Monitorul Oficial nr. 0265 din 14 Aprilie 2011 Actul nr. 80 din 26 Ianuarie 2011 Emitent: Guvernul României Hotărâre pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 80 /2011

pentru aprobarea Planului Naţional de Management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea

care este cuprinsă în teritoriul României

Secţiunea 1:

Titlul prezentului act normativ 1.

Hotărâre pentru aprobarea Planului Naţional de Management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului

Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

Secţiunea a-2-a: Motivul emiterii actului normativ

2.1. Descrierea situaţiei actuale

In prezent, activitatea de gospodărire a apelor este reglementată în România prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege a inclus la momentul promovării cele mai moderne concepte de gospodărire a apelor privind, în special, gospodărirea integrată (calitate/cantitate, suprafaţă/ subteran) pe bazine hidrografice, informarea şi participarea publicului şi a părtilor interesate la luarea deciziei de gospodărire a apelor în cadrul Comitetelor de Bazin hidrografic, autorizarea descărcărilor de ape uzate în mediul acvatic, planificarea în domeniul gospodăririi apelor, aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”. In anul 2004, Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004, obiectivul principal fiind transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei Parlamentului şi a Consiliului European nr. 2000/60/CE pentru stabilirea unui cadru pentru acţiune a Comunităţii în domeniul politicii apei.

De asemenea, în anul 2006, Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 112/2006, în vederea corelării cu legislaţia specifică privind situaţiile de urgenţă şi pentru o completare şi o mai bună exprimare a prevederilor preluate din Directiva Cadru pentru Apă nr. 2000/60/CE. In acelaşi timp s-au corelat amenzile contravenţionale şi penale cu cele prevăzute în Legea privind protecţia mediului.

În anul 2010 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 (aprobată prin Legea nr 146/2010, cu modificări şi completări) în vederea completării transpunerii Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi pentru transpunerea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii. În conformitate cu prevederile art. 43, alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, „în vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare de amenajare şi management pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema Directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire a apelor la nivelul bazinului hidrografic şi este alcatuită din Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic - componenta de gospodărire cantitativă şi Planul de Management al Bazinului Hidrografic - componenta de gospodărire calitativă, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei şi a Instrucţiunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.” Schemele directoare stabilesc într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, urmărind să se asigure: a) o stare bună a apelor de suprafaţă (corpurile de apă naturale), un bun potenţial ecologic (corpuri de apă artificiale si puternic modificate), şi o stare chimică bună a tuturor

2

apelor de suprafaţă; b) o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană; c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce nivelul de tratare necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare; d) protecţia şi apărarea împotriva acţiunii distructive a apelor. România face parte din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din districtul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui district hidrografic internaţional. Acest Plan Naţional de Management constituie o sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice (la nivelul celor 11 bazine sau spaţii hidrografice constituite la nivel naţional).

În conformitate cu prevederile art. 43 alin (2) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, “Componentele schemelor directoare şi programele de măsuri … se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională “Apele Române”, se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. Conţinutul minim al schemelor directoare şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Planul Naţional de Management conţine în principal:

Prezentarea generală a bazinelor/spaţiilor hidrografice, Caracterizarea apelor de suprafaţă:

o categorii de apă de suprafaţă;

3

o ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă; o tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri,

lacuri naturale, lacuri de acumulare, ape tranzitorii şi ape costiere;

o delimitarea corpurilor de apă; o presiuni semnificative - surse punctiforme de

poluare; surse difuze; presiuni hidromorfologice semnificative; proiecte viitoare de infrastructură; alte tipuri de presiuni antropice;

o evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu;

Caracterizarea apelor subterane: o identificarea, delimitarea şi caracterizarea

corpurilor de apă subterană; o corpuri de apă subterană în interdependenţă cu

corpuri de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre;

o prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă;o evaluarea impactului antropic asupra resurselor

de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu;

Identificarea şi cartarea zonelor protejate, (zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării; zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; zone destinate pentru

protecția habitatelor și speciilor unde menținerea sau

îmbunătățirea stării apei este un factor important, zone

sensibile la nutrienţi; zone vulnerabile la nitraţi; zone pentru îmbăiere);

Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor: o reţele şi programe de monitorizare pentru ape de

suprafaţă, ape subterane şi zone protejate; o caracterizarea stării corpurilor de apă şi a zonelor

protejate, precum şi a nivelului de încredere

4

Stabilirea obiectivelor de mediu (pentru apele de suprafaţă, subterane şi zonele protejate);

Analiza economică: o analiza economică asupra utilizării apei

(caracterizare generală, activităţi specifice de gospodărire a apelor, situaţia prelevărilor de apă, servicii publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate);

o tendinţe în evoluţia cerinţelor de apă; o mecanismul economico-financiar în domeniul

activităţilor specifice de gospodărirea apelor; Programul de măsuri:

o măsuri pentru implementarea legislaţiei europene;

o măsuri şi etape pentru aplicarea principiului recuperării costurilor activităţilor specifice de gospodărirea apelor şi a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare;

o măsuri pentru protejarea corpurilor de apă, care sunt sau vor fi utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman;

o măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme;

o măsuri pentru reducerea poluării cu substanţe prioritare;

o măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale;

o măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu;

o măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu;

o măsuri pentru reducerea poluării în apele marine; Excepţii de la obiectivele de mediu; Aspecte privind schimbările climatice; Informarea, consultarea şi participarea publicului, etc.

Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile care să răspundă impactului activităţilor

5

antropice, inclusiv măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei într-un bazin hidrografic. De asemenea, prin Planul de Management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi în dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă. Ca infrastructură de bază a economiei, managementul apelor trebuie să ofere soluţii pentru asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaţiei şi economiei, pornind de la caracterul regenerabil, dar limitativ al resurselor de apă dulce, precum şi de la principiile gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafată şi subterane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Datele şi informaţiile utilizate în elaborarea Planului de Management corespund anului 2007 (cu excepţia cazurilor în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp) şi sunt furnizate, în principal, de Administraţia Naţională “Apele Române” şi Direcţiile de Apă (denumite Administraţii Bazinale de Apă în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996), autoritatea publică centrală în domeniul apelor, precum şi alte autorităţi centrale (în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, economiei şi comerţului, administraţiei şi internelor, sănătăţii), utilizatorii de apă, autorităţile locale şi judetene, Agenţiile de Protecţia Mediului, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului şi Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie. În conformitate cu prevederile art. 43, alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, „planurile de management ale districtelor hidrografice se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei”. Având în vedere cele

6

menţionate anterior, pentru publicarea Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, conform Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/CE, precum şi procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană în acest sens, este imperios necesară aprobarea prezentului proiect de hotărâre a Guvernului.

2.2. Schimbări preconizate

Prin aprobarea prezentului act normtaiv se va crea cadrul legal necesar implementării acţiunilor prevăzute în anexele 9.1 - 9.10 ale Planului naţional de management, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane până în anul 2015 sau pentru atingerea acestor obiective de mediu până în anul 2021 sau 2027. In cazurile aplicării excepţiilor de la atingerea obiectivelor de mediu în conformitate cu art. 23 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, termenele limită prevăzute la art. 21 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situaţia în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate, în condiţiile în care măsurile identificate pentru îmbunătăţirea stării corpurilor de apă nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum şi din considerente economice, până la termenul limită stabilit, sau condiţiile naturale nu permit atingerea stării bune a apelor până la termenul limită.

Planurile de management la nivelul bazinelor hidrografice şi programele de măsuri au fost elaborate în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, „Conţinutul minim al schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinului hidrografic şi al programelor de măsuri aferente acestora”, astfel: Primul capitol este capitolul introductiv, care prezintă structura planurilor de management la nivel naţional şi la nivelul districtului internaţional al fluviului Dunărea. În al doilea capitol se realizează o prezentare generală a bazinelor hidrografice, menţionându-se bazinele / spaţiile hidrografice pe care s-au elaborat Planurile de Management, acestea fiind: Someş – Tisa; Crişuri; Mureş; Banat; Jiu; Olt; Argeş – Vedea; Buzău-Ialomiţa; Siret; Prut; Dunăre, Delta Dunării, Dobrogea (inclusiv apele costiere).

7

În capitolul al III-lea sunt prezentate categoriile de ape de suprafaţă şi sunt prezentate ecoregiunile la nivel naţional, tipologiile şi condiţiile de referinţă. La nivel naţional au fost delimitate 4 ecoregiuni: Ecoregiunea Munţii Carpaţi - 10, Ecoregiunea Câmpia Ungară -11, Ecoregiunea Pontică -12 şi Ecoregiunea Câmpia de Est -16. De asemenea s-au stabilit: tipologiile şi condiţiile de referinţă pentru râuri, lacuri naturale, lacurile de acumulare, apele tranzitorii şi, apele costiere, pe baza sistemelor prevăzute în anexa nr. 13 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Stabilirea condiţiilor de referinţă pentru râuri, lacuri naturale, lacurile de acumulare, apele tranzitorii şi apele costiere s-a realizat în cea mai mare parte pe baza aplicării prevederilor ghidurilor metodologice elaborate la nivelul Comisiei Europene, precum şi pe baza unor metodologii elaborate la nivel naţional de către institute de cercetare din domeniu. De asemenea, sunt identificate presiunile semnificative – reprezentate de sursele punctiforme de poluare; surse difuze; presiuni hidromorfologice semnificative; proiecte viitoare de infrastructură; alte tipuri de presiuni antropice. Se prezintă şi evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu. În capitolul al IV-lea sunt prezentate informaţii privind identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane, realizate pe baza următoarelor criterii: geologic; hidrodinamic; starea corpului de apă din punct de vedere calitativ şi cantitativ. În capitolul respectiv este prezentată şi interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul României cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente.

De asemenea, sunt stabilite prelevările de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane pentru cele 11 bazine/spaţii hidrografice (la nivelul anului 2008, un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce conţin 1942 foraje/drenuri şi 5 izvoare destinate consumului populaţiei, dintre care pentru 1379

8

sunt instituite zone de protecţie sanitară, în conformitate cu HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică). În continuare, sunt prezentate şi evaluate impactul antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu, pe baza identificarii presiunilor antropice care afecteaza starea corpurilor de apa subterane. În capitolul al V-lea sunt prezentate categoriile de zone protejate identificate şi cartate pe teritoriul naţional pe baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, au fost sintetizate următoarele categorii de zone protejate:

zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării;

zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;

zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătătirea stării apei este un factor important;

zone sensibile la nutrienţi şi zone vulnerabile la nitraţi; zone pentru îmbăiere.

În capitolul al VI-lea sunt prevăzute elementele privind monitorizarea şi caracterizarea stării apelor. Sunt prezentate reţelele şi programele de monitorizare stabilite în conformitate cu Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 31/ 2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), care stabileşte noul sistem de monitoring conform Directivei Cadru pentru Apă, precum şi în conformitate cu raportarea transmisă la Comisia Europeană la 22 martie 2007, prevăzută la art. 8 al Directivei Cadru pentru Apă. În România s-au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă, apele subterane şi zonele protejate, în scopul cunoaşterii şi clasificării “stării” acestora în cadrul fiecărui bazin/spaţiu hidrografic. Programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la 22 decembrie 2006, aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă, corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate. Sistemul naţional de monitoring integrat al apelor cuprinde următoarele 6 subsisteme: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape

9

costiere, ape subterane, ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali).

Pentru apele de suprafaţă, programele de monitorizare a apelor includ: programul de supraveghere; programul operaţional; programul de investigare. Pentru apele subterane, programele de monitorizare includ: programul de monitorizare cantitativă; programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaţional). În continuare, în capitolul respectiv, este prezentată caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafaţă, a celor subterane şi a zonelor protejate şi evaluarea nivelului de încredere (confidenţă) în datele furnizate pentru acestea. Se analizează situaţia stării corpurilor de apă la nivel naţional, precum şi repartiţia procentuală la nivel naţional pe clase de calitate. De asemenea sunt prezentate etapele desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale şi presiunile hidromorfologice care conduc la clasificarea preliminară a corpurilor de apă grupate în 4 mari categorii şi anume:

- lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje, stăvilare, praguri de fund;

- lucrări în lungul râului – îndiguiri, lucrări de regularizare şi consolidare maluri;

- şenale navigabile; - lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinţe,

precum şi lucrări de derivare a debitelor. În capitolul al VII-lea sunt stabilite obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterană şi pentru zonele protejate, care reprezintă unul din elementele cele mai importante ale politicii în domeniul apelor, având ca scop protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, în condiţiile prevăzute de art. 23-25 şi art. 27 din Legea apelor nr.

10

107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu. În capitolul al VIII-lea este prezentată analiza economică a utilizării apei, care are ca principal obiectiv, evaluarea importanţei apei pentru folosinţe, precum şi pentru dezvoltarea socio–economică la nivelul spaţiilor/bazinelor hidrografice. Analiza importanţei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spaţiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macroeconomici privind populaţia şi veniturile populaţiei exprimate prin PIB/spaţiu hidrografic, precum şi evoluţia în timp a acestora pentru a putea evidenţia tendintele cerinţei de apă. Totodată, este furnizată şi o caracterizare a folosinţelor de apă, precum şi a activităţilor specifice de gospodărire a apelor.

Spaţiile / Bazinele hidrografice sunt situate în cadrul celor opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. În continuare sunt prezentate activităţile specifice de gospodărire a apelor, precum şi situaţia captărilor de apă din surse de apă de suprafaţă şi subterană, precum şi o estimare a cerinţei de apă în conformitate cu „Studiul privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice”, elaborat în anul 2008 de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. O atenţie deosebită este acordată mecanismului economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale „Apele Române“, în scopul asigurării managementului resursei de apă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, în conformitate cu art. 4, alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările

11

şi completările ulterioare şi cu art.81, alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi se bazează pe principiile beneficiarul plăteşte, respectiv poluatorul plăteşte, în funcţie de activităţile prestate şi pe principiul privind folosirea raţională a resurselor de apă. Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei, gestionării durabile a resurselor de apă, refolosirii şi economisirii resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei, precum şi aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. În capitolul al IX-lea sunt prezentate programele de măsuri. Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un Program de măsuri care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activităţile umane şi impactul acestora asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43, alin (14) şi va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane şi pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic.

Conţinutul programului de măsuri este stabilit în conformitate cu

prevederile anexei nr. 3, litera C - Conţinutul programelor de măsuri, din Legea apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În programul de măsuri sunt definite 2 categorii de măsuri şi anume măsuri de bază şi măsuri suplimentare. Termenul de „măsură” se referă la o aplicaţie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă cu efect la scară mai mare. Instrumentele servesc la susţinerea implementării măsurilor

12

(care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaţi. O consecinţă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile, cât şi instrumentele, trebuie văzute global ca măsuri în concepţia anexei nr. 3, litera C – Conţinutul programelor de măsuri din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. „Măsurile de bază” sunt cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia calităţii apelor, inclusiv calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere, calitatea apei potabile, controlul asupra accidentelor majore cu impact asupra mediului în care sunt implicate substanţe periculoase, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcarea substanţelor periculoase în ape, nămolurile din staţiile de epurare, produsele pentru protecţia plantelor, controlul integrat al poluării industriale, protecţia habitatelor şi speciilor, evaluarea impactului asupra mediului. „Măsurile suplimentare” sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază, cu scopul de a atinge obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterană stabilite în conformitate cu prevederile art. 21, şi anume:

Instrumente legislative; Instrumente administrative; Instrumente economice sau fiscale; Inţelegeri/acorduri de mediu negociate; Controlul emisiilor; Coduri de buna practică; Refacerea şi restaurarea zonelor umede; Controlul captărilor; Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea

producţiei agricole adaptate, cum ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă);

Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează eficient apa, precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă);

13

Proiecte de construcţie;

Uzine de desalinizare; Proiecte de reabilitare; Reîncarcarea artificială a acviferelor; Proiecte educaţionale; Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare; Alte măsuri relevante.

În conformitate cu prevederile art. 23 - 25 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, Planul National de Management a apelor din România, ca parte a schemei directoare, trebuie să conţină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită....” De asemenea, în art. 43, alin. (18) şi (19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare, respectiv 22 decembrie 2009 şi termenul la care programul de măsuri devine operaţional (respectiv 22 decembrie 2012). Programele de măsuri se revizuiesc, dacă este necesar, şi se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani”. Programele de măsuri prevăd, în plus, că analiza economică trebuie să conţină suficiente informaţii pentru a permite aplicarea principiului recuperării costurilor pentru serviciile de apă, contribuind la evaluarea celei mai „cost-eficiente” măsuri/combinaţii de măsuri necesare aplicării programului de măsuri. Programul de măsuri de bază şi suplimentare, stabilite pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane în anul 2015, vizează presiunile antropice, având în vedere în principal aglomerările umane, activităţile industriale şi agricole, presiunile hidromorfologice şi alte tipuri de activităţi generatoare de presiuni. Măsurile sunt prezentate detaliat în Planurile de management bazinale, pentru fiecare bazin/spaţiu hidrografic la nivel naţional (total 11 bazine

14

hidrografice). Pe baza inventarierii şi centralizării tuturor măsurilor de la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice au rezultat categoriile de măsuri şi costurile aferente implementarii lor. Costurile de investiţii totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare estimate pentru implementarea programului de măsuri în bazinele/spaţiile hidrografice din Romania reprezintă aproximativ 20,793 miliarde euro, din care 97,18 % sunt costuri pentru realizarea măsurilor de bază şi 2,82 % pentru realizarea măsurilor suplimentare. De asemenea, 82,7 % din alocarea financiară totală a programului de măsuri revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane, respectiv măsurilor pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare pentru populaţie.

În capitolul al X-lea sunt stabilite excepţiile de la atingerea obiectivelor de mediu. Stabilirea obiectivelor de mediu şi a excepţiilor s-a realizat la nivelul corpurilor de apă, deoarece nu toate “problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi nu toate “obiectivele de mediu” pot fi atinse în cadrul actualelor planuri de management bazinale. In cadrul analizei cost - beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri suplimentare, din perspectiva beneficiului adus mediului. S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile măsurilor suplimentare în directă corelaţie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului. Analiza cost - beneficiu, aplicată măsurilor suplimentare, are ca rezultat aplicarea excepţiilor în conformitate cu art. 23 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru toate măsurile suplimentare identificate la scară subbazinală. Excepţiile de la atingerea obiectivelor de mediu sunt reprezentate în cea mai mare parte de excepţiile în conformitate cu art 23 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv “prelungirea termenului de atingere a obiectivelor de mediu” în anul 2021, respectiv în anul 2027. De asemenea, au fost stabilite excepţii privind atingerea unor „obiective de mediu mai puţin severe” (în anumite condiţii

15

specifice), precum şi excepţii privind noile modificări ale caracteristicilor fizice, acestea aplicându-se unui număr redus de corpuri de apă. Pentru apele subterane au fost aplicate excepţii privind prelungirea termenelor până în 2027 pentru atingerea stării chimice bune (art. 23). În capitolul al XI-lea sunt abordate aspecte cantitative şi elemente privind schimbările climatice, în vederea evidenţierii sinergiei dintre planurile de management bazinale şi managementul riscului la inundaţii, fiind necesare acţiuni concertate referitoare la:

- dezvoltarea cercetării ştiintifice pentru studiul vulnerabilităţii sistemelor de gospodărirea apelor la schimbările climatice probabile, atât a componentelor structurale cât şi a celor nestructurale;

- elaborarea de programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive a apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;

- implementarea măsurilor pentru asigurarea alimentării cu apă a populaţiei şi agenţilor economici pe timp de secetă şi inundaţii, ţinând cont şi de scenariile de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice;

- creşterea colaborării internaţionale în domeniul apelor în vederea realizării de acţiuni comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor - inundaţii, secete, poluări accidentale, etc. - efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităţilor umane asupra resurselor de apă;

- informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveşte efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor şi a altor activităţi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaţi în stabilirea măsurilor de reducere a

16

La capitolul XII, sunt prezentate aspecte referitoare la informarea, consultarea şi participarea factorilor implicaţi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri, în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/CE. Astfel, potrivit prevederilor art 43, alin. 16 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile care ţin de competenţa lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor, precum şi a Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1012/2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor. De asemenea prin intermediul paginei de Internet proprii, administraţiile bazinale de ape ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi Comitetul de bazin pun la dispoziţia publicului pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni: a) un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare actualizate; b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate; c) proiectul schemei directoare cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.

Pe parcursul elaborării planurilor de management, la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de

17

Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice, unde au fost prezentate şi dezbatute problemele importante de gospodărire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanţi ai autorităţii publice centrale în domeniul apelor, Administraţiei Naţionale „Apele Romane”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, autorităţilor publice locale şi judeţene (Instituţii ale Prefectului, Primării, Consilii Judeţene), instituţiilor judeţene (Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţii de Sănătate Publică, Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţii de Protecţia Mediului), principalilor poluatori, operatorilor de apă, ONG-urilor, universităţilor, etc. De asemenea, s-a realizat un proces de informare şi consultare a publicului având în vedere Programele de Măsuri, direcţionat pe grupuri ţintă de factori interesaţi, în acord cu măsurile propuse pentru reducerea poluării provenite de la aglomerările umane, activităţile industriale, activităţile agricole şi alterările hidromorfologice. Procesul de consultare privind Programul de Măsuri la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice s-a derulat prin organizarea în cursul anului 2008 a 44 întâlniri (câte 4 la fiecare Administraţie Bazinală de Apă). În 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe paginile de internet ale Administraţiilor Bazinale de Apă şi al Administraţiei Naţionale “Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice, acestea au fost disponibile consultării pentru publicul interesat până la data de 10 noiembrie 2009. În cursul anului 2009 s-au organizat 22 întâlniri cu principalii utilizatori şi factori interesaţi (câte 2 la fiecare Administraţie Bazinală de Apă), pentru asigurarea informării, consultării şi participării active. Comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi, precum şi modul în care Administraţiile Bazinale de Apă au luat sau nu în considerare propunerile făcute, atât în timpul dezbaterilor cât şi prin alte instrumente, au fost prezentate în anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice. Acestea au fost realizate pe baza chestionarelor completate. Astfel, dintr-un număr de 1819 chestionare distribuite, au fost completate şi retransmise 574 chestionare. De asemenea, pentru

18

opinii şi comentarii referitoare la Planurile de Management, a fost realizat un sistem electronic on-line, prin care toţi vizitatorii paginilor de internet pe care s-au aflat postate Planurile de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice să-şi poată exprima opinia.

Pe baza observaţiilor, comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului, au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice. In noiembrie 2009, Planurile de Management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice au fost avizate la nivelul fiecărei Administraţii bazinale de Apă, în cadrul sedinţelor Comitetelor de Bazin.

Secţiunea a 3-a: Impactul socioeconomic al prezentului act normativ

3.1. Impactul macroeconomic

Evoluţia indicatorilor macrooeconomici este strâns corelată cu evaluarea cerinţei de apă pentru diferite sectoare economice (populaţie, industrie, agricultura). Aceasta stă la baza evaluării cerinţei de apă, cerinţa evaluată în ipoteza a 3 scenarii de dezvoltare minimal, mediu şi maximal, fiecare având contribuţii diferite la volumul de apă prelevat. Detalierea acestora este redată în documentaţia „Studii privind scenarii de evoluţie a cerinţelor de apă ale folosinţelor în vederea fundamentării acţiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice”.

3.1.1. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

Nu este cazul

3.2. Impactul asupra mediului de

Prin prezenta hotărâre se va crea cadrul legal necesar implementării acţiunilor prevăzute pentru atingerea

19

afaceri obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane. Se pot deschide oportunităţi pentru dezvoltarea de noi activităţi economice care să ţină seama de caracteristicile corpurilor de apă şi care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă, precum şi facilităţi legate de promovarea de proiecte care devin astfel fundamentate în mod legal prin Planurile de Management bazinale.

3.3. Impactul social

Prin realizarea măsurilor cuprinse în programele de măsuri pentru Planul Naţional de Management se asigură îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu în domeniul protecţiei calităţii apei, în special în cazul implementării măsurilor prevăzute în legislaţia specifică privind calitatea apei potabile, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, descărcarea substanţelor periculoase în apă. Implementarea directivelor europene, şi în special a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi a Directivelor 98/83/CE şi 80/923/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman va avea impact direct în preţul apei datorită recuperării investiţiilor pentru extinderea, îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare. Aplicarea Directivei Cadru pentru Apă, respectiv aplicarea principiului recuperării costurilor impune alinierea mecanismului economic financiar în domeniul gospodăririi apelor la cerinţele europene; astfel cuantumul contribuţiilor activităţilor specifice în domeniul gospodăririi apelor se aşteaptă să crească în scopul recuperării costurilor necesare managementului cantitativ şi calitativ al resurselor de apă.

3.4. Impactul asupra mediului

Prin realizarea măsurilor cuprinse în programele de măsuri pentru Planul Naţional de Management se asigură, de asemenea, îmbunătăţirea standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu în domeniul protecţiei calităţii apei. Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului Internaţional al Fluviului Dunărea (denumit Planul Naţional de Management) - care este elaborat pe baza planurilor de management la nivel de bazine/spatii hidrografice

20

– a fost supus procedurii de evaluare strategică de mediu, în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, în vederea emiterii de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, a avizului de mediu, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în Planul Naţional de Management la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. În cadrul procesului de identificare a problemelor importante de gospodărirea apelor, atât la nivelul Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării, cât şi la nivel naţional au fost identificate patru categorii majore de probleme (poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe prioritar/ periculoase şi alterările hidromorfologice) pentru care au fost stabilite programe de măsuri specifice în vederea conformării cu obiectivele de mediu. De asemenea, este important de precizat că măsurile specifice stabilite la nivel internaţional (prezentate în Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al Dunării - partea A) au fost preluate şi integrate la nivel naţional.

Din punct de vedere al presiunilor, în cadrul Planului Naţional de Management acestea au fost identificate astfel: 1. Surse punctiforme de poluare semnificative – evacuări de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafaţă: a. Aglomerările umane; b. Industria; c. Agricultura; 2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de utilizare a terenului: a. Aglomerările umane/localităţile; b. Agricultura; c. Industria; 3. Presiuni hidromorfologice semnificative: a. Lacuri de acumulare; b. Regularizări şi îndiguiri; c. Derivaţii; d. Prelevări/restituţii de apă semnificative; e. Canale navigabile;

21

4. Proiecte viitoare de infrastructură; 5. Alte tipuri de presiuni antropice: a. Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale; b. Activităţi de piscicultură/acvacultură; c. Extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă; d. Exploatările forestiere. Evaluarea efectelor de mediu ale implementării PNMBD a fost realizată la nivelul familiilor de măsuri (de bază şi suplimentare), luând în considerare detalierea acestora prin intermediul tipurilor de măsuri şi măsurilor specifice. Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea măsurilor prevăzute în PNMBD s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate (note de evaluare pozitive şi negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). În urma analizei rezultatelor se identifică în primul rând faptul că implementarea planului are un caracter preponderent pozitiv (ponderea efectelor negative este de doar 3%).

Principalele contribuţii ale planului au fost identificate în raport cu obiectivele relevante de mediu privind „Prevenirea poluării apelor cu nutrienţi, plouanţi specifici şi substanţe prioritare” şi „Prevenirea şi limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi de suprafaţă”. De asemenea contribuţii importante apar şi în cazul obiectivelor relevante de mediu ce vizează „Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane în scopul atingerii stării bune/potenţialului bun al acestora”, „Protecţia solului pe baza principiilor conservării funcţiilor acestuia şi a prevenirii degradării solurilor”, „Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman” şi „Implicarea activă a comunităţilor în procesul decizional şi în implementarea măsurilor de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii corpurilor de apă”. Obiectivele de mediu care cumulează cele mai multe efecte negative sunt „Evitarea alterării morfologiei şi hidrologiei corpurilor de apă de suprafaţă” şi „Conservarea habitatelor

22

naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună” şi „Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului său estetic”. Potenţiale efecte negative au fost identificate într-o măsură mai mică şi în cazul obiectivelor relevante de mediu privind „Dezvoltarea reţelei Natura 2000 cu respectarea cerinţelor din Directivele privind habitatele şi păsările”, „Menţinerea funcţiilor ecologice ale corpurilor de apă de suprafaţă (Directiva Cadru Apa), inclusiv asigurarea conectivităţii longitudinale”, „Conservarea şi utilizarea eficientă şi echilibrată a resurselor de apă”, „Reducerea poluării aerului şi a influenţelor pe care aceasta o are asupra calităţii apelor de suprafaţă (ex: depuneri atmosferice)” şi „Minimizarea sau prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra resurselor de apă”. În aproape toate cazurile ponderea efectelor pozitive este mai mare decât cea a potenţialelor efecte negative (cu excepţia obiectivul „Reducerea poluării aerului şi a influenţelor pe care aceasta o are asupra calităţii apelor de suprafaţă (ex: depuneri atmosferice)” pentru care ponderea potenţialelor efecte negative este egală cu cea a celor pozitive). Pe baza rezultatelor privind evaluarea situaţiei pentru anul 2015, se poate concluziona faptul că în urma implementării PNMBD, situaţia din anul respectiv va fi caracterizată de o reducere a presiunilor de natură chimică asupra corpurilor de apă simultan cu o posibilă creştere a presiunilor din cauza modificărilor hidromorfologice ale corpurilor de apă produse de viitoarele proiecte de infrastructură. Creşterea numărului de modificări hidromorfologice precum şi dificultăţile tehnico-economice legate de îndepărtarea celor existente vor contribui la deteriorarea stării ecologice în anumite corpuri de apă, cu respectarea condiţiilor de aplicare a excepţiilor de la obiectivele de mediu conform prevederilor art. 27 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi la afectarea unor ecosisteme terestre în a căror menţinere şi dezvoltare, apa joacă un rol important. Dar totodată, măsurile propuse în Planul de management pentru refacerea/îmbunătăţirea conectivităţii longitudinale şi laterale, precum şi măsurile pentru conservarea habitatelor şi speciilor direct dependente de apă vor asigura cel mai probabil o diminuare a efectelor presiunilor antropice.

23

Evaluare adecvată În cadrul PNMBD au fost identificate presiunile semnificative antropice care afectează starea apelor, acestea fiind reprezentate de aglomerări umane, industrie, agricultură, alterări hidromorfologice şi alte tipuri de presiuni antropice (activităţi de piscicultură/ acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore, exploatările forestiere).. La nivel naţional au fost identificate în cadrul planului, 947 surse punctiforme semnificative (436 aglomerări umane, 325 industrie şi 186 agricole). În cazul aglomerărilor umane, Planul Naţional de Management a identificat un număr total de 2605. Dintre acestea, 2289 aglomerări nu beneficiază de staţii de epurare şi 2099 nu beneficiază de sisteme de colectare a apelor uzate menajere. Analizând situaţia actuală a ariilor protejate la nivel naţional şi locaţia acestor aglomerări, se constată că 120 de aglomerări umane din cele 2289 aglomerări care nu beneficiază de staţii de epurare, se află în interiorul ariilor naturale protejate (adică 5,3%). De asemenea au fost identificate 106 aglomerări care nu beneficiază de sisteme de colectare uzate ape menajere (5,05% din total) şi care sunt localizate în interiorul ariilor naturale protejate. Menţionăm că aceleaşi 106 aglomerări din interiorul siturilor nu beneficiază nici de staţii de epurare. Planul Naţional de Management a identificat un număr total de 186 surse agricole de poluare semnificative. Din totalul surselor agricole identificate, 21 au fost identificate a fi în interiorul ariilor naturale protejate, adică un procent de 11,3%. La nivel naţional au fost identificate suprafeţe vulnerabile la nitraţi ce totalizează 13.817.450 ha, din acestea 1.401.589 ha (aproximativ 10 % din total) suprapunându-se cu suprafeţele „Siturilor de Importanţă Comunitară” (SCI) şi 1.575.709 ha (aproximativ 11 % din total) cu suprafeţele „Siturilor de Protecţie Specială Avifaunistică” (SPA). În ceea ce priveşte sectorul industrial, sunt identificate 325

24

surse de poluare semnificative (conform Planului Naţional de Management). Dintre acestea, 51 au fost identificate ca fiind localizate în interiorul ariilor naturale protejate, adică un procent de 16 %. În ceea ce priveşte sectorul de „presiuni hidromorfologice”, (acumulări, derivaţii, îndiguiri şi regularizări), după realizarea intersecţiei dintre acestea şi ariile naturale protejate se observă că cca. 61% dintre acumulări, cca. 50% din derivaţii, cca. 34% din îndiguiri şi cca. 14% din regularizări sunt realizate în interiorul ariilor naturale protejate.

Identificare şi evaluare impact Aşa cum a fost arătat anterior, sursele de poluare reprezentate de aglomerări umane, agricultură şi industrie reprezintă şi presiuni asupra unora dintre ariile naturale protejate. Măsurile propuse în PNMBD (reabilitare/ extindere/ realizare de reţele de canalizare şi staţii de epurare, implementarea “celor mai bune tehnologii disponibile” (BAT), prevenirea şi gestionarea poluărilor accidentale etc) se adresează direct reducerii acestor surse de poluare, fiind în măsură să permită o îmbunătăţire a stării habitatelor şi speciilor (în special a celor dependente de apă) în interiorul acestor arii protejate. În ceea ce priveşte presiunile hidromorfologice, la nivel naţional au fost identificate un număr de 51 situri Natura 2000 ce pot fi afectate de implementarea viitoarelor proiecte de infrastructură. Din acestea, 33 sunt situri de importanţă comunitară (SCI), iar 18 sunt situri de protecţie avifaunistică (SPA). Din cele 33 de SCI-uri în care au fost identificate propuneri de proiecte ce vizează alterări hidromorfologice, 9 situri sunt vulnerabile (conform informaţiilor extrase din Formularele standard) la aceste tipuri de amenajări (ceea ce reprezintă 27 %), iar pentru restul de 24 nefiind în prezent identificate astfel de vulnerabilităţi (74 %). În ceea ce priveşte SPA-urile, din cele 18 situri în care au fost identificate propuneri de proiecte ce vizează alterări hidromorfologice, 2 situri sunt vulnerabile (conform informaţiilor extrase din Formularele standard) (aproximativ 11 %).

25

Măsurile propuse de PNMBD (măsuri pentru conservarea habitatelor şi speciilor depenedente de apă) sunt în realitate un pachet de măsuri care vizează evitarea şi diminuarea efectelor negative ale viitoarelor proiecte de infrastructură. Trebuie admis totuşi că aceste măsuri ar putea să nu compenseze totalitatea efectelor negative generate de proiectele de infrastructură. O analiză a alternativelor, urmată de selectarea celor mai bune soluţii pentru proiectele de infrastructură ce intersectează arii naturale protejate, ar trebui realizată în cadrul Planurilor de Amenajare a Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice, componenta cantitativă a schemelor directoare de amenajare şi management la nivel bazinal. Realizarea proiectelor de infrastructură, aşa cum sunt propuse în forma actuală, ar putea impune necesitatea implementării unor măsuri compensatorii. Compensarea efectelor negative nu este impusă de măsurile PNMBD. Dimensionarea corectă a acestor măsuri nu poate fi realizată decât în faza de proiect. În urma evaluării strategice de mediu pentru Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului Internaţional al Fluviului Dunărea, se pot trage următoarele concluzii:

Scopul acestuia este protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea echilibrată şi durabilă a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv general atingerea „stării bune/potenţialului bun” (atât ecologic cât şi chimic) a apelor de suprafaţă şi subterane, în concordanţă cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/CE. Astfel, Planul Naţional de Management este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire durabilă a apelor la nivelul bazinului hidrografic al Dunării aferent porţiunii naţionale (PNMBD). Prin aprobarea acestuia, se va crea cadrul legal necesar implementării măsurilor prevăzute în Planul Naţional de Management, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane până în anul 2015, sau pentru atingerea excepţiilor de la aceste obiective de mediu până în anul 2021 sau 2027.

26

Metodologia de evaluare strategică de mediu a PNMBD a presupus parcurgerea mai multor paşi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza stării actuale a mediului la nivel naţional, cu relevanţă pentru obiectul evaluării, precum şi realizarea Alternativei 0, respectiv alternativa neimplementării PNMBD. Planul asigură viziunea integrată şi sintetizează măsurile ce trebuie adoptate pentru protecţia, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. Lipsa sa /neimplementarea prevederilor planului poate conduce la neatingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane, (atingerea „stării bune/potenţialului bun”). Trebuie însa făcută precizarea că lipsa planului/ neimplementarea prevederilor sale nu scuteşte autorităţile responsabile şi agenţii economici de aplicarea prevederilor cuprinse în legislaţie sau conformarea cu normele şi bunele practici privind protecţia resurselor de apă. În urma acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu pentru care au fost formulate obiective de mediu relevante (obiective care să ducă la rezolvarea acestor probleme de mediu). Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care Planul contribuie la atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive şi negative la atingerea acestor obiective şi au fost identificate situaţiile în care Planul nu aduce contribuţii sau aduce contribuţii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite. În final, pe baza însumării notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativă a efectelor Planului asupra mediului. Rezultatele evaluării indică un efect majoritar pozitiv astfel implementarea PNMBD va avea un efect preponderent pozitiv asupra obiectivelor relevante de mediu. În cadrul evaluării nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative asupra factorilor de mediu generate de măsurile propuse în plan.

Principalele contribuţii ale planului au fost identificate în raport cu obiectivele relevante de mediu privind „Prevenirea poluării apelor cu nutrienţi, poluanţi specifici şi substanţe prioritare” şi „Prevenirea şi limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi de suprafaţă”.

27

Obiectivele de mediu care cumulează cele mai multe efecte negative sunt „Evitarea alterării morfologiei şi hidrologiei corpurilor de apă de suprafaţă”, „Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună” şi „Protecţia şi îmbunătăţirea peisajului natural cu conservarea aspectului său estetic”. Chiar şi în cazul acestor obiective de mediu însă ponderea potenţialelor efecte pozitive este mai mare decât cea a celor negative. Este de menţionat totuşi că, spre deosebire de proiectele realizate în deceniile anterioare, în cazul noilor alterări hidromorfologice (proiecte de infrastructură) PNMBD propune o serie de măsuri (ex: măsurile pentru conservarea habitatelor şi speciilor direct dependente de apă) ce vor asigura cel mai probabil o diminuare a potenţialelor efecte negative. În ciuda faptului că implementarea PNMBD, va genera preponderent efecte pozitive, trebuie subliniat faptul că unele dintre presiunile antropice semnificative identificate vor continua să se manifeste, iar unele dintre ele (modificările hidromorfologice1) să se amplifice. Creşterea numărului de modificări hidromorfologice, precum şi dificultăţile tehnico-economice legate de îndepărtarea celor existente vor contribui la deteriorarea stării ecologice în anumite corpuri de apă, cu respectarea condiţiilor de aplicare a excepţiilor de la obiectivele de mediu conform prevederilor art. 27 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi la afectarea unor ecosisteme terestre în a căror menţinere şi dezvoltare, apa joacă un rol important. Ţinând însă cont de localizarea, numărul relativ ridicat şi potenţialul lor impact cumulativ, este posibil ca în cazul acestor tipuri de proiecte (proiecte de infrastructură) să apară efecte negative. Potenţialele efecte negative sunt legate de modificarea parametrilor hidrologici în zone de conservare a unor populaţii /habitate ale unor populaţii de plante şi animale, precum şi de posibilitatea întreruperii, prin lucrări de amenajare, a unor circuite bio-geo-chimice naturale esenţiale pentru menţinerea tuturor funcţiilor ecologice ale apelor curgătoare şi a sistemelor ripariene.

1 Lacuri de acumulare, îndiguiri, derivaţii etc

28

Viitoarele proiecte de infrastructură nu sunt promovate de PNMBD. Ele sunt identificate ca presiuni asupra corpurilor de apă, planul propunând măsuri pentru reducerea potenţialului impact negativ al acestor tipuri de proiecte. Astfel măsurile propuse în Planul de Management pentru conservarea habitatelor şi speciilor direct dependente de apă, precum şi măsurile suplimentare propuse în cadrul Raportului de mediu vor conduce la diminuarea potenţielelor efecte negative, fiind însă dificil de estimat la acest moment gradul în care această diminuare va contribui la îmbunătăţirea stării ecologice a corpurilor de apă.

Una din concluziile raportului de mediu este că scopul principal al actualului plan de management al Bazinului Dunării este cel al reducerii poluării, urmând ca scopul major al viitorului plan de management trebuie să fie renaturarea corpurilor de apă (în principal a celor de suprafaţă) cu restabilirea conectivităţii longitudinale şi laterale, adică a întregii funcţionalităţi a acestor sisteme ecologice. În privinţa monitorizării efectelor asupra mediului a implementării PNMBD a fost recomandat un set de indicatori care să permită o evaluare simplă şi eficientă a modului în care aceasta va atinge obiectivele de mediu stabilite.

Secţiunea 4: Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pe

anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) Mii lei

Indicatori Anul curent

Următorii 4 ani Media pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 7

29

2011 2012 2013 2014 2015 1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus din care:

-

a) buget de stat, din acesta

-

(i) impozit pe profit - (ii) impozit pe venit - b) bugete locale - (i) impozit pe profit - c) bugetul asigurărilor sociale de stat

-

(i) contribuţii de asigurări

-

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus din care:

-

a) buget de stat, din acesta

-

(i) cheltuieli de personal

-

(ii) bunuri şi servicii - b) bugete locale - (i) cheltuieli de personal

-

(ii) bunuri şi servicii - c) bugetul asigurărilor sociale de stat

-

(i) cheltuieli de personal

-

(ii) bunuri şi servicii - 3. Impact financiar a) bugetul de stat b) bugete locale

30

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

- Costurile aferente măsurilor vor fi suportate în cea mai mare parte de: fonduri europene, buget de stat şi bugete locale, credite externe, fonduri private, parteneriate public/privat, Fondul de Mediu, populaţia. In perioada 2011-2015 fondurile de la bugetul de stat vor fi asigurate din sumele alocate investiţiilor prevăzute pentru Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, iar fondurile de la bugetul local din sumele alocate pentru unităţile admninistrativ teritoriale, conform planificării din Strategia Fiscal-Bugetară pe perioada 2011-2013, precum şi a următoarelor strategii financiar fiscale pe anii următori. Se menţionează faptul că valoarea cheltuielilor de investiţii pentru anul 2010 din Planul Naţional de Management cuprinde totalul investiţiilor din perioada 2004-2010 care corespunde costurilor măsurilor deja implementate în acea perioadă pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene in domeniul apelor. Având în vedere nivelul semnificativ al costurilor investiţiilor este deosebit de importantă concentrarea eforturilor pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale, Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, fonduri bugetare, etc., în special în perioada corespunzatoare primului Plan de Management.

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

-

31

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

- Pentru perioada 2010 – 2027, costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri la nivel naţional au fost estimate ca având valoarea de 20,992 miliarde euro (aproximativ 94,65 miliarde lei), din care cca. 97,2 % sunt costuri pentru realizarea măsurilor de bază şi 2,8 % costuri pentru realizarea măsurilor suplimentare.

- 4.7. Alte informaţii La nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice a fost stabilit un

program de măsuri, care cuprinde atât măsuri de bază, cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile de apă. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere, în special, cerinţele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de implementarea legislaţiei comunitare pentru protecţia calităţii apelor. Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanţilor şi măsurile pentru reducerea efectelor alterărilor hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost-eficienţă, respectiv raportul dintre costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate. Cele mai mari costuri de investiţii sunt necesare pentru realizarea măsurilor aplicate:

82,28 % pentru finanţarea măsurilor de asigurare a serviciilor de apă pentru populaţie din aglomerările umane (alimentare, canalizare – epurare);

9,85 % pentru măsurile destinate sectorului activităţilor agricole (zone vulnerabile, protecţia plantelor, ferme zootehnice);

6,49 % pentru măsurile aplicate activităţilor industriale; 1,19 % pentru măsurile alocate presiunilor

hidromorfologice; 0,18 % pentru alte măsuri din domeniile piscicultură,

păsări şi habitate, asistenţă tehnică, etc.

32

Acest efort financiar se va reflecta la nivel naţional printr-o contribuţie medie de 967 euro/locuitor până în anul 2027. Perioada în care se vor realiza cele mai mari investiţii este primul ciclu al planului de management, respectiv până în anul 2015, cu o valoare planificată pentru această perioadă de 15,820 miliarde euro (aproximativ 71,19 miliarde lei). Cheltuielile de investiţii ale programului de măsuri (Euro) va fi finanţat în această perioadă astfel: 24,35% din fonduri europene (3852 mil. Euro) 24,33% din fonduri de la bugetul de stat (3849 mil. Euro) 22,21% din fonduri de la bugetul local (3513,835 mil. Euro) 29,11% din contribuţiile operatorilor/ agenţilor economici din

surse proprii, împrumuturi, parteneriate, etc. (4605,165 mil. Euro).

Se menţionează faptul că din totalul cheltuielilor de investiţii estimate pentru implementarea programului de măsuri până în anul 2027, pentru 29 % (cca. 6 miliarde Euro) nu au fost identificate cu certitudine surse de finanţare, deşi pentru aceste măsuri au fost estimate costurile aferente. În măsura în care vor fi continuate programele de alocare a fondurilor europene structurale şi de coeziune, precum şi planificarea strategiei fiscal bugetare în perioada 2014-2019, se vor identifica şi stabili concret sursele de finanţare a programului de măsuri pentru al doilea Plan Naţional de Management (2015-2021).

Având în vedere ponderea semnificativă a investiţiilor din domeniul serviciilor de apă, este deosebit de importantă concentrarea eforturilor pentru realizarea măsurilor aferente acestui sector. Trebuie îmbunătăţită eficienţa administrativă şi asigurarea unei absorbţii bune a Fondurilor de Coeziune şi Structurale, Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fonduri bugetare, etc. în perioada 2007-2013, prin:

- Eforturi continue pentru întărirea capacităţii administrative cu referire la managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local;

- Intărirea rolului de coordonare la nivel naţional şi regional, inclusiv corelarea fondurilor europene cu strategiile şi programele naţionale;

- Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care

33

- Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante, studii extinse, analize de cost-beneficiu şi proceduri complexe;

- Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenţialii

beneficiari în pregătirea şi implementarea proiectelor; - Aplicarea noii legislaţii privind achiziţiile publice în mod

corect şi eficient, care necesită instruirea intensivă a beneficiarilor;

- Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficiente pentru întreaga paletă de instituţii implicate în implementarea fondurilor europene.

Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul 2012, având în vedere identificarea stadiului operaţional al acestora, îmbunătăţirea evaluării efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente tehnice pentru modelarea substanţelor organice şi substanţelor periculoase. De asemenea, continuarea şi dezvoltarea activităţilor de monitoring integrat al calităţii apelor vor contribui la clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.

Secţiunea a 5-a:

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare 5.1. Măsuri normative necesare

pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ

Nu este cazul

5.1.a)

acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

Nu este cazul

5.1. b)

acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

Nu este cazul

34

5.2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Nu este cazul

5.3. Măsuri normative necesare

aplicării directe a actelor normative comunitare

Prezentul act normativ reglementează aprobarea Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea şi a Planurilor de Management la nivel de bazine hidrografice, care sunt elaborate în conformitate cu prevederile art 13 şi anexei VII din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, transpusă în dreptul intern prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare (în particular în conformitate cu art. 6 alin. (1), (3), (4) şi (6), şi cu art. 43 alin. (1), (15), (2) şi art 45) şi cu anexa nr. 3 – „Conţinutul minim al schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinului hidrografic şi al programelor de măsuri aferente acestora”)

5.4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie

a Uniunii Europene Nu este cazul.

5.5. Alte acte normative şi/sau

documente internaţionale din care decurg angajamente

Nu este cazul.

5.6. Alte informaţii Nu este cazul.

35

Secţiunea a 6-a: Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

6.1.

Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate

Nu este cazul

6.2. Fundamentarea

alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea

Nu este cazul.

6.3 Consultările

organizate cu autorităţile administraţiei publice locale

Pe parcursul elaborării planurilor de management, la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă ale Administraţiei Naţionale “Apele Române” s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice, unde au fost prezentate şi dezbătute problemele importante de gospodărire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. La aceste dezbateri publice au participat: reprezentanţi ai autorităţii publice centrale în domeniul apelor, Administraţiei Naţională „Apele Romane”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, autorităţilor publice locale şi judeţene (Instituţii ale Prefectului, Primării, Consilii Judeţene), institutiilor judeţene (Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţii de Sănătate Publică, Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţii de Protecţia Mediului), principalilor poluatori, operatorilor de apă, ONG-urilor, universităţilor, etc. De asemenea, s-a realizat un proces de informare şi consultare a publicului, având în vedere Programele de Măsuri, direcţionat pe grupuri ţintă de factori interesaţi, în acord cu măsurile propuse pentru reducerea poluării provenite de la aglomerările umane, activităţile industriale, activităţile agricole şi alterările hidromorfologice. Procesul de consultare privind Programul de

36

Măsuri la nivelul celor 11 bazine/spaţii hidrografice s-a derulat prin organizarea în cursul anului 2008 a 44 întâlniri (câte 4 la fiecare Administraţie Bazinală de Apă).

In 22 decembrie 2008 s-au prezentat pe paginile de internet ale

Administraţiilor Bazinale de Apă şi al Administraţiei Naţionale „Apele Romane” cele 11 proiecte ale Planurilor de Management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice; acestea au fost disponibile pentru publicul interesat până la 10 noiembrie 2009. La nivelul anului 2009 s-au organizat 22 întâlniri cu principalii utilizatori şi factori interesaţi (câte 2 la fiecare Administraţie Bazinală de Apă), pentru asigurarea informării, consultării şi participării active. Comentariile şi observaţiile făcute de principalii factori interesaţi, precum şi modul în care Administraţiile Bazinale de Apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” au luat sau nu în considerare propunerile făcute, atât în timpul dezbaterilor, cât şi prin alte instrumente, au fost prezentate în anexele Planurilor de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice. Pe baza observaţiilor, comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaţi şi publicului au fost reactualizate Planurile de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice. In noiembrie 2009, Planurile de Management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice au fost avizate la nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă în cadrul şedinţelor Comitetelor de Bazin. În elaborarea planurilor de management au fost respectate procedurile de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale potrivit HG nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.

37

6.4. Consultările în cadrul consiliilor interministeriale

Nu este cazul.

6.5. Informaţii

privind necesitatea avizării proiectului de act normativ

Consiliul Legisaltiv a avizat favorabil prezentul act normative cu avizul nr. 94/2011.

Secţiunea a 7-a:

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului act normativ

7.1.

Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

În elaborarea prezentului act normativ a fost respectată procedura privind transparenţa decizională în administraţia publică, prevăzută de Legea nr. 52/2003.

7.2. Informarea

societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Pe parcursul elaborării planurilor de management, la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă ale Administraţiei Naţionale “Apele Române” s-au realizat campanii de informare şi de consultare privind realizarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice, unde au fost prezentate şi dezbătute problemele importante de gospodărire a apelor identificate la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice. La aceste dezbateri publice au participat reprezentanţi ai autorităţii publice centrale în domeniul apelor, Administraţiei Naţionale “Apele Romane”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, autorităţilor publice locale şi judeţene (Instituţii ale Prefectului, Primării, Consilii Judeţene), instituţiilor judeţene (Direcţii pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţii de Sănătate Publică, Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţii de Protecţia Mediului), principalilor poluatori, operatorilor de apă, inclusiv reprezentanţi ai societăţii civile (ONG-uri, universităţi), etc.

38

In cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu, în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, a fost anunţat pe site-ul propriu al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi în mass-media disponibilizarea proiectului Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului Internaţional al Fluviului Dunărea (denumit Planul Naţional de Management) - care este elaborat pe baza planurilor de management la nivel de bazine/spaţii hidrografice – precum şi a raportului de mediu. De asemenea, Planul Naţional de Management şi Raportul de Mediu au fost supuse unei dezbateri publice prin care a fost informată societatea civilă cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele implementării planului naţional de management şi a măsurilor din programele de măsuri asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice.

7.3. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 8-a: Măsuri de implementare

8.1. Măsuri de implementare a proiectului de act normativ

În conformitate cu măsurile şi acţiunile stabilite în Programul de măsuri aferent Planului Naţional de Management şi termenele precizate în anexa care face parte integrantă din prezentul proiect de hotărâre.

39

40

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului Naţional de Management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României.

Ministrul Mediului şi Pădurilor

László Borbély