SLIDE 2-7CERCETAREA SOCIALA: DEFINITII, SCOP, CARACTERISTICI SI TIPURI

Sursele cunoasterii si ale adevarului (Sarantakos, 2005):

- Simtul comun al realitatii: toate lumea stie ca este asa!- Intuitie: stiu ca este adevarat, de ex. intuitia femeiasca,

de mama etc.- Crezuri: bazat pe o convingere personala- Tenacitate/continuitate: verificat o data cu anii, validitate

oferita de timp- Traditie: practicat de-a lungul generatiilor, mereu s-a

intamplat astfel!- Experienta personala: in cazul meu functioneaza! - Autoritate: lumea expertilor, e adevarat, profesorul X

afirma acest lucru!- Forte divine si supranaturale: revelatii ale lui Dumnezeu- Ratiunea si logica: inteligenta poate captura adevarul si

cunostintele in mod direct- Metoda stiintifica: cunoasterea deriva din proceduri

empirice.

Definitii ale cercetarii- studiu amanuntit efectuat in mod

sistematic cu scopul de a cunoaste ceva (Dictionarul explicativ al limbii romane);

- investigatia sistematica si studiul materialelor si a surselor, cu scopul stabilirii unor fapte si a atingerii unor concluzii noi (Sarantakos, 2005)

- un demers intreprins pentru a descoperi ceva nou sau pentru a reordona niste fapte printr-un studiu stiintific a unui subiect sau prin investigare critica (Sarantakos, 2005)

Cercetarea stiintifica in viziunea studentilor (Neuman, 1997 apud Comsa, 2013):

- Bazata doar pe fapte, fara teorie- Consultata si folosita doar de experti sau profesori- Realizata doar in universitati de catre oameni cu

doctorat- A merge la biblioteca si a cauta articole pe o

anumita tema- Postarea intr-un anumit loc si observarea a ceea ce

se intampla- Conducerea unui experiment in care oamenii sunt

pacaliti sa faca ceva- Realizarea unui esantion cu indivizi si aplicarea

unor chestionare acestora- Analiza unor tabele din rapoarte sau carti

guvernamentale- Folosirea computerelor, statisticilor si a graficelor

Scopurile cercetarii sociale (Sarantakos, 2005):- Explorarea realitatii sociale- Explicarea vietii sociale prin furnizarea unor

informatii de incredere, valide si bine documentate- Evaluarea problemelor sociale si a efectelor

acestora asupra societatii- Emiterea de predictii- Dezvoltarea sau testarea unor teorii noi- Intelegerea comportamentului si a actiunilor umane- Ofera o baza pentru o critica la adresa realitatii

sociale- Vizeaza emanciparea persoanelor- Sugereaza posibile solutii pentru probleme sociale- Imputerniceste si elibereaza indivizii

Caracteristicile cercetarii stiintifice (Comsa, 2013):- Controlabil: trebuie sa ne asiguram ca X

determina pe Y si nu alti factori care trebuie controlati;

- Riguros: trebuie sa ne asiguram de relevanta, justetea procedurilor;

- Sistematic: procedurile trebuie sa urmeze o secventa logica

- Valid si verificabil: concluzia trebuie sa fie bazata pe date si sa existe posibilitatea verificarii

- Empiric: concluziile trebuie sa se bazeze pe date- Critic: trebuie sa existe posibilitatea ca demersul,

in totalitatea sa, sa se supuna si sa reziste atacului critic

Tipurile cercetarii stiintifice (Comsa, 2013):

- Exploratoriu – studiu pilot, posibilitatea realizarii unui studiu (Ce ar putea sa se intample, cine este implicat si in ce fel?)

- Descriptiv – cum, care sunt caracteristicile lui X (Ce se intampla? Cine este implicat? In ce fel?)

- Corelational – daca exista o relatie intre X si Y (Ce se intampla? De ce se intampla?)

- Explicativ – de ce si cum X influenteaza pe Y (De ce se intampla?)

- Predictiv – care va fi valoarea lui Y la momentul T (Ce este probabil sa se intample?)

- Interventie – cum se poate face ca Y sa fie altfel (Cum se poate face se se intample altfel?)

- Evaluativ – care este starea lui Y si de ce (Ce s-a intamplat? De ce s-a intamplat?)

- Impact – care sunt consecintele lui Y si de ce (Cum au fost sau o sa fie consecintele? De ce aceste consecinte?)

SLIDE 8-12TEORII, IPOTEZE, VARIABILE

Calitativ versus cantitativ: Scopul studiului – descrierea (calitativ)

versus explicare (cantitativ) Modul de masurare al variabilelor –

nominal/ordinal (calitativ) sau interval/rapoarte (cantitativ)

Modul de analiza al informatiei – tratament statistic (cantitativ) sau nu (calitativ) (Comsa, 2013)

_________ De asemenea, suport de curs p. 22 (Sandor,

2012)

Teorii:- O speculatie rationala si precisa asupra

raspunsului la o problema de cercetare si care include motivele pentru care raspunsul propus este corect.

- Presupune explicatii ale unor aspecte ale vietii sociale ce formeaza parternuri ne-aleatorii.

- Exemple ale teoriilor din perspectiva teoreticienilor si a cercetatorilor : istoria gandirii sociale, opera marilor teoreticieni, scoli teoretice, strategii de teoretizare etc.

Ipoteze: Tentativele de raspuns la intrebarile de

cercetare se numesc ipoteze; reprezinta un raspuns provizoriu la o intrebare si arata clar relatia dintre o variabile dependenta si una independenta;

O ipoteza afirma ca un fenomem are loc datorita altuia.

Ghicirea educata in sensul ca se bazeaza pe cunoasterea fenomenului si pe intelegerea ideilor relevanta din teoriile sociale, a ceea ce investigatorul asteapta sa gaseasca intr-o anumita situatie;

Variabilele in cadrul unei ipoteze: influenteaza, prezic, afecteaza, determina, cresc o data cu..., descresc o data cu ..., sunt o conditie necesara si/suficienta etc.

Exemple ipoteze: Saracia duce la analfabetism

Femeile sunt platite mai putin. - Care sunt variabilele din cele doua ipoteze?- Care este unitatea de analiza: individ sau

natiune?- Cum anume masuram variabilele?- Care este sensul relatiei: pozitiva sau

negativa?- Exista variabile ascunse?- Alegerea formularii adecvate.

Variabile:

O variabila este reprezentata de orice situatie, comportament sau caracteristica individuala ce variaza, adica poate avea minim doua valori. Exemple: - Inaltimea- Varsta- Genul- Nivelul de stres- Nivelul de inteligenta- Nivelul de despresie calculat in urma aplicarii

unui test- Numarul de persoane care asista la un accident

si nu reactioneaza la acesta- Nota obtinuta la un examen

SLIDE 14-20CONCEPTUALIZARE SI OPERATIONALIZARE.

DEFINITII CONCEPTUALE SI DEFINITII OPERATIONALE

N.B! De regula, in stiintele sociale intalnim concepte largi, abstracte si complexe. Aceste concepte nu pot fi direct observate si sunt alcatuite din mai multe parti componente/fatete. Din cauza gradului de inalt de abstractizare, in stiintele sociale nu exista un consens asupra modului in care se masoara conceptele!De ex.: agresiune, iubire, entuziasm, popularitate, inteligenta, calitatea vietii, satisfactie in viata, bunastare, fericire, incredere, eficienta, performanta, succes, dezvoltare, democractie, birocratie, coruptie etc.

Definitia conceptuala: atribuie un inteles unui anumit concept intr-un mod abstract si in termeni teoretici (raspunde la intrebarea ce inseamna, ce semnifica?).

Definire/conceptualizare: procesul de transformare, traducere a conceptelor in ceva observabil, care poate fi masurat, incepe cu definirea nominala a conceptului, adica stabilirea unei liste de definitii, alegerea unei definitii, stabilirea dimenisiunilor si a sub-dimensiunilor (vezi articolul in limba engleza de pe MOODLE cu privire la definirea termenului de terorism)

Definitia operationala: defineste un concept prin specificarea procedurii utilizate pentru masurarea acelui concept (raspunde la intrebarea cum poate fi masurat?).

Operationalizare: stabilirea observatiilor care vor masura conceptul (indicatorii care vor fi utilizati), crearea legaturii dintre variabile si date, trecerea de la abstract la concret; atribuirea de numere, fapte unui anumit concept. Consta in atribuirea unei definitii clare si in determinarea unui instrument de masurare pentru a reprezenta conceptul. (vezi articolul in limba engleza de pe MOODLE cu privire la operationalizarea democractiei)

Procesul de operationalizare:

Concept dimensiuni sub-dimensiuni alte sub-dimensiuni indicatori (variabile)

N.B! Deoseori, definitiile operationale sunt prost formulate si nu ilustreaza cu acuratete conceptul studiat. De asemenea, modul in care un cercetator decide sa masoare un concept, prin umare sa il defineasca, reprezinta o definitie operationala.

N.B! Atunci cand operationalizam un concept, cream o variabila.

Procesul de operationalizare:

1. Incepeti cu conceptul pe care il definiti.2. Decideti asupra datelor care se vor colecta:

calitative sau cantitative.3. Alegeti un instrument de cercetare.4. Apreciatia nivelul de detaliere. Este suficient

nivelul de detaliere pentru a raspunde la intrebarea de cercetare/ipoteza?

5. Scrieti itemii de masurare sau variabilele.6. Verificati validitatea masurarii.7. Repetati procesul pentru toate conceptele

din cercetare.

De exemplu: Inteligenta Definitia conceptuala: capacitatea ce denota gandire abstracta, intelegerea unui lucru, comunicare, rationalizare, invatare, planificare si rezolvarea problemelor.

Definitia operationala: scorul obtinut in urma aplicarii unui anumit test de inteligenta

N.B! Alte exemple pe MOODLE!