analiza swot[1]

22
Analiza diagnostic (SWOT) 4.1 4.1 Analiza SWOT pentru componenta “Valorizarea resurselor umane” Puncte tari ? Exista un echilibru între numarul de femei si barbati atât în zona rurala cât si în zona urbana; ? Populatia tânara la oras este de 3 ori mai mare decât populatia îmbatrânita; ? O usoara crestere a populatiei în vârsta de munca atât la sate cât si la orase; ? Rata medie a migratiei este în usoara scadere, la ora actuala fiind de 1%; ? Se constata o usoara crestere a numarului de angajati în microîntreprinderi si întreprinderi mijlocii; ? Se constata o descrestere a ponderii somerilor (populatia în vârsta de munca) cu o rata medie de 8,8%; ? Se constata o descrestere a numarului de someri atât în rândul persoanelor cu pregatire medie cât si a celor cu pregatire superioara; ? Crestere, cu o rata medie de 36%, a numarului de persoane care au beneficiat de programe de combatere a somajului; ? Rata ridicata (82%) de persoane din totalul beneficiarilor potentiali, care au beneficiat de programe de combatere a somajului; ? Gradul de acoperire prin programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate este relativ bun (78% din beneficiarii potentiali); ? Nu exista probleme de natura etnica sau religioasa în judet; ? Scaderea, cu o rata medie anuala de 18%, a mortalitatii infantile la orase; ? Populatia ocupata este în procent de 50% femei si 50% barbati; ? Populatia ocupata în sectorul privat si cooperatist este de 4 ori mai mare decât în sectorul public si aproximativ de 3 ori mai mare decât în sectorul mixt; ? Se constata o reducere a numarului de someri care nu beneficiaza de drepturi banesti (cu aproximativ 35%); ? solutionare buna privind programele pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat. Puncte slabe ? O descrestere, cu 7%, a ratei beneficiarilor potentiali de programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate; ? Salariul mediu net lunar este foarte scazut (2.500.000 lei); ? Nu se constata o crestere a populatiei active civile ocupate, ea ramânând aproximativ constanta în ultimii ani; ? Numar foarte redus al populatiei ocupate în turism, cu o rata de descrestere medie anuala de 66%; ? Peste 50% din populatie este ocupata în agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%; ? Scaderea populatiei ocupate în sectoarele constructii (rata de descrestere de 11,7%), servicii (rata de descrestere de 18,7%), energetic (rata de descrestere de 16,3%); ? Procent scazut de salariati în industria prelucratoare (13,7%), cu o rata de descrestere medie anuala de 20%; ? Procent scazut de salariati în industria constructiilor de masini si echipamente (2,4%), cu o rata de descrestere medie anuala de 12,3%; ? Procent scazut de salariati în industria de echipamente electrice si optice (11,6%), cu o rata de descrestere medie de 11%;

Upload: george-alexandru-samson

Post on 21-Oct-2015

257 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.1

4.1 Analiza SWOT pentru componenta “Valorizarea resurselor umane” Puncte tari

? Exista un echilibru între numarul de femei si barbati atât în zona rurala cât si în zona urbana; ? Populatia tânara la oras este de 3 ori mai mare decât populatia îmbatrânita; ? O usoara crestere a populatiei în vârsta de munca atât la sate cât si la orase; ? Rata medie a migratiei este în usoara scadere, la ora actuala fiind de 1%; ? Se constata o usoara crestere a numarului de angajati în microîntreprinderi si întreprinderi

mijlocii; ? Se constata o descrestere a ponderii somerilor (populatia în vârsta de munca) cu o rata medie de

8,8%; ? Se constata o descrestere a numarului de someri atât în rândul persoanelor cu pregatire medie

cât si a celor cu pregatire superioara; ? Crestere, cu o rata medie de 36%, a numarului de persoane care au beneficiat de programe de

combatere a somajului; ? Rata ridicata (82%) de persoane din totalul beneficiarilor potentiali, care au beneficiat de

programe de combatere a somajului; ? Gradul de acoperire prin programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate este relativ

bun (78% din beneficiarii potentiali); ? Nu exista probleme de natura etnica sau religioasa în judet; ? Scaderea, cu o rata medie anuala de 18%, a mortalitatii infantile la orase; ? Populatia ocupata este în procent de 50% femei si 50% barbati; ? Populatia ocupata în sectorul privat si cooperatist este de 4 ori mai mare decât în sectorul public

si aproximativ de 3 ori mai mare decât în sectorul mixt; ? Se constata o reducere a numarului de someri care nu beneficiaza de drepturi banesti (cu

aproximativ 35%); ? solutionare buna privind programele pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de

antreprenoriat. Puncte slabe

? O descrestere, cu 7%, a ratei beneficiarilor potentiali de programe de integrare sociala a categoriilor defavorizate;

? Salariul mediu net lunar este foarte scazut (2.500.000 lei); ? Nu se constata o crestere a populatiei active civile ocupate, ea ramânând aproximativ constanta

în ultimii ani; ? Numar foarte redus al populatiei ocupate în turism, cu o rata de descrestere medie anuala de

66%; ? Peste 50% din populatie este ocupata în agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%; ? Scaderea populatiei ocupate în sectoarele constructii (rata de descrestere de 11,7%), servicii

(rata de descrestere de 18,7%), energetic (rata de descrestere de 16,3%); ? Procent scazut de salariati în industria prelucratoare (13,7%), cu o rata de descrestere medie

anuala de 20%; ? Procent scazut de salariati în industria constructiilor de masini si echipamente (2,4%), cu o rata

de descrestere medie anuala de 12,3%; ? Procent scazut de salariati în industria de echipamente electrice si optice (11,6%), cu o rata de

descrestere medie de 11%;

Page 2: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.2

? Posibilitatea aparitiei dezechilibrelor datorate unor cresteri a salariilor în sectoare care nu creeaza valoare adaugata în raport cu cele care ar trebui sa creeze valoare adaugata prin inovatie tehnologica– posta si telecomunicatii (crestere cu 34%), financiar-bancar (31%), transporturi (36%), energetic (54%), extractiv (61%); în celelalte sectoare cresterea salariilor nu depaseste 30%;

? Numar relativ ridicat de someri ce nu beneficiaza de drepturi banesti (peste 3.000 persoane, dintre care jumatate sunt femei);

? Numarul ridicat de persoane care au solicitat alocatie de sprijin (peste 6.000 persoane) a înregistrat o crestere continua, cu 12,4%, dintre care 2,4% sunt persoane cu studii superioare;

? Valorizarea insuficienta a potentialului managerial existent; ? Nu exista programe de sprijin pentru înfiintarea structurilor de consultanta pe directia

dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor; ? Foarte slaba cooperare universitate-industrie pentru cercetare-inovare; ? Inexistenta centrelor si retelelor de transfer tehnologic; ? Inexistenta structurilor si retelelor de informare si orientare profesionala; ? Nu exista structuri si un cadru corespunzator pentru dezvoltarea abilitatilor de cercetare-

inovare-proiectare (birouri de proiectare independente sau la nivel de organizatie, structuri pentru protectia si valorificarea eficienta a proprietatii industriale, etc.);

? Relativ slaba solutionare a infrastructurii pentru procesul educational si de formare profesionala (echipamente, spatii, tehnologia informatiei).

Oportunitati

? O.U.G. 35/1997 privind încadrarea absolventilor; ? Programe PHARE pe resurse umane; ? L1/1991, modificata prin HG 296/1995 privind persoanele neocupate; ? Programe guvernamentale de sprijin pentru încadrarea somerilor derulate prin AJOFM; ? Programe guvernamentale pentru reconversie profesionala.

Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Descresterea populatiei urbane (atât barbati cât si femei); ? Cresterea populatiei în zona rurala (atât barbati cât si femei); ? Populatia tânara la oras se afla într-o usoara scadere; ? Populatia în vârsta de munca reprezinta 60% din numarul total al populatiei; ? Se constata o scadere, cu o rata medie anuala de 24 %, a sporului natural atât la orase cât si la

sate; ? Se constata o scadere a populatiei ocupate în industrie, cu o rata medie anuala de 2,6%; ? Se constata o crestere a numarului de persoane din categoriile defavorizate, cu peste 30%; ? Cresterea, cu o rata medie anuala de 32%, a mortalitatii infantile în comune; ? Se constata o migratie a populatiei de la oras spre sate (soldul schimbarilor de domiciliu la orase

înregistrând o crestere în sens negativ de la –381 la –834, în timp ce soldul schimbarilor de domiciliu la sate înregistreaza o crestere în sens pozitiv de la –391 la +58);

? Scaderea populatiei ocupate în învatamânt, cu o rata medie anuala de 10,6%; ? Cadru legislativ ineficient si insuficient pentru sprijinul dezvoltarii afacerilor la start-up; ? Lipsa cadrului legislativ pentru diminuarea exodului peste hotare.

Page 3: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.3

Probleme prioritare pe componenta “Valorizarea resurselor umane”

Nr. crt. Denumire problema Impact

1

Valorificarea la potential superior a programelor PHARE etc. pe resurse umane.

10

2

Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece peste 50% din populatie este ocupata în agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%.

6

3

Focalizarea pe dezvoltarea rurala deoarece populatia rurala reprezinta dublul populatiei urbane (2/3 la sate si 1/3 la orase).

5

4

Crearea si dezvoltarea de retelele de informare si orientare profesionala (în prezent în judet nu exista astfel de retele).

4

5

Sustinerea populatiei tinere din mediile urbane prin valorificarea unor programe destinate acesteia (populatia tânara la oras este de 3 ori mai mare decât populatia îmbatrânita).

4

6

Valorificarea optima a potentialului managerial rezultat în urma desfasurarii programelor pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat (aceste programe au în prezent un nivel de solutionare bun).

4

7

Necesitatea reducerii ratei somajului (în prezent aceasta atinge una dintre cele mai ridicate valori între judetele tarii atât în rândul femeilor (10,2%) cât si al barbatilor (11,1%)).

3

8

Focalizarea programelor de combatere a somajului catre paturile de someri proveniti din muncitori (structura profesionala a somerilor: 84,59% sunt muncitori, 12,81% au studii medii si 2,6% au studii superioare).

3

9

Crearea si dezvoltarea programelor de sprijin pentru înfiintarea structurilor de consultanta pe directia dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor (în prezent judetul nu beneficiaza de astfel de programe).

3

10

Planuri alternative care sa faca fata la tendinta de descrestere a populatiei urbane (atât barbati cât si femei).

3

11

Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece se constata o crestere a populatiei în zona rurala (atât barbati cât si femei).

3

12

Necesitatea reducerii tendintei de migratie a populatiei (rata medie a migratiei înregistreaza o usoara scadere, la ora actuala fiind de 1%).

3

13

Valorificarea superioara a capitalului uman disponibil (se constata o descrestere a ponderii somerilor – populatia în vârsta de munca – cu o rata medie de 8,8%).

3

Page 4: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.4

4.2 Analiza SWOT pentru componenta “Potential economic (sisteme productive locale, industriale, tertiare)” Puncte tari

? Costuri relativ reduse de acces la reteaua Internet; ? Productia de acumulatori auto (nr. 1 în România – ROMBAT); ? Productia de cabluri electrice, mase plastice (cu volum de productie în crestere); ? Întreprinderile cheie din judet (ROMBAT - baterii auto; RAAL - radiatoare auto; TERAPLAST

– tuburi PVC; IPROEB – cabluri; COMELF –utilaje tersiere) îsi mentin numarul de angajati si nu semnaleaza probleme majore;

? Majoritatea agentilor economici din judet sunt cu capital privat (autohton si mixt) (peste 7.500, dintre care peste 73,6% IMM-uri);

? Privatizarea agentilor economici finalizata în procent de 95% în judet; ? Rata de crestere a întreprinderilor în faliment este negativa (-0,5%); ? Ponderea sectorului privat în cifra de afaceri este de 60,67%; ? Ponderea agriculturii în realizarea cifrei de afaceri este în crestere (cu o rata medie anuala de

14%) si din punct de vedere procentual atinge valori satisfacatoare (16,53%); ? Proprietatea privata în agricultura este de 96%; ? O productie agricola diversificata (exceptie plante textile); ? Serviciile bancare au un trend pozitiv (e-banking, international banking, transfer prin card); ? Costul terenurilor atractiv pentru investitori straini (5 EURO/m2).

Puncte slabe

? Industria locala nu dezvolta produse de marca internationala; ? Competitivitate redusa pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata; ? Capabilitatea tehnologica nu depaseste nivelul 4 (productie de baza, cu eventuale modificari

minore în productie) din 7 nivele; ? Nu exista capacitati de productie inovativa (produse cu valoare adaugata foarte ridicata sau

capacitate de reproiectare inovativa la cele mai înalte standarde internationale); ? Tehnologia informatiei este utilizata în productie la nivel mediu; ? Nu sunt adoptate programe de reinginerie competitiva a proceselor cheie si de administrare

optima a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calitatii; ? Numar scazut de firme în judet care au implementat ISO 9000:2000 de management al calitatii

si nu exista preocupari în privinta introducerii Sistemului Excelentei în Afaceri dupa modelul EFQM, exceptie facând SC ROMBAT SA;

? Infrastructura potentiala pentru a permite înfiintarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice si industriale are o solutionare de nivel mediu;

? Densitate redusa a activitatii economice (11,9 unitati/1000 loc.) si usor fluctuanta; ? Cercetarea, inovarea si transferul tehnologic sunt relativ scazute raportat la necesitati si exista

mecanisme foarte slabe de colaborare reala universitate-industrie pe cercetare-dezvoltare; ? Nu exista firme în judet care sa dezvolte software; ? Principalele 10 sectoare industriale nu includ domenii cu valoare adaugata ridicata (confectii,

textile, alimente, încaltaminte – în sistem lohn); ? Rata de crestere a întreprinderilor nou create de numai 4,6%, în scadere (de la 8,3% într-un

singur an);

Page 5: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.5

? Un procent scazut din economia regiunii este datorat activitatilor industriale (19%), scazând puternic în 3 ani de la 29%;

? Cifra de afaceri/locuitor foarte redusa 1.517 EURO/cap de locuitor (dar în usoara crestere cu 6,2% anual);

? Nivel redus al investitiilor (12,66% din cifra de afaceri), cu o scadere anuala de peste 34%; ? Nu exista productie agricola excedentara în judet (neconcordanta cu procentul de suprafata

agricola disponibila), iar local se prelucreaza numai 75% din produsele agricole animale si vegetale;

? Indicele productiei agricole fata de anul precedent în scadere (de la 119,7% la 104,5%); ? Numar redus de suprafete amenajate pentru irigat (36 ha); ? Nu exista investitii straine în agricultura; ? Produsele si serviciile exportate sunt cu valoare adaugata foarte redusa (lohn textil si transport

marfuri); ? Valoarea exporturilor anuale este foarte redusa în raport cu cifra de afaceri în judet; ? Numar redus de IMM-uri la 1000 locuitori (16.9%); ? Majoritatea IMM-urilor sunt de tip micro- întreprindere 90.1%; 8.2% sunt întreprinderi mici si

numai 1.7% întreprinderi mijlocii; ? Rata de supravietuire a IMM-urilor este de 10/1 (falimentate/înfiintate) –cu schimbari dramatice

în ultimii 3 ani (10/12 falimentate/înfiintate); ? Lipsa parcuri industriale, tehnologice si incubatoare de afaceri; ? Serviciile cu ponderea ce a mai ridicata sunt în lohn; ? Grad redus de acoperire a unitatilor turistice (45%) desi exista potential; ? Foarte putini turisti straini (sub 10%); ? 2 institute/centre de cercetare; 28 de cercetatori în judet; 0 firme cu profil cercetare&dezvoltare; ? Reteaua Internet slab dezvoltata (numai în municipii); ? Facilitatile de creditare nu sunt la nivelul UE în termeni de dobânzi favorabile pentru

dezvoltarea afacerilor; ? Facilitatile fiscale nu sunt competitive cu cele din UE; ? Scaderea investitiilor straine în industria judetului (la jumatate în 3 ani); ? Scaderea investitiilor brute în industrie la jumatate în 3 ani; ? Ponderea serviciilor în judet este de numai 7% (în scadere de la 13% într-un singur an).

Oportunitati ? În agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru înfiintarea de structuri de

consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare SAPARD; ? Potential pentru dezvoltarea urmatoarelor ramuri industriale: productia de fire cabluri electrice

si optice (în crestere în judet, CA 30.6% în total activ. la nivel national); tratarea si acoperirea metalelor (în crestere în judet, CA 5.4% în total activ. la nivel national); masini de utilizare generala (în crestere în judet, CA 7.2% în total activ. la nivel national, rata de crestere de 900% în 3 ani de zile);

? Nivelul productivitatii muncii în usoara crestere (20% în ultimii 3 ani); ? Valoarea productiei industriale în usoara crestere (6% în EURO) dar nu atinge un nivel care sa

fie satisfacator (0,281 miliarde EURO); ? Agentii economici distribuiti relativ proportional urban-rural (58% - 42%); ? Teren disponibil pentru amplasare locatii industriale (42,6ha); ? Suprafata agricola reprezinta 56,3% din suprafata totala a judetului, zona de relief predominanta

fiind zona de deal (2/3) iar 1/3 zona montana; ? Program Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA; ? usoara crestere a productiei agricole pentru produse vegetale specifice zonei de deal (grâu,

secara, porumb, etc.); ? Potential turistic foarte bun, dar nevalorificat corespunzator.

Page 6: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.6

Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Fondurile straine pentru investitii sunt relativ reduse raportat la necesar; ? Scaderea volumului de productie în industria constructiilor de masini (de la 11% la 9% într-un

an) si a sticlariei (de la 3% la 2% într-un an), doua dintre sectoarele productive considerate importante la nivelul judetului BN;

? Se constata o scadere a întreprinderilor mari (semnificative din punct de vedere al locurilor de munca) (de la 19 la 15);

? Soldul balantei comertului exterior si al importurilor (desi este pozitiv) este în puternica scadere cu o rata de 246%;

? Sectorul primar a fost redus la 59%, existând zone defavorizate (Rodna); ? Suprafata de padure în usoara scadere (exista totusi o acoperire de 30% din suprafata judetului); ? Existenta unor zone slab dezvoltate în judet poate conduce la accentuarea declinului economic; ? Lipsa unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului

de tehnologie va conduce la scaderea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei; ? Rata de crestere redusa la nivelul României (se impune o rata de crestere anuala de 8-10%

pentru a atinge un nivel decent); ? Lipsa inovatiei tehnologice în toate sectoarele economice va face imposibila cresterea

economica accelerata (România ar avea nevoie de o rata de crestere anuala de 17% pentru a putea recupera în 20 ani decalajul în raport cu tarile dezvoltate – lucru extrem de dificil (o referinta poate fi Japonia, care a cunoscut cea mai mare rata de crestere – în jur de 11%);

? Exploatarea ilegala a padurilor; ? Profilul pur agricol al majoritatii satelor; ? Proprietarii funciari vârstnici nu se pot acomoda cu economia de piata, nu sunt calificati si nu

exista un sistem de consultanta adecvata; ? Fermele agrozootehnice mai mari nu respecta prevederile de ocrotire a mediului, nu au instalatii

adecvate; ? Lipsa de norme metodologice pentru dezvoltarea zonei rurale; ? Patrimoniul tur istic valoros în proasta\stare de conservare; ? Lipsa de know-how în accesarea de fonduri de dezvoltare; ? Lipsa pietei imobiliare rurale; ? Fermierii nu au bani de cofinantare pentru dezvoltarea sectorului agricol; ? Motivatia personalului implicat în programe de dezvoltare rurala este nesatisfacatoare.

Page 7: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.7

Probleme prioritare pe componenta “Potential economic (sisteme productive locale, industriale, tertiare)”

Nr. crt. Denumire problema Impact

1 Necesitatea inovatiei tehnologice pentru sprijinirea cresterii economice accelerate (inovatia tehnologica are un nivel scazut de solutionare pe ansamblul judetului).

10

2

Dezvoltarea competitivitatii pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata (la momentul actual competitivitatea pe piata internationala a acestor produse este redusa).

9

3

Necesitatea detinerii de know-how privind accesarea de fonduri de dezvoltare (în prezent în judet se dispune de know-how la un nivel scazut).

9

4

Necesitatea ca industria locala sa dezvolte produse de marca internationala (în prezent industria bistriteana nu dezvolta astfel de produse).

6

5

Necesitatea dezvoltarii capabilitatii tehnologice (capabilitatea tehnologica nu depaseste nivelul 4 din 7 nivele).

4

6

Crearea si dezvoltarea de capacitati de productie inovativa (în prezent nivelul de solutionare a capacitatilor de productie inovativa este foarte redus).

4

7

Crearea si dezvoltarea de produse si servicii destinate exportului care sa aiba valoare adaugata ridicata (produsele si serviciile exportate la ora actuala sunt cu valoare adaugata foarte redusa).

4

8

Necesitatea dezvoltarii sectoarelor care creeaza valoare adaugata ridicata (principalele 10 sectoare industriale nu includ domenii cu valoare adaugata ridicata).

3

9

Necesitatea cresterii valorii exporturilor anuale (valoarea exporturilor anuale este foarte redusa în raport cu cifra de afaceri în judet).

3

10

Necesitatea cresterii fondurilor straine pentru investitii (fondurile straine pentru investitii sunt relativ reduse raportat la necesar).

3

11

Este necesara adoptarea unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului de tehnologie astfel încât sa conduca la cresterea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei (în prezent nu exista astfel de masuri).

3

12

Necesitatea unei rate de crestere considerabil mai mare (se constata o rata de crestere redusa la nivelul României, motiv pentru care se impune o rata de crestere anuala de 8-10% pentru a atinge un nivel decent).

3

13

Necesitatea adoptarii de programe de reinginerie competitiva a proceselor cheie si de administrare optima a resurselor prin sistemul de costuri ale non-calitatii (la ora actuala în judet nu sunt adoptate astfel de programe).

2

14

Necesitatea cresterii numarului de IMM-uri la 1000 locuitori (în prezent procentul acestora, de 16,9%, reprezinta o valoare redusa).

2

15

Este necesara alinierea la nivelul UE a facilitatilor de creditare pentru dezvoltarea afacerilor.

2

Page 8: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.8

16 Facilitatile fiscale trebuie sa fie competitive cu cele din UE.

2

17

Necesitatea cresterii numarului de firme din judet care au implementat ISO 9000:2000 de management al calitatii, respectiv crearea si dezvoltarea preocuparilor în privinta introducerii Sistemului Excelentei în Afaceri dupa modelul EFQM (singura preocupare în aceasta directie o manifesta SC ROMBAT SA).

2

18

Dezvoltarea cercetarii, inovatiei si transferului tehnologic, respectiv a mecanismelor de colaborare reala universitate-industrie pe cercetare-dezvoltare (nivelul de dezvoltare a acestora este relativ scazut raportat la necesitati).

2

19

Necesitatea unei cresteri a ponderii activitatilor industriale în economia regiunii (un procent scazut din economia regiunii este datorat activitatilor industriale (19%), scazând puternic în 3 ani de la 29%).

2

20

Este necesara o crestere a cifrei de afaceri/locuitor (în prezent valoarea acesteia este foarte redusa: 1.517 EURO/cap de locuitor).

2

21

Necesitatea cresterii ponderii întreprinderilor mici si mijlocii (majoritatea IMM-urilor sunt de tip micro-întreprindere 90,1%; 8,2% sunt întreprinderi mici si numai 1,7% întreprinderi mijlocii).

2

22

Înfiintarea si dezvoltarea de parcuri industriale, tehnologice si incubatoare de afaceri (în prezent pe teritoriul judetului nu exista astfel de structuri).

2

23

Necesitatea cresterii resurselor financiare de care dispun fermierii în vederea cofinantarii pentru dezvoltarea sectorului agricol (la momentul actual nivelul resurselor financiare de care dispun fermierii pentru cofinantare este extrem de redus).

2

24

Valorificarea la nivel superior a potentialului industriei producatoare de acumulatori auto (nr. 1 în România – ROMBAT).

2

25

Valorificarea optima a potentialului turistic (la momentul actual potentialul turistic al judetului nu este valorificat corespunzator).

2

26

Valorificarea superioara a oportunitatilor pentru înfiintarea structurilor de consultanta/informare în domeniul agriculturii, zootehniei si silviculturii, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare SAPARD.

1

1 27

Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA în vederea dezvoltarii potentialului economic al judetului. 4.3 Analiza SWOT pentru componenta “Calitatea vietii” Puncte tari

? Educatie relativ buna a populatiei pentru sport si miscare; ? Mecanisme bune de analiza, decizie si monitorizare a proiectelor de investitii în amenajarea

teritoriului; ? Numarul de posturi telefonice/cap locuitor este relativ bun (7 locuitori/post telefonic); ? Calitatea apei este corespunzatoare; ? Nu sunt probleme semnificative de poluare sonora; ? Solurile nu sunt încarcate cu poluanti peste limita admisa;

Page 9: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.9

? Existenta ariilor protejate (Parcul National Muntii Rodnei); ? Exista 5 agenti economici care valorifica deseurile (rumegus, hârtie, textile, fier vechi, sticla); ? Nu sunt deseuri radioactive; ? 97.44% dintre gospodarii racordate la reteaua de energie electrica; ? Exista 12mp/locuitor suprafata locuibila (oricum, nu este uniform distribuita); ? Nu sunt semnalate jafuri asupra persoanelor straine; ? Nu sunt probleme privind accesul la sali de sport, terenuri de sport, camine culturale, etc.

Puncte slabe

? Educatia civica si socio-morala a populatiei are o solutionare slaba-medie; ? Solutionare medie în ce priveste studiile de impact si de fezabilitate asupra amenajarii

teritoriului; ? Potential slab de finantare din programele sau bugetele locale, judetene si nationale a amenajarii

teritoriului; ? Facilitati foarte reduse de atragere a investitiilor straine în amenajarea teritoriului; ? Solutionare slaba în ce priveste studiile de impact, proiectele alternative si mecanismele de

finantare în probleme de urbanism; ? Solutionare slaba-medie a studiilor de impact, de fezabilitate si a legislatiei locale privitoare la

mediul înconjurator; ? Numar foarte redus de agenti economici având preocupari legate de introducerea standardului

ISO 14000 în probleme de management de mediu (o exceptie o reprezinta SC ROMBAT SA); ? Investitii si preocupari slabe în directia productiei ecologice (utilizarea tehnologiilor curate); ? Densitatea medie a drumurilor este de 0,241km drum/km2 suprafata, mult sub media pe tara; ? Situatia îmbracamintilor de drumuri judetene este mai rea decât media pe tara (la nivelul anilor

’80); ? Solutionare slaba-medie privind facilitatile pentru agentii economici în directia protectiei

mediului (în directia dezvoltarii industriale durabile); ? Solutionare slaba privind educatia pentru munca a populatiei; ? Mecanismele de monitorizare a mediului înconjurator nu depasesc un nivel mediu de

solutionare; ? Situatia drumurilor comunale este alarmanta (21 km de drum modernizat – 5 km în urma

inundatiilor); ? 70% din reteaua de drumuri locale modernizate sunt cu durata de serviciu depasita (iar în 20 ani

numarul de vehicule se va dubla); ? 84% din drumurile orasenesti modernizate; ? Numai 60% din reteaua de cai ferate este electrificata, în majoritate linii simple; ? 0.08 statii de cale ferata /1000 locuitori; ? Nu este nici un aeroport; ? Gradul de acoperire este de numai 80% poduri pe drumuri judetene si comunale, de numai 75%

pasaje inferioare si de numai 50% pasaje superioare; ? Zona rurala deficitara în privinta retelei de distributie a apei potabile (136 km) si de evacuare a

apei reziduale menajere (10 km); ? Numai 7 localitati (dintre care 4 orase) au retea de canalizare publica; ? Eficienta economica în filtrarea/epurarea apei potabile este de numai 75%, iar randamentul este

de 70% în Bistrita si 30% în alte localitati; ? Lucrarile de retehnologizare relativ modeste în raport cu necesarul; ? Exista zone critice în zona rurala din punct de vedere al sistemelor de filtrare-epurare (investitii

necesare de 2,5 miliarde), cu un impact asupra mediului de 60l/s;

Page 10: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.10

? Numai 38 de localitati în care se distribuie gaze naturale (2 orase din 4) si numai 20% din gospodarii racordate;

? Accesibilitate foarte redusa a mijloacelor de transport în zonele de atractie turistica rurala; ? Insuficiente spatii de parcare în zonele centrale ale municipiului Bistrita; ? Venit mediu lunar de 3.300.000 lei; ? Problema locuintelor (0.74 camere de locuit/locuitor); ? Nu exista forme eficiente de lupta împotriva braconajului; ? Probleme privind curatarea malurilor râurilor de deseuri; ? Nu exista gropi ecologice; ? Rata ridicata a criminalitatii (peste 1400 de cazuri anuale), peste 3000 de infractori anual din

care 50% sunt tineri; ? Numar redus de medici (425; 0.11/100 locuitori); ? Numar redus de unitati de planning familial (3) si numar ridicat de avorturi anule (peste 1800).

Oportunitati

? Programul ISPA; ? Drumurile nationale în program de modernizare; ? Legislatia actuala impune utilizarea de panouri de protectie fonica (unde este cazul) si nu se

acorda avize de mediu daca aceste conditii nu sunt îndeplinite. Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Starea podurilor necorespunzatoare (din 232 de poduri numai 101 sunt dimensionate la clasa superioara de încarcare);

? Lipsa autostrazilor; ? 1 singur drum european; ? Depasiri ale indicatorilor de mediu la amoniac (NH3) 0,39 si la pulberi în suspensie (Bistrita)

0,1794; ? Efect de sera în continua evolutie nedorita, coeficientul general de poluare a factorului de mediu

fiind CO2 1339 t/an; N2O 273 t/an; Ozon –15 t/an; CH4 114 t/an. ? Poluarea râurilor cu rumegus si ape menajere în zona rurala; ? Degradarea apei pe o zona de 8 km; ? Peste 14.950 ha în 1999 si 1.833 ha în 2002 afectate de efectul de eroziune (din care 11.810

(1999) si 1.604 (2002) eroziuni de suprafata); ? Peste 3.950 ha în 1999 si 264 ha în 2002 afectate de alunecari de teren, cauza fiind defrisarile

masive, lucrarile de drumuri, lipsa drenajului, dar si structura geologica a solului; ? Degradarea solului în zona Rodna; ? 43% din padurea de foioase este îmbatrânita; ? Numar insuficient de agenti de paza si protectie (408); ? Cresterea numarului de internari în spitale (cu 4% anual); ? Cresterea numarului de decedati de TBC (rata de crestere este 86% în 2001 fata de anul 1999) si

numar ridicat de decedati cardio-vasculari; ? Numar ridicat al divorturilor anuale (spre 500); ? Numai 80% din localitati au acces la transport cu autobuze si trenuri.

Page 11: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.11

Probleme prioritare pe componenta “Calitatea vietii”

Nr. crt. Denumire problema Impact

1

Potential slab de finantare din programe sau bugete a amenajarii teritoriului [PS]

10

2

Valorificarea la nivel superior a oportunitatilor create de adoptarea programelor ISPA etc.

9

3

Necesitatea crearii cadrului pentru cresterea venitului mediu lunar (în prezent acesta nu depaseste 3.300.000 lei).

5

4

Este necesara dezvoltarea investitiilor si preocuparilor în directia productiei ecologice (nivelul investitiilor si al preocuparilor în aceasta directie este foarte redus).

3

5

Necesitatea introducerii de facilitati în directia protectiei mediului (în prezent aceasta problema are o solutionare slaba-medie).

3

6

Este necesara extinderea retelei de canalizare publica (în prezent nu mai mult de 7 localitati, dintre care 4 orase, au retea de canalizare publica).

3

7

Necesitatea introducerii de facilitati pentru atragerea investitiilor straine în amenajarea teritoriului (în prezent facilitatile în acest sens sunt foarte reduse).

2

8

Necesitatea unei solutionari optime a studiilor de impact, de fezabilitate si a legislatiei locale privitoare la mediul înconjurator (la ora actuala nu se depaseste un nivel slab-mediu de solutionare a acestei probleme).

2

9

Este necesara dezvoltarea si solutionarea optima a mecanismelor de monitorizare a mediului (în prezent acestea nu depasesc un nivel mediu de solutionare).

2

10

Necesitatea extinderii lucrarilor de retehnologizare (în prezent lucrarile de retehnologizare sunt relativ modeste în raport cu necesarul).

2

11

Necesitatea construirii si darii în folosinta a gropilor ecologice (în prezent la nivel de judet nu exista gropi ecologice).

1

12

Necesitatea reabilitarii retelei de drumuri locale modernizate (70% din drumurile locale modernizate sunt cu durata de serviciu depasita).

1

13

Necesitatea unei solutionari optime în ceea ce priveste studiile de impact si de fezabilitate asupra amenajarii teritoriului (în prezent nu se depaseste un nivel mediu de solutionare a acestor studii).

1

14

Necesitatea prevenirii si înlaturarii oricaror probleme privind curatarea malurilor râurilor de deseuri.

1

15

Necesitatea unor lucrari de reabilitare a podurilor (starea actuala a podurilor este necorespunzatoare: din 232 de poduri numai 101 sunt dimensionate la clasa superioara de încarcare).

1

16

Sunt necesare masuri de prevenire a poluarii râurilor cu rumegus si ape menajere în zona rurala.

1

Page 12: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.12

4.4 Analiza SWOT pentru componenta “Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice” Puncte tari

? Solutionare buna a valorificarii traditiilor si a patrimoniului cultural- istoric; ? Solutionare buna a modalitatilor de subventionare a artei si culturii locale; ? Solutionare buna privind studiile de impact si de fezabilitate în problema retelei hidrografice; ? Resursa de apa din râuri, pâraie si lacuri asigura acoperirea în procent de 100% a consumului de

apa al populatiei judetului; ? Existenta a 4 lacuri cu potential piscicol ridicat (Manic, Budurleni, Brateni, Colibita); ? Nu exista zone sau localitati cu probleme privind accesul la apa; ? Existenta unui numar ridicat de izvoare de apa minerala (76 izvoare); ? În judet, flora si fauna prezinta o varietate ridicata; ? Apa din râurile de pe întreg cuprinsul judetului este potabila în procent de 100%; ? Numar suficient de fântâni /cap de locuitor [0.2/cap locuitor]; ? Exista 39 de surse de apa cu potential terapeutic.

Puncte slabe

? Promovarea internationala a patrimoniului cultural- istoric nu atinge decât un nivel mediu; ? Studiile de impact privind restructurarea, valorizarea si integrarea în circuitele turistice a

elementelor cultural- istorice nu depaseste un nivel mediu de solutionare; ? Solutionare slaba a studiilor de impact si a educatiei populatiei asupra dezvoltarii durabile; ? Solutionare medie privind studiile de impact asupra resurselor naturale; ? În judet nu exista râuri cu potential navigabil; ? Nu exista proiecte si studii de impact legate de exploatarea zacamintelor în ideea dezvoltarii

durabile; ? Lipsa exploatarii izvoarelor de apa minerala pentru comercializare; ? La nivel de judet, nu exista cercuri si cluburi culturale; ? Exploatarea mult sub potential a mitului si castelului contelui Dracula si a zonei Tihuta; ? Nu exista mecanisme performante de valorificare comerciala a traditiilor si a patrimoniului

cultural- istoric; ? Nu exista nici un teatru si nici o filarmonica în judet.

Oportunitati

? Exista 3 râuri care prezinta potential piscicol ridicat (Somes, Sieu, Salauta); ? Existenta, în judet, a 19 puncte de atractie pentru initiere sau dezvoltare activitate turistica (a se

vedea tabelele); ? Diversitatea reliefului poate fi valorificata atât în turism cât si în agricultura si silvicultura (zona

împadurita din N-V judetului si zona de câmpie); ? Sângeorz-Bai – se exploateaza izvoare amenajate in scop curativ –necesita o dezvoltare mai

accentuata; ? Peste 319 cladiri, biserici, catedrale si alte monumente de arhitectura din patrimoniul national.

Page 13: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.13

Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Râul Salauta, ce trece prin localitatea Cosbuc prezinta pericolul inundatiilor; ? Râuri cu probleme în perioada de seceta în zona localitatilor: Lechinta, Sînmihaiu de Câmpie,

Budesti, Micestii de Câmpie, Silivasu de Câmpie, Urmenis, Teaca – potentialul scade în perioadele de seceta pâna la secare, rezultând probleme legate de consumul apei potabile;

? Nu se poate pune problema relansarii industriei de exploatare a zacamintelor naturale (personalul implicat în industria miniera a scazut la nivelul anului ’74; doua unitati sunt deja închise-zona defavorizata Rodna).

Probleme prioritare pe componenta “Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice”

Nr. crt. Denumire problema Impact

1

Crearea unui cadru pentru dezvoltarea si solutionarea proiectelor si studiilor de impact privind exploatarea zacamintelor în ideea dezvoltarii durabile (la momentul actual nu exista proiecte si studii de impact în aceasta directie).

10

2

Necesitatea unei solutionari optime a studiilor de impact asupra resurselor naturale (în prezent aceste nu au decât un nivel mediu de solutionare).

9

3

Crearea si dezvoltarea de mecanisme performante de valorificare comerciala a traditiilor si a patrimoniului cultural-istoric (în prezent la nivel de judet nu exista astfel de mecanisme).

9

4

Valorificarea superioara a traditiilor si a patrimoniului cultural-istoric (în prezent valorificarea traditiilor si a patrimoniului cultural are un nivel bun de solutionare).

9

5

Crearea si dezvoltarea cadrului si a preocuparilor privind exploatarea izvoarelor de apa minerala pentru comercializare (în prezent resursa de apa minerala nu este exploatata în vederea comercializarii).

7

6

Solutionarea optima a studiilor de impact privind restructurarea, valorizarea si integrarea în circuitele turistice a elementelor cultural-istorice (studiile de impact în aceasta directie nu depasesc un nivel mediu de solutionare).

6

7

Valorificarea la potential superior a resursei de apa minerala (în judet exista un numar de 76 izvoare).

6

Page 14: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.14

4.5 Analiza SWOT pentru componenta “Dezvoltarea rurala” Puncte tari

? Cresterea, cu o rata medie anuala de 30%, a numarului de agenti economici în prelucrarea primara a produselor lactate si cu o rata de 9% a agentilor economici în prelucrarea finala a produselor lactate;

? Ponderea produselor agricole prelucrate de agentii economici din zona rurala este de 75% din total judet si a înregistrat o crestere cu o rata medie anuala de 2,75%;

? Ponderea produselor animaliere prelucrate de agentii economici din zona rurala are o valoare ridicata si constanta (de 85% din totalul productiei din judet).

Puncte slabe

? Slaba competitivitate în domeniul agro-turismului (pret/calitate, cai de acces, calificare); ? Media utilajelor agricole utilizate în fermele particulare, desi în crestere (cu o rata medie anuala

de 18,2%) este înca redusa; ? Reducerea cu o rata medie anuala de 22,5% a numarului de agenti economici de prelucrare

primara a carnurilor; ? În judet nu exista unitati de prelucrare industriala a pestelui (conserve, peste afumat, în saramura

etc.); ? Numar relativ constant, dar scazut de medici si tehnicieni veterinari în judet; ? În judet nu exista ferme ecologice; ? Numar redus de case, vile, pensiuni agro-turistice raportat la potentialul judetului (39

autorizate); ? Cresterea numarului de localitati care nu beneficiaza de ingineri agronomi, în timp ce rata medie

anuala de descrestere a numarului de ingineri agronomi din judet este de 4,3%; ? Numarul extrem de redus al turistilor în agro-turism (304 – români, 26 – straini); ? Pe cuprinsul judetului nu exista unitati de prelucrare finala a sfeclei de zahar, inului, etc.; ? Numar insuficient de structuri de instruire-consultanta- informare pe probleme specifice

dezvoltarii rurale si inexistenta punctelor de lucru permanente în teritoriu (în judet nu exista decât 2 structuri de instruire si informare a întreprinzatorilor din zonele rurale);

? Numar relativ redus de parcuri de utilaje agricole si unitati mecanizate (36) ce pot presta servicii pentru producatorii agricoli;

? Inexistenta agentilor economici în industria produselor avicole; ? Necesarul de peste în judet nu este acoperit decât în procent de 20% desi ar putea exista

potential mai ridicat la nivel de judet; ? Industria mestesugurilor slab promovata, încurajata si valorificata; ? Industria de prelucrare finala a plantelor medicinale si fructelor de padure este slab dezvoltata

raportat la potentialul din judet; ? Promovarea potentialului agro-zootehnic din judet pe plan extern (pentru a atrage investitori

straini) este aproape inexistenta; ? Activitatile de prestari servicii în zona rurala au scazut de la un an la altul (croitorii, reparatii

TV, frizerii, pantofarii, etc.), existând în prezent un numar foarte redus de persoane implicate în astfel de activitati (sub 300 pe total judet);

? serie de activitati productive care s-ar putea derula în zona rurala sunt nevalorificate (prelucrare piatra, caramida, prelucrarea mobilei, semifabricatelor din lemn, obiecte de arta si artizanat, etc.);

Page 15: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.15

? Nu exista unitati care s-ar putea ocupa cu brichetarea deseurilor lemnoase pentru valorificare; ? Cresterea pestelui este cu mult sub potentialul judetului; ? Peste 1/3 din localitati nu beneficiaza de ingineri agronomi; ? Numar redus de cabinete veterinare/100 gospodarii (în medie 1 cabinet/9 localitati).

Oportunitati

? În agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru înfiintarea de structuri de consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare;

? Programul SAPARD; ? Posibilitati de cofinantare din resurse guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale; ? Cresterea, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii

agro-zootehnice pe unitate administrativ-teritoriala; ? Se constata aparitia de activitati productive (teracota, mase plastice, hârtie, etc.) în comunele

limitrofe mun. Bistrita; ? Se constata o crestere a unitatilor de prelucrare a pastelor fainoase (peste 100) si produselor de

panificatie (2); ? Se constata un interes în valorificarea produselor pomicole si viticole (1 fabrica de vinuri; 71

cazane de tuica; 10 unitati prelucrare bauturi spirtoase); ? Se constata o crestere a agentilor economici pentru prelucrarea finala a produselor lactate (de la

66 la 77 unitati), cu rata de crestere de 17% (însa, nu se poate înca discuta de produse de marca);

? Numarul agentilor economici producatori de conserve si preparate din carne a crescut în ultimul an cu 31,5% (50 unitati).

Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Resurse financiare reduse în rândul producatorilor agricoli; ? Calificarea insuficienta a producatorilor agricoli pentru a putea dezvolta o agricultura

performanta; ? Se constata o scadere a numarului de agenti economici care prelucreaza produse agricole

primare (ulei, gris, etc.) si de prelucrare a produselor furajere (de la 37 la 26); ? Se constata o scadere a numarului de agenti economici care prelucreaza lâna (cu o rata medie

anula de 50%); ? Scaderea numarului de unitati de aprovizionare cu seminte (de la 15 la 8 în 3 ani) si lipsa

punctelor de aprovizionare în localitati.

Page 16: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.16

Probleme prioritare pe componenta “Dezvoltare rurala”

Nr. crt. Denumire problema Impact

1 Necesitatea cresterii nivelului resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli (în prezent nivelul resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli este foarte redus).

10

2 Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe SAPARD etc.

10

3

Necesitatea dezvoltarii nivelului competitivitatii în domeniul agro-turismului - pret/calitate, cai de acces, calificare (în prezent competitivitatea serviciilor si infrastructurii agro-turismului bistritean este redusa).

9

4

Este necesara dezvoltarea si cresterea numarului structurilor de instruire-consultanta-informare pe probleme specifice dezvoltarii rurale, precum si înfiintarea punctelor de lucru permanente în teritoriu (în judet nu exista decât 2 structuri de instruire si informare a întreprinzatorilor din zonele rurale).

9

5

Dezvoltarea retelei de agenti economici de prelucrare primara a carnurilor (în ultimii ani s-a constatat o reducere cu o rata medie anuala de 22,5% a numarului de agenti economici de prelucrare primara a carnurilor).

7

6 Dezvoltarea agro-turismului prin sporirea numarului de case, vile si pensiuni agro-turistice (în prezent numarul acestora este foarte redus raportat la potentialul judetului – doar 39 sunt autorizate).

6

7

Necesitatea valorificarii potentialului turis tic al judetului prin atragerea unui numar ridicat de turisti în agro-turism (în prezent numarul turistilor în agro-turism este foarte redus: 304 – români, 26 – straini).

6

8 Este necesara o promovare agresiva a potentialului agro -zootehnic din judet pe plan extern în vederea atragerii de investitori straini (în prezent aceasta promovare este aproape inexistenta).

6

9 În agricultura, zootehnie si silvicultura exista oportunitati pentru înfiintarea de structuri de consultanta/informare, privind sistemele sau mecanismele de finantare/creditare [OP]

6

10

Valorificarea la nivel superior precum si înfiintarea de noi ferme particulare si asociatii agro -zootehnice (s-a constatat o crestere, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii agro -zootehnice pe unitate administrativ-teritoriala).

6

Page 17: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.17

4.6 Analiza SWOT pentru componenta “Administratie si legaturi fizice si non- materiale cu alte regiuni” Puncte tari

? Se constata o diminuare veniturilor la bugetele locale din impozite si taxe de la populatie; ? Cresterea cheltuielilor socio-culturale (de peste 5 ori în 3 ani); ? Cresterea cheltuielilor pentru învatamânt (de peste 8 ori în ultimii 3 ani); ? Cresterea cheltuielilor în sanatate (de peste 2 ori în ultimii 3 ani); ? Cresterea cheltuielilor în sport (cu 22%); ? Cresterea cheltuielilor pentru pensii, asistenta sociala, ajutoare, îndemnizatii (de aproape 3 ori în

ultimii 3 ani); ? Se constata o diminuare a veniturilor la bugetele locale din impozite si taxe de la populatie; ? Nu exista probleme transfrontaliere pe probleme de poluare a solului si apelor, pe probleme de

depozitare si reciclare a deseurilor. Puncte slabe

? Reducerea cheltuielilor pentru actiuni economice (cu 44% în ultimii 3 ani); ? Insuficienta dezvoltare structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu

dezvoltarea dinamica a judetului; ? Nu exista forme bine definite de raportare a problemelor de interes inter-judetean cu exceptia

video-conferintelor saptamânale cu Guvernul; ? Structurile si mecanismele de dezvoltare proiecte inter-judetene sunt slab reprezentate si nu

exista un cadru robust de abordare (fac exceptie o serie de actiuni în cadrul unor proiecte Phare – dar care nu sunt nici pe departe multumitoare);

? În judet nu exista centre de afaceri, centre de afaceri mixte, burse de marfuri, de valori sau bursa muncii;

? La nivelul judetului exista doar 3 structuri care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii;

? Existenta unei singure structuri, la nivel judetean, specializata în lobby si atragerea de investitii; ? Nu exista retele de cercetare inter-regionale; ? Judetul nu beneficiaza de promovare regionala, nationala si internationala, neexistând agentii cu

preocupari în aceasta directie; ? Nu este solutionata corespunzator colaborarea inter-judeteana pentru infrastructura tehnica a

loc. limitrofe; ? Nu se organizeaza manifestari de renume international în plan stiintific si istoric; ? Slaba promovare pe internet a judetului si potentialului acestuia; ? Insuficiente facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de

abordare/promovare în acest sens (se actioneaza în functie de oportunitati – ex. firma LEONI –50% diminuare a taxelor locale);

? Nu exista facilitati semnificative de infrastructura pentru atragerea de investitii; ? Nu se organizeaza târguri de importanta nationala sau internationala; ? Numarul si importanta expozitiilor organizate sunt reduse (în medie 3 expozitii/ an); ? Nu exista birouri neoficiale de informare pe lânga organizatiile structurilor europene;

Page 18: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.18

? Foarte putine fundatii si asociatii active în mediul social; ? Nu exista forme de înfratire cu localitati din alte tari pe probleme economice, iar numarul celor

existente pe probleme culturale-sociale sunt reduse; ? În judet nu exista reprezentante economice straine; ? Numar redus si slab reprezentat de asociatii profesionale judetene si inter-regionale; ? Nu exista retele si structuri virtuale inter-regionale în educatie si stiinta.

Oportunitati

? Se dezvolta structurile de dialog social – 4 structuri (Comisia de Dialog Social, Consiliul Consultativ al AFOFM, etc.);

? Exista, la nivel de judet, 3 structuri ale administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (Filiala ADRN-V, Birou Consiliului Judetean, Unitate management proiecte externe);

? Se organizeaza anual 2 festivaluri de importanta nationala (Nunta Zamfirei; Marul de Aur) dar sunt insuficient promovate;

? Exista doua asociatii patronale (UGIR 1903, CNIPMM) dar trebuie depus mai mult efort pentru dinamizarea rolului acestora în rândul agentilor economici;

? Dezvoltarea retelei de transport inter-judetene (DN17, 17D, 15A, DJ 171, 170); ? Întâlniri de lucru între reprezentantii structurilor administratiei publice cu cele similare din alte

judete, dar cu o frecventa relativ redusa (2 ori/an); nu exista înca o strategie comuna de actiune a acestor structuri si un plan operational.

Constrângeri, Amenintari, Dificultati

? Se constata o reducere a veniturilor la bugetele locale din impozitul pe profit (de peste 2 ori în 3 ani);

? Se constata o reducere a veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%); ? Se constata o reduce a veniturilor la bugetele locale din alte impozite directe (de peste 4 ori în 3

ani de zile); ? Reducerea cheltuielilor pentru servicii de dezvoltare publica si locuinte (cu 25% în ultimul an).

Page 19: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.19

Probleme prioritare pe componenta “Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni“

Nr. crt. Denumire problema Impact

1

Dezvoltarea de structuri specializate în lobby si atragerea de investitii la nivel judetean (în prezent exista o singura o singura structura de acest profil).

10

2

Crearea si dezvoltarea de agentii având ale caror obiect de activitate sa includa promovarea regionala, nationala si internationala (în judet nu exista agentii cu preocupari în aceasta directie).

10

3

Necesitatea dezvoltarii structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu dezvoltarea dinamica a judetului (în prezent aceasta problema are un nivel redus de solutionare).

9

4

Este necesara înfiintarea unor centre de afaceri, centre de afaceri mixte, burse de marfuri, de valori sau bursa muncii (în prezent, la nivel de judet nu exista astfel de structuri).

9

5

Necesitatea crearii si dezvoltarii retelelor de cercetare inter-regionale (la ora actuala în judet nu exista astfel de retele).

9

6

Facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de abordare/promovare în acest sens (se actioneaza în functie de oportunitati - ex. firma LEONI –50% diminuare a taxelor locale).

6

7

Necesitatea unei mai bune reprezentari a structurilor si mecanismelor pentru dezvoltarea de proiecte inter-judetene si dezvoltarea unui cadru robust de abordare (exista o serie de actiuni în cadrul unor proiecte Phare - dar nu sunt nici pe departe multumitoare).

5

8

Este necesara crearea de noi structuri precum si dezvoltarea celor existente, care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii (în prezent exista un numar de 3 astfel de structuri).

5

9

Crearea facilitatilor de infrastructura pentru atragerea de investitii (în prezent nu exista astfel de facilitati).

5

10

Necesitatea cresterii veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%) (în prezent se constata o reducere a veniturilor din subventii de la stat).

5

11

Valorificarea la un potential superior a structurilor administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (în judetul Bistrita-Nasaud exista 3 astfel de structuri, si anume: Filiala ADRN-V, Biroul Consiliului Judetean, Unitate de management proiecte externe).

5

12

Cresterea nivelului cheltuielilor pentru actiuni economice (în ultimii 3 ani se constata o reducere a acestor cheltuieli cu 44%).

4

13

Înfiintarea si dezvoltarea de birouri neoficiale de informare pe lânga organizatiile structurilor europene (la momentul actual nu exista astfel de birouri).

4

Page 20: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.20

4.7. Comentarii asupra analizei diagnostic si concluzii finale

4.7.1.Metodologia abordata

Pentru asigurarea unei analize diagnostic corecte, a fost luat în considerare impactul indicatorilor statistici si ai caracteristicilor functionale, impact determinat cu ajutorul unor programe specializate pe calculator, la care s-a adaugat analiza pe grupe de afinitati si corelatia dintre indicatori.

În vederea identificarii problemelor prioritare s-a apelat la o tehnica moderna de analiza (diagrama influentelor) care permite transformarea informatiilor de natura lingvistica în marimi cu ajutorul logicii fuzzy. Toate datele din analizele SWOT au fost introduse în calculator, au fost identificate nivelurile de legatura dintre datele introduse si au fost derulate peste 1.400.000 de analize comparative pentru evaluarea impactului fiecarei probleme. Din cauza dimensiunilor foarte mari ale planselor obtinute în cadrul procesului de analiza (1 format A0/ fiecare directie tematica), acestea nu pot fi prezentate în cadrul prezentului document, dar pot fi solicitate pentru consultare la Camera de Comert, Industrie si Agricultura a judetului Bistrita-Nasaud.

În urma procesului complex de analiza, au fost identificate influentele problemelor semnalate în cadrul analizelor SWOT sectoriale. S-a aplicat principiul PARETO pentru selectia setului de probleme prioritare din cadrul fiecarei directii tematice. În vederea identificarii problemelor cheie pe termen scurt, toate problemele prioritare din cadrul celor 6 directii tematice au fost analizate suplimentar în cadrul unei matrici speciale (diagrama corelatiilor), rezultând în final un set de 35 de probleme cheie asupra carora trebuie concentrate eforturile pe termen scurt. În cele ce urmeaza se prezinta sub forma tabelara rezultatele analizelor de impact.

4.7.2. Probleme cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt a judetului

Nr. crt.

Directia tematica Denumire problema cheie Impact

1 Potentialul economic

Necesitatea formarii de know-how privind accesarea de fonduri de dezvoltare (în prezent în judet se dispune de know-how privind accesarea fondurilor de dezvoltare, la un nivel scazut).

20

2 Potentialul economic Necesitatea inovatiei tehnologice pentru sprijinirea cresterii economice accelerate (inovatia tehnologica are un nivel scazut de solutionare pe ansamblul judetului).

17

3

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Necesitatea dezvoltarii structurilor si mecanismelor administratiei publice care sa se ocupe cu dezvoltarea dinamica a judetului (în prezent aceast a problema are un nivel redus de solutionare).

16

4 Capitalul uman si valorizarea acestuia

Valorificarea la potential superior a programelor PHARE etc. pe resurse umane.

15

5 Dezvoltarea rurala

Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe SAPARD etc.

15

Page 21: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.21

6 Potentialul economic

Valorificarea optima a oportunitatilor create prin atragerea de programe Phare, Banca Mondiala, BERD, ISPA în vederea dezvoltarii potentialului economic al judetului.

12

7 Dezvoltarea rurala

Necesitatea valorificarii potentialului turistic al judetului prin atragerea unui numar ridicat de turisti în agro-turism (în prezent numarul turistilor în agro-turism este foarte redus: 304 – români, 26 – straini).

10

8

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Dezvoltarea de structuri specializate în lobby si atragerea de investitii la nivel judetean (în prezent exista o singura o singura structura de acest profil).

9

9 Dezvoltarea rurala

Necesitatea dezvoltarii nivelului competitivitatii în domeniul agro-turismului - pret/calitate, cai de acces, calificare (în prezent competitivitatea serviciilor si infrastructurii agro-turismului bistritean este redusa).

9

10 Capitalul uman si valorizarea acestuia

Crearea si dezvoltarea programelor de sprijin pentru înfiintarea structurilor de consultanta pe directia dezvoltarii competitive a afacerii si managementului proiectelor (în prezent judetul nu beneficiaza de astfel de programe).

8

11 Dezvoltarea rurala

Este necesara dezvoltarea si cresterea numarului structurilor de instruire-consultanta-informare pe probleme specifice dezvoltarii rurale, precum si înfiintarea punctelor de lucru permanente în teritoriu (în judet nu exista decât 2 structuri de instruire si informare a întreprinzatorilor din zonele rurale).

8

12 Potentialul economic

Necesitatea unei rate de crestere considerabil mai mare (se constata o rata de crestere redusa la nivelul României, motiv pentru care se impune o rata de crestere anuala de 8-10% pentru a atinge un nivel decent).

8

13

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Valorificarea la un potential superior a structurilor administratiei publice cu preocupari pe probleme de dezvoltare a judetului (în judetul Bistrita-Nasaud exista 3 astfel de structuri, si anume: Filiala ADRN-V, Biroul Consiliului Judetean, Unitate de management proiecte externe).

7

14

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Crearea si dezvoltarea de agentii având ale caror obiect de activitate sa includa promovarea regionala, nationala si internationala (în judet nu exista agentii cu preocupari în aceasta directie).

6

15

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Necesitatea cresterii veniturilor la bugetele locale din subventii de la stat (cu 23%) (în prezent se constata o reducere a veniturilor din subventii de la stat).

6

16 Dezvoltarea rurala

Dezvoltarea agro-turismului prin sporirea numarului de case, vile si pensiuni agro-turistice (în prezent numarul acestora este foarte redus raportat la potentialul judetului – doar 39 sunt autorizate).

6

17 Dezvoltarea rurala

Necesitatea cresterii nivelului resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli (în prezent nivelul resurselor financiare de care dispun producatorii agricoli este foarte redus).

6

18

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Este necesara crearea de noi structuri precum si dezvoltarea celor existente, care ofera consultanta privind mecanismele pentru finantarea afacerii (în prezent exista un numar de 3 astfel de structuri).

5

19 Capitalul uman si valorizarea acestuia

Necesitatea focalizarii pe dezvoltarea rurala deoarece peste 50% din populatie este ocupata în agricultura, cu semnalarea unei cresteri medii de 3,6%.

5

Page 22: Analiza SWOT[1]

Analiza diagnostic (SWOT)

4.22

20 Capitalul uman si valorizarea acestuia

Necesitatea reducerii ratei somajului (în prezent aceasta atinge una dintre cele mai ridicate valori între judetele tarii atât în rândul femeilor (10,2%) cât si al barbatilor (11,1%)).

5

21 Capitalul uman si valorizarea acestuia

Valorificarea optim a a potentialului managerial rezultat în urma desfasurarii programelor pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale si de antreprenoriat (aceste programe au în prezent un nivel de solutionare bun).

5

22

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Necesitatea crearii si dezvoltarii retelelor de cercetare inter-regionale (la ora actuala în judet nu exista astfel de retele).

4

23

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Facilitati fiscale pentru atragerea de investitii straine si inexistenta unui plan clar de abordare/promovare în acest sens (se actioneaza în functie de oportunitati - ex. firma LEONI –50% diminuare a taxelor locale).

4

24 Resurse naturale, ecologice, culturale si istorice

Crearea unui cadru pentru dezvoltarea si solutionarea proiectelor si studiilor de impact privind exploatarea zacamintelor în ideea dezvoltarii durabile (la momentul actual nu exista proiecte si studii de impact în aceasta directie).

4

25 Dezvoltarea rurala

Este necesara o promovare agresiva a potentialului agro-zootehnic din judet pe plan extern în vederea atragerii de investitori straini (în prezent aceasta promovare este aproape inexistenta).

4

26 Dezvoltarea rurala

Valorificarea la nivel superior precum si înfiintarea de noi ferme particulare si asociatii agro-zootehnice (s-a constatat o crestere, cu o rata medie anuala de 36,5%, a numarului mediu de ferme particulare si asociatii agro-zootehnice pe unitate administrativ-teritoriala).

4

27

Administratie si legaturi fizice si non-materiale cu alte regiuni

Cresterea nivelului cheltuielilor pentru actiuni economice (în ultimii 3 ani se constata o reducere a acestor cheltuieli cu 44%).

3

28

Capitalul uman si valorizarea acestuia

Focalizarea pe dezvoltarea rurala deoarece populatia rurala reprezinta dublul populatiei urbane (2/3 la sate si 1/3 la orase).

3

29

Capitalul uman si valorizarea acestuia

Focalizarea programelor de combatere a somajului catre paturile de someri proveniti din muncitori (structura profesionala a somerilor: 84,59% sunt muncitori, 12,81% au studii medii si 2,6% au studii superioare).

3

30 Potentialul economic

Dezvoltarea competitivitatii pe piata internationala a produselor cu valoare adaugata ridicata (la momentul actual competitivitatea pe piata internationala a acestor produse este redusa).

3

31 Potentialul economic

Este necesara o crestere a cifrei de afaceri/locuitor (în prezent valoarea acesteia este foarte redusa: 1.517 EURO/cap de locuitor).

3

32 Potentialul economic

Este necesara adoptarea unor masuri reale si concrete de retehnologizare a proceselor si accentuare a transferului de tehnologie astfel încât sa conduca la cresterea competitivitatii agentilor economici din sfera productiei (în prezent nu exista astfel de masuri).

3

33 Potentialul economic

Valorificarea optima a potentialului turistic (la momentul actual potentialul turistic al judetului nu este valorificat corespunzator).

3

34 Calitatea vietii

Este necesara dezvoltarea investitiilor si preocuparilor în directia productiei ecologice (nivelul investitiilor si al preocuparilor în aceasta directie este foarte redus).

3

35 Calitatea vietii

Valorificarea la nivel superior a oportunitatilor create de adoptarea programelor ISPA etc.

3