4

Paige Britt a crescut intr-un origel, cu nasul in ci4igi capul in nori. La facultate a studiat jurnalismul, iar la

masterat, teologia. Nu s-a considerat niciodati prea mare

pentru a citi ce4i de copii, fiindci in ele giseqti cele mai

importante lec1ii de via1i. Cind nu scrie, lui Paige Brittii place foarte mult s; ziboveasc; . $irul pierdut al tim-pului este primul ei roman, urmat deWhy Am I Me? (De

ce eu sunt eu?) , o cafte ilustrati pentru copii inclusi de

Publishers Weekly pe lista celor mai bune cirgi din zor7.

in prezent locuiefte in Georgetown, Texas, cu solul ei.

Lee White este artist gi profesor. Iubegte si picteze

cu acuarele, si facS prinruri gi si se ca15re in copaci. iqi

petrece zilele jucAndu-se cu culorile in atelierul lui dincurtea casei, unde ceasurile de orice fel sunt interzise. Ailustrat peste cincisprezece cir;i gi gi-a expus lucririle ingalerii de peste tot din America, din Los Angeles pAni inNew York. in prezent locuiegte in Portland, impreuni cu

sotia ti cu fiul lor.

$irul pierdutaI timpului

Edigia a II-a

PAIGE 8R'TT

Ilustrafii de

Lee White

Traducere din englezide Iulia Arsintescu

ARTTUR

Capitolul unu

Penelope s-a chinuit si deschidi un ochi, apoi pe

celdlalt. Visase o gopArl5 mAncitoare de foc care vor-

bea in cimilituri. C6nd sunase ceasul, gopArla tocmai

era pe punctul s5-i spuni ceva important. Penelope

s-a uitat fioros la ceas. Ceasul s-a uitat fioros la ea: era

ora gase dimineala.Iati ci venise gi prima zi a vacanfei de var5, dar

chiar gi acum mama ei se agtepta sX se scoale gi si se

apuce de treabi. Penelope a oprit alarma gi s-a ridi-cat. $i-a trecut picioarele peste marginea patului gi s-a

uitat la degete. Trebuia si faci dug, si se imbrace gi sifie gata pentru micul dejun in treizeci de minute; asta

insemna ci trebuia si se gribeasc5. S-a intrebat cumar fi fost si aibi o zi liber5. Micar o dati.

,,N-o s5-mi ia mult", 9i-a spus. S-a lisat pe podea gi

a inceput sA cotrobdie sub pat dupi unul dintre car-

netele pe care le linea ascunse acolo.

Camera lui Penelope era extrem de ordonati.Mama ei adora si spund: ,,Un loc pentru fiecare lucru,

Iz

gi fiecare lucru la locul lui." De aceea ;inea Penelope

sub pat tot ce nu avea loc in camera ei. Pistra acolo

adipostul pe care il construia pentru hamsterul ei(Penelope nu avea hamster), jurnalul pe care il $neapentru sora ei geamini pierduti pe mare (Penelo-

pe era singuri la pdrinfi) gi cerneala invizibil5 pen-

tru scris mesaje secrete (in caz ci ar fi ajuns weodatiintr-o inchisoare otomani). $i, desigur, carnetele.

Teancuri de carnete pline cu toate cuvintele fascinan-

te pe care le colec.tionase de-a lungul anilor gi cu toatepovestirile pe care le scrisese cu ele.

Penelope a dat deoparte o cutie cu mAncare pentruhamsteri gi a tras afari un carnegel rogu. L-a deschis

gi cu creionul dintre paginile lui a schilat iute qopAr-

la din vis - ochi mari, corp alungit gi o limbd curbati

care lingea fliciri. CAnd a terminat, s-a rezemat de

pat qi a incercat si se gAndeasci la un nume pentru

acel animal. Nu era ca gi cum ai alege nume pentru

un cAine sau o pisici. Trebuia ceva neobignuit, poate

Beauregard sau Eckbert. Nu. Prea complicate. Avea

nevoie de un nume mai simplu... Zak, de exemplu.

Asta era!

Acum, ci avea nume, ce mai urma? Nu era de

ajuns ca Zak doar sd mdnAnce foc gi si vorbeasci inghicitori. ii trebuia o aventurd. Penelope a muqcat

capitul creionului ca si poatd gAndi mai bine. Dinbucitirie urca miros de gunci prliiti 9i i-au chioriitmaqele. A mugcat 9i mai indArjit din creion. Poate ciZak triia alituri de un circ alcituit numai din repti-1e... sau poate locuia intr-un vulcan pe cale si erupigi si arunce lumea in aer... sau...

$uncd!Penelope a lXsat jos creionul. $i-a dat seama ce

insemna mirosul. Era in intArziere. Mama incepu-

se si pregiteascd micul dejun gi o agtepta la masi. Aascuns carnetul la loc sub pat, gi-a aruncat piiamaua gi

a tras nigte haine pe ea. A alergat in ios pe scdri, piep-

tinAndu-9i pirul cu degetele. Cum a intrat in bucdti-rie, mama i-a gi aruncat ,,privirea".

- ,!tii cAt e ceasul?

Penelope s-a strecurat in scaunul ei.

- $tiu, a murmurat. d)

Nu putea spune adevirul, anume ci pierduse girul

timpului. Mama ei n-ar fi infeles. Nu atAta weme cAt

in fiecare cameri din casi exista cAte un ceas, plus inciunul la incheietura mAinii ei. Dar faptul ci Penelope

purta ceas nu insemna ci se gi uita la el. O nelinigtea.

Secundarul nu stdtea niciodati. Se invArtea in cerc,

miturAnd ziua ca pe nisip.

Mama lui Penelope a pus micul dejun pe masi gi

s-a a$ezat.

- Tata se lntoarce de la alergat dintr-un momentintr-altul, aga ci mai bine am incepe.

S-a intins peste masi dupi caietul ei mecanic cu

coperte de piele.

- Sivedem ce avem in program azi, bine?

,,Hai ci-ncepe'l s-a gAndit Penelope, aplecAndu-se

peste farfurie.

- Stai dreapti, a zis mama, fbri s-o priveasci.

lqteptAnd ca mama si inceapi, Penelope a simlitun nod in stomac. in caiet era un calendar care repre-

zenta programul ei. Exista cAte o pagini pentru fieca-

re zi, iar fiecare zi era plini cu o listi de lucruri pe care

trebuia si le faci. Mama lui Penelope a rupt din agen-

di pagina zilei de ieri gi a oftat satisfhcutd.

- Se pare ci te agteapti o zi plini.A intins calendarul s5-l vadi gi Penelope.

Mai intAi era trecuti luna (mai), ziua (29) gi uncitat din Sirmanul Richard (cine-o fi fost qi ila) . Dupi

aceea, pe toati pagina, rAnduri dupi rAnduri pline de

scrisul mamei.

29 maiSi-1i fie mereu rugine si fii prins trAndivind.

j.3a-1.a1^^,cvt de )t

7. o o -7 s o Tr eb&rL c aswL c e

7.3o-g30 slLLd'Lv. La pLaw

g 3a- g.+ 5 TL/,tq LtbeY

e.45 9.a5 Dr''wLPAwk La dewlLst

-a5 aa .a5 PYaqraMaYe la dewtLst

ra.a'- aa.+sDyvM de La d'ewtL*Piwd acasd'

ao.4 s - LL.45 exerci.tiL de v acabaLaY ?ewtrv evaL^area

watLowaLk

L2.3O-ls.OO Priwz

a3.oa -L+.aa Met\LtatLL La vv"atevr'"atLcd

J4.aa 15.aa SL\ts A^6ale de tu 2tlvwi'e PP^l\^

feLLcLtdrLle d'e zi'Lza vwea - cALlqR^FIc!

L2.L5-a2sa Mers cvL bLcLcLeta

de LecttuL pewtr^ uacawld

aTso-Lgso cLwa

Lg.+s-Lg. a a reLef ow bvfuLca

l*

@r)

a

at.oo 2a.oa c^ydiewLe tw caw-eyd s?L preqdtLye

Tewtru c^lcare

Mama lui Penelope gi-a dres glasul Fi a inceputsi citeasci cu voce tare toate activiti;ile pentruziua aceea. in acest timp, Penelope s-a intrebat

i pentru a suta oare cine era Sdrmanul

'# Richard. Degi nuJ intdlnise niciodati,if nu-i plicea de el. Vorbea mereu despre

,,sArguingf' sau ,,trAndivie". Ce insemnaexact trend5vie? Pirea s5 fie ceva legat

de lene. Dar oare trAndaml era un animalcare semina cu o pipugd ficutd dintr-un

ciorap? Poate c-ar fi fdcut pereche bund cuZak, EopArla care mAnca foc.

- PenelopelPenelope a ridicat privirea. Mama se uita

la ea parci agteptAnd ceva.

- Am zis si te gribegti si si termini demancat. Acum se face ora pentru treburilecasnice.

Chiar atunci s-a deschis usa de la intraregiovoceastrigat:

- Am sosit!Peste o clipd, tata a dat nival5 in buci-

tirie.

- Buni, dovlecel, a zis el, ciufulind-o pe Pene-

lope. Afari este iar o zi minunatd.

Rostea cuventui minunatd deparci ar fi fost alcS-

tuit din trei cuvinte mai mici: mi-nu-natd.

- Cum !i-a mers, dragi? l-a intrebat mama, r6s-

foind ultimele pagini ale caietului mecanic, unde

tinea evidenla alergirilor lui zilnice - datd, distan-

fd, timp.

- Grozavl Opt kilometri, 4r.4.Mama lui Penelope a notat informalia 9i a

inchis caietul.

- Ti-ai inceput ziua bine, a

zis ea, ca gi cum numerele ar fi. dovedit asta.

0

\

- Firi indoialS!Tata a bdut un pahar cu ap5, apoi s-a agezat la

masd gi a cojit o banani.

- Bag mAna-n foc cd ai o mullime de lucruri pecare abia agtepgi si le faci azi, nu-i aga, fetilo? a zisel gi s-a intins dupi ziar.

Penelope gi-a indesat in guri o bucati de pAinepr;iiti Fi a mormiit ceva neinteligibil. Tata n-ar fipriceput. El abia agteptaf ecare zi. Era agent de asi-gurdri gi, degi ajuta lumea sd se pregiteasci pentrunenorociri - decese, boli, incendii -, era tot timpulatat de vesel, incat ai fi zis ce lucra la Disneyland.

Penelope gi-a terminat pAinea prejite gi s-a ddi-cat de la masi-

- Cred ci mai bine mi apuc de treburi.Tata s-a uitat la ea peste pagina de sport.

- DdJe gata, tigrule! a zis el, ridicAnd degetulmare in sus.

Mama, care vorbea la telefon, doar a fluturat dinmand.

Lunea era ziua ln care Penelope aspira pe jos incamera de zi gi in sufragerie. in timp ce plimba aspi-ratorul inainte gi inapoi in linii drepte, ordonate, s-agAndit la ceilalgi copii din clasa ei. Probabil ci ei igipetreceau vara neficAnd altceva decAt sd zaci toatiziua la piscini gi si se duci seara la petreceri in pija-ma. Penelope nu fusese in viafa ei la o petrecere in

pijama. ,,Deweme la culcare, devreme la sculare" era

alta dintre regulile Sirmanului Richard.

Penelope a schimbat capul aspiratorului gi a

inceput si curele praful qi firimiturile dintre perne-

le canapelei. $tia ci nu avea niciun rost si se plAn-

gi de programul ei. Indiferent cfl sm ds aglomerat,

al mamei era inci gi mai qi. Mama lui Penelope era

organizator de evenimente. Organiza petreceri,

intAlniri de afaceri, nunfi, ceremonii de bar mitz-vah Ei orice altceva trebuia si decurgi perfect. Din

cete iqi didea seama Penelope, mama igi petrecea

tot timpul la telefon sau la calculator, planificAnd

viegile altor oameni. Se pare cX nu se supera nimeni,

din moment ce o pliteau si faci asta.

Penelope qtia ci ar fi trebuit sA se considere noro-

coasi ci mama o ajuta gi pe ea pe gratis, dar nu se

simlea defel. Mama suslinea ce respectarea unuiprogram zilnic reprezenta modul cel mai bun de a

se pregiti pentru viitor. Penelope nu intelegea cum

se putea pregati pentru ceva atat de imposibil de

imaginat. Nici nu reugea si se inchipuie terminindliceul, cu atAt mai pulin ducAndu-se la facultate. inplus, ea nu-gi dorea decAt si devini scriitoare. Anultrecut, domnul Gomez, profesorul ei de englezi, iididuse o revisti plini de povestiri scrise de copii de

vArsta ei. ,,Continud si citegti 9i continui si scrii",

ii spusese el. ,,Iar cAnd vei fi pregitit5, trimite unallqlr4i

dintre povestirile tale la revista asta. Cred ci ai mariqanse si fii publicati." Penelope nu-si putea scoatedin rninte cuvintele lui.

A terminat de aspirat in camera de zi gi s-a mutatin sufragerie. Singura persoani care o incuraja pePenelope si scrie era vecina lor, domnigoara Maddie.CAnd era mic5, inainte si meargd la gcoald, mamao lisa la domnigoara Maddie ori de cAte ori avea ointdlnire de afticeri sau alte treburi de ficut. Uneori,Penelope petrecea toat5 ziua acasi la domnigoaraMaddie. Chiar daci locuia pe aceeaFi strad5, parciar fi fost in alti lume. Acase la domnigoara Maddie,Penelope avea voie si fach ceea ce mama ei numea

,,nimic". Nu era nimicul acela in care te ui;i la tele-vizor ore in gir gi astepli sd treaci ziua. Acest nirnicsemina mai mult cu o pagini albi pe care Penelope

o putea umple oricum dorea.

De fiecare dati cAnd rimAnea la domnigoaraMaddie, Penelope igi petrecea timpul citind, scri-ind sau uitAndu-se pur qi simplu pe fereastre. Dom-nigoarei Maddie nu-i pisa; de fapt, de cele maimulte ori i se alitura qi ea. Odati petrecuseri odupS-amiazi intreagi ciutAnd chipuri in desenulfibrelor de lemn ale tibliei mesei din sufragerie.CAnd giseau unul, il schigau pe o foaie de hArtie gi ilbotezau cu nume ca Ichabod sau Millicent. Pe urmdigi imaginau povegti elaborate despre personaje, pe

care Penelope le scria intr-un carnet. CAnd fetilalntreba daci nu cumva pierdeau timpul, domnigoa-ra Maddie didea ochii peste cap gi spunea: ,,Nu-fibate capul cu timpul, timpul igi line singur soco-

teala."

Penelope gi-ar fi dorit si creadi asta.

Pendula a bitut ora 7.3o gi Penelope a oprit aspi-

ratorul.

- E vremea si studiezi Ia pian! a strigat mamadin cealalti camerS.

- $tiu, qtiul i-a rispuns Penelope.

A pus aspiratorul la loc cAt a putut de repede gi a

dat fuga pe hol spre camera de zi. Avea exact o ori ladispozifie pentru exerciliile de teorie gi de citit par-

tituri, pentru ficut game gi pentru exersat piesele

pe care i le lisase profesoara de pian. Daci terminapAni la 8.3o, i9i putea folosi timpul liber ca s-o vizi-teze pe domnigoara Maddie.

Penelope s-a gribit cu gamele gi pe urmi a cAntat

toate piesele. Teoria gi descifrarea partiturilor i-auluat mai mult decat se agtepta, iar, cAnd a terminat,ora aproape se scursese. A inchis cu zgomot manu-alul de studiu gi s-a indreptat spre uga din spate.

- Mi duc la domnigoara Maddie! a strigat ea

peste umir. t

- SA fii inapoi intr-un sfert de or5! a strigatmama dupd ea. Plecim la dentist la 8.45 fix!

l,t-lloiI