1i.n:;iil:.:,!'::.i::1r:-i!r::: :..i ;i::

Mircea Pricejan

Calitatsa luminli

POLIROM20t6

Codin adormise greu gi cu siguranfd. nu aveasi doarmd mai mult de trei ore. Dintr-un motivpe care pnrinlii lui inci nu il aflaserd, biiatulse trezea tocmai cind apucau ei sd, alipeascd,de parcd" ar fi f.dcut-o inadins. Asta era rutinade ci.nd il adusesed, de la maternitate gi obo-seala se adunase in ei, degener2nd in accesenecontrolate de nervi, o tensiune constantd care?i transformase in doui fiin;e radical opuse celorde dinainte de a deveni pdrinli. Nu de pufineori Antim simfise cn igi va lua cimpii, ci mailipsea pulin ca sd facd, ceva necugetat, gi acelagilucru era convins cd il gXndea, la rindul ei,Carmina. il legdnau, ii c2ntau, ii dddeau sd.

mdnnnce, ii administrau Debridat, ca si scapede eventuale gaze... Totul in timp ce el Eipa cadin gurd de garpe gi fontanela ii pulsa amenin-

tdtor. Nimic nu dd.dea roade, Codin se potolea

Mircea Pricd.jan.

ca din senin, la fel cum incepuse, dup5 o jumi-tate de ori gi adormea pentru incd cel mult treiore. Copilul Zsta a venit sd ne distrugi, a spus

Antim odatd,, cind chiar nu mai putea fine cuvin-tele in el. E lucru necurat la mijloc, Carmi. Nuo putem duce aga mult timp, ne consumdmamXndoi ca nigte lumlndri. Ea a propus atuncisd, f.acd, cu rindul. Asta era dupl ce il ingSrcase

deia. O noapte si stea ea la dispozifia prinfului,noaptea urmdtoare si se ocupe Antim. O vremea funcfionat. O siptim2nd, in niciun caz maimult. Apoi acela dintre ei care avea liber lasomn a inceput si se ttezeascd la cel mai miczgomot venit din camera aldfinatd. - gi nici numai putea fi vorba sd adoarmd la loc. TrebuiasI se urneascd toatd, familia, sd execute ritualulimpreund gi abia dupd mulpmirea juniorului siigi reia fiecare locul. Nu li s-a pirut ciudat cd

amindoi pdleau asta; pind la urmd, nu era primadovadd a faptului cd se asemdnau in aproapetoate privinfele. Numai micul Codin pdrea ate-

fizat dintr-o cu totul altd poveste... Sau, celpufin, asta era convingerea lor la orele acelea

tulburi din inima nopfii.in prima lor noapte la Cabana Pistrlvilor il

adormiri cu chiu, cu vai, puserd in funcfiunebaby-pbone-ul gi coborXri degrabd sd onoreze

6

Calitatea lttntinll

invitaEia g zdei, cu toate cd' ar fi preferat sImi.n6.nce ceva din merindele aduse de acasi qi

sd profite de scurtul rdgaz de odihnd oferit cu

mirinimie de Codin. Mai ales cd' rd'coztea de la

munte, adusd in camerl de o adiere mdngiie-

toare ce pitrundea constant prin uqa deschisl

de la balcon, promitea un pui de somn indes-

tulitor. Poate aici o si doarmi 9i el mai bine,

zise Carmina, poate cd aetul dsta tarc va face

minuni. Sperania asta avu un efect stenic, alun-

gXndu-le pe datd oboseala 9i, in acelaqi timp,

flcindu-i sd congtientizeze mai bine golul care

li se cisca in stomac. O cinl ?n doi, in acea

caband. de bugteni, putea fi exact inceputul de

cafe aveau nevoie.Sala de mese eta goald.. De cind veniseri

nu auziseri niciun zgomot in toatd' cabana, cu

excepfia celor care veneau evident de la par-

ter, unde proprietarul treblluia cine gtie ce' La

inceput crezuserd. ci ceilalgi musafiri erau plecali

in drumefii ;i ci, odati cu llsarea serii, aveau

si se intoarcd. la camerele 1or. Acum insd era

deja trecut de zece, afatd se intunecase 9i ei

pd.reau a fi singuii locatari. E joi' rosti Antim

gi ingelese din privirea Carminei cd' qtia bine ce

il ficuse sd spunl asta. Yara' pulini preferau

muntele pentru un concediu de gapte zile, mai

Mircea Pricdjan

ales unde se aflau ei, intr-o zond cunoscuteindeosebi pentru pirtiile de schi, a1a incatputeau spera sd. aibd, companie cel mult de vineridupi-rnasi, din partel celor care veneau sI se

deconecteze in weekend la munte.Pe capdtul mesei din col,tul opus, laintilnirea

dintre cei doi perefi exteriori de sticli, erau pusetacXmurile, paharele gi o sticll, probabil de gam-panie. Plus o lumnnare aprinsd. Flacd,ra ei igiprivea geamdna in geamul dincolo de care se

distingeau, in clarul lunii, contururile vagi aleterasei - un fel de platformi de scXnduri spri-jinitd pe piloni de lemn infipgi bine in malulriului din faga cabanei.

Poftifi la masd., se auzi din spatele geamli-cului dintre salS gi bucitirie. Cina va fi servitiin c2.teva clipe. Se uitarl unul la celtrlalt gi zdm-bird. Chiar er^ posibil? Antim igi luZ solia demind. gi p5gir5 ca doi gcolari spre masa care lefusese rezervatd,.

La inceput nu se privirS. Amindurora le erapufin rugine, genul de reaclie pe. care o ai cindegti nevoit si faci un lucru pe care il stip2neaiodatd,, dar de care te-ai instrdinat intre timp.Antim era congtient cd momentul acela, in ambi-anla aceea, cerea atenlia pe care obignuiau sIgi-o ofere reciproc la inceputul relaliei loq pofta

8

Calitatea luminii

^ceea de a-l sorbi pe celilalt in toate modurile

imaginabile; totugi, nu reugea. intr-un titzit,cdnd tdcerea dintre ei se prelungise prea mult,

Antim intinse' mina peste masd', cu palma in

sus, o invitafie pe care Carmina o inlelese ime-

diat gi-i veni in intimpinare. Aqa, unili prin

atingerea rnXinilor, ?9i gdsird gi ochii lot calea

de-a se int2lni. Antim nu gtia ce vedea ea pe

chipul lui atunci, insl el, la lumina luminirii,vdzt in fala sa o femeie pe jumdtate transpa-

rentd, ca o nllucI ce nu se hotdrdqte dacd sd'

se arate pe deplin sau sd dispari in lumea ei

spectrall, vd,zu doi ochi aproape stingi, cu cear-

cdne addnci sub ei, vdzu obraii supli 9i buze

str2nse, vdzu tenul care, de c2nd se niscuse

Codin, pdruse sd-gi piardd acea strilucire diafanl

care o f.dcez pe Carmina sd' radieze, vdzu un

om care se lupta sd-9i plstreze integfitatea -atdt mentali, evident, cdt mai ales, 9i mai ingri-

jordtor, pe cea corporald. Simfi atunci cd se

trezegte din nou in el iubirea pentr,u solia sa,

un sentiment care nu il pdrlsise, de fapt, nicio

clipi, dar care fusese totuqi alungat intr-un colf

indepdrtat Privirea sfXrgitZ a Carminei era expre-

sia clafi,a martiriului matern, iar faptul cd' accep-

tase sI ajungd, a1a, ea, cea cate intotdeauna se

Mircea Pricdjan

?ngrijise de sine cu atat^ atenfie, nu ficea decitsi i-o adtcd, gi mai aproape de suflet.

Si gtii cd. te iubesc, ii spuse, stringnndu-im2,nz gi incerci.nd si nu lase privirea in jos. Te

iubesc gi eu, Antime, se gribi sd.-l asigure ea.

Mi bucur cd. am hoti.r?t sd venim aici, continuiel. Deja e mai bine, vezi? Un decor nou, o cinefrumoasi, doar noi doi... $i rlcoarea asta dum-nezeiasci... Aga-i, zise Carmina. Sper numai c-osi doarmi Codin ceva mai mult. Mi-a ficut capulcalendar inainte si ajungem aici gi apoi in cameri.Parcd, nu-i mai convenea nimic, ai vd.zttt. O sd.

fie bine, o linigti el. Simt cd. aqa va fi. in plus,ce a fost mai greu cred ci a trecut. Aga scriepeste tot. Imediat o sd. inceapd, sd meargd,, apoisi vorbeasci - gi, odatd ce ne vom putea inle-lege cu el, totul va fi floare la ureche...

Md, scuzali cd, am intirziat, interveni propri-etarul, apdrut ca din senin ll,ngd, ei. Asti-searIsunt singur gi mI descurc nilel cam greu. Cnnde gi solia mea aici e altd, poveste... i;i incheiediscursul pe o noti ugor tristi, nostalgicd., apoiigi lun seama pi puse tava cu care venise pecapdtul mesei. Vi rog sd, md, scuza,ti, continui,nu am pregitit nimic special. Md. refer la mh.n-

care, cd.ci o sticld de vinars gi o lum2.nare se

glsesc aicea oricind. inainte sI plece, sofia mi-a

10

Calitatea hnninii

llsat o oald. de musaca. E delicioasd, o sZ vedefi.

Micul dejun e specialitatea mea. Zicind asta,

zdmbi chinuit..Jinea mXinile impreunate peste

gorful alb de bucdtar gi atunci, cine gtie de ce,

Antim se uitl la degetele celei stingi. Nu purta

verigheti. Ceea ce nu insemna nimic, de buniseami, poate o dlduse jos la bucdtlrie. O por-

Fe de musaca e foarte bund, nu vi faceEi gtiji,

il asigurl Antim cu ochii la sofia sa, clutind inei confirmarca vr:rbelor sale. Mulpmim pentru

gXndul bun. Proprietad aqezd. in fa,ta fieclruiacite o strachini ciopliti din lemn in care musa-

caua de cartofi aburea cu vXrf. De pe aceeagi

tavd lud gi doul boluri de lut in care se aflau

murlturile. $i astea sunt fecute tot de solia mea,

zise omul cu mXndrie. Pune conserve pe iarnd'

atdt de bune, cd vin si cumpere nu numai de

la pensiunile din jur, ci chiar 9i dintre femeile

satului. Noroc cu asta gi cu alte mici trebugoare

aducitoare de venit, ci altfel nu am putea linedeschis...

Lui Antim i-ar fi pllcut sI-l iscodeasci pe

subiectul acesta, omul era in mod evident cu

chef de vorbi, dar altele erau gXndurile care ilpreocupau atunci. Ca gi cind at fi ingeles cum

stdteau lucrurile, proprietarul i;i lud tava, o lipide picior cu un gest aproape cazon, le urI

11

Mircea Pricdjan

pofte bunl gi se retrase la buciterie, in spatelegeaml2cului.

Mincarea caldd, din strichini mirosea divin.Cei doi soli simlird gi mai abitir ci le et^ ofoame de lup. Si ai poftd mare! zise Antim, ostri.nse pe Carmina de mind. a imbdrbtrtare, osd, vezi cI toate se

^q ze pe flgagul lor, dupd

care atacd. musacaua. Dupd un scurt prege!,rlstimp in care probabil rostise in gnnd o rugi-ciune de mulgumire, sotia ii urmd exemplul.

intre ei, pe masi, difuzorul baby-pbonauluitdcea.

lii

I

I

I

I

I

l

j

iIl

.

t2