pe `nde lete despre r\zboiul din fostaIugoslavie, despre secesiunea republicilor iugoslave [i tendin]ele localiste din România.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 554 » 11 – 17 februarie 2017

2 » actualitate

Pagube colaterale pe scena Na]ionalului ie[ean

C\t\lin Hopulele

Mediul cultural ie[ean nu s-a aflatniciodat\ `ntr-o stare de acalmie,dar `n ultimele s\pt\mâni a exis-tat o criz\ generalizat\ de imagi-ne, care s-a manifestat prin supra-punerea unor scandaluri succesive.Conform declara]iilor f\cute „Su-plimentului de cultur\“ de per-soane din conducerea ambelor in-stitu]ii – teatru [i oper\ –, demul]i ani au existat `n institu]iezvonuri privind existen]a uneire]ele de angaja]i care faciliteaz\accesul `n sediu contra unor su-me de bani. Soli[ti, membri ai or-chestrei [i membri din conducerea

celor dou\ institu]ii ne-au expli-cat c\, `n mai multe rânduri, auv\zut grupuri de persoane plim-bate fie de portari, fie de pom-pieri, `n timpul repeti]iilor, noap-tea, dar fiecare a presupus c\ esteun eveniment desf\[urat de cea-lalt\ institu]ie.

„Noaptea, ca ho]ii“,varianta cultural\

Au fost identificate pân\ acum celpu]in dou\ videoclipuri filmate pescena mare a Na]ionalului, f\r\ s\se fi ob]inut autoriza]ie sau avizdin partea conducerilor celor dou\institu]ii de cultur\. Primul dintre

acestea a fost filmat vara trecut\ [ise g\se[te [i ast\zi pe YouTube.Muzica [i voia bun\: Royal MusicShow, o forma]ie din care fac parte[i doi membri ai orchestrei Opereidin Ia[i, Aurel [i Anca B`zgu, [i ca-re au filmat parte din videoclipulpentru un cover dup\ o melodie dedragoste pe scena din Sala Mare.Tot numele lui Aurel B`zgu apare`n leg\tur\ [i cu un alt videoclip,filmat de c\tre trupa Divers Band,specializat\ `n muzic\ l\ut\reasc\[i manele. Aceast\ forma]ie nu s-amul]umit doar cu mobilizareasoli[tilor [i a unui cameraman, ciau adus „pe scândur\“ o `ntreag\oaste de instrumenti[ti.

~n fa]a Comisiei de Disciplin\`ntrunit\ la Oper\, B`zgu a decla-rat c\ to]i cei de la Divers Band auintrat pe u[a din fa]\ a teatrului,ajuta]i de unul dintre pompieriide serviciu, care le-ar fi aprins [ilumina de serviciu [i le-ar fi facili-tat [i accesul `n sal\. Au fostaproape 20 de oameni `n videocli-pul care a fost [ters de pe YouTube`nainte ca primele texte pe acestsubiect s\ apar\. Dup\ mai multedeliber\ri ale comisiei `ntrunitela Oper\, s-a `ncercat sanc]iona-rea disciplinar\ a lui B`zgu cut\ierea salariului cu 10% pe treiluni de zile, `ns\ cum nu s-a g\sito `ncadrare potrivit\, a primit

doar un avertisment scris. ~ntr-unr\s puns trimis „Suplimentului decultur\“, reprezentan]ii Opereiau insistat asupra faptului c\, `ncazul ambelor videoclipuri filma-te pe scena din Sala Mare, intra-rea s-a f\cut `ntr-o perioad\ detimp `n care Teatrul avea dreptulde folosire a acesteia. „DomnulB`zgu Aurel a participat la acestefilm\ri, intrând n cl\dire pe la in-trarea arti[tilor ONRI, dup\ carea plecat prin acela[i loc, membriiforma]iei «Divers Band» r\mâ-nând cu domnul Florea Ilie, carele-a facilitat [i ie[irea din cl\dire.Având `n vedere aceste aspecte,rezult\ faptul c\ B`zgu Aurel a

Cele dou\ institu]ii de cultur\ care `mpartuna dintre cele mai vechi [i mai frumoases\li de spectacole din Ia[i, Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“ [i Opera Na]ional\, suntimplicate de mai bine de dou\ s\pt\mâni`ntr-un episod care a c\p\tat [i natur\ pe-nal\. O re]ea de angaja]i (primele informa]ii

arat\ c\ ar fi vorba despre personal din zonaadministrativ\) faciliteaz\ diverse activit\]ipe scena din Sala Mare a celor dou\ insti tu -]ii. Au fost identificate pe internet video-clipuri ale unor forma]ii de muzic\ de petre-cere din poze de nunt\ sau chiar foto grafiidin timpul repeti]iilor, moment `n care

accesul `n sal\ este interzis. Cum conduce -rile celor dou\ institu]ii au dat asigur\ripublice c\ ele nu au girat a[a ceva [i c\ nu`nchiriaz\ Sala Mare nici pentru fotografii,nici pentru videoclipuri, Cristian-Hadji Culea,directorul TNI, a f\cut o sesizare la Parchetulde pe lâng\ Judec\toria Ia[i.


actualitate « 3

participat la film\ri `ntr-o pe-rioad\ când Sala Mare se afla `nfolosin]a Teatrului Na]ional Ia[i,nefacilitând intrarea `n institu]iea unor ter]e persoane pe la intra-rea arti[tilor ONRI. Având `n vedere prejudiciul de imagine pecare acesta l-a adus Operei Na]io-nale Române Ia[i ca urmare a fap-telor [i declara]iilor sale, care augenerat articolele de pres\ ap\ru-te, Comisia de Etic\ [i Disciplin\din cadrul ONRI a propus sanc -]ionarea domnului B`zgu Aurelcu avertisment scris. Totodat\,ONRI va colabora cu TNI pentruca astfel de evenimente care afec-teaz\ imaginea celor dou\ insti-tu]ii s\ nu mai apar\“, se arat\ `nr\spunsul Operei.

Plângeri penale artistice

La nivelul Teatrului, situa]ia afost mai dificil\. Din docu men -t\ri mai aprofundate, rezult\ fap-tul c\ pe 12 decembrie, atunci

când au intrat cei de la DiversBand [i au turnat videoclipull\ut\resc pe Scena Mare, chiardirectorul Teatrului, CristianHadji-Culea, monta spectacolulaniversar cu prilejul a 200 de anide teatru `n limba român\. Deaici [i furia cu care, explic\ sursedin institu]ie, a reac]ionat direc-torul cu privire la acest fapt, maiales n contextul n care acesta nueste cunoscut pentru reac]ii fer-me pe linie administrativ\ n ulti-mii ani. Nici la protestul actorilordin 2015 [i nici la diferitele se -siz\ri din partea acestora cu pri-vire la faptul c\ Lumini]a Condu-rache, contabila Teatrului Na]io-nal, vine la serviciu mai mult `nstare de ebrietate [i `[i dep\[e[teatribu]iile postului, nu a fostluat\ vreo m\sur\ concret\ dec\tre directorului teatrului.

De aceast\ dat\ `ns\, Hadji-Cu-lea a solicitat o comisie de anchet\care s\ ia declara]ii de la to]i ceiimplica]i `n scandal, mai ales

fiindc\ pompierii sunt subordo-na]i direct institu]iei Teatrului.Vreme de mai bine de o s\p -t\mân\, Oficiul Juridic a luat de-clara]ii de la toat\ lumea, iar con-cluzia a fost una previzibil\ – a[acum cei de la Oper\ spun c\, defapt, pompierii de la Teatru per-mit accesul, cei acuza]i din rândulpompierilor spun c\ au facilitataccesul pentru c\ au crezut c\ e oreprezenta]ie oficial\ a Operei. Deaceea, Cristian Hadji-Culea a decistrimiterea unei sesiz\ri penale laParchetul de pe lâng\ TribunalulIa[i care, dup\ cum a primit con-firm\ri „Suplimentul de cultur\“,a fost redirec]ionat\ c\tre Parche-tul de pe lâng\ Judec\toria Ia[ipentru cercet\ri suplimentare.„Cererea a fost trimis\ `n scopulcercet\rii faptelor [i stabilirii r\s -punderii persoanelor implicate `ncazul semnalat `n pres\. Acest de -mers are n vedere gravitatea aces -tor fapte, aspectele contradictoriiale declara]iilor salaria]ilor [i lip-

sa de competen]e a Comisiei dedisciplin\ pentru audierea [i admi-nistrarea de probe privind fapteles\vâr[ite de angaja]ii TeatruluiNa]ional Ia[i [i Operei Na]ionaleRomâne Ia[i. Comisia de disciplin\a Teatrului Na]ional Ia[i s-a `ntru-nit ast\zi, 30 ianuarie, pentru `nce-perea cercet\rii disciplinare prea-labile a faptelor descrise `n pres\,fa]\ de care institu]ia s-a autosesi-zat. Pentru stabilirea caracteruluide abatere disciplinar\ al faptelors\vâr[ite [i eventualitatea aplic\riisanc]iunii disciplinare, Comisiapropune suspendarea proceduriide cercetare disciplinar\ preala-bil\ pân\ la pronun]area unei so-lu]ii de c\tre organele de urm\rirepenal\“, a conchis comisia de cer-cetare a Teatrului.

Problema mai grav\, semna-lat\ printre al]ii [i de criticul deteatru Olti]a C`ntec, este c\ Tea-trul [i Opera continu\ s\ `nchirie-ze foaierul pentru fotografii de nunt\sau Sala Mare pentru concerte

]inute de arti[ti precum {tefanB\nic\ Jr. sau Fuego care, f\r\ ale aduce atingere meseriei practi-cate, nu au acelea[i obiective ar-tistice precum cele dou\ institu]iide cultur\ din Ia[i. „Am v\zut cli-pul pe Youtube, [i nu mi-a venit s\cred: melodia «}ine Doamne lunanou\» (ortografia le apar]ine)avea drept cadru minunata arhi-tectur\ interioar\ de inspira]iebaroc\ [i rococo, recent restau-rat\, cu l\utarii pe scen\ [i o so-list\ ce ap\rea la un moment dat[i `ntr-una dintre loje“, a spusOlti]a C`ntec, referindu-se la vi-deoclipul filmat – ntre timp [ters –de c\tre cei de la Divers Band. „Cine `nchiriaz\ sala pentru ase-menea «evenimente» gre[e[te,asociind imaginea unei institu]iipublice de cultur\ cu genuri muzi-cale de nunt\, cumetrii [i onomas-tice. Este subcultural s\ faci veni-turi proprii din asemenea surse,care nu au nimic `n comun cu ar-ta“, a ad\ugat aceasta.

Beatrice Rancea, manager interimar al Ope-rei Na]ionale Române Bucure[ti [i managertitular al Operei Na]ionale Române din Ia[i(cu mandat suspendat pe timpul deleg\rii laBucure[ti), se afl\ `n mijlocul unui conflict,purtat `n spa]iul public, prin intermediulunor scrisori, `ntre fostul director al Opereide Stat din Viena [i fost pre[edinte al Festi-valului Interna]ional „George Enescu“, IoanHolender, [i regizorul Andrei {erban. Ho-lender a criticat „transferul“ mont\rilor luiAndrei {erban de la Ia[i la Bucure[ti.„Ne[tiind altceva `n afar\ de ceea ce a f\cutla Ia[i, Beatrice Rancea l-a adus [i la Bucu-re[ti pe Andrei {erban, odat\ cu produc]iilepe care acesta le prezentase deja acolo, dup\ce `n trecutul `ndep\rtat le regizase [i `n Oc-cident, pentru a le pune acum n scen\ – pen-tru a treia oar\, pe malul Dâmbovi]ei. Dac\la Viena, de[i nu tocmai cu u[urin]\, fante-ziile domnului {erban de a `ntinde prozavorbit\ peste partea muzical\ n V\duva Ve-sel\ au fost frânate, n\zbâtiile sale aberante[i nemuzicale `ncercate `ntâi la Paris [i maitârziu n Lucia la Bucure[ti nu au mai pututfi st\vilite, Andrei {erban fiind consideratde doamna director o somitate occidental\`n regia de oper\, chiar dac\ de mai bine dezece ani acesta nu a mai fost angajat nic\ieri`n lume“, scrie Ioan Holender `ntr-un mate-rial publicat pe platforma dcnews.ro.

Acesta abordeaz\ apoi un alt subiect carea prezentat interes pentru presa ie[ean\,anume sumele din contractele arti[tilor in-terna]ionali care au evoluat de-a lungultimpului la Ia[i, iar acum [i la Bucure[ti.Holender sus]ine c\, potrivit informa]iilor

sale, tenorul Roberto Alagna a primit80.000 de euro pentru a cânta dou\ arii laultima Gal\ de Oper\ organizat\ de BeatriceRancea la Bucure[ti. Fostul manager alOpe rei de Stat din Viena explic\ apoi c\, lainstitu]ia austriac\, onorariul maxim estede 12.400 de euro, iar La Scala, cunoscutaoper\ din Milano, Italia, pl\te[te cel mult15.000 de euro.

~ntr-un alt mesaj pe care i-l transmite di-rect lui Andrei {erban, Ioan Holender maiapreciaz\ [i faptul c\, dac\ sumele despre care a auzit c\ a fost pl\tit regizorul la Ia[isunt adev\rate, acestea pot fi considerate cuu[urin]\ ca fiind „aberante“. „Sumele abe-rante, care se spune c\ ]i-au fost pl\tite `ns\raca noastr\ Românie [i care sunt convinsc\ [i dumneata, din proprie experien]\, [tiifoarte bine c\ `n str\in\tate nu au fost nicio-dat\ oferite, a[a cum nici ast\zi nu se pl\tescnim\nui. Vechiul meu prieten, baritonulLeo Nucci n vârst\ de 74 de ani, pe care Bea-trice Rancea l-a invitat la Ia[i, pl\tindu-i unavion privat, mi-a spus c\ nu [tia c\ Româ-nia este un paradis financiar pentru cân -t\re]ii de oper\“, a mai scris Holender.

„Mâr[\vie ru[inoas\“

~ntr-un r\spuns oferit tot `n mediul online,Andrei {erban atrage aten]ia asupra faptu-lui c\ a avut o rela]ie bun\ cu Ioan Holender`n trecut [i c\ exist\ un public numeros care`i apreciaz\ mont\rile `n prezent. Mai de-parte, a catalogat argumenta]ia lui Holen-der ca fiind o „mâr[\vie ru[inoas\“. „E vor-ba de o r\zbunare? Pentru ce? Ce v-am

f\cut? De unde acest atac sub centur\ con-tra mea? Nici m\car nu a]i v\zut Lucia, nicinoua V\duv\ (ambele extraordinar de bineprimite de public) ca s\ v\ face]i o p\rere!Arunca]i deci cu venin contra mea ([i a luiBeatrice Rancea) urmând opiniile cui? Alecelor câ]iva pl\ti]i ca s\ strige buu?“, scrieAndrei {erban.

Cel mai a[teptat r\spuns `n aceast\ dez-batere a fost cel venit din partea lui BeatriceRancea, care, dup\ ce a ezitat s\ aib\ ime-diat o reac]ie la `ntreb\rile mass-media, atrimis un comunicat de pres\. Mesajul cen-tral este acela c\ managerul interimar alOperei bucure[tene ia `n calcul ac]ionarea`n judecat\ a lui Ioan Holender: „v\ informeaz\c\ nu r\spunde articolelor tenden]ioase, false

[i lipsite de substan]\, de natur\ a afecta ac-tivitatea institu]iei aduse `n spa]iul publicde diferite persoane precum cele ap\rute `nultima perioad\ (n.red. lipsa virgulelor estealegerea semnatarilor comunicatului). Deasemenea (...) nu va permite ca Institu]ia s\fie atras\ [i s\ fac\ obiectul unor scandaluribazate pe false probleme lansate `n spa]iulpublic doar cu scopul def\im\rii acesteia.Pentru to]i cei interesa]i (...) anun]\ c\ `m -preun\ cu speciali[tii va analiza [i identifi-ca toate posibilit\]ile legale `n vederea se-siz\rii instan]elor de judecat\ competenteori de câte ori institu]ia va face obiectulunor atacuri def\im\toare `n vederea ap\ -r\rii reputa]iei [i imaginii“, se precizeaz\`n comunicatul de pres\.

Beatrice Rancea, la mijloc `n r\zboiul a dou\ mari orgolii

Scumpe domn, ultima dat\ v-amscris tot `n acest col] de pagin\,dup\ ce am citit Râul care ne des-parte. ~mi recuno[team atunci omare gre[eal\ – am citit prea pu]in\literatur\ african\ – [i promiteams\ o `ndrept. Am `ncercat, chiardac\ traducerile sunt n continuarepu]ine `n ]ara mea. Am `ncercat.

{i cel mai mult mi-am amintitde aceast\ promisiune `n ultimazi din 2016. Eram pe coasta Adria-ticii, `n Bari, beam o cafea, a[tep-tam s\ se sfâr[easc\ anul [i eramfericit, când un tân\r de culoare avenit c\tre mine [i mi-a oferit sprevânzare un volum de versuri `ncare era cântat\ Africa.

Poemele negritudinii se nu-me[te cartea aceea. O antologie.I-am pl\tit omului zece euro [iam citit-o acolo, pe loc, `ncântân-du-m\ [i `nt\ rindu-mi promisiu-nea de a citi mai mult\ literatur\african\.

Apoi, a ajuns la mine Un bob degrâu. Abia acum, da, la cincizecide ani de când v-a]i dat capodope-ra. Am deschis-o cu foarte marisperan]e. {tiam aceste cuvinte din„The Guardian“: „Un bob de grâu,romanul `n care istoria `[i aducefaptele la via]\, este o carten\scut\ din echilibru, cu resurseneb\nuite, care confirm\ cu su-pra de m\sur\ calitatea de scriitor

a lui Ngũgĩ wa Thiong’o“. Aveams\ le g\sesc adev\rate.

V\ scriu de pe drum, tocmaiplec din ]ara mea, care a coborât`n strad\, ca ultim\ solu]ie `n lup-ta cu legalizarea corup]iei (chiara[a). Am fost acolo `n fiecare zi [isunt mâhnit c\ sunt nevoit s\p\r\sesc temporar aceste barica-de – abia a[tept s\ m\ `ntorc.

M\ gândesc la domnia voastr\`ncarcerat, dup\ ce vi s-a jucat pie-sa M\ `nsor când vreau, de c\tre]\rani [i muncitori, `n 1980. Nicinu eram n\scut atunci. A[ fi avut,oare, curajul dumneavoastr\ de a`ndura? ~mi iubesc suficient ]ara`ncât s\ [i p\timesc pentru ea? ~mispun, totu[i, c\ supravie]uireaaici, nep\tat de nici un gest de co-rup]ie, e, pân\ la urm\, tot un felde rezisten]\.

Nu v\ ascund c\ [tiam foartepu]ine despre istoria Kenyei [i, cutoate acestea, mai mult decât com-patrio]ii mei, destul de orienta]ic\tre interiorul grani]elor.

O s\ i revolte, de altfel, ce voi scrieaici: România nu a dat, `nc\, niciun scriitor de for]a dumneavoastr\.

Nu avem nici o carte atât de marea[ezat\ pe temelia realit\]ii, chiardac\ avem bijuterii dintr-o privi-re `ntoars\ c\tre sine.

M-a fascinat Un bob de grâu.Aceast\ naturale]e cu care scrie]i,`n care p\mântul [i cerul sunt`nc\ atât de apropiate de om, m-aumplut de bucurie. Fericirea de afi agricultor sau de a fi tâmplar(un om care creeaz\ ceva din lem-nul ce i s-a dat, ce poate fi mai fru-mos?), toate acestea m-au `ntorsc\tre sentimentele primare.

Cartea dumneavoastr\ e plin\de sentimente primare. ~n]eleg c\are [i o component\ alegoric\ pu-ternic\, pe care nu am cunoscut-odeplin – va trebui, ne`ndoielnic, [is\ revin asupra istoriei Kenyei.

Iar personajele pe care ni lel\sa]i – [i Mogo, [i Warui, [iMumbi (ah, Mumbi!), [i Gikonyo,[i Kihika, [i Karanja – m\ vor`nso]i mult\ vreme!

{tiam c\ decolonizarea nu afost simpl\ ca o plimbare `nparc, dar e ceva mai mult aici –romanul dumneavoastr\ arunc\peste istoria mare pumnii de

lumin\ ai istoriei mici. Literar,v\ g\sesc impecabil.

Scrie]i minunat [i despre revo-lu]ii, [i despre mituri, [i despre ma-gie, [i despre iubire, [i despre spe-ran]\, [i despre tr\dare, [i despreprofe]i, [i despre oamenii albi, ntr-o`n]elegere a naturii umane care m\face s\ v\ simt, pân\ `n ultima ca-mer\ a inimii personale, frate.

Deocamdat\, atât.

4 » opinii


VREAU S| STAU ACAS| /DRAGNEA NU M| LAS|!

***Dup\ dou\ zile de proteste, oricefac, `mi vine `n minte ritmul \statâmp, de galerie, [i cânt `n gândorice fac, adaptat, `n versuri, [icând m\ sp\l pe din]i: Cine nu sespal\/ Nu merge la [coal\... Cinenu se spal\/ Nu merge la [coal\...

***

Mi se pare foarte OK ca oa-menii care nu sunt de acord cuprotestatarii s\ aib\ un miting allor. S\ ias\, s\ vorbeasc\, s\ fiepa[nici. De[i sunt aproape con-vins c\ nu au altceva de spus decâtce zice România TV. {i, dac\ sepoate, s\ nu fie „sco[i“, s\ nu-i mailase pe \ia de la PSD s\ se exprimea[a `n privin]a lor, c\-i jignitorpentru ei. S\ ias\ c\ a[a vor ei.

***

Alt\ `ntrebare: se face o contra-manifesta]ie [i `n Bulgaria, vor fi„sco[i“ [i bulgarii pro-PSD contrabulgarilor pro-români?

***

~n Amintiri din Casa Mor]ilora lui Dostoievski, `n lag\r, exist\un personaj care fur\ f\]i[ Bibliaunui confrate, apoi `ncearc\ s\ i-ovând\ p\gubitului. Pe principiultupeist: „Ce-ai s\-mi faci? n-ai ce-mi face aici, e alt\ lege, dac\vrei Biblia `napoi“. Cu tupeu deaceea[i spe]\, dup\ ce a auzitstrig\tele de protest din jur, Drag-nea se pre tinde b\iat fin, `n]elept,`mp\ciui tor [i d\ Biblia `napoigratis. Dar nici m\car nu mai arecurajul s\ o returneze el direct, ci lpune pe altul, unul care s\ pretind\

c\ nu s-a `ntâmplat nimic, c\ nicinu-l cu noa[te pe f\ptuitor.

***

B\i, e[ti nebun? A trecut os\pt\mân\ f\r\ s\ v\d m\car unfilm (am uitat pân\ [i c\ au b\gatAfacerea Est pe HBO), un dezastru naer pe National Geographic, un meci[i-un comentariu de fotbal (nici numai [tiu dac\ Steaua mai e Steaua,am uitat c\ `ncepe campionatul), undesen animat... {i m-am tot uitat latelevizor, mai mult ca de obicei.

***

Circul\ atâtea informa]ii false dintoate direc]iile – [i de la „buni“, [i dela „r\i“ –, ncât, dac\ mi-ar da mamaSMS c\ a r\sturnat m\m\liga [i m\cheam\ la mas\, a[ verifica `naintedin trei surse, ca s\ cred c\-i

adev\rat. Chiar mi-a scris mama? Enum\rul ei? Nu-i o dezinformare dela tata? Nu cumva e-o capcan\ la mijloc, ca s\ merg sau s\ nu merg laproteste?... Dincolo de glum\, chiaram ajuns s\ verific din mai multesurse orice informa]ie care stârne[tereac]ii radicale pro sau contra. Astadin momentul `n care am constatatc\ pân\ [i unii prieteni de `ncrederer\spândesc [i comenteaz\ cu naivi-tate dezinform\ri crase, fake news.

***

Nu, prieteni, nu m-am sucit, num-am trezit mahmur dintr-o be]iedup\ care unii vor s\ plece [otânc-[otânc acas\, iar al]ii, s\ o ia de lacap\t. Eu pur [i simplu nu am b\utdeloc sau cel mult un pahar, de `n -viorare. N-am crezut c\-i vorba de obe]ie [i nici n-a fost. Ce-am gândit,

f\cut [i-am zis alalt\ieri gândesc, fac,spun [i azi. Numai c\, atunci cândunii dintre noi ajung s\ dea like-urisau s\ distribuie poze f\cute neantu-lui de telescopul Hubble [i pretind c\-i o fotografie de grup cu protes-tatarii din pia]\, când `ncep s\ preiadin mijloacele de exprimare ale „ina -micului“, când exagereaz\ f\]i[ [i ne-justificat – trebuie s\ semnal\m asta.Tocmai pentru a nu da prilejul s\ sespun\ c\ protestele noastre sunt obe]ie, c\ suntem la fel cu cei mpotri-va c\rora protest\m. Tocmai pentrua nu l\sa vreo secund\ impresia c\,nefiind pl\ti]i de domnul Soros, cene-a mânat n lupt\ e s\ fim r\spl\ti]iprin like-urile domnului Zucker-berg. Bref, cred c\ ar trebui s\ netragem unul pe altul de mânec\,când e cazul, chiar cu riscul de a ne fiantipatici.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Jurnal de protestatar

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Romanul Un bob de grâu (traducere din limba englez\[i note de Alexandra Fusoi) a fost publicat la EdituraPolirom, `n 2016.

Scrisoare c\tre Ngũgĩ wa Thiong’o


opinii « 5

Liderii partidului-stat de azi auamintit, plini de morg\, de milioa-nele care i-au votat pe ei. ~n fa]amilioanelor, câteva sute de mii pars\ nu conteze. Dar conteaz\ – con-teaz\ mult mai mult decât milioa-nele care au votat PSD. Au uitat c\[i Ceau[escu era votat din patru npatru ani de milioane de oameni,iar cei care i-au doborât regimulnu erau decât câteva sute de mii.

Ar fi stupid [i nedrept s\ emitjudec\]i civico-morale asupra ce-lor care se manifest\ `mpotrivaputerii sau, din diverse motive, nuo fac. Democra]ia `nseamn\ s\ re-cuno[ti [i dreptul celuilalt de a stacuminte `n g\oacea lui, a[teptând

rezultatul confrunt\rilor. Ca `ndecembrie 1989. Sau dreptul de ar\mâne indiferent.

Doar c\ [i acum, ca [i `n 1989,cele câteva sute de mii sunt for]aactiv\, dinamic\, a ]\rii, sunt ceicare mi[c\ lucrurile. Cei careconteaz\. Iar liderii partidului-stat o [tiu foarte bine. De aceea setem. De aceea sunt ezitan]i, irita-bili, uneori grosolani, alteoriconcilian]i. Fiindc\, dup\ cumzicea laureatul Nobel, vremurilese schimb\.

Azi `n România nu mai poatenimeni s\ scoat\ militarii `nstrad\ [i s\ le ordone s\ trag\ `nmanifestan]i. Ar fi de neconceput –

[i chiar dac\ s-ar g\si cineva sufi-cient de iresponsabil ca s\ dea unasemenea ordin, nu cred c\ s-ar supune cineva. Nu mai e posi-bil nici s\ umpli trenuri cu munci-tori sau mineri `narma]i cu bâte,care s\ mearg\ [i s\ reprime ma-nifesta]ia `n numele „poporului“,a[a cum s-a ntâmplat [i n decem-brie 1989, [i n iunie 1990. Azi o mi-neriad\ – sau un echivalent – ar`nsemna un dezastru ireparabilchiar pentru cei care ar organiza-o. {i nici nu mai po]i s\ ascunzisau s\ minimalizezi ceea ce se`ntâmpl\ `n ]ar\, fiindc\ suntemmult prea conecta]i la restul lumiipentru ca astfel de momente s\treac\ neobservate.

De[i poate c\ unii duc dorul ve-chiului model `nchis [i strict ie-rarhizat, nu se poate s\ nu-[i deaseama pân\ [i ei c\ acele vremuriau trecut. România de azi e altfel.Iar asta e [i marea problem\ a ac-tualilor lideri politici: tr\iesc `nmare parte `n România de ieri –care mai exist\, nu-i vorb\, fiindc\ei `n[i[i au avut grij\ s\ o men]in\`n trecut, `n s\r\cie [i dependen]\,pentru a o putea controla. E Româ-nia manifestan]ilor [i votan]iloradu[i cu autobuzele, pe liste deprezen]\ [i cu pancarte f\cute lasediul partidului. Numai c\ `ntretimp, `n afara controlului lor, acrescut România cealalt\, pe careo vedem n marile pie]e ale ora[elor,

cea a oamenilor s\tui de abuzuri,con[tien]i de drepturile [i li ber -t\]ile lor [i destul de inimo[i ca s\pretind\ o via]\ onest\ `ntr-o ]ar\decent\ – [i nu doar pentru ei, ci [ipentru cealalt\ Românie.

Asta n-au priceput, de exemplu,liderii Partidului Social-Demo-crat. P\c\li]i de aparenta lor victo-rie zdrobitoare din alegeri, au luat-oca pe un mandat `n alb. {i ei, [imul]i al]i oameni politici de la noitr\iesc `n trecut anume, `n aceltrecut `n care liderii controleaz\discre]ionar statul [i sunt deasu-pra legii comune. De aceea – [ispre binele social-democra]iei,chiar dac\ nu [i al oamenilor carepretind c\ o reprezint\ –, ar fi bines\ piard\ `n fa]a str\zii, s\ piard\pân\ [i puterea. E singura lor[ans\ de a avea cu adev\rat parti-de politice, reprezentante ale inte-resului public, [i nu g\[ti oligarhi-ce de mahala politic\. E [i [ansanoastr\ de a sc\pa de spectrul uneirecidive autocratice care ar puteaprovoca un nou val de emigrare.

Iar dac\ ar fi a[a, `n viitor, cine[tie, poate c\ unii dintre manifes-tan]ii de azi vor vota chiar [i cusocial-democra]ii. C\ci vremurilese schimb\.

cum zicea un laureat Nobel pentru literatur\. Lamijlocul s\pt\mânii `n Bucure[ti `nc\ mai manifestau`mpotriva actualei puteri politice câteva mii bune deoameni. Plus alte câteva mii `n restul ]\rii. S\pt\mânatrecut\ erau sute de mii. S\pt\mâna viitoare s-arputea s\ fie iar\[i la fel de mul]i. Sper s\ fie.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Vremurile se schimb\,

Lucrurile au evoluat rapid, stradaa reac]ionat nea[teptat de vigu-ros, ordonan]a a fost `n final abro-gat\, prin OUG 14, `ns\ r\mânunele semne de `ntrebare. Astapentru c\ Parlamentul, dominatde PSD-ALDE, poate oricândschimba lucrurile.

~ntrebarea e unde suntem [idac\ putem func]iona a[a patruani de acum `nainte, adic\ pân\ laalegerile parlamentare din 2020.Ministrul Justi]iei Florin Iorda-che a plecat se pare cu trântit deu[i, cât\ vreme reprezentan]i deseam\ ai PSD spun c\ premierulGrindeanu n-ar fi trebuit s\ maifor]eze demisia ministrului.

Situa]ia e tulbure, dar plata pen -tru deranjul na]ional de aproape olun\ e prea mic\. PSD crede c\ asc\pat de furia oamenilor, iar toa-te semnalele din rândul social-de-mocra]ilor dau de `n]eles c\ estedoar o retragere tactic\, pentru atrage de timp. Protestele se vormai domoli, cred social-demo cra -]ii, iar asaltul asupra Justi]iei vafi reluat, dar `ntr-o modalitatemult mai sofisticat\.

Logic ar fi ca, dup\ ce am avut`n strad\ peste 500.000 de oameniduminica trecut\, acest guvern s\demisioneze rapid, iar n locul s\us\ vin\ o alt\ formul\, tot PSD-ALDE, care s\ arate c\ ntr-adev\r

a fost o gaf\ colosal\, dar c\ lucru-rile pot fi reparate. ~n locul unei atitudini sincere, PSD nu a n]elesnimic din episodul cu OUG 13.Dragnea [i ceilal]i din partid sus]inc\ gre[eala a fost doar c\ nu s-a ex-plicat cum trebuie, nu c\ ordo-nan]a nu avea ce s\ caute `n miezde noapte `n [edin]a de guvern.

Ba mai mult, PSD `[i trimite„trupe“ `n fa]a Palatului Cotroce-ni, `ncercând s\ mute discu]ia: Io-hannis nu ne las\ s\ guvern\m,pre[edintele se opune major\riisalariilor [i pensiilor. O enormita-te, fire[te, cât\ vreme altul estemotivul ie[irii masive a oameni-lor `n strad\.

Dac\ `ns\ guvernul Grindeanunu demisioneaz\, lucrurile secomplic\ [i risc\m s\ intr\m `ntr-o instabilitate care nu se vatermina prea curând.

Când prinzi ho]ul `n cas\, `l daipe mâna Poli]iei. Nu mai ai ce ne-gocia, nu-l chemi s\-l a[ezi la

mas\ [i s\-l omene[ti, pentru a-iauzi povestea vie]ii. Guvernul n-acomis o gre[eal\ oarecare, [tiaprea bine care sunt efectele, af\cut totul con[tient. Oricât se chi-nuie Grindeanu s\ arate c\ a fostpus `n fa]a faptului `mplinit, argu-mente de acest gen nu ]in, pentruc\ el conduce executivul [i trebuies\ [tie tot, inclusiv consecin]eleunor acte normative care trec pesub nasul s\u. E clar c\ Iordache afost `mpins de Dragnea, `ns\ Grin-deanu are aceea[i responsabilitateca [i demisionarul de la Justi]ie. Ela fel de vinovat, pentru c\ se pu-tea opune, iar azi ar fi fost conside-rat de unii erou. Mai mult, a fostnecesar\ vizita neanun]at\ apre[edintelui Iohannis la PalatulVictoria, pentru a opri `n primafaz\ emiterea aceleia[i ordonan]e.

Din ultimele declara]ii ale unorlideri PSD, povestea cu OUG 13 nuse termin\ aici. PSD vrea doar otemporizare, dar totul poate fi`ntors `n Parlament. De fapt, `n -trebarea e dac\ PSD nu-[i dore[te`n acest moment mai mult ordo-nan]a care `i scap\ pe corup]i de-cât guvernarea `n sine. Alegerimai po]i câ[tiga, dar un momentmai favorabil pentru PSD de a`ngenunchea Justi]ia, posibil s\nu mai vin\ prea repede.

Un scenariu negru pentru Ro-mânia ar fi ca PSD s\ re`nvie OUG 13.Chiar cu riscul trecerii `n opo -zi]ie. Cu trei sferturi dintre [efiide CJ plus jum\tate dintre pri-mari, PSD are cu ce s\-[i astâm-pere foamea timp de patru ani.

Iar un guvern `ncropit la repe-zeal\ de Iohannis, format din 4-5partide, poate fi o prad\ u[oar\pentru PSD. Devine tot mai clar c\,[i `n condi]iile `n care preziden]ia-lele sunt abia peste doi ani [ijum\tate, social-democra]ii nu voravea [anse prea mari, oricare ar ficandidatul pe care-l vor propune.Cu un `nceput de mandat conton-dent [i cu o guvernare care sigurva eroda partidul, PSD va pierde si-gur scrutinul preziden ]ial de la fi-nele lui 2019. Cei din PSD [tiu c\dac\ vor for]a acum trecerea OUG`n Parlament `[i vor salva liberta-tea. Dac\ pre]ul va fi trecerea `nopozi]ie, nu va fi nici o problem\,`[i pot asuma un asemenea cost.

~ncrâncenarea PSD din ultime-le zile [i pa[ii napoi f\cu]i de acestpartid doar de ochii lumii m\ facs\ cred c\ urmeaz\ s\pt\mânicom plicate. Singura [ans\ de aopri deraierea PSD poate veni dininterior. Dar toate semnele arat\c\ [ansele unei rebeliuni internede amploare sunt minime.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

E doar replierea PSD, planul merge mai departeEste greu s\ mai faci vreo previziune `n România. Dac\ pe parcursul lui 2016, anelectoral, am tr\it `ntr-o lini[te continu\, de o lun\ ]ara este `ntoars\ cu fundul `nsus. Totul a pornit de la acea [edin]\ de guvern, `n toiul nop]ii, `n care s-a aprobatcelebra ordonan]\ 13, care permitea politicienilor s\ bage adânc mâna `nbuzunarul românilor, f\r\ s\-i `ntrebe nimeni de s\n\tate.


6 » muzic\

DIN ISTORIA CONCURSULUI INTERNA}IONAL „PIOTR I. CEAIKOVSKI (II)“

Când la Conservatorul dinChi[in\u nu existau decât„doi piani[ti [i jum\tate“

Imaginat\ ini]ial deja `n 1951, caparte a unui grandios proiect cultu -ral stalinist, ce avea s\ fie ngropat n1952-1953 din cauza dificult\]ilor fi-nanciare [i a dispari]iei dictatoruluide la Kremlin, ideea Concursului„Ceai kovski“ a fost reactualizat\ `niunie 1956 de ministrul sovietic alCulturii, Nikolai Mihailov. El seadresa Comitetului Central cu unmemoriu, amintind c\ `n concur-surile interna]ionale „superiorita -tea sistemului de `nv\]\mânt sovie -tic a fost demonstrat\ foarte convin -g\tor“ [i pleda pentru un concurs pesol sovietic ce „ar juca un rol impor-tant `n popularizarea muzicii noas-tre“ [i ar „avea indiscutabil o sem-nifica]ie politic\ serioas\“.

Pre]ul pentru „serioasa semnifi-ca]ie“ era redus [i el semnificativ, dela 20 de milioane de ruble `n 1952, lanumai 1,25. CC a aprobat ideea, iar lasfâr[itul lui august 1956 un Comitetde organizare, prezidat de Dmitri{ostakovici [i care i avea `ntremembri pe Emil Gilels [i David Ois-trah, [i-a nceput activitatea.

Emil Gilels propunea ca n primultur s\ fie introdus\ o pies\ polifonic\obligatorie, o fug\ de Bach, plus unade Tanaiev, Ceaikovski sau {os-takovici. Tot Gilels se opunea inclu -derii `n probele obligatorii a unor

piese de Scriabin [i Rahmaninov, cear fi constituit un dezavantaj pentruconcuren]ii str\ini. {ostakovici l con-trazicea cu argumentul de putere:„Aceast\ competi]ie ar trebui s\ aib\un caracter propagandistic. Noi facempropagand\ muzicii ruse n concurs“.

Un al doilea comitet, creat n 1956[i prezidat de un birocrat de partid,dar care i avea `ntre membri peSvia toslav Richter, Gilels, Oistrah [iLev Kogan, era `ns\rcinat cu se -lec]ionarea participan]ilor sovietici.~n acest context, profesorul AlexandrGoldenweiser ironiza conserva-toarele, `ntre care cel din ora[ul s\unatal, Chi[in\u, la care nu existaudecât „doi piani[ti [i jum\tate“, in-capabile s\ furnizeze concuren]ibine preg\ti]i.

~n septembrie 1956, comitetul deorganizare trimitea invita]ii de par-ticipare c\tre 87 de conservatoare [iacademii de muzic\ din 58 de ]\ri.Documentele sugereaz\ o adev\rat\obsesie a organizatorilor de a ob]ineconcuren]i str\ini [i membri ai juri-ului, dintre cei mai valoro[i pe planinterna]ional. ~n discu]ii aprinse,Marguerite Long era descris\ caprie ten\ a muzicii sovietice, `n timpce pianistul olandez Cor de Groot eraapreciat pentru atitudinea favora-bil\ fa]\ de tinerii sovietici la concur-surile de la Paris [i Bruxelles. Dis-cu]ii intense au avut loc pe tema unui invitat italian, pe list\ figurândGuido Agosti, Arturo Benedetti-Michelangeli [i Carlo Zecchi. Toat\lumea era de acord c\ Zecchi ar fifost „grozav“, `n timp ce Gilels se opunea invit\rii lui Michelangeli,„un foarte mare artist“, dar o per-soan\ ciudat\, cu care se poate tratacu dificultate, pledând pentru Agosti.

Volumul lui Kiril Tomoff ofer\multe alte detalii pasionante pentruistorici [i melomani. Rezultateleprimei edi]ii sunt bine cunoscute, so-vieticii câ[tigând la sec]ia de vioar\[ase din cele opt premii puse `n joc,cu Valeri Klimov [i Viktor Pikaizenpe primele dou\ locuri. ~n top au in-trat doar doi str\ini, {tefan Ruha pelocul al treilea [i americanul JoyceFlisser pe locul al [aptelea. Potrivitlecturii cercet\torului american,victoria lui Van Cliburn la sec]ia de

pian nu ar fi dat na[tere la nici o con-trovers\. Documentele consultate,de la Comitetul Central [i MinisterulCulturii, ar demonstra, dimpotriv\,c\ succesul exagerat al violoni[tilorsovietici ar fi stârnit un grad de con-sternare, `n timp ce pozi]ia lui VanCliburn ar fi fost judecat\ drept odovad\ a succesului excep]ional alConcursului interna]ional.

Transcrierile deliber\rilor juriu-lui sec]iei de pian sunt, `ntr-o m\ -sur\, chiar amuzante, prin prismacomportamentului lui Sviatos lavRichter. ~n etapa a doua, Richter i-aacordat lui Van Cliburn punctajulmaxim (pe o scar\ de 25 de puncte),`n timp ce urm\torilor [apte con-curen]i, sovietici [i str\ini, zeropuncte. To]i cei 17 membri ai juriu-lui au votat de la bun `nceput una -nim victoria americanului, sin-gurele „anomalii“ fiind o propunerea compozitorului britanic Sir ArthurBliss de `mp\r]ire a primului pre-miu cu Liu Shi Kun [i a pianistuluiungur Lajos Hernadi de a-l `mp\r]icu sovieticul Lev Vlasenko, câ[tig\ -tor `n 1956 al Concursului „Liszt“ dela Budapesta. ~n ciuda opozi]iei luiRich ter, cei doi au `mp\r]it premiulal doilea. Propaganda sovietic\ segr\ bea, altfel, s\ popularizeze faptulc\, „`n ultim\ analiz\“, Van Cliburnar fi ilustrat succesul [colii ruse depian, dat fiind c\ profesoara sa, RosinaLhévine de la Julliard, era o absol -vent\ a Conservatorului din Mosco-va, naintea Revolu]iei Ruse, din cla -sa pedagogului Vasili Safonov.

Istoria festivalurilor [i a con-cursurilor muzicale interna -]ionale este cunoscut\ast\zi mai mult gra]ie uneisuite de anecdote [i amintiriale arti[tilor sau organizato-rilor, decât unor cerce t\risistematice `n arhi vele deepoc\ [i unor monografii [tiin]ifice. Diserta]ia profe-sorului universitar americanKiril Tomoff, VirtuosiAbroad. Soviet Music andImperial Competition duringthe Early Cold War, 1945-1958, este una dintre pu]i -nele excep]ii. Infor ma]iilevolumului arunc\ o serie delu mini asupra origi nilor [i adesf\[ur\rii primei edi]ii, `n 1958, a Concursului Inter-na]io nal „Piotr I. Ceaikovski“de la Moscova [i, `n plus,clari fic\ o serie de ju de c\]ice au c\p\tat un statut demit, a[a cum sunt `mpre -jur\rile victoriei pianistuluiamerican Van Cliburn.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Spre sfâr[itul anilor 1940, `ntr-unora[ cunoscut mai degrab\ pentrudelincven]\, s-a `nchegat stilulmuzical inconfundabil denumitChicago blues. Pus `n lumina re-flectoarelor de-o pleiad\ remarca-bil\ de interpre]i, compozitori [imanageri, fenomenul a c\p\tatcontur, consisten]\ [i vivacitate,modelat continuu de – `ntre al]ii –Muddy Waters, Willie Dixon, Lit-tle Walter, Howlin’ Wolf, WalterHorton, Koko Taylor, stimula]i deabilitatea financiar\ a lui LenChess. Numele care se scriu cu li-tere mari pe afi[e aveau al\turi,drept ajutor sau concuren]\, oliot\ de bluesmeni la fel de moti-va]i s\ caute [i s\ exploateze filo-nul aurit. Carey Bell, James Cot-ton, Buddy Guy, Otis Rush,Hound Dog Taylor, Luther Alli-son, Lonnie Brooks, Magic Slim,Eddie Clearwater, Billy Boy Ar-nold, Fenton Robinson, JuniorWells, Byther Smith [i alte sute,dac\ nu mii de nume care nu spunnimic ascult\torului obi[nuit dinzilele [i p\r]ile noastre de lume,dac\ nu este vreun p\tima[ ama-tor al genului. Ar putea spune ns\consumatorului de muzic\ popu-lar\, `ndeosebi al genului detestat[i impropriu numit manele. {i as-ta dintr-un motiv ce nu ]ine de teo-ria muzical\, nici de ierarhizarea`n func]ie de vreun criteriu valo-ric. Simplu [i omenesc: foartemul]i reprezentan]i ai stilului Chi-cago blues sunt copiii celor din pri-ma sau dintr-a doua lig\ [i duc maideparte mo[tenirea l\sat\ de `na -inta[i. Ce poate fi mai frumos?

Muzica este arta care nu st\nici odat\ pe loc. Aparent, o parti-tur\ scris\ acum dou\ sau trei su-te de ani de un compozitor ca Vi-valdi sau Mozart n-are cum s\ seschimbe. Dar notele puse pe-o hâr-tie nu `nseamn\ mare lucru dac\

nu sunt cântate. Or, aici intervineschimbarea: nici un interpret nuseam\n\ cu altul [i nici nu vrea s\fie confundat cu cineva care a maicântat ce-a inscrip]ionat compozi-torul pe portativ. Nici m\car `nblues, un gen teoretic atât de aus-ter `ncât n-ar permite divaga]ii.Bluesul se confund\ ns\ cu perso-nalitatea fiec\rui om care simtenevoia s\ strige la un moment dat:„Aoleu, mam\, pentru ce m-ain\s cut?“. C\ unii au f\cut din astao afacere, ]ine de natura uman\.Afacerea e steril\, dac\ agen]ii nuse implic\ total. {i asta o spune unmo[tenitor al bluesului, pe numeRonnie Baker Brooks.

Este fiul cel mare al chitaristu-lui Lonnie Brooks [i a `mplinit 49de ani. A `nceput s\ `nve]e chitarala doar [ase ani[ori, iar la 19 erape scen\ `mpreun\ cu tat\l s\u.Un deceniu [i mai bine l-a `nso]itpe vijeliosul lui p\rinte, f\r\ s\ selase dominat de personalitateaacestuia. Nu i-au lipsit ocaziile s\cânte al\turi de numele mari aleblues-biz-ului, precum Clapton,B.B. King sau Buddy Guy. Influ-en]at stilistic de chitari[ti pur-sânge, precum Johnny Winter sauStevie Ray Vaughan, Ronnie adu-ce uneori `n concerte [i adieri sul-furoase din mo[tenirea lui JimiHendrix. Eforturile sale, definitescurt [i la obiect pe site-ul perso-nal, se centreaz\ pe construireaunui fel de pod `ntre genera]ii: s\fie destul de autentic pentru b\ -trâni [i s\ capteze ceva din ener-gia tinerilor. Este un crez pe carel-a materializat, foarte exigent, `ndoar patru discuri: Golddigger(1998); Take Me Witcha (2001); TheTorch (2006) [i Times Have Chan-ged (2017, Provogue).

Lansat recent, discul de la Pro-vogue (primele trei au fost editatede Watchdog) este produs de SteveJordan, un tip solicitat de multesuperstaruri blues-soul. ~nregis-trate `n studiouri din Memphis [iNashville, cele 11 piese benefi-ciaz\ de prezen]a b\trânilor con-sacra]i Steve Cropper, Bobby„Blue“ Bland, Lee Roy Parnell,Lonnie Brooks, dar [i a congeneri-lor Al Kapone, Angie Stone oriTodd Mohr.

E un disc de ascultat `ndeosebiacum, când vremurile chiar seschimb\.

Vreme `n (continu\)schimbare

Ratatouille e o fic]iune de ani ma]ie,dar, ca `n toate produc]iile de gen,scenari[tii – de regul\ c\utând idei-le [i elaborând `n echip\, dup\ re-guli care au `n vedere, printre alte-le, oferta existent\ pe pia]a cinema-tografic\, originalitatea, surprizatematic\, psihologia privitoriloretc. – dezvolt\ teme semnificative,ce de p\[esc orizontul de adresabili-tate infantil. ~n Ratatouille, ac]iu-nea se petrece la Paris, `ntr-un res-taurant, nu zic de top, zic haut ni-veau, `n buc\t\ria [i eleganta luisal\ de mese administrate de rafina-tul Gusteau. Remy e un [obolan dela ]ar\ a c\rui dorin]\ cam contra fi-rii este s\ ajung\ chef, iar ima gi -na]ia scenari[tilor `ntre]ese fireleepice cu pricepere [i inteligen]\ ar-tistic\, oferind o frumoas\ povestedespre nvingerea imposibilului, de-rulând secven]e ce ]in privitorii cusufletul la gur\ [i i fericesc cu hap-py-end. Un rol decisiv `n story l arepierderea unei stele Michelin, dar,schematizând, finalmente binele [idreptatea biruiesc, iar fiecare pri -me[te fix ceea ce i se cuvine.Nara]iunea e, desigur, mult maicomplex\, include [i un inspectorsanitar, mai mul]i [obolani, câ]ivabuc\tari [i degust\tori de mân -c\ruri [i, ajungem la partea intere-sant\, un critic! Nu un critic teatral,nu, ci unul gastronomic, dintre ace-ia a c\ror peni]\ are puterea de aacorda sau a lua stele Michelin.

Miza stelelor Michelin e mare,ele au capacitatea de reprezentarea calit\]ii culinare. Celebrii pro-duc\tori de cauciucuri care le-audat numele le-au ini]iat prin reali-zarea unui ghid al c\rui scop erapur pragmatic: s\-i ajute pe [oferis\ g\seasc\ locuri decente `n cares\ m\nânce, apreciate cu una,dou\ sau trei stele. Ideea a fostatât de bine primit\, ncât n scurttimp ghidurile au devenit etalonal naltelor standarde. Stelele suntacordate sau retrase de exper]i de-gust\tori, respecta]i [i temu]i deopotriv\, cu grile de evaluarefoarte complicate.

~n Ratatouille, evaluatorul esteAnton Ego,iar maniera n care e por-tretizat condenseaz\ o multitudinede idei, unele preconcepute, alteleadev\ rate, ale percep]iei publice asu-pra criticilor, indiferent de domeniu.Ego `nsumeaz\ `nsu[iri culese dinrealitate sau atribuite afectiv [i, caorice portret robot, calit\]ile ori de-fectele asociate nu se re g\ sesc nicio-dat\ `ntr-o singur\ persoan\. Contu-rurile genereaz\ un tipar amuzant,din a c\rui pl\s muire nu lipse[te,evident, umorul [i sarcasmul. Nu dealta, dar [i scenari[tii, ca to]i arti[tii,au m\car câteva poli]e de pl\tit celorcare le oglindesc munca prin evalua-re. {i nu ntotdeauna laudativ.

„Noul are nevoie de prieteni“ [i„uime[te-m\“ sunt dou\ dintre re-plicile esen]iale ale criticului. Cita-rea reflect\ scopul oric\rui critic [ial procesului analitic. Dar mai vi-zeaz\ [i dificult\]ile pe care le `ntâl-nesc `ntotdeauna inova]iile, fie elede art\ gastronomic\ sau teatral\,crea]iile ce propun so lu]ii ie[ite dinlinie. Neobi[nuitul cere [i din par-tea consumatorilor deschiderea `na-l primi [i clasifica, preg\tirea ne-cesar\ pentru a-l n]elege. Avangar-dele au avut mai `ntotdeauna pro-bleme `n calea c\tre public, provo-când [i testând abilitatea de a le tra-ta drept ceea ce sunt – deschiz\toa-re de noi drumuri. Criticul este [i elun „consumator“. Unul mai pre-ten]ios, gra ]ie expertizei profesio-nale, mai `n m\sur\ s\ aprecieze `nce cote o propunere e revolu]ionar\ori doar una dintr-o lung\ serie ase -m\n\toare. De aceea, misiunea lui es\ identifice [i s\ sprijine noul. Ape-lez ca argument la Anton Ego: „Dinmulte puncte de vedere, muncaunui critic e u[oar\. Ris c\m foartepu]in, dar de]inem puterea asupracelor care ofer\ judec\]ii noastrecrea]ia lor [i pe ei `n[i[i. Prop\[imcritica negativ\, distractiv\ de scris[i de citit. Dar adev\rul amar cu ca-re noi, criticii, trebuie s\ ne con-frunt\m e c\, `n marea schem\ a lu-crurilor, o crea ]ie de nivel mediu are,probabil, mai mare impact decât

putem noi st\vili prin cronici. Vine`ns\ o vreme când un critic risc\`ntr-ade v\r ceva, iar asta se petrececând caut\ [i sprijin\ «noul». Lu-mea nu e, de cele mai multe ori, des-chis\ noilor talente, noilor crea]ii.Noul are nevoie de prieteni!“.

Prezen]a unui critic d\frisoane celor desprecare urmeaz\ s\ scrie

Un catalizator al intrigii este acestAnton Ego, ale c\rui recenzii aufor]a de a „ucide“ un gastronomori de a-l sui pe-un piedestal. Sce-nari[tii au fost inspira]i, con-struindu-l ca la carte [i, `n ciudaprofilului de personaj negativ, an-tagonic, s\ fie `ndr\git. Numeleales e sinteza `nsu[irilor acelei ti-pologii care crede c\ le [tie pe toa-te [i i place s\ aib\ mereu ultimulcuvânt. ~nf\]i[area, postura, mer-sul, comportamentul, ticurile con-figureaz\ impecabil [i ludic uncrochiu caracterial, `ncondeind o`ntreag\ breasl\. ~nalt, usc\]iv,palid, `ncerc\nat, cu ochelari, so-bru pân\ la mar]ial, criticul culi-nar e `n contrast absolut cu me-diul despre care scrie. ~mbr\catcernit, are un aer `nsp\imânt\tor,pe care-l sus]ine [i vocal. ~n ver-siunea original\ (dublarea mi separe o oroare, dar despre asta, cualt\ ocazie), vocea e a lui PeterO’Toole, dur\ pân\ la abraziv,ap\sând cuvintele [i literele r\su -n\toare din ele. Accesorizat cu uncarne]el [i cu o unealt\ de scris –„recuzita“ oric\rui critic adev\ -rat –, pare c\ vâneaz\ orice nere-gul\ [i o noteaz\ pentru utilizareaulterioar\ `n cronic\. Ce-i drept,prezen]a unui critic d\, mai `ntot-deauna, frisoane celor despre ca-re urmeaz\ s\ scrie, iar intransi-gen]a [i cinismul sunt [i ele legen-dare, de[i nu `ntotdeauna reale.Ceea ce sugereaz\ [i scenari[tiilui Ratatouille la sfâr[it, când `l„`nmoaie“ pe Anton Ego, impre-sionat de felul de mâncare sim-plu, tradi]ional, care-i aminte[tede fericita copil\rie. {i, lovitur\de teatru, schimb\ tab\ra, tre-când de partea celor pe care-i `n -]epa cu peni]a. Cum ziceam, Rata-touille e o fic]iune.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

A]i v\zut Ratatouille? Da, filmul de desene animate realizat de studiourilePixar `n 2007, premiat cu Oscarul pentru cel mai bun film [i cel mai bunscenariu de anima]ie. L-am rev\zut recent pe un canal de televiziune, cupl\cere, dar [i cu interes profesional, pentru c\ exist\ acolo un personaj care are leg\tur\ cu rubrica mea.

(Auto)portret al criticului

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » interviu

Interviu realizat deConstantin Pi[tea

Radu Pavel Gheo, a]i scrisDisco Titanic cu `ntreruperi,cauzate inclusiv de redacta reatezei de doctorat. Cum sesimt pauzele când lucra]i la o carte de o asemenea am-ploare?

Pauzele sunt necesare, chiar obli-gatorii, fiindc\ scriu `n timpul li-ber, adic\ de obicei noaptea. {i n-opot face chiar noapte de noapte.Dar un text, indiferent de dimen-siuni, nu se scrie doar `n timpulcât stai efectiv cu stiloul `n fa]a fo-ii de hârtie. Când am lucrat la Dis-co Titanic ([i, `nainte de asta, laNoapte bun\, copii!), m\ gândeamaproape tot timpul la subiect, lapersonaje, la `ntâmpl\rile din ro-man. Mergeam pe strad\, vedeamun gest al cuiva [i-l re]ineam: „Ui-te, mi[carea aia din mân\ s-ar po-trivi bine `n...“ undeva, `ntr-o sce -n\ din roman. Haina unui tre -c\tor, o firm\ de pe un zid, ni[tefrânturi de conversa]ie auzite pestrad\, culoarea p\rului unei fete,forma frun]ii unui b\trân... ~n pe-rioada n care scriu la o carte, suntexcesiv de atent la toate astea, fiindc\ nu [tiu niciodat\ ce mi-arputea folosi acum – sau alt\dat\, laalt\ carte. {i m\ gândesc la scenedin roman, la replici, la personajechiar [i atunci când sp\l vasele labuc\t\rie sau când `mi fac ca-feaua. Atunci când m\ a[ez la ma-sa de scris, [tiu `n linii mari – [i

mijlocii – ce urmeaz\ s\ se `ntâm-ple `n roman, ce vor discuta perso-najele, ce gesturi vor face. E dreptc\ `ntotdeauna apar surprize: sce-ne ce-mi r\sar brusc `n minteatunci, la masa de scris, ca [i cumchiar ar exista o muz\ care a venitacolo [i st\ pe scaunul de al\turi,a[teptând s\-i ofer o cafea slab\,`ntors\turi de situa]ie, imagini ce-mi r\sar nu [tiu de unde `n min-te, personaje noi, care umplu un golsau aduc ceva nou [i interesant.

Scrisul concret, adic\ deplasa-rea stiloului pe hârtie, `nseamn\doar o mic\ parte din crearea uneic\r]i. La Disco Titanic am lucratvreme de cinci-[ase ani, dar amscris trei ani. ~nainte de a m\ apu-ca de scris, mi-am f\cut documen-tarea de care aveam nevoie pen-tru partea croat\ a c\r]ii, adic\am citit vreo zece c\r]i, am c\utatpe internet nume, locuri, eveni-mente, am umblat pe forumuri dediscu]ii despre r\zboiul din fostaIugoslavie, am citit amintiri [i in-forma]ii despre Splitul de dinain-te de 1991. Am citit vreo cinci c\r]i

numai despre r\zboiul din fostaIugoslavie. Asta pe lâng\ dateleconcrete de pe internet. Apoi amelaborat `ntreaga structur\ de re-zisten]\ a c\r]ii, am stabilit care-spersonajele principale [i secunda-re, cu tot cu biografiile lor, tr\s\ -turile lor fizice etc., am `mp\r]itcartea pe capitole [i p\r]i – le-am[i numit –, am decis cum se vornumi capitolele (de[i aici am maif\cut modific\ri pe parcurs). {iabia când aveam toate astea clar`n minte ([i dup\ ce mi-am sus]i -nut public teza de doctorat), m-amapucat de scrisul propriu-zis. Carea durat cât a durat.

Hai s\ m\rturisesc ceva ce e defapt evident: scrisul cu peni]a pehârtie nu dureaz\ chiar atât demult atunci când [tiu ce am degând s\ fac. M\ pot gândi la oscen\ anume chiar [i câteva s\p -t\mâni, dar de scris o scriu `n, s\zicem, dou\ nop]i. Putem face [iun calcul aritmetic, c\ mie mi-aupl\cut `ntotdeauna: `n manuscris,Disco Titanic are 176 de pagini A4(eu scriu mic, mic de tot, a[a c\ o

pagin\ de manuscris `nseamn\trei pagini tip\rite). De obiceireu[eam s\ scriu una-dou\ paginipe noapte. Câteodat\ [i trei, mairar patru (exclusiv n weekenduri).Erau [i nop]i `ntregi, luni `ntregi`n care nu scriam nimic, fiindc\lucram la altceva. Dar hai s\ zi-cem c\ media ar fi de o pagin\ demanuscris pe noapte. Asta ar`nsemna 176 de zile – vreo [aseluni `ntinse, una dup\-alta. {aseluni, nu [ase ani!

Asta n cazul n care a[ fi avut ladispozi]ie [ase luni `ntinse. Doarc\ scrisul e o munc\ lent\, nufunc]ioneaz\ a[a. Dac\ ar func]io-na, orice scriitor care scrie, s\ zi-cem, echivalentul a dou\ paginitip\rite n fiecare zi/noapte, ar pro-duce 730 de pagini pe an, adic\dou\ romane consistente. {i, `nafar\ de grafomani, cine face asta?

~n]eleg c\ Disco Titanic exis -t\ [i e undeva prin Croa]ia,la marginea ora[ului Split.Cum v-a fermecat locul res -pectiv ca s\-i dedica]i un

roman? Cum se face conexi-unea asta, dintre un loc [i opoveste?

Da, cl\direa ruinat\ a discoteciiaceleia din anii ’80 exist\ undeva`n Split, `ntr-o periferie numit\Duilovo. Face parte dintr-un com-plex hotelier, hotelul Zagreb, carefusese proprietatea JNA, ArmataPopular\ Iugoslav\. La vremea lui,avea ni[te dot\ri extraordinare,magazine, un parc superb, cu pistede bowling, s\li de baie [i de masaj[i, sigur, discoteca. Ca s\ ajungi dela hotel la discotec\, str\b\teai par-cul, luai un lift care cobora dou\etaje [i erai acolo. Iar din discotec\ie[eai direct pe malul M\rii Adria-tice, unde se aflau dou\ pontoane[i puteai sta la plaj\.

Locul era destinat angaja]ilordin armata iugoslav\ [i rudelorlor, c\ci statul avea mare grij\ dearmata sa. Azi complexul e `n pro-prietatea Ministerului Ap\r\riidin Croa]ia, iar hotelul `nc\ maifunc]ioneaz\, de[i e foarte prostcotat [i nu arat\ prea bine. Exist\[i tot felul de discu]ii despre o

INTERVIU CU SCRIITORUL RADU PAVEL GHEO

„Am [tiut din prima clip\ [i titlulc\r]ii, [i cum va ar\ta coperta“O carte purtat\ `n mintecinci ani [i scris\ `n trei,pornit\ de la o cl\dire `nruin\ de la margineaora[ului Split. Radu PavelGheo a p\strat `n nouls\u roman, Disco Titanic(Polirom, 2016), elementedin precedentul, Noaptebun\, copii! (Polirom,2010), povestind pe `nde -lete despre r\zboiul dinfosta Iugoslavie, despresecesiunea republiciloriugoslave [i tendin]elelocaliste din România.


interviu « 9

posibil\ privatizare, despre inte-rese financiare dubioase... cam a[acum s-a ntâmplat [i la noi cu mari-le complexe hoteliere. Discoteca`ns\, Disco Titanic, e nchis\ la pro-priu, intr\rile [i ferestrele `i suntblocate cu ziduri de bol]ari – amdescris-o n roman exact a[a cum e.

Locul l-a descoperit Alina pe in-ternet. C\uta imagini cu ora[ulSplit, unde voiam s\ mergem `nconcediu a doua oar\, [i a v\zutcâteva fotografii disparate cu Dis-co Titanic. Au fascinat-o [i m-aufascinat [i pe mine. Locurile asteap\r\site, ruinate, care mai p\s -treaz\ umbrele, duhul, memoria`n p\r\sire a unui trecut sclipitor,au un farmec aparte. (~n paran-tez\ fie spus, am g\sit zilele trecu-te pe Facebook un fotograf croat,David Jakeli , care a deschis anultrecut, `n septembrie, chiar `nSplit, o expozi]ie cu fotografii delocuri p\r\site sau ruinate din tre-cutul recent al Croa]iei. {i ghicicum se numea expozi]ia – dac\ fo-tograful era din Split? „Disco Tita-nic“. Asta da potriveal\!)

Cât prive[te conexiunea dintreloc [i poveste... interesant e c\ laDisco Titanic am [tiut din primaclip\ [i titlul c\r]ii, [i cum va ar\tacoperta. E pentru prima dat\ cândmi se `ntâmpl\ a[a ceva. Am [tiutc\ vreau s\ scriu o carte desprediscoteca aceea, cu titlul [i copertacare s-au `ntrupat acum. Nu [tiam`ns\ ce poveste va con]ine cartea –sau dac\ o s\ reu[esc s\ scriu ocarte cu titlul \sta.

Bine, poate c\ exagerez pu]in.Chiar dac\ nu [tiam nici povestea,nici personajele, [tiam de vreocinci sprezece ani c\ vreau s\ abor-dez cumva tema r\zboiului dinfosta Iugoslavie, a secesiunii repu-blicilor iugoslave, `n paralel cutendin]ele localiste din România.Doar c\ nu [tiam cum. {i atunci ag\sit Alina pe internet imagineacu Disco Titanic. Am sim]it c\ aco-lo e ceva material de exploatat. {iam mers acolo, `n Split.

Am fost `n Duilovo, la Disco Ti-tanic, de dou\ ori: `n 2010, apoi

`nc\ o dat\ `n 2011. A doua oar\am beneficiat de o reziden]\ lite-rar\ „Marko Maruli “ a Asocia]ieiKURS din Split [i am stat mai re-laxa]i. Am stat o lun\ `ntreag\.Am `nv\]at cât am putut de bineora[ul Split, prin care se plimb\personajele `n bucata croat\ a ro-manului, ca s\ pot scrie cât mai fi-resc. Am descoperit cimitirul Lo-vrinac, care are [i el pove[tile lui.Am f\cut, cum ziceam, documen-tare. Dar pân\ la urm\ povesteapropriu-zis\, cu personajele ei, dela Vlad Jivan, b\n\]eanul obsedatde fosta Iugoslavie, cu secretelelui murdare [i râca lui `mpotrivamiticilor, a oltenilor, e toat\ in-ventat\, construit\ [i `mbinat\`ntr-un anumit fel, care s\ men -]in\ pân\ la sfâr[it misterul, far-mecul [i oroarea.

Cine „joac\“ `n Disco Titanic?Cât din personajele de acoloexist\ `n realitate? Sau s\ v\`ntreb altfel: exist\ acolo vreunpersonaj decupat copy-pastedin realitate?

Da, apar `n roman câteva persona-je care exist\ [i `n realitate, pen-tru „efectul de real“. Unul dintreele este chiar Radu Pavel Gheo – [inu l-am introdus doar n glum\, cipentru c\ sus]ine bine acel efect:descriu la un moment dat oTimi[oar\ a anului 2011, cu unfragment din via]a literar\ a locu-lui. So]ia lui Vlad Jivan, Emilia,este poet\ [i fost\ student\ la Lite-re [i a intrat la facultate `n acela[ian cu el, prozatorul Radu PavelGheo, autorul volumului Adio,adio, patria mea..., a[a c\ introdu-cerea lui a fost cumva fireasc\. IarEmilia fusese coleg\ cu Gheo pen-tru c\ `ncepuse facultatea `n 1989,fiindc\ a[a o puteam face s\-l`ntâlneasc\ pe Vlad, student bo-boc tot `n 1989, pentru ca Vlad s\poat\ participa cu inocen]\ la Re-volu]ia din Decembrie... [i a[a seleag\ lucrurile.

Bun. Am introdus a[a, `n trece-re, [i prenumele adev\rate aleunor paznici de la Lora, lag\rul de

de]inu]i (de fapt un lag\r de con-centrare) din Splitul anilor 1990,din timpul r\zboaielor iugoslave.Personajele istorice majore sunt [iele, evident, reale. ~ns\ toate perso-najele centrale, secundare [i chiarde fundal, care au un rol `n roman,care fac povestea s\ func ]ioneze,sunt pur fic]ionale. Pur, vorba vi-ne... ca n orice carte, sunt construi-te a[a cum se construiesc persona-jele `n c\r]i: din buc\]i de realitateumplute cu cimentul imagina]iei.Realitatea e aici secundar\, pe ea sesprijin\ fic]iunea. De aceea vor-beam de un efect de real, care e dattocmai de inserarea unor elementedin lumea real\, concret\. E un jocdestul de riscant, dar pl\cut [i pen-tru scriitor (dincolo de chinul de areface corect realitatea istoric\), [i –sper – pentru cititor.

S-a `ntâmplat vreodat\ s\ sesupere cineva din cerculapropiat de prieteni din cau z\c\ l-a]i fi „folosit“?

Nu, niciodat\ – pentru c\ nici n-amf\cut-o. ~n primul rând pentru c\mi-ar fi greu s\ construiesc un per-sonaj de roman folosind ca modelun prieten apropiat: nu numai c\mi s-ar p\rea incorect, dar e [i preau[or. S\ scrii romane cu cheie, `ncare recuno[ti `n Popescu pe ami-cul Gigi [i `n Costoiu pe vecinul Petru, mi se pare banal [i steril.Personajele, `ntâmpl\rile, `ntor -s\turile unei c\r]i au farmec [iatunci când le imaginezi [i lescrii, nu numai când le cite[ti laal]ii. {i-apoi scopul unui roman e,dup\ p\rerea mea, ceva mai `naltdecât s\ `ncifrezi superficial eve-nimente reale, cu personaje reale,pe care insider-ii s\ le decodeze.Disco Titanic, de exemplu, e `nc\din titlu ceva mai mult decât po-vestea propriu-zis\. Disco. {i Tita-nic. Ce s\ mai zic?

Cum se `nrude[te Disco Ti-tanic cu precedentul dvs. roman, foarte apreciat de

cri tic\ [i cititori, Noaptebun\, copii!?

P\i, e scris tot de mine, deci se`nrude[te – e fratele lui.

Dincolo de glum\, e o carte dinaceea[i lume, dar cu alte probleme,alte destine [i, cumva, cu o proble-matic\ mai ampl\, cu relevan]\social\ mai mare. Altfel, princon]inut, e, cum spunea MihaelaUrsa `ntr-o recenzie care m-a bu-curat, o parte dintr-un diptic. E oalt\ fa]et\ fic]ional\ `n care credc\ o s\ se recunoasc\ lumea `n ca-re am tr\it [i `n care tr\im ast\zi.~n ambele romane apare Româ-nia, cu istoria ei recent\ sau cevamai veche, cu problemele ei, cu ri-dicolul [i farmecul ei, cu frustr\ri[i momente de frumuse]e sau du-io[ie. ~n ambele apare o lume dedincolo de grani]e, a[a cum au vi-sat-o [i apoi a[a cum o v\d perso-najele dup\ un num\r de ani. {i nambele e vorba de tinere]e (co-pil\rie, adolescen]\) [i de pierde-rea ei, de dispari]ia inocen]ei [i aidealurilor – care nu pier de tot, cidoar atât cât s\ te doar\.

Dedica]ia c\r]ii e a[a (sigurc\ o [ti]i, dar eu o repet pen-tru cititori): „Pentru Alina,iubita mea cu trei inimi“.Alina este so]ia dumneavoas-tr\, [tiu asta, dar cum de aretrei inimi?

Ei, acum nu mai are. Dar a avut.Nu-i nici o metafor\ aici, e numi-rea seac\ a unei realit\]i. Vremede câteva luni `n\untrul ei aub\tut trei inimi – iar asta e o alt\poveste, una personal\, de familie.

Mi-amintesc... Alina era gra-vid\ [i [tiam c\ s-ar putea s\ avemgemeni, a[a c\ pe la sfâr[itul luniimai m\ gr\beam s\-mi `nchei ro-manul. Lucram tot mai concen-trat, `n a[teptarea travaliului ei,fiindc\ [tiam c\ dac\ n-o s\ ter-min cartea atunci, dup\ na[tereacopiilor cine [tie dac\ o s\ maiapuc. Iar cartea `i e dedicat\ ei, fi-indc\ f\r\ ea nici n-ar fi existat –[i `mi doream teribil s\ scriu ocarte pe tema asta. ~i e dedicat\ ei,fiindc\ a dus pân\ la cap\t o sar-cin\ cu gemeni care au avut`mpreun\ cinci kilograme [ijum\tate. {i i e dedicat\ Alinei cutrei inimi fiindc\ `n perioadaaceea a avut `ntr-adev\r treiinimi, a[a cum b\rba]ii nu vor pu-tea avea niciodat\.

Noul dumneavoastr\ romanare 450 de pagini. {tiu de laal]i scriitori c\ editorii camstrâmb\ din nas la astfel de„lungimi“. V-a]i gândit m\ -car pu]in la riscul num\ruluiprea mare de semne? Poatenu `n leg\tur\ cu p\rerea

editorului, cât `n privin]aposibililor cititori.

Nu, nu m-am gândit [i nici n-a[vrea s-o fac. Fiecare poveste areritmul ei [i, dac\ povestea ereu[it\, num\rul de pagini nu con-teaz\ – sau nu ar trebui s\ conteze.E periculos s\ scrii o carte gândin-du-te la num\rul de pagini, nu laceea ce ai vrea s\ spun\, s\ poves-teasc\ acea carte. Un roman`mplete[te de obicei mai multe firenarative, care se dezvolt\ [i curgspre final – `n 300 de pagini, `n 400,`n 1.000. Pân\ [i Lord of the Ringse mai lung decât Disco Titanic.

Serios vorbind, eu contez `ntot-deauna pe inteligen]a cititorilor [ipe pl\cerea lor de a citi. E drept c\`n România se cite[te pu]in, dar,pe de alt\ parte, a[a s-a f\cut [i oselec]ie valoric\ a cititorilor: ceicare mai citesc c\r]i sunt de obiceicititori de pl\cere, cititori pasio-na]i, oameni cu o educa]ie pestemedie, care nu se tem de c\r]ilemari [i groase, ci chiar le caut\. {in-a[ vrea s\ cred nici c\ editorii setem de c\r]ile voluminoase. Ar fip\cat. Cine ar mai publica azi, s\zicem, un nou R\zboi [i pace sauLa r\s\rit de Eden sau Ulise sauCurcubeul gravita]iei? Ori, ca s\vin spre literatura noastr\, Moro-me]ii, Diminea]a pierdut\, Orbi-tor, Teodosie cel Mic, Cartea [oap-telor, Muzici [i faze... {i nu nu-mesc aici c\r]ile prietenilor maiapropia]i, care nici ei nu scriu cugândul la lungimi.

Mie `mi plac c\r]ile acelea des-pre care zici c\ `]i pare r\u c\ setermin\, pe care le cite[ti cu ne-sa] [i, când te apropii de sfâr[it,când grosimea paginilor dindreap ta scade tot mai tare, `nceti-ne[ti ritmul, ca s\ nu le epuizeziprea repede, ca s\ mai savurezi ovreme lectura.

Ca s\ `nchei tot cu ceva aritme-tic, Disco Titanic e totu[i cu vreocincizeci de pagini mai scurt de-cât Noapte bun\, copii!. Promit s\recuperez la urm\toarea carte,dac\ o s\ mai scriu vreodat\ una.

Radu Pavel Gheo (n. 1969) a absolvit `n 1994 Fa-cultatea de Litere a Universit\]ii de Vest dinTimi[oara.

A lucrat ca profesor, redactor radio [i redactorde revist\ n Ia[i [i Timi[oara. ~n 2001 emigreaz\ nStatele Unite, dar revine `n ]ar\ dup\ un an. ~n pe-rioada petrecut\ `n Statele Unite a muncit cavânz\tor la un fast-food, la un magazin alimentar[i la o libr\rie Barnes&Noble. Experien]a ameri-can\ e relatat\ `n priz\ direct\ `n volumul Adio,adio, patria mea cu din i, cu â din a. A publicat vo-lumele Valea Cerului Senin (Athena, 1997), Desprescience fiction (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007),Adio, adio, patria mea cu ` din i, cu â din a (Poli-rom, 2003; 2004; 2013), Românii e de[tep]i. Cli[eemioritice (Polirom, 2004; 2006; 2014), Fairia – o lume

`ndep\rtat\ (Polirom, 2004; 2016), DEX-ul [i sexul(Polirom, 2005; 2016), Tovar\[e de drum. Expe-rien]a feminin\ `n comunism (coord., Polirom,2008), Numele mierlei (Polirom, 2008), Noaptebun\, copii! (Polirom, 2010). Este inclus n mai mul-te antologii de proz\ [i reviste de cultur\ din ]ar\[i str\in\tate. Tovar\[e de drum a ap\rut `ntr-oedi]ie italian\ n 2011, iar Noapte bun\, copii! a fostpublicat\ `n italian\ `n 2016. Radu Pavel Gheo ascris o pies\ de teatru, Hold-UP Akbar sau To]i `nAmerica, pus\ `n scen\ de Teatrul Na]ional dinTimi[oara `n stagiunile 2007-2008 [i 2008-2009. Esteredactor [i traduc\tor la Editura Polirom [i redac-tor la revista timi[orean\ „Orizont“. ~n 2003 a deve-nit membru al Uniunii Scriitorilor din România,iar `n 2005 – membru al PEN Club România.


10 » carte

Codru] Constantinescu

Cercetând izvoarele istorice, Marcvan de Mieroop poate afirma c\„`n Orientul Apropiat antic exist\o corela]ie direct\ `ntre centrali-zarea puterii din punct de vederepolitic, dezvoltarea economic\, ar-hitectura monumental\ [i pro-duc]ia `n cre[tere de documentescrise de tot felul“.

Unul dintre cele mai interesan-te fenomene originare din acestspa]iu a fost fondarea ora[elor.Primul ora[ adev\rat din istoriauniversal\ ar fi ap\rut `n sudulextrem al Mesopotamiei, la Uruk,„o a[ezare masiv\ din ultimulsfert al mileniului patru, poate dezece ori mai mare decât orice alt\a[ezare din aceast\ perioad\“.Dezvoltarea comunit\]ii umane lanivel urban avea s\ schimbe fun-damental civiliza]ia uman\. „Cre[ -terea masiv\ a num\rului de oameni care convie]uiau a avutconsecin]e asupra modului defunc ]ionare a societ\]ii. (...) ~nsocie t\]ile urbane cu zeci de miide locuitori exista o ierarhizarecomplex\, `n care elitele de]ineaucontrolul asupra celorlal]i, [i ospecializare a activit\]ilor econo-mice“. ~n spa]iul mesopotamian aap\rut [i scrierea, care „a evoluatatât `n privin]a capacit\]ii de a re-da limbile vorbite, cât [i a varie -t\]ii informa]iilor oferite. (...) La`nceput, scribii imprimau semnele`n lutul t\bli]ei folosind o tulpin\de trestie cu vârful ie[it, n loc s\ letraseze. Când vârful trestiei era`mpins `n lut, aceasta forma unmic triunghi [i o linie sub]ire,creând astfel forma de cui pe care onumim cuneiform\. Semnele audevenit tot mai schematizate [istandardizate, devenind posibil\imprimarea lor rapid\ cu un nu -m\r limitat de mi[c\ri“.

Dup\ dezvoltarea ora[elor [i astatelor teritoriale, pe scena poli-tic\ a Orientului Apropiat [i-auf\cut apari]ia [i imperiile, unuldin cele mai temute dintre ele fiind cel asirian. „Asiria era o

societate militarist\. Armata asi-gura structura [i ierarhia de baz\.To]i b\rba]ii puteau fi chema]i s\fac\ serviciul militar [i toatefunc]iile de stat erau desemnateca fiind militare, chiar dac\ impli-cau sarcini care nu apar]ineau do-meniului militar. Regele era lavârful acestei structuri [i roluls\u principal era s\ poarte r\zboi`n numele zeului Assur [i al statu-lui.“ Campaniile se purtau la nce-putul verii, dup\ strângerea recol-tei, `ns\ ulterior s-a trecut la o armat\ profesionist\ remarca-bil\, chiar dac\ nu se cunosc mul-te detalii despre organizarea ei.„Rar se ntâmpla ca armata s\ lup-te cu toate for]ele sau s\ se angaje-ze n mari b\t\lii n câmp deschis.Tactica sa era, de obicei, s\-[i tero-rizeze inamicul pân\ `l `ngenun-chea.“ Dac\ ora[ele asediate nu sepredau, dup\ ce erau cuceriteerau pedepsite cu mult\ cruzime:„locuitorii erau aspru pedepsi]ipentru a servi drept exemplu.Erau tortura]i, viola]i, decapita]i[i jupui]i, iar cadavrele, capetelesau pielea lor erau expuse public.Casele erau demolate, câmpurileacoperite cu sare [i livezile t\ia-te“. Ca urmare a acestor campaniimilitare extrem de violente, Asi-ria a devenit extrem de bogat\.Una din politicile adoptate de re-gii asirieni a fost deportarea unorpopula]ii. „S-a estimat c\ 4,5 mi-lioane de oameni au fost deportate`n cele trei secole ale ImperiuluiAsirian. Comunit\]i `ntregi deb\rba]i, femei [i copii au fost muta-te cu for]a dintr-un col] `n altul alimperiului.“ „Amenin]area cu de-portarea putea fi folosit\ atuncicând armata se apropia de o regiu-ne pentru a `ncuraja predareaimediat\.“ Cum a avut o ascensiu-ne rapid\, la fel [i dec\derea Asi-riei a fost fulge r\toare; dac\ `n 640`.Hr. se afla la apogeul puterii,controlând un teritoriu vast, dinvestul Iranului pân\ `n Egipt [i `nnord pân\ la Marea Neagr\, dup\doar trei decenii imperiul disp\ ruse,

dezintegrându-se se pare `n urmaunor disensiuni interne. Concen-trarea `ntregii puteri `n mâinileunui singur om nu are cum s\conduc\ la stabilizarea sistemu-lui politic.

Orice vid de putere atrage [i este umplut

Babilonienii (acum se dinstinge fi-gura lui Nabucodonosor, care nepoate suna familiar, dar care n faptar avea, plecând de la documenta]iadisponibil\ autorului, o imagine su-pradimensionat\) [i mezii au fostcele dou\ popoare care au profitatde disolu]ia Imperiului Asirian,conform principiului c\ orice vidde putere atrage [i este umplut, maidevreme sau mai târziu.

Mezii erau o popula]ie de p\s -tori din mun]ii Zagros (din Iranulde ast\zi) care au fost cuceri]i deper[i [i integra]i `ntr-unul din celemai mari imperii cunoscute deAntichitate, care [i-a avut origi-nea `n Orientul Apropiat. Expan-siunea Persiei se leag\ de numelelui Cirus cel Mare, care n 547 .Hr.a reu[it s\-l nving\ pe regele Cre-sus al Lidiei, ajungând astfel pân\la Mareea Egee [i la ora[ele gre-ce[ti de pe coasta ionic\. ~n tim-pul lui Darius, Imperiul Persan aajuns la maxima sa `ntindere,prin cucerirea Libiei, a Traciei, ainsulei Samos [i anexând vestulIndiei, ba chiar impunând plataunui tribut Macedoniei [i Nubiei.

Cu toate acestea, expe di]ia lui`n Sci]ia, peste Du n\re, a fost une[ec, cum bine [tim. Darius este [icel care a ini]iat campaniile `mpo-triva elenilor, care au devenit atâtde cunoscute [i ecranizate. R\zbo-iul dintre per[i [i eleni a fost con-tinuat de fiul lui Darius, Xerxes(485-465). ~n timpul s\u, trupelepersane, estimate la un num\ruria[ pentru lumea antic\, aureu[it s\ treac\ de rezisten]a le-gendar\ a regelui Leonidas [i a celor 300 de spartani ([i nu numai)pe care `i conducea, p\trunzând

prin strâmtoarea Termopile, cuce-rind [i jefuind Atena. Dar acestavantaj strategic a fost anulat deb\t\lia naval\ de la Salamina, carea dus la scufundarea flotei persanede c\tre atenieni.

Ulterior, a fost anihilat corpul deelit\ de 10.000 de solda]i l\sat `nurm\ de Xerxes pentru a se ocupade greci, Grecia (`n sensul puzde-riei de polisuri independente)sc\pând definitiv de amenin]areapersan\ [i contracarând de o ma -nier\ spectaculoas\ prin Alexandru

Macedon (care chiar dac\ nu eragrec, era elenizat). Acest fapt vaschimba complet structura politic\a Orientului Apropiat.

~n ciuda complexit\]ii subiectu-lui abordat [i a bog\]iei in for -ma]iei oferite cititorului, volumulreprezint\ o lectur\ necesar\, pen -tru a descoperi evolu]ia omenirii,pornind de la structurarea so-ciet\]ii `n Orientul Apropiat [ipentru a `n]elege transform\rileumanit\]ii `n ceea ce s-au numit„zorii istoriei“.

Orientul antic: o istorie a cre[terii [i descre[terii saleVolumul istoricului Marc van de Mieroop, O istorie a Orientului Apropiat `n Anti -chitate (cca 3000–323 `.Hr.), colec]ia „His to -ria“, traducere de Vlad Stângu, Editura Poli -rom, Ia[i, 2016, este o `ntreprindere foarteambi ]ioas\, deoarece se concentreaz\

asupra unei perioade istorice foarte `nde -p\rtate, dificil de descifrat [i de `n]eles decei care nu sunt familiariza]i cu istoriaantic\, atât ca urmare a distan]ei temporalecare face ca inter pretarea surselor istoriceexistente s\ nu fie deloc u[oar\, cât [i a

amplorii spa]iului geografic, locuit de nenu -m\rate popoare care vorbeau o diversitatede limbi, marea majoritate pierdute `n zilelenoastre, din centrul Iranului de azi, de laMarea Neagr\ pân\ pe coasta oriental\ aMediteranei [i M\rii Ro[ii.


actualitate « 11

Berlin 67 – o avanpremier\ c\znit\

Iulia Blaga

Dup\ cum se [tie deja, cea mai im-portant\ participare româneasc\ laa 67-a edi]ie a Festivalului de Film dela Berlin care are loc `ntre 9 [i 19 fe -bruarie e lungmetrajul lui C\lin Pe-ter Netzer, Ana, mon amour, a c\ruipremier\ mondial\ are loc `n 17 fe -bruarie. O echi p\ `ntreag\ [i-aanun]at prezen]a `n mod oficial:C\lin Peter Netzer, co-scenari[tiiCezar Paul-B\descu (care e [i au-torul romanului care a stat la bazafilmului) [i Iulia Lumânare, inter-pre]ii Mircea Postelnicu, Diana Cav-allioti, Car men T\nase, Vlad Ivanov[i Adrian Titieni, directorul de ima -gine Andrei Butic\, produc\toriiOana Iancu, Sophie Dullac, MichelZa na, Jonas Katzenstein, Maximi -lian Leo [i Codin Maticiuc.

Ana, mon amour se bate cu 17filme, `n timp ce tot `n prima lig\,dar n afara competi]iei, vor mai fiprezentate alte [ase pelicule. Prin -tre filmele din competi]ie senum\r\ On the Beach at NightAlone de Hong Sangsoo, Mr. Longde Sabu, Return to Montauk deVolker Schlöndorff (cu StellanSkarsgård, Nina Hoss, SusanneWolff [i Niels Arestrup), docu-mentarul german Beuys de An-dres Veiel, The Dinner de OrenMoverman (cu Richard Gere, Lau-ra Linney, Steve Coogan, RebeccaHall [i Chloë Sevigny), The Partyde Sally Potter (cu Patricia Clark-son, Bruno Ganz, Cherry Jones,

Emily Mortimer, Cillian Murphy,Kristin Scott Thomas [i TimothySpall), Pokot de Agnieszka Hol-land [i The Other Side of Hope deAki Kaurismäki. ~n afara com-peti]iei sunt programate `n pre-mier\ mondial\ titluri la fel dea[teptate, ca Final Portrait deStanley Tucci (cu Geoffrey Rush[i Armie Hammer), El bar de Álexde la Iglesia, Logan de James Man-gold (cu Hugh Jackman [i PatrickStewart) [i, mai ales, T2 Train -spotting de Danny Bolye (cu EwanMcGregor, Robert Carlyle, JonnyLee Miller [i Ewen Bremner).

Un total de 51 de filme au intrat`n selec]ia sec]iunii Panorama, din-tre care 21 `n Panorama Doku-mente, destinat\ documentarelor,iar n sec]iunea Forum sunt prezen-tate 43 de filme, cu accent `n acestan pe documentare din Asia de Sud-Est, Europa, America de Nord [iLatin\, Orientul Apro piat [i Africa.

Juriul care va decide asupra luiAna, mon amour [i a celorlalte fil-me din Competi]ia Interna]ional\e prezidat de Paul Verhoeven [i ìare ca membri pe: actri]a ameri-can\ Maggie Gyllenhaal, actorul[i regizorul mexican Diego Luna,produc\torul tunisian Dora Bou-choucha Fourati, artistul islandezOlafur Eliasson, actri]a german\Julia Jentsch [i regizorul & scrii -torul chinez Wang Quan’an.

Pe lâng\ premiile Competi]ieiOficiale [i premiile juriilor indepen -dente, care se anun]\ n 18 februarie,

festivalul ì omagiaz\ `n acest ancu premii Berlinale Camera peproduc\torul [i distribuitorul chi-nez Nansun Shi, actorul aus-tralian Geoffrey Rush [i criticulegiptean de film Samir Farid.

Filmul de deschidere al festi-valului este Django, lungmetrajulde debut al lui Etienne Comar, unfilm biografic despre celebrulDjango Reinhardt, tat\l gipsyswingului (interpretat de RedaKateb), urm\rit `n anul 1943, cândreu[e[te s\ fug\ din Fran]a aflat\sub ocupa]ie nazist\. ~n `nchide -rea festivalului va fi proiectatlungmetrajul câ[tig\tor al Ursu-lui de Aur. De fapt, e impropriu s\spui `nchiderea festivalului, pen-tru c\ e o tradi]ie a Berlinalei capremiile s\ fie anun]ate sâmb\ta,iar duminica s\ fie ziua publicu-lui, pentru c\ sunt numai pro iec]iipentru publicul larg. Berlinala e,poate, cel mai prietenos mare festival, pentru c\ ora[ul are

foarte multe spa]ii de proiec]ie [ila multe dintre ele se vând bilete.

...al]i români

La Berlin mai merge actorul AlecSec\reanu, care are rol principal`ntr-un film de debut care a f\cutfurori la Sundance [i care eprezentat la Berlin `n sec]iuneaPanorama. God’s Own Country,de Francis Lee, e o produc]ie bri-tanic\, filmat\ `n Yorkshire, carese concentreaz\ pe rela]ia intens\dintre un fermier solitar [i nouls\u angajat român.

Actri]a german\ de origine ro-mân\ Maria Dragus (Dr\gu[), ca-re anul trecut a mers la Cannes cuBacalaureatul lui Cristian Mungiu,e prezent\ n Panorama Festivalu-lui de la Berlin cu un film germansemnat de Jakob Lass [i intitulatTiger, unde interpreteaz\ unuldin cele dou\ roluri principale, celal unei tinere care face un curs

pentru agen]i de paz\ [i se mprie-tene[te cu o fat\ care ì va pune la`ncercare valorile morale.

Actorul Tudor Aaron Istodor afost selec]ionat `n programulShooting Stars, care promoveaz\tineri actori europeni. Oana Ian-cu, produc\toarea lui Ana, monamour, particip\ [i `n Co-produc-tion Market cu noul proiect n dez-voltare al lui Bogdan GeorgeApetri, C\prioara, pentru carecaut\ coproduc\tori str\ini. ~nsec]iunea Berlinale Talents parti-cip\, ca `n fiecare an, un grup detineri cinea[ti români: actorulAlexandru Potocean, regizoareaIoana Mischie, produc\toarea An-dra Popescu, operatoarea CarmenTofeni, distribuitorul de film Ma-tei Tru]\ [i scenarista MonicaStan. Standul românesc din Euro-pean Film Market, g\zduit ca `nfiecare an de Martin-Gropius-Bau,va fi organizat de Centrul Na]io-nal al Cinematografiei.

Festivalul `ncepe peste câteva zile [i totpeste câteva zile plec [i eu spre Berlin. Eprimul an când n-am chef s\ m\ duc, pân\nu se l\mure[te situa]ia `n ]ar\. ~mi cerscuze pentru calitatea textului de mai jos,scris expediat `ntre dou\ buletine de [tiri

[i pauze pentru Facebook s\ v\d ce s-a mai`ntâmplat, cine ce-a mai zis. Cu gândul laprotestele de la Guvern, abia a[teptând s\termin [i s\ m\ duc [i eu acolo (`n toatezilele astea am lucrat ziua, dar abia a[tep -tam s\ se fac\ sear\). Mi-ar fi pl\cut s\ scriu

chestii mai inteligente [i mai savuroase,sper s\ m\ revan[ez de la Berlin. A[a c\ ap\s pe buton [i dau drumul la text. (Sper ca atunci când apare revista [i citi]irândurile astea, lucrurile s\ se fi schimbat `n bine.)


12 » avanpremier\

Sorin Mitu – De la Burebista la Iohannis

– Fragment –

C\derea comunismului, mai tare ca Marea Unire?

F\r\ ndoial\, mult\ lume nu ar fi deacord cu propunerea de mai sus (sim-plu deziderat pios, sta]i lini[ ti]i!), `nideea c\ revolu]ia decembrist\ estelipsit\ de aura solemn\ a glorioaselor`nf\ptuiri de la 1859, 1866, 1877 [i maiales 1918. De ase menea, s-ar puteaspune, cu destul temei, c\ momentul1989 [i eliberarea de comunism nusunt ni[te evenimente istorice cares\ fi `ntru nit consensul românilor,nici atunci [i nici `n cei aproapetreizeci de ani care au urmat. Ces\rb\toare na]ional\ poate fi 22 de-cembrie pentru cei care spun, `ndiferite forme, mai pe fa]\ sau mai`nv\luit, c\ era mai bine pe vremealui Ceau[escu? Câte interpret\ri di-vergente, câte dispute [i falii politicesau ideologice s-au construit pe mar-ginea evenimentelor din 1989, a de-sp\r]irii (sau nedesp\r ]irii) de trecu-tul comunist! {i ast\zi, mul]i dintrecei care l-au votat pe Iohannis declar\c\ au f\cut acest lucru pentru c\„Ponta e un comunist“, tot a[a cumjurnali[tii de la Antena 3, `n mod si-metric, nu pot `n]elege cum e posibilca românii s\ mai fac\ [i ast\zi atâtacaz de anticomunism [i cât de imbe-cili pot fi cei supu[i unei manipul\riatât de rudimentare, promovat\ maiales pe Facebook!

~n pofida acestor dispute [i inter-pret\ri contradictorii, eu cred c\revolu]ia din 1989 are `ntreagareprezentativitate a unui profund

simbol na]ional, colectiv, tocmaipentru c\ România arat\ exact a[acum reiese din respectivele discu]ii[i ne`n]elegeri. Ast\zi, eu nici nu a[mai spune c\ e n primul rând dezbi-nat\, `mp\r]it\ `ntre „cele dou\Românii“, ci mai ales c\ e confuz\ [iipocrit\. ~n cazul României contem-porane, nu putem zice nici m\car c\e manipulat\ (cum naiba s\ ma -nipu lezi `ntr-o societate cu pres\ li -ber\, n care po]i enun]a nestânjenit –dar neb\gat `n seam\ decât de pro-priii cititori sau telespectatori! –opinii complet divergente?). ~n rea -litate, României i place s\ se mint\pe ea `ns\[i `n privin]a destinuluis\u na]ional, pentru c\ a[a este maicomod, pentru c\ a[a ne putem privimai u[or pe noi `n[ine (prin tr-o miede oglinzi deformate), pentru a nuvedea cum ar\t\m cu adev\rat: o]ar\ pu]in important\ [i nec\jit\, lao margine de Europ\, cu oamenif\r\ ndoial\ la fel de normali ca pre-tutindeni, dar care nu pot `n]e lege,tocmai de aceea, de ce „la noi e ca lanimenea“ [i de ce „tr\im `n ]ara luipe[te“. {i atunci, ca s\ nu recunoa[ -tem aceste lucruri nepl\cute m\carcu ocazia serb\ ri lor [colare, a de-fil\rilor [i a dife ritelor parastasemediatice, invent\m s\rb\tori [isimboluri na]ionale care hr\nesc oidentitate schizoid\, plin\ de frus-tr\ri [i resentimente, bine expri-mat\ de modul festivist, jalnic [imincinos `n care vor fi celebrate.

F\r\ `ndoial\, pe m\sur\ ce Ro -mânia va deveni o ]ar\ mai nor-mal\, iar raportarea la propriul s\utrecut va urma aceea[i cale, esteposibil ca aceste st\ri de spirit s\ se

diminueze treptat, pân\ la dispa -ri]ie. Poate c\ tinerilor de mâine nuli se va mai p\rea o blasfemie s\punem pe locul doi 1 Decembrie sau24 Ianuarie [i s\ recunoa[tem c\ amajuns unde suntem nu datorit\ luiTraian [i Decebal, lui {tefan [i Mi-hai, lui Cuza [i Ferdinand – situa]iatât de departe de noi, cei de ast\zi –,ci `n primul rând gra]ie eroiloranonimi al c\ror sacrificiu a f\cutposibil\ ruperea de comunism.

Când aud câte un student c\ -tr\nit morm\ind cu n\duf : „|sta-iun prof comunist!“ (pe motiv c\ res -pectivul ar fi, [tiu eu, mai demodat,mai autoritar, mai rigid, mai `n -cruntat, mai penibil, mai lipsit denaturale]e [i, desigur, f\r\ cont deFacebook – ca [i mi ne!), enun]ul res -pectiv nu eviden]iaz\ `n primulrând superficialitatea unei aseme-nea judec\]i (simplist\ ca toateetichet\rile), ci faptul c\ Româniacontemporan\ mai este definit\ [i laora actual\, dup\ 27 de ani de post-comunism ([i de c\tre ni[te pu[tanicare nici nu fuseser\ concepu]i `n1989), `n rela]ie cu modul inconfun -dabil `n care a modelat-o „comunis-mul“. P\i cum s\ nu simt\ comunis-mul pe-aproape pân\ [i hipsteriino[ tri de ast\zi, oricât ar fi ei detineri, dac\ ne gândim numai lablocurile hidoase `n „sânul“ c\roraatâ]ia dintre noi mai tr\im, re - condi]ionate, ca [i postcomunismul,cu polistiren vopsit ]ip\tor [i cu bal-coane `nchise cu termopan, ca ni[tepu[c\rii cu z\brele din plastic? Dardespre mentalit\]ile oamenilor carele populeaz\, marcate de individua -lismul de supravie]uire, de lipsa de

responsabilitate, de cultul lucruluifu[erit [i prost f\cut – n\ravuri pecare numai comunismul le-a pututs\di cu atâta for]\ `n fibra cea maiadânc\ a actualului popor român –,ce s\ mai vorbim? Hai, pa! – cumzice bucure[teanul sau MirceaBadea. Mai sl\bi]i-m\ cu inactuali-tatea comunismului!

Diversiuni reu[ite, manipul\riperdante, angajamente autentice

F\r\ `ndoial\, cei care au promovatziua de 1 Decembrie, stema regal\(republicanizat\ `ns\ `ntr-un modintolerabil sub raport heraldic) [itoate celelalte embleme foarte is-torice ale identit\]ii noastre statalela nceputul anilor 1990 nu au f\cut-ode dragul trecutului sau al consen-sului na]ional, a[a cum au pretins,fraierind sentimentele patriotice alemultora. ~n realitate, ei au ales aces-te simboluri pentru ca oamenii s\uite c\ lucrul cel mai important pen-tru România de ast\zi este des p\r -]irea de trecutul comunist. Acestproces capital trebuia confiscat,cosmetizat corespunz\tor [i trecut`n umbr\, prin `nserierea sa cu -minte `n rând cu celelalte eveni-mente ale istoriei na]ionale. Cama[a f\ceau [i poe]ii [i arti[tiiceau[i[ti când `i `n[irau de-a valma

pe eroii neamului, de la Burebista[i Aurel Vlaicu pân\ la SecretarulGeneral. Tehnica a r\mas aceea[i,doar scopurile ideologice sunt di -ferite: glorificarea cârmaciului pepost de cunun\ a Panteonuluina]ional, n primul caz, ocultarea [idomesticirea revoltei anticomu-niste, `n cel de-al doilea.

~n campania electoral\ din 2012a lui Victor Ponta s-a folosit dinnou, `n mod abundent, acest tip desimbolistic\ na]ionalist\. Mândriade a fi român, culorile na]ionale`mbârligate ingenios sub form\ demacaturi oltene[ti [i, mai presusde toate, sloganul eternei MariUniri, amenin]at\, ca `ntotdeauna,de liftele du[mane [i p\gâne... Cesucces „fenomenal“ (vorba lui Io-hannis) a avut re]eta n discu]ie s-aputut vedea din rezultatele scrutin-ului, dezastruoase pentru cei careau mizat pe aceast\ recuzit\ pr\ -fuit\. Parodiind Marea Unire a lo -zincilor pesediste, adversarii lorau scos un afi[ cu Marea Unire apenalilor din jurul lui Ponta; iarPreafericitul Daniel a ]inut s\arate (`n duminica alegerilor!) c\pân\ [i simbolistica identitar\ estela voia Domnului [i c\ un neam](pardon, „un str\in“) poate con-duce „neamul“, `n pofida oric\reiretorici na]ionaliste.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din volumul De la Burebista la Iohannis. Istorii, analize, satire de Sorin Mitu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Plural. M“ la Editura Polirom.

CARTEA

Este poporul nostru atât de m\re] cum cred uniidintre noi sau e un ghinionist al istoriei, cumsus]in al]ii? De ce românii nu au reu[it s\ progre-seze mai repede dup\ 1989? De ce nu se `n]eleg cumaghiarii? ~ncotro se `ndreapt\ satul românesc?Dar `nv\]\mântul? De la fotbal [i complicata pro -blem\ a na]ionalismului pân\ la frauda electoral\

`n variant\ autohton\ [i terorismul islamist, SorinMitu ofer\ o perspectiv\ inedit\, nu de pu]ine oriplin\ de umor, asupra istoriei, societ\]ii, culturii [ipoliticii române[ti. Concluzia? Mo[tenirea trecu-tului nu este `ntotdeauna pe placul nostru [i une-ori ne este destul de greu s\ `nv\]\m din lec]iile is-toriei, dar putem fi optimi[ti: dac\ acum un secolne aflam la por]ile Orientului, acum am intrat `nOccident, cu toate beneficiile care decurg de aici.

Pare c\ am intrat n faza de uzur\ aceea ce pare s\ fie r\zboiul politic alunui final de etap\. Deznod\mân-tul r\mâne deschis, `n ciuda unuival uria[ de proteste [i de emo]iecare a cuprins `ntreaga suflare. Nudoar noi am ajuns s\ ne privim casocietate cu al]i ochi, dar Româniaa ajuns top story `n mai toat\ lu-mea. Ced\rile de moment ale Gu-vernului Grindeanu – abrogareaprintr-un act normativ discutabil aOUG 13, precum [i demisia cu ini-ma `ndoit\ a ministrului Florin„alt\ `ntrebare“ Iordache nu auprodus nici pe departe o relaxare lanivelul b\t\liei.

O nou\ revolu]ie român\ e cammult spus, probabil asist\m la oschimbare de paradigm\ sau, a[acum au spus unii, la trecerea unei

p\r]i consistente a românilor de lastatutul de votant la cel de cet\]ean.Este o de[teptare `n al 12-lea ceassau una tardiv\, venit\ abia `n zo-rii unui plan f\r\ cusur pus la calepentru a deturna România de pe ca-lea unei democra]ii liberale, n caredrepturile [i libert\]ile individualesunt un pilon central?

Faptul c\ mul]i români au fostzilele acestea `n strad\ [i pentru c\au mers pe valul de emo]ie [i auvrut s\ tr\iasc\ personal o stareformidabil\ despre care au auzitdoar `n primele zile de la cunoscu]inu eludeaz\ `n nici un fel fondulproblemei. Mai precis, s\ nu uit\mde la ce a pornit tot acest t\v\lug pecare for]ele politice de la putere nuvor `nc\ s\-l recunoasc\ sau `l v\d`nc\ insuficient de periculos ca s\

fie dispuse la mai mul]i pa[i napoi.Senza]ia este c\, deocamdat\, [i-aumai cump\rat ni[te timp prinadoptarea unei PUG 14 cu proble-me care face din OUG 13 strigoiulperfect: nu e momentan printre noi,dar printr-un efort parlamentar con-dus perfect de un {erban Nicolae arputea re`nvia [i umbla printre vii.

PSD a avut dup\ 11 decembrieun moment de gra]ie [i de pace so-cial\ care, combinat cu o guverna-re eficient\, i-ar fi putut asigurapoate un deceniu [i ceva `n fruntea]\rii. Mai mult decât atât, PSD avea[ansa de a-[i ndeplini chiar [i visulde a da pre[edintele la sfâr[itul lui2019. Iohannis a p\rut dezam\gitor`n ochii propriilor votan]i, iarmul]i dintre ace[tia nu [i-ar mai fidat [i a doua oar\ votul pentru ac-tualul pre[edinte. Nu c\ ar fi votat`n 2019 candidatul PSD, dar poatear fi stat acas\. ~n 2016, PSD a f\cuttotul ca la carte: s-a asigurat c\ elec-toratul s\u radical anti va stalini[tit [i nu se va prezenta la vot.

Victoria PSD din 11 decembrie afost, `n egal\ m\sur\, `nfrângereaunui PNL delegitimat, `n deriv\,partidul jum\t\]ilor de m\sur\ [ial combinagelii politice ieftine.Programul de guvernare predat latabl\ de Liviu Dragnea a fost entu-ziasmant pentru majoritatea cate-goriilor sociale: se m\reau [i sala-riile bugetarilor [i pensiile, dar seanun]au [i relax\ri fiscale [i pro-grame destinate revitaliz\rii me-diului antreprenorial românesc.Le mai r\mânea, momentan, doarcelor de meserie s\ se uite atent pecifrele prea optimiste pe care pro-gramul `[i baza previziunile.

~n doar o lun\ de guvernare,PSD s-au autodetonat [i a renun]atla o conjunctur\ politic\ de excep -]ie. S-a transformat `n du[manul poporului [i parc\ a ]inut cu toat\puterea s\ confirme toate ideile preconcepute despre apuc\ turilesale nedemocratice. Abilitatea cucare Liviu Dragnea a l\sat s\ sescur g\ `n campanie tot discursul

antieuropean, homofob [i [ovinprin porii PRU-ului lui Ghi]\ [i aiteleviziunilor de partid l\sasePSD `ntr-o zon\ foarte curat\ adiscursului public.

Totul s-a terminat `n momentul`n care Dragnea cu Iordache [iGrindeanu [i-au pus cagula pe fa]\[i au dat spargerea la Justi]ie. Aumin]it categoric n momentul n ca-re au spus c\ nu exist\ proiectele delege privind gra]ierea [i modificareCodului Penal. Le-a f\cut Iohanniso vizit\ la Guvern [i au ap\rut pro-iectele care nu existau. A min]itGrindeanu c\ nu vor fi adoptate.Apoi au dat ordonan]a `n miezulnop]ii. Singura problem\ recunos-cut\: ar fi comunicat defectuos.Ho]ul nu numai c\ nu vrea s\-[i re-cunoasc\ fapta, dar ne mai [i trans-mite c\ n-a dat o spargere, ci n-a co-municat suficient `n privin]a moti-velor pentru care [i-a tras cagula pefa]\ [i a me[terit la yal\. {i acum?S\ facem lini[te, s\-i l\s\m s\ gu-verneze `n pace, nu?


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

{i-au cump\rat timp. Urmeaz\ b\t\lia final\

E vorba de 1984 al lui George Or-well [i Povestirea cameristei deMargaret Atwood. ~mpreun\ cu al-te titluri asem\n\toare revenite `ntopurile de vânz\ri dup\ mul]i ani –Fahrenheit 451, Minunata lumenou\ [i Asta nu se poate `ntâmplaaici –, c\r]ile ne dezv\luie un noutip de consum cultural. Mi[careade rezisten]\ mpotriva distopiilor.

La câteva zile dup\ alegereapre[edintelului american Trump,realizatorii unuia dintre cele maicunoscute seriale SF din ultimiiani – Black Mirror – au scris:„Acesta nu este un episod. Acestanu este marketing. Aceasta esterealitatea“. Pe parcursul nop]iialegerilor americane, `nc\ `n [oc,americanii f\cuser\ des referirela un episod din serialul distopic,

ap\rut cu doi ani `n urm\. ~n epi-sod, un personaj de desene ani-mate candideaz\ la o func]ie pu-blic\ pentru a-[i face reclam\.Era candidatul anti-politician,care spune mereu lucruri scanda-loase, evit\ dezbaterile [i ziceceea ce lumea vrea s\ aud\. ~ncet-`ncet, gluma scap\ de sub control[i lumea [i d\ seama pe cine a ales,când era deja prea târziu. La apa -ri]ie, episodul a fost criticat pentrulipsa de veridicitate [i coeren]\ in-tern\. Pe 9 noiembrie 2016, când re-zultatele `ncepuser\ s\ se conture-ze, americanii scriau „Opri]i episo-dul din Black Mirror“.

A fost un prim moment-cheie`ntr-o paralel\ din ce `n ce maiconving\toare `ntre distopiile literare [i ce se `ntâmpla `n lume.

Un nou impuls a venit la câteva zi-le dup\ preluarea oficial\ a pre -[edin]iei, când purt\torul de cu-vânt al Casei Albe a venit `n fa]apresei sus]inând f\r\ s\ clipeasc\o minciun\ legat\ de num\rul oa-menilor prezen]i la inaugurare.„Nu a min]it“, a replicat un repre-zentant al administra]iei `ntr-uninterviu TV, ci a oferit un „fapt al-ternativ“. Jurnalistul a replicat c\„fapt alternativ“ e din Orwell, nudin realitate.

Câteva zile mai târziu, roma-nul 1984, care vorbe[te despre du-blu-gândit – capacitatea de a ac-cepta dou\ fapte contradictorii –`[i `ncepea ascensiunea `n topuri.Acum câteva zile, acela[i func]io-nar care ap\ra „faptele alternative“a inventat un masacru terorist

pentru a argumenta deciziile con-troversate ale lui Trump. Rein-ventarea trecutului [i [tergerearealit\]ii din documentele istoriceerau preocuparea principal\ a sta-tului Big Brother al lui Orwell.

Cea de-a doua distopie care `[irecâ[tig\ cititori este Povestireacameristei, de Margaret Atwood.Romanul prezint\ o lume `n carefemeile exist\ doar pentru a perpe-tua specia [i a avea grij\ de gos-pod\rie. ~[i pierd drepturile, nu auvoie s\ scrie [i s\ citeasc\, alteorient\ri sexuale sunt interzise.Numeroase femei s-au dus cu gân-dul la roman dup\ declara]iile mi-sogine ale lui Trump [i sus]inerealui ferm\ pentru mi[carea anti-avort. La Mar[ul Femeilor, pe pan-carte se putea citi: „Povestirea

cameristei nu era un manual deinstruc]iuni“. ~ntr-un interviu dintoamna lui 2016, Atwood deja spu-nea c\ realitatea `ncepe s\ semenecu c\r]ile ei, f\când referire inclu-siv la legile anti-avort de pe vre-mea lui Ceau[escu. De atunci pân\azi, femeile n Polonia au protestat`n mas\ pentru a-[i ap\ra dreptulla propriul corp, Trump a emis unordin executiv `n defavoarea orga-niza]iilor anti-avort, iar Rusia a le-galizat violen]a `n familie.

Exist\ un motiv pentru care neplac distopiile. La finalul lor,r\sufl\m u[ura]i, cu ni[te pop-corn n mân\. Lectura de acum es-te `n alt\ cheie: acolo, `n distopii,am `nceput s\ g\sim semnele vii-torului nostru. ~l putem schimba,pân\ nu este prea târziu.

Noul roman al lui Neil Gaiman este cea mai bine vândut\ carte de pe Amazon.Este ceva normal. A ap\rut pe 7 februarie, Gaiman este un uria[ al SF-uluicontemporan, lumea e curioas\. Urm\toarele dou\ c\r]i din top sunt mai exotice[i au `n comun trei lucruri ciudate: sunt ap\rute cu mult timp `n urm\, [i-auconsumat deja celebritatea [i sunt distopii.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina CoceaDistopiile nu sunt manual de instruc]iuni

„Este ultimul concert [i trebuie s\v\ spun: ce c\l\torie uluitoare afost! Am `nceput `n 1968 [i acumsuntem `n 2017 [i `nc\ nu `mi vines\ cred!“, a strigat vocalistul OzzyOsbourne `n fa]a publicului for-mat atât din brummies, locuitoriai ora[ului, cât [i din fani veni]idin `ntreaga lume.

Al\turi de el, pe scen\, ve -teranii primei componen]e, legen-dare, a trupei: chitaristul TonyIommi [i basistul Geezer Butler. Alipsit la apel bateristul Bill Ward,care a refuzat s\ se al\ture trupeide la reformarea ei, `n 2011, dincauza unei dispute contractuale.Nu a fost ntâmpl\tor locul acestui

ultim concert: Birmingham, ora -[ul natal al membrilor trupei, lo-calitate a c\rei atmosfer\ indus-trial\ a influen]at soundul lor [i,`n consecin]\, istoria muzicii.

Black Sabbath sunt p\rin]ii genuluiheavy metal, dar au detestataceast\ etichet\.

„Numeam muzica noastr\heavy rock“, spune Tony Iommi.„Termenul heavy metal a fostlansat de un ziarist la `ntoarcereanoastr\ din America, `n anii ’70.“O perioad\ `n care „heavy metal“era `n limbajul multor cronicaride rock aproape o insult\.

„La nceput, nu ne pl\cea s\ fimnumi]i trup\ de heavy metal“, re-cunoa[te [i Geezer Butler. „Dar,cum lumea ador\ s\ pun\ etichete,pân\ la urm\ ne-am obi[nuit. {i,`n loc s\ devin\ o etichet\ dispre -]uitoare, s-a transformat `ntr-unadev\rat stil de via]\.“

Muzica Black Sabbath [i soundullor distinctiv s-a n\scut `n uzineledin Birmingham [i pe str\zilecopil\riei celor patru muzicieni.

S-a n\scut `n fabrica SummerLane `n care lucra, proasp\t ie[itdin liceu, tân\rul chitarist TonyIommi, locul unde `n urma unuiaccident [i-a pierdut vârfuriledegetelor de la o mân\. Un acci-dent care l-a for]at s\ cânte cu to-tul altfel la chitar\, ceea ce l-af\cut s\ inventeze un sound dife -rit de orice altceva `n epoc\.

~n Birminghamul industrial s-au n\scut [i au copil\rit cei pa-tru membri ai trupei, care locuiaula câteva str\zi unii de ceilal]i.Iommi [i Butler, dup\ p\r\sirea

[colii, lucrau `n uzine, Bill Wardlivra c\rbune, iar Ozzy, dup\ ce amuncit `ntr-un abator [i o fabric\de ma[ini, `[i „`ncerca mâna“ `nspargerea de locuin]e, activitate ceavea s\-l duc\ pentru câteva lunidup\ gratii. Muzica pentru tineriidin Birmingham era o evadare.

„Nu era un loc foarte potrivits\ tr\ie[ti pe vremea aceea“,poveste[te Butler. „Ascultam cân-tece despre San Francisco, hipio -]ii vorbeau numai despre pace [idragoste. Noi, `n Aston, aveamparte de o via]\ grea. Muzica noas-tr\ a reflectat felul `n care nesim]eam.“

Cei patru s-au adunat `ntr-otrup\ de blues numit\ Earth, dar`ncepând s\ lucreze [i la propriilepiese. „La radio erau numai ches -tii hippy, vesele [i fericite. Noi amvrut s\ cânt\m despre felul `ncare vedeam lumea pe atunci. Nuvoiam s\ cânt\m piese pop vesele.Voiam ca muzica noastr\ s\transmit\ sentimentul acelui ora[industrial.“

Iar pasiunea pentru filme horrora lui Iommi [i Butler avea s\ adaugeultimul ingredient `n ceea ce aveas\ fie Black Sabbath: „S\ creemaceea[i senza]ie pe care ]i-o d\ unfilm horror, s\ aducem acea tensi-une `n muzic\“, explic\ Iommi.

Dup\ 50 de ani, mai multe com-ponen]e de succes [i 70 de milioanede discuri vândute, Black Sabbatha ajuns la cap\t de drum.

Este finalul pentru aceast\componen]\ Black Sabbath [i pen-tru activitatea lor concertistic\.

Iommi [i Butler nu exclud c\vor continua Black Sabbath, ntr-unfel sau altul. „Nu exclud câte unconcert. Sau chiar un nou album.U[a este deschis\ pentru orice“,spune Iommi.

Pentru Ozzy `ns\, lucrurilestau cu totul altfel. „~n ceea ce m\prive[te, acesta a fost finalul“,spune el.

„Am fost departe de Black Sab-bath mai mult\ vreme decât amfost membru al trupei. Ne-am cer-tat [i ne-am desp\r]it deseori. Nu[tiu ce vor s\ fac\ b\ie]ii, dar eum\ retrag.“

Asta `nseamn\ c\ Ozzy se vaocupa de acum `nainte doar decariera solo, cu atât mai mult cucât c\ a `nceput deja lucrul la unnou album.


14 » interna]ional

Black Sabbath: The End

Suplimentul lui Jup

La cap\tul unei cariere deaproape jum\tate de se -col, al unui turneu epui -zant de peste 80 de spec-tacole [i al unui concertincendiar de peste dou\ore, Black Sabbath [i-au`ncheiat oficial activi-tatea `n slujba muziciirock `n fa]a a 16.000 defani `n ora[ul Birmingham,locul de unde plecau lasfâr[itul anilor ’60.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Rushdie, `n ]ara lui Obama [i Trump

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn A `ncetat din via]\, la vârsta de 77 de ani, scriitorul [i criticul

francez de origine bulgar\ Tzvetan Todorov (foto). nA decedat Richard Hatch, interpretul c\pitanului Apollo `n se-

rialul original Battlestar Galactica. Hatch a ap\rut [i `n versiuneanou\ a serialului, din 2004 `n 2009.

n Marea doamn\ a muzicii franceze, Juliette Greco, serbeaz\`mplinirea vârstei de 90 de ani.

n Franciza Furios [i iute se `mbog\]e[te cu o nou\ atrac]ie: unspectacol live de cascadorii cu automobile care va fi prezentataproape peste tot `n lume.

n Apari]ia lui Lady Gaga la finala Superbowl a avut efect:vânz\rile albumelor ei au crescut cu 1.000% `n 24 de ore.

n O serie de `nregistr\ri inedite realizate de Bob Marley `n anii’70, considerate pierdute, dar reg\site `n subsolul unui hotel lon-donez, anul trecut, au fost restaurate.

n Compania Project Greenlight, Adaptive Studious [i serviciulde streaming dedicat filmelor de groaz\ Shudder au anun]at unconcurs foarteapetisant. Ama-torii care visea -z\ s\ realizezeun film horrorpot concura pen - tru un premiucare const\ `n -tr-un buget de300.000 de dolaripentru aceasta.Celebrul CliveBarker, maes -tru al literaturiide gen, va fi pro-duc\tor execu-tiv al acestuifilm [i „sf\tu-itor“ al câ[ tig\ -torului. Regula-mentul concur-sului se g\se[tepe site-ul www.projectgreen-light.com.

Noul roman al celebruluiscriitor prezint\ via]aunui tân\r regizor pefundalul istoriei recente.

Cel de al 13-lea roman al lui Sal -man Rushdie, intitulat The Gol -den House, va fi lansat n septem-brie [i promite s\ fie „poves teaabsolut\ despre identitate, ade -v\r, teroare [i minciuni“, anun]\editorul acestuia.

The Golden House are ca erou„un tân\r regizor american, alc\rui contact cu o familie secre-toas\ [i bântuit\ de tragedie `l va`nv\]a cum s\ devin\ b\rbat“.Totul pe fundalul politic agitat alultimilor ani, `ncepând cu inau-gurarea lui Obama ca pre[edinte,`n 2008: dezvoltarea ultraconser-vatorului Tea Party, scandalulGamergate, etica media [i „as-censiunea unui personaj negativnemilos, ambi]ios, narcisist, ver-sat `n lumea mass-media, care semachiaz\ [i are p\rul vopsit“.

„Este un roman despre o nou\ordine mondial\ a adev\ruriloralternative“, subliniaz\ MichaelSwift, director editorial al edi-turii Jonathan Cape, ad\ugândc\ The Golden House „este un ro-man realist str\lucitor, dar

sfâ[ietor, care nu se dovede[tenumai straniu de vizionar, dar `lprezint\ [i pe unul dintre cei maimari povestitori ai lumii pe cul-mea puterii sale artistice“.

Ultimul roman al lui Rushdie,Doi ani, opt luni [i dou\zeci [i optde nop]i, a ap\rut `n 2015 [i a fostpublicat `n România de EdituraPolirom.

Jack’s Back: Nicholson revine pentru Toni ErdmannJack Nicholson p\rea s\ se fi re-tras discret [i definitiv din lumeafilmului de mai bine de [apte ani.Un nou remake pus la cale la Hol-lywood l-a f\cut `ns\ pe actorul `nvârst\ de 79 de ani s\ revin\ `n lu-mina reflectoarelor.

Cei de la Paramount au pusochii pe produc]ia germano-aus-triac\ Toni Erdmann de MarenAde, care anul trecut a fost pri -mit\ cu aplauze la Cannes [i careeste `n competi]ie, anul acesta, laOscarul pentru cel mai bun filmstr\in. Pe informa]ii din interior,revista „Variety“ a aflat c\ Jack

Nicholson s-a l\sat convins s\revin\ de la pensie, al\turi deKristen Wiig, pentru rolul princi-pal `n acest remake, cel al unuiprofesor de muzic\ ce `[i creeaz\un alter ego elaborat – Toni Erd-mann – pentru a deveni sf\tu-itorul fiicei sale.

Acesta ar fi primul rol majorpentru Nicholson de la comediaromantic\ How do You Know `n -coace. Din 2010, Nicholson s-a re-tras discret, ner\spunzând zvo -nurilor vehiculate `n mass-media.~n aceast\ perioad\ a refuzat maimulte roluri, gurile rele afirmând

c\ actorul a `nceput s\ aib\ se-rioase probleme de memorie.

~ntr-un interviu din 2011 `ns\,celebrul actor, a „sc\pat“ c\ s-as\turat s\ fie tratat pe platouri „deparc\ a[ fi Meduza sau Memo -rialul Lincoln“.

„N-am s\ muncesc pân\ `n ulti-ma zi a vie]ii mele“, a explicatNicholson mai târziu `n „TheSun“. „Nu de asta am devenit ac-tor. Nu sunt chiar atât de obsedat.Când mb\trâne[ti, te schimbi. Nusunt un singuratic, nu sunt unpustnic, dar nu m\ mai bucur defilme ca pe vremuri, asta este.“


16 » fast food

Motiva]ia pentru La drum cu tataera [i de ordin personal. (Autobio -graficul func]iona poate [i ca

amulet\ norocoas\.) Tat\l ei atr\it `n 1968 povestea pe care ea ospune acum pe ecran. Dincolo demotiva]ii personale [i ambi]ii, Ladrum cu tata e filmul unui cineastst\pân pe meseria lui, disciplinat,muncitor [i cu o anume intui]ie &adaptabilitate legate de ce e bines\ fac\. Asta `nseamn\, probabil,c\ s-a integrat bine n Germania [i

c\ a g\sit modalitatea prin carepoate profita de avantajele origi -nii ei române[ti. ~n genul `n care[i Fatih Akin, cineast german deorigine turc\, [i-a g\sit zona lui `ncinematografia german\ ([i apoieuropean\), cu subiecte carelegau ]ara natal\ de ]ara adoptiv\[i care i permiteau s\ se integrezep\strându-[i individualitatea.

Vorbit mai mult `n german\(eroii sunt [vabi care pleac\ dinArad spre Germania, iar mareparte din ac]iune se desf\[oar\oricum `n afara României), Ladrum cu tata arat\ prea pu]in afilm românesc, tr\dând educa]ia`nsu[it\ de regizoare la [coala defilm din München [i apeten]a pen-tru un gen de cinema care nu eminimalist sau realist, a[a cumne-au obi[nuit filmele române[tidin ultimii ani. La drum cu tata emai aproape de genul de povestenostalgic\ din Good Bye, Lenin!(2003, r. Wolfgang Becker) decâtde Marfa [i banii (de Cristi Puiu,filmul care a lansat `n 2001 noulval românesc). Oricum, filmeleromâne[ti recente nici nu prea se`ntorc `n trecut.

Deci avem de-a face cu o po ves -te nostalgic\, nu cu o reconstitui -re literal\, aceasta [i pentru c\ po -vestea e legat\ de nostalgiile

autoarei privind România. Exis -t\, totu[i, câteva neajunsuri. Une-ori filmul are un aer europud-ding, accentuat [i de faptul c\ se`ntoarce `n trecut. Scenele de laDresda, unde tat\l [i cei doi b\ie]ipleca]i `n interes medical cuma[ina din Arad spre Germaniade Est [i care sunt sechestra]i`mpreun\ cu al]i români dup\ ceCeau[escu a condamnat inva -darea Cehoslovaciei de c\tre ru[i,sunt neclare ca inten]ie pân\când, `n fine, afl\m motivul se -chestr\rii, dar trece ceva timp [ine pierdem r\bdarea mpreun\ cupersonajele.

Partea final\, cu comuni[tiivest-germani peste care dau ro -mânii de-abia fugi]i de comunismmi se pare interesant\, dar ris -cant\. Interesant\ pentru c\ su -gereaz\ ideea c\ libertatea e per-sonal\, interioar\ oriunde ai tr\i[i c\ libertatea deplin\ nu ]i-oofer\ nici o ideologie, plus c\ e oprovocare pentru cei doi fra]i carealeg pân\ la urm\ unul s\ conti -nue pe calea compromisului (refuzându-[i astfel libertatea in-terioar\), cel\lalt s\-[i asculte con -[tiin]a asumându-[i riscul de a-[ipierde libertatea fizic\. E riscant\deoarece complic\ poves tea, f\ -râmi]ând centrul de greutate.

Punctul slab al filmului nu st\dup\ p\rerea mea `n regie, cât `ndificultatea pove[tii de a ]ine tottimpul nordul. Mai sunt [i ni[tesitua]ii pu]in for]ate ca reac]ie apersonajelor – vezi confruntareafratelui mai mic (Ovidiu Enciu)cu securistul (jucat, altfel, cuaplombul obi[nuit de Doru Ana).

~n fine. ~n general, filmul eagreabil [i `]i face personajeleprincipale simpatice. Revenirealui Ovidiu Schumacher, care s-astabilit `n Germania, `ntr-un film[i de limb\ român\ ar trebui con-tinuat\.

Pe de alt\ parte, dac\ spui c\Alex M\rgineanu [i Ovidiu Enciuchiar arat\ ca ni[te actori dinVest, ui]i c\, de fapt, tot filmul eoccidental. Aerul lui retro face ca[i locuin]a modest\ din Arad s\arate bine, frumos luminat\ degalbenul copt al veiozelor.

La drum cu tata, de Anca MirunaL\z\rescu. Cu: Alex M\rgineanu,Ovidiu Enciu, Ovidiu Schumacher,Susanne Bormann

Film

Iulia BlagaPe drumPentru lungmetrajul s\u de debut, cineasta german\de origine român\ Anca Miruna L\z\rescu n-a alescalea cea mai u[oar\. Un roadmovie de epoc\ (anul1968), filmat `n România, Germania [i Ungaria, cutrimiteri la no]iuni de libertate personal\ [i con-frunt\ri ideo logice cere curaj – [i, fire[te, resurse fi-nanciare. La drum cu tata e o produc]ie german\, rea -lizat\ cu coproduc\tori minoritari din România (prinStrada Film), Ungaria [i Suedia, [i a avut nevoie decâ]iva ani ca s\ fie dus la bun sfâr[it. Dup\ ce `l vezi,`n]elegi [i de ce. Deja prin anteriorul ei film, multi-premiatul scurt (spre mediu) metraj Apele tac, regi-zoarea demonstra c\ nu se teme s\ abordeze con-struc]ii complicate [i c\ ambi]iile ei sunt mari.

554

554 sdc 01 layout 1 - suplimentuldecultura.roprimul magazin cultural din romÂnia » apare sÂmb|ta...

Documents