34

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

PARTEA a II-a: ANALIZA SWOT

Pentru determinarea problemelor am folosit metoda arborelui de probleme, respectiv diagnosticul radar în gru-puri de lucru tematice. În cadrul întâlnirii următoare, arborele de probleme a fost convertit în arborele de obiecti-ve. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele înregistrate de cele două grupuri de lucru la metoda radar, respectiv un exemplu de arbore de probleme.

După realizarea prin metoda radar a unei treceri în revistă a principalelor caracteristici ale teritoriului, am trecut la identifi carea problemelor. Astfel fi ecare participant a primit foi autoadezive pe care a însemnat cele mai stringente probleme cu care se confruntă aria LEADER. Apoi a urmat ordonarea pe domenii, după care a reieşit un număr de şapte domenii:

Nivel de pregătire precar (slabă califi care a forţei de muncă)- Număr relativ redus de locuri de muncă- Economie nediversifi cată- Slabă dotare cu infrastructură de bază- Slabă exploatare a resurselor- Slabă stimă de sine- Comunicaţie neefi cientă-

În continuare separat pentru fi ecare dintre aceste enunţuri, am căutat rădăcinile problemei, relaţiile de cauza-litate, efectele. În continuare prezentăm un exemplu de arbore de probleme.

7

6

7

7

6

7

8

7

6,3

4,5

7,3

6

6

6,4

5

7,3

10

10

10

10

10

10

10

100

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Resurse fizice

Resurse umane

Locuri de muncă

Cunoştinţe şi aptitudini

Cultură, identitate

Guvernanţă, democraţie

Image inte rnă

Imagină exte rnă, Cooperare inte rnaţională

Grupul I. Grupul II. Maximum

35

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Nivel de pregătire precar

Lipsă de iniţiativă

Gândire pesimistă

Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales la

limbile de circulaţie internaţională

Lipsă de spirit antreprenorial şi mod

de trai activ

efect

cauză

Slabă exploatare a resurselor

interne

Carenţe economice

Abilităţi de cooperare slabă

Criză de valori în comunităţi

Număr redus de locuri de muncă

Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale

Lipsa nevoii de cunoaştere de

autodeterminare circulaţie internaţională

36

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 20

Proiecte identifi cate pentru măsura 3.1. Formare profesionalăMăsura cu care prezintă

complementaritate

Cursuri pentru ghizi locali (rural interpretor) 1.4.

Cursuri pentru a deprinde meserii tradiţionale (dulgheri, şindrilari) 1.1., 2.2.

Cursuri pentru meşteşugari 1.2.

Cursuri pentru meşteri de caş 1.3.

Cursuri pentru prelucrarea şi conservarea fructelor inclusiv a fructelor de pădure 1.5.

Cursuri de formatori pentru antrenori de Nordic Walking 1.7

Cursuri pentru artizani care folosesc motive tradiţionale 1.7.

Cursuri pentru utilizarea efi cientă a apei, energiei şi de conştientizare 2.1.

Cursuri de branding local şi regional 1.5.

Cursuri de limbi străine pentru personalul front desk din turism şi servicii 1.4.

Cursuri de protocol pentru personalul sectorului de servicii 1.4.

Informări privind introducerea de noi

tehnologii informaţionale şi de comunicare mediului,

Elaborarea materialelor de studii şi realizarea de programe şcolare şi extraşcolare pentru elevi, în domeniul protecţiei

naturii, culturii

Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de

aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală

Ridicarea gradului de cunoştinţe

Asigurarea cunoştinţelor specifice

localeÎncurajarea cooperării

între fermieri

Pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor

Îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice

generale, specifice pentru agricultură, silvicultură şi

industria alimentară

Sprijinirea întreprinderilor din sectoarele prioritare

Sprijinirea dezvoltării formării profesionale

ale fermierilor/întreprin-

derilor tinerilor şi femeilor din

sectoarele prioritare

Sprijinirea serviciilor de formare profesională şi de

instruire

37

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

TERITORIUL

Puncte tari

Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor –Peisaj minunat –Zona dispune de o bogată reţea de ape curgătoare –Rezerve bogate de ape minerale –Aer curat –Biodiversitate –Fond cinegetic şi forestier bogat –Cultură caracteristică, varietate bogată –Climă temperată vara –Existenţa unui centru natural de dezvoltare –Existenţa unui mod de viaţă tradiţional şi aproape de –naturăMoştenirea construită din mediul rural, elemente ale –structurii satelor tradiţionale existente

Puncte slabe

Slabă dotare cu infrastructură de bază –Lipsa conştiinciozităţii faţă de natură –Răni ale peisajului (depozite de gunoi, ape menajere, –cariere de piatră de suprafaţă)Exploatare excesivă a fondului forestier (doborâturi de –vânt, exploatare)Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină –urbanistică slăbită)Desfi inţarea structurii satelor (limitele satelor dispar) –Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea –de case noi, nici la renovarea celor vechi

Oportunităţi

Răspândirea modului de viaţă sănătos –Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de –calitateFinanţările Uniunii Europene –Atenţie sporită faţă de zonă –

Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea culturală

Riscuri

Reglementări restrictive de mediu şi igienă sanitar- –veterinară (de exemplu cositul după 1 iulie, igiena laptelui etc.)Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial –Importul fără de critici ale soluţiilor în construcţii –(materiale folosite, faţade)Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă –pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradiţional Criza de energie –Zona devine ţinta motocrosiştilor, datorită restricţiilor –impuse acestora în alte ţăriCalamităţile naturale –

POPULAŢIA

Puncte tari

Sate relativ mari şi cu populaţie stabilă –Cultură caracteristică aparte –Multiculturalitate –Păstrarea moştenirii culturale şi spiritule se manifestă –ca o necesitateCunoştinţele legate de meseriile tradiţionale încă mai –dăinuieCunoştinţele legate de prelucrarea lemnului sunt la –îndemânăCunoştinţele legate de construcţii sunt la îndemână –Solidaritatea comunitară în creştere –Identitate locală, gândire la nivel teritorial –

Puncte slabe

Criza de valori în comunităţi –Cunoştinţe precare legate de meseriile moderne, mai –ales în rândul populaţiei mai în vârstăStimă de sine negativă, gândire pesimistă –Migrarea tinerilor la oraşe sau în străinătate –Lipsa de spirit antreprenorial şi mod de trai activ –Lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniul –organizăriiAtitudine slabă pentru cooperare –Lipsa nevoii de cunoaştere şi de autodeterminare –Alcoolism –Lipsa soluţiilor efi ciente pentru problema romilor –Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales pentru limbile de –circulaţie internaţională

Oportunităţi

LEADER ca un instrument de comunicare –Răspândirea unui mod de gândire sănătos –Sprijinirea dezvoltării resurselor umane de către –Comunităţile EuropeneSchimbarea direcţiei politicilor de dezvoltare –economică (schimbarea paradigmelor)

Riscuri

Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial –Accentuarea recesiunii economice poate avea –repercursiuni grave şi poate cauza migrarea masivă a populaţieiSchimbarea raportului etnic –

38

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Puncte tari

Existenţa în zonă a produselor de calitate –bioFond forestier semnifi cativ –Fâneţe de munte lucrate –Artizanat –Artă populară, moştenire –Apă minerală, îmbuteliere apă minerală –Reţea bogată de ape curgătoare –Creşterea animalelor de casă, extensivă şi –semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu Fructe de pădure, plante medicinale –Numărul mare de gospodării de subzistenţă –sau semi-subzistenţăNumărul mare de animale de casă –Zootehnie tradiţională –

Puncte slabe

Nu există reţea de desfacere pentru produsele –localeNivelul scăzut al marketingului produselor şi –locurilorNumărul de întreprinderi sub media pe ţară –Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale –Lipsa locurilor de muncă –Slabă valorifi care a resurselor teritoriului –Lipsa de capital –Industria de prelucrare precară –Număr relativ mic de operatori de turism, nivelul –calitativ al serviciilor relativ scăzutSezonalitate puternică în turism –Lipsa integrării economice –Lipsa infrastructurii de bază –Poluarea vizuală a peisajului –Lipsa cunoştinţelor profesionale –Migrarea forţei de muncă tinere în străinătate –Slabă exploatare a resurselor de energie –regenerabilă

Oportunităţi

Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele –externeSprijin fi nanciar nerambursabil –Valorifi carea din punct de vedere energetic a –râurilor şi pârâurilorValorifi carea din punct de vedere energetic a –plantaţiilor şi a pădurilor Alte posibilităţi de resurse de energie regenerabile –Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea –economică Criza economică (forma de viaţă de semi- –subzistenţă revine în actualitate)Criza de energie –

Riscuri

Efectul negativ al crizei economice (desfi inţarea –locurilor de muncă)Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua –locul celor localeReglementările naţionale pun piedici valorifi cării şi –comercializării produselor localeCalamităţile naturale (inundaţii, alunecările de –teren) periclitează agricultura şi turismulCu apariţia turbinelor eoliene mari, caracterul –natural al peisajului dispare, cu acesta scade potenţialul turistic şi biodiversitatea

39

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ

Puncte tari

Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales –în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor Sistem de ocrotire socială a copilului şi de îngrijire –la domiciliu bine pus la punctRolul important al bisericilor în domeniul –socio-cultural, al patrimoniului construit, respectiv al pastoraţieiNumărul relativ ridicat al periodicelor locale –(ziare, buletine informative)Sistemul instituţional al educaţiei preşcolare –şi şcolare extinsExistă asociaţii de dezvoltare microregională –şi intercomunitară Composesoratele reprezintă o forţă fi nanciară –în toate localităţileNumăr relativ mare de asociaţii de fermieri şi –o cooperativăMulte manifestări mici –Însemnate relaţii de înfrăţire şi de cooperare –internaţională

Puncte slabe

Numărul relativ scăzut al asociaţiilor de mediu –şi de dezvoltare urbanistică, a celor care reuneşte femeileStarea instituţiilor culturale (clădiri, echipare) –Organizaţiile şi instituţiile locale nu conlucrează, –nu au reprezentanţă regionalăÎntre manifestările locale nu există iteraţie –Infrastructura de sport deteriorată, nu face faţă –nevoilor specifi ceNici un element al sistemului instituţional nu –serveşte corespunzător şi la nivelul dorit turismulInstituţiile publice şi transportul în comun nu au –rezolvat accesul persoanelor cu dizabilităţi, sau au recurs la soluţii ieftine, de ochii lumiiTransportul în comun nu este sufi cient de organizat –(pentru naveta la serviciu, pentru a accesa diferite programe de seară)Mijloacele de transport în comun sunt vechi şi –în stare deterioratăLipsa locurilor de întâlnire şi agrement a tinerilor –şi a celor vârstnici

Oportunităţi

Posibilităţi de fi nanţare pentru dezvoltare –instituţionalăPosibilităţi de fi nanţare multiple pentru sectorul –civil

Riscuri

Datorită proceselor demografi ce gradul de utilizare –a instituţiilor Criza economică îngreunează funcţionarea –instituţiilor

40

DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

PART

EA a

III-a

: PRI

ORI

TĂŢI

O

BIEC

TIVE

OPE

RAŢI

ON

ALE

MĂS

URI

Bună

star

e (T

RUP)

Lărg

irea

orizo

ntul

ui d

ecu

noşt

inţe

(SU

FLET

)

Schi

mba

rea

men

talit

ăţii

(SPI

RIT)

Dive

rsifi

care

eco

nom

ică

Îmbu

nătă

ţirea

gra

dulu

i de

ocup

are

Dezv

olta

rea

infra

stru

ctur

ii

Îmbu

nătă

ţirea

val

orifi

cării

resu

rsel

or

Ridi

care

a gr

adul

ui d

e cu

noşt

inţe

Întă

rirea

iden

tităţ

ii lo

cuito

rilor

Îmbu

nătă

ţirea

com

unică

rii la

niv

ello

cal

şi z

onal

1.2.

Dez

volta

rea

de m

icro-

între

prin

deri

1.1.

Dez

volta

rea

sate

lor

1.3.

Cre

şter

ea v

alor

ii ad

ăuga

te a

pro

duse

lor

agric

ole

şi fo

rest

iere

de

prod

use,

serv

icii n

oisp

rijin

irea

valo

rifică

rii a

cest

ora

1.7.

Îmbu

nătă

ţirea

şi d

ezvo

ltare

a in

frast

ruct

urii

socia

le, c

ultu

rale

şi d

e sp

ort

1.5.

Spr

ijini

rea

form

elor

de

inte

grar

e ag

ricol

eno

i şi a

celo

r exi

sten

te

1.4.

Dez

volta

rea

turis

mul

ui

1.6.

Spr

ijini

rea

valo

rific

ării

prod

usel

or,

serv

iciilo

r cul

tura

le

şi tu

ristic

e al

e zo

nei,

man

ifest

ări

2.1.

Înfii

nţar

ea d

e sis

tem

e ca

re u

tilize

ază

ener

gie

rege

nera

bilă

2.2.

Ocr

otire

a m

oşte

nirii

rura

le

2.3.

Ela

bora

rea

de st

udii

şi p

roie

cte,

istor

iogr

afii l

ocal

e

3.1.

For

mar

e pr

ofes

iona

lă (t

rain

ing)