i1*:r**dn: f*pn:*;

PORTRETEhITRHTTJSATTtil-l:f lll

o$stofu unmrereaffi

'r1l-Fi.t.'__'rf

lJ J l'l-{Jl'{/r I J.l-{Jli- '' , -.;t -&rI r I I tlr I I !J--lrJ!-J.r-J-

ei$a*&

.}..t

n:

:

;

1iW

ALEXANDRU POPESCU

PORTRETE NERETU$ATEGALERI A DIPLOMATILOR.ISTORICI

O istorie a universali

f\E'ffirEe\€f or SCAUN

SUMAR

CWANT iNeINfE (prof. univ. dr. Ion Bulei) ..................9

PREFATA... ...............rJ

Destine la confluen+i............... .....................13Sub semnul lui Ianus...... ..............13Metamorfo2e................... ..............14Lumini gi umbre ...........................16Galerie de portrete neretusate .............j................................r8Bibliografie istorici........ ...............r9O perspectivi universal5... ...........r9

I. EVULMEDIU, RENA$TEREA.............. .......2rPremergitori................ ..............2r

r. Cel dintAi istoric-diplomat: Priscus...................................2rz. ,,Istoric al descoperirilor"gi,,Consilier al Indiilor": d'Anguiera ................2L

3. Militar, poet, cronicar gi diplomat: de la Marche........... zz4. Ambasador qi istoric militar: de Mendoza ......................22

5. Diplomat, istoric Ai...medalist: di Candida ...................... 236. ,,Magistra vitae": Machiavelli. ..;...................24

7. ,,Pirinte al qtiingelor politice": Bodin............................... z68. intemeietor al dreptului internafional: Grotius .............279. Cirturari-diplomali romAni la Curfi impiritegti:Milescu, Cantacuzino, Cantemir... .................28

ro. Om politic, umanist, istoric: Olahus.............................. 33rr. ,,Pirintele limbii romAne" in misiune la Viena.... ...........34

II PERIOADA MODERNA .........36Fondatori.. ..............36

r. intemeietor al Iluminismuluigi agent de diplomatic: Voltaire ......................36z.P5rinte al patriei"gi agent: Franklin .............38

I

6 | Alexandru Popescu

3. Fondator al romantismului gi diplomat:de Chateaubriand........... .....,....'.'39

4. De la ,,Characteristica Universalis"la erele geologice: Leibniz........ ...........'............40

5. Autor al primei,,lstorii a Marii Britanii":Cunningham ..........'.4r

6. Cilugir -,,Istoriograf imperial": Herrgott...... .'................ 42

7. O persoani ,,inimoasi gi prietenoas5": von Hiffelin.....4z

III. LA CUMPANA VEACURILOR:DE TAINDEPENDENTALAUNIRE.. ............44inainte-mergitori .....................44

r. Poet gi diplomat: Alecsandri .......'............'.'.44

z. ,,scrisorile" unui diplomat: Ghica.....................................46

3."Unul din cei mai nobili birba$ ai romAnilor":Negri............ ............48

4. ,,Un adevirat fiu al secolului XIX":Kogi1niceanu................... ............48

5. Narator gi istoric: Papadopol-Calimah .......52

6. Spirit rector: Titu Maiorescu............... ..'..... 53

7. Previziunile lui Take Ionescu .'.....'..............57

8.,,Constructor": D.A. Sturdza .'.'.....'..'......'.'..62

9. Primul ambasador: Biliceanu.... ...'.'........'..65

ro. O,,legend5": Pomutz ...'.........69

u. Rapoartele confidenflale ale lui Nicolae Migu .'.'............7r

12. ,,De la Paris la Insula $erpilor":Louis Marie Adolphe..... ........'.....74

r3. Membru alAcademiei Rom6negi al Academiei Franceze: Bengescu ...............75

IV PERIOADA INTERBELICA........ ................77

,,Generafia de eliti".... ..........,.....77

l.,,Vizionar": Pe11a..,........ ......'......77

z. Matila Ghyka ;i,,num5rul de aur"......... ......8o

3. Membru al Academiei Franlei: Paldologue...'..'.......'.'.... 84

4. ,,Expertiza" lui Raoul Bossy........... ...'...,.....'86

5. ,,Nedreptifit": Constantin Karadia.. ...'........89

6. Personaj controversat: Petrescu-Comnen'...'.-..........'---. 92

Portrete nerctufate. Galeria diplomagilor-istorici | 7

T.Teoreticieni ai specificului naqional:Drdghicescu, Stoica......... ............96

8. Un ambasador pe Podul Mogogoaiei:Radu Crut2escu............... ............1oo

9. ,,Ilustru necunoscut" ?: Docan.... ....,..,........1o2

ro. ,,Cumulard": Beza..... .............1o4

rr. Trei minigtrii de externe: Lahovari...... ......ro8

rz. Frederic Nanu gi,,misterul telegramei".......................... nl13. Actualitatea lui Titulescu..... .......................u4r4. "Impresionant larg orizont": Filitti................................ tt9r5. Memoriile unui,,traseist politic": Argetoianu ...,.......... tzz16.,,Secretul manuscrisului"ministrului de Externe Cicerin........ ...............126

r7. Destinul trist al unor minigtri de Externe.....................r3o

v. AL DOITEA RAZBOI MODIAL ................r35Pe,,fonturile diploma1iei"............ .............. r35

r. ,,Sacrificat": Manoilescu.................. ............. 135

z. ,,Personalitate excepfional5": Gafencu............................138

3.,,lncidentul Tilea ......................L42

4. Un legionar la Externe: Mihail R. Sturdza .....................r45

5. in cumplna istoriei : Mircea E1iade.......... .............486. ,,Destinul disperlrii": Decei........... .............r5.z

7. O cronici sentimentali a Bucuregtiului:Paul Morand ...........r558. Ambasadorul Germaniei in RomAnia-autor .................. 158

ro ,,Misionar" in Japonia: Reischauer.. ........... 16r

vI. RAZBOTUL RECE.... .............164De la confruntare spre destindere ........... .....................164

r. ,,Iconoclast": George Frost Kennan......................,.,.,.,..,,164z. Ralea gi,,capcanele istoriei" ........................167

3.,,Marele maestru al mistificirilor": Brucan.......................ry1

4. Ambasadori ai culturii: Vianu, Ogetea ......r74

5. ,,Diplomat curajos": Valentin Lipatti .........r77

6. ,,Personalitate multilaterali: Murgescu.......................... r8r

7. Dizidenfi: Bogdan, Ma2ilu.........8. Descoperitorul: Cindea ...............................r88

8 | Alexandru Popescu

9. ,,RomAn european": Ciorinescu. '..'........"' r91

10. Profesor de istorie contemporane: Brutus Coste.....'r95

u.Misiunile secrete ale lui Neagu Djuvara ....'...'...'....'......' 195

rz. Interpret a trei pregedinli: Mihai Dimitrie Sturdza..'.zor13. Spion gi autor: Rezun -..-.-....'2o4

r4. ,,Adeviratul pregedinte" al Statelor Unite: Kissinger. zo7

r5.Miniqtrii de Externe ai RomAniei ry47'r989 ..'.'......'...... 21o

VII. PERIOADACONTEMPOTANA ............2r8Noua generafie............ .............2r8

r. Minigtrii de Externe dupi 1989 '.. ..........'.....2r8

z. Ambasadori.................. ..'.....-'232

3. Bibliografii ................... -.-'...-...24o

4. Cercetare, teorie ...'.'.......-..'....24r

5. Lucriri, memorii, romane, fiIme....'...........'..-.'.'..'.-.......248

LISTA DE PORTRETE............ ......................254

INDICE DE NUME ....................257

BIBLIOGRAFIE GENERALA.............. ..........263

I. EWL MEDIU, RENA$TEREA

Premergitori

r. Cel dintii istoric-diplomat: Priscus

...poate fi considerat cronicarul de origine greaci din Tracia,Prrscus (aproximativ 4to -472). Aflat in serviciul impdragilorbizantini Theodosie II si Marcian, in prima jumitate a secoluluiV, Priscuseste autorul unei ,,Istorii bizantine" din care s-aupistrat fragmente in operele altor cronicari. Dar gi aga relatdrilesale se disting prin calitdfi de stil, iar pozigia sa este de cele maimulte ori imparfialS, fapt destul de rar la autorii timpului. Ceamai valoroasi parte a relatdrii sale se referi la misiunea diplo-maticl pe care a indeplinit-o, in 449, alSturi de Maximin, lacurtea hanului tltar Attila , aflati in apropierea rAului Tisa, nudeparte de teritoriile ocupate de strimosii romAnilor. Uneledescrieri, cum este aceea a palatului din lemn al hanului, ca gi aceremonialului ospegelor, in care pot fi observate elemente caredenoti contactul cu pergii gi alte popoare, trideazi admirafla luiPriscus, care va mai participa gi la misiuni diplomatice in Arabia9i Egipt.

z. ,,Istoric al descoperirilor"gi,,Consilier al Indiilor": d'Anguiera

Evul Mediu va aduce cu sine destul de numeroase cazuri deistorici-diplomafi. Unul din cei mai importanfi a fost pierreMartyrd'Anguiera(457-t526),care a indeplinit la Curtea Isabellei

22 | Alexandru Popescu

de Castillia gi Ferdinad de Aragon, apoi la aceea a fiului lor, Carol

Quintul, in perioada de sfhrEit a Reconquistei, deci a eliberirii

Spaniei de ocupa;ia arabi, o multitudine de funcgii: perceptor al

infanlilor, copii monarhilor, consilier, ambasador, negociator

plenipotenfiur. Ett" autorul unei ,,lstorii a Indiilor", de fapt o

"irtoti" epistolari", importanti Pentru cd descrie episoade de

inceput aie descoperii qi cuceririi Lumii noi, America de sud'

,l.rd" d" altfel a indeplinit gi funcfia de ,,consilier al Indiilor". oaltl lucrare a sa este ,,De Orbe Nouovo" (,,Despre lumea noui")'

Importante sunt referirile sale la cilitoriile lui cristofor

Coiumb". Din aceste motive, d1nguiera este numit ,,istoricul

descoperirilor,'. o misiune diplomatici indeplinegte d'Anguiera

gi pe ldngi sultanul EgiPtului.

3. Militar, poet, cronicar qi diplomat: de la Marche

Toate aceste preocupiri le-a avut Oliver de Ia Marche (425-

ryoz) la curtea ducatului independent al Burgundiei. Probabil

cea mai importanti funcgie a fost aceea de ambasador in Franfa'

De asemenea, a jucat un rol maior in disputa dintre Franla 9i

Habsburgi pentru Flandra. $i-a publicat memoriile in r55z'

4. Ambasador gi istoric militar: de Mendoza

it ,rr*"roase acfiuni, comploturi Petrecute in Anglia in

timpul domniei reginei Elisabeta a fost implicat qi Bernardino de

Meidozq (t54o-t6ol. De asemenea, Mendoza il serveqte pe

regele Filip II in calitate de militar in acfiunile desfaqurate in

lirite ae Jos, sub comanda ducelui de Alba' in 1578, de Mendoz

este numit ambasador la Londra, unde acfioneazl nu numai ca

diplomat, ci gi ca spion. Pentru corespondenfa secretS, Mendoza,

foiosegte o varietate de coduri. Se pare ci di dovadi de destuli

abilitate, astfel incat este demascat Ei expulzat abia in 1584'

Pottrete neretu€ate. Galeria diplomagilor-istorici I z3

Foto r. Bernardino de Mendoza (154o-16o4)

AvAndu-se in vedere aceasti "specialitate" a sa, Mendoza estenumit, in r59o, ambasador in Franfa. Va rimAne aici gase ani,dupi care trebuie si se retragi, nu pentru ci ar fi fost deconspirat, ci pentru ci suferl cu vederea, gi se reintoarce in Spania.Mendoza este autorul unor lucriri istorice de referinl5, intrecare una privitoare la operaliile militare ale Spaniei in J5rile de

Jos, iar alta despre "arta rdzboiului" (,,Teoria y prdctica de laguerra").

5. Diplomat, istoric gi...medalist: di Candida

De origine nobil5 Giovsnni di Candida (445-t5ol s-a aflat incontacte gi in slujba a numeroase Curfi ale Europei: Casa deAnjou-Neapel, Burgundia, Venefia. Dint477, a activat, in diferitefunc;ii, intre care gi aceea de diplomat pentru Maximilian alAustriei, iar, din r48o, s-a aflat, cu insirciniri similare, la CurteaFran;ei.in acelagi timp, di Candida s-a ftcut cunoscut dreptcreator de medalii aflate, in momentul de fafi, in colecfii renu-mite de la Londra, Paris, Berlin, in care a portretizat numeroasepersonalitili ale Europei. in fine, di Candida s-a afirmat ca autor

24 | Alexandru Popescu

de scrieri istorice Pentru care' in perioada 1488-1493, s-a

documentat in arhivele Romei.

Este semnificativ ci unii dintre intemeietorii doctrinelor

politice, ai dreptului internalional din secolele XV-XVII au

iesfrgurat gi activitegi diplomatice, manifestind, in acelaqi timp,

preocupiri istorice.

6. ,,Magistra vitae": Machiavelli

Astfel a fost considerati istoria de cel care s-a frcut cunoscut

ca autor al ,,Principelui", unul din cele mai importante tratate

politice ale vremii, deschizitor de drumuri in acest domeniu'

iricco/d di Bernardo dei Machiavelli Q469e527),cate s-a frcut de

asemenea remarcat gi ca diplomat, cu preocupiri qi contribulii

importante in istoriografie.Din pozilia de secretar al ,,Consiliului celor Zece" al Repu-

blicii Florentine, care, intre altele, conducea negocierile diplo-

matice, Machaiavelli a avut posibilitatea de a se familiariza cu

problemele qi metodele acestui domeniu, indeplinind nu 1a.i

pufin de 4o de misiuni diplomatice. Intre acestea se numara

pu.ri"ip"r"" la contactele cu suverani ai Marilor Puteri: regele

it"tr1"i (in trei rAnduri), implratul german (r5o7-r5o8) 9i la

Sfhntul Scaun Gfo6). De asemenea, Machiavelli a cunoscut pe

mulli dintre principii italieni, le-a studiat strategiile politice, mai

ales pe cele ale lui Cesare Borgia.

Dar, cum s-a intAmplat (9i se va mai intAmpla adesea in

decursul secolelor urm5toare), diplomatul Machiavelli a cizut in

dizgrafie, atunci cind familia Medici a recAqtigat puterea la

Florenla: a fost destituit din funqie, ba chiar a fost inchis pentru

scurt timp, fiind invinuit de conspirafie. Ulterior a fost exilat, dar

aceasti ieqire de Ulterior a fost exilat, dar aceasti ieqire de pe

scena politici a vremii s-a dovedit, in cele din urma, fastd pentru

el, cdc1, in acest ristimp, gi-a conceput cele mai multe dintre

operele sale.

?

Porttete nerctu1ate. Galeria diplomasilor-istorici | 25,

Foto z. Niccold di Bernardo dei MachiavelliQ46g-r527)

Desigur, cea mai'importanti a'fost ,,Principele" (r5r3) in caresunt descrise metodele prin care un conducitor politic poatedobAndi, pistra gi intiri puterea sa. Machiavelli credea ci aceste

reguli pot fi descoperite din practicile wemii, dar gi din cele aleperioadelor anterioare. Dupi autorul chinez Sun TztJ,Machiavelli scrie 9i el o ,,Arti a rizboiului", in care principiileistorice sunt aplicate in domeniul militar.

Machiavelli nu a fost numai un diplomat, autor gi al unorscrieri literare (a scris piesa ,,Mitriguna", biografii gi cAtevapoeme), ci gi un cunoscitor gi gAnditor in domeniul istoric.Astfel, a formulat principiile istorice ale unei guverniri inlucrarea,,Discurs asupra primelor zece c54i ale lui Titus Livius",iar, in ,,Istorii Florentine" (r5"5), interpreteazi cronicile oragului,din punctul de vedere al cauzalitigii istorice.

in tot cazul, pentru diplomatul Machiavelli, politica nu poatesi capete atributele de gtiinfi decAt dacd este intemeiati pestudiul aprofundat al istoriei.

26 | Alexandru Popescu

7. ,,Ptrrinte al gtiinfelor politice": Bodin

Astfel a fost consid erat Jean Bodin Q5jo-t596), iurist francez,

membru al parlamentului din Paris, profesor de drept 9i

diplomat. in aceastl din urmi calitate, frri s5 fi indeplinit funcfiioficiale, Bodin a insolit o serie de importante personalitS;i

politice, prinpl Frangois gi ducele de Anjou, in vizitele lor inAnglia, unde a avut posibilitatea de a se familiariza cu sistemul

parlamentar de aici. De asemenea, Bodin a fost responsabil cu

cor"sponde.rla diplomatici gi contactele politice exterioare. injurul anului r58o, atribufiile diplomatice ale lui Bodin au incetat,

astfel incit el a avut posibilitatea de a se consacra conceperii

operelor sale, intre ^care

unele au fost dedicate interpreteriipolitice a istoriei. Intre acestea, cele mai importante sunt

,,Methodus ad facilem historiarum cognitionem" (,,Metoda

pentru o uqoari ingelegere a istoriei"), apiruti im566, qi,,$ase

cirfi ale Republicii".Bodin este adept al metodei filosofice in istorie 9i in drept,

rimAnAnd astfel un inovator, cici, dupl pirerea lui, gtiinga

Foto 3. Jean Bodin (153o-1596)

Poftrete neretu;ate. Galefia diplomasilor-istorici I z7

rh'eptului nu are nevoie numai de dreptul roman, ci qi decunoatterea tuturor legislaliilor istorice.

A;a cum aratd exegefii operei sale, Bodin ocupi in istoriarloctrinelor politice qi de drept public o pozilie predominanti,tleschizAnd ,,noi orizonturi" in ceea ce prive;te confluenleleclintre istorie, drept gi diplomalie.

Cum se demonstreazi in lucrarea ,,Ipostaze ale gAndiriipolitice gi diplomatice din Europa premoderni" de Constan;iullinulescu (Ed. Cetatea de Scaun, zorz), este probabil ca opera luiliodin si fost cunoscutl acelor personalitili romAnegti deschiseculturii universale, ele insele cu un rol important qi in domeniulcliplomatic: Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino si DimitrieCantemir, iar, mai tArziu lui Mihail Kogllniceanu, Nicolaelldlcescu, Ion Ghica, Simion B5rnufiu.

8. intemeietor al dreptului international: Grotius

Mai mult decAt predecesorii sdi, Hugo Grofius (t58j-t64),jurist gi istoric, a fost implicat direct, cel pufin o anumiti pe-lioadi, in activitatea diplomaticS. A avut acces la sferele cele maiinalte ale acliunii politice, unde s-a remarcat ca diplomat,ministru de externe al regatului Suediei, intr-o perioadi istoricidestul de critici. in calitate de reprezentant diplomatic alSuediei la Paris, prin rapoartele intocmite, Grotius gi-a adus oimportanti contribufie la studiul diplomagiei din secolul al XVII-lea. Adept al picii intr-un moment in care rlzboiul pirea iminent, a trebuit si suporte consecinfele atitudinii sale, fiind con-damnat ;i inchis in 1619, in castelul Loewenstein, de unde, a

reugit si evadeze, printr-o ingenioasi stratagemS.in ciuda unor asemenea avataruri, Grotius rimAne un veritabil

intemeietor al unui tip nou de drept, ,,dreptul internafional".Lucrarea sa ,,Despre dreptul picii gi rizboiului"(,,De iure belli

ac pacis"), aplruti in 1625, sistematizeazi in premieri acestdomeniu, intr-o formi care a fost multd vreme utilizati gi ca unindreptar diplomatic.

Faptul ci, in fundamentarea dreptului internafional ca dreptnatural, Grotius a acordat o importanfi deosebiti istoriei, ni-l

dovedesc Ai alte lucriri ale sale despre originile, ,,antichit5lile"Republicii Batave gi ale Belgiei. Grotius a fost gi un deschizitorde drumuri gi in ceea ce privegte cercetarea originii gi istoriei

,,popoarelor din America".

Foto 4. Hugo Grotius (1583-1645)

O serie de cercetitori romAni ai dreptului 9i relaliilor di-plomatice au subliniat influenfa lui Grotius (Valentin Georgescu,

,,Grotius in cultura romAneasci", in ,,Diplomagi ilugtrii", 1973)'

9. Cirturari-diplomafi rominila Cur(i impiritegti: Milescu, Cantacuzino, Cantemir

inci in perioada in care in Europa se afirmau o serie de

istoricidiplomafi, gi Jirile romAne au cunoscut asemenea

exemple din cele mai ilustre, marcAnd adevirate,,premiere" atat

in viafa intelectuali a wemii, cAt gi in cea politici.

Pr imul c drtur ar - diplomat r omdn...poate fi considerat Nicolae Milescu AE6-tZo8). Calitatea de

"om de litere" a sa se susfine prin traducerile "VechiuluiTestament"ale altor lucriri teologice gi redactarea unui tratatdosmatic-aoolosetic. in care exouneia invitltura ortodoxd. una

tPoftrete neretufste. Galeria diplomagilor-istorici I zg

din primele opere romanegti publicate in Vestul Europei. inacelati timp, Milescu a fost gi cel dintAi diplomat romAn deanverguri europeani, dat fiind ci a indeplinit diferite funcqii deaceast5 naturS. Prima dintre ele este aceea de agent diplomaticla Poarti al domnitorului !5rii Rom6negti Grigore Ghica. Apoi afost trimis ca sol la Berlin gi Stockholm.

Foto 5. Nicolae Milescu Q636-r7oB)

Milescu va avea posibilitatea inifierii in ,,tainele" comportiriiunui diplomat prin intermediul ambasadorului Franfei Arnoldde Pomponne, care i-a ?nlesnit gi implicarea intr-o misiunesecreti in Franga, unde trebuia si ob$ni sprijinul regeluiLudovic XIV. Milescu a trebui si pliteasci pentru implicarea sain unele acfiuni de diplomafie secreti: binuit ci desfrgoaridemersuri ,,de tain5" de citre $teftnif5 Vodi, acesta poruncertesi i se taie nasul. La un moment dat, a trebuit din cauza demer-surilor sale secrete sI se refugieze la Curtea electorului deBrandenburg.

ln 1669, Milescu locuia in palatul ambasadorului Angliei laConstantinopole. Patriarhul Constantinoplolului, Dosoftei, cu-noscAnd abilitigile de diplomat gi agent secret ale lui Milescu, iltrimite la Moscova cu diferite documente confidengiale gi oscrisoare de recomandare, in care arati ci Milescu ,,a stribitut

30 | Alexandru Popescu

mai multe firi gi impirifii pentru a se instrui". Milescu este nu-

mit de prul Alexei Mihailovic interpret Pentru limbile greace,

latini gi romAni la ,,Posolski Prikaz", este primit in rAndurile

curtenilor. Potrivit funcqiei, el trebuia si cunoasci situafia politici din Rlsiritul Europei gi si dezvolte leglturile cu creqtinii de

acolo. in acest timp, Milescu scrie mai multe lucriri cerute de

lar.in 1675, este trimisS la Beijing o ambasadi condusi de

Milescu, care, aga cum reiese din instrucliunile primite de spi-

tar, avea gi numeroase sarcini informative. Milescu trebuia s5 se

relateze despre situafia politici din China, dacS nu existi

,,principi" care pot fi atraqi. Pentru aceasta, urma ,,si faci cer-

cetdri, folosind orice mijloace, Pe lAngi togi cei ce au weo

cunogtinfi despre cele aritate ;i sI afle adevirul adevdrat"'in

vederea indeplinirii tuturor sarcinilor, Milescu este numit, infebruarie 1675, ambasador al larului 9i purtitor al scrisorilor de

acreditare pe lAng5 impiratul Chinei. Totugi, dupi moartea

farului Alexei Mihailovici, Milescu nu se mai afla in ,grafiile"celui nou, Teodor, care il recheami din misiune. Totugi, Milescu

va continua si se bucure de stima cercurilor diplomatice

internalionale gi de increderea romAnilor, care ii soliciti sprijinul

in rezolvarea unor probleme.in ceea ce privegte activitatea clrturireasci a lui Milescu, in

afara operelor amintite, el mai este 9i autorul unui ,Jurnal de

cilitorie in China" gi a ,,Descrierii Chinei", precum 9i a lucririi,,Aritmologhia, etica gi originalele lor latine".

CeI dintdi ,,ministru de Externe" aI ldrii Rom&negti...a fost desigur Constantin Cantacuzino$64o-ryr6) care gi-a

desftgurat in cea mai mare partea carierei sale ca 9ef al cancelariei

domnului Constantin BrAncoveanu, al cirui unchi era, calitate incare poate fi considerat, datoriti contribuliei sale importante indomeniul politic, cel dintAi ,,ministru de Externe" al liriiRomAnegti. in acelagi timp, stolnicul Constantin Cantacuzino a

fost unul din cei dintAi 9i mai de seami reprezentanfi au

umanismului in firile romAne qi istoric de seami.