notĂ de fundamentare 348/2021 293/2021 -19

1

Hotărâre 348

2021-03-25

Guvernul României

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Monitorul Oficial al României nr 308 din 2021-03-26

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 348/2021

pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.

293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu

data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata

acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea

Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României

începând cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe

durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea

situaţiei

actuale

I. Amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a

tipului de risc la nivel național

Epidemia de COVID-19 provocată de virusul SARS-CoV-2 are câteva

caracteristici specifice, care au fost observate și consemnate pe parcursul

primelor luni de evoluție:

- virusul nu a mai afectat organismul uman anterior;

- transmiterea este aerogenă;

- rata de contagiozitate este cuprinsă între 2.5-3, în absența măsurilor de

control;

- perioada de incubație este între 2 – 14 zile;

- nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecție.

Virusul SARS-CoV-2 poate fi transmis cu ușurință de la persoană la

persoană. Riscul de infecție depinde foarte mult de răspândirea regională,

condițiile de viață și muncă și, de asemenea, de comportamentul individual

(respectarea măsurilor de distanțare fizică, de igienă și protecția prin purtarea

măștii).

2

Interacțiunea în situații de risc (cum ar fi contactul apropiat pe o perioadă

îndelungată) joacă un rol special. În spații închise acest lucru crește

semnificativ riscul de transmisie, chiar dacă este menținută o distanță mai

mare de 1,5 m. Dacă nu este menținută o distanța minimă de 1,5 m fără

acoperirea gurii și nasului, de exemplu atunci când grupuri de oameni stau la

o masă sau în adunări mari, există și o creștere a riscului transmiterii în spații

deschise.

În acest context, măsurile care și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel

mondial sunt cele non-medicale: portul măștii, măsuri de curățenie și

dezinfecție, igiena riguroasă a mâinilor, igiena tusei și strănutului, menținerea

distanței fizice între indivizi și izolarea persoanelor infectate.

Totodată, un rol esențial în combaterea răspândirii infectării cu Sars-CoV-2

îl are evoluția campaniei de vaccinare, care conform datelor oficiale

disponibile la data de 23.03.2021 a înregistrat un număr de 1.800.680

persoane vaccinate împotriva COVID-19 (situație prezentată pe site-ul

https://vaccinare-covid.gov.ro).

Numărul de cazuri continuă să crească la nivel european. La nivel național

în perioada octombrie- mijlocul lunii noiembrie numărul de cazuri confirmate

a crescut progresiv la valori de peste 10.000 cazuri înregistrate în 24 h, după

care a urmat un trend descendent până la începutul lunii februarie când s-au

înregistrat valori de aproximativ 2400 cazuri noi confirmate în 24 h, iar în

ultima lună s-a observat un trend ascendent, atingând la data de 23.03.2021 o

valoare de 6149 cazuri noi confirmate în 24 h.

La nivel global, până la 23.03.2021 au fost înregistrate 124.771.035 cazuri

confirmate de infecție cu virusul SARS-CoV-2 și 2.745.069 decese.

La nivel Uniunii Europene, țările cu rata de incidență mai ridicată decât

România sunt: Cehia, Estonia, Ungaria, Malta, Cipru, Suedia, Polonia,

Slovacia, Italia, Slovenia, Franța, Bulgaria, Olanda, Letonia, Luxemburg,

Austria și Belgia.

Statele Membre ale Uniunii Europene au introdus în ultima perioadă noi

măsuri de restricție, inclusiv măsuri privind libera circulație.

În acest context, România se situează la data de 23.03.2021, în rândul

statelor membre UE la un nivel mediu de răspândire a virusului cu o tendință

de creștere în ultimele 14 zile, fapt care impune continuarea adoptării unor

măsuri optime necesare prevenirii creșterii accelerate.

În România, până la data de 23.03.2021 au fost înregistrate 907.007 cazuri

de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 814.182 persoane

vindecate și 22.442 persoane decedate, media zilnică a persoanelor

confirmate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în perioada 08.03.2021-

23.03.2021, a fost de 4920 persoane.

https://vaccinare-covid.gov.ro/

3

Evoluția numărului de cazuri confirmate indică o creștere în perioada

analizată, de la o medie de 2929 înregistrată în perioadă 07.02 – 07.03.2021,

la o medie de 4.920 cazuri noi pe zi în perioada 08-23.03.2021.

4

Din evoluția cazurilor confirmate comparativ cu numărul de persoane

vindecate, conform graficului de mai sus, se observă că începând cu data de

08.03.2021 numărul zilnic al persoanelor confirmate a înregistrat un trend

crescător, iar numărul zilnic al persoanelor vindecate a fluctuat, media zilnică

a acestora fiind de 3.988 persoane vindecate.

6

Începând din luna septembrie, evoluția cazurilor noi confirmate a urmat o

rata de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.2), acest curs de evoluție a

situației fiind susținut pe toata perioada 1 septembrie – 1 noiembrie, in

perioada 1 noiembrie – 24 decembrie rata de reproducere s-a situat in jurul

valorii de 1 (R0 0.95 – 1). După o ușoara creștere a ratei de reproducere (R0

1-1.05) in perioada de după sărbătorile de iarna, rata a revenit la valori

subunitare in ultimele doua săptămâni ale lunii ianuarie (R0 0.85 – 0.95). In

ultimele 30 de zile rata de reproducere a reluat tendința ascendenta (R0 1.05-

1.1).

Totalul cazurilor active (suma cazurilor confirmate în ultimele 14 zile +

persoanele internate la data raportării cu mai mult de 14 zile de la data

internării) la data de 23.03.2021, este de 70.383 persoane.

Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă,

manifestarea epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având și

caracter intracomunitar în multe județe ale țării.

Acest lucru este întărit de menținerea la un nivel ridicat al localităților cu

cazuri active, înregistrând la data de 23.03.2021 un număr de 2.689 localități

cu cazuri active.

7

De la debutul pandemiei, distribuția la nivel județean a persoanelor

confirmate pozitiv este următoarea:

Conform datelor statistice în perioada 08 – 23 martie 2021, 31.5% din

totalul deceselor (1479) au fost înregistrate în Bihor, Brașov, București,

Galați, Prahova, Sibiu și Timiș.

8

Conform datelor statistice în perioada 15-21 martie 2021, 26.4% din totalul

deceselor au fost înregistrate in București, Timiș, Maramureș, Hunedoara si

Brașov.

În perioada 22.02.2021-22.03.2021, situația apelurilor 112 din țară pe

problematica ”coronavirus” a înregistrat o medie de 1.049 apeluri.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

02

-Mar

16

-Mar

30

-Mar

13

-Ap

r

27

-Ap

r

11

-May

25

-May

08

-Ju

n

22

-Ju

n

06

-Ju

l

20

-Ju

l

03

-Au

g

17

-Au

g

31

-Au

g

14

-Se

p

28

-Se

p

12

-Oct

26

-Oct

09

-No

v

23

-No

v

07

-Dec

21

-Dec

04

-Jan

18

-Jan

01

-Fe

b

15

-Fe

b

01

-Mar

15

-Mar

Dec

ese

Caz

uri

co

nfi

rmat

e

Data confirmarii

Evolutie numar cazuri confirmate si decese

cazuri confirmate decese 7 per. med. mobilă (cazuri confirmate) 7 per. med. mobilă (decese)

9

II. Intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată

sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de

normalitate

În România, răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la

nivelul județelor și al municipiului București.

În prezent, coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de

locuitori arată că 1200 de localități înregistrează o valoare între 1,5-3 cazuri

la 1.000 de locuitori și 470 localități au o incidență cumulată de peste 3 cazuri

la 1.000 de locuitori. În acest context, este necesară menținerea măsurilor

non-farmaceutice existente, precum și adaptarea unor noi măsuri pentru

prevenirea răspândirii infecțiilor și evitarea atingerii unui nivel necontrolat al

acestora, cu impact direct asupra mortalității înregistrate și a unui aflux de

pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din regiune.

Totodată, în data de 23.03.2021, județele Ilfov, Timiș și municipiul

București înregistrează o incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile de

peste 6 cazuri la 1.000 de locuitori, județele Cluj, Brașov, Hunedoara,

Constanța, Alba, Sălaj și Giurgiu înregistrează o incidență cumulată a

cazurilor în ultimele 14 zile între 3 și 6 cazuri la 1.000 de locuitori, în 27

județe se înregistrează o incidență între 1,5 și 3 cazuri la 1.000 de locuitori

dintre care 16 județe au înregistrat o tendință de creștere, iar în 5 județe se

înregistrează o incidență mai mică de 1,5 cazuri la 1.000 de locuitori dintre

care 4 au înregistrat creșteri.

10

La nivel național sunt 470 municipii și orașe cu o incidența cumulată a

cazurilor în ultimele 14 zile

mai mare de 3 cazuri la 1.000

de locuitori și 83 comune cu

o incidența cumulată a

cazurilor în ultimele 14 zile

mai mare de 6 cazuri la 1.000

de locuitori. Pentru a asigura

continuitatea marii majorități

a activităților si desfășurarea

lor în relativă siguranță,

membrii comunităților

trebuie să își ajusteze

individual nivelul de

mobilitate, interacțiune cât si

aderența la măsurile de

protecție individuală. Interdependența acestora este prezentată in matricea de

risc.

Un comportament individual prudent este recomandat în județele cu o

incidență cumulată de sub 50 cazuri/100.000 de locuitori, este necesar în

județele cu incidență ce depășește 50 cazuri/100.000 locuitori si absolut

necesar in județele cu incidență de peste 100 de cazuri/100.000 de locuitori

precum și în județele cu vulnerabilitate ridicată. Aceste ajustări individuale

sunt esențiale pentru reducerea transmisiei in cadrul comunității, precum si

pentru reducerea presiunii pe sistemul de sănătate publică.

În absența menținerii unor măsuri de restricție, este foarte probabil

accentuarea trendului actual ascendent al numărului de cazuri noi.

Pe teritoriul României, la data de 23 martie 2021 în carantină

instituționalizată sunt 90 persoane, în carantină la domiciliu sunt 53.987

persoane, pentru care se efectuează verificări medicale de specialitate.

În ceea ce privește persoanele izolate aflate sub monitorizare medicală, în

11

data de 23.03.2021, în izolare la domiciliu sunt 65.912 persoane, iar alte

15.871 persoane sunt izolate în unități medicale și locații alternative.

În perioada suspusă analizei, transmiterea comunitară a continuat,

concluzionând că este necesară păstrarea sau chiar întărirea nivelului de

conformare la măsurile de protecție sanitară de către toate categoriile de

populație și restrângerea la minimum a cazurilor persoanelor care neglijează

aceste măsuri.

III. Insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns

În prezent, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1.417 paturi

destinate COVID-19 dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie

intensivă (avizate DSP), iar numărul de persoane aflate în stare critică (1367)

reprezintă aproximativ 96,5% din totalul capacității de tratament în aceste

secții și, de asemenea, aproximativ 1,94% din totalul cazurilor active (în

precedenta analiză acest procent se situa la aproximativ 2,30%).

Unitățile de Primiri Urgențe au înregistrat o creștere semnificativă a

numărului de persoane confirmate și suspecți COVID-19, ajungând de la 566

persoane în data de 08.03.2021 la 844 persoane în data de 23.03.2021. Dintre

acestea, 230 persoane sunt intubate sau necesită CPAP, evidențiind

supraîncărcarea în UPU/CPU și totodată nevoia stringentă de suplimentare a

paturilor de terapie intensivă dotate cu ventilatoare.

La data de 23.03.2021 situația paturilor ATI destinate COVID-19 libere (cu

excepția celor disponibile pentru ginecologie și pediatrie, respectiv cele care

nu sunt deservite de personal medical sau care nu sunt dotate cu ventilatoare)

se prezenta astfel:

12

Numărul redus de paturi libere ATI destinate COVID-19 a creat dificultăți

în buna gestionare a transferurilor intra-spitalicești de către personalul

medical din cadrul Centrului Național de Coordonare și Conducere a

Intervenției.

Dacă în data de 08 martie s-au înregistrat un număr de 56 solicitări în 24 h,

din care 30 nerezolvate, la data de 23 martie numărul solicitărilor s-a triplat,

ajungând la 159 solicitări.

Astfel, se observă că în perioada supusă analizei, dintr-un total de 1553

solicitări de transferuri intra-spitalicești 596 au rămas nerezolvate la data de

23.03.2021, din care 117 solicitări nerezolvate în ultimele 24 h.

13

Pentru extinderea capacității de spitalizare a pacienților confirmați COVID-

19, internați în ATI, a fost identificată necesitatea operaționalizării celor 5

unități mobile de terapie intensivă cu o capacitate de tratare de 12 pacienți /

unitate, însă în prezent este utilizată o singură unitate mobilă de terapie

intensivă la Spitalul Marius Nasta din București, cu o capacitate de tratare

avizată de DSP București de 8 pacienți.

În ceea ce privește capacitatea de spitalizare pentru pacienți infectați

COVID-19 cu forme asimptomatice, ușoare sau medii, la momentul analizei

prezente sunt disponibile 6.644 (39,87%) locuri din totalul de 16.663 paturi

pe alte secții, cu excepția ATI (conform datelor disponibile in aplicația

„Alerte.ms”).

În vederea asigurării capacității de răspuns medical la efectele pandemiei cu

SARS-CoV-2, una dintre măsurile foarte utile puse în aplicare pe durata stării

de urgență/alertă a fost reprezentată de detașarea personalului medico-sanitar

în unitățile cu nevoi stringente în asigurarea asistenței specializate. Astfel, în

ultima perioadă, pentru compensarea deficitului de personal la nivelul

unităților sanitare care îngrijesc bolnavi cu COVID-19 au fost detașați, cu

dificultate, un număr insuficient de medici, asistenți medicali și/sau personal

auxiliar.

În ciuda faptului că în perioada analizată în unele județe sunt disponibile

paturi ATI pentru pacienți confirmați COVID-19, nu s-a reușit detașarea de

personal medical specializat care să asigure asistența medicală de specialitate.

Realizarea transferurilor intra-spitalicești a fost îngreunată din cauza

numărului redus de paturi ATI disponibile pentru pacienți confirmați

COVID-19.

Necesitatea detașărilor personalului medico-sanitar se justifică în continuare

pentru acoperirea nevoilor de îngrijiri specializate necesare pacienților

14

diagnosticați COVID-19, în contextul în care 13.020 cadre medicale au fost

infectate de la debutul pandemiei, respectiv suprasolicitarea personalului.

În acest context, numărul de cazuri confirmate zilnic precum și greutățile

întâmpinate în procesul de detașare a personalului medical către unitățile

spitalicești cu deficit, a generat un dezechilibru care se reflectă în asigurarea

capacității operaționale a sistemului sanitar, existând riscul agravării acestuia.

IV. Densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc

În ceea ce privește numărul localităților cu cel puțin un caz nou depistat în

ultimele 14 zile, acesta a crescut de la 2.362, în data de 01.03.2021, la 2.695

în data de 23.03.2021 (+ 14.1%).

Totodată, conform datelor din ultimele 14 zile, 481 localități depășesc rata

de 3‰ și 730 localități au rata între 1,5 - 3‰.

Harta cu distribuția localităților în care sunt confirmate cazuri noi COVID-

19 în ultimele 14 zile:

În ceea ce privește situația focarelor active de infecție cu coronavirusul

SARS-CoV-2, aceasta este prezentată în harta de mai jos:

15

Distribuția neuniformă a focarelor de infecție, menținerea unui număr

ridicat și dificultatea izolării acestora din cauza nerespectării măsurilor de

protecție individuală, justifică menținerea unor măsuri restrictive de prevenire

și combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 și continuarea

monitorizării, respectiv a dimensionării acțiunilor de răspuns prin implicarea

activă a tuturor autorităților statului cu atribuții directe sau care asigură

funcții de sprijin.

Total focare: 540

Total cazuri: 5471

Total focare 07.03.2021 - 540

16

V. Existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării

tipului de risc

Dezvoltarea infrastructurii, în vederea răspunsului medical eficient la

pacienții infectați COVID-19, prin capacitatea de internare a pacienților,

capacitatea testării PCR-RT pentru SARS-CoV-2 precum și prin capacitatea

de impunere a măsurii de carantină pentru cazurile potențial sunt elemente

importante în gestionarea pandemiei de COVID-19.

Capacitatea de testare în România a crescut constant de la debutul

pandemiei, ajungând la un total de 7.040.517 teste efectuate până la data

analizei, cu o medie în perioada 08-23.03.2021 de 30.766 teste.

În intervalul 08 - 23.03.2021 rata medie de pozitivitate a probelor s-a

menținut relativ constantă înregistrând o valoare de aproximativ 15%, cu

maxime de peste 20% în zilele de 08, 14, 15 și 22.03.2021. În reprezentarea

grafică de mai jos se observă valori crescute în prima zi lucrătoare din

săptămână, deoarece în zilele de weekend sau în zilele de sărbători legale,

laboratoarele efectuează un număr mai mic de teste.

17

Evoluția ratei medii de pozitivitate a probelor este în concordanță cu

evoluția mediei cazurilor confirmate.

VI. Interpretarea factorilor de risc privind apariția unor noi variante ale

virusului SARS-CoV-2

Variantele nou apărute ale virusului SARS-CoV-2 sunt considerate a fi

îngrijorătoare din cauza mutațiilor care au condus la o transmisibilitate

crescută și la deteriorarea situației epidemiologice în zonele în care acestea s-

au stabilit recent.

Pe baza noilor informații, ECDC consideră că riscul asociat cu introducerea

și răspândirea în comunități a variantelor noi de virus a crescut de la „ridicat”

la „foarte ridicat”, iar opțiunile de răspuns au fost ajustate la situația actuală.

Analizele și studiile din Mare Britanie și din state ale Uniunii Europene

arată că noua tulpină detectată în Marea Britanie odată introdusă într-un

teritoriu, tinde să devină tulpina dominantă. Timpul scurs de la detecția

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

0

50000

100000

150000

200000

250000

S8 S10 S12 S14 S16 S18 S20 S22 S24 S26 S28 S30 S32 S34 S36 S38 S40 S42 S44 S46 S48 S50 S52 S02 S04 S06 S08 S10

Po

ziti

vita

te

Nu

mar

tes

te

Teste de diagnostic efectuate

Program National La cerere Rapide Rata de pozitivitate

18

primei probe în Marea Britanie (septembrie 2020), detectarea acestei variante

în proporții însemnate în state europene, precum și detectarea variantei în

regiuni diferite ale României (în ciuda capacității reduse de secvențiere)

indică faptul că varianta este deja prezentă pe teritoriul național, rezultat al

unor introduceri multiple. Este de așteptat ca tiparul de răspândire cu o

contagiozitate sporită a acestei variante să devină vizibil în următoarea

perioadă.

Ca urmare a incidenței crescute, până în ianuarie 2021, Marea Britanie a

raportat cea mai mare mortalitate zilnică COVID-19 de la începutul

pandemiei. Irlanda, unde circulația locală a VOC 202012/01 a fost, de

asemenea, recent identificată, a cunoscut o creștere a numărului de cazuri și a

spitalizărilor, a crescut presiunea asupra sistemului de sănătate și a trebuit, de

asemenea, să pună în aplicare masuri de intervenție non-farmaceutice mai

stricte. Danemarca a observat, de asemenea, transmiterea comunitară a VOC

202012/01 și, ca răspuns, a consolidat măsurile de răspuns non-farmaceutice

și a prelungit măsurile pe tot parcursul lunii ianuarie 2021.

Varianta 501Y.V2 a fost identificată pentru prima dată în Africa de Sud în

decembrie 2020, unde este acum cea mai răspândită variantă. Rezultatele

preliminare indică faptul că această variantă poate avea și o transmisibilitate

crescută. Cu toate acestea, la fel ca pentru VOC 202012/01, în acest stadiu nu

este sigur dacă varianta 501Y.V2 determină o modificare a severității bolii. În

19 ianuarie 2021, 501Y.V2 a fost identificat în 10 țări UE/SEE. Un grup din

această variantă este în prezent investigat în Franța. În plus față de Franța,

Israelul și Marea Britanie au raportat și cazuri sau grupuri de cazuri 501Y.V2

care nu au legătură cu călătoriile. Celelalte cazuri identificate în UE/SEE au

fost în mare parte legate de călătorii, dar nu numai din Africa de Sud.

Varianta P.1 a fost identificată în Brazilia având o răspândire rapida pe

teritoriul acestui stat. In ultima perioada aceasta tulpina a fost detectata si in

alte state la nivel internațional si european atât in urma unor călătorii in

Brazilia (în mare parte din Amazonia) cat si la persoane fără istoric de

călătorie ceea ce sugerează transmitere nedetectata.

ECDC evaluează probabilitatea introducerii și răspândirii în comunității a

variantelor de îngrijorare în UE/SEE ca fiind foarte ridicată datorită

transmisibilității lor crescute. O astfel de transmisibilitate crescută poate duce

la un număr crescut de infecții. Acest lucru, la rândul său, va duce probabil la

spitalizare și la rate mai mari de deces în toate grupele de vârstă, dar în

special pentru cei din grupele de vârstă mai înaintate sau cu comorbidități. În

consecință, sunt necesare măsuri de intervenție non-farmaceutice mai stricte

pentru a reduce transmisia și pentru a scădea presiunea asupra sistemelor de

asistență medicală.

Deoarece grupurile de populație activă, care favorizează transmiterea, nu

19

vor fi incluse în grupele prioritare la vaccinare timp de câteva luni, ECDC

recomandă statelor membre să fie foarte prudente în privința relaxării

măsurilor de intervenție non-farmaceutice. Mai mult, având în vedere

dovezile unei transmisibilități substanțial mai mari a noilor variante de virus,

autoritățile naționale ar trebui să fie mai degrabă gata să aplice măsuri și mai

stricte, comunicând și angajându-se cu populația pentru a încuraja

conformarea la aceste măsuri. ECDC consideră ca Statele membre ar trebui să

își pregătească sistemele de asistență medicală pentru o creștere suplimentară

a cererii, datorită transmisibilității crescute a noilor variante de virus.

În ultimele 30 de zile toate aceste variante au fost detectate pe teritoriul

României, predominanta fiind deocamdată tulpina britanică. Din observarea

situației în alte state europene care au detectat prezența acestor tulpini în

circulație, nu s-a constatat până în prezent evoluția explozivă concomitentă a

tuturor celor trei tulpini. În general acolo unde tulpina britanică era deja

prezentă în circulație anterior celorlalte două, a rămas în continuare

dominantă.

Astfel, la nivel național, este necesară o monitorizare sporită a tuturor

indicatorilor evoluției epidemice pentru a detecta din timp o creștere a ratelor

de incidență la nivel local, județean și național. Măsurile de prevenire și

control trebuie menținute, iar analiza în vederea deciziilor aplicării măsurii de

carantină zonală trebuie să fie efectuate mai rapid (evaluarea demarată la

momentul atingerii unei rate de 3 cazuri la 1.000 de locuitori), iar in

intervalul 3-6 cazuri la 1.000 de locuitori, în cazul constatării unei tendințe

ascendente susținute, măsura de carantină zonală să fie adoptată la atingerea

ratei de 6 cazuri la 1.000 de locuitori.

Pentru a fi menținute măsurile de intervenție non-farmaceutice reglementate

în prezent și eventual pentru a putea implementa, la nevoie, într-un timp

scurt, măsuri mai stricte, este recomandată menținerea stării de alertă la nivel

național până la sfârșitul lunii mai, sau până la finalizarea etapei de vaccinare

a persoanelor din centrele de îngrijire precum și a populației în vârstă de peste

65 de ani și cu boli cronice.

Având în vedere cele prezentate mai sus, putem concluziona că progresele

înregistrate inițial în controlul efectelor pandemiei trebuie să fie menținute

pentru a preveni un impact negativ major asupra sistemului sanitar.

Transmisibilitate crescută a noilor tulpini ale virusului SARS-CoV-2 poate

duce la înscrierea României pe o curbă ascendentă similară altor state

europene, iar pentru evitarea unui astfel de scenariu este necesară impunerea

unor serii de măsuri integrate la nivel național.

În acest context, propunem următoarele:

20

- analiza constantă a factorilor de risc pentru localitățile care depășesc o rată

de incidență cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile, de peste 3 cazuri la

1.000 de locuitori și inițierea demersurilor pentru aplicarea măsurii de

carantină zonală acolo unde este necesar, în baza analizelor de risc

epidemiologice efectuate de către direcțiile de sănătate publică;

- intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a transmiterii virusului

SARS-CoV-2 atât la nivel local, județean, cât și național, care să permită

gestionarea situației la parametri adecvați nivelului de gravitate înregistrat,

precum și o reacție rapidă în funcție de evoluția pandemiei;

- continuarea coordonării integrate și unitare a modului de aplicare pe întreg

teritoriul național a măsurilor de limitare, combatere și control al infecției cu

virusul SARS-CoV-2;

- identificarea timpurie a focarelor de transmitere pentru a controla evoluția

epidemiei, menținând funcționarea sistemului de sănătate publică cu evitarea

unei încărcări suplimentare a acestuia;

- menținerea unui nivel ridicat al acțiunilor de informare a populației

(continuarea campaniei audio-vizuale) cu privire la riscul ridicat al infectării

și la importanța continuării respectării stricte a tuturor măsurilor necesare

pentru reducerea transmiterii virusului, cum ar fi igiena individuală, utilizarea

măștilor de protecție și distanțarea fizică;

- adaptarea măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc și

asigurarea rezilienței comunităților, în raport cu nivelul de răspândire a

virusului;

- introducerea unor noi măsuri de împiedicare a răspândirii virusului și de

protecție a populației, în funcție de evoluția situației generată de noua tulpină

a virusului SARS-CoV-2.

11. Acte

comunitare în

cauză

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Schimbări

preconizate

În contextul situației prezentate mai sus, a fost elaborat prezenta hotărâre

pentru modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.

293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând

cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe

durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de

COVID-19.

Prin prezentul act normativ se propune ca:

1. în toate localităţile, unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 4

21

și mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, să se interzică circulaţia

persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și

duminică în intervalul orar 20,00-5,00;

2. în toate localităţile, unde incidența cumulată la 14 zile depășește

7,5/1.000 de locuitori, să se interzică circulaţia persoanelor în afara

locuinţei/gospodăriei în intervalul orar 20,00 - 5,00.

Circulația persoanelor în afara intervalului susmenționat este permisă numai

în anumite situații:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi

locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;

b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici

realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;

c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau

efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada

interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte

mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice

altă modalitate de achitare a călătoriei;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului,

asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui

membru de familie.

Mai mult, precizăm faptul că măsurile instituite în localitățile prevăzute la

pct. 1 nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală

cu 3,5/1.000 de locuitori, iar cele instituite în localitățile prevăzute la pct. 2

nu se aplică dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu

7/1.000 de locuitori;

Statul român garantează prin Constituție și Legea nr. 489/2006 privind

libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cu modificările și

completările ulterioare, dreptul la manifestarea libertății religioase, în comun.

Cultele religioase sunt autonome față de stat și au libertatea de manifestare a

credinței în conformitate cu statutul și mărturisirea de credință proprie. Având

în vedere specificul religios al Federației Comunităților Evreiești din

România – Cultul Mozaic, de serbare a Pesah-ului, în perioada următoare,

precum și a specificului unor culte creștine (Biserica Romano-Catolică,

Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Luterană, și altele)

care serbează Învierea Domnului, prin proiect se stabilește ca:

- în toate localitățile să fie permisă circulaţia persoanelor în afara

locuinţei/gospodăriei, în perioada 27 martie - 28 martie 2021, în intervalul

orar 18,00 – 22,00 pentru deplasarea și participarea la serviciile religioase

oficiate pentru sărbătoarea Pesah;

22

- în toate localitățile să fie permisă circulaţia persoanelor în afara

locuinţei/gospodăriei, în perioada 3 aprilie - 4 aprilie 2021, în intervalul orar

20,00 – 2,00 pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase.

Precizăm faptul că, o măsură asemănătoare va fi adoptată și cu ocazia

Sfintelor Sărbători Pascale (Învierea Domnului) și pentru cultele (Biserica

Ortodoxă Română, Biserica Greco-Catolică, Episcopia Sârbă de Timișoara, și

altele) care serbează în data de 2 mai 2021 această sărbătoare.

De asemenea, în condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu

modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia pentru operatorii

economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii

închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi desfăşoare

activitatea în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 5,00 -

18,00, în toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de

4 și mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.

Mai mult, tot în condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu

modificările şi completările ulterioare, se instituie obligaţia pentru operatorii

economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii

închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi desfăşoare

activitatea în intervalul orar 5,00 - 18,00, în toate localităţile unde incidența

cumulată la 14 zile depășește 7,5/1.000 de locuitori.

Aceste măsuri nu se aplică operatorilor economici, dacă incidența cumulată

la 14 zile este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori, respectiv, dacă

incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 7/1.000 de locuitori.

Se stabilește și excepția, astfel încât, în intervalul orar 18,00 - 5,00,

operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu

activitate de livrare la domiciliu.

Se suspendă activitatea operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise

în domeniul sălilor de sport și/sau fitness, în toate localităţile unde incidența

cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori. Această măsură nu

se aplică în localitățile unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile

este mai mică sau egală cu 3,5/1.000 de locuitori.

Totodată, prin actul normativ se stabilește faptul că prin incidența cumulată

la 14 zile se înțelege incidența cumulată a cazurilor calculată pe un interval de

14 zile, cuprins între a 17-a zi și a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se

realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul

sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al

municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru

Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima

zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16,00. Cifra comunicată de către Direcţia

pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date prin structurile

23

teritoriale judeţene este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp

până la furnizarea unui nou set de date actualizate și se transmite și

Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Constatarea încadrării în limitele incidenței cumulate la 14 zile, astfel cum

este susmenționată, în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în

prezenta hotărâre se realizează în maximum 48 de ore de la atingerea acestora

prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii

de urgenţă, pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o

perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti

calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa

cumulată a cazurilor la 14 zile şi prezintă comitetului judeţean/al municipiului

Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de

la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

Zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate

în aplicația „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicații Speciale va

prezenta automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul

calculului ratei de incidență.

3. Alte

informaţii

Evaluarea realizată în baza factorilor de risc prevăzuţi la art. 3 alin. (4) din

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea

efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările ulterioare, indică

necesitatea menţinerii unui răspuns amplificat la situaţia de urgenţă

determinată de răspândirea noului coronavirus, aspecte materializate în

cuprinsul documentului intitulat „Analiza factorilor de risc privind

managementul situației de urgență generată de virusul SARS-COV-2 pe

teritoriul României la data de 23.03.2021”, întocmit la nivelul Centrului

Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei.

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al actului normativ

24

1.Impactul macroeconomic Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11. Impactul asupra mediului

concurenţial şi domeniului

ajutoarelor de stat


2.Impactul asupra mediului de

afaceri


21. Impactul asupra sarcinilor

administrative


22.Impactul asupra întreprinderilor

mici şi mijlocii


3. Impactul social Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Impactul asupra mediului Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informaţii Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul

curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii 4 ani

Media pe 5 ani 2021 2022 2023 2024 2025

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1.

Modificări ale veniturilor

bugetare, plus/minus din

care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

- - - - - -

2.

Modificări ale cheltuielilor

bugetare, plus/minus din

care:

- - - - - -



(i) cheltuieli de personal

- - - - - -

25

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:



- - - - - -

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:



- - - - - -

3.

Impact financiar,

plus/minus din care:

- - - - - -

buget de stat - - - - - -

bugete locale - - - - - -

4.

Propuneri pentru acoperirea

creşterii cheltuielilor

bugetare

- - - - - -

5.

Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

- - - - - -

6.

Calcule detaliate privind

fundamentarea

modificărilor veniturilor

şi/sau cheltuielilor bugetare

- - - - - -

7. Alte informaţii

Prezentul act normativ nu are impact direct asupra bugetului

general consolidat.

Secţiunea a 5-a

Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare

pentru aplicarea prevederilor

actului normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor

fi modificate sau abrogate, ca

urmare a intrării în vigoare a

actului normativ;

b) acte normative ce urmează a fi

elaborate în vederea implementării

noilor dispoziţii.

a) măsurile cuprinse în prezentul act normativ nu

presupun modificarea și/sau completarea ordinelor în

vigoare, ale miniștrilor de resort pentru stabilirea

condițiilor în care se pot desfășura activitățile permise.

26

1¹. Compatibilitatea actului

normativ cu legislația în domeniul

achizițiilor publice.


2. Conformitatea actului normativ

cu legislaţia comunitară în cazul

proiectelor ce transpun prevederi

comunitare


3. Măsuri normative necesare

aplicării directe a actelor normative

comunitare


4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene


5. Alte acte normative şi/sau

documente internaţionale din care

decurg angajamente


6. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1. Informaţii privind procesul de

consultare cu organizaţii

neguvernamentale, institute de

cercetare şi alte organisme

implicate


2. Fundamentarea alegerii

organizaţiilor cu care a avut loc

consultarea, precum şi a modului în

care activitatea acestor organizaţii

este legată de obiectul actului

normativ


27

3. Consultările organizate cu

autorităţile administraţiei publice

locale, în situaţia în care actul

normativ are ca obiect activităţi ale

acestor autorităţi, în condiţiile

Hotărârii Guvernului nr. 521/2005

privind procedura de consultare a

structurilor asociative ale

autorităţilor administraţiei publice

locale la elaborarea proiectelor de

acte normative


4. Consultările desfăşurate în

cadrul consiliilor interministeriale,

în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 750/2005

privind constituirea consiliilor

interministeriale permanente


5. Informaţii privind avizarea de

către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a

Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ a fost avizat favorabil de

Consiliul Legislativ prin avizul nr.153/2021.

6. Alte informaţii Prezentul act normativ ține seama de măsurile adoptate

prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de

Urgenţă nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri

necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-

19 și aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc

epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei

asupra persoanelor care sosesc în România din acestea,

în contextul pandemiei de COVID-19.

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului normativ

28

1. Informarea societăţii civile cu

privire la necesitatea elaborării

actului normativ

Prezentul act normativ se încadrează în prevederile art.

7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența

decizională în administrația publică, republicată.

2. Informarea societăţii civile cu

privire la eventualul impact asupra

mediului în urma implementării

actului normativ, precum şi

efectele asupra sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau

diversităţii biologice

3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a

actului normativ de către

autorităţilor administraţiei publice

centrale şi/sau locale – înfiinţarea

unor noi organisme sau extinderea

competenţelor instituţiilor existente

2. Alte informaţii

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru

modificarea și completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind

prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021,

precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi

combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ministrul afacerilor interne

Ministrul sănătății

29

Lucian Nicolae Bode

Vlad Vasile Voiculescu

Directorul Serviciului de

Telecomunicații Speciale

Ministrul economiei, antreprenoriatului

și turismului

Ionel-Sorin Bălan

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui

Ministrul tineretului și sportului

Secretariatul de Stat pentru Culte

Secretar de stat

Carol-Eduard Novák Victor Opaschi

Ministrul transporturilor și infrastructurii Ministrul energiei

Cătălin Drulă

Virgil-Daniel Popescu

Ministrul muncii și protecției sociale

Raluca Turcan

notĂ de fundamentare 348/2021 293/2021 -19

Documents