notĂ de fundamentare - guvernul romaniei · cardiovasculare, diabetul zaharat şi afecţiunile...

of 12 /12
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secţiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situaţiei actuale 1. Prin adresa comună a Instituției Prefectului – județul Caraș - Severin nr. 1/19722/19.12.2018 și a Consiliului Județean Caraș-Severin nr. 24824/19.12.2018 a fost transmis proiectul de hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru Municipiul Caransebeș, precum și nota de fundamentare aferentă. Prin proiect se precizează că Spitalul Municipal de Urgență Caransebeş este unul dintre cele 5 spitale municipale de urgenţă din ţară şi asigură asistenţa medicală de specialitate a peste 25.000 locuitori din Municipiul Caransebeş, respectiv pacienţi din Valea Bistrei (Bucova, Băuţar, Zăvoi, Oţelu Roşu, Glimboca, Obreja ) precum şi pacienţi din teritoriul Băile Herculane – Sacu. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş are în componenţa sa următoarele secţii şi compartimente: Medicină internă, Diabet zaharat, Cardiologie, Neurologie, ATI, Ginecologie, Neonatologie, Oftalmologie, ORL, Pediatrie, Psihiatrie pediatrică, Psihiatrie adulţi, Chirurgie generală, Chirurgie estetică, Traumatologie şi ortopedie, Pneumo-ftiziologie, Boli infecţioase, CPU. Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş funcţionează în prezent cu un număr de 388 paturi şi este structurat pe 7 nivele + 2 secţii exterioare situate la aproximativ 3km de spital. La Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş sunt 18 specialităţi medicale. În anul 2017 s-a acordat asistenţă medicală pentru: - 13.240 pacienţi externaţi spitalizare continuă, - 783 cazuri spitalizare de zi,

Author: others

Post on 19-May-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • NOTĂ DE FUNDAMENTARE

    Secţiunea 1

    Titlul prezentului act normativ

    Hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul

    de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin

    Secţiunea a 2-a

    Motivul emiterii actului normativ

    1. Descrierea situaţiei actuale 1. Prin adresa comună a Instituției Prefectului – județul Caraș -

    Severin nr. 1/19722/19.12.2018 și a Consiliului Județean Caraș-Severin nr. 24824/19.12.2018 a fost transmis proiectul de hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru Municipiul Caransebeș, precum și nota de fundamentare aferentă.

    Prin proiect se precizează că Spitalul Municipal de Urgență Caransebeş este unul dintre cele 5 spitale municipale de urgenţă din ţară şi asigură asistenţa medicală de specialitate a peste 25.000 locuitori din Municipiul Caransebeş, respectiv pacienţi din Valea Bistrei (Bucova, Băuţar, Zăvoi, Oţelu Roşu, Glimboca, Obreja ) precum şi pacienţi din teritoriul Băile Herculane – Sacu.

    Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş are în componenţa sa următoarele secţii şi compartimente: Medicină internă, Diabet zaharat, Cardiologie, Neurologie, ATI, Ginecologie, Neonatologie, Oftalmologie, ORL, Pediatrie, Psihiatrie pediatrică, Psihiatrie adulţi, Chirurgie generală, Chirurgie estetică, Traumatologie şi ortopedie, Pneumo-ftiziologie, Boli infecţioase, CPU.

    Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş funcţionează în prezent cu un număr de 388 paturi şi este structurat pe 7 nivele + 2 secţii exterioare situate la aproximativ 3km de spital.

    La Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş sunt 18 specialităţi medicale.

    În anul 2017 s-a acordat asistenţă medicală pentru: - 13.240 pacienţi externaţi spitalizare continuă, - 783 cazuri spitalizare de zi,

  • - Unitate Primire Urgenţe 31.426 cazuri (din care 9542 internaţi din Urgenţă).

    Până la data de 30 noiembrie 2018, finanţarea totală a Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş a fost în sumă de 43.289,22607 mii lei, după cum urmează:

    - Secţiunea de funcţionare: de 43.280,22607 mii lei (287,79131 mii lei venituri proprii, 25.148,21531 mii lei contracte încheiate cu CJASS, DSP BS, DSP MS, 17.205,65008 mii lei subvenţii din bugetul FNUASS pentru acoperirea creşterilor salariale, 638,570 mii lei subvenţii de la bugetele locale pentru spitale - secţiune funcţionare);

    - Secţiunea de dezvoltare: 9,000 mii lei (9,000 mii lei subvenţii din bugetul local - cheltuieli de capital).

    Plăţile au fost în sumă de 43.160,71396 mii lei efectuate după cum urmează:

    - Secţiunea de funcţionare: 43.155,71396 mii lei (38.402,733 mii lei plata salariilor, 4.511,95196 mii lei bunuri şi servicii, din care 1.704,63288 mii lei programe de sănătate, 241,029 mii lei alte cheltuieli – burse);

    - Secţiunea de dezvoltare: 5,000 mii lei (5,000 mii lei - proiecte cu finanţare UE).

    Din datele prezentate reiese faptul că 88,73% din finanţarea Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş (venituri proprii, contracte încheiate cu CJASS, DSP, Subvenţii din bugetul FNUASS, subvenţii din bugetele locale SF) acoperă cheltuielile de personal, 3.94% Programe naţionale de sănătate, 6,49% bunuri şi servicii, iar 0,55% alte cheltuieli. Drept urmare, Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş se află în imposibilitatea de a achiziţiona medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectanţi etc, deoarece, având în vedere datoriile foarte mari ale instituţiei faţă de furnizori, aceştia refuză onorarea comenzilor lansate.

    Situaţia plăţilor restante şi a arieratelor la data de 30 noiembrie 2018 se prezintă astfel: total furnizori 9.753,254 mii lei din care;

    - în termenul de scadenţă 979,516 mii lei - peste termenul de scadenţă (plăţi restante) 8.773,738 mii lei, din

    care: sub 30 zile 675,659 mii lei, peste 30 zile 822,717 mii lei, peste 90 zile (arierate) 7.275,362 mii lei

    Din valoarea totală a soldului furnizorilor la data de 30 noiembrie 2018 în suma de 9.753,254 mii lei, 5.136,675 mii lei (52,67% ) reprezintă obligaţii de plată aferente anului 2017, iar din obligaţiile de plată aferente anului 2017, 1.557,449 mii lei (30.32%) reprezintă obligaţii neachitate faţă de furnizorii de medicamente, materiale sanitare, reactivi şi dezinfectanţi.

    Bugetul local al Municipiului Caransebeş nu are resursele financiare pentru a reechilibra şi a susţine în continuare activitatea acestei

  • instituţii, prin asigurarea unor transferuri din bugetul local în bugetul instituţiei, destinate finanţării cheltuielilor de funcţionare.

    Se propune suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 9.753 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe anul 2018 şi repartizarea acestei sume bugetului local al Municipiului Caransebeş, Judeţul Caraş-Severin, pe anul 2018, astfel încât să se asigure resursele financiare necesare achitării plăţilor restante înregistrate de Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, la data de 30 noiembrie 2018.

    2. Totodată, prin adresa comună a Instituției Prefectului – județul

    Caraș - Severin nr. 4/19667/19.12.2018 și a Consiliului Județean Caraș-Severin nr. 24823/19.12.2018 a fost transmis proiectul de hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru Orașul Oravița, precum și nota de fundamentare aferentă.

    Prin proiect se precizează că Spitalul Orăşenesc Oraviţa este situat in oraşul Oraviţa, un oraş de aproximativ 12.000 locuitori, situat în sud-vestul României, în sudul Banatului, la o intersecţie de drumuri ce leagă Valea Almăjului, Clisura Dunării şi Banatul Montan.

    Construit între anii 1935 – 1937 şi inaugurat la 23 octombrie 1937 în prezenţa Ministrului Sănătăţii Dr. I. Costinescu, spitalul deserveşte în prezent o populaţie de aproximativ 40.000 locuitori pe un teritoriu care cuprinde 43 de localităţi cu o suprafaţă estimată la 65.000 ha, populaţie cu o morbiditate variată, predominând afecţiunile cardiovasculare, diabetul zaharat şi afecţiunile reumatismale (populaţie de tip îmbătrânit).

    Spitalul Orăşenesc Oraviţa funcţionează in 2 locaţii: Oraviţa şi Marila. Astfel în Oraviţa funcţionează secţiile: Interne, Chirurgie, Pediatrie, Compartiment A.T.I., Ortopedie - Traumatologie, Obstetrică Ginecologie iar la 14 km distanţă funcţionează secţia exterioară Marila, respectiv secţia Interne Cronici şi secţia Pneumologie - TBC.

    Structura organizatorică a Spitalului Orăşenesc Oraviţa aprobata prin OMS nr. 554/26.05.2010 este următoarea:

    - Secţia Medicină Internă 60 paturi, - Secţia Chirurgie Generală 35 paturi, din care: compartiment

    Ortopedie - Traumatologie 10 paturi - Compartiment Obstetrică – Ginecologie 15 paturi - Secţia Pediatrie 25 paturi, din care Compartiment neonatologie 5

    paturi - Compartiment A.T.I. 5 paturi - Secţia E. Interne – Cronici 50 paturi - Secţia E. Pneumologie 90 paturi TOTAL 280 paturi

  • - Farmacie - Sterilizare - Bloc operator - Laborator analize medicale - Laborator radiologie şi imagistică medicală - Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale - Dispensar TBC Ambulatoriu integrat cu cabinete în specialitate: medicină internă,

    pediatrie, obstetrică ginecologie, dermatovenerologie, aparat funcţional.

    La data de 30 noiembrie 2018, situaţia în care se află Spitalul Orăşenesc Oraviţa, datorită insuficienţei fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor materiale este următoarea: datorii 2.411,150 mii lei, din care plăţi restante 2.337,512 mii lei, din care arierate 1.585.475 mii lei.

    Menţionăm faptul că la începutul anului 2018 situaţia se prezenta astfel: plăţi restante 1.846,202 mii lei, din care arierate 1.131,059 mii lei.

    Aceste datorii s-au transformat în arierate, de la o luna la alta, deoarece fondurile primite nu au fost suficiente pentru achitarea acestora cât şi pentru achitarea datoriilor curente de funcţionare .

    Drept urmare, Spitalul Orăşenesc Oraviţa se află în imposibilitatea de a achiziţiona medicamente, materiale sanitare, reactivi, dezinfectanţi, deoarece datoriile faţă de furnizori sunt foarte mari, aceştia refuză, onorarea comenzilor lansate.

    În momentul de faţă, la fel ca şi în cursul anului 2017, sunt conturile blocate din motivul că nu s-a putut reduce valoarea arieratelor conform celor legale, din cauza insuficienţei de fonduri.

    Este imperios necesară alocarea de fonduri pentru arierate, în caz contrar unitatea trebuie să-şi suspende activitatea.

    Bugetul local al Oraşului Oraviţa nu are resursele financiare pentru a reechilibra şi a susţine în continuare activitatea acestei instituţii, prin asigurarea unor transferuri din bugetul local în bugetul instituţiei, destinate finanţării cheltuielilor de funcţionare.

    Se propune suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 2.411 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe anul 2018 şi repartizarea acestei sume bugetului local al Oraşului Oraviţa, Judeţul Caraş-Severin, pe anul 2018, astfel încât să se asigure resursele financiare necesare achitării plăţilor restante înregistrate de Spitalul Orăşenesc Oraviţa, la data de 30 noiembrie 2018.

    3. De asemenea, prin adresa comună a Instituției Prefectului –

    județul Caraș - Severin nr. 1/19661/19.12.2018 și a Consiliului Județean Caraș-Severin nr. 24808/19.12.2018 a fost transmis proiectul de hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de

  • rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru Județul Caraș-Severin, precum și nota de fundamentare aferentă.

    Prin proiect se precizează că Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa reprezintă unitatea cea mai complexă a Judeţului Caraş-Severin, asigurând asistenţa medicală de specialitate a peste 65.000 locuitori din Municipiul Reşiţa, respectiv a peste 274.000 locuitori ai Judeţului Caraş-Severin.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa deţine o poziţie strategică în infrastructura medicală a Judeţului Caraş-Severin, în cadrul acestei instituţii funcţionând structuri unice pe judeţ (Urologie, Nefrologie şi hemodializă cronică, Hematologie, HIV/SIDA, Dermatovenerologie, Gastroenterologie, Recuperare medicală neurologică, Diabetologie şi boli de nutriţie). În acelaşi timp, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa este singurul spital, de pe toată raza judeţului care deţine structuri de tip UPU – SMURD, prin care se asigură toate urgenţele medii şi majore de la celelalte unităţi medicale. Prin UPU s-a acordat, în anul 2016, asistenţă medicală de urgenţă pentru 53.943 pacienţi sosiţi, iar în anul 2017 pentru 53.757 pacienţi sosiţi.

    La nivelul municipiului reşedinţă de judeţ nu există un spital municipal, sens în care Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa preia cea mai mare parte din cazuistica medicală a locuitorilor acestei unităţi administrativ-teritoriale, respectiv peste 65.000 persoane.

    În luna decembrie 2012, în urma desfiinţării a 3 spitale (Bozovici, Anina, Bocşa), s-a înfiinţat un Centru Multifuncţional în localitatea cea mai îndepărtată de Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, respectiv Bozovici, care asigură asistenţa medicală a aproximativ 27.000 locuitori.

    Pacienţii proveniţi din celelalte 2 oraşe Anina - centru minier şi de exploatare a lemnului și Bocşa - centru cu activitate pe construcţii metalice şi exploatarea lemnului, au fost preluaţi de Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa funcţionează, în prezent, cu un număr de 835 paturi, după cum urmează:

    Staţionar I - parter plus 6 nivele cu 457 paturi, 12 secţii şi compartimente (secţia Chirurgie generală - 60 paturi, secţia Ortopedie - 25 paturi, secţia Urologie - 30 paturi, secţia Obstretică Ginecologie - 57 paturi, secţia Pediatrie - 50 paturi, secţia Neonatologie - 25 paturi din care compartiment Prematuri cu 10 paturi şi compartiment Terapie intensivă cu 5 paturi, secţia ATI - 30 paturi, secţia Medicină Internă - 70 paturi din care compartimentul Nefrologie cu 5 paturi, compartimentul Gastroenterologie cu 5 paturi, secţia Cardiologie - 65 paturi, din care compartiment Terapie intensivă coronarieni cu 5 paturi, secţia Oftalmologie - 25 paturi, Compartiment ORL - 20 paturi,

  • Centrul de hemodializă - 11 aparate şi Unitate Primire Urgenţe - UPU) - suprafaţă utilă: 16.409 mp.

    Staţionar II - amplasat la 5 km de Staţionar I, parter plus 2 nivele cu 226 paturi; cu 5 secţii şi 4 compartimente (secţia Medicină Internă II - 65 paturi din care compartiment Cardiologie cu 5 paturi, compartiment Recuperare, medicină fizică şi balneologică cu 15 paturi şi compartiment Hematologie cu 20 paturi; secţia Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice - 25 paturi; secţia Oncologie medicală - 30 paturi; secţia Neurologie - 46 paturi din care compartimentul Recuperare medicală neurologică cu 6 paturi; secţia Psihiatrie - 60 paturi) - suprafaţa utilă 5.267 mp.

    Staţionar III - amplasat la 7 km de Staţionar I parter plus 3 nivele cu 152 paturi, funcţionează 2 sectii şi 3 compartimente (Secţia Pneumologie - 92 paturi din care compartiment TBC cu 77 paturi, Boli Infecţioase - 40 paturi din care compartiment HIV/SIDA cu 5 paturi, Compartimentul Dermato-Venerologie - 20 paturi) - suprafaţa utilă 2.695 mp.

    La Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa sunt 21 specialităţi medicale, în anul 2017 acesta acordând asistenţă medicală pentru: 25.112 pacienţi externaţi spitalizare continuă, 24.313 cazuri spitalizare continuă acuţi, 799 cazuri la spitalizare continuă cronici, 6.842 cazuri spitalizare de zi, Unitate Primire Urgenţe 53.757 cazuri, Ambulatorul integrat al spitalului cu 14 specialităţi medicale : 37.811 consultaţii.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa se confruntă cu o situaţie financiară deosebit de dificilă, determinată de finanţarea necorespunzătoare a activităţii de bază a acestei instituţii sanitare. Insuficienţa disponibilităţilor s-a accentuat atât în anul 2017, cât şi în cursul acestui an, finanţarea acordată în baza contractului încheiat cu Casa Naţională de Sănătate nefiind în măsură să acopere nevoile reale ale instituţiei, mai cu seamă în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare şi alte bunuri şi servicii conexe activităţii medicale.

    Până la data de 30 noiembrie 2018, finanţarea totală a Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa a fost în sumă de 121.618.948,26 lei, după cum urmează:

    - Sectiunea de functionare : 119.748.178,88 lei (980.812,23 lei venituri proprii, 71.950.354,40 lei contracte incheiate cu CJASS, DSP BS, DSP MS, IML TM, 45.948.282,25 lei subventii din bugetul FNUASS pentru acoperirea cresterilor salariale, 868.730,00 lei subventii de la bugetele locale pentru spitale - sectiune functionare) ;

    - Sectiunea de dezvoltare : 1.933.769,38 lei (347.340,53 lei subventii din bugetul local - cheltuieli de capital, 1.586.423,85 lei prefinantare fonduri europene).

    Plăţile au fost efectuate după cum urmează:

  • - Sectiunea de functionare : 119.051.847,10 lei (100.412.769,00 lei plata salariilor, 18.285.973,10 lei bunuri şi servicii - din care 10.793.537,10 lei programe de sănătate, 353.105,00 lei alte cheltuieli – burse) ;

    - Sectiunea de dezvoltare : 1.373.513,95 lei (347.345,53 lei active nefinanciare, 1.019.253,42 lei proiecte cu finanţare UE).

    Reiese faptul că 84,34% din finanţarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa (venituri proprii, contracte incheiate cu CJASS, DSP, IML, Subventii din bugetul FNUASS, subventii din bugetele locale SF) acoperă cheltuielile de personal, 9,07% Programme nationale de sanatate, 6,29% bunuri si servicii, iar 0,30% alte cheltuieli.

    La data de 30 noiembrie 2018, la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa situaţia plăţilor restante şi a arieratelor se prezintă astfel: total furnizori 18.205.670 lei din care: - în termenul de scadenţă 1.917.172 lei peste termenul de scadenţă (plăţi restante) 16.288.498 lei (sub 30 zile 1.397.256 lei, peste 30 zile 2.726.996 lei, peste 90 zile (arierate) 12.164.246 lei.

    Din valoarea totală a soldului furnizorilor la data de 30 noiembrie 2018, în sumă de 18.205.670 lei, 6.589.227,71 lei (36,19%) reprezintă obligații de plată aferente anului 2017, iar din obligațiile de plată aferente anului 2017, 4.001.835,66 lei (60,73%) reprezintă obligaţii neachitate faţă de furnizorii de medicamente, materiale sanitare, reactivi şi dezinfectanţi.

    Având în vedere faptul că, din lipsa fondurilor, instituţia s-a aflat în imposibilitatea de a diminua valoarea plăţilor restante/arieratelor, i s-au aplicat prevederile art. 49, alin 13 (9) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare. Acest fapt a influenţat negativ întreg procesul de aprovizionare cu medicamente, materiale sanitare, hrană şi alte bunuri şi servicii necesare funcţionării şi executării serviciilor medicale. Instituţia a semnalat dificultăţi majore în relaţia cu furnizorii de bunuri şi servicii, aceştia refuzând onorarea comenziilor sau prestarea serviciilor datorită nedecontării obligaţiilor restante.

    Bugetul local al Judeţului Caraş-Severin nu are resursele financiare pentru a reechilibra şi a susţine în continuare activitatea acestei instituţii, prin asigurarea unor transferuri din bugetul local în bugetul instituţiei, destinate finanţării cheltuielilor de funcţionare.

    Se propune suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 18.205 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe anul 2018 şi repartizarea acestei sume bugetului local al Judeţului Caraş-Severin, pe anul 2018, astfel încât să se asigure resursele financiare necesare achitării plăţilor restante înregistrate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, la data de 30 noiembrie 2018.

    2.Schimbări preconizate

  • Având în vedere situația dificilă cu care se confruntă unitățile administrativ-teritoriale, prin prezentul act normativ se propune alocarea sumei de 30.369 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, conform solicitărilor unităților administrativ-teritoriale din județul Caraș-Severin.

    3. Alte informaţii Nu este cazul.

    Secţiunea a 3-a

    Impactul socio-economic al prezentului act normativ

    1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.

    11. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

    Nu este cazul.

    2. Impactul asupra mediului de afaceri Nu este cazul.

    21. Impactul asupra sarcinilor administrative Nu este cazul.

    22. Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii

    Nu este cazul.

    3. Impactul social Nu este cazul.

    4. Impactul asupra mediului Nu este cazul.

    5. Alte informaţii Nu este cazul.

    Secţiunea a 4-a

    Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,

    cât şi pe termen lung (pe 5 ani) MII LEI

    Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani

    1 2 3 4 5 6 7

    1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

    a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugetele locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări

    2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal

  • (ii) transferuri b) bugetul FNUAS, din care:

    (i)bunuri şi servicii

    3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale

    - 30.369 + 30.369

    4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare

    5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

    6.Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare a) de la bugetul de stat

    7. Alte informaţii

    Proiectul de act normativ nu generează influențe financiare având în vedere că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este parte a bugetului general consolidat

    Secţiunea a 5-a

    Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

    1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: a. Acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b. Acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii;

    a) Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. b) Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

    1¹. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice

    Nu este cazul.

    2. Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în cazul actelor ce transpun prevederi comunitare

    Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

    3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

    Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

    4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

    Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  • 5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente

    Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

    6. Alte informaţii Nu este cazul.

    Secţiunea a 6-a

    Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

    1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi organisme implicate

    Nu este cazul.

    2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul actului normativ

    Nu este cazul.

    3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care actul normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

    Au fost consultate structurile asociative ale administrației publice locale.

    4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

    Nu este cazul.

    5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi

    Nu este cazul.

    6. Alte informaţii Nu este cazul.

    Secţiunea a 7-a

    Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului act normativ

    1.Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ

    Nu este cazul.

    2.Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării actului normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

    Nu este cazul.

    3.Alte informaţii Nu este cazul.

    Secţiunea a 8-a

    Măsuri de implementare

  • 1. Măsurile de punere în aplicare a actului normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente

    Nu este cazul.

    2.Alte informaţii Nu este cazul.

    Faţă de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru unele unități administrativ-teritoriale, din județul Caraș-Severin pe care îl supunem Guvernului spre aprobare.

    VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE,

    PAUL STĂNESCU

    AVIZ FAVORBAIL, MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE,

    EUGEN ORLANDO TEODOROVICI

  • SECRETAR DE STAT

    SIRMA CARAMAN

    SUBSECRETAR DE STAT

    ANGEL GHEORGHIU

    SECRETAR GENERAL

    DAN-ALEXANDRU GROZA

    DIRECȚIA GENERALA JURIDICĂ, RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI AFACERI EUROPENE

    ȘEF SERVICIU

    MIHAIL COSMIN NEAGU

    DIRECȚIA GENERALĂ ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

    DIRECTOR GENERAL

    DANIEL-IUSTIN MARINESCU

    DIRECȚIA PENTRU POLITICI FISCALE ȘI BUGETARE LOCALE

    DIRECTOR

    DIANA-ELENA MOLDOVAN

    Verificat: Magdalena Muha – șef serviciu Întocmit: Vlad Pîrvu - consilier evaluare-examinare