O r"rvr^e.MINNING

oragul decizutTradircere din limba englezd,

DnNn SreNcru

NEMIRA

--.*ia:E

\-uPrlns

Partea ICutremurul ....... 5

Panea A II-ACipitanul 103

Partea A III-ARevolulia ... 237

Partea A IV-ARaidul .. .. . 327

Partea I

Vt;r*"rr-""r1

Harta Frangei dispiruse din fereastra Biroului German

de Propagandn 9i in locul ei apdruserl Insulele Britanice.

Se linigtiseri cu to{ii. Le pirea r5u, desigur, ci urmitoa-rea victimi trebuia sd fie vechea lor aliatd, dar decAt sa fifost RomAnia insd;i... La sfArgitul lui iunie Bucureqtii erau

un ora$ fierbinte, uscat gi plin de praf. Iarba se ofilea pringridinile publice. La gosea, frunze de tei 9i de casran, rds-

colite parci de suflul unui furnal, se risuceau vegtede ca

nigte hArtii gi incepeau si cadi, ca la venirea roamnei.

Fiecare dimineali tncepea cu o luminrt alba, violenti,strecurAndu-se printre obloane gi transperante. Clnd igi

luau micul dejun prin balcoane, oamenii simjeau in aer

mirosul caldurii. La amiazd,, discul solar pdrea cd se im-

prlgtie pe cer, ca un lingou intr-o baie de argint topit.Drumurile tArAndu-se spre aeropon ridicau pAlpAiri de

mira1. Te dureau ochii de atAta lumini . Dtpd-amiaza ae-

rul fierbinte pirea cd se adunl intre faqadele inalte ale

cl5dirilor, solidificat prin ocrul norilor de praf. Oamenii

oRA$UL OTCAZUt

dormeau, amo4ifi de cilduri. tn timpul pa,ueideprinz,tramvaiele erau tnlesate de funcgionari grlbindu-se spre

dormitoarele umbrite de acasi. Pe la cinci, cAnd atmo-

sfera era mai suportabil4 birourile se deschideau din nou,iar cei bogagi qi cei fara de slujba a$reptau sI vini seara.

Seara s-au rispAndit gi zvonurile despre ultimatum.Strdzile erau pline de oameni plimbAndu-se in amurgultimpuriu. Trecitorii, aruncAnd cAte o privire la harta dinvitrina Biroului German de Propagandi, ficeau specu-

lagii despre posibila rezistenti a britanicilor, cAnd deo-

dati au aflat de pretenliile Rusiei qi Marea Britanie a fostuitatd pe loc.

Desigur, cererea nu fusese inci anunqateoficial.Zia-rele de searl nici nu aminteau de ea. Ca in toate cazurilegrave, autoritilile incercau si pistreze secretul, dar inBucuregti nimic nu putea sd rimAni ascuns prea multdvreme. Abia transmisese ministrul sovietic ultimatu-mul, cl ziariqtli srriini de la Ath6n6e Palace gi aflaseridetaliile. Rusia cerea retrocedarea Basarabiei gi a uneipd4i din Bucovina, asupra cdreianu avea niciun drept.Ultimatumul era valabil pAne a doua zi,lamiezul nop-

1ii. La citeva minute dupd anungarea lor tn hotel, gtirileau ajuns pe strdzile inlesate de oameni, fecAnd inconju-rul restaurantelor gi al cafenelelor. Capitala era in fier-bere; temerile inigiale se transformaseri intr-o adevdratd

panici. Toli pdreau cupringi de isterie.

in ,""r" aceea, Guy Pringle, profesor de englezd la

universitate, se afla la Mavrodaphne, cu sogia lui, Harriet.Cineva a rntrat, strigAnd. Dezordinea a cuprins intr-oclipi cafeneaua spalioasd qi bine luminatil Oamenii sd-

riserl in picioare gi vociferau nemullumiqi, protestAnd

Orrvra MeNNrNc

9i urlAnd unii la al1ii, chiar necunoscuqi fiind. Solii Pringle

ii auzeau tnvinovl1indu-i pe evrei, pe comunigti, pe ali-

alii invingi, pe Madam Lupescu, pe rege gi pe Urdureanu,

nesuferitul ministru de Finanle, dar tnvinuindu-i de ce?

Harriet, o fati brunete gi subgire, din ce in ce mai slabd

in acele ultime luni petrecute intr-o lume in descompu-

nere, era scoasi din minli de agitaqia ciudati din local:

- Trebuie si fie germanii. Vom fi pringi ln cursi...

Se tot vorbe a de invazia germani.

Guy incercl si afle ceva la masa vecini. tngelegAnd

cd. e englez, omul il apostrofd imediat in englezi:* Numai Sir Stafford Cripps ne-a ficut asta!

- Ce anume?

- I-a determinat pe rugi si ne ia Basarabia gi sn ne fure

Bucovina, cu minunatele ei pdduri de fag, a addugat {e-

meia de lAngi el.

Guy, un tAnir solid, cu ochelari care-i accentuau aerul

blajin gi nevinovat, rdspunse cu obignuita sa bundvoingi

cI numitul Cripps abia ajunsese la Moscova in dimineala

aceea, deci nu avusese timp si influenpze pe nimeni inniciun fel; dar celalalt ii intorsese spatele, nerlbdltor.

- S-ar plrea ci nimeni nu i-a considerat pe rugi o pri-

mejdie pAni acum, interveni Harriet.

Cu toate acestea, comunigtii, cu doctrina lor mar-

xisti, flre niciun Dumnezeu, erau mai temuli chiar de-

cAt nazigtii.

Auzind vorbindu-se englezegte, un bdtrAn slri de la

o masi de alituri gi le aminti tuturor ci Marea Britanie

era una dintre puterile garante pentnr RomAnia. Acum,

cAnd RomAnia era ameninlati) ce aveau englezii de

gAnd si faci?

ORASUL DECAZUT

- Nimic, nimic! urla el furios. Sunr qi ei rerminaji!

$i executl o fandare adinc|inspre ei, cu umbrela de

soare, din mitase indiani.Harriet privea nelinigtit[ tn jur. Acum trei luni, cAnd

ajunsese in Bucuregti, britanicii erau privili cu respecr;

acum, pe punctul de a pierde rizboiul, nu mai erau deloc

respectati. Aproape cI se temea de un atac direct. Dar nus-a intAmplat nimic. Se mai pistrase o oarecare simpatie,

chiar afeqiune, penrnr mareapurere prorectoare de odi-nioar5, acum decizuti, dupd toate aparenlele.

NevrAnd si arate ci le e reamd, cei doi Pringle au rd-

mas pe loc, in mijlocul unui tlraboi care gi-a schimbatdeodati tenorul. Un b*bat se ridicase gi intrebase, atri-gAnd atenlia tuturor prin tonul calm, daci nu cumva te-

merile 1or erau premature. intr-adevir, britanicii nuputeau face nimic penrru RomAnia, dar Hitler?... Nu-ideclarase regele de curAnd loialitate? Acum purea pre-

tinde ajutor german. Dacd ar auzideulrimatum, Fiihrerull-ar f.o4ape Stalin si-l retragl.

fipetele au incetar brusc. RecipitAndu-gi increderea,

oamenii iqi ficeau semne din cap. Cei care piruserd maiinspaimAntali, au devenit pe loc veseli gi plini de spe-

ranli. Cei care se viitaseri mai tare erau acum cei maitncrezltori. Nimic nu era incl pierdut. Hitler ii va pro-teja.Eraprima dati cAnd regele eraprivit cu bunivoinld.

$iretenia sa, de pe urma clreia lara suferise atit, era acla-

matl. Se declarase de partea Axei exact la momentuloportun. Fdrd tndoiald, el se dovedea salvatorul grii sale.

Euforia s-a rdspAndit la fel de repede ca panica di-

nainte. tntorcAndu-se acasd, soqii Pringle vedeau oame-

nii felicitAndu-se pe strdzi, ca dupd o victorie. Dar tn

/0 Orrvra Ma,NNrNc

dimineaqa urmitoare au inceput sd. soseascd maginile re-

fugialilor din nord. Pline de praf 9i de bagaje, ardtaula

fel ca maginile poloneze venite in Bucureqti cu zece luni

in urmd.

Erau mogieri germani din Basarabia, care, prevenili

de Legalia Germani, fugiserd nu de frica rugilor, ci de

frica jlranilor, care-i urau. Aparilia lor a adus un nou

val de teami; dacl cineva putea fi informat despre in-

tenliile lui Hitler, ei erau aceia.

Apartamentul familiei Pringle dadea in piaga princi-

pald, care in cursul diminegii se umpluse de oameni ce

priveau in ticere spre palat.

Prinpl Yakimov, un englez de origine rusd, musafir

nepoftit in casa 1or, se intoarse de la Barul Englezesc pe

unde-gi pierdea timpul de obicei:

- Toli sunt foarte optimigti, draga mea! Sunt sigur cise va gisi o solu1ie... gi, dupi ce mAnci, se adAnci intr-unsomn fere griji.

Guy supraveghea examenele de sfArgit de trimestru gi

nu venise acasi la pfinz.Dupd-amiazi, iegind in balcon,

Harriet privea mullimea agteptnnd sub soarele arzdtor.

Siesta era timpul obignuit pentnr a face dragoste, dar nu-i

ardea nimtrnui de aga ceva acum. Ultimatumul nu fu-

sese inci oficial confirmat, dar se qtia cI regele convocase

Consiliul de Coroani. Minigtrii erau inconfundabili inuniformele lor albe. Toatd lumea ii vizuse venind.

Chiar sub balconul lui Harriet era o mici biserici

bizantind,, cu cruci, tncrustate cu pietre gi cupole aurite.

Uga scA4Aia incontinuu: oamenii intrau sd se roage, inaceste pretioase vremuri de crizd,.

ORA$UL DECAZUT //

Biserica er* inconfu.'atil de clediri pa4ial demolate,

pentru ci rdzboiul pus€se capdt ,,imbunitefrilor" rege-

lui. Dincolo de aceste ruine era piaga arsd, de soare, cu

mulqimea in agteptare, gi cu palatul unde inalte oficiali-

tigi veneau gi plecau. Curtea era deja plinn de ma;ini.

Cei nou-venili erau nevoili sL parcheze afard.

Harriet simli cI soarele ii ardea plrul. Cdldura era

apisitoare, dar rlmase acolo, privind un feran care tre-

cea,vinzindpni. in fald 9i in spate ti atirnacAte o cugci,

prinsl cu un lang pe umeri. Din cAnd tn clnd iqi inalla

capul gi ciriiaca o pasire de cune. IJn servitor il strigidintr-un balcon de dedesubt 9i apoi iegi la el, in stradl.

trrrpreunl, vdnzdtor gi cumpiritor cAntireau puii, in-

tinzAndule aripile 9i impungAndu-i in piept. tn sfArgit,

unul fiind ales, gdranul ti suci gltul, intr-o volburi de

pene gi de cotcodeceli.

Harriet se intoarse in cameri. Clnd iegi din nou, 1i-ranul se atezasein pragul bisericii, jumulind puiul;i arun-

cAnd penele pe jos. tnainte de a pleca mai departe, trase

o bucati de sac peste fiecare colivie, ca si-gi apere pdslrile

de soare.

Pe la cinci, cAnd se tntorceau funclionarii pe la biro-

uri, mullimea se insufleji. Puqin dupl aceea, baielii cu

ziare incepuri sd strige: "Edijie speciala!" gi tntreaga piald

reveni laviagd'. Harriet cobori in grabe si afle 9tirile. Oa-

menii se imbulzeau, smulgAnd ziarele gi risfoindu-le fe-

bril. AjungAnd la ultima pagini, un barbat scuturd ziarul,

apoi il arunci pe jos gi-l cdlci in picioare.

Harriet se temea ci asta insemna pierderea Basarabiei,

dar cAnd cumpirl g zetagi citi titlurile afla doar cd prin-

pl igi luase bacalaureatul cu 98,9 puncte din 100

Or.rvi,c M,qNNINc

posibile. Degi palid qi nelinigtit, regele pirisise Consiliulde Coroani ca s#9i felicite fiul. Auzea pesre ror tn jurutr

ei cuvintele ,,bacalatrreat*, ,,prinqul", ,,regele", spuse cu

furie 9i in batjocuri, dar nimic despre Basarabia.

Pe cAnd soarele aptrnea in tonuri de rogu gi violet, mul-gimea devenea ror mai agitati". Timpul rrecea. tn piail se

aflau mai ales muncitori. Cu venirea serii igi fdcur6. apa-

rilia 9i femeile cu hainele lor aruncAnd reflexe albe inamurg. Prima suflare de aer mai rece ii scoase la prome-nadl pe cei bogali. Degi se plimbau, ca de obicei, pe Calea

Victoriei gi pe Bulevardul Carol, erau arra;i iar gi iar spre

pia1d, punctul de maximi incordare.

CAnd se inroarse Guy de la universitate, Harriet ilrugl sd mlnAnce repede ca si poati iegi si vade ce se

intAmph.

Pe strade, intAlnind diferigi cunoscu{i, aflard cd.regele

intervenise pe lAngi Hitler, care promisese sd trimitl unmesaj personal inainte ca ultimatumul sd expire. Toli erau

din nou plini de speranti. Lapalat, regele qi minigtrii luia$teptau mesajul. Monarhul se pare ci spusese: ,,TrebuiesA avem incredere in Fiihrer. Nu ne va pirisi la nevoie."

Se l*a intunericul. O goarni rdsuni in curtea palatu-

lui. Ca gi cum i-ar fi chematla arme, cineva din pialdincepu si cAnte imnul nafional. il suqinure 9i algii, dar

vocile erau rdzlelq inebugite de incertitudine 9i curlndse stinserd. tn palat se aprinserd candelabrele gi cineva

strigl sd vini regele. Strigdtul fu preluat 9i de algii, darsuveranul nu apiru.

Luna risirise gi plutea, rnare 9i blAnde, deasupra ora-

gului. Se tot auzeauporriere trAntite pe mlsuri ce lumea

venea gi pleca de lapalat. Apdruse gi o femeie. Imediar

ORA$UL DECAZUT