t

PE.RS$[l[ gt0,LlT[, ,,. i.::.:. ]:

: :, ' .: .l

A L.III

RI MISIAT[.AR.[

M

PU

.I"H'' '

edi,turarao

intins pe jos in rAndul de binci din stAnga e Dennis; ca de obicei,

poarti un tricou cu design grafi.c, blugi de la supermarket qi tenigi

cu sireturile dezlegate. Dennis e din Uganda. Spune ci are gaptespre-

zece ani, dar arat[ ca un gras de doulzeci gi cinci. E elev la $coala de

comer! gi locuiegte in Sollentuna, intr-o casi pentru oameni ca el.

Samir este allturi. Samir gi cu mine suntem in aceeagi clas[, pentruca el a fost acceptat in programul special al gcolii noastre de econo-

mie internalionali gi gtiin{e sociale.

La catedri e Christer, dirigintele nostru gi autoproclamat refor-mator social. Cana i s-a risturnat qi cafeaua i se prelinge pe cracul

pantalonului. Amanda, la nu mai mult de doi metri depirtare, stisprijinitd de caloriferul de sub fereastri. in urmi cu cAteva minute,era toati numai cagmir, aur alb gi sandale. Cerceii cu diamante, pe

;are i-a primit cAnd a participat la ritualul confirmirii, inci sclipesc

in Iumina soarelui de vari timpurie. Dar in acest moment ai putea

sa crezi ci a fost acoperiti cu noroi. Stau pe podea in mijlocul siliiJe clasi. in poala mea e Sebastian, fiul celui mai bogat om dinSuedia, Claes Fagerman.

Oamenii din aceasti camerl nu se potrivesc. Oamenii ca noi nu-qt

fetrec, de obicei, timpul impreund. Poate pe peronul de la metrou:r timpul unei greve a taximetriEtilor sau in vagonul-restaurant al

;rui tren, dar nu intr-o sali de clasi.

Iliroase a oui clocite. Aerul e cetos gi cenugiu din cauza fumului.:e la praful de puqc6. Toli au fost impugcafi, in afari de mine. N-am::ci mlcar o vAnitaie.

$edinla de iudecati in cazul B r47 66Procurorul q.a. versus Maria Norberg

PARTEA I

Prima siptim6ni a procesului: luni

Prima dat6 cXnd am vizut interiorul unei sili de judecati am fost

dezamigitd. Am vizitat una intr-o excursie cu clasa gi, bineinfeles,

gtiam deja c[ judecltorii suedezi nu erau niqte bitrAni ghebogi cu

peruci crefe gi robe lungi qi ci inculpatul nu va fi un nebun intr-un

costum portocaliu, incitugat gi care frcea spume la gurl. Locul arita

ca o clidire aducind cu o clinici medicall qi un centru de conferin[e.

Am mers acolo cu un autobuz inchiriat, care mirosea a gumi de

mestecat gi picioare transpirate. Acuzatul avea mitreaf[, pantaloni cu

pliseuri gi se presupunea ci era vinovat de evaziune fiscali. in afarl

de clasa noastri (gi de Christer, bineinfeles), mai erau alli patru oa-

meni acolo ca sI asculte. Dar erau atit de puline locuri, incAt Christer

a trebuit si ia un scaun de afari, din hol, ca si aibi unde si stea.

Azi e altfel. Suntem in cea mai mare sali de judecati din Suedia.

Judecltorii stau pe scaune din mahon de culoare inchisi, cu spitare

inalte de catifea. Sp[tarul scaunului din mijloc e mai inalt decit ce-

lelalte. Acolo sti judecitorul. I se spune ,,pregedintele completului

de judecata". Pe masa din fafa lui e un ciocinel cu un mAner din piele'

Ilicrofoane subliri se ridici in fafa fiecirui scaun ca nigte paie de

baut, curbate. Lambriul de pe perefi parc a fi din stejar, ca gi cum ar

12 MALIN PERSSON GIOLITO

fi vechi de sute de ani, vechi in sensul bun. E un covor roEu-inchispe podea, intre scaune.

Audierile nu sunt preferatele mele. N-am vrut niciodati si fiuSf6nta Lucia sau sI particip la concursurile de talente. insi numaiaici e loc de stat in picioare. $i toati lumea e aici din cauza mea; eu

sunt atrac(ia.

LAngi mine sunt avocafii mei de la Sander & Laestadius. $tiu ciSander & Laestadius sunl ca un nume de anticariat, unde doi homo-sexuali transpirafi, in halate de mitase gi cu monocluri, umbli tAr-

gAindu-gi picioarele, cu limpi cu kerosen, qtergAnd de praf cirlimucegiite gi animale impiiate, dar este cea mai buni firml de avo-

caturi a Suediei. Infractorii obignuili au un singur aplritor publicslab; apiritorul meu public e inconjurat de o intreagi echipd de tinerifrri experienfi, emofionafi gi imbrica]i in costume. Lucreazd pAnidupd miezul noplii la un birou superluxos de lAngi Skeppsbron, au

cel pufin cAte dou[ telefoane mobile fiecare qi to!i, cu excepfia luiSander, cred ci fac parte dintr-un serial american in care mindncimAncare chinezeascl din cutii de carton in stilul sunt-foarte-ocu-pat-gi-important. Niciunul dintre cei douizeci gi doi de angajali ai

Sander & Laestadius nu se numeqte Laestadius. Cred ci Laestadius

a murit de infarct in stilul sunt-foarte-ocupat-gi-important.Trei dintre avocalii mei sunt aici astizi: Peder Sander, celebrita-

tea, un coleg Ei o colegi, cea mai tAniri. Este o tipi cu o tunsoareuriti gi o gauri in nas, dar fhri cercel in ea. Probabil Sander nu-ipermite si poarte un cercel de nas (,,Scoate-!i gunoiul ila imediat!").Eu ii spun Ferdinand, genul de persoand care crede cd termenul,,conservator" e o injuritur[;i c[ energia nucleard e letal[. Poartiochelari hidogi deoarece are convingerea cI asta dovedegte ci a in-

leles totul despre patriarhat gi mi urdgte pentru cd, dupi plrerea ei,

capitalismul existd din vina mea. Primele dlp cAnd m-am intAlnitcu ea, m-a tratat de parci eram un blogger de modi nebun, cu ogrenada de mina intr-un avion.

Nisipuri miqcdtoare 13

- Bineinleles, bineinfeles! mi-a spus ea ftri si indrizneasciL si se

uite la mine. Bineinfeles, bineinfeles! Nu-fi-face-griji-suntem-aici-

si-te-ajutim.

De parci ag fi ameninlat ci-i aruncam pe toli in aer daci nu-mi

primeam sucul de tomate biodinamic flri gheafi. Celilalt avocat

asistent e un tip de vreo patruzeci de ani, cu o burti mare, o fali in

formi de clititi gi un zimbet care declami cu ingimfare: ,,Am filrne

acasi, pe care le [n in ordine alfabetici intr-un dulap incuiat".

Clntite e tuns zero. Tatei ii place si spuni ci nu po(i avea incredere

intr-o persoani fbri frizafii. insi sunt siguri ci tata n-a creat replica

asta; probabil a furat-o dintr-un film. Tatei ii place si recurgi mereu

la citate.

Prima dati cAnd l-am intilnit pe Cletite, qi-a oprit privirea pe

si.Lnii mei, qi-a forlat limba groasi inapoi in guri Ei a rostit riguqit qi

cu plicere:

- Fetifo, ce facem, arifi mult prea in vArsti ca si ai gaptespre-

zece ani.

Probabil ar fi inceput sd gifiie daci Sander nu era acolo. Sau si-icurgi balele. I-ar fi curs saliva din guri qi i-ar fi pitat vesta prea

strdmti a costumului. N-am fost in stare si-i dezvilui c6 aveam opt-

sprezece ani.

Astlzi, Clitite stl in stAnga mea. A adus o servieti Ei un troler

pline cu dosare qi documente. A golit servieta, iar dosarele sunt pe

masd in fafa lui. Singurele lucruri pe care le-a llsat in servieti sunt

o carte (Susline-{i cauza - Cd;tigul e singura opfiune) Ei o periuli de

dinli care iese dintr-un buzunirel interior. Ling5 mine, in primul

rind al publicului, stau mama qi tata.

Cind am fost in excursia aceea cu clasa, in urmi cu doi ani qi o

eternitate, ni s-a ftcut o prezentate inainte, ca si ,,in[elegem cit de

important" era totul gi si ,,putem urmiri procesul". M[ indoiesc c[

14 MALIN PERSSON GIOLITO

ne-a ajutat. Oricum, ne-am ,,purtat frumos", aga cum ne-a sfhtuitChrister cind am plecat. S-a temut ci nu ne vom abline de la chicotitgi ci ne vom scoate telefoanele. Ci aveam de glnd si stim acolojucAnd jocuri sau motiind ca membrii plictisifi ai parlamentului.

imi amintesc yocea serioasl a lui Christer cdnd ne-a explicat(,,Hei, acum ascultali!") ci un proces nu trebuie tratat superficial;viefile oamenilor sunt in joc. Un suspect beneficiazi de prezumfiade nevinovifie, adici e considerat inocent pdni la proba contrarie,pAnI cind Curtea decide dacl el sau ea e vinovat/i. Asta a spus, demai multe ori. Samir s-a 16sat pe spate in timp ce Christer vorbea,incercdnd sd-gi giseasci echilibrul pe scaun gi dAnd din cap ca in-totdeauna, in felul acela care-i frcea pe profesori sd-l indrigeasci.Dat din cap care sugera: ,,inleleg-complet, suntem-pe-aceeaqi-lun-gime-de-unda" qi,,N-am-nimic-de-adiugat-intrucdt-ce-a{i-spus-e-foarte-degtept".

,,Un suspect beneficiazi de prezumlia de nevinovilie pini cdndCurtea decide daci el sau ea e vinovatii." Ce fel de declarafie bi-zard, e asta? Ori egti nevinovat, ori ai fbcut-o, chiar de la inceput.N-ar trebui sd incerce Curtea sd afle care e situafia mai degrabidecdt si decidi ce e adevirat gi ce e fals? Polilia, procurorul gi ju-decitorii n-au fost acolo ;i nu s,tiu exact cine ce a fecut, deci cumar putea Curtea si decidi dupi comiterea infracliunii?

imi amintesc ci i-am spus asta lui Christer. Curfile greqesc tottimpul. Violatorii sunt lisafi liberi intotdeauna. N-are niciun rost sd

raportezi o agresiune sexualipentru c[, gi daci ai fost siluiti de ojumitate de tabird de refugia{i gi ai o ladi plini cu sticlele care {is-au vdrAt intre picioare, ei nu cred niciodatdfata. $i asta nu in-seamnl ci nu s-a int6mplat gi ci violatorul n-a fhcut ce a flcut.

- Nu e atit de simplu, mi-a replicat Christer.Rdspunsuri tipice de profesori: ,,E o intrebare excelenti...", ,,infe-

leg ce spui...", ,,Nu e totul alb sau negru...", ,,Nu e atdt de simplu......

Nisipuri migcltoare 15

Aceste rispunsuri inseamnd toate acelagi lucru: habar n-au despre

ce vorbesc.

in fine. DacdL e greu si afli ce-i adevirat si cine minte, gi nu polisa fii sigur, atunci ce faci?

Am citit undeva ci,,adevirul e orice alegem sd credeni'. Ce pare

;i mai nebunesc e cl a$a ceva e posibil. Ca gi cum cineva poate de-

cide ce e adevSrat qi ce e fals. Lucrurile pot fi gi adevirate, gi inven-

tate, depinde pe cine intrebi. $i daci cineva in care avem incredere

afirmi ceva, atunci putem decide ci aga e, putem ,,alege ce e ade-

virat". Cum naiba a putut cineva sd spunl ceva atAt de prostesc?

Dacd o persoani mi-ar zice ci ,,alege si mi cread5", ag gti imediat cie, de fapt, convinsi cd mint, insi o si pretindl contrariul.

Avocatul meu, Sander, pare mai mult indiferent la toate astea.

Tot ce spune e ,,Sunt de partea ta", in timp ce fafa lui aratl complet

inexpresivi. Sander nu e genul de om impresionabil. Totul la el e

relaxat Ei sub control. FIri accese. FiriL sentimente. Flri rdsete zgo-

motoase. Poate c[ nici m[car n-a plAns cAnd s-a niscut.. Sander e opusul tatilui meu. Tata e departe de a fi ,,tipul cool"(cuvintele lui) care-qi doreqte si fie. ScrAgnegte din din{i in somn Ei

sare in picioare cAnd joaci echipa nalionald de fotbal. Tata se infurie

nebunegte pe angajafii pedanli ai oragului, pe vecinul care a parcat

ilegal pentru a patra oarl intr-o sipti'mAni, pe facturile indesci-

tiabile la electricitate gi pe agen{ii de vAnziri prin telefon. Compu-

terele, ofilerii de la Imigriri, bunicul, gritarul, finfarii, trotuarele de

pe care nu s-a dat zipada cu lopata, germanii de la linia de teleschi

5i ospitarii francezi. Totul il scoate din sirite, il face si {ipe gi sd

strige, si trAnteasci uqile gi si spuni oamenilor si se duci dracului.

Pe cind la Sander cel mai clar semn ci e sup[rat gi pe cale de a se

infuria e atunci cind ii apare un rid pe frunte gi plesciie cu limba.

Apoi tofi colegii lui se ingrozesc, incep sd se bAlbAie gi cauti docu-

mente, cir[i qi alte lucruri despre care cred ci o s6-l readuci intr-o

16 MALIN PERSSON GIOLITO

stare mai buni'. cam a$a cum face mama cu tata in rarele ocazii incare el nu e nervos gi se poarti foarte calm gi linigtit.

Sander nu s-a infuriat niciodati pe mine. Nu s-a supdrat nicio-dati din caLLZa a ceva ce i-am spus Ei n-a fost niciodatd moroci.nosfiindci nu i-am zis ceva sau cind am minfit gi el a gtiut asta.

- Sunt de partea ta,Maja.Uneori pare mai obosit ca de obicei gi asta e tot. Nu vorbim des-

pre,,adevdr".

in mare parte, cred ci e bine ci lui Sander ii pasi doar de probelepe care le au polilia si procurorul. Nu trebuie si-mi fac griji dacdplinuiegte si faci o treabi buni sau doar se preface. E ca qi cum arfi luat toate victimele moarte, toati vina gi agonia gi le-ar fi transfor-mat in numere qi, daci ecua{ile nu se rezolvi, el cAgtigi.

Poate ci asa trebuie procedat. Unu plus unu nu poate fi egal cutrei. Urmitoarea intrebare, vi rog.

Dar bineinfeles cd asta nu mi ajuti. Deoarece ori s-a intAmplatceva, ori nu. Totul e ceea ce este. Restul e invirtire in jurul cozii,genul de lucruri pe care le fac filosofii, precum (se pare) cite unavocat ici qi colo. Construcfii. ,,Nu e atdt de simplu... "

imi amintesc cAt de insistent a fost Christer inainte de vizita laCurte, chiar a flcut tot posibilul ca si ascultim. ,,lJn suspect bene-ficiaz1, de prezumfia de nevinovilie pAnI cAnd Curtea decide daciel sau ea e vinovat/d." A scris gi pe tabl6: ,,Un principiu fundamen-tal al legii". (Samir a dat din nou din cap.) Christer ne-a cerut sine luSm notile. Si copiem dupi el. (Samir a copiat. Chiar daci nuera nevoie.)

christer adora tot ce era suficient de scurt ca si fie memorat qi careputea fi transformat intr-o intrebare pentru un test. Rispunsul corecta valorat doui puncte la examenul pe care l-am avut dupi doui sip-timini. De ce nu un punct? Deoarece Christer s-a gindit cd erau zonegri in rispunsurile memorate, cd puteai sd ai dreptate doar partial.

Nisipuri migcitoare t7

,,Nu, unu plus unu nu fac trei, dar o si vdL dau un punctaj parlial

pentru ci afi rispuns in forma unui numir."

Acea vizitd la Curte cu Christer s-a intimplat in urm5' cu mai

bine de doi ani. Sebastian n-a fost acolo; n-a fost in clasa noastri

pAnl in ultimul an, cel pe care a trebuit s[-l repete. imi pldcea gcoala

atunci, destul de mult, cu colegii gi profesorii pe care i-am avut la

&ferite materii inci din clasele primare: profesorul de chimie, Jonas,

care vorbea prea incet, fbri si-gi aminteasci vreodati numele cuiva

;i care aqtepta autobuzul cu rucsacul in faf6. Profesoara deftancezd,

Mari-Louise, cu ochelarii Ei cu p[rul ei ca de pipidie, care sugea tot

timpul foarte tare o bombonici neagri pentru gAt, pAni cind gura

i-a ajuns atdt de mici gi de incre[iti, ci semina cu o cipqund silba-

dce. Gym Friggan cea cu p6rul scurt, care ardtaca o punte din lemn

lustruitl recent: genul neclar, un fluier in jurul gAtului, gambele so-

Iide, lucioase qi proaspit rase, intotdeauna inconjurati de duhoarea

sosetelor din sala de sport gi de sudoarea altcuiva. Distrata Malin,

profesoara noastri de matematic[, blond[ platinat[: nemulpmitl

>i intotdeauna in intirziere, in concediu de boali in medie de douiori pe siptimAni, cu o pozit cu ea cu douiLzeci de ani mai tAndri 9i

purtAnd bikini cu gnur pe profilul de Facebook.

$i Christer Svensson. Dedicat, in felul haide-s[-ne-intilnim-

la-Mariatorget-gi-s6-luim-atitudine; banal precum cotletul-de-

porc-cu-piure-de-cartofi-qi-zeami. in opinia lui, concertele rock

puteau salva lumea de rizboi, foamete Ei boli qi vorbea mereu cu

yocea aceea prea entuziasmati de profesor pe care nimeni n-ar

trebui s-o foloseasci pentru altceva decAt ca si faci un cAine siJea din coadi.

in fiecare zi, Christer aducea la gcoall un termos cu cafea fhcuti

a;asd, cu atAt de mult zahd'r gi lapte, lncit arita ca fondul de ten li-:::id. iqi turna cafeaua in cani (,,Cel mai bun tati din lume"), igi

18 MALIN PERSSON GIOLITO

aducea cana in clasr gi gi-o umplea din nou in timpul orelor. christeriubea rutina, acelagi-lucru-in-fi ecar e-zi, cdntecal-preferat-repetat.Probabil a mancat aceeagi mancare la micul dejun de cind avea pai-sprezece ani: un fel de mdncare internafionalr a schiorilor, ca fulgiide ovdz cu merisor gi lapte integral (,,Micul dejun e cea mai impor_tanti masi a zileil"), sunt siguri ci bea bere gi un pihirel pe ldnglde fiecare datd cind se intAlnea cu prietenii lui (,,Amicii,,), mincataco cu familia lui in fiecare vineri, mergea lapizzeria din cartier(una cu creioane colorate gi hirtie pentru copii) gi impirlea o sticldde vin rogu cu ,,solia" cand voia sd sirbrtoreasci un eveniment md-ref sau important. christer n-avea imaginafie, mergea in excursii cucharterul, nu gdtea niciodati cu coriandru gi nu prijea mancarea innimic altceva decAt unt.

L-am avut pe christer ca profesor din primul nostru an de liceu.se viita cel pulin o dati pe sdptimani ci vremea a devenit ciudatd(,,Nu mai existi anotimpuri.") qi in fiecare toamni se pldngea cddecorafiunile de Criciun se puneau tot mai devreme (,,in curAndvom avea un pom de crdciun in skeppsbron inainte s5 se opreasciferiboturile de var5. din circula{ie").

De asemenea, se lamenta in privinfa tabloidelor de seard (,,De ce

ar citi cineva stupizenia asta?"), de Let! Dance,versiunea suedezd ashowului rv britanic strictly come Dancing, de concrtrsul Eurovisiongi de o altl emisiune reality, Paradise Hotel (,,De ce s-ar uita cinevala tdmpeniile astea?"). cel mai mult ura telefoanele noastre mobile(,,Sunteli vaci? Cu aplica{iile alea de chat care sund qi zdringineincontinuu afi putea foarte bine gi s6 purtali clopote la git... de ce vdderanja(i cu toate nimicurile astea?"). De fiecare dati cand se pldn-gea, pdrea mullumit, credea ci era tineresc gi,,cool.. (nu e un cuvintdoar al tatilui meu) gi ci asta era o dovadi a apropierii lui de elevi,fiindci putea folosi cuvinte depreciative in fafa noastrd.

Nisipuri miqcltoare 19

Christer iEi punea un pliculef cu tutun umed, snus, sub buza de

sus dupi fiecare ceafci de cafea gi le aduna pe cele folosite intr-un>en'elel, inainte de a le arunca la coqul de gunoi. Lui Christer liCaceau lucrurile curate gi ordonate, chiar gi gunoiul lui trebuia siie a5a.

$i dupn aceea, cAnd procesul evazionistului fiscal s-a terminat gi

l€-arn lntors la qcoal6, a fost mulpmit. I s-a plrut cd ne-am purtat

-bine". Christer era intotdeauna ,,mul1umit" sau ,,ingrijorat", nicio-

dati incAntat la culme sau enervat. El voia intotdeauna si dea micar:n punctaj parlial pentru rispunsurile memorate.

Christer era intins pe jos cAnd a murit. Cu bralele in jurul gdtului

ii cu genunchii ridicafi, mai mult sau mai pu]in cum arati sora mea

;ind doarme mai adAnc. A sdngerat pAn[ a murit inainte si viniembulanfa gi mi intreb daci solia gi copiii lui simt ci lucrurile nu

;unt atdt de simple in realitate gi ci sunt nevinovati de vreme ce

rcio Curte nu mi-a stabilit inci vinov5fia.