notĂ de fundamentare /2020 ei nr. turistice

1

Hotărâre

1073

2020-12-11

Guvernul României

privind aprobarea atestării unor localităţi ca staţiuni turistice de interes local şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Monitorul Oficial al României nr 1288 din 2020-12-24

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 1073/2020

privind aprobarea atestării unor localități ca stațiuni turistice de interes

local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice

Secţiunea 1

Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului

privind aprobarea atestării unor localități ca stațiuni turistice de interes

local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii prezentului act normativ

1. Descrierea

situaţiei

actuale

Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a

staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din localităţi care

dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc

criteriile legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de

interes naţional şi local. Potrivit prevederilor art. 10 din

Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii de turism în România atestarea

staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul Economiei,

Energiei și Mediului de Afaceri, ca urmare a demersurilor

autorităţilor administraţiei publice locale iar aprobarea atestării

se face de către Guvern prin hotărȃre.

Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de

autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Economiei,

Energiei și Mediului de Afaceri a procedat la verificarea

ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa

locului şi a constatat următoarele:

1. Comuna Bala, județul Mehedinți

2

Comuna Bala este situată într-un cadru depresionar, în județul

Mehedinți, Oltenia și este formată din satele Bala (reședința),

Bala de Sus, Brateșul, Brativoești, Câmpu Mare, Cârșu,

Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina,

Runcușoru, Sărdănești și Vidimirești. Bala reprezintă, alături de

Ponoarele, una dintre cele mai răspândite comune ale județului

Mehedinți, cu cel mai mare număr de sate, aflate la distanțe de

până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu

comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând

județului Gorj), Balta și Ilovăț și orașul Baia de Aramă (satele

Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului

Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul

numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est)

și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este

mărginită de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul

Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de văi (care coboară până la

apa Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea

Stancului, Valea lui Ban, Valea Mierlii.

Cele mai apropiate orașe sunt Motru și Baia de Aramă,

aflate la distanța de aproximativ 25 km. Căile de acces către

această localitate sunt reprezentate de arterele rutiere care

străbat județul Mehedinți:

drumul județean DJ 670: Florești - Câmpu Mare - Crainici,

care asigură legătura cu orașul Baia de Aramă;

drumul județean DJ 671 A, care se ramifică în localitatea

Câmpu-Mare și străbate satele Iupca, Bala, Bala de sus, Rudina;

drumul comunal DC 44, care face legătura cu DJ 671 A

drumul comunal DC 42, care se intersectează cu DJ 670

lângă localitatea Comănești;

drumul comunal DC 43, care leagă localitatea Bala de Sus

cu DJ 671 A;

drumul comunal DC 54, care face legătura rutieră între DJ

671 A și localitățile Runcșoru și Dâlma;

drumul comunal DC 45 A, care face legătura cu satul

Vidimirești.

Localitatea este conectată cu principalele orașe din zonă

(Drobeta Turnu Severin, Motru și Târgu Jiu) prin curse zilnice,

regulate, de autocare și microbuze.

Comuna Bala este o așezare veche, care este atestată

documentar încă din vremea lui Mircea cel Bătrân. În tradiția

3

locală există unele legende legate de acest domnitor despre care

se spune că ar fi avut aici grajdurile pentru caii folosiți în

războaie. Primul document de atestare a localității datează din

10 iunie 1415. În localitatea Bala au fost descoperite câteva

urme romane, fapt care arată că aici a existat o populație

băștinașă pe care romanii au cucerit-o. Ruine romane s-au găsit

în satul Cârșu, iar monedele romane și resturile unor albii din

lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că

acestea erau cunoscute încă de pe timpul romanilor. În satul

Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul

Vâlculeștilor, a fost localizat un cimitir roman.

Sub aspect turistic, prin valorificarea izvoarelor mezotermale

slab sulfuroase oligometalice şi a nămolului sapropelic, comuna

Bala se bucură de o afluență turistică impresionanată, fiind cea

mai căutată zonă din acest colț de țară, pentru tratamentul

afecțiunilor reumatismale degenerative (spondiloză cervicală şi

dorsală, poliartroză), afecţiunile reumatismale inflamatorii,

afecţiunile postraumatice (stări postentorse, luxaţii, fracturi),

afecţiunile neurologice periferice (pareze, sechele după

polineuropatii), afecţiunile ginecologice.

Comuna Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală

şi nămol terapeutic. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea

Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Conform unui studiu de

balneologie realizat în anul 1980 de mai mulţi cercetători

români, aceste rezerve s-au format în urma unui accident

tectonic produs în această zonă, când s-au ivit mai multe izvoare

pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost

captate în mod rudimentar şi folosite încă de pe vremea

romanilor. Studiile arată că apa din Bala este o apă minerală

hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasă, fără o dominantă

chimică, asemănându-se prin compoziţie cu izvoarele de la

Olăneşti şi Călimăneşti. În afara acestor izvoare, aici există şi o

zonă mlăştinoasă acoperită de vegetaţie specifică, cu nămol

terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acţiunea apelor

termo-minerale după modalitatea vulcanilor noroioşi, fiind

însoţit adesea şi de emanaţii de gaze. În marginea bălţilor se

găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mâl, care

favorizează formarea nămolului. Acizii humici din nămolul de

Bala se compară cu cei din nămolul din Lacul Techirghiol şi

cantitatea lor este superioară nămolurilor din lacurile de la

Sovata. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism

4

degenerativ, reumatism articular, stări alergice după reumatism

sau infecţii, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ale sistemului

nervos periferic, sechele musculo-articulare după traumatisme.

Printre cele mai importante obiective turistice din comuna Bala

menționăm

Biserica din Bala de Jos – așezată la poalele dealului

numit Cuca, înconjurată de cimitir, biserica actuală este o

construcție de zid începută în anul 1884 și terminată în

anul 1890. Ea a fost ridicată pe locul unei construcții mai

vechi și a suferit mai multe reparații. Una dintre acestea a

avut loc în anul 1912, prin contribuția epitropului Meilă

Geană care era și primarul satului. Între anii 1977-1980

biserica a fost reparată prin stăruința părintelui Ion C.

Semenescu cu contribuția locuitorilor satului și stăruința

deosebită a lui Mihai Iovescu- Sotea, Constantin Șerban,

Ion Nimară.

Biserica de lemn din Comănești – monument istoric

(Cod LMI: MH-II-m-B-10298) a fost ridicată pe locul

unui vechi schit, făcut de Milos Iuzbasa. În Pisanie se

consemneaza anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii

1882, pictor Simeon Ionescu din Turnu Severin. La

proscomidie se vede numele ieromonahului Elisei și al

călugăritei Metodia, înmormântată în cimitirul de lânga

biserică. Un document păstrat de preotul paroh Blaj

ilustrează plecarea parintelui Elisei la Mânastirea

Meteora de pe Muntele Athos.

Biserica din Crainici - arhitectura bisericii din Crainici,

de un farmec deosebit, se îmbină armonios cu istoria și

decorul splendid oferit de natura în mijlocul căreia este

amplasată, oferind priveliști minunate. Este construită în

anul 1818, poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii

Domnului și este declarată monument istoric (Cod MH-

II-m-B-10306).

Biserica de lemn Sf. Ilie din satul Dâlma care a avut la

pristol piatra de mormânt a ilirului Dasus Capito,

proprietar colonizat aici în timpul stăpânirii romane (sec.

II, d. Hr.).

Casa-muzeu Petre Scurtu – Petre Scurtu s-a născut în

1921 şi după terminarea celor 7 clase merge la armată de

unde intră primul la Academia Militară unde şi rămâne în

5

calitate de lector-profesor. Termină o a doua facultate şi

ajunge în direcţia cadre a Ministerului Apărăii unde îl

cunoaşte pe viitorul preşedinte al României Nicolae

Ceuşescu pe care îl roagă să nu mai trimită în număr aşa

de mare românii să facă studiile la Moscova – fapt care

s-a şi întâmplat. Renunţă la o situaţie materială şi la o

carieră militară excepţională pentru a se retarge în codrii

de pe Valea Râienilor unde trăieşte timp de doi ani de

zile pe o scândură aşezată direct pe pământ sau într-o

scorbură. Mai apoi câteva decenii rămâne retras într-un

conac unde îşi definitivează teoria ştiinţifică proprie

referitoare la originea Universului, la naşterea

Pământului, a Lunii, a curenţilor oceanici sau la istoria

locurilor. A mai scris cărţi de poezii dar a realizat doar

cu o bardă în timpul retragerii sale din lume şi câteva

sute de sculpturi în lemn, piatră sau os adăpostite de casa

muzeu.

Castrul roman Carsu - unde s-au descoperit fragmente de

ceramica romana si un sestert din timpul împaratului

Traian;

Dealurile „Mormântul Jidovului”

Moara de apă de la Molani

Râpa Dracului

Statiunea Bala Bai

Tunelul Bejna de la Rudina (ruine).

În afara a acestor elemente locale care reprezintă puncte

reale de atracție, menționăm faptul că și vecinătățile acestei

localități atrag turiști din toată țara. În partea de nord-vest, se

află comuna Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic.

Legătura dintre cele două localități se face pe valea Râienilor

(Delurenilor) printr-un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu

turistic marcat cu semnul PG (punct galben). De aici, de la

poalele unei stânci denumită Piatra Dajului pe care crește cel

mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă

a complexului balnear și a localității. Alte frumuseți și atracții

naturale deosebite din zonă sunt masivele muntoase Piatra

Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a Cernei,

Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peștera Ponoare, Peștera

Isverna, Peștera Bulba și Peștera Cloșani. La 37 de km de

comuna Bala se găsește mănăstirea Tismana, ctitoria

călugărului Nicodim și schitul Cioclovina.

6

În localitatea Bala se pot practica: turismul balnear,

turismul cultural-istoric, turismul de tranzit, turismul sportiv și

de agrement.

Baza turistică este asigurată de pensiuni și hoteluri care

însumează 239 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1

la 3 stele.

Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Bala

este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a

stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare și

a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al comunei

Bala nr.6 din 13.11.2020.

Localitatea Bala îndeplinește criteriile minime obligatorii

pentru atestarea stațiunilor turistice de interes local și întrunește

un punctaj de 235 puncte la criteriile suplimentare, față de de

minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune

turistică de interes național.

2. Municipiul Beiuș, județul Bihor

Municipiul Beiuş este situat în nord-vestul ţării, regiunea

Crişana, sudul judeţului Bihor, în depresiunea omonimă,

înconjurat la sud –vest de Munţii Codru Moma, est-sud-est de

Munţii Bihorului şi nord-est de Munţii Vlădeasa. Situat

tangenţial pe Crişul Negru la sud-est, orașul este străbătut de

Valea Nimăieştilor de la nord-est spre sud-vest, împărţind

localitatea în două.

Beiuşul este situat pe DN 76 (culoarul european E79), la 60

de km de reşedinţa de judeţ, Oradea, şi la 70 de km in linie

aeriană spre vest de graniţa cu Ungaria. Beiuşul, având o

suprafaţă totală de 24,66 kmp are un singur sat aparţinător,

Delani, situat la o distanţă de 2 km.

Primele atestări documentare ale ținutului sunt din 1205,

respectiv 1270. Localitatea ca atare apare sub denumirea de

Benenus în înscrisurile din anii 1291-1294. De asemenea

oraşul este menţionat de episcopul umanist Andrea Scolari în

7

anul 1413 ca “civitas nostrae ecclesiae”, precum şi a catedralei

catolice cu hramul Sf. Agatha, înălţată pe dealul oraşului,

considerată de el ca a doua catedrală a episcopiei orădene. La

1441 localitatea este menţionată ca “libera civitas”, iar ca apoi

la 28 octombrie 1451 documentul emis de episcopul Ioan Vitez

de Zredna (episcop al Oradiei între 1445-1465, cancelar al lui

Iancu de Hunedoara) , declară Beiuşul oraş liber civitas - şi târg

- oppidium, scoţându-l de sub jurisdicţia castelanilor de la

Finiş. În 1733 se constituie Domeniul episcopal român unit de

Oradea cu sediul şi administraţia în Beiuş, ceea ce va

impulsiona în mod deosebit dezvoltarea oraşului şi ridicarea sa

culturală, prin deschiderea unui gimnaziu românesc de către

vlădica Samuil Vulcan în 1828.

Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de

teritoriul denumit generic "Ţara Beiuşului", cu străveche

rezonanţă istorică,având o atestare documentară de aproape 750

de ani ("Ţara Beiuşului" /terra belinis este atestată în anul 1308,

când principele bavarez Otto trece prin acest ţinut în fuga lui

spre Maramureş, după ce a scăpat din captivitatea voievodului

de Deva), constituind o oază de dezvoltare atât economică, cât

şi socio-culturală la scară multiseculară.

Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Țara Beiușului se

află cea mai mare parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei

Romano-catolice de Oradea cu sediul si administrația în Beius,

domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si

prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si

prelucrare a minereurilor de fier, cupru si metale prețioase, a

marmurei, diverse manufacturi si ateliere meșteșugărești de

fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc.

Ținutul Beiușului a fost marcat de coexistența pașnică și

multicultarittaea locuitorilor de aici. Cu toatea acestea, în timp

a devenit unul dintre marile centre de cultură națională

românească ale Transilvaniei și implicit ale României, fiind

cunoscut și pentru evenimentele istorice, semnificative pentru

evoluția sa.

Beiuș este numit și orașul geotermal datorită forajului

realizat în perioada 1995-1996 , la o adâncime de 2576 m, care

a confirmat existența unui bogat zăcământ de apă geotermală.

Descoperirea în 1995 și punerea în valoare prin proiectul

nerambursabil de 4,3 milioane de euro a resursei de apă

8

geotermală, a transformat Beiușul în primul oraș din țară

încălzit majoritar cu apă geotermală, constituind o bază solidă

de dezvoltare turistică a întregii zone depresionare a

municipiului Beiuș.

În anul 2009 a fost lansat proiectul „Beiuș - Oraș

Geotermal” și platforma de dezvoltare prin turismul de

agrement balnear local. Descoperirea și punerea în valoare a

resursei de apă geotermală prin implementarea proiectului va

permite racordarea majorității gospodăriilor la rețeaua de apă

termală și realizarea unui proiect ambițios de parc acvatermal

pe o suprafață de 10 ha, ce va impulsiona turismul balnear în

Beiuș în strânsă coabitare cu turismul montan practicat în

zonele cunoscute ale Țării Beiușului și ale Apusenilor.

Beiușul este principalul punct de plecare dinspre vest pentru

zonele turistice ale Munților Apuseni (Platoul Carstic Padiș,

Peștera Urșilor - Chișcău, Stâna de Vale, Vârtop - Arieșeni).

Totodată în perioada 2014-2016 Primăria Beiuș a inițiat

proiectul ,,Beiuș. Door – Poarta spre promovarea

multiculturalității în Țara Beiușului”, având ca obiectiv general

dezvoltarea și menținerea patrimonului cultural, a diversității

culturale și a dialogului intercultural din Țara Beiușului.

În orașul Beiuș există și obiective de interes cultural, printre

care amintim: Muzeul Municipal de Istorie si Etnografie, Casa

de cultura Ioan Ciordas, Monumentul martirilor Ioan Ciordas si

Nicolae Bolcas (Marea Unire -1918), Bustul lui Avram Iancu,

Monumentul Vanatorilor de Munte, Bustul poetului Gheorghe

Pituț, Bustul poetului Petrofi Sandor, Monumentul detinutilor

politici, Biserica din centrul orasului, Biserica ortodoxa -

Cimitirul din Deal, Biserica romano-catolica din Parcul central,

Biserica reformata, Noua biserica Greco-catolica.

Muzeul municipal Beiuș este fără îndoială cel mai important

obiectiv turistic al orașului. Muzeul a fost înființat în anul 1959

în clădirea monument istoric, fosta casă a memorandistului

Vasile Ignat și a martirului Dr. Ioan Ciordaș, construită în stil

baroc eclectic la sfârșitul sec. XIX. Acest muzeu este unul

dintre muzeele zonale reprezentative ale circuitului muzeal

romanesc, fiind un autentic depozitar de informatii

semnificative despre traditie, istorie și deosebitele frumuseti

turistice. Muzeul este constituit din doua expoziții principale,

una de istorie si una de etnografie, și un spațiu dedicat

9

numeroaselor expoziții temporare de artă, științe ale naturii, etc.

Numărul articolelor expuse este de peste 4000.

Pe raza municipiului Beius se află cinci biserici, din care

patru au fost ridicate în a doua jumătate a sec.XVIII-lea, între

anii 1770-1800ꓽ

Biserica din centrul orasului - a fost ridicată între

1786-1790, având statutul de a doua biserica – catedrală

a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, prin faptul că, în

spatele bisericii se află reședința episcopală de vară și

sediul Domeniului Beiuș al Episcopiei. In anul 1948

autoritățile, prin interzicerea cultului greco-catolic, au

trecut-o în uzul cultului ortodox.

Biserica ortodoxa –Cimitirul din Deal - a fost ridicată

în anul 1784, pe locul unei bisericuțe de lemn. Clădirea,

încadrată ca și barocă, prin profilul turnului si alte

elemente de arhitectura, este o biserica-sala cu un singur

turn pe axa centrala.

Biserica romano –catolica din Parcul central - cea mai

veche biserica din cele existente, a fost ridicata in 1752

Biserica reformata str.I. Ciordas - ridicata intre anii

1780-1782, in anul 1898 I s-a adaugat porticul, si nava a

fost boltita, cu adaugarea de coloane angajate.

Noua biserica Greco-catolica, Calea Bihorului -

ridicata prin stradania credinciosilor, cu hramul ''Sfinţii

Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan'' a fost sfintita in

2003.

Alături de frumusețile antropice, localitatea dispune și de

factori naturali de cură precum apa geotermală și bioclimatul

care pot influența în cadrul tratamentelor balneare în mod

pozitiv.

Zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de

vedere turistic, în prezent existând peste 130 de locuri de

cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele. De menționat că în

sezonul estival 2019 orașul a atras peste 10000 de vizitatori.

Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere

cunoscute în orașul Beiuș sunt:

10

zona centrală a orașului Beiuș (spațiu pietonal, de

promenadă, locații pentru alimentație și shopping

deopotrivă);

parcurile amenajate din localitate (8);

zona Văii Nimăiești - ambele maluri au fost amenajate ca

loc de promenadă;

agrement: localitatea dispune de un ștrand termal și 2

piscine publice.

Ștrandul termal de la marginea orașului este alimentat din

sondă, subsolul acestei zone fiind bogat în ape geotermale. El

oferă un spațiu generos de recreere pe timpul verii prin bazinul

încăpător dar și prin micile bazine amenajate special pentru

copii. Importantele resurse de apă geotermală ale subsolului

acestei zone permit ca într-un viitor apropiat oferta de spații

amenajate să atragă aici un mare număr de turiști care trec prin

Beiuș în drum spre obiectivele turistice ale Apusenilor.

Ștrandul face corp comun cu un hotel și un restaurant-terasă-

bar ceea ce facilitează prelungirea șederii turiștilor în zonă. Pe

Calea Bihorului există două locații cu piscine publice (Gossip

și Unilux), cu toate dotările necesare pentru recreere (terase,

șezlonguri, anexe pentru igiena personală-toalete, dușuri, etc.)

În localitatea Beiuș se pot practica: turismul cultural-istoric,

turismul de tranzit, turismul de agrement, iar accesul în oraș se

poate realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la

Oradea se află la circa 70 km, iar aeroprtul de la Cluj-Napoca

se află la circa 148 km).

În Beiuș există un public deschis spre actul de cultură și

păstrare a tradițiilor, un exemplu fiind numărul mare de

participanți la diversele manifestări cu caracter permanent dar

și cu caracter temporar organizate de Casa de Cultură a

orașului.

Dintre proiectele realizate de Casa de Cultură Beiuș se

numără schimburile culturale realizate de Ansamblul ”Mlădițe

de Tezaur”, cu ansambluri din Ungaria, Serbia, Croația, Grecia

etc, precum și cu unele ansambluri din țară ( Doina Bradului -

Brad, Ansamblul Casei de Cultură Lipova, Ansamblul Crisia al

Fac. De Muzică Oradea etc.)

Participarea ansamblului la diferite festivaluri naționale și

11

internaționale: Festivalul dansului balcanic, (Grecia), Festivalul

gastronomiei (Ungaria), Balul mărțișorului (Ungaria),

Festivalul internațional de datini și obiceiuri de iarnă

”Colindele neamului” Seleus Serbia, Festivalul Felician

Fărcașu, Brad, a fost posibilă datorită susținerii financiare a

Primăriei si Consiliului Local Beiuș.

De asemenea în localitate se organizează evenimente

turistice, culturale cu caracter de repetabilitate pe bază de

calendar precum:

Târgul săptămanal de joi, târg de tradiţie seculară a

locuitorilor zonei Beiuşului.Târgul de joi din Beiuș a

marcat fundamental evoluția acestei localități. Țara

Beiușului fiind un spațiu relativ închis, majoritatea

satelor din acest areal gravitează în jurul municipiului

care se află, practic, în centrul acestui spațiu. Este

motivul pentru care țăranii și meșteșugarii veneau și mai

vin să își vândă produsele în târgul Beiușului: cereale,

legume, fructe și produse meșteșugărești realizate de

tăbăcari, fierari, cojocari, olari, lemnari, cizmari, opincari

etc. Timp de sute de ani a fost unul din cele mai renumite

târguri din vestul României.

Ziua Municipiului Beiuş, 19 Aprilie, zi sărbătorită din

anul 1995 (aniversarea eliberării oraşului - 19 aprilie

1919). În cadrul evenimentului se organizează concerte,

prezentare de produse tradiționale, fluxul de turiști atrași

fiind de aproximativ 5000 de persoane.

Târgul Meșterilor Populari – în aprilie – cel mai

apropiat weekend de Sf. Gheorghe (23 aprilie). Târgul

constă în prezentarea de tradiții populare, participarea

unor meșteri de costume populare care își prezintă

creațiile și alți meșteșugari din zonă. La acest eveniment

anual participă circa 1000 de turiști.

Festivalul "Cântă, cântă, gură scumpă" – organizat

anual în luna noiembrie, este un festival național cu

artiști de muzică populară, care include și unconcurs de

cântec popular. Evenimentul aduce anual peste 1000 de

turiști în localitate.

Festivalul Toamnă Beiușană – este un eveniment anual

care cuprinde manifestări culturaleꓽ dansuri și prezentări

de costume populare, piese de teatru, concerte de muzică

clasică. Evenimentul se organizează în cel de-al treilea

12

weekend din luna octombrie și atrage peste 1000 de

turiști.

Promovarea localității se realizează prin intermediului

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Beiuș,

care oferă informații despre resursele naturale și antropice ale

zonei și despre zonele de agrement din împrejurimile orașului.

Documentația transmisă de Consiliul Local al municipiului

Beiuș este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare

a stațiunilor turistice, cu completările și modificările ulterioare

și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al

Municipiului Beiuș, județul Bihor, nr. 111 din 21. 07.2020.

Localitatea Beiuș îndeplinește criteriile minime obligatorii


un punctaj de 345 de puncte la criteriile suplimentare, față de

minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca stațiune

turistică de interes local.

3. Comuna Mădăraș, județul Bihor

Comuna Mădarăș este situată în sud-vestul județului Bihor,

în Câmpia de Vest, la o altitudine de 110 m. Localitatea

Mădarăș, în actuala ei organizare administrativă, a luat ființă în

1968 fiind formată din satele Mădăraș, ca reședință de comună,

Ianosda, Homorog și Martihaz ca sate aparținătoare. Comuna se

află la o distanță de 37 de km de municipiul Oradea și la 5 km

de municipiul Salonta.

Se învecinează în partea de sud cu comuna Tulca și

municipiul Salonta, în partea de vest cu Ungaria, în nord cu

comuna Cefa și comuna Gepiu și în est cu comuna Tinca și

Husasau de Tinca. Toate localitățile aparținătoare acestui

teritoriu administrativ datează documentar din secolul al XIII-

lea. Ele sunt printre cele mai vechi așezări omenești atestate

documentar pe teritoriul judetului Bihor. Primele așezări

pomenite de izvoarele medievale sunt satele Homorog și

Ianosda, ambele datând din jurul anilor 1202-1203. Celelalte

două sate: Martihaz și Madărăș sunt atestate documentar din

jurul anilor 1291-1294. Existența umană din acestă zonă este

mult mai veche decât datele istorice care au fost semnalate de

13

documentele medievale.

Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de

drumuri:

Drumul Naţional DN 79 Oradea-Arad străbate comuna

pe o lungime de aproximativ 7 km;

Drumurile județene DJ797/A și DJ797/B.

Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată, cea dintre

Oradea -Timişoara, cu o singură haltă la Mădăras.

Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este prin

excelență de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul

colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Acest șes

reprezintă din punct de vedere geologic fundul lacului panonic,

umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite. Toate

aceste aluviuni au dat naștere la câmpuri întinse. Câmpurile

sunt brăzdate de văi ca „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor”

(Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).

Comuna Mădăraș este cunoscută pentru subsolul bogat în

apă geotermală. Un studiu efectuat recent printr-un program

trasfrontalier a confirmat fapul că localitatea Mădăras dispune

de mari resurse de apă geotermală. Cu un conținut ridicat de

minerale precum clorul, nitrați, sulfați, bicarbonați, sodiu,

potasiu amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid

metabonic, această apă este minerală, bicarbonată, sodică,

hipotonă și hipertemală. Concentrația de minerale a apei și

temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a

trata anumite boli precum: reumatismul cronic degenerativ

(artroze ale coloanei vertebrale, șold, genunchi, mână, picior),

reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovite, bursite),

afecțiuni post-traumatice ale aparatului locomotor, afecțiuni

neurologice cronice periferice (leziuni ale nervilor periferici).

Cu toate că aceste lucruri se știau încă din 1980, menționăm

faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de

către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și

Balneoclimatologie București.

Pe teritoriul administrativ al localității se remarcă obiective

turistice antropice cu valori culturale-istorice deosebite care pot

constitui puncte de atracție pentru turiștii care sosesc în comuna

Mădăraș:

14

Monumentul eroilor de la Homorog - la primul şi la al

doilea război mondial, din Homorog au participat câteva

sute de soldaţi. Timp de decenii, oamenii locului au

păstrat amintirea celor 42 de feciori şi bărbaţi care nu s-

au mai întors de pe câmpul de luptă, iar preoţii i-au

pomenit neîncetat în biserica satului. În anul 1996 a fost

înălţat un măreţ monument din marmură albă şi neagră,

ce reproduce – în viziunea şi concepţia artistică a

sculptorului Cornel Durgheu – imaginea

impresionantului monument înălţat la Cluj-Napoca,

închinat Memorandumului românilor din Transilvania;

Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” (1836-

1837) din Homorog este considerată, pentru pictura

zugravului Ioan Lopoşan, unul dintre cele mai

importante monumente de arhitectură din ţara noastră.

Pictura murală interioară conferă bisericii satului

Homorog o importanţă deosebită, înscriind-o între

lăcaşurile de cult de interes patrimonial cultural naţional

din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar

exista, edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelalte

biserici construite în prima jumătate a secolului trecut, în

satele şi târgurile Crişanei. Decoraţia interioară veche se

păstrează aproape peste tot, începând din altar până în

spaţiul de acces în turnul înalt, în forma sa

originală. Importanţa picturii o dă prezenţa autorului ei,

zugravul bisericii din Homorog fiind unul dintre cei mai

importanţi pictori pe care i-a dat epoca modernă lumii

satului românesc din Crişana.

Biserica din Ianoşda are hramul Sf. Arhangheli Mihail

şi Gavril. A fost construită între anii 1925 – 1926, în stil

baroc cu elemente gotice şi bizantine. În perioada 1

aprilie – 1 august 1973, biserica a fost pictată în tehnica

frescă de către pictoriţa Videa Virginia;

Biserica din Mărţihaz poartă hramul Adormirea Maicii

Domnului şi a fost edificată între anii 1935-1939 (1934-

1937). Este construită în formă de navă cu turn

clopotniţă în stil roman combinat cu stilul brâncovenesc.

Iconostasul este construit din lemn de esenţă tare, având

pictate în ulei toate icoanele canonice, pictor fiind

Bogdan Emeric din Oradea. De la fosta biserică nu s-au

mai păstrat decât două icoane, una pictată pe sticlă

15

reprezentând Botezul Domnului, iar cealaltă pe lemn

reprezentându-l pe Sf. Ioan Botezătorul.

Muzeul de icoane din Homorog a luat fiinţă prin grija

preotului Nemeş Gheorghe, care în perioada 1970-1973 a

adunat peste 200 de obiecte ca: icoane pe lemn şi icoane

pe sticlă, cărţi vechi, cruci de lemn, pristolnice, prapori,

veşminte, ceramică veche (mai ales farfurii), ştergare,

mobilier sătesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz

casnic. Iniţial aceste obiecte au fost adăpostite într-una

din camerele casei parohiale, iar ulterior, în urma unor

demersuri s-a purces la construirea unui muzeu pe lângă

casa parohială. În vara anului 1973, clădirea compusă din

3 camere şi coridor deschis (cerdac) a fost finalizată. În

prima cameră au fost expuse piese de interes etnografic,

îndeosebi mobilier vechi şi obiecte de uz casnic. În a

doua cameră au fost expuse, pe pereţi, icoane pe sticlă

încadrate în ştergare şi ţesături populare. În mai multe

vitrine au fost expuse manuscrise şi cărţi vechi,

pristolnice, monede, cruci de lemn şi metal şi alte obiecte

legate de oficierea serviciului religios. În ultima cameră

au fost expuse icoane pe lemn, uşi împărăteşti şi

diaconeşti, veşminte, cădelniţe, alte obiecte vechi. În

această formă, în anul 1973, colecţia muzeală de la

Homorog a fost deschisă spre vizitare, fiind inclusă în

rândul locurilor de interes cultural şi spiritual de pe

cuprinsul parohiei Oradea;

Muzeul culturii slovace - cei care vor să descopere o

parte din tradiția slovacă pot vizita UDSCR Mădăraș

Bihor,unde este amenajat un mic ”muzeu” cu obiecte și

portul popular slovac,felul în care erau amenajate casele

în vremurile de demult, icoane.

Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere

cunoscute în comuna Mădăraș sunt:

Ștrandul Termal Mădăras reprezintă principala atracție

turistică a comunei. Proprietatățile curative ale apelor

termale întâlnite în zonă atarg anual numerosi turisti atât

din țară cât și din străinătate. Ștrandul este dotat cu 3

bazine, unul mare unde temperatuta apei ajunge la 32

grade C, unul special amenajat pentru copii tot cu o

temperatură a apei de 32 grade C și unul unde

16

temperature apei ajunge si până la 38 grade C, folosit de

către persoanele care vor să practice un turism de

sănătate, curativ și de relaxare în același timp;

Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de

aproximativ 150 ha de heleştee care se folosesc pentru

creşterea peştilor, în special a crapului, precum și pentru

practicarea pescuitului sportiv recreativ. În localitatea

Martihaz există o baltă de pescuit sportiv unde se

organizează numeroase concursuri de pescuit. Balta

principală are 24 hectare si 27 standuri amenajate pentru

pescuit. Locația dispune de căsuțe cu grup sanitar propriu

pentru cazarea turiștilor sau a concurenților care participă

la competițiile sportive.

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv beneficiază în zonă

de un număr important de domenii de vânătoare și locații

pentru pescuit ca și bază pe care se pot construi activități de

turism recreativ - special cu respectarea principiilor dezvoltării

durabile.

Pe suprafata administrativ-teritorială a Comunei Mădăraș se

află două arii naturale protejate SIT NATURA 2000:

ROSCI0025 - Cefa și ROSPA 0097 Pescăria CEFA- pădurea

Radvani, iar la limita nordica a UAT Mădăraș se află aria

naturală protejată - Parcul Natural Cefa.

La granița cu comuna Mădăraș se află colonia de păsări de

la Pădurea Radvani care reprezintă o rezervatie naturală tip

zoologic situată în vestul județului Bihor, pe teritoriul comunei

Cefa. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Cefa și se

întinde pe o suprafață de 3 ha. Constituie o zonă umedă cu o

mare importanță avifaunistică prin asigurarea condițiilor de

hrană și cuibărit pentru un număr important de păsări protejate

pe plan european, din care fac parte stârcul cenușiu și egreta

albă. Colonia de păsări de la Pădurea Radvani este unul dintre

cele mai importante obiective turistice din Crișana. Aici există

un centru de vizitare și informare și dispune de spații alocate

cercetării științifice.

Datorită poziției echidistante față de importante zone

turistice din imediata apropiere a teritoriului administrativ,

comuna Mădăraș ar putea fi un important punct de plecare spre

aceste zone precum: Oradea, Băile Felix, Băile 1 Mai, Defileul

Crișului Repede, Lacul de acumulare și Centrala de la Leșu,

17

Stațiunea Stâna de Vale, Padiș, Cetățile Ponorului, Vârtop,

Groapa Ruginoasă, Arieșeni.

Comuna Mădăras are potențial de dezvoltare a turismului

balnear si de agrement. Acest lucru se datorează dezvoltării

continue a mediului economic și industrial, a existenței

ștrandului cu apă termală, a celor două lacuri de agrement, a

unităților de cazare și restaurantelor.Astfel zona s-a dezvoltat

constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent

existând peste 120 de locuri de cazare în unități clasificate de la

1 la 3 stele. Privind circulația turistică ștrandul din Mădăraș a

fost vizitat de peste 15000 de turiști, iar localiatea a fost vizitată

de circa 18230 în anul 2019.

În localitatea Mădăraș se pot practica mai multe tipuri de

turism: turismul cultural-istoric, turismul de tranzit, turismul de

agrement și recreere (colonia de păsări din Pădurea Rădvani),

turismul de vânătoare și pescuit sportiv (balta din localitatea

Martihaz), turismul curativ și de relaxare (ștrandul), turismul

rural, agroturismul, turismul religios, turismul gastronomic (se

află într-o faza incipientă de dezvoltare în comună, cu toate că

gastronomia hibridizată de influențele entice ar putea constitui

o sursă de inspirație pentru turiștii), iar accesul în comună se

poate realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la

Oradea se află la circa 37 km).

De asemenea în localitate se organizează evenimente

turistice, culturale cu caracter anual precum: Festivalul

Brutarilor (care promovează pâinea de casă Mădăraș, inclusiv

prin organizarea unor competiții între brutari), Zilele Comunei

Mădăraș, Eveniment pentru omagierea celor care au luptat

pentru Patria Mamă și celor ce au înfăptuit Unirea Cea Mare.

Promovarea localității se realizează prin intermediului

Centrului de informare și marketing turistic Mădăraș Bihor

construit în 2015 cu ajutorul fondurilor europene, care oferă

informaţii privind obiectivele şi traseele turistice din comună şi

din vecinătate, hoteluri şi pensiuni, precum şi programul

evenimentelor locale şi alte posibilităţi de agrement. Centrul de

informare și marketing turistic Mădăraș a semnat un acord de

parteneriat în domeniul turismului cu Centrul National de

informare și promovare turistică Geoagiu Băi (jud Hunedoara),

Centrul Național de informare și promovare turistică Nehoiu

(jud Buzău), Centrul Național de informare și promovare

turistică Babadag în urma căruia au pregătit un proiect prin care

18

să facă cunoscute toate obiectivele turistice ale fiecărei zone în

parte tuturor turiștilor care vor să viziteze România de la vest la

est. Titlul proiectului este "Comori ale naturii și vestigii", un

traseu din Câmpia de Vest până la Delta Dunării. În acest sens

s-a tipărit și o hartă în care traseul Mădăraș – Geoagiu -Nehoi -

Babadag este evidentiat în mod special, pe verso având o listă

cu atracțiile turistice din localitățile partenere. Harta este

disponibilă în trei limbi: română, slovacă și engleză.

Principalele trasee pentru a descoperi obiectivele turistice din

comuna Mădăraș și zonele limitrofe:

Circuit turistic- Mădărașul turistic: Centrul de

informare Mădăras – Ștrandul Termal Mădăras –

Organizatia locală Mădăras Filiala zonală Slovacă Bihor

(muzeu) – Salonta – Homorog - Biserica Ortodoxă

”Nașterea Maicii Domnului”- Muzeul de icoane -

Monumentul Eroilor -Lacurile de la Cefa și colonia de

păsări din Pădurea Rădvani.

Circuit turistic- Bihorul pământ românesc împodobit

de cultură și tradiție slovacă: Centru de informare

Mădăras – Oradea – Aleșd – Peștiș -Huta Sinteu - 95.7

km si durata traseului de o zi cu vizitarea obiectivelor

turistice;

Circuit turistic – Un colț de rai: Centru de informare

Mădăras - Oradea-Aleșd - Vadu Craișului – Șuncuiuș –

Bratca – Remeti - Budureasa - este 171 km cu o durată a

traseului de două zile cu vizitarea obiectivelor turistice;

Circuit turistic– Minunățiile naturii: Centru de

informare Mădăraș – Oradea - Baile Felix- Baile 1 mai-

Pietroasa – Boga - Padiș - distanta traseului este de 142.6

km durata două zile cu vizitarea obiectivelor și atracțiilor

din zonă;

Circuit turistic– Mădăras–Arieșeni: Centru de

informare Mădăras Bihor – Oradea - Băile Felix - Băile 1

mai – Sâmbăta – Beius – Stei – Nucet – Vârtop -

Arieșeni - lungimea traseului este de 155 de km si durata

acestuia este de o zi, chiar două cu vizitarea obiectivelor

și atracțiilor tristice.

19

Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei

Mădăraș este în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor

de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările

ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al

comunei Mădăraș, județul Bihor, nr. 85 din 19.11.2020.

Localitatea Mădăraș îndeplinește criteriile minime obligatorii


un punctaj de 210 de puncte la criteriile suplimentare, față de

de minimul de 90 de puncte necesare pentru atestarea ca

stațiune turistică de interes local.

Elementele care susțin posibilitatea adoptării prezentului act

normativ de către Guvernul demisionar, prin raportare la

prevederile art. 110 alin. (2) și (4) din Constituţia României,

republicată:

1. Prezentul act normativ nu promovează o politică sau o

măsură nouă, fiind emis în aplicarea prevederilor art. 10 din

Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii de turism în România, unde se stabilește

că atestarea staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul

Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, ca urmare a

demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar

aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre.

2. Adoptarea prezentului act normativ nu presupune

adoptarea unei noi decizii de oportunitate aflată la latitudinea

Guvernului, decizia de oportunitate fiind adoptată de

autoritățile administraţiei publice locale anterior aprobării

prezentului act normativ.

2. Schimbări

preconizate

Prin prezentul act normativ, se propune aprobarea atestării ca

stațiuni turistice de interes local a următoarelor localităţi sau

părți din localități:

a) comuna Bala, județul Mehedinți;

b) Municipiul Beiuș, județul Bihor;

c) Comuna Mădăraș, județul Bihor;

Pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi lipsite de

20

echivoc se propune ȋnlocuirea Anexei nr. 5 "Lista localităţilor

atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local"

din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu

completările ulterioare cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista

actualizată a localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes

naţional sau local.

3. Alte

informaţii

Nu au fost identificate.

Secțiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, prezentul act

normativ va crea un impact pozitiv ȋn sensul că

localităţile atestate vor putea fi promovate ca

staţiuni turistice de interes local, după caz, şi vor

avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări

nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele

programe de finanţare impun existenţa atestării

ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul

multiplicator al turismului ȋn sectoarele

economice conexe, precum transporturile,

construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul

cu amănuntul, realizarea unor proiecte de

dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate

staţiuni turistice vor genera un impact benefic

pentru dezvoltarea economică şi creşterea

calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

1.1 Impactul asupra

mediului concurenţial şi

domeniului ajutoarelor de

stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest

subiect.

2. Impactul asupra mediului

de afaceri

Impactul pozitiv este determinat de creşterea

circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri

a investitorilor din turism. Investitorii din

domeniul turismului pot accesa finanţări

structurale europene pentru construirea de

structuri de primire turistice. Prin realizarea

acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din

punct de vedere turistic, ceea ce va determina o

21

creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă

şi externă.

21.Impactul asupra sarcinilor

administrative


22.Impactul asupra

întreprinderilor mici şi

mijlocii


3. Impactul social Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii

serviciilor turistice va crea un impact social

pozitiv pentru turişti.

4. Impactul asupra mediului Prezentul act normativ are în vedere protecţia

mediului. Proiectele privind dezvoltarea din

punct de vedere turistic a localităților atestate ca

stațiuni turistice de nivel local au în vedere

respectarea prevederilor legale din domeniul

protecţiei mediului.

5. Alte informaţii Prezentul act normativ nu se referă la acest

subiect.

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii

4 ani

Media

pe 5

ani

2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugetele locale:

i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

Prezentul act normativ nu se

referă la acest subiect.

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, Prezentul act normativ nu se

22

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:



c) bugetul asigurărilor sociale de stat:




3. Impact financiar, plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale



4. Propuneri pentru acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare



5. Propuneri pentru a compensa reducerea

veniturilor bugetare



6. Calcule detaliate privind fundamentarea

modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor

bugetare



7. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea

prevederilor prezentului act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi

modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în

vigoare a prezentului act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în

vederea implementării noilor dispoziţii.

a) Hotărârea Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de

atestare a staţiunilor turistice,

cu modificările și completările

ulterioare

11. Compatibilitatea prezentului act normativ

cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice



2. Conformitatea prezentului act normativ cu

legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce

transpun prevederi comunitare.



3. Măsuri normative necesare aplicării directe a Prezentul act normativ nu se

23

actelor normative comunitare referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene



5. Alte acte normative şi/sau documente

internaţionale din care decurg angajamente




Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu

organizaţii neguvernamentale, institute de

cercetare şi alte organisme implicate



2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a

avut loc consultarea, precum şi a modului în care

activitatea acestor organizaţii este legată de

obiectul prezentului act normativ



3. Consultările organizate cu autorităţile

administraţiei publice locale, în situaţia în care

prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale

acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii

Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de

consultare a structurilor asociative ale

autorităţilor administraţiei publice locale la

elaborarea proiectelor de acte normative

Au fost consultate

structurile asociative ale

autorităților administrației

publice locale conform

Hotărârii Guvernului nr.

521/2005.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

interministeriale, în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind

constituirea consiliilor interministeriale

permanente



5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul prezentului act

normativ a fost avizat

favorabil de Consiliul

Legislativ prin avizul

nr.1248/2020.


24

Secțiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea

prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile

cu privire la necesitatea

elaborării prezentului act

normativ

La elaborarea prezentului act normativ a

fost îndeplinită procedura transparenței

decizionale conform prevederilor Legii nr.

52/2003 privind transparenţa decizională în

administraţia publică.

Prezentul act act normativ a fost supus

consultării publice, prin postarea pe site-ul

Ministerului Economiei, Energiei și Mediului

de afaceri (www.economie.gov.ro).

2. Informarea societăţii civile

cu privire la eventualul impact

asupra mediului în urma

implementării prezentului act

normativ, precum şi efectele

asupra sănătăţii şi securităţii

cetăţenilor sau diversităţii

biologice

Prezentul act normativ nu se referă la acest

subiect.


Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în

aplicare a prezentului act

normativ de către autorităţile

administraţiei publice centrale

şi/sau locale - înfiinţarea unor

noi organisme sau extinderea

competenţelor instituţiilor

existente.

Consiliile locale ale localităților Bala, Beiuș,

Mădăraș, vor respecta dispozițiile Hotărârii

Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice.

2. Alte informaţii Nu au fost identificate

25

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului

privind aprobarea atestării unor localități ca staţiuni turistice de interes local și

pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru

aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.

Ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri

Virgil-Daniel Popescu

notĂ de fundamentare /2020 ei nr. turistice

Documents