Institutul de Chimie din Clu]

nu poate avansa ' în „grad”

VALER CHIOREANU

acă.mai exista vreun dubiu în legătură cu numele celor mai mari doi reformatori

ai ţării, de cîteva zile lucrurile s-au lămurit definitiv. Aceştia sînt Emil Constantinescu. omul care a încununat, printr-un gest sublim,' eforturile de cîţiva ani ale’deputatului ţărănist cu nume de voievod; şi ministrul de resort, Ioan Mureşan, campionul modernizării agriculturii româneşti. Nu are nici o importanţă faptul că nici unul, nici celălalt nu are vreo legătură cu agricultura. Ei fac parte din falanga celor 15.000 specialişti de frunte cu care CDR a înzestrat ţara după alegerile din 1996. Dacă n-ar fi specialişti, unul în preşedinţie şi altul în agricultură, cei doi n-ar putea face ce fac şi nici n-ar împrăştia atîtea fraze aiuritoare prin ecranele televizoarelor. înconjurat de ţărani îmbrăcaţi de paradă şi de o liotă de trepăduşi adunaţi de prin palatele Bucureştilor, .locatarul de la Cotroceni a abordat problema agriculturii cu un ton grav, extras din adîncul sufletului său neliniştit, pe care îl împrumută întotdeauna în ocazii festive. “10 ianuarie 2000 va rămîne în istoria ţării, pentru că, începînd de astăzi, pămîntul ţării va rfeveni la proprietarii lui fireşti’ . Dintr-o trăsătură de condei, Constantinescu i-a aruncat în neant pe cer mai bine de 5 milioane de ţărani care au fost împroprietăriţi cu mai mult de 8 milioarie de hectare conform Legii 18 din 1991. Pentru el, acele milioane de ţărani,

, împreună cu familiile lor, nu există din moment ce şi-au recăpătat pămîntul după promulgarea unei legi semnată de alt preşedinte. Importanţi rămîn cei un milion (în realitate, cîteva zeci de mii) de foşti mari proprietari, care ar trebui, conform unei logici normale, să-l voteze la alegerile viitoare. Este numai una din gafele monumentale ale omului care se vede tot mai părăsit în palatul de care nu se poate dezlipi, determinată de hotărîrea sa de a deveni mai ofensiv în faţa unei populaţii sărăcite care îl ignoră. De aici, spectacolul ieftin montat cu ocazia promulgării Legii Lupu şi tot de aici atacul direct îndreptat împotriva PDSR - adică a majorităţii celor care au făcut posibilă legea din 1991.

Desigur, e destul de grav că “preşedintele tuturor românilor” uită, la o manifestare festivă, existenţa a mai bin'e de 5 milioane de ţărani doar pentru' că aceştia au fost împroprietăriţi de predecesorul său. Mult mai grav este însă faptul că aceştia au fost uitaţi de cvasitdtalitatea celor. 15.000 de specialişti instalaţi la putere de coaliţia majoritară. Ministrul

, Gavrilescu a rămas de pomină cu măsurile pe care le-a luat în timpul mandatului său, nici una dintre acesteameţinînd seama de nevoile adevăraţilor ţărani ai ţării. înlocuitorul său, electronistul Ioan Mureşan, a continuat să practice aceeaşi politică cel puţin paradoxală,‘avînd m vedere interesele ţării. în urma “inovaţiilor” lui, milioane de hectare au rămas necultivate, iar România a ajuns să importe produse agricole, inclusiv din ţările vecine.-Neinteresînd-o soarta celor 5 milioane de ţărani împroprietăriţi în 1991, actuala putere n-a făcut nimic pentru a-i pune în posesie pe mulţi dintre ei. De aici, scandalurile permanente, procesele, chiar crimele din lumea satelor. Un deputat clujean, membru al coaliţiei majoritare, a afirmat la un moment dat că prefecţii ţărănişti au primit indicaţii sâ nu se implice în acţiunea de punere în posesie a ţăranilor tocmai pentru a nu periclita aplicarea legii ce urma să fie semnată de Emil Constantinescu. Corelată cu declaraţiile iresponsabile făcute în 10 ianuarie şi cu ignorarea voită a existenţei celor peste 5 milioane de vechi proprietari de pâmînt, afirm aţia parlamentarului clujean devine credibilă. Iar la primăvară, cînd zăpada se va topi, de sub frumuseţea ei dispărută va ieşi la iveală urîţenia pămîntuiui lipsit de grija gospodarului.

Pentru prima dată după 1999, la nivelul jpdeţului Cluj, bugetul asigurărilor sociale (BAS) s-a închis cu un excedent de 6.824 de miliarde de Iei. Faţă de anul

‘ 1998, veniturile la BAS au crescut cu 213 la sută. Acest lucra nu se datorează, aşa cum ar fi firesc, relansării economice sau disciplinării agenţilor economici. Virgil Vinaşi,directorul Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Cluj ne-a declarat că această creştere este determinată de îmbunătăţirea procesului de executare silită, în Urma căruia s-au înregistrat încasări substanţiale; dâr şi a majorării CAS-ului de la 23 la 30 la sută. „După mulţi ani în care am înregistrat deficit, am reuşit în sfîrşit ca veniturile realizate să depăşească cheltuielile. Am atins lim ita norm alităţii prin perfecţionarea politicii de executare silită si a sistemului

de stimulente (în valoarea a ’trei '. salarii) acordat inspectorilor noştri", a precizat directorul

'Vinaşi. " Aîn ciuda acestei performanţe, la

sfîrşitul anului trecut au fost încasate aproape 32 de miliarde de lei din 546 miliarde de lei cît reprezintă totalul datoriilor la - BAS. Cea măi mare datorie înregistrată la BAS este din GAS - 517,58 miliarde de lei, după care ■ urmează- cele la fondul de agricultori 15,114 miliarde de lei

. şi la pensia suplimentară -13,307 miliarde lei. Directorul Vinaşi susţine că restanţele nu pot fi recuperate într-un ritm mai alert, deoarece verificările sînt ample, iar cu un efectiv de opt inspectori nu se pot face minuni. în

- comparaţie cu alte judeţe, chiar şi aşa, se pare că judeţul nostru stă mai bine decît altele. în urma raziei inspectorilor direcţiei au fost verificaţi si executaţi cca 90

la sută dintre agenţii economici clujeni. La societăţile care nu p lătesc sau sînt înch ise , în compensarea datoriilor, Direcţia _■ M uncii va lua spaţiile care şe pretează la activităţi de birou. în această situaţio-9e află Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, Clujana, Unirea Cluj, Someş Dej, CUG C luj, Casirom T urda şi Electroceramica Turda. în opinia conducerii DGMPS, so lu ţia compensării cu clădiri nu este una dintre cele mai fericite, deoarece aceste spaţii necesită reparaţii şi trebuie întreţinute.

Luminiţa PUR DEA

Institutul de Chim ie „Raluca Ripan” a apelat la ajutorul Comisiei pentru Învăţâmînt şi Ştiinţă din Senat pentru a primi sprijin, în vederea cîştigării statutului-de institut naţional. Se pare. că singurul lucru care împiedică institu tu l clujean să capete acest statut este un litigiu patrimonial care durează de aproape doi ani cu o fostă secţie a institutului, transformată în1995, prin H otărîrea de Guvern nr. 434, în Centrul -de Cercetare şi Producţie „Bîos” Cluj-Napoca.

Directoarea Institutului de C him ie, M aria Rodicaf Morara, ne-ă declarat ieri că „Bios” a obţinut, prin HG 192 din 1998, un corp din clădirea de pe Fîntîneie nr. 30, precum şi elem ente- esenţiale ale gospodăriei de apă, fară de care institutul nu-şi poate desfăşură activitatea. Pe lîngă clădirea obţinută prin hotărîrea din1996, „Bios” a primit, la în fiin ţa re , un im obil pe D onath nr. 130, la care trebuiau finaliza te n işte investiţii, lucru pe care „Bios”-ul nu l-a făcut şi a rămas în corpul de clădire

-ob ţinu t în 1998, afirm ă Morara.

Andreea M A R C Ucontinuare în pagina a 14-a

f i i ;

Invătămîntult

praunivarsitar a fost, doua ora, în grava da

avartismant

Ieri, majoritatea elevilor clujeni au avut o pauză prelungită de două ore; datorită grevei de avertisment a profesorilor. în acest interval, copiii nu au zburdat în voie, ci au rămas în clase supravegheaţi de profesori. Dar, au fost şi excepţii. Unele cadre didactice au optat pentru ţine rea cursurilo r, în specia l a evaluărilor care se derulează în această

L.PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

“Transilvania e mai mare, ca întindere, decît întreaga Ungarie”- Azi, vis-â-vis de “drama” Tîrgu Mureş, ce

poziţie aveţi?- A fost o mare greşeală din partea Guvernului.

Voită sau nevoită! Rămîne de studiat. De ce s-au admis să pătrundă în Ardeal atît de mulţi unguri? Nu era admisibil! Şi de ce nu s-a intervenit imediat?! Din partea românilor a fo^t o reacţie normală atunci cînd ungurii au început sâ afişeze şi să fluture drapelele maghiare, şi să proclame libertatea primului oraş liber al Transilvaniei. Este absolut normală reacţia românilor! Am înţeles-o, şi am acceptat-o dar m-a durat sufletul. Este o tragedie că s-a ajuns la această învrăjbire.

- îngrijorarea este, din păcate, prea mare!

r Nimic anormal! Este îngrijorarea că se pot repeta situaţiile din 1946. Să ne aducem aminte: în 1944, toamnar cînd trupele române şi cele sovietice au intrat în A rdealul de N ord, administraţia a rămas în mîna ungurilor, iar_ ungurii au intrat buluc în Partidul Comunist. Apoi, în aproape, toate oraşele principale ale Transilvaniei şefii Securităţii au fost unguri, sau evrei de limbă şi cultură maghiară. Nici un român! Hegedus Ia Turda, Vajda la Cluj... S-a făcut atunci un pact între Groza şi singurul partid care a susţinut Guvernul Groza: MADOSZ, Partidul Maghiar. A fost un tîrg, pentru a obţine sprijinul unui milion şi jumătate de unguri! Era nevoie deacest sprijin, şi ungurii l-au dat comunismului!

Constantin M U S TA T Ă

continuare în pagina a 4-a

B IB LIO TECA

C E N T R A L A -N 1 V

- r "Z 'v M W W B ? 'Si iiRtoaafejaf/

•PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎM PIA TURZII: 36-80-01• PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 - •P O L IŢ IA CLUJ-NAPOCA: -

* 955 si 43-27-27• POLITIA FEROVrARÂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14

POMPIERII: 981 - - '• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: -

19-52-23 şi 19-16-70, in t 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl'

PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SA L V A R EA : 961 •SA L V A R EA CFR: 19-85,91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 9 9 1 ■,• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921' - '

ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERM OFICARE: .19-87-48

SC M ONTENAY SA: 41-51-71• RuV APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . * S A L P R E S r S.A.: 19-55-22*• SC PRIVAL: 17443-86, ■ •DISTRIBUŢIA GAZpLOR ■

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928:433424

• AEROPORT: 956 '•G A R A Cluj-Napoca: 952 •A G E N Ţ IA C F R :- internaţional 13-40-

09: - intern - 43 -20 -01 ;.Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

IA R Q M : 01.11.1999-31.03.2000* luni

Cluj -> Buc._________ Buc. 4 Cluj

09,151930

10,15 07,45 , 20,30 18,00

08,4519,00

jo i09,15 : 10,15 07,45 08,45 x15,30 16,30 * . 1330 ‘ 15,1019,30 . . . 2030 18,00 19,00 .

v in eri09,15 10,15 07,45 - 08,45 .T335 ■■'• 15,00 - 1130 1335

19,00 . 20,00sîm hâffl

0735 . 0835 11,00 ^ 13,051335 • 1435 . : - \

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi si vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şi simbâti la ora 11,00.

• • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare, in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:Autogara 1 :14-24-26

Autogara II: 43-52-78

£ FARMACII!Farmacii cu seniciu permanent: Farmacia

"CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74.Farm acii cu Seniciu p re lu n g itFarmacia

*INTERPHARM'\ str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71*95 orar 8-22, Farmacia **CLEMATI$FARM*\ Piaţa Unirii nr. 10, tclefon‘l9-l3-63,orar 8-22.

Garda d t noapte:Farmacia nr.2,"PERLA" str. Gh. Doja, nr. 3^ telefon 1948-54,20-8.

07.00 08,00 " 08,45 " 09 4517,10 • . 18,10 17,30 18,3019.00 21,10 .

marţi09,1519,30

10,1520,30

07,4518,00

08,45'19,00

duminică

19,00 20,00

Pret bilet: : 852.000 Iei

Luni: Cluj 4 Botogn* 10,30-12,05 Bolegni->Ctoj 1255-16.40

mkmuii.auj')Bologna fO.30-12,05 ' BoIogni4Guj 1255*16.40 ,

dncri; O uj ->Bo!ogna 10,30-1235 " . S - ,‘ Bajognt-Kloj 1255-16,40 ‘ ••

■ Pret bilete - 235$ dus-întors -

' TELEFON1: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA ) ' "FAMILIA SFÎNTĂ" .

• 17-21 ianuarie • Medicină generală. Dr. M. Suciu - 20112-14), dr, S. Loga - 21 (14-16), dr. I. B o ilâ -17, 18, 20, 21 (10-12), dr. L. Rasa - 17 (15-17), dr. R, Cotârtă -1 9 (10-12), dr. V. Tâtaru - 21 (10-12), dr. F. Or6s> 20, 21 (14-16); Homeopaţie. dr. L. Barbâalbâ - 20,21 (10-12); IntertrerDc. A lancu- 18 (12-14), dr. D. Pîrv - 17 (15-17). dr. Cs. Szakacs - 19 (14-16), dr. N. Pop - 20 (14-16),'dr; Gh. Uza- 17 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 18. 20 (10-12); Chirurgie. Dr. I. Szobo -1 9 (12-14); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 18 (12-14), dr. M. Fritea -19(11-12), dr. L. Toma - 20 (10-12); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 17 (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilâ- 18 (13,30-17); Psihiatrie: dr: C. Ştefan - 20 (14-16); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 21 (12,30-14), dr. E. Czuczi - 17 (12,30-15); O.R.L Dr. C-tin Rădulescu - 17 (12-14); Reumatologie. Dr. I. Alb - 18 (12- 14), dr. C. Zotta - 21 (14-16).

Pentru,chirurgie estetică şl reparatorie, urologie, clinica urologică şl radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

F I L I V I E14-20 IANUARIE

Republica - Ironia Soartei, SUA premieră (10,30; 13,30; 16,30; 19,30); vineri, sîmbâtă şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22,30

I 'Victoria - Un tătic grozav, SUA (11; 13; 15; 17; J 19);' Arta - înscenarea, SUA, premieră (11; 13;

15; 17; 1 9 ) ' Favorit - M um ia, SUA (12.14, 30, 17, 1 9 ,3 0 );' Mărăşti -Sfar Trek ■ InsurecJ/a. S U A (13; 15; 17; 19); —Turda - Fox - Un săru t adevărat, SUA, (13); La hotarul dintre viaţă şi moarte, SUA, (15,18);Dej - A rta - Ce v ră ji m a l fa c fetele, SUA (13; 15); Un sărut adevărat, (17; 19); vineri, sîmbâtă şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la oră 21; Gherla - P acea - Fiica generalului, SUA (13; 15); Aventură în doi, SUA (17; 19).

UNIPLUS Radio p ro g ra m in fo r m a t iv B B C : 6,00-6,30:8,00-8 .20 .11 .00-12 ,00 ,14 ,00-14 ,30 ; 18,00-18,30; 21,00-21,30 ,23 ,00 . 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06 .35 , 8,20 C a le n d a ru l z i le i . M e te o . 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9 ,0 0 Ş t i r i lo c a le . 9,20 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,55 In fo r m a ţi i c u ltu ra le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,13 ,00 ,15 ,00 ,16 ,00 ,. 17,00 Ş t ir i n a ţ io n a le s i loca le .10.00-14,00 P u n c t... s i d e la Z ec e; 14,30-18,60 U n ip lu s a lte rn a tiv . 18,30- 21 ,00 T re i c e a s u r i b u n e .1 9 ,0 0 Ş tir i lo ca le . 22,00; Ş tiri ria f/ona/e 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu rn . - ■: - ..__________ .

■ B .C .U . “ L ucian B laga” (strada C lin ic ilo r 2 ): O ra r : z iln ic : 8-20; s îm b â tă : 8 -1 4 . N otă: în ses iun i de exam ene - p rogram prelungit; zilnic8-21, sîm bătă 8-20, duminica 8-14,

■ B ib l io te c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S E C Ţ IA A DULŢI (P-ţa Ştefan cel M are.nr.l). ORAR: luni-vineri: 9-19,45. SECŢIA C O P II, O R A R : lu n i-v in eri: 9 -2 0 . F IL IA L E " -Z o jilo f , G h eo rg h en i ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; m a r ţi, v in e ri:. 9 -1 5 ; - M ă n ăş tu r, M ărăşti - O R A R ; luni-vineri; 9.00-. 19.45. SALA D E LECTURA (Str. M. K o g ă ln ic ea n u n r.7 ); O R A R : lun i- vineri: 9-20; sîm bătă:,9-14. SECŢIA D E C O L E C Ţ II S P E C IA L E : (s tr . O bse rv a to ru lu i nrU , telefon 43-84- 0 9 ) lu n i, v in e r i: 8 .0 0 -1 5 .0 0 . M E D IA T E C A , ORAR: lun i-v ineri:9-20; sîm bătă: 9-14. CENTRUL DE IN F O R M A R E C O M U N IT A R Ă , O RAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ B ib lio te c a A cad em ie i (s trada K ogăln iceanu 12 - 14). O rar: luni - sîm bătă 8 - .1 2 .4 5 ; 1 4 -1 8 .4 5 .

■ .B ib l io te c a G e rm a n ă (s tra d a U n iv e rs ită ţii: .7. - 9): lun i - 10-14; m arţi, m iercuri, jo i -1 2 -1 6 ; vineri10-16, . "’ ■ B ib lio teca A m ericană ”J.F .K /

(strada Universităţii 7 - 9). O rari luni - jo i: 10 - 1 8 ; vineri: 10-14, prim ă şi a treia sîm bătă d in lună: 9-14. Oferim consultanţă pen tru studii în USA.

■ ; B ib l io te c ă B r i ta n ic ă '( s t ra d a A v ra m la n c u T i ) . O ra r: lu n i, m iercuri: 1 4 - 1 9 ; marţi, jo i, vineri; 9 4 14. • . . ••

■ B ib l io te c a - “ H e ita i” (s tra d a C lin ic ilo r 18); O rar: z iln ic 1 0 - 18; sîm bâtă: 9 - 13. :. - - . J r '

B ib lio teca C lubu lu i Ş tudcn ţesc C re ştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). O rar; marţi:; 18 - 19; jo i 19 - 20. '

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l F ran c e z (strada I.I.C. B rătianu 22); O rar luni-vineri: 10-19.

B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n "Hcrmann O b e r th ” (str. M e m o ran d u m u lu i 18).-O ra r: lu n i, m arţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.

B ib lio teca “ V alcriu B ologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (S tr. A vram lan cu 31); O rar: luni- vineri 8-20, sîm bătă 8-13.

■ B iblio teca Soros C luj (str. Ţebei n r. 21). O ra r:T u n i 12-19,30; m arţi, m iercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbâtă: 10- 14. Ş t i in ţe so c ia le şi com portam entale.

■ B ib lio te c a C re ş tin ă "B ib io s ” (str. C lin ic ilo r nr.28). O rarM uni 13- 17; m arţi, m iercuri, joi; 13-16; vineri 9-12. (B ib lio teca pune la d ispoziţia cititoriior.literatură creştină în diferite lim bi). '

AzL2QJaDu.arie.Ja , -

ora 19,00Falstaff

d upă Wiiliam Shakespoare

(• telespectator » )

t v r ® :

7.00 Matinal naţional; 9,00 TV R laşi; 10,00

Hora satului (r); 10,30 Impas în doi (r); 11,00 TV R Cluj-Napoca;12.05 Tezaur folcloric (r); 12,55 T V R Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Destinul unei naţiuni; 15,00 Convieţuiri;16.00 Pentru dvs., Doamnă!;17.00 La telefon, muzica populară!; 17;30 Caşa mea;18.00 Corect!; 18,05 Jumătatea ta; 19,00. Avanpremieră Ştiri,19.05 Amintiri din .secolul XX, 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport. Meteo; 20,55 {Moştenirea (s); 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Copiii soarelui”, (ultima parte); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Punct ochit (talkshow); 0,30 Rock la miezul nopţii.■ 7,00 Santa

Barbara (ş ); •* ” ■ 7,45 Dragostea,

bât:o vina!; 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Limbi străine. Germană (r); 9,40 Veni,- video, viei! (r);9.55 Pas-cu pas;-10,25 Seria, Alfred Hitchcock (r); 11,15 Mit şi istorie (r); 12,00 Integrale: Gloria Estefan şi Mâlovoi (r);13.00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna partidelor parlam entare; 14,00 T o ţ i , împreună. Emisiune în limba germană; 14,45 Santa Barbara (s); 15,30 Ştiri;'15,40 Trupa DP 2; 17,45 Călătorind prin ţară - TV R Cluj-Napoca; -.18,00 Care pe care!;- 18,45 Se întîmplă acum; 19,15 Ştiri bancare şt bursiere; 19,20 Căsuţa cu poveşti; 19,30 Ştiri; 19,40'Film: Unchiul Vania (R u s ia -1971); 21,25 Tumul de control; 22,10 Alfred Hitphcock pre zintă : Ucigaşul sentimental (S U A ’62);22 .55 Ştiri; 23,00 Teatrul Naţional de Te leviziun e prezintă: „Pavilionul cu umbre” după Gib Mihăescu. - r

■7,00 Bună dimineaţa, Pro

Ţ T g S w T V e al tău!;10.00 Tînăr. şi

neliniştit (s/r); 10,50 Film : Academia de poliţie 7 (r); 12,30 O căsnicie perfectă (s); 12,55 Ştirile Pro TV ; 13,05 Babylon 5 (s); 13,50 Gaşca din Malibu (s); 14,15 Miracolul tinereţii (s)'v 14,45 News Radio (s); 15,1îf Nisipurile din Miami (s); 16,10 T în ă r şi neliniştit _(s); 17,00 Ştirile Pro TV ; 17,30 întoarcerea pe pămîntul speranţei (s); 18,25 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV ; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Film: Un bărbat, o femeie,-un copil (S U A 1983); 21,55 Ştirile Pro TV ;22.00 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 23,30 Ştirile Pro TV/ Profit; 0,00 Criminaliştii (s); 1,00 C hestiunea zilei cu Florin Călinescti (r); 2,30 Ştirile Pro TV ; 3,00 Serial; Harriet; 3,30 întoarcerea pe pămîntul speranţei (s/r).

7,00 ' Dimineţia n t « » j r clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri;

Joi, 20 ianuarie10.10 Războiul sexelor (r);11.00 Pe cont propriu (s); 12,00 Baywatch Nights (s ); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pretender;

■ 14,00 Decepţii (s );- 15,00 Răsfăţata (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Capcanele destinului (s); 19,00 Observator; 20 ,0 0 -V .I.P . (s);21.00 Air America- (s); 22,00 Observator; 22,30 ■ Brigada mobilă; 23,00 Marius T u c ă - Show; 1,00 Twin Peaks* (s); 2,00.

’ Răsfăţata (s/r); 3,30 Capcanele destinului (s/r).

7,00 'K a ra o k e ■

» 1 ^ W H ? lSh0W (r): 8,00/ y«iiUilliP*JSI Dimineaţa cu Prima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de mîine (r);

J 15,00 Apel de urgenţă (r); 15,30 De colo-colo (r); 16,00 Viaţa în

. direct; 17,00 Celebri şi bogaţi Ţs); 18,00 Focus; 18,55 Clip Art;19.00 Karaoke Show; 20,00

- Film: Sah'ara (S U A 1993); 21,30;: Exploziv; 22,00 Clip Art; 22,05 ; Focus Plus - «misiune de ştiri. .

‘ Sport. Meteo; 22,30 Revista presei; 22,35 Politica de mîine; 0,30 Film: Actori şi păcate (S U A

- 1952). :- 5,00 G uadalupe .' - â S Ş Ş a i s ) ; ‘ 5,50 Iubire

sfîntă (s/r); 6,45 ■ Dragoste şi ' putere (s/r);-7 ,15 Acasă la

bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r ) ; 8,10 Pentru .

, iubirea ta, (s/r);' 9,00 înger sălbatic-(s/r); 9,55 Luz Clarita (s/r); 10,45 Angela (s/r); 11,35

‘ Nimic personal (s ); 12,20 j Cinem ateca- de acasă;

Trarisamerica Expres (r); 14,15 Antonella (s); 15,00 Dragoste şi * putere (s); 15,30 Iubire sfîntă (s); 16,30 Luz Clarita (s); 17,30 Pentru iubirea ta '(s ); 18,30 Angela (s); 19,30 Acasă lâ bunica - reţetă culinară; 19,45 Căsuţa poveştilor;-20,30 înger sălbatic; 21:30 Sînge din sîngele ' meu (s); 22,30 Cinemateca de acasă: Luptătorul din N ew Orleans (S U A 1975); 0,10 Dragoste şi putere (s/r). t e l e t i 7,00 Ştiri; 7,10

/ / ■ Bună dim ineaţa,■ Z / a b C Rom ânia; 9,00 Omul şi natura' (do/r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,10 Practic la Te le 7 (r); 16,00 Reporter Tele 7 (r); 12,30 24 din 24 (r); 13,00 Drumuri printre

.am intiri (r); 13,30 Filmdocumentar; 14,00 Portretul unui artist (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15/30 Post Meridian; 17,00 Medici la datorie

J s ) ; 18,00 Omul şi natura (do);■ 18,55 Pariu Trio; 19,00 Secţia de poliţie;. 20,00 Telejurnal; 20,30 Economia A B C ; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Pariu Trio - LOTO; 22,00 Linia întîi; .

. 23,00 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,30 Ora H - emisiune de confesiuni;2.10 Telejurnal; 2,35 Film documentar (r); 3,00 Medici la datorie (s/r).

C LU J-N A P O C A , str .P R O F C IO R TE A nr.9

(cartier G rigorescu) C O N S U L T A Ţ II-

Prof.dr. LUCIAN LAZÂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

1 , Mi: 15-18; M a ,J : 16^18*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 4 4 30-1 6 ; V : 15-17 S : 9 -1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, M i :18 - 20; M a ,J :1 8 M-20 V: 16-20 j

P R O G R A M A R E : ’

tel/fax (0 6 4 ) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

n a cabinetului

POLICLINICA ' INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERCOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ‘ ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDLtTRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ ; GASTROENTEROLOGIE ' Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru s te rilita te fe m in in ă .• Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologie Imunologie .- Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului dc col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n su lta ţ i i

c Ia te l. 4 1 .4 1 .6 3 .

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar , Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexa:

• terapie .• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implânte) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR .Luni - Vineri: 9-19

Sîmbâtă: 10-13

Pentru) studenti, pensionari,' someri/ieducere 20%.» »

■ R e d a c ţia n u îş i a s u m ă . 'r e s p o n s a b i l i ta te a p e n tr u

s c h im b ă r ile îh te r v e n i te î n ’,p r o g r a m e le p o s tu r i lo r d eteleviziune. .

0 :Joi, 20 ianuarie

•0i z a m

06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00,21:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei locale, 08:20,17:00 CD Sport (Alin Fomade), 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 9:40,16:40 Colecţia de mirări, 11:00 -13:00 MESAJ FM, 12:00 Divertis Radio Blitz, 14:00 -*18:00 CALEIDOSCOP CD, 17:40.Divertis Radio Blitz 19:00 - 21:00 Cuiul lui Pepelea (Tudor Runcanu), 21:30-23:00 "între egali" - talk-show pe teme sociale (Cristina Stihi).

Joi, 20 IanuarieRadioSonic ştiri: 8,10,12,14,17,20.

i-10 "C afeaua de serviciu" (meteo, maxima zilei, informaţii

FM S S .9 MH=

utile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revistapresei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, Concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 M cSonic (dedicaţii muzicale, premii M cDonald's). 17-19 "Retrospectiva săptămîni’i”. 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 "GreatestHits"! 21-23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Joi, 20 ianuarie 6.00-6.30 BBC; 6,30-9.00 - SU PER MATINAL: Ştirile

s t i locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Powerpiay, * Concurs, Liniuţa de ;dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); „ 9.00 Ştiri; 9.00-14.00 PATRULA D E SERVICIU: 9.30

Revista presei; 10.15 Punct de vedere; 10.30 & 12.30 Concursuri; 11.30 Divertis Radio Blitz, 12.45 Sport pe mapamond; 13 20 Sfatul Bătrînilor - BBC Educaţional Program;14-14.30 BBC; 14.30-18.00 C A LE ID O S C O P TRANSILVAN: 14.30 Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-16.00 Votaţi Radio Transilvania; 16.15 Planeta cinema; 16.30-17.00 Dedicaţii muzicale, 17.30 Divertis Radio Blitz; 18-18.30 BBC, 19.00 Concurs; Ştiri 15.00,16.00,19.00; 20.00 SNrgia; 21.00-1.00 F A P T U L S E R II: 21.00-23.00 Taxi music (dedicaţii- muzicaie); 23.45 Planeta cinema; 00.45 Lumea lui Alice; 1.00-6.00 UNDE M A G IC E.

Joi, 20 ianuariejH N 5:00-8:00 B ună dim ineaţa! 8:00-11:00 Zona 810W fl IC T (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea

locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, _ culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie'sonoră; 9:20

recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara 1a Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. intrare ta cele maimari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-2400 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit-legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discohtact.'

Joi, 20 ianuarie 6,00 B un ă d im in eaţa . O

J/J/emisiune cu informapi, actualităţi şi ^ muzică, prezentată de Dan Horea.

l ( RADIO CLUJ )VîK.—— --------------- -------

8.00 Em isiunea in lim ba m aghiară. 10,00 R adlocircuit p rin ţară. Prezintă de la Cluj, Dan Horea. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A patra putere. Prezintă Ioana Bindea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 1.3,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară.18.00 Radlofax. Prezintă Doina Borgovan. 18,30 Crochiuri m uzicale prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Pe scena Istoriei. Redactor: Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentru copii. 20,10 Din grădina cu fio ri multe. Prezintă Codruţa Aron Vârtic. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

RENAŞTEREA' Joi, 20 ianuarie

6.00 Ceasurile d im ineţii - program matinal de.ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, Contemporanii noştri; 10.30 Iniţiere in m uzica religioasă; 11.30 Vreme trece, vrem e vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Evenim ent - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contem poranii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei; 19.30 Ttnăra generaţie faţă in faţă cu n eîncred ereâşisperan ţa; 20.00 Fanteziile Eutherpei; 20.30 Păhărelul cu n e c ta r- emisiune pentru copii; 21.00 A ctualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale; 23.00 In d irect cu ascultătorii; 24.00-6.00

’ Liniştea nop ţii - program muzical nocturn.

HKUild.y

f j fPR0F.ilNIV.Dr. Mipi CÂLUGÂRU

Dr ANGELA CÂLlîGARDStr. P rahovei nr. 11 "

(lîngă biserica Bob)

L, Mi, V -17-20-s - 8-12. .

Tel.: 42 56.18; tel/fax:19.14.68

ALMŢA ANTISDICIDL 1 F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia | dumneavoastră. Telefonul {5 de noapte, telefonul vieţii. “

1 9 1 6 4 7 iGardă dc noapte, orele 20-08.

Linia telefonică dc intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţia tă dc

LABORATORIL DE SĂ.YĂTATEIILYFALA CLUJ s tâ la d ispoziţia dvs.

dc luni p înă vineri, în tre orele 8 - 22. Vă aştep tăm a p e lu r ile la

m im n m il 1 SfiRfid

f A i c i a r putea fiH reclama dumneavoastră

JlSJ

1 . \ ^ 1 ^ z d L . f

Ziarul nostru foloseşte şţinfurnizate de agenţiile

R O M PR ES şi M E D IA F A X .

M ă £ 'B S E S i S

Mim Fistejn:

Regiunea Balcanilor - o improvizaţie a istorieiÎn trebare: P răbuşirea comunismului în

Europa de Est, în urm ă cu zece atii, a fost însoţită de o imensă euforie. Se credea că totul va fi extraordinar în cea mai bună dintre lumi. Astăzi, este mai mult decît evident că toate aceste speranţe au fost zadarnice. Am pierdut şansa ce ne-a fost oferită sau am fost prea naivi? ^

Răspuns: Pe atunci, marea majoritate a oamenijbr priveau spre viitor cu un imens optimism. Politologul şi viitorologul american Francis Fukuyamă a exprimat foarte bine această exaltare cînd s-a referit la “sfîrşitul istoriei”, caracterizînd astfel victoria definitivă a economiei de piaţă asupra alternativersale, ideologia comunistă. în termeni economici însemna victoria neoliberalism ului, a m onetarism ului şi a

, descentralizării; în termeni politici,’ însemna trium ful pluralism ului democratic asupra", regimurilor totalitare, iar în termenii războiului rece Se părea că totul nu a fost decît o luptă între- aceste două sisteme, filosofic şi politic. Dar, în lop sâ stea pe loc, istoria a început să pornească în galop. Şi foarte repede s-a observat că acest . antagonism ascundea serioase elemente de discordie, care ieşeau acum la suprafaţă. Caracterul'lor inepuizabil atestă complexitatea lumii în care trăim. Zece ani mai tîrziu, Francis Fukuyama a fost nevoit să-şi revadă teoria şi să propună o nouă interpretare: sfîrşitul istoriei despre care vorbea el ar fi însemnat în realitate sfîrşitul unui anumit tip de istorie.

■ Dar istoria însăşi a găsit o altâ paradigmâ, un nou mod de a se desfăşura. Ea continuă să fie conflictuală, fiind încă marcată de noi pericole şi de ideologii complexe.

î: Nu există nici o cheie universală care să permită descifrarea istoriei actuale...

R: Aveţi dreptate. Sîntem martorii unor procese care cu greu pot fi interpretate într-un mod unic. Interpretarea lor va fi în continuare discutabilă, deoarece ele sînt antagonice şi evoluează la diferite niveluri şi în direcţii diferite. Pe de-o parte, există integrarea europeană, percepută ca o slăbire a suveranităţii naţionale, iar pe de altă parte, are loc dezintegrarea unor mari formaţiuni statale în avantajul unor noi unităţi statale. în ultimii zece ani, au apărut 15 state noi, însă marile ~ formaţiuni nu se dezintegrează/probabil, decît pentru'a forma mai tîrziu un sistem în care zona de. fricţiune dintre două naţiuni vecine va pierde

("Courrier International”)(Interviu elf istoricul ceh Jefim Fistejn) .

din importanţă. Fostă Cehoslovacie este un exemplu în acest sens.; : ;

î: Acest proces de dezintegrare este însă însoţit de conflicte dramatice.

R .: Este adevărat, dar es’te vorba despre conflicte de anvergură mondială. Există dorinţa de a le soluţiona potrivit principiilor unei e tici" globale, cu concursul unor instituţii internaţionale, dotate cu forţe militare suficiente, în acelaşi timp putem observa o incoerenţă conceptuală specifică etapei istorice : actuale, o

"uriaşă discrepanţă între mijloacele de care dispun marile instituţii, precum Uniunea Europeană şi NATO, pentru a aplana conflictele şi lipsa de idei pentru soluţionarea lor, avînd drept rezultat îngheţarea conflictelor locale pe teritoriul

"european într-un mod care aminteşte de strategia fostei Uniuni Sovietice. Situaţia din Balcani, ilustrează foarte bine acest fenomen. Nu există un concept de dezvoltare omogen şi pluridim ensional a acestei regiuni, deşi majoritatea experţilor sînt convinşi că doar ajutorul economic nu poate rezolva problemele, ci conduce în mod clar la agravarea corupţiei.

î : V reţi să spuneţi că politica actuală favorizează soluţiile pragmatice şi temporare în raport cu cele pe termen lung?

R.: Din păcate, politica actuală se bazează pe bricolaje, pe improvizaţii de azi pe mîine. Şi se pare" că nu se va schimba în viitorul apropiat. Greşeala nu constă în lipsa unei concepţii politice în numele căreia s-ar putea transforma lumea, ci în recurgerea, în lipsa unui proiect clar, la intervenţii militare în masă, cu consecinţe incalculabile. Şi exact în acest moment asistăm la apariţia tensiunilor viitoare. Eu Sînt departe de a preconiza o soluţie globală. Dimpotrivă, eu cred că orice soluţie ar trebui să fie aplicată pe plan local şi sâ fie orientată spre sprijinirea forţelor de ordine locale, ; / .

î.: Vă referiţi la Kosovo?R.: Nu numai. Nu există un concept politic

integral pentru soluţionarea crizei din Balcani. Tocmai în acest fel s-a putut ajunge ca provincia Kosovo să fie numită oficial provincia din Serbia de sud, în timp „ce la Priştina clădirile oficiale arborează drapele albaneze. Organismele, internaţionale care asigură supravegherea militară

acceptă această situaţie. Oamenii politici aşteaptă să treacă timpul pentru ca lumea să uite promisiunile pe care le-au făcut şi ca soluţia să vină de la sine, în urma separării îndelungate a acestei provincii de Iugoslavia. Scopul operaţiunii militare din Kosovo a fost să împiedice epurarea , etnică şi să permită dezvoltarea unei societăţi multietnice în interiorul Iugoslaviei. Rezultatul va fi o societate monoetnică în interiorul Albaniei.

î : Reproşaţi politicii occidentale lipsa unui co n cep t m oral coeren t. O f, a p ă ra re a d r e p tu r i lo r om ului a ju s t if ic a t a c e a s tă . intervenţie. Nu este, oare, acesta, un principiu moral suficient?. R.: Fireşte, este foarte important să vii în ajutorul victimelor unui genocid, însă un concept moral integral presupune şi prezenţa altor aspecte etice, şi acesta nu a fost cazul provinciei Kosovo. Aici s-a dus.un război aerian, cu arme invizibile şi calculatoare, fără riscul unor pierderi de vieţi omeneşti în rîndurile celor care au organizat intervenţia militară. O asemenea strategie dezumanizează nu doar războiul, ci şi - şi aceasta în mod definitiv - pacea instaurată ulterior. Se spune că reconcilierea francezilor cu germanii a fost posibilă pentru că cele două naţiuni au murit împreună în lupte crîncene. Se pot reconcilia doar cei care se află faţă în faţă. Cei care mor într-o neputinţă totală,"fără să aibă nici cea mai mică posibilitate de a se apăra, cu greu se pot reconcilia cu un adversar care a dus un război fără nici un risc.

î : P răbuşirea com unism ului şi victoria doctrinei liberale, mondializarea: totul pare să şteargă deosebirile dintre ideologii, dintre stînga şi dreapta. Politicienii occidentali din noua generaţie sînt mai degrabă tehnicieni, ei nefiind ancoraţi în ideologie.

R.: Din păcate, asistăm la pătrunderea show- business-ului în politică. Dintr-odatâ,- apare în faţa noastră o pleiadă de oameni polifici tineri şi moderni care se deosebesc foarte puţin unii de alţii şi toţi Ia unison pun accentul asupra capacităţii lor de comunicare.

Oamenii politici mai chibzuiţi, dar mai puţin comunicativi, pe care i-am putut cunoaşte în trecut, sînt îndepărtaţi.

Unul ca .Churchill ar părea astăzi un adevărat monstru alături de Blair, Schroder, Clinton şi Gore. Poate că sînt puţin cam demodat, însă după părerea mea, este un semn neliniştitor pentru viitorul politicii.

i e i s e a f l a î n i i n i l

' , . ;

Preşedintele interimar Vladimir Puţin l-a numit în 10 ianuarie pe m inistru l' de F inanţe, Mihail Kasianov, în funcţia de prim- viceprim-ministru, iniţiind astfel un program de dezvoltare economică a Rusiei pe următorii ani. Dl Puţin implementează, în acest fel, o strategie duală, contradictorie. După ce a unificat ţara în urma războiului din Cecenia, dl Puţin trebuie să dea satisfacţie în continuare sentimentelor naţionaliste pe care le-a trezit - ţinînd, totodată, uşa deschisă în faţa investiţiilor străine.

Primul obiectiv al d-lui Puţin a constat în realizarea unităţii unei populaţii fragmentate şi indiferente şi obţinerea sprijinului acesteia faţă de Kremlin. Războiul împotriva rebelilor islamici din Cecenia a generat un naţionalism necesar, care poate fi canalizat în sprijinul d-lui Puţin. Acum, că beneficiază de acest sprijin, el are-nevoie să refacă

reputaţia Rusiei pe plan internaţional şi să obţină noi investiţii occidentale.

în cadţul ultimei sale remanieri guvernamentale, dl Puţin şi-a întărit aparatul economic, propulsîndu-1 pe

.dl K asianov ,- cunoscut pentru atitudinea sa pro-reformă, pro- occidentalâ, în fruntea Guvernului. La 10 ianuarie, dl,Puţin i-a demis, totodată, "pe, cei doi primi - vicepremieri, Nikolai Aksionenko şi V ictor K ristenko, dl Kasianov răm înînd astfel singurul prim- vicepremier. Deoarece dl Puţin este acum preşedinte interimar, prim- vicepremierul va servi efectiv ca şef al Guvernului pînă la alegerile din 26 martie. 1

Pregătirea profesională a d-lui- Kasianov sugerează că dl Puţin are în atenţie imensa datorie externă a Rusiei. Ministrul, vorbitor al limbii engleze, a fost imul din membrii de frunte ai echipei ruse la negocierile

■de restructurare a datoriei cu creditorii străini. Dl Kasianov, numit ministru de Finanţe în mai anul-

trecut, a negociat restructurarea datoriei.cu Clubul de la Paris. Prin numirea sa, dl Puţin dă semne că doreşte implementarea unui program ce aminteşte de perestroika - de centralizare a pdlitic ii econom ice, concom itent cu atragerea investiţiilor, occidentale.

Puterile occidentale se tem că indiferenţa d-lui Puţin faţă de îngrijorarea tpr în legătură cu Cecenia semnalează dorinţa de reinstaurare a unui regim’în stil sov ie tic , cu rădăcini într-un naţionalism izolaţionist. Dar numirea d-lui Kasianov semnalează ceva contrar şi anume că el nu doreşte reînfiinţarea U niunii Sovietice. Dl Puţin trebuie să evite dilema predecesorului să .. El nu trebuie perceput că ar fi vîndut Rusia, Occidentului în schimbul ajutoarelor economice. Acum, că a apelat la" naţionalismul rus, el nu-şi poate permite să-l stîmească împotriva sa; de aceea, trebuie să abordeze cu multă atentie relaţiile

cu Occidentul. Pentru a-şi menţine popularitatea şi baza de sprijin, dl Puţin trebuie să rez iste în

„ continuare cererilor Occidentului. Pe de altă parte, el nu-şi poate permite ca Occidentul sâ-1 perceapă drept inamic, secînd astfel fluxul investiţiilor occidentale spre Rusia. Politica externă a Rusiei trebuie să continue să fie naţionalistă, în timp ce politica economică va pune accent pe investiţiile străine. x Dacă liderii occidentali decid că pot trece cu vederea naţionalismul rus, ei ar putea încuraja investiţiile în Rusia. Deşi, dacă îi vor cere d-lui Puţin să-i frîneze pe' naţionalişti şi să pună capăt campaniei în Cecenia, ambele părţi vor avea de pierdut. Rusia nu va da înâpoi în Cecenia, iar în caz că Occidentul nu acceptă acest lucru, Rusia îşi va pierde singura sursă de ajutor econom ic. P fin urm are, Occidentul este în poziţia de a face următoarea mişcare cu privire la viitorul economic al Rusiei.

Kofi Annan:

Este necesara o noua înţelegere a conceptelor j

de suveranitate de stat şi I suveranitate a j

individului( ' Thg'FJnanciârTim es”) |Ea începutul secolului**!! X X I-lea , j

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a ajuns . să ocupe în viaţa tot mai multor oameni un J loc mai important ca orieînd. Nu pentru că I suveranitatea de stat, în sensul ei cel mai | fundamental, este în curs de redefinire de i forţele g lobalizării şi de no ţiunea de cooperare internaţională. ONU s-a angajat I în favoarea principiului ca nici o fiinţă | umană - indiferent de sex, etnie sau rasă - i să nu devină victima unei încălcări sau ,ignorări a drepturilor omului. Acest concept,consfinţit consfinţite în Carta ONU şi în | Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, j constituie sursa de inspiraţie şi impulsul . eforturilor noastre. *

Conceptele de globalizare şi cooperare I internaţională modifică modul de a înţelege | noţiunea de suveranitate de s ta t In prezent, i există concepţia larg răspîndită că statele sînt J

‘ în slujba popoarelor lor şi nu viceversa. în I acelaşi timp, suveranitatea individului - şi | prin aceasta înţeleg drepturile şi libertăţile j fundamentale ale omului în Carta ONU - a . fost consolidată de noua conştientizare "a I dreptului fiecărui individ de a-şi controla | propriul destin. j

Aceste evoluţii paralele - remarcabile şi . în multe privinţe binevenite - nu se pretează { la in te rp re tări facile sau la concluz ii | simpliste. Totuşi, ele cer din partea noastră J voinţa de a medita din nou asupra modului i în care ONU reacţionează la c r iz e le j umanitare care afectează o parte atît de I

. însemnată din comunitatea internaţională şi | asupra intenţiei noastre de a acţiona în unele i zone de conflict, deşi părem indiferenţi faţă ! de multe alte crize ale căror victime şi I suferinţe zilnice ar trebui sâ ne determine sâ | acţionăm dc ruşine. . j

In condiţiile în care genocidul din Ruanda • şi masacrul de la Srcbreniţa vor defini, • pentru generaţia noastră, consec in ţe le i inacţiunii în faţa crimei în masă, mai recentul j conflict din Kosovo a ridicat întrebări iimportante privind consecinţele acţiunii înatţsenţa unei unităţi depline din partea I comunităţii internaţionale. EI a reliefat | pregnant d ilem a a ceea ce s-a num it i in terven ţie um anitară; pe de o p a rte , j problema legitimităţii unei acţiuni luate dc I o organizaţie regională fără mandat ONU, | iar pe de altă parte imperativul universal j recunoscut al încetării efective a încălcării drepturilor omului cu grave consecinţe I umanitare. Incapacitatea în cazul Kosovo de | a unifica aceste două interese care reţin în I egală m ăsură atenţia com u n ită ţii ■ internaţionale - legitimitatea şi eficienţa • universală a apărării drepturilor omului - nu I poate fi considerată decît o adevărată j tragedie. ■

Ea a dezvăluit provocarea esenţială la j adresa ONU şi a comunităţii internaţionale I ca întreg, în noul secol, aceea de a făuri | unitatea în juhil principiului că nu trebuie | să se mai perm ită • încălcări m asive şi ! sistematice ale drepturilor omului, oriunde I ar surveni ele. |

Carta ONU susţine că “nu trebuie să se j recurgă la forţa armată decît numai atunci . cînd o cere interesul comun”. Dar ce este ■ interesul comun? Cine l-ar putea defini? Cine I l-ar putea apăra? Sub autoritatea cui? Şi cu | ce mijloace de intervenţie? Acestea sînt i întrebările capitale. Un lucru este clar şi anume că drepturile individului sînt în I prezent fundam entale pentru “interesul | comun”. Aşa cum am învăţat că lumea nu i poate rămîne pasivă atunci cînd au loc ! încălcări grosolane ale drepturilor omului, I - am învăţat şi că intervenţia trebuie să se | bazeze pe principiile legitime şi universale, 1 dacă vrei să te bucuri de sprijin susţinut din^ i partea popoarelor lumii. Această normă ‘ internaţională în curs de evoluţie în favoarea I intervenţiei pentru a proteja populaţia civilă | împotriva unor masacre în masă va continua i tară îndoială sâ ridice provocări profunde la j

^ad resa comunităţii internaţionale. I

A î p î-< ar putea fi "S,| | reclama dumneavoastră

e e e ~ ' "

P reşed in te le A pR Tisodor M eleşcanu a declarat, ieri, în tr-o conferinţă de presă, că nu este preocupat şi'nici o u se teme de eventuala âjrariţie, în tim pul v iitoare i campanii electorale, a dosarului său de securitate.'

Meleşcanu a spus că nu are nim ic ce să -şi reproşeze în această privinţă. El a adăugat că ar exista şi posibilitatea ca dosarul său de securitate să fie

M e le ş c a n u a d e c la r a t

c ă n u s e t e m e d e ■

1990 - Ion lliescu şi Petre Roman s-au întîlnit cu reprezentanţi ai întreprinderilor miniere din Valea

Jiului, acceptînd revendicări salariale ale acestora

PNL a depus la Camera Deputaţilor proiectul de lege privind modificarea Constituţiei

a

d o s a r u lu i s ă u d e

s e c u r i t a t e

. falsificat şi apoi aruncat pe piaţa de către adversarii politici. “Plec de la principiul că minciuna are picioare scurte. Dacă este o însăilare, se ‘ va .dovedi acest lucru”, a spus Meleşcanu.

Liderul ApR a mai. spus că acest gen de campanie murdară nu face parte din modul în care concepe lupta politică şi că nici el şi nici colegii săi de partid nu se vor implica într-o astfel de campanie. “Cine va acţiona aşa va comite un păcat capital. A cela de a - i considera pe rom âni p roşti” , a avertizat M eleşcanu , adăugind că e lec to ra tu l nu se va lăsa manipulat de asemenea atacuri murdare.

PNL a depus, ieri, la Camera Deputaţilor' proiectul de lege privind modificarea Constituţiei în sensul garantării proprietăţii, însoţit de 689.237 de semnături ale cetăţenilor, peste necesarul de500.000, cerut de actuala Constituţie.'

Semnăturile au fost strînse din 22 de judeţe ş i : din municipiul Bucureşti. ’ : ’

Prim-vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica, a precizat că, potrivit procedurii parlamentare, Camera Deputaţilor va trebui să consulte Curtea - Constituţională cu privire la legalitatea acestui dem ers. D upă obţinerea avizului Curţii Constituţionale, Biroul Permanent al Camerei : Deputaţilor va decide traseul legislativ al proiectului de, lege, a arătat prim-vicepreşedintele

: PNL. Stoica a spus că în următoarea perioadă PNL va face lobby în. Parlament pentru ca procedurile parlamentare legate de acest proiect de lege să se deruleze “cît mai repede”.

“Nu credem că va fi un partid care să voteze împotriva acestui proiect. Ţinta noastră este grăbirea procedurilor de dezbatere”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL. .

PNL a declanşat, la Consiliul Naţional al partidului din luna aprilie 1999, campania de strîngere a semnăturilor pentru modificarea articolului 41 din Constituţie în sensul garantării p roprie tă ţii, deoarece, în forma actuală, proprietatea este doar ocrotită prin actul fundamental al tării.

R om ânia va trebui să a lo ce 5 m ilioan e de do lari pentru ce i trei ani în c a re -v a fa c e parte din troica OSCEMinistrul de Externe, Petre

Roman, a declarat, ieri, că,:. potrivit unei evaluări făcute de . autorităţile de la Bucureşti, România va trebui să aloce cinci m ilioane de dolari pentru participarea la “troica” OSCE, în perioada 2000-2002. “Troica” OSCE este formată din actualul, fostul şi viitorul preşedinte al organizaţiei. România a obţinut preşedinţia OSCE pentru anul 2001. Ministrul de Externe, Petre Roman, va participa, mîine, Ia Viena,-la o primă reuniune a troicii în formula Austria - Norvegia-Rom ânia. Austria deţine preşedinţia OSCE în acest an, iar N orvegia a condus

oi^anizaţia în 1999. Miniştrii de ' Externe din Austria, Norvegia şi România vor discuta, Ia Viena, situaţia din'Kosovo, conflictul din Cecenia, precum şi evoluţiile din Georgia, Nagomo-Karabah, Croaţia şi Muntenegru. Petre Roman a .'spus că, în cadrul reuniunii, va ridica şi problema deblocării traficului pe Dunăre, paralizat în urma conflictului din Kosovo. în ceea ce priveşte conflictul din Cecenia,'şeful diplomaţiei române a spus că, şi din postura de membra al troicii OSCE, România va promova o atitudine “care să fie recunoscută ca imparţială”, susţinînd găsirea unei soluţii de compromis.-

în cadrai troicii, România va prelua, pentru anul 2Q00, responsabilitatea dialogului cu partenerii mediteraneeni ai organizaţiei. Algeria, Israel,

. M aroc ,. Tunisia, Egipt şi Iordania, a spus Petre Roman.

, De asemenea, România-; va prezida, din toamna acestui an, Comitetul financiar al OSCE şi se. va ocupa de organizarea forului economic al OSCE din 2000. MAE va crea un grup special de diplomaţi şi va aloca resurse suplimentarereprezentanţilor României la Viena, unde se aflăsccretariatul general al OSCE, a declarat Roman.

Cine integrează România în Uniunea Europeană?

TAROM - poarta spre Europa!?Departe de mine gîndul de a critica companiile româneşti, fie ele

private sau de Stat, dar cînd este în joc imaginea României şi mai ales în Bruxelles, capitala Europeî, atunci parcă trebuie atrasă puţin atenţia. . , ,

începem negocierile de aderare la Uniunea.Europeană şi sînfem total nepregătiţi din punctul de vedere al companiei naţionale de transport aerian - TA R O M . Asta este concluzia care reiese din prezentarea TAR OM de la Bruxelles. Concret, în. anul 1997 am încercat să ajung cît mai rapid la Cluj. Ca un bun cetăţean, care doreşte să ajute economia românească, am căutat reprezentanta TAR OM din Bruxelles, în plin centru găsesc uşor “insula de românism”, şi zic asta fiindcă este greu să întîlneşti aşa ceva inserat între bănci internaţionale sau hotele de 5 stele. Un funcţionar demn de un-sistem pe care îl copsiderăm cu toţii apus; care întîmplător şi-a adus în ziua respectivă şi copiii în vîrstă de 2-3 ani la birou şi avînd pe masa de prezentare o pungă imensă de cipsuri şi o sticlă de doi litri de suc te “agresează”, sfidînd cele mai de bază reguli ale relaţiilor cu publicul: “Noi nu avem bilete aici şi este bine să căutaţi ceva agenţii care ne ajută în vînzarea lor". Urmînd sfatul, găsesc’ cel mai avantajos preţ, oferit de M A LE V - omologul maghiar al TAROM-ului.

Bun, fiindcă istoria nu-este gatar Sîntem în Bruxelles în ânul 2000.: “România începe cu paşi mari negocierile de aderare la Uniunea Europeană”. Cred că deja populaţia face alergie numai cînd aude această frază supralicitată de presa românească. Şi iar forţez o “întrevedere TA R O M ”. De data aceasta nu mai erau cgpii la sediu, dar la ora 12, în plină zi, ei curăţau reprezentanţa cu aspiratorul-Un program pe uşă, tipărit parcă la o maşină de scris din anii ’80, indica orarul curselor TAR O M spre Bucureşti. “Noi nu vindem bilete aici, căutaţi la alte agenţii de distribuţie” îmi răspundea “doamna Tarom”. Şi iar caut o agenţie, şi iar stupoare: cel mai ieftin drum spre România este cu AIR FR AN CE. încerc să sugerez funcţionarului că poate TAROM -ul este rentabil, dar un zîmbet îmi reduce iniţiativa. ’ \i Poate sîntem prea răi Şi criticăm prea mult, dar este important

să vedem ce facem. Ne lăudam cu potenţialul turistic al României, dar plaja de lâ Mamaia arăta în ziua eclipsei de soare precum groapa de gunoi de la marginea Clujului. Cine este vinovat că nu vin investitorii străini în România? Ei sau noi? Nu trebuie aşteptate minuni din partea Uniunii Europene. Nu Prodi sau Chirac ne integrează în Europa, ci noi, românii, trebuie să o facem. ■

D a n LU C A - corespondentul permanent la instituţiile europene

Transilvania e mai mare, ca întindere, decît întreaga Ungarie”urm are din pagina 1

- C um in te rp re ta ţi întîlnirea d in tre Bush şi Laszlo Tokes?

- Am fost surprins de atitudinea lui Laszlo Tokes şi de ce a declarat. Uniunea M ondială a Românilor Liberi a apărat pe toţi cei care au fost persecu ta ţi în România, ind ife ren t de etn icitate, de naţionalitate, de religie. L-am apărat, personal, pe domnul Laszlo Tokes, în “Românul Liber”, ziarul nostru, şi în “Cotidianul”, iar apoi, prin legăturile noastre cu “Amnesty International”, pentru că eu sînt unul dintre fondatorii acestei instituţii. Ce a făcut el la Washington, a fost g reşit, şi mă surprinde că preşedintele Bush I-a primit, la presiunile maghiare şi la influenţa ungurilor în Occident, care este foarte mare! Sînt foarte mulţi, sînt oameni foarte inteligenţi, uniţi şi foarte m ari patrio ţi. Pentru ei, p ie rderea A rdealu lu i este de neacceptat. Nostalgii... Ce n-am înţeles niciodată, este cum poţi să pierzi ce, de fapt, nu este ad tău?! Este foarte greu să-i convingi pe unguri că această ţară nu-i a lor. Prin influenţa pe care au avut-o, au reuşit să-l ducă pe Laszlo Tokes la Casa Albă...

- Şi pînă cînd poate fi suportată “nostalgia”? <

- Transilvania va rămîne multă vreme o problemă. Geza Jeszenszki, vorbitor şi de limba română, care. în 1991 era Preşedintele Parlamentului

- Maghiar, a repetat exact ceea ce. î-am spus eu la Budapesta, că “T ransilvan ia e m ai mare, ca întindere, decît întreaga Ungarie, e o ţa ră m ai frum oasă şi m ai' bogată”. Ce poţi face însă dincolo de nostalgie, cînd, cam 4 cincimi din populaţia Transilvaniei este

’ ' -politic-4.p65 *

românească?! Eu sînt optimist, că va învinge raţiunea şi nu “nostalgia”.A fost, de tristă amintire, acea “Regiune Autonomă M aghiară”. I Azi, piuiţi unguri o doresc refăcută, dar nu toţi. Există şi unguri care-şi dau seama că o regiune autonomă maghiară, în inima României nu poate decît să ne aţîte unii contra altora. ..

- Avea dreptul, Laszlo Tokes, să p o a r te d iscu ţii în num ele României? •

- Absolut deloc! De aceea spun că a fost o mare greşeală din partea Preşedintelui Bush să-l accepte.

- Aţi încercat un protest?- întotdeauna am protestat! Cînd

mi s-a luat un interviu la televiziunea americană NBC, care este una din cele mai importante, într-un program de dimineaţă, după evenimentele de la Timişoara, prima întrebare a fost “Ce s-a întîmplat în oraşul m a g h ia r Tim işoara?”... întrebarea, m-a surprins, şi m-am văzut silit să-l corectez pe reporter, spunîndu-i că Timişoara nu este oraş unguresc, ci românesc unde trăiesc şi unguri şi saşi. întotdeauna am protestat! - Ş i atunci, cînd preşedintele Bush s-a dus în Malta şi Rom ânia nu era înscrisă pe ordinea de zi. Prin legăturile pe care le-am avut, am reuşit să vorbesc direct cu aghiotantul său, care era responsabil cu această problemă, şi am reuşit să punem România pe . ordinea de zi. Dacă s-a-discutat sau mi, între Bush şi Gorbaciov, această. problemă, nu ştiu. A fost multă furtună şi o ordine de zî extrem de încărcată. Presiunile Occidentului • sînt foarte mari, şi e nevoie de multă

' luciditate. -Noi nu sîntem vindicativi. Noi, se ştie, nu dorim distragerea poporuluL jnaghiar. în tradiţia .

noastră, sîntem extrem de corecţi. Ei ne" acuză în O ccident că declanşăm împotriva lor acţiuni de tip genocid. Absurd! Românii nu sînt răzbunători. Am avut ocazia, personal, să protestez împotriva acestor afirmaţii. Ei trebuie să înţeleagă anacronism ul tezelor aberante pe care le susţin. Scopurile sînt strict politice. Peste această Ţară Românească, niciodată nu vor mai putea să exercite dom inaţia. Categoric, nu!

- Putem reveni Ia “arbore”?- Cu mare plăcere! Este, însă,

foarte dificil răspunsul. Sînt foarte mîndra de ce au fost înaintaşii mei. Voi începe cu Gheorghe Raţiu, care a fost ambasadorul Iui Mihai Viteazul, la împăratul Riidolf, în 1598, sau cu Nicolae Raţiu, care l-a spovedit pe Horia cînd a fost tras pe roată, în februarie 1785. L-a îmbrăţişat şi i-a spus: “Prin mine te sărută un neam întreg!”... sau pe Vasile Raţiu, sau cum i se spunea, “B azil” , care a fost “prepozitul” de la Blaj, în 1848, în timpul Revoluţiei. El este cel cape a clădit o'biserică în Turda, în 1839. Dar, cel mai bine punoscut a fost Ion Raţiu, memoraridistul, despre care ştie toată lumea, Afirmaţia sa­de la Procesul Memorandiştilor a in tra t definitiv în conştiinţa românilor: “Existenţa unui popor nu se d iscută, se a f irm ă !”. Străbunicul meu dinspre mamă a fost Ion C odru D răguşanu , cunoscut sub numele de ^Peregrinul transilvan”, iar tatăl meu, dr. Augustin Raţiu a fost Decanul Baroului Avocaţilof din Turda şi primarul oraşului, vreo trei ani de zile. El a creat “Reuniunea M eseriaşilor Rom âni”, întîi la Ţurda, şi mai ap o i.în întreaga-

Transilvanie, pentru a crea o “clasă de mijloc de lim bă şi lege românească” .. -

- Şi cei ce vă urmează cine sînt?- Ce ima surprins pe mine foarte

mult este că Nicolae, băiatul meu cel mic, care încă .nici nu vorbeşte foarte bine româneşte, m-a anunţat că vrea să vină cu mine. Nici nu-i ştiam această trăire şi această dorinţă! Chiar dacă,întotdeauna 1- au interesat problemele româneşti. Mai mult: şi-q cerut cetăţenia română! Fiul meu cel mare, Indrei, vorbeşte foarte bine româneşte. Tot român va fi şi nepotul meu din Paris, Alexandru! înaintaşii mei au servit naţiunea cît au putut. Aş vrea să. râmîn şi eu în istorie ca unul care a făcut ceva pentru neamul lui!

- Sfinte şi trainice rădăcini!- Eu mă consider o verigă

•dintr-im lanţ, şi n-aş vrea să fie cea mai slabă! La 6 septembrie 1940, cînd drama României se accentua, cum am mai spus, am cerat azil politic în Anglia, care mi-a fost acceptat A fost, însă, o mare durere! O vreme cu amintiri ce nu pot fi uitate: atunci, am fost iniţiatorul “Asociaţiei Studenţilor Români” din' Marea Britanie, care îl avea' preşedinte pe domnul William Temple, arhiepiscopul de Canterbury.

- Cînd s-a constituit Mişcarea Românilor Liberi? •

- în 1940, toamna, la Londra, sub preşedinţia lui V.V. Tilea. Scopul a fost dublu: anti-fascist şi anti- bolşevic. La “Mişcarea Românilor Liberi” au aderat şi; Grigore'- Gafencu, în Elveţia, Citta Davilla, "în Statele Unite şi Ion Pangal,în Portugalia. Eu am devenit membru _ în comitetul executiv. ■ ,

(Va urma) i

' 1/19/00, 7:05 PM

C ondoleanţe la m oartea Iul

Ion RaliuConsiliul Judeţean Cluj îşi exprimă

regretul la decesul deputatului Ion Raţiu, unul dintre cei mai vechi fruntaşi ţărănişti şi membra marcant al P.N.Ţ.C.D., reprezentant de'frunte al democraţiei şi românismului, promotor al tradiţiilor ardeleneşti.

Pe această cale, transmitem întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei ilustrului dispărut.

Preşedinte, Prof. univ. dr. ing. Victor-Romulus

Constantinescu

- Partidul Democrat Cluj aduce' un ultim omagiu celui care a fost deputatul Ion Raţiu. A fost.un român care şi-a dedicat întreaga viaţă valorilor democraţiei şi ţării sale româneşti pe care a trebuit, din păcate, sâ o părăsească de timpuriu. Exempîul de viaţă pe care ni l-a dat urmaşul Memorandiştilor este acela că trebuie să triumfe demnitatea şi valorile morale, speranţa şi puterea de a face bine semenilor săi.

Sincere condoleanţe Organizaţiei Judeţene Cluj a PNŢ-CD.

Organizaţia Judeţeană Cluj a Partidului Democrat

Ne despărţim cu durere în suflet de colegul nostru Ion Raţiu, om care şi-a dedicat întreaga viaţă democraţiei şi libertăţii poporului său. In cei zece ani de activitate parlamentară, I. : Raţiu a fost un exemplu pentru noi toţi, un model de toleranţă şi perseverenţă, în acelaşi timp. Fără el viaţa politică românească va fi mari săracă, dar istoria noastră se va îmbogăţi cu încă un ilustru fiu al neamului.. . A

Fie ca experienţa sa de o viaţă să fie o pildă pentru toţi cei care reprezintă interesele cetăţeanului în Parlamentul României.

Dumnezeu să-t ierte!Deputat PD Cluj, luliu Păcurariu

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

Aici

rDtvr.iSTi

\ar putea fi

reclama dumneavoastră V : O l1990 - Ion lliescu şi Petre Roman s-au întîlnit cu reprezentanţi ai întreprinderilor miniere din Valea Jiului, acceptînd revendicările salariale -

ale acestora.

!il. I£fcia3*E2ST MM

Sorin Lepsa îsi va pierde locul In conducerea partiduluiVicepreşedinţii ţărănişti N icolae lonescu-G albeni, Vasile Lupu şi Remus O priş îş i vor

păstra cu siguranţă poziţia în PNŢCD •, Vicepreşedinţii ţărănişti Nicolae lonescu-

Galbeni, Vasile Lupu şi Remus Opriş-îşi vor păstra cu siguranţă poziţia în PNŢCD, în urma alegerilor de la Delegaţia Permanentă, în timp ce

„ Sorin Lepşa îşi va pierde locul în conducerea partidului, susţin surse din toate mediile ţărăniste.

Aceleaşi surse afirmă că în noua structură a .Biroului de Conducere, Coordonare şi Control vor urca actualii membri supleanţi şi anume Ion Mureşan, Constantin Dudu Ionescu şi, posibil, Vlad Roşea, ! : • : - '■i Pentru celelalte patm locuri sînt vehiculate mai

. multe nume: Radu Sârbu, Gheorghe Ciuhandru, Tănase Barde, Virgil Petrescu, Mihai Grigoriu, Andrei Marga, Mircea Ciumara şi Ulm Spineanu.

Conform unei vechi cutume în partid, dacă.

preşedinţia este deţinută de un ţărănist din Regat, funcţia de prim-vicepreşedinte va fi acordată unuia din Ardeal! în acest sens, informaţiile converg către Radu Sârbu şi Ioan Mureşan, dar nu este exclusă nici ascensiunea lui Remus Opriş sau Nicolae lonescu-Galbeni. . ■ - -

Funcţia de secretar general ar putea fi deţinută de Constantin Dudu Ionescu, Remus Opriş sau -Virgil Petrescu. ; v ’ t J :

Din fostul grup de la Braşov se vor menţine în BCCC, dar; cel mai probabil printre membrii supleanţi, lonuţ Gherasim şi Laurenţiu Dumitrascu.

prim-vicepreşedinte şi de secretar general, statutul. lăsîndu-i posibilitatea de a-şi alege echipa cu care va lucra. . ' .

Delegaţii prezenţi lă întrunirea forului de conducere vor alege apoi opt vicepreşedinţi şi 10 membri supleanţi. ' .

E ste - evident că structura aleasă a vicepreşedinţilor va determ ina şi echipa membrilor supleanţi. , . :

în prezent, în PNŢCD se poartă intense negocieri pentru .a-i identifica pe cei 20 de ţărănişti care vor conduce partidul pînă la

La Delegaţia Permanentă din '28-30 ianuarie, .Congresul dm decembrie şi care trebuie sa preşedintele: Ion D iaconescu vă propune constituie o formulă unitară, eficientă şi tinără,candidatul sau candidaţii săi peiitru funcţiiile de dar, mai ales, lipsită de incompatibilităţi.

EmilConstantinescu a adresat un mesaj cu prilejul încetării din viaţă a vicepreşedinteluiPNŢCD ’Ion Raliu

P reşed in tele Emil C onstantinescu a adresat, ieri, un mesaj cu p rile ju l înce tă rii d in ' v ia ţă a vicepreşedintelui Partidului Naţional Ţărănesc Creştin- Democrat, Ion Raţiu.

P o triv it .com unicatu lu i B iroului de p resă al Preşedinţiei, şeful statului consideră că ”odată cu Ion Raţiu â plecat dintre noi un m are lu p tă to r p en tru libertate , şi d em ocraţie”, dispariţia sa ”fiind prim ită cu durere şi regret unanim chiar şi de către cei care nu i-au îm p ă rtă ş it în to tdeauna ideile”.

"Revenit în ţară după un lung exil, el nu a contenit, chiar în contextul cu totul neprielnic al anului 1990, şi după rezultatul descurajant al alegerilor din mai 1990, cînd a candidat la Preşedinţia României, să persevereze în a p ă ra re a ; id e a lu rilo r democratice. în acest context, un episod al biografiei sale se cuvine evocat: calom niile lansate la adresa sa în urmă cu zece ani şi chiar devastarea locuinţei nu i-au putut ştirbi curajul şi demnitatea cu care s-a îm potriv it, un an mai tîrz iu , m inerilor, care ocupaseră C am eraD ep u ta ţilo r” , se a ra tă în m esajul p reşed in te lu iConstantinescu. ; v ;

”Mai presus de funcţiile sale publice, Ion Raţiu a fost un om prietenos şi generos. Deşi ar fi putut duce o viaţă comodă şi lipsită de griji în M area Britanie, ţa ra sa de adopţie, nu a ren u n ţa t să lupte pentru idealurile sale. Va răm îne în m em oria poporului român ca unul din cei care âu contribuit esenţial la reinstaurarea democraţiei în R om ânia” , se a ra tă în mesajul şefului statului.

■«p R S R S P

HHrnWaW mtmâ» a99 UDMBa devenit un factor de stabilitate în viata politică”

UDMR a putut să devină un factor de stabilitate în viaţa românească şi ultim ii- zece ani au. dovedit im portanţa existenţei acestei • organizaţii, a declarat, ieri, preşedintele UDMR, Marko Bela, la simpozionul organizat cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la înfiinţarea acestei formaţiuni politice.

Marko Bela a- arătat că rolul UDMR în viaţa politică românească ’ a fost contestat de foarte multe ori de factori ai vieţii publice, -dar şi dm interiorul Uniunii. El a precizat că UDMR şi-a propus la înfiinţare să aducă, sch im bări’ în viaţa comunităţii maghiare prin “practici politice”.

Marko. Bela a mai spus că în Parlamentul României conflictul etnic s-a transformat într-un conflict politic, iar în ultimii trei ani acest conflict po litic a apărut şi în Guvernul României, tară a face alte precizări, dar referindu-se la conflictele privind legea învăţămîntului. “

Preşedintele României, Emil Constantinescu, prezent pentru foarte puţin timp la seminarul.. UDMR, a declarat că UDMR “a fost

şi' Va constitui unul din.p ilonii democraţiei din România”.

La rindul său, Zoe Petre, consilier prezidenţial, a apreciat că UDMR reprezintă un factor esenţial în dobîndirea şi păstrarea stabilităţii din România şi că această Uniune nu ar fi putut să-şi atingă dezideratele dacă nu-şi găsea partenerii.

Peter Kovacs Eckstein, ministru pentru M inorităţi N aţionale, a declarat că UDMR este prim a organizaţie a unei m inorităţi naţionale care participă la guvernare. El a mai spus că trebuie acordat un interes deosebit şi ce lorlalte minorităţi naţionale.

La seminarul organizat de UDMR au mai fost prezenţi, în afară de conducerea Uniunii şi de parlam entari ai acesteia, şi reprezentanţi ai PNŢCD (Gabriel Ţepelea), PD (Alexandru Sassu), PDSR (Liviu M aior, Rodica Stănoiu), ApR (Viorel Sălăgean), ANCD (Victor Ciorbea). Reprezentantul PDSR Liviu Maior a apreciat că UDMR reprezintă “ o consecinţă directă” a Revoluţiei din decem brie 1989 şi s-a arătat nemulţumit de lipsa dialogului şi a

Ion lliescu susţine că ar renunţa să candideze Ia

Preşedinţie dacă ar exista altă ofertă

“optimă” pentru ţarăPreşedintele PDSR, Ion lliescu, a declarat,

ieri, la'Timişoara, că ar putea renunţa la candidatura pentru Preşedinţia României dacă ar fi sigur că există o altă ofertă optimă pentru ţară. '

”Eu nu mai am pe plan personal o m otivaţie prea mare. Nu am asem enea ambiţii. Dacă aş fi sigur că există o soluţie echivalentă aş fi primul care ar face pasul înapoi. Eu cred însă că opţiunea mea politică este oferta optimă pentru ţară”, a declarat Ion lliescu.

, lliescu a declarat că la viitoarele alegeri Curtea Constituţională nu poate să-i respingă candidatura la Preşedinţia României pentru că în acest fel instituţia, în cauză s-ar compromite. "Curtea Constituţională s-a pronunţat deja, din punctul de vedere al constituţionalităţii, cînd am candidat în 1996 şi atunci totul a fost legal. Este evident că urmează al doilea mandat”, a precizat Ion lliescu. Preşedintele PDSR a vizitat, ieri, fabricile AEM şi’Arpilux, din Timişoara, şi s-a întîlnit cu membrii şi simpatizanţii PDSR din judeţul Timiş.

lliescu a remarcat că,* în ultima perioadă, organizaţia PDSR din Timiş s-a consolidat ajungînd pe primul loc în sondaje. "Pînă în 1996 organizaţia din Timiş a avut unele slăbiciuni, dar de atunci s-a produs o conso lidare d in punct de vedere organizatoric şi politic”, a spus Ion lliescu, care a adăugat că, în prezent, filiala din judeţul Timiş a ajuns printre cele mai bune organizaţii PDSR din ţară.

com unicaţiei d in tre PDSR şi UDMR. “Opţiunile noastre cît-şi ale UDMR nu cred că trebuie să constituie o barieră” a spus Maior. El a apreciat că posibilităţile de dialog vor fi cu mult mai mari atunci, cînd UDMR va reuşi să transmită un mesaj limpede şi va aborda problemele sociale şi economice, nu doar pe cele etnice.

Consilierul prezidenţial Dorin Marian solicită de la

Vădim Tudor 5 0 0 de milioane de lei despăgubiri

Consilierul prezidenţial Dorin Marian a solicitat, ieri, în faţa instanţei suprem e, despăgubiri în valoare, de 500 de milioane de lei de la senatorul Comeliu Vădim Tudor, respjngînd astfel propunerea de împăcare formulată de către avocatul preşedintelui PRM . La şedinţa de ieri, avocatul lui C V Tudor, Viorel Dumitrescu, a solicitat Curţii S u p re m e de Justiţie un alt term en do judecată.

P U L - l a 1 0 a n i d e l a r e l u a r e a a c h v i t a t u“reaşezare” a PNL în “conştiinţa politică a jă r ii”, însă, în opinia sa, partidul nu a-ştiut să profite “cum se cuvine” de acest lucru. “în primele luni eram creditaţi cu 18% în sondaje şi eram cel mai puternic partid de opoziţie istoric. Insă, după o campanie electorală în care s-a riscat integritatea corporală, am obţinut 7%”, a spus Quintus.

El a amintit că, în aprilie 1992, PNL

“PNL nu~a reuşit atunci să intre în Parlament” şi-a amintit Quintus. '

El a adăugat că perioada martie 1994- hoiembrie 1996 a fost “epoca de devenire” a partidului. în martie 1994, PNL a făcut o cerere de reînscriere în CDR şi a aşteptat nouă luni răspunsul Convenţie^ “exact cît aşteaptă o, mamă să nască”. în această etapă, PNL poartă discuţii şi face alianţe cu celelalte

alegeri, a 2,7%,-faţă de 7 procente obţinute în 1990.

Cea de-a doua . etapă, octombrie 1992-februarie 1994, a fost “perioada

Preşedintele PNL, Mircea Ionescu- m ăritor pronunţări -în PNL, cîndQuintus, a rememorat, ieri, cu prilejul partidul a intrat în noua politică”, aaniversării a zece ani de la reluarea adăugat liderul PNL. Această perioadăactivităţii partidului, evoluţia politică a fost caracterizată de “excluderea dina acestei formaţiuni.: : - partid a doi tineri valoroşi”, Valeriu

Quintus a împărţit în patru etape Stoica şi Radu Stroe, de alegerea uneiactivitatea post-decembristâ a PNL. noi conduceri a partidului (în 1993) şiPrim a perioadă, ianuarie 1990- de scindarea partidului în PNL şi PNLseptem brie ,1992, a fost de Câmpeanu.

a luat “dureroasa decizie” de a ieşi din pârtide liberale ajungînd să aibă 18 CDR, fapt ce a condus la obţinerea, în. parlamentari şi un grup parlamentar în

Senat, deşi era form aţiune neparlamentară.: In iunie 1996, PNL participă, sub

sigla CDR, la alegerile locale şi prezidenţiale. “PNL şi-a dat un dureros şi important obol pentru alegerea ca preşedinte a lui Emil Constantinescu”, a spus Mircea Ionescu Quintus, facînd aluzie la faptul că i-a cedat lui Petre Roman p reşed in ţia Senatului, Tn schim bul su sţin erii ac tualu lu i preşedinte. •

După alegerile din noiembrie 1996,

PNL s-a ocupat de “reîntregirea mişcării liberale”, prin fuziunea cu PAC şi PL’93. ■ .

Apoi, a spus Quintus, au apărut şi “necazurile” colaborărilor în coaliţie. “Să fii într-o coaliţie nu e o treabă uşoară şi nici plăcută” , a spus preşedintele PNL, facînd referire la fap tu l că unii reprezentanţi ai partidului au fost înlăturaţi din funcţit- “pe criterii subiective”, Quintus a dat ca exemplu cazul fostului prefect de Bistriţa, Dorin Popescu, înlăturat din funcţie în urma unei “ campanii deşăn ţa te” a d o i. parlam entari ţărănişti. “în urmă cu cîteva zile s-a decis neînceperea urmăririi penale şi astfel, Dorin Popescu este cel mai curat dintre noi”, a opinat Mircea Ionescu-Quintus.• El a amintit, printre proiectele importante ale PNL', participarea pe liste separate la alegerile locale şi depunerea proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei.

- —

. rqsamm*-

| AiciI reclama dumneavoastră^ ar putea fi

a u T f v n 'ăJ 9 9 0 - Ion wescusi.Petre Roman s-au întîlnit cu

1920 - S-a născut regizorul şi _ cineastul Federico Fellini (m. 1993).

PLA ST IC Ă Vernisai de excep ţie la M uzeul N a tio n a l de Artă

M uzeul N aţional de A rtă C luj, In stitu tu l G oethe Bucureşti, C entru l Cultural German şi nu în ultimul rînd, Neue Sachsische G alerie C hem nitz, ne-au oferit, ieri, 19 ianuarie, gazdă fiind Muzeul Naţional de Altă, primul mare eveniment plastic al anului în -cu rs, vernisajul expoziţiei 100 de gravuri din Saxonia.

Evenimentul este deosebit din mai multe puncte de vedere. în primul rînd, este vorba

în evidenţă distanţările faţă de canoanele trad iţionale ale gravurii,. Începînd de la dimensiuni, total altele, mari, impunătoare, la interferenţele cu pictura, la contaminarea cu alte stiluri şi maniere plastice, la temele şi motivele noi în gravura germană, cum sînt cele orientale. Litografiile, xilogravurile, lucrările în aquaforţe,- în 'aquatinte,despre o cunoaştere directă a unor valoroşi ______, ... _ __.........,

şi importanţi plasticieni germani, afirmaţi tehnicile de ultimă oră vorbesc,într-un domeniu, gravura, de mare tradiţie despre o capacitate de expresieîn Germania. Cunoaşterea impune patru originală, concisă, tulburătoaregeneraţii de artişti plastici, de la cel mai în vîrstă, născut în 1907, Albert Hennig, Ia cel mai tînăr, născut în 1974, Anja Seedler. Cei aproape o sută de expozanţi oferind o panoramă a evoluţiei artelor plastice în şi din Germania. Mai mult, se pun pregnant

prin mesaj, ce incită şi invită la un dialog deschis. Despre om, despre libertate, năzuinţe şi speranţe.

Aş reţine atenţia cu încă două detalii semnificative.'Date de domnul dr. Peter Reitz, director al Institutului Goethe din

Bucureşti, care a vorbit despre amplul proiect România-Saxonia, respectiv de Călin Stegerean, debut în calitate de curator al expoziţiei. Nume cu care sînteţi de mult timp familiarizaţi.

Demostene SOFRON

V am ă tim p u lu i sau calea către eternitate

Pictorul VftSILE POP - 6 5

Gîndind după consideraţiile critice profunde, entuziaste, lansate de condeie dintre cele mai elevate din cîmpul scrisului românesc, după statutul de eveniment cultural al manifestărilor expoziţionale deschise în prestigioase spaţii muzeale sau galerii de artă din România, Franţa, Spania, Canada, Germania ş.a., pictorul Vasile Pop - aflat în plină vervă creatoare la cei 65 de ani împliniţi în 15 ianuarie - aparţine dem ult acelei ca tegorii de artişti reprezentativi pentru spiritualitatea unui neam şi civilizaţii. A atins culmile înaltei consacrări pentru câ n-a abdicat de la principiile maximei exigenţe. Refractar modelor şi exuberanţelor factice îndrăgite ■ de o anume categorie a publicului, s-a îndîrjit a rămîne consecvent impulsurilor întemeiate pe vocaţie, profesionalism şi raportare la valori istoric constituite.

Ceea ce particularizează creaţia lui Vasile > Pop în am bianţa actualităţii artistice româneşti este inepuizabila migrare a fanteziei către spaţiile miraculoase ale unor realităţi ştiute sau imaginate, sursă pentru etalarea unor trăiri şi gînduri fixate pe scara unei fabuloase diversităţi. îl interesează la modul sincer şi direct întregul freamăt a h 'umanităţii, implicată într-o dinamică a vieţii ce nu cunoaşte tihnă sau oprelişti. Ca omniprezentă se insinuează acea frenezie a - personajelor ag itate, ~ dezinvolte, arcuindu-se în spaţiu cu o tensiune eruptivă. Fizionomiile dezvoltă grimase şi asprimi, privirile oscilează îptre-scîn teiere şi oboseală, între vigoare şi tristeţe. Iar superbele voluptăţi- ale unor sinuozităţi feminine vitalizează imaginile.determinînd ritmuri şi pulsaţii în'prelungirea viziunii lui Tiepolo, maestrul figurilor volante. Dar pictorul român - exponent fidel al unui

cîmp de sensibilitate specific timpului său - proiectează dansul form elor nu pe evanescenţe celeste, ci în sobra austeritate a terestrului, ca iubitor de grave rezonanţe în ocruri şi brunuri melodioase. Tot semne ale afirmării stilului în spiritul unor exigenţe contemporane trebuie considerate şi acele virulente traiecte şi împăstâri care agresează form ele, im prim îndu-le tensiuni expresioniste.

A utor numai de compoziţii, savant articulate, tonusul transpunerilor recente devine prioritar meditativ, chiar depresiv. Umanitatea lasă impresia că se află îa ceas de cumpănă, în derivă. Cu toată bogăţia repertoriului evocativ ce implică o epică a evenimentelor, Vasile Pop pune întotdeauna accent ■ peexpresivitatea strict artistică. îl sprijină - c u . maximăeficacitate remarcabilul simţ. al form ei, r„ mişcării şi ritmuluicom poziţional, un desen sigur şi ferm conferind motivelor fluenţă, supleţe şi logică formală.Intervine apoi la fel de generos în consecinţe pozitive rafinamentul coloristic, cu abila invocare. amuzicalităţii nuanţei în descendenţă

. caravaggistă pentru ea alteori să apeleze cu

dezinvoltură la exuberanţa tonului pur. Totul apare subordonat unei ştiinţe suverane a suflului şi ritm ului interior unde sălăşluiesc resursele superioare ale firii. O lumină misterioasă şi eternă, ce emană din structurile intime ale materiei, se prefiră printre fiinţe şi spaţii, spiritualizîndu-le.'

Expoziţia recentă, de o impresionantă amploare (150 de lucrări din ultimii ani, desfăşurate în ambele spaţii de la parterul Muzeului Naţional de Artă Cluj) probează iarăşi permanenta strădanie de înnoire şi decantare a limbajului, devenit tot mai coerent, subtil, sintetic, reconfirmînd valoarea de excepţie a unei opere cu statut muzeal, care se bucură de receptivitate iu b ito rilo r de profunzimi şi esenţe spirituale.

Negoiţă LĂPTOIU

-— Actualitatea culturală —Invitaţie la operă

Nunta lui Figaro ~ de W .A. Mozart

Mîine, 21 ianuarie, la ora 18,30, Opera Română din Cluj Napoca prezintă Nunta Iui Figaro de Mozart. în distribuţia serii: Gheorghe Mogoşan, de la Academia de Muzică “Gh Dima” - Contele Almaviva, Grande de Spania, Irina Săndujescu Bălan - Contesa, soţia sa, M ircea Radu Sâmpetrean - Figaro, valetul Contelui, Doina Neculce Sâmpetrean - Susana, camerista Contesei, M aria Filip - Barbarina, fiica lui Antonio, Henrietta Almaşi - Cherubino, paj, Titus Pauliuc - Bartolo, medic, Ligia Fărcaş - Marcellina, guvernantă, Ştefan Popescu - Don Basilio, maestru de muzică, Radu Cuceu - Antonio, grădinar, Alexandru Mânzat - Don Curzio, judecător, Mihaela Maxim, Felicia Pop - Două fete; la pupitru se vâ afla maestru Cristian Oroşanu; regia artistică: Rareş Trifan; decoruri şi costume; Mihaj Ciupe; maestru de cor: T iberiu Popa; mişcare scenică: I lean a Todea; acompaniamentul recitativelor: Eva Cuşmir Oroşanu.

Manifestări de 24 Ianuarie. Serviciul mass-media al Primăriei clujene anunţă că luni,

24 Ianuarie a.c., locuitorii municipiului Cluj-Napoca sînt invitaţi să participe la manifestările organizate de Primărie la împlinirea a 124 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cu începere de la‘ora 14, la Catedrala Ortodoxă din Piaţa "Avram lancu" va fi oficiat un Te Deum, urmat de:-depuneri de jerbe la statuia domnitorului Alexandru loan Cuza, evocarea personalităţii acestuia şi a măreţului eveniment, defilarea gărzii de onoare, concert de fanfară şi un spectacol muzical-folcloric, între ofele 15-16, în Piaţa Unirii. Manifestările se vor încheia cu Hora Unirii. ’ " :

Expoziţie de graficăîn lipsa unei galerii de artă, în oraşul Gherla majoritatea

expoziţiilor sînt găzduite de Muzeul de Istorie din localitate, instituţie de cultură cu o prezenţă tot mai activă în viaţa spirituală a urbei. în aceste zile, aici este deschisă o inedită expoziţie de grafică a elevilor de la Liceul Teoretic “Petru Maior’ . Sub genericul “Grafică şi culoare” sînt expuse peste 200 de lucrări ale elevilor de la cea mai veche unitate de învăţămînt din oraşul Gherla (unde artele plastice ş-au bucurat întotdeauna de atenţia conducerii şi a cadrelor şcolii). Micii şi talentaţii “artişti” provin din rîndul elevilor îndrumaţi de prof. Melinda Farkas. Majoritatea lucrărilor au fost'realizate în cadrul Cercului de arte plastice al şcolii, un adevărat atelier de creaţie al copiilor gherleni, lipsiţi de un liceu de artă. Tot la acest început de an, în sălile Casei orăşeneşti de cultură mai este deschisă expoziţia de pictură şi ceramică a elevilor gherleni.

SZ. Cs

Universitatea Populară Cluj-NapocaPentru luni, 24 ianuarie a.c., UP anunţă o expunere de

mare interes: Transplantul renal, care va fi prezentată, cu exemplificări, de prof. univ. dr. Mihai Lucan. Expunerea va avea loc la ora 17, la sediul Unuiversitătii din Piaţa Unirii nr. 24. . ■ ’ ,

Se redeschide Librăria GAUDEAMUSîn maratonul făspîndirii cărţii, din dorinţa de a fi o instituţie

ce serveşte cultura, toleranţa, armonia şi iubirea aproapelui, Librăria GAUDEAMUS se redeschide la Cluj-Napoca. “Vrem să fim mesagerii comunicării prin opere de artă, prin carte, punînd la dispoziţia celor ce ne calcă pragul tot ce e frumos, tot ce serveşte progresului, toţ ce face posibilă realizarea punţilor între infinitele universuri umane, între generaţii, în tre oameni. Dorim ca, prin cărţile noastre aduse în librărie, cititorul să găsească răspuns la multele întrebări puse de viaţă, să găsească un echilibru în drumul său, o delectare şi odihnă” - se spune în textu 1 invitaţi ei ce ne-a fost adresată pentru a fi de faţă îa redeschiderea astăzi, 20 ianuariea.c., Ia ora 13, în noul spaţiu din str. Bariţiu nr. 31.

Festival BeethovenOrchestra sim fon ică a Filarmonicii “T ransilvania”,

âvîndu-1 la pupitru pe maestrul Emil Simon, iar ca solist pe pianistul german Leonhard Westermayr, ne invită mîine, 21 ianuarie, lâ ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor, lâ un nou concert în'cadrul Festivalului Beethoven. în program: Uvertura “Leonora” nr. op. 72 a, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în si bemol, op. 19 şi Simfonia a 3-a în mi bemol major, op. 55, “Eroica”. Este valabil Abonamentul D3..

Recital de pian,în cadrul celei de a 35-av Stagiuni de recitaluri

şî.concerte ale Academiei de Muzică “Gh. Dima”, mîine, 21 ianuarie a.c., la ora 18,30, va avea loc în Stadioul de concerte un recital de pian susţinut de studenţii clasei conf. univ. Graziella Georgia. îşi vor da concursul: Bianca Ivanov (anul I), Adriana Mărcuş (anul I), Alina Moldovan (anul III). în program lucrări de: Fr: Chopin - 3 studii; Fr. Cliopin - Balada în la bemol major; L. van Beethoven - Sonata op..57 “Appasionata .

’ ~ Rubrică realizată de M. .BOCU

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; S Ntl> 1ţel/fax 19-73-04; I ]

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; I I J SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. L .

uane 200

S.C. fîLPfl S.fl. Dej ®04

' ; CO NVOACĂ v |■ A dunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

' în data de 18 februarie 2000, ora 11.00, în Dej, la sediul firmei din Piaţa Lupeni, nr. 3, stabilindu-se data de referinţă 21.01.2000.

Informaţii privind'ordinea de zi şi alte detalii Ie puteţi cere la telefon: 211.861, începînd cu data de 20.01.2000.

în caz de neîndeplinire a condiţiilor de prezenţă create de Legea 31/ 1990 - republicată A.G.E.A. se convoacă pentru ziua de 19 februarie 2000 la aceeaşi oră şi în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi.

i 1 O t , ; . a .

j î - . ll*‘ ■ jll*1 B ■ *y ’/f

oferă din stoc autom obile

DACIAEURO II

(toate tipu rile)

Plata sie poate face integral, leasing sau rate.. ■ / ■ • (3400113)

UNIVERSITATEA OE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARA

cu sed iu l în Cluj-Napoca, Calea M ă n ă ştu r nr. 3

A N U N Ţ Ă o rg a n iz a re a u n e i l ic i ta ţ i i p riv in d ÎN C H IR IE R E A următoarelor spaţii disponibile:

- Cofetărie-gospodina la Căminele S tuden ţeşti £’- Spaţii de depozitare §

- ' ’ ' ' ' cn

Locul procurării documentaţiei va fi sediul Universităţii, Djrecţia General Administrativă. '

Garanţia de participare va fi de 1.500.000 lei, ce se va achita la casieria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, în numerar. ^

■ Licitaţia va avea loc la sediul Universităţii, în data de 08.02.2000, ora 12. - .

R elaţii su p lim en tare priv ind am p lasa rea spaţiilo r respective la telefon nr. 196 .384/in tcrior 295.

S.C. TEHN0FRIG S.A.cu sediu l în C luj-N apoca, str. F abricii de C hibrituri nr. 5-11;

telefon: 064-435.317 interior 286; fa x : 064-435.302 j?CO

-ORGANIZEAZĂ LICITAŢII PUBLICE §

pentrii vînzarea următorelor mijloace fixe şi obiecte de inventar: - ' - -'"I

1. Strunguri - diferite tipuri .2 . Freze - diferite tipuri ~ x

3. Maşini de găurit-diferite tipuri4.Aparate de sudură ■ .5. Maşini de rectificat : ,6. Maşini unelte speciale 7.. Prese hidraulice si mecanice

8. Dulapuri metalice scule ■ .9. Dulapuri metalice de vestiar

10. Bancuri de lucru . 11. Tejghele de tîmplărie .

12. Rafturi metalice"13. Planşe desen14. Birouri

La preţuLde adjudecare se adaugă T.V.A.-ul, suportat de către cumpărător. Licitaţiile vor avea loc în fiecare zi de MARŢI a sâptămînii, ora 10.30 la sediul societăţii - Serviciul Mecano-Energetic.

■ Pentm participare la licitaţie participanţii vor plătii la casieria societăţii sau în contul nr. 2511.1-10.1/ROL-BCR-Cluj-Napoca taxa de participare 1% din preţul de strigare şi garanţia de licitaţie 10% din preţul de strigare cel puţin cu o oră înainte de data orgzanizârii licitaţiei.

Relaţii suplimentare la telefonul 064-435.279 - ing. Barabas Aurel.

S .C . "Centrul de Informatică Minieră" S.A. ^ Cluj-Napoca

- Organizează din data de 24.01.200 ' g. —: curs de . ; g.

Utilizare calculatoare personale

D u ra ta c u rsu lu i: 60 orc I „P ro g ra m a bu rsu lu i: Sistemul d e ope ra re W IN D O W S 95,

W O R D 97, E X C E L 97 , IN TER N ET

C o n ta b il ita te in fo rm a t iz a tă

D u ra ta c u rsu lu i: 150 o r c .Programa cursului: In troducere în contabilitate,

P rezentare tehn ică de calcul, ,. C on tab ilita tea financiară a agenţilor econom ici,

. M onografie con tab ilă , Aplicaţii practice p c . calcu la to r

Informaţii, înscrieri se fac la telefon: 064-414.087,414.122.Se eliberează diplom e avizate de M inisteru l Educaţiei N aţionale.

€ -

©

R ECO ND IŢIO N AR I C A R TU Ş E P E N TR U

IM PRIM ANTE L A S E R JE T Şl IN K JE T

3400 C luj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11

TeL/Fax: 064-43.04.23.

S.C. “DOTO” în colaborare cu S.C. “MACRO- GROUP-CASA DE SCHIMB VALUTAR” S.R.L.

organizează cursuri de agen ţi de schim b valutar

• Diplome avizate de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului "

• Posibilitatea angajării în cadrul firmei la absolvirea cursului -

• Locuri limitate. • .Informaţii la telefon: 19.05.46, 092-249-420. (2944322)

RflTCIC Cluj-Napocaanunţă L IC IT A Ţ IE D ESC H ISĂ

* p r in negociere competitivă

conform OG nr. 118/31.08.1999 pentru vînzarea de materiale nefolosibile provenite din casări mijloace lîxe-mijloace de transport pe anul 2000.

Licitaţia va avea loc la sediul regiei din B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 128-130 Cluj-Napoca în ziua de 25.01.2000, ora 10.00.

Ofertele vor fi prezentate pînă la data de 25.01.2000, o ra 9.00.

Societate Comercială ANGAJEAZĂ■ cu carte d e m uncă •

C o n ta b il s a u e x p e r t c o n ta b ilcu experienţă în dom eniu minim_2 ani.

R elaţii la te le fon: 194.116; 430.212; 196.263.

U O O O O o O O O o 'O - o

■ v . - - - . . . - Q

->•

£ ,

u

Q \

O

O

V

’p - :

Q ’

O ■ i~

% - t i

l-c .ard c a r t e l a a c c e s In te rn e t

Disponibilă acum • / * .la cele mai importante ~

magazine de tehnică de calcul .. - ^ d inoraşşl

* la chioşcurile de zlareV4

In fo rm a ţii la te le fo n : 4 2 04 86 r420 T fi)61

t i :I&î;

iffiMfrrnHrirfiiîn'3

i

1 -

1 ’ ii !i l i c i t a Ce1

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; . - tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16;Jel/fax 21-60-75.

ărul de C

\ F irm a de publicitate

rom o> <

N<LU TEHNO REDACTO R" D

o

■ * oCerinţe: -* diplomă de bacalaureat

- cuno ştin ţe CORELDRAW , PH O TO SH O P

Prezintă avantaj:- experienţa în domeniu- cunoştinţe de lucru la

P LO TTER

AGENŢI VÂ N ZĂ R ICerinţe:- minim studii medii- experien ţă în dom eniu

C ei interesaţi s u n t ru g aţi să se p rez in te cu un C .V ., precizând postu l dorit, la ad resa : PRO M O P R IN Ţ S TU D IO , C luj-Napoca, str. G.Bariţiu n r. 24 , până la data de 24 ianuarie 2000. Persoană de con tac t: Dorina G O G U

• Vînd urgent casă 3 camere, A. • Cumpăr casă, minim 4 camere, • Vînd apartament 4 damere, cf. Mureşanu, teren 500 mp, preţ: cir teren aferent minm 700 mp, 1, în Gheorgheni, zona Pata, str. ? .? _m^ ' ne8’ teicfon: 196.262, zona A. Mureşanu, Grigorescu, Godeanu, cu 2 băi, parchet,

ADEVĂRULde Cluj jdar independent

POLICLINICA CU PLATĂ C luj-N apoca

- - „ • * 3-

ACORDĂ |consultaţii m edicale la

toate specialităţile.

Cele mai mici preţuri . din oraş.

i45.000 le i- 50.000 lei

• V înd apart. 2 camere, G heorgheni, conf. 1, str. Băişoara, recent finisat, tel. internaţional, ocupabil imediat, p ret: 19.500 DM. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i)

431.302. (Ag.i).• Vînd (închiriez) apart. 2 camere, ultracentral, finisat, geam la stradă, 2 balcoane, potrivit pentru sediu firmă, pret: 17.000 USD. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i) ■ ;• Vînd casă 5 Camee, zona Pata, suprafaţă construită 135 mp, cu grădină de 500 mp, singur. în curte, pentru locuit sau sediu de firm ă, p ret 115.000 DM. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu cu 2 intrări din stradă, 4 camere, 100 mp, recent amenajat, - str. Dorobanţilor, pret: 600 USD.- Telefon:’ 196.262, 4*31.302. (Ag.i)• Vînd apartament 2 camere, conf. - 1, Zorilor, etaj 2/4,^ semifinisat, telefon, pret 200 mii. neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag-i) .• Vînd spaţiu comercial-Mărăşti central - 100 mp=100.000 DM şi de 200 mp=200.000 DM. Telefon 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Zorilor, etaj 1, finisat, pret 25.000 DM. Telefon: 196.262’431.302. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere^ semicentral, str. Paris, singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 80.000 DM, facilităţi de plată. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)

p la ta pe loc. Tel. 196.262, 431.302. (Ag.i.)

{2093927}

AGENŢIE EDIL IMOBILIARĂ

. Str. Iuliu Maniu nr. 17 ' E-mail: edil_ro@usa.net

^ j j l 9 6 :8 5 7 ^ 3 0 .0 2 4 g |» B t 0 9 2 & 8 9 : 3 9 8 p P

etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 300 milioane negociabil, tel. 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cf. 1, în Mănăştur, str. Padin, cu parchet, telefon, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 220 milioane negociabil, tel. 196.857; 092- 689.398. (Ag.i.) V

«&3400 Clui-Napoca] fB -d u l Eroilor nr. 43/8 I S r Tel.: 193.048, f&-193.049,430.259 e-mail: flo@mail.dntcj.ro

Doar pentru o perioadă lim itată mai puteti cumpăra la aceste preturi E X C E P Ţ IO N A L E ! Foarte curind preturile acestor modele vor II m ajorate

ca urmare a echipării acestora cu klturl EURO U

r e d u c e r e .d e p r e e u r

jlatâ

C e l e n ^ l i î ^

MATIZ (toate taxele incluseSSE A/C SE POWER

OffS&SVG

- > S 6.100 - > S 6.900 - > S 7.500

NUBIRA (toate taxele incluseSX ' £ * * 8 0 0 --> S 13.800C DX M/T &A&360 --> S 15.300 W AGON • A 4 *8 f f0 --> $ 14.800

In tra ţi în M ILEN IU L III cu o maşină nouă! " y

D A E W O O. AUTOMOBILE x > ROMANIA

DISTRIBUITORI AUTORIZAŢI:

Seul Auto - . la tsa ll- - W illy& Co- Cinj Feleac Astra-

064/195.164064/410.768064/433.234064/438.446

• Vînd apartament cu 3 camere, în Mănăştur, pe str. Mehedinţi, cu balcon închis, faianţă, gresie, cu garaj, la preţ de 180 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, pe strada Albac,Herculane, cu parchet, faianţă, mozaic, balcon închis, etaj 2, 5 din 10 etaje, la preţ de 170 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (A gi)

;• Vînd apartament 3 camere c o n f.l, în Mărăşti, pe str’ Aurel Vlaicu, 2 balcoane, etajul 5 din 10, faianţă, telefon, cu 2 băi, preţ

.210 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd gaţsonieră confort 1, în M ănăştur, pe str. Grigore Alexandrescu, telefon, balcon închis, faianţă şi gresie, etajul 2 la p reţ de 120 milioane negociabil şi garsonieră cf. 1, str.Parîng, etajul 2 în bloc de 4 etaje, J a preţ de 120 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1 în Gheorgheni, pe str.Snagov, finisat, cu parchet şi gresie, la preţ de 175 milioane negociabil, telefon 196.857,092- 689.398; (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în M ănăştur, pe str. Grigore'Alexandrescu, parchet, faianţă, gresfe, etajul 1 în bloc cu 4 etaje, pret 215 milioane negociabil, telefon 196.857,'092-689.398.(A g.i.); •• Vînd URGENT apartament 2 camere, confort 1, 54 mp în Zorilor, pe str. Rapsodiei, preţ 180 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1 în Gheorgheni şi Zorilor, preţ 185-190 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, pe Calea Mănăştur, cu 2 băi, 2 balcoane, telefon internaţional, etaj 2, semifinisat, preţ 270 milioane negociabil, telefon 439.005,094-* Andrei Mureşanu sau pe str.

• Dau în chirie pentru sediu de. firmă, apartament'4 camere sup. 120 mp, situat ultracentral (P-ţa Păcii), et. 1, acces simplu, telefon internaţional, pret 650 USD neg. tel. 193.048,193.049. (Ag.i.)• Vîrid apartament 3 camere, conf. 1, M ănăştur, str. Ion Meşter, etaj 3 din 8, 1 balcon închis, 2 băi, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, pret 225'milioane, tel. 193.048, 193.049, 430259. (Ag-i.)• Vînd apartament 3 camere, în Andrei Mureşanu, bloc tip vilă cu 8 apartamente; încălzire centrală proprie, etaj 1 din 3, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon, garaj, preţ 61.000 DM' negociabil, tel. 193.048,' 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, zona Pata, etaj 1 din 4, finisat, parchet, gresie, • faianţă, telefon, pret-negociabil, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.) ~• Vînd apartament 4 camere, Mărăşti central, etaj intermediar, 2 băi, 2 balcoane, telefon, pret 207 mii., tel. 193.048, 193.049! (Ag.i.)• Vînd teren în Andrei Mureşanu, sup. 800 mp, cu front, la stradă 20 m, pret 50 USD/ lună, tel. 193.048,’ 193.049. (Ag-i.)• Dau în chirie pentru locuinţă apartamente cu 3 şi 4 camere, situate în zonă semicentrală, mobilate şi dotate, cu garaj, telefon internaţional. Tel.193.048, 193.049.’ (Ag.i.)• Vînd casă situată în A. Mureşanu, 5 camere, 180 mp constr., teren 500 mp, încălzire cu sobe, preţ 75.000 USD, telefon, oeupabilă imediat, tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţii comerciale în zonă — ultracentrală, superfinisat, cu vitrină la stradă. Tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Cumpăr urgent şi cu plata, pe loc teren în zona Gheorgheni,

•. Dau în chirie casă 2 camere, singur în curte, acces maşină, pentru depozit sau atelier, preţ negociabil, zona Grigorescu. Tel. 430423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere,

'Zorilor, confort 1, decomandat, modificări interioare, etajul 2 dîn 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri. O livia, proaspăt zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, pret negociabil.-Tel. 430423. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, M ănăştur, etaj intermediar..Tel. 430423. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, ofer 160 milioâne.Tel. 430423. (Ag.i.) . V• Vînd casă 3 camere, 100 mp; Someşeni, zonă Dora, 2. intrări,2 bucătării, baie, 5 focuri de gaz, telefon internaţional, curte 450. mp, garaj, finisată, preţ negociabil, eventual cu teren lîngă casă de 2.000 .mp.ŢS m front la stradă, se vinde şi parcelat. Tel. 430423. (Ag.i.)• Vînd casă 4 camere, str. Moţilor, bună. şi pentru privatizare, cu geam la stradă,, curte 300 mp. acces maşină, finisată. Tel. 430423. (Ag.i.) •• Vînd apartament 5 camere, str. Avram lancu, 120 mp, foarte luminos şi spaţios, cu garaj, merită văzut. TeL 430423... (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, Grigorescu, mpbilat, aragaz, frigider, telefon, televizor. Tel. 430423. (Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd urgent cabană P+M Someşul Rece, Gura-Rîştii, la şosea, poziţie deosebită. Preţ 21.000 DM. Tel. 094-21-66-61. (749359)

684.460. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cf., 1, în Mănăştur, ’str. Calea Floreşti, cu 2.băi, faianţă; gresie,■ balcon, • telefon, p r e ţ . 180 m ilioane negociabil, tel. 19£857, 092-.689.398.- (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, cf. 1; în Mănăştur, str. Brateş, cu 2. băi, 2 -balcoane, 85 mp, etaj 2 din 4 etaje, cu parchet, faianţă, te lefon,' preţ 230 milioane negociabil, tel. 196.857, 092- 689.398; (Ag.i.) . '• Vînd apartament 3 camere, cf. I, în Mărăşti, cu 2 băi, 2 balcoane, str. Tortuşului,'

Cometei, minim 500 mp. Tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

' • Vînd casă 2 camere, str. Calea Turzii nr. 24. Tel. 092-53-87-70. (750791)

• Vînd urgent apartament 3 camere, str. Mehedinţi nr. 1, decomandate, 2 balcoane, finisat, centrală proprie de încălzire şi apă caldă, gresie, faianţă, parchet, telefon internaţional, cablu TV, parcare. Informaţii tel. 092-52-25- 91.(750918)

• Vînd garsonieră, confort I, finisată, str. Cireşilor, Zorilor, preţ 150 milioane lei. Tel. 12-17-57. (750965)

• Vînd apartament 2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel. 15-64- 73. (749365)

• Vînd casă particulară în Mărăşti, 650 milioane Iei negociabil. Tel. 41-51-09; 18-58- 63; 092-38-28-45. (750991)

• Vînd Jeep- G rapd Cherokee înm atricu lat, motor de 5,2 toate dotările. Preţ- negociabil J5.000 USD. Tel. 41-44-99. (749263)

Vînd garaj. Tel. 16-24-09. (815265)

• Angajăm agent imobiliar. Condiţii de plată atractie. Tel. 092-460.217. (Ag.i.)

• Dau în chirie ap. 4 camere, m obilat stil occidental, cu televizor, maşina de spălat,

Teleorman, e ta ju li, 2 în bloc. telefon, .s t r . G rigore de.4 etaje, pret 210 milioane, tel. Alexandrescu, 100 USD. Tel. 196.857, 092-689.398. (Ag.i.) 430423. (Ag.i.)

• Anticariat, cumpăr cărţi diverse. Universităţii nr. 1 (în curte). Luni-vineri orele 11- 14. Tel. 43-01-96, 14-88-40. (815243)

• Ocazie IVînd utilaje pentru vulcanizare, maşină spălat pentru spălătorie auto, aspirator cu spălare. Tel. 057- 25-68-29; 094-84-74-93; 094- 84-07-06. (750966)

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: Iuni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

/ '

u i )

• Ocazie !Vînd aerotermă pe 'motorină sau gaz pentru uz industrial (hale, grajduri, ateliere etc. )Tel. 057-25-68- 29; 094-84-74-93; 094-84-07- 06.(750967)• Vînd blană bizam nouă,

deosebită. Tel, 13-75-46. (815269)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament

2 camere, confort, lîngă piaţa Mărăşti. Prefer' familie. Tel. 13-05-34 orele 16-19. (815222)

• Dau în chirie 3 camere Grigorescu, m obilat lux, telefon, maşină de spălat, frigider, congelator. 180 USD. Tel. 094-54-78-32. (815266)

Dau în chirie 3 camere, P-ţa Cipariu, etaj I, 250 USD. Teh 14- 84-40. (750931)- , ■

DIVERSE• Angajăm cocător şi

vînzător tonetă. Informaţii tel. 19-58-16. (749332)

• • SC Bingo Club Bistriţa angajează agenţi vînzări zona Cluj. Informaţii la tel. 13-16- 01.(749360)

• Angajez agenţi comerciali cu experienţă posesori carnet categoria B. Condiţii de salarizare deosebite. Tel. 13- 16-01.(749361)• Firmă de proiectare drumuri

poduri angajează ingineri absolvenţi CFDP şi CCIA cu cunoştinţe de proiectare în domeniu. Relaţii la tel. 43-53-46. (815267)

• Şcoala Ion Creangă Cluj- Napoca, aleea Peana nr. 2-4 anunţă

J concurs pentru data de 3 februarie 2000, ora 9, vizînd ocuparea, postului de muncitor de întreţinere, instalator sau tîmplar. Informaţii la tel. 42-68-27. (815268), . ’ ,

• Reparaţii, încălţăminte cu garanţie str. Petofî (fosta Tutunului) nr. 7. Luni-Vineri orele 8-16. (749358)

• Sucursala Judeţeană CEC Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie nr. 23-35, organizează licitaţie publică deschisă pentru vînzarea de teren în suprafaţă de 2.369 mp, situat în intravilanul' comunei Iclod, str. Principală nr. 373. Licitaţia publică deschisă va avea Ioc în data de 23 februarie 2000, ora 10 la sediul ■ Sucursalei Judeţene CEC Cluj. Preţul de pornire este de 61.830.000 lei fară TVA. Dosarul de prezentare precum şi condiţiile care trebuie să le îndeplinească ofertantul se pot' procura de la sediul Sucursalei Judeţene CEC Cluj. Informaţii suplimentare la tel. -19-85-16 interior 134. (815292)

• Judecătoria Dej scoate la licitaţie publică prin executorul judecătoresc apartament în Dej, str. Tomis nr. 17, Bl. Nvap. 13 coriîpus din 3 camere , pentru data de 24.01.2000, ora 10, camera 22. (750989)

• Asistentă medicală fizioterapie, caut de lucm cabinet particular. Tel. 12-47-44. (749372)

• Angajăm agenţi comerciali cu muncă la domiciliu. Program flexibil, cîştiguri atrşetive. Relaţii la tel. 41-67-73. (750925)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Mitrea Cornel anunţă începereademersurilor pentru obţinerea acordului de mediu-pentru obiectivul “5 garaje” situat în Cluj-Napoca str. Ciucaş nr. 7- 9. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor. depune la sediul APM Cluj, CaTea Dorobanţilor nr. 99. (815282)

• Angajăm agenţi de pază în următoarele'condiţii: vîrsta cuprinsă între 24 şi 45 de ani, stagiul militar satisfăcut, studii 12 clase, aspect fizic plăcut, înălţimea minim 1,70. Salarizare deosebită. Informaţii la tel. 44-79-84, 44-79-85. (815217)

• SC Dalia SRL angajează magazioner şi operator calculator pentru depozit en gros. Informaţii latei. 42-55-97. (750955) - ' V8 • Se convoacă Adunarea

'Generală a Acţionarilor din SC I’ridan SA pentru data de 2 februarie 2000, ora 10, Ta sediul din B-dul Muncii intrarea ERS CUG. Modificare administrator, diverse. (750964)

• TiT'tonfbnnitate cu Legea nr. 137/1995, Asociaţia Creştină

, .Studenţii în Biblie anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă de rugăciune” situat- în- Cluj-Napoca str. Sunătoarei nr, 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru

. '■factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (815271)

• în conformitate cu- Legea nr. 137/1995, Kilin Miklos anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul plan casă familială situat în Cluj-Napoca str. Partizanilor nr. 23/B. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (749363)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Hartex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Comerţ cu amănuntul” situat în Cluj-Napoca str. Pasteur nr. 79. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de medfu se vor depune la sediul APM , Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (815280)

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Amilux SRL'anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul comercializarea de scaune ergonomice situat în Cluj-Napoca Calea Floresti nr. 2. Eventualşle sesizări şi sugestii

-numai pentru factorii de mediu.se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (749370)

• ' în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Turcu Dan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: construcţia unei locuinţe situat în Cluj-Napoca str. Viile Nădăşel nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM- Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (750986)• în conformitate cu Legea nr.l37/ 1995 S.C. Metex S.A. Turda anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu -pentru unităţile din subordinea sa amplasate în Turda pe str. Republicii, Libertăţii, Calea Victoriei şi 22 Decembrie 1989 în Turda. Eventualele' sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr;

'99. (4918836)■■• în conformitate cu Legea nr.l37/ 1995 Dodea Ana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentruobiectivul casă familială situată în comuna Mihai Viteazu F.N. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la' sediul APM 'Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4918835)* Numita Vereş Elisabeta sau moştenitorii ei sînt citaţi la Judecătoria Dej, în , data de20.01.2000 în dosar nr. 2665/199^9,' avînd ca obiect prestaţie tabulară. (4918628)

PIERDERI• ' SC NetSoft Systems SRL

pierdut talon autoutilitară, nr, înmatriculare CJ-04-CLE. îl declar nul. (815272)

•, Pierdut carte de identitate auto seria A-0054293 ARO 243 D, 7- CJ-9710. O declar nulă. (815273)'• Pierdut autorizaţie sanitară nr.

25406. O declar nuiă. (750968)• Pierdut asigurare autoturism

nr. CJ 03 JVZ, pe numele Mureşan loan Aurel. O declar nulă. (815286)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe humele Istvanffi Ildiko. O declar nulă. (750981) '

• Pierdut carnet de elev pe numele Mureşan Roxana. îl declar nul. (750982) '

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele Gereb Krisztina. Le declar nule. (750983)

• Pierdut legitimaţie reducere" transport pe numele Lobi Gabriel. O declar nulă. (750988)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Porumb Anca Salustia, O declar nulă. (750990)

DECESE COMEMORĂRI• Un ultim omagiu la

d espărţirea de iubitul şi d ragul meu soţ, EGYED ALFRED, în vîrstă de 88 de ani. Cei care l-au cunoscut îl pot însoţi pe ultimul drum vineri, 21 ianuarie 2000, la ora 10 de la Capela I a Cimitirului Central. Emma. (815256),

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă, a fiului nostru RAD AURELIAN (RELU) la num ai 28 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 20 ianuarie 2000 la Capela Cimitirului Cordoş, ora 13. Dormi, în pace, fiu iubit. Nu te vom uita niciodată. Părinţii: tata Radu şi mama Nuţica. (815288)

• Cu sufletele cernite de durere anunţăm trecerea în eternitate, după o lungă şi grea su ferin ţă , a iubitei noastre mame şi mătuşi farm. DEJEU SILVIA, în vîrstă de 85 ani. Înmorm întarea va avea loc joi, 20 ianuarie, orele 10, la C im itirul Central. Dumnezeu să-i odihnească sufletul ei bun şi generos. Fiica Silvia cu familia şi nepoţii Lucia şi Eugen cu familiile. (750972)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şi bunică NICOLA IULIANA, în vîrstă de 65 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 21 ianuarie 2000, ora 13, la Capela Nouă din M ănăştur. Familiaîndurerată. (815290)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm stingerea, fulgerătoare şi prematură, din viaţă a celui mai iubit soţ şi ta tă AUREL GOIA. Înmormîntarea va avea loc Ia C im itirul C entral, joi 20 ianuarie, orele 11. Fie-i ţărîna uşoară. Norica şi Ciprian. (750977)

• Sîntem alături de familia Goia loan din Turda, în marea durere pricinuită'de m oartea fra telu i drag. Sincere condoleanţe. Familia Suărăşan M aria şi Daniela Maier. (815285)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a bunului nostru MOCAN CONSTANTIN, economist, care ne-a fost soţ, tată, socru, bunic şi străbun ic. Înmormîntarea va avea loc Ia Cimitirul Crişan, vineri 21 ianuarie , ora 13. Familia îndoliată. (750992)

• Cu durere în suflet anunţăm despărţirea de unchiul nostru drag, EGYED ALFRED. Sîntem alături de mătuşa Emma în aceste grele clipe. Erika şi Puiu. (815255)

• Sîntem alături de colegii noştri G hiţă şi M onica Georgiu în marea lor durere p ric in u ită de trecerea în nefiin ţă a mamei dragi. Colectivul Bibliotecii Academiei. (749357)

• Pios omagiu la trecerea în veşnicie a celui care a fost MUREŞAN VASILE. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la RMB In ter Auto. (815275)

• Sîntem alături de colegii n oştri Moldovan loan şi Susana în aceste clipe grele pricinuite de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de ia SC CLA SA Cluj.(815277)

• Sîntem alături de dl. deputat loan Vida Simiti în marea durere pricinuită-de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Consiliul de A dm inistra ţie al SC “Central” SA. (815279)

• Sîntem alături de colegul nostru Nelu Moldovan, la marea durere pricinuită de d isp a riţia ta tălu i iubit. Colegii de serviciu. (815281)

• Vestea morţii distinsului om politic, deputatul ION RAŢIU, a cărui colaborator am fost mi-a-produs adîncă m îhnire. Dumnezeu să-I odihnească. Familia conf. Lazăr. (815283)

• Un ultim omagiu celui care a fost AGOSTON ALEXANDRU. Sîntem alături de familia îndoliată. Colegii de la- C. M. Electromecanica. (749364)

• Sîntem alături de colegul nostru Costin loan în clipele grele pricinuite de decesul tatălui drag. Colegii de la SC Largiana C-ţii SRL. (750971)

*. Azi se împlineşte un an de la plecarea dintre noi a dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic MARCU PETRU. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi să-i vegheze somnul veşnic. Parastasul de pomenire va avea Ioc sîmbătă, 22 ianuarie 2000 la Biserica “Sfinţii Petru şi Pavel” din Grigorescu, la ora 17. Familia. (815284)

• Condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Grigoraş şi familiei Lindner, la despărţirea lor de cel care a fost LINDNER ARNOLD. O dihnească-se în pace. Asociaţia de locatari str. Haţeg nr. 30. (749366)

• Un pios omagiu bunului nostru vecin LINDNER ARNOLD. Fie-i ţărîira uşoară. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Asociaţia de locatari str. Haţeg nr. 30.(749367)

• Sîntem alături de verişorul meu Dumitru la cruda şi fulgerătoarea lovitură prin pierderea fiului său iubit, RELU, Ia numai 28 de ani. Te vom păstra mereu în suflet. Unchiul Nini, M ârioara şi verişorii M arius şi Dana. (815287) -

• Cu inimile zdrobite de durere aducem un ultim omagiu fostului nostru coleg GOIA AUREL şi transmitem sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de Ia “P ritax” .(749368)

• Familiile dr. Aldica Nicolae şi dr. Aldica Mihai reg retă sincer pierderea fulgerătoare a distinsei personalităţi medicale prof. dr. ELENA CARPEN. Iubita şi nepreţuita noastră LIA ne- a părăsit şi ne lasă cu sufletul îndoliat, amintirea sa fiind adînc săpată în inim ile noastre. (749369)

• Cu inima cernită de durere şi sufletul îndurerat ne despărţim de scumpul nostru fra te , cumnat şi unchi AUREL GOIA. Nelu, Livia şi Ioana Goia. (750973)

• Te-am pierdut pentru totdeauna scumpul meu fiu AUREL. Veşnic ncmîngîiată, mama Florică Goia. (750974)

• Sîntem alături de fiica Norica şi nepotul Ciprian în marca durere pricinuită dc p ierderea ginerelui d rag AUREL. Fam ilia Coste Simion şi Maria. (750975)

• Cu sufletele îndurerate sîntem alături dc scumpii noştrii Norica şi Ciprian în marca durere pricinuită dc moartea soţului şi tatălui drag. O tilia, Scptimiu, Sim ona, Daviana şi Marius. (750976)

• Sîntem alături de naşa Norica şi dc fiul ci Ciprian în suferin ţa pricinu ită d c trecerea în nefiinţă a celui care a fost naşul nostru AUREL GOIA. Sincere condoleanţe. Fam ilia Chiorcan. (749371)

* Sîntem a lă tu ri dc colaboratorul nostru Radu Hadârcă în iţcestc momente grele pricinuite dc trecerea în veşnicie a mamei sale. Sincere condoleanţe. Colectivul Casei M unicipale . de'—C ultu ră . (815294)

• Un ultim omagiu celei ce a fost soră, cumnată, mătuşă HENCZ MARIOARA. Odihnească-se- -în pace. Morocoj Partene şl Marius cu familiile. (815297)

• Sîntem alături de colegul nostru Henţ Daniel în greaua încercare prin care trece Ia decesul mameL Sincere condoleanţe familiei îndoliate. R. A. D. E. F. Cluj. (750984)

• Nespus de greu ne este fără tine, dragă mamă, iubită soţie FLORIAN MARIA (LOLA), acum, la un-an de cînd ne-ai lăsat singuri pe lume! Sufletul nostru plînge după tine de dor şi durere! Fie ca Dumnezeu să te odihnească în pace, căci tu ai fost lumina noastră , eşti durerea noastră şi vei fi în veci cu noi, ca o -scum pă^ şi nepreţuită amintire! Familia îndurerată. (815293)

• Sîntem alături de colega noastră Moldovan Mariana în aceste m om ente' grele pricinuite de decesul tatălui drag. Colectivul de cadre din Şcoala nr. 21, Cluj. (750985)

S-a stins din viaţă-prof. univ. dr. ELENA CARPEN, d istins dascăl a l Şcolii Medicale clujene, om de înalt profesionalism, care 'a muncit şi tră i t cu m u ltă d ă ru ire pentru cei din ju ru l său. Un ultim şi pios omagiu încărcat de fecunoştin ţă .^ Sîntem alături de familia îndoliată. Colectivul C a te d re i de Histologie U. M. F. (750993)

• Azi 20. I. 2000 se împlineşte un an şi şase luni de cînd soţul meu ROŞCA VASILE a plecat pe un drum fără întoarcere. Dragul meu VASILE te aştept mereu şi îmi este tare dor de tine şi tim pul care tre c e nu a schimbat cu nimic durerea din sufletul meu şi lacrimile mele care curg m ereu pe m orm întul tă u . B unul Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul tău bun şi nobil. Soţia Maria. (749349)

• Se împlinesc 6 luni grele şi pline de lacrimi şi’ durere de cînd scumpul nostru soţ, tată şi bunic, prof. univ. dr. IONESCU GH EO RGH E a plecat de lîngă noi pen tru to tdeauna . Iu b ire a şi neuitarea noastră îi veghează od ihna. D um nezeu să te odihnească în pace. Comemorarea va avea loc joi, 20 ianuarie 2000 ora 14 la Biserica Ortodoxă “îm păraţii C onstantin şi E iena” s tr M oţilo r n r. 25. F am ilia îndurerată. (815270)

• La trecerea în veşnicie, aducem un u ltim om agiu cuscrului nostru V A SILE MUREŞAN. F am ilia Cîmpean loan şi Lucrcţia(815278)

• în data de 20 ianuarie 2000 se împlinesc 8 ani de la trec e rea în veşnicie a minunatului nostru soţ, ta tă şi bunic HUI IOAN, căruia îi vom păstra o vie am intire. Fie-i memoria hinecuvîntată. Soţia Mincrva, fiica Rodica, ginerele Vasile şi nepotu l Armând. (815289)

• Pios omagiu, lacrimi şi flori, pe mormîntul dascălilor mei iubiţi V-ICTORIA şi IOAN CHIOREAN. Veşnică recunoştinţă şi pomenire. R Hoţiu. (750980)

Rugăciuni, lacrimi şi fiori pe mormîntul iubitei noastre surori LOLA FLORIAN, Ia împlinirea unui an de cînd nemiloasa moarte a-smuls-o dintre noi. Nimic nu poate diminua dorul cumplit ce ne mistuie. Fraţii: Ani, Toma şi Aurica. (750994)

Un ultim omagiu aducem celui care a fost nepotul şi v ă ru l RAD A URELIAN, plecat prea repede dintre noi la numai 28 de ani. Sufletul lui să se aşeze întru odihna veşnică. Dumnezeu să-I ierte şi să-l odihnească. Familia Cozma-Dumitru. (R)

Sîntem alături de colegul nostru Gheorghe Georgiu la trecerea în nefiinţă a mamei sale. Sincere condoleanţe în tre g ii fam ilii. A p ara tu l funcţional al F ilialei Academ iei Rom âne Cluj-Napoca. (S)

• Sincere condoleanţe d-lui M arius Porum b, m em bru corespondent al Academiei R om âne, d irec to ru l Istitutului de-Arheologie şi Is to r ia A rtei, pen tru pierderea suferită lâ decesul soacrei, d-na VIDA GHEZA. Academia Română, Filiala Cluj-Napoca. (S)

2£3S2|'

Aici a i p u te a f i '■ reclam a dum neavoastră

1868 - A fost semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă

- -româno-sîrb. /

T iS B m s a s a s m

Helmut Kohl, “părintele reunificării germane”, a demisionat lăsînd partidul în plină crizăFostul cancelar gergian Helm ut Kohl a

renunţat, marţi seara,, la preşedinţia onorifică a partidului, lăsînd Uniunea Creştin-Democrată, principala formaţiune a opoziţiei, să se afunde şi mai mult în criza iscată ca urmare a sistemului său de finanţare ocultă şi ilegală, informează AFP.

Kohl, care spera să rămînă în conştiinţa posterităţii ca artizan al construcţiei europene şi mai ales al reunificării germane, s-a trezit protagonistul unei afaceri complicate, ce seamănă mai mult cu scenariul unui film de la Hollywood despre mafioţi: o valiză burduşită cu mărci este trecută din mînă în mînă într-o parcare din Elveţia, plicuri cu bani sînt strecurate discret în buzunar, societăţi-paravan şi căsuţe poştale într-un paradis fiscal precum Lichtensteinul, întrevederi regulate T:u intermediari dubioşi specializaţi în vînzarea de arme, recurgerea de către liderii CDU, în dauna comunităţii evreieşti germane, Ia clişeul antisemit al banilor pe care îi au evreii... Helmut Kohl visa, tară îndoială, în eventualitatea retragerii sale din viaţa politică, un cu totul alt scenariu..

Somat de către, de-acum, .foştii săi amici politici să dezvăluie numele misterioşilor donatori’ care, prin afaceri de milioane de mărci, au

Experţii am ericani au înregistrat un

nou e ş e c în testarea unei rachete

antirachetăU n e x p e rim e n t e fe ctu a t, m a rţi, de

specialiştii D epartam entului A p ă ră rii al S U A (Pentagonul) pentru testarea în zb o r a unei rachete antirachetă s-a soldat cu uri nou eşec, a anunţat, ieri, un purtător ' de cuvînt militar, citat de A FP .

A cest nou test, care viza încununarea e forturilor de p unere la p unct a uneî rachete capabile să doboare orice rachetă balistică intercontinentală, se înscrie în mult-disputatul proiect de creare a unei "u m b re le a n tin u c le a re ” pentru în tre g teritoriul SU A . Ca şi în primul test, efectuat la 2 o c to m b rie 1999, ra c h e ta de interceptare a fost lansată dc pe poligonul de la Kw ajaloin (P acific), în Vrem e ce racheta-ţintă (o rachetă de tip MinutemanII) a fost lansată de la baza militară din V a n d o rb e rg (C a lifo rn ia ). R a ch e ta de interceptare, pornită în cursă la 20 minute după lansarea rachctei-ţintă, trebuia să o detecteze pe acea sta din u rm ă , să o id e n tif ic e şi să p d is tru g ă u n d e va deasupra Pacificului de est, dar cele două rachete nu s-au întîlnit. ' -

"Interceptarea nu s-a putut realiza” , a d e c la ra t s e c p u rtă to ru l de c u v în t al P entagonului, care a precizat că va fi declanşată o anchetă pentru stabilirea cauzelor eşe cu lu i. Prim a încercare de. acest tip, cea din 2 octombrie 1999, fusese calificată de experţii militari am ericani drept un "succes” , chiar dacă racheta d e - interceptare eşuase în a-şi fixa traiectoria pe baza orientării după poziţia aştrilor. Pînă la urm ă se stabilizase pe orbită utilizînd un sistem propriu de orientare, instalat la bord. .

Pe baza rezultatelor pe care experţii Pentagonului le vo r obţine pînă în iunie, pre şedintele B ill C lin to n va tre bui să d e c id ă dacă să se treacă sau nu la in s ta la re a y s is te m u lu i de a p ă ra re antirachetă "pe teritoriul SU A . Sistem ul ar trebui să dispună, î r f primă fază, de 20 de rachete de interceptare.

alimentat de-a lungul anilor conturile secrete ale CDU, Helmut Kohl, a sacrificat preşedinţia de onoare a partidului pe care l-a condus timp de 25 de ani (1973-1998) în spiritul respectului faţă de cuvîntul dat.

Cu puţin înainte de anunţarea demisiei lui Kohl, conducerea CDU îl rugase din nou, în cursul unei reuniuni extraordinare a partidului, să spună numele acestor donatori, cerîndu-i, în caz de refuz, să renunţe la funcţia de preşedinte de onoare. Intr-un comunicat laconic, Kohl a definit ceea ce înţelege prin preşedinte de onoare al partidului: “Nu mă simt-în măsură să nu-mi ţin promisiunea pe care am facut-o unor persoane care m-au sprijinit financiar în activitatea mea din cadrul CDU”. Chiar dacă şi-a cajificat decizia luată drept “dificilă”, fostul lider al CDU rămîne membru al partidului, îşi păstrează mandatul de deputat şi, graţie influenţei pe care o are asupra aparatului-de partid, va trage, desigur, în continuare, multe sfori, în culise. Demisia sa nu uşurează sarcina partidului, care, dimpotrivă,'pare să se. afunde şi mai mult în scandal, pentru că toate întrebările rămase în suspensie - de unde vin banii, cui i-au folosit, au fost daţi în schimbul unor servicii şi care sînt acestea - nu îşi găsesc,

în continuare, un răspuns. între timp, investigaţiile judiciare se înmulţesc - marţi, Parchetul a percheziţionat sedii jale CDU şi domiciliile unor apropiaţi ai lu i Helmut Kohl. Chiar dacă Helmut Kohl şi conturile sale secrete sînt în centrul scandalului, este.pus, în fond, sub semnul întrebării întreg sistemul de finanţare al CDU. Succesorul său la preşedinţia partidului, Wolfgang Schaeuble, după ce mai întîi a negat, ulterior a fost nevoit să recunoască faptul că a primit 100.000 de mărci, bani lichizi, de la omul de afaceri germano-canadian Karlheinz Schreiber,, acuzat de justiţia germană de corupţie.

Chiar dacă nu a demisionat - marţi, conducerea CDU i-a reînnoit, de altfel, încrederea - un alt lider al creştin-democraţilor, fostul ministru de Interne, Manfred Kanther, a preferat să reununţe- la mandatul său de deputat ca urmare a scandalului conturilor clandestine ale filialei CDU din Hessa aflate în Lichtenstein şi Elveţia.. în plus, statul i-ar putea cere partidului care i-a dat pe primii trei cancelari ai Republicii Federale Germane să ramburseze sumele pe care le-a încasat în virtutea legii privind finanţarea partidelor, însă mărite cu de trei ori valoarea fondurilor de care a beneficiat în mod ilegal.

' Vladimir Puţin cere administraţiei sa

răspundă cu atenţie plîngerilor depuse de

* cetdtenii rusii »Preşedintele interim ar rus,- Vladim ir

Puţin, a cerut administraţiei să trateze cu mai .multă atenţie plîngcrile depuse de cetăţenii ruşi, a anunţat, ieri, serviciul de presă al preşedinţiei, citat de A FP .

“ Milioane de ruşi trimit organelor puterii plingeri legate de problemele sociale şi de nevoile lor”, a afirmat Puţin, într-o s c r is o a re adresată re p re ze n ta n ţilo r admmisraţiei. \

Preşedintele interimar le-a cerut liderilor federali şi regionali să. supravegheze re zo lva re a acestor p lîn g e ri şi să nu permită nici.o dovadă-de neglijenţă din partea funcţionarilor.

Fost şef al serviciilor secrete ruse, numit în luna august a anului trecut la conducerea guvernului, Vladim ir. Puţin: cum ulează,'după demisia iui Boris Elţîn, funcţiile de premier şi de preşedinte interimar. Conform sondajelor do opinie, el este principalul favorit pentru alegerile , programate să se desfăşoare la 26 martie,

: avînd şanse să iasă învingător din primul tur de scrutin.

Complicele ucigaşului lui Arkan, rănit grav în schimbul de- focuri cu gărzile fostului lider paramilitar sîrb, se.găseşte în spitalul din Lozniţe, localitate situată în vestul ţării, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina, scrie, în ediţia sa de ieri, cotidianul independent “Bliţ”, care apare la- Belgrad, informează AFP.

Marţi, ziarul “Politika” dezvăluise existenţa acestui complice, care l-a ajutat pe ucigaşul lui Arkan să fugă de la hotelul “Intercontinental” cu

'un automobil şi-faptul.că el a fost rănit grav la ieşirea din hotel, ajungînd, pînă la urmă, Ta un spital, unde a fost operat. “Politika” nu a.precizat, însă, despre ce spital e vorba şi nici locul unde se află. .

Potrivit ziarului “Bliţ”, care citează “informaţii din mai multe surse”, fără alte precizări, complicele care a participat la asasinat “se află la spitalul din Lozniţe” a cărui intrare în sala de operaţii este blocată de două zile, jar echipaje de Poliţie patrulează în stradă.

Lozniţe este un mic oraş din imediata apropiere a aranitei dintre Iugoslavia şi Bosnia-

Herţegovina, la circă 100 de kilometri vest de Belgrad. “Bliţ’’ dezvăluie şi identitatea acestui complice, precizînd, însă, că informaţia nu a putut fi confirmată din mai multe surse. Astfel, acesta s-ar numi Duşan Gavrici, în vîrstă de 25 de ani şi ar fi originar din satul Trbuşniţa, situat tot în acea zonă, în împrejurimile Lozniţei. El l-a ajutat pe ucigaş să-l omoare pe Arkan, sîmbătă, la hotelul “Intercontinental”, dar a fost atins de o rafală automată în momenful cînd alerga spre automobilul cu care cei doi au reuşit să scape de la lociil faptei, potrivit cotidianului citat. A fost internat, luni la spitalul din Lozniţe, unde nu se ştie cum a ajuns, prezentînd “răni grave la coloana vertebrală” şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale complexe, fiind, în pr-ezent, încă în stare, de, inconştienţă. Despre Gavrici se mai ştie că era cunoscut ca facînd parte dintre oamenii" lui Arkan, pentru care lucra încă 1993, mai- adaugă “Bliţ”. . -

Şi cotidianul “Politika” confirmă, din nou, îmiercuri, existenţa complicelui asasinului într-un spital, după ce făcuse această dezvăluire

în prem ieră, marţi. Totuşi, cotidianul proguvemame’ntal nu spune unde anume se află spitalul, dar afirmă că, după ce a fost supus unei operaţii, cel internat este “în afară de orice pericol de moarte”.

“Politika” afirmă că Poliţia respinge teza unui asasinat politic, iar partidele politice care au susţinut această teză “s-au compromis definitiv”. Ancheta este încă în curs de desfăşurare, dar a progresat neaşteptat de mult, mai adaugă cotidianul proguvernamental, lăsînd să se întrevadă noi dezvăluiri în curînd.

Deocamdată, “Politika” dezvăluie doar rezultatul autopsiei medico-legale, care a stabilit - că Arkan a fost ucis “cu trei gloanţe trase/ în

i» • icap .Cotidianul “Vecernie Novosti” afirmă şi el în

numărul de ieri' citînd “medii bine informate” că unul dintre agresori a fost .spitalizat “la peste 100 de kilometri de Belgrad"’, beneficiind de măsuri de securitate deosebite, ceea ce concordă cu versiunea prezentată de “Bliţ”.

I .. Cazul fîbdullah Ocalan | îngreunează procedurile de | abolire a pedepsei cuI moartea, afirmă ministrul I turc al JustiţieiJ Cazul liderului rebelilor kurzi, Abdullah I Ocalan, a cărui execuţie a fost suspendată [ temporar, împiedică abolirea pedepsei cu | moartea solicitată de Uniunea Europeană, a ! afirmat ministrul turc al Justiţiei, citat de AFP. I “Cazul Ocalan este un factor de obstrucţie | pentru abolirea pedepsei cu moartea astăzi’ , a | declarat Hikmet Sami Turk, citat, ieri, de ! cotidianul turc “Radikal”. 'I Procesul de abolire a pedepsei , capitale a

început chiar'înaintef capturării lui Ocalan, în | februarie 1999, iar “Turcia ar fi suprimat rapid ■ şi uşor pedeapsa cu moartea, dacă nu ar fi fost * cazul Ocalan”, a spus acesta. I

Liderul Partidului Muncitorilor din Kurdistan | (PKK) a fost condamnat la moarte în luna iunie i a anului trecut, , pentru trădare şi separatism, după 15 ani de luptă armată a partidului său în I sud-estul anatolian, locuit în majoritate de kurzi. |

Guvernul turc a decis săptămîna trecută să | suspende execuţia liderului kurd, ca răspuns la . solicitarea Curţii Europene pentru Drepturile ■ Omului de la Strasbourg. I

Turcia, care a fost recunoscută drept | candidată la UE în luna decembrie a anului, i trecut, trebuie să abolească pedeapsa cu moartea, dacă vrea să devină membră a Uniunii. I

ju r n a l iş t i i p o lo n e z i a r p u te a f i ire r iflisa ţi s ia eâ a u c o la b o r a t c a P o l i ţ ia p o l i t ic ă a re g fim a ln i c o m u n is tZiariştii polonezi ar trebui să fie verificaţi şi ei

[acă au avut legături cu fosta Poliţie comunistă SB), a anunţat unul dintre judecătorii care se icupă de această procedură ce vizează,.de un an, nii de în a lţi funcţionari şi parlam entari, rfonneazăA FP.

K rzysztof Kauba, citat, îen, de presa de la Varşovia a declarat că “o asemenea procedură r fi bine fundamentată”, însă ar necesită un mendament la legea adoptată de Parlament.Această lege, votată în.urmă cu d o ia m d e

ralitia de centru-dreapta aflata la putere, ii obliga ■ ce i 23 500 de miniştri, malţi funcţionari,

parlamentari, procurori, judecători şi avocaţi să declare dacă au colaborat sau nu cu serviciile de securitate comuniste.

Legea prevede interdicţia .exercitării pe o perioadă de zece ani a oricărei funcţii publice pentru cei care fac declaraţii false. In schimb, mărturisirea adevărului nu va antrena automat o sancţiune.

Un judecător reprezentînd statul a fost însărcinat să verifice declaraţiile funcţionarilor polonezi şi, în cazul existenţei unor dubii, să deschidă o procedură de verificare în faţa unei Curţi speciale. La începutul lunii ianuarie, 30 de

ziarişti şi oameni politici de dreapta s-au pronunţat în favoarea extinderii acestei proceduri la mediile publice, şi private.

Potrivit legii în vigoare, "numai membrii consiliilor de administraţie şi directorii canalelor de televiziune şi ai posturilor de radio publice, precum şi conducerea agenţiei de presă PAP sînt vizaţi de legea verificării.

Mai mulţi înalţi funcţionari au fost demişi sau au demisionat în ultimele luni ca urmare a aplicării acestei legi, inclusiv vicepremierul şi ministrul de Interne Janusz Tomaszewski, al cărui proces s-a deschis, marţi, la Varşovia.

Preşedintele iranian Mohammad Khatami

cere plecarea trupelor străine din Golf

Preşedintele iranian, Mohammad Khatami, a cerut, ieri, la Bandar Abbas (în sud), “retragerea forţelor străine” din Golf, a căror prezenţă este “împotriva intereselor Iranului şi ale celorlalte ţări din regiune”, informează AFP.

"Dacă spunem, astăzi, că forţele străine trebuie să părăsească Golful Persic, este pentru că această regiune aparţine naţiunilor şi ţărilor din regiune”, a declarat el, într-o alocuţiune adresată militarilor, retransmisă pe posturile de radio. “Dorim să trăim in pace şi coexistenţă* bazată pe onoare şi justiţie. Dar nu vom accepta niciodată dominaţia străină şi ne vom apăra regiunea”, a spus el, făcînd aluzie la prezenţa americană, în cca de a doua zi a vizitei pe care o face în acest mare port industrial şi mHitar din Golf. “Forţele străine, prin prezenţa lor în regiune, vor să perpetueze injusta lor dominare mondială. Prezenţa lor a creat crize, a agravat neînţelegerile, adăugîndu-se pretextelor pe care le-au invocat pentru a-şi justifica prezenţa”, a acuzat preşedintele iranian. “Noi cerem o regiune fără prezenţă străină-şi chemăm la solidaritate statele şi oamenii din regiune, pentru a supraveghea şi a păstra securitatea regională, în interesul securităţii, mondiale”, a adăugat el. “Forţelfemilitare din Republica Islamică Iran nu agresează pe njmeni. Ele: rezistă în faţa' oricărei agresiuni, cu forţă şi hotărîre”, a continuat şeful statului.

Aicim m m a

ar putea fi reclama dumneavoastră

£ ! £ tg a £S H iS £

M c d n e f r a S P O i O T ^

T d : M i 7 'r

W m

Cupa Mondială la biatlon

Ce este biatlonul? Una din cele mai grele şi complexe desfăşurată de curînd,' victoria discipline sportive. De ce? revenind germanului Ricco Pentru că'este vorbă de două Gross, cu trei victorii în'etapă discipline: p a legată'direct’de' i (lucru măi rar întîlnit). EU a sportul iernii, schiul, cealaltă de _ cîştigat proba de 10 km, cu start sportul‘tragerii-la tintă cu - arma, tirul. Biatlonul ceredin partea concurenţilor o ,pregătire fizică desăvîrşită ;

; pentru. a rezista alergatului pe schiuri în ritm cît mai ; accelerat, turele însumînd ’ diverse lungimi în kilometri, alergări urmate de trageri la ţintă din poziţii culcat sau în * picioare, .fară rateuri, care înseamnă puncte preţioase ■ pierdute. C lasarea pe locuri bune, în partea - superioară a clasamentelor •. v, ■ înseamnă premii substanţiâle şi alte invitaţii , la concursuri. Clasările mediocre înseam nă • invitaţiipai puţine şi fără ’-n premii. în Cupa Mondială biatlonul mai înseamnă mii de spectatori prezenţi îndeosebi în zona standurilor de ţintă (situate cam în zona de start), dar şi pe traseul în care concurenţii se străduiesc să înghită Cît mai mulţi kilometri în timpi cît mai buni.

Toate acestea au fost prezente în etapa a V-a a competiţiei

individual, reuşind să parcurgă distanţa, respectiv să efectueze cele două trageri în 24:41,1 minute, negreşind nici o ţintă în cele două serii de 5 x 5 focuri (culcat şi ;în picioare); El a surclasat pe cazahul Saşhurin cu 112,1 secunde,'iar pe francezul Rafael Poires cu 13 secunde. După cinci etape, în clasamentul

Baschetbalistele de la Someş TIGER Dej s-au întors de la munte

Timp de cinci zile, componentele echipei de baschet Someş TIGER Dej s-au aflat la poalele Munţilor Harghita. în municipiul Miercurea Ciuc sportivele, antrenate de Dan Moraru şi Elena Senchievici au efectuat cîte două şedinţe de pregătire pe zi. Dimineaţa dejencele au efectuat antrenamente de menţinere a condiţiei fizice, iar după-amiaza au'avut loc antrenamente cu mingea. Remarcăm revenirea în lotul divizionarei “A” a talentatei jucătoare Luciana Ţînţaş, care acum'un an a suferit o grea operaţie. Ea se pregăteşte alâturi de colegele de echipă şi aşteaptă cu' nerăbdare reintrarea în joc. Probabil că la turneul de sală de la Galaţi (26-29 ianuarie) va avea ocazia să-şi etaleze calităţile şi în terenul de joc. - ' .

Începînd cu 17 ianuarie, antrenamentele fetelor se desfăşoară în Sala Sporturilor din Dej, unde. componentele echipei Someş TIGER 'efectuează cîte două antrenamente zilnice. Preşedintele clubului dejean, ing. Cornel Itu, ne spunea că aşteaptă şi în retur o comportare bună de la toate baschetbalistele antrenate de cuplul Moraru - Senchievici. ' . r

* v SZ. Cs.

Memento20 ianuarie

• în 1966 a sosit o veste îmbucurătoare din oraşul german Esseri. Selecţionata masculină de handbal a Bucureştiului, antrenată '<fe neuitatul' ' “em erit”; Ioan K unst-G herm ănescu , a cîştigat turneul internaţional organizat în localitate. Echipa Capitalei- de fapf selecţionata

Ţării' - a dispus cu scorul, de 17-7 de selecţionata capitalei Bavariei, Miinchea: şi cu 12-9 de' formaţia oraşului gazdă. în primul joc, jucătorul cel m a i ' eficace ' al

învingătorilor a fost Hansi Moser, care a înscris 4 goluri,. iar-în c d de al doilea jocN

■ s-au remarcat în mod deosebit J o se f ; Ja k o b , M ircea Costache II şi Cezar Nica, care au marcat cîte 3 goluri fiecare, Moser fiind autorul a 2 puncte. Din Essen,

. selecţionata Bucureştiului s-.a' deplasat la Rheinhausen, unde a obţinut o nouă victorie în faţa selecţionatei oraşului, cu 27-15, după ce la pauză conducea deja cu .13-7. S-au evidenţiat în mod special;

-G heorghe .G ru ia , ca re 'a înscris de 8 ori, Jakob şi Moser fiind autorii a 6 şi, respectiv 4 goluri.

LÂSZL6 Fr.

Cupei -M ondiale la biatlon conduce germanul Sveri Fischer (în etapa a V-a doar pe locul 12), urinat de norvegianul Bjordalen (în. etapa a V-a locul 6). rCîştigătorul etapei a V-a, Ricco Gross totalizează deocamdată numai 111 puncte (valoarea lor fiind sub podiumul de premiere), dar acesta mai are timp şi ocazii pentru a prinde podiumul.

Petre NAGY

TENIS' ‘ :E H Z 5 1

Australian Open - Melboume 2000- Z iu a a 2 -a -

M artin s i K rajicek ... d e c a p ita ţ i!După eliminările lui Enquist,

Kuerten, Santoro şi Pioline ziua a 2-a de întrecere a însemnat “ghilotinarea” altor doi corifei ai sportului alb, cotaţi cu şanse mari la cîştigarea competiţiei. Olandezul Richard Krajicek (deţinător al unui trofeu-de grand şlem, - respectiv “Wimbledon”) a fost eliminat prematur de francezul Nicolas.: Escude, cel care în turul p recedent l-a decapitat pe americanul Jim Courier, dublu- -

' cîştigător al turneului. Tood M artin, un specialist aU decotourf-ului (suprafaţa pe care se joacă la Melboume) a . fost eclipsat mai devreme decît era de aşteptat de: spaniolul .- F.Vicente, un cvasi-necunoscut al tenisului. Ieri, Adrian Voinea a primit-replica toreadorului

- catalan, Albert Portas, o mai

veche cunoştinţă a “perugianului”. Rezultatele din z iu a 'a 2-a: Aridre A gassi (USA/l) - S. Schalken (Olanda) 7-5, 6-0, 6-3, Marcelo Zabaleta (Argentina) - Tood Woodbridge' (Australia - beneficiar al unui wild card din partea organi­zatorilor) 7-6, 4-6, 6-1, >6-4, N icolas Escude (Franţa) - Richard Krajicek (Olanda/9) 2-6,6-3,6-1,6-3, Tim Henman (Anglia/l 1) - Ronald Schuttler (Germania) 6-2, 4-1, abandon al jucătorului german, Fernando Vicente (Spania) - Tood Martin (USA/8) 6-4, 2-6, 3-6, 6-3, 7-5‘ Hicham Arazi (Maroc) 1 F. Jonsson (Suedia - venit din calificări) 6-3, 6-4, 6-4, Pete Sampras (USA/3) - Michaei Tillstroem (Suedia) 6-3, 7-6, 6- 1. Ieri au mai jucat în turul 2 deţinătorul titlu lu i, rusul

Evgheni Kafenikov, germanul Nicolas Kiefer, australianul Mark Phillippoussis şi croatul Goran Ivanisevic, cîteva nume care emit pretenţii la titlu.

j n turneul fem inin, ieri 'Ruxandra Dragomir a întîlnit-o pe americanca E. De Eeone. Consemnăm .' elim inarea franţuzoaicei A m elieM auresmo, cap de serie numărul 7. Natalie-Tauziat, favorita num ărul 5 ,-a fost elim inată de anonim aS. Jeyaseelan din Canada.;

Rezultatele din ziua a 2-a: S. Jeyaseelan (Canada - venită din calificări) - Natalie Tauziat (Franţa/5) 7-6, 6-4 şi Paty Schnyder (Elveţia) - Amelie Mauresmo (Franţa/7) 6-4, 6-4.

Cristian F O C S A N U

• .0 p rim ă d e c la ra ţie : “ N ici n u c o n c e p s ă nu in trărr^ în p la y -o ff. M ai d e p a rte v e d e m n o i, n u m a i c o n d iţii s ă f ie . . .” •

REVENITA LA “ U” , CELEBRA M AG DALENA JEREBIE ESTE P U S Ă PE FAPTE M ARI!

Indiscutabil, ştirea din debutul anului 2000, care a ţinut capul de afiş în mişcările de trupe petrecute în baschetul clujean (nu puţine, după cum deja este ştiut), a fost instalarea la cîrma divizionarei feminine “U”, a celebrei Magdalena Pali Jerebie, cotată de specialiştii în domeniu drept cea mai bună jucătoare din istoria baschetului rom ânesc. Internaţională de marcă, selecţionată în echipa Europei, Magdalena Jerebie s-a afirmat şi consacrat sub culorile alb-negre şi îndrum area m arelui şi neuitatului strateg Nicolae Martin, care a- “ochit-o” (junioară fiind) şi a adus-o la Cluj în anul ,1981/, după ce “U”, cu echipa compusă din 5 frumoase profesoare de educaţie fizică' (Mariana Merca-Bagiu, Floarea Trandafir-Anca, Viorica Moraru - Jurcă, GKeorghiţa Bolovan şi D oin£ Prâzaru-Mathe), cîştiga primul titlu din excepţională serie ’81-’93. Cu forţe proaspete, beneficiind de uriaşul .talent şi calităţile fizice unice ale Magdei, echipa lui Nicolae Martin (secondat din ’90 de tehnicianul de elită Horea Pop), parcurge un drum glorios, ce se va încheia în 1993, cu un bilanţ unicat, ce numără două calificări în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni (’82 şi ’86), şi 12 titluri de campioană (mai puţin anul 1983, cînd a fost devansată de Voinţa Bucureşti), la obţinerea a 5 dintre ele (’82, ’84, ’85, ’86, ’87) contribuind decisiv vedeta autentică a formaţiei, cea care ne-a acordat cu plăcere acest interviu. - •

- Magda, înainte de a ne relata cum de ai p ă ră s i t p en tru a doua o a ră Braşovul pentru Cluj, spune-mi, cifra 13 îţi aduce ghinion?- ' 1

. - Nu, nu, dimpotrivă: Dar de ce întrebaţi.- Mi-am amintit că atît la'echipă, cît şi

la naţională, ai jucat doar'cu numărul 13 pe tricou. Te-ai născut pe 13 ianuarie, ocazie cu care, chiar cu întîrziere, îţi doresc un sincer La mulţi ani, iar iubitul tău fiu / Iulian ERNEST, a apăru t pe lume tot pe 13 ianuarie. Revii la “ U” tot după 13 ani... Se pare că e un num ăr ce în destinul tău are un rol aparte. Poate acum rămîi 13 luni, sau, de ce nu? 13 ani, ce zici? Revenind, ce te-a determinat să accepţi preluarea^ echipei în tr-u n mpment nu prea fast al acesteia?

- Cum de-abiâ am venit, la provocarea cît rămîn, nu răspund. în luna decembrie 1999, mai exact, după turneul de la Cluj- Napoca, arrVfost contactată de conducerea clubului şi a secţiei, în ideea în care aş fi ■ interesată să antrenez echipa, înţelegînd că

existau nemulţumiri legate de comportarea, şi evoluţia acesteia. Ţinînd cont că am părăsit Clujul cu mulţi ani în urmă, nu mai pomenesc de 13, am fost foarte plăcut surprinsă că şi-au adus aminte de mine, . dar o decizie a fost extrem de greu de luat, eu avînd familia, soţul şi băieţelul de 5 ani, în Braşov. Am cerut deci o perioadă de gîndire.

- Faptul fiind împlinit, cc a înclinat balanţa?

- Este onorant pentru mine că la mijloc de campionat, cei ce răspund de destinele

' baschetului clujean îmi oferă şansa de a face un pas. înainte în noua mea postură, de antrenoare, pentru că eu consider o promovare pregătirea lui “U” o grupare de mare tradiţie. După ce 5 ani am condus pe Fartec Braşov, obţinînd o medalie de bronz, iar la CSS Braşov am pornit-o de la minibaschet, ajungînd să am 4 din elevele mele în loturile de junioare şi tineret, e u . zic că sînt pe un drum bun, deşi nu e vorba de performanţe de răsunet. Deci, oferta am luat-o ca pe o provocare cu care nu te întîlneşti de multe ori, venită la momentul potrivit. Au mai cîntărit mult în decizia mea minunaţii ani pe care i-am petrecut la “U”, echipă care m-a propulsat în marea performanţă, precum faptul că păşesc pe urmele marelui antrenor Nicolae Martin, cel care m-a făcut celebră. Iată-mă, sînt aici, şi. le mulţumesc tuturor care m-au întîmpinat cu bucurie şi multă căldură. Simt că sînt în faţa celui de al doilea start în performanţă.

- Nu ai pomenit nimic de activitatea ta de “secundă” la echipele naţionale de tineret şi senioare, care, paradoxal, gîndindu-mă la nivelul întrecerii interne, au obţinut rezultate notabile.

-- Da, puţini au avut încredere în şansele noastre. C u . “tine re tu l” ne-am atins obiectivul. Sîntem calificaţi la turneul final al CampionatulurEuropean din acest an de la Kosice, în urma rezultatelor obţinute în vara trecută la Arad, unde am învins Franţa şi Belarus, cedînd în faţa Rusiei.

La ‘‘senioare” am nimerit într-o grupă, de foc, cu Q erm ania,. L ituania şi Danemarca, ce-şi dispută două locuri pentru C.E. din 2001 dip Franţa. Am cîştigat meciuole tur cu Germania (la Arad) şi Danemarca (în deplasare), pierzînd la o diferenţă de 17 puncte în Lituania. Returul se va juca în acest an în luna neoiembrie. Sperăm şi aici într-o comportare frumoasă.

" - Cu “U” ai făcut deja cunoştinţă, efectuînd prim ele an trenam ente . Ce

impresie ţi-au lăsat fetele şi pe ce ţi-ai axat pregătirea?

- Echipa o cunoşteam oarecum din campionat, iar pe unele fete le-am avut în pregătire la loturi. Din formaţie ştiu că a dispărut Andreea Kapclovics, iar pentru concluzii mai am nevoie dc timp. Este o echipă^ foarte tînărâ şi cu talie destul dc mică. în ideea dc a suplini acest handicap, lucrez mult pentru a îmbunătăţi apărarea, dc altfel faza decisivă în concepţia dc joc modernă. De asemenea, stă în atenţia mea pregătirea fizică, de accea’ficcarc zi rămasă pînă în 2 februarie, cînd începe turneul al IlI-Iea de la Galaţi, o vom folosi cum trebuie.

- Ţi-ai propus un obiectiv?- Nici nu concep sâ nu intrăm în play-

off. Ajunşi acolo, depinde desigur dc pe ce poziţie, orice se poate întîmpla, numai condiţii sâ avem. Eu cred, vreau şi sper, ca venirea mea sâ trezească interesul pentru adevărata performanţă, să vină cît mai mulţi oameni de afaceri prosperi lîngă noi, pentru a propulsa baschetul feminin clujean acolo unde ne-am obişnuit să-l ştim, în vîrful piramidei. Am credinţa că nu voi dezamăgi.

Mircea Ion R A D UPătrundere caracteristică Magdei (nr.

13) in partida “U" - Ceramica Trevisio din sferturile de finală ale C .C .E . ‘82.

jŞ" ;l ' 1 * .v -

A I C I ar putea fi i reclama dumneavoastră T j ^ S O 1 3 . ( 1 . 1 1 1 f ' M

1990 - Ambasadorul R FG a notificat Guvernului român că Bundestagul a alocat în favoarea noului regim din România suma de

\ 50 de milioane de mărci.

Lafinelefsăptămîniiiyiitoareş

O S i i K i i i e » N 1 F <

ă tro n a lă fe r is t itu ită '( lîip ă t[9 9 0

PPW W W W iiii^^

în perioada 27-28 ianuarie a.c., Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Gluj organizează „Forumul Regional al Oamenilor de Afaceri - Business Forum 2000". V

O rganizatorii acestei manifestări consideră că pentru o relansare socio- economică reală e necesară elaborarea unor strategii şi programe sectoriale specifice,; concepute şi derulate în parteneriat de către toţi cei implicaţi în activitatea economică, în acest-sens, scopul „Business Forum 2000" este realizarea imui parteneriat

multipartit pentru sprijinirea şi promovarea program elor de dezvoltare economico- socială. . " /

Astfel, în cadrul lucrărilor forumului se va urmări atingerea următoarelor obiective: rea liza rea unei analize pertinente şi elaborarea unei sinteze privind stadiul de dezvoltare a sectomlui economic privat (în special a IMM-urilor), identificarea unor soluţii viabile privind relansarea economică, promovarea programelor d e . dezvoltare economică durabilă.

La lucrările Forumului Regional al Oamenilor de "Afaceri au fost invitaţi să participe reprezentanţii organizaţiilor patronale din toată ţară, liderii principalelor partide politice, parlamentari cîujeni, conducătorii agenţiilor guvernamentale special create pentru promovarea programelor de protecţie socială şi dezvoltare regională durabilă, factori de decizie din .adm inistraţia locală şi teritorială.

Alin TUDOR

‘ Cu toate că la întîlnirea cu reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii primul ministru s-â dovedit a fi destu l de receptiv la solicitările patronilor şi s-a stabilit o nouă întîlnire pentru 24 ianuarie1 a.c. între cele două părţi, patronii nu au renunţat la • ac tiv ită ţile pregătitoare declanşării unei eventuale greve, fiscale. Astfel, printr-o adresă trimisă tuturor

Continuă s tr în g c rc a de se m n ă tu ri p e n tru g rev a I M I - u r i lo rmembrilor săi de către Consiliul Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România se recom andă strîngerea în continuare de semnături de la patronii care doresc să intre în grevă fiscală . Conducerea Consiliului anticipează că, pînă la finele lunii ianuarie a anului în curs, numărul de adeziuni să se situeze în jurul cifrei de 30.000.

Alin TU D O R

i Connex - j ! în ofensivă \

în urm a unui sondaj •. realizat de revista lunară I Business Central Europe în | ţările din Eifropa Centrală | şi de Est, pe p ia ţa . rom ânească a fost desemnată drept'cea mai I bună companie CONNEX.. I Cei intervievaţi au fost citito rii d iferite lo r publicaţii din fiecare ţară, care au fost rugaţi să întocm ească unm iniclasam ent şi să desemneze cea mai bună com panie, cel mai bun I director executiv şi cea mai | bună bancă. într-un articol i apărut în „T h e . A nnual . 2000“.se afirmă că românii I au votat pentru operatorul | de telefonie mobilă Mobil | Fon, care operează sub . numele de CONNEX, iar J la capitolul cel mâi bun I le a d e r în afaceri - | Al.Tolstoi, directorul său executiv al aceleiaşi firme. ,

La sfîrşitul anului 1999, CO N N EX avea în | România peste 702.000 de | clienţi, acoperă 224 de oraşe şi staţiuni şi 11.719km de drum.

— L« I • I „ j

Curtea Constituţională a respins excepţia ridicată de Bankcodp în procesul de

faliment al acestei bănciCurtea Constituţională a respins excepţia -

ridicată în procesul de faliment al Bankcoop,; astfel că dosarul va fi reluat de către Tribunalului Municipiului Bucureşti, careva da o sentinţă în,, acest caz." ' 1 ' ■ -

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au trimis • dosarul Bankcoop la Curtea Constituţională, în 30 noiembrie 1999, după ce reprezentantul băncii a susţinut că anum ite prevederi ale Legii falim entului b ăn c ilo r com erciale sîn t în contradicţie cu Constituţia României.

Hotărîrea instanţei bucureştene care judecă procesul BNR - Bankcoop privind cererea Băncii Naţionale a României de începere a procedurii falimentului la Bankcoop - Banca Generală de ' Credit şi Promovare SA a avut ca efect amînarea posibilităţii de recuperare a banilor de către deponenţi. .

Reprezentanţii Bankcoop susţineau că articolele 17 şi 19 din Legea 83/1998, conform cărora judecătorii sînt obligaţi să ia o hotărîre referitoare

la declanşarea falimentului unei bănci în cel mult zece zile, sînt neconstituţionale.

Banca Naţională a cerut instanţei aplicarea prevederilor Legii 83/1999; privind'falimentul băncilor- în cazul Bankcoop; pentru ca -depunătorii din rîndurile populaţiei să-şi poată recupera cît mai repede banii. Cei aproximativ 600.000 de deponenţi de la Bankcoop îşi vor putea recupera banii după ce instanţa judecătorească va decide că banca este în faliment. ' ;

Potrivit unui comunicat al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în conformitate cu prevederile legale, această instituţie poate începe procedurile de plată a compensaţiilor numai după emiterea unei' hotărîri judecătoreşti de începere a procedurii falimentului Bankcoop. Plata compensaţiilor se va efectua în termen de trei luni de la data prevăzută în hotărîrea judecătorească pentru începerea falimentului băncii. " ■

Ministrul Transporturilor este "un mincinos ordinar"

Ieri au început la Cluj lucrările Congresului Extraordinar al Federaţiei Sindicatelor Libere şi,Independente, a Mecanicilor de Locomotivă din România (FSLIM LR). Prezent fa Cogres, Matei Brătianu, preşedintele confederaţiei sindicale la care FSLIM LR este afiliată a declarat câ greva generală a ceferiştilor va fi declanşată imediat ce perioada de suspendare legală va expira. Acest Jucru se va petrece deoarece „lupta dusă de Ministerul Transporturilor împotriva sindicatelor este atît de dură încît nu ni s-a lăsat altă - • alternativă* a declarat preşedintele B N S . „Puţin” mai acid, referindu-se la relaţia pe care o are cu sindicatele, Brătianu a spus - despre ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, că „este un mincinos ordinar şi un tip totalitar”.

La Congres mai participă directorii generali ai regionalelor din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, precum şi conducerea administraţiei căilor ferate, reprezentată de Viorel Simuţ, preşedintele S N C FR . Totodată, astăzi, în a doua zi a congresului, va fi aleasă o nouă conducere a Federaţiei. .

Alin T.

m m

Buletin informativ al

R.A.T.1. Programul de furnizare a apei calde -

între orele 4,00 - 23,00; ~ - ■a încălzirii - între orele 0,00 - 24,00.

• -Programul de furnizare a apei calde poate; suferi modificări în funcţie de presiunea; gazului metan. . Y '

2. Temperaturi prognozate: * 'max: - 4 - 1 :min: - 8 •; -’6 V

" 3. Zone în care în 20.Ol.2000 nu se va furniza încălzire sau apă caldă:. , '

Nu. este cazul. . ,Pentru obţinerea de informaţii legate de

eventualele în tre ruperi accidentale în- furnizarea agentului termic vă rugăm să vă adresaţi dispeceratului R. A. Termoficare Cluj- Napoca la telefoanele 198.748 sau 192.059.

Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a declarat, ieri, că, în termen de maximum zece zile, ministerul pe care-1 conduce ar putea finaliza, împreună cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei, metodologia de avizare a cererilor de reeşalonare a datoriilor societăţilor comerciale către buget Remeş a explicat că, potrivit Legii ajutorului de* stat, aceste ,reeşalonări trebuie

M in is te ru l F in a n ţe lo r lu c re a ză la

m etodologia de a v iz a re a c e re r ilo r de

re e ş a lo n a re a d a to r ii lo r s o c ie tă ţilo r

avizate şi de Consiliul Concurenţei. Senatorul liberal Vicenţiu Găvănescu a declarat că, la audierea în Comisia economică din Senat, ministrul Finanţelor şi-a anunţat intenţia de â elabora o- ordonanţă privind reeşalonarea datoriilor- către buget. In prezent se află în dezbaterea Senatului o iniţiativă 'legislativă, promovată de mai mulţi senatori, prin care se reglementează reeşalonarea acestor datorii.

’ 7 " T T ,

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Smaranda Dobrescu,' consideră că banii reprezentînd împrumuturi rambursabile, de tipul microcreditelor din Fondul Naţional de Solidaritate, trebuie derulaţi numai prin instituţii fifianciare cu bonitate recunoscută, care se supun reglementărilor Băncii Naţionale, şi nu prin intermediul unor'bănci populare.

Ministrul Muncii a precizat câ orice partener al Ministerului Muncii care derulează bani publici, cu atît mai mult cu cît aceştia reprezintă credite rambursabile, trebuie să prezinte maxim de garanţii şi minim de risc.

Acreditarea celor două bănci populare, Salto şi Steaua Română, nu este valabilă, atîta vreme cît nu există un Ordin al. ministrului în acest sens, afirmă Smaranda Dobrescu.

“Vrem ca aceste credite să ajungă la cei carfe au nevoie de ele cît mai repede, însă .în condiţii de perfectă legalitate. Dacă. va exista, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de acreditare, un Ordin al ministrului Muncii, de aprobare

Ministrul Muncii consideră inoportună microcreditarea

prin bănci popularea proiectelor de microcreditare, atunci se vor putea redacta contractele de microcreditare ce vor fi înaintate Comisiei de avizare şi beneficiarilor, microcreditelor. Deocamdată, acest ordin nu există” a mai declarat ministrul Muncii.

Pînă la ora actuală, Comisia de acreditare şi avizare din cadrul ministerului, al cărei preşedinte este secretarul de stat pe protecţie socială^Simona Marinescu, a acreditat două bănci populare - Salto şi Steaua Română - şi o organizaţie neguvemamentală, PNUD- F.A.I.R. Acreditarea celor două bănci populare a iscat o serie de reacţii critice din partea unof”oficiali din MMPS şi a unor cotidiane centrale, deşi Comisia de acreditare susţine că cele două bănci populare au prezentat garanţii ferme. Conflictul iscat i-a avut în prim-plan pe fostul ministru al Muncii, Alexandru Athanasiu (PSDR), care afirmă că nu a aprobat nici un ordin privind acreditarea unor bănci populare prin intermediul cărora să se acorde microcredite persoanelor fizice şi pe Simona Marinescu (PD), secretar de stat în MMPS, care spune că Athanasiu nu ştie ce a semnat atunci cînd afirmă acest lucru. ‘ ' Y

Athanasiu a prşcizat, într-o declaraţie anterioară, că, deşi nu are nimic împotriva cooperativelor de credit şi a băncilor populare, consideră inoportună, la ora actuală, derularea unor bani publici prin intermediul unor asemenea instituţii financiare, atîta vreme cît acestea nu se supun normelor BNR. 4

MMPS a început derularea procedurii de microcreditare pentru persoanele care doresc să demareze o afacere, prima tranşă, de aproximativ 500 de milioane de lei, fiind deja virata în contul uneia dintre instituţiile prin intermediul cărora se derulează această acţiune. Aceste microcredite, destinate în special persoanelor foarte sărace şi care nu mai au nici o sursă de venituri, se acordă din FNS şi sînt derulate prin instituţii financiare şi organizaţii neguvemamentale acreditate în acest sens de MMPS.

Foştii proprietari de pădure au solicitat retrocedarea a

circa trei milioane de hectareFoştii proprietari de păduri,

persoane fizice sau juridice, au solicitat, în total, 'pînă la ora actuală, în baza unor cereri depuse în acest sens la comisiile locale, aproape trei milioane de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, această suprafaţă" reprezentînd 49,8 la sută din întreaga suprafaţă administrată în prezent de Regia Naţională a Pădurilor, a declarat, Romică Tomescu, ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Cea mai mare suprafaţă, respectiv 1,2 m ilioane de hectare, a fost solicitată de către consiliile locale ale cofaunelor, oraşelor, şi m unicipiilor. Persoanele fizice au solicitat în total peste 900.000 de hectare de pădure, foştii composesori, moşneni sau răzeşi au cerut

.aproximativ 725.000 de hectare, în timp ce suprafaţa totală solicitată de instituţiile de cult sau derînvăţâmînt se ridică la peste 65.000 de hectare, iar cea solicitată de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate este de

' aproximativ 15.000 de hectare.Ministrul Mediului a precizat

câ suprafaţa de 1,2 milioane de hectare de pădure, solicitată de

" comune, oraşe şi municipii, este cu mult mai mare decît cele 750.000 de hectare pe care le-au avut acestea în proprietate înainte de naţionalizare. Tomescu a adăugat că, de asemenea, există cazuri îri care suprafaţa solicitată a fi restituită o depăşeşte pe cea existentă la ora actuală, aşa cum s-a înţimplat; spre exemplu, în judeţele Alba, Arad şi Braşov.;

Plafonul de casă * din nou m discuţie- Preşedintele Comisiei economice din Senat, liberalul Vicenţiu Găvănescu, a declarat că ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a fost de acord să discute creşterea plafonului de plăţi în numerar între agenţii economici, plafon fixat în prezent la u n- milion de lei pe zi. '■ Găvănescu a spus că Remeş le-a explicat senatorifor din Comisie câ oricum există posibilitatea deducerii unor cheltuieli de protocol, aşa cum âr fi, de exemplu, mesele la restaurant.'* Limitarea plăţilor în numerar între agenţii economici a provocat nemulţumirea societăţilor comerciale şi a . unor organizaţii patronale.. Y ’ . ■ ' . .

M E <U M

BURSAIDEiVALORI BUCUREŞTIuarie

ţ P H v n i in la l f de BNR g iM H B g f t i l9.01.2000

Cursuri pe piata valutaiă - SCIuj-Napocai 19.01.2000

- lei -

|Simb | Denumire societate | VN : Inch. Var Dese. | Max. Min. Pr.med. Nr.act. .. Val. totala (lei)Categoria 1(25 societati) >■ - - • ' '

ALR ALRO SLATINA 25000 130000 0.0 130000 130000 128000 131957.46 - 50,748 6,696,577,000ARC ARCTIC GĂIEŞTI . 1000 '•1600 ,0 .0 1600 - -1600 , 1600 1592.40 U 974 1,551,000ASP RAF1NARIA ASTRA bomuna rdibti 1000 720 -1.4 730 730 720 722.86 • -622 449,620ATB ANTIBIOTICE IASI v ' 1000 1190 -1.7 / 1190 f 1200 1170 1190.05 16,959 20,181,990AZO AZOMURESTG. MUREŞ 1000 820 2.5 760 620 760 804.51 27,013 21,732,130BTR BANCA TDRCOROMANA'8ucub£sti 1000 3200 0.0 3200 3200 3200 3200.00 • 3,500 11,200,000CMP COMPA-SIBIU . . 1000 620 -4,6 630 ... 650 -620 632.98 9,400 5,950,000DAC AUT0MC61LE DACIA PITEŞTI 1000 750 7.1 700 770 700 742.70 465,306 - 345,584,290E U ELECTR OAPARATAJ BUCUREŞTI 1000 1 770 0.0 770 780 -■* 770 774.31 49,470 38,305,060EXC EXCELENT BUCUREŞTI (000 620 -1.6 620 620 620 617.75 338 208,800INX OTEUNOX TARG0V1STE 25000 13500 0.0 - 13500 ' 13500 13500 13500.00 100 - . 1,350,000NVR 0 N. F. R. NAVROM GALAŢI • 25000 .7300 12.3 5900 / 7300 5900 6315.57 . 4,450 28,104,300OIL OILTCRMINAL CONSTANTA -■. 1000 600 3.5 ■ 600 - 600 590 . 598.33 . - 13,800 8,257,000OLT OLTCHIM RM. VALCEA 1000 - 415 3.0 . 402 415 :: 402 .. 407.10 . : j / 7,940 : 3,232,400p a PO U C aO R BUCUREŞTI •* 1000 * -4000 ■2.6 ,3 6 0 0 - 4000 . .3800 .3932.72 , 3,166 • 12,451,000RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 179 0.0 0 ■0 0 160.00 37 - 5,920TBM TURBOMECANICA BUCUREŞTI/ 25000 -‘.23000 iv 7:0 : 23000 23000 • 23000 22107.50 , ' 200 „ 4,421,500TER TERAPIA CLUJ’ NAPOCA ' 1000 2450 • ‘2.0 2450 .2500 -2 4 5 0 2461.83 / -. 10,801 26,590,200TLV BANCA TRANSILVANIA awwraa 1000 ' 2900 M.7 3000 .. 3000 2900 2910.59 145,790 ; 424,335,000

Total - - - - • - . 810,614 7.650487210

S oc ie ta tide lnves titiiF inanc ia re ■ . Y

Simb Denumire societate VN Inch. Var Dese. ‘ Max.. Min. PfJWd. ; Nr.act ’ VaL totala (lei)SIF1 S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 394 -0.3 395 400 367 387J1 •' 565,007 219,066,059SIF2 SIF.MOLDOVA BACAU- 1000 297 0.7 295 -300 293 298.12 ■-V 861,088 . 256,707,573SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV -1000 570 -1.7 580 590 . 570 577 . 1,012,938 584,462,150SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 . 570 -1.7 ' 580 . 590 ■ -560 - 573.47 . 721,587 413,811,330SIFS S.I.F. OLTENIA CRA1CWA 1000 412 ■ -1.9 410 . 420 ' 404 413.47 / ' • 1,360,969 • 562,714,347Total SIF • ' ■ 4,521,589 2,036,751.459

Categoria a !!-•( 101 societati) * > . - . ^ _vASA AGRAS BUCUREŞTI' • : * 1000 3900 0.0 • 3900 3900 3900 3900.00 ' 3,250 - . 12,675,000ASV ASTRA VAGOANE ARAD . 1000 1530 -13.0 1570 - 1570 1520 1543119 4,700, 7,263,000BRM BERMAS SUCEAVA ■ 1000 3250 -7.1 3450 3450 3250 - 3310.77 . *5,708 18,897,850tfBC CARBOCHIM CLUJ NAPOCA ,25000 7500 0 .0 0 0 0 . 7032.20 ■ : • 205 1,441,600CIP CJPROM PLOIEŞTI 1000 285 122 290 290 285 . 284.93 - ■; 34,654 9,873,920ETN ELECTROTEHNICA BUCUREŞTI 25000 .9600 1.1 9600 9600 - 9600 9600.00 : 400 3,840.000FOR FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 1 482 14.8 420 , ' 482 401 428.39 . 6,475 2,773,800IMS IMSAT BUCUREŞTI 6000 (6000 -41 . 16000 16000 16000 15913.04 276 , 4,392,000INT NTERNAT10NAL SINAIA 1000 6400 6.7 5150 6500 5150 6418.99 7,611,788,950M CN' MECANICA CEAHLAU n m ia u ii* 25000 12500 -7.4 12500 12500 12500 12492.77 553 6,906,500MPN MOPAN MUREŞ • . tooo 510 2.0 500 510 - 500 504.15 . . 7^33 3,646,500MPR M0PAR1VRAMNICU VALCEA . tooo 452 -0.2 455 455 452 453.16 8,996 4,076,800PAN PANEGRANOaUJ NAPOCA 25000 14200 -4.7 15000 . 15000 14200 14587.50 600 11,670,000PE! PETROLEXPORTIMPORT suciubti 150000 90000 5.9 90000 -90000 90000 88583.33 - 30 2,657,500PPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 .26000 0.0 0 0 0 26000.00 130 3,380,000PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 5600 0.0 - 5600 . - 5600 (600 5600.00 300 1,680,000PIS PETROLSUB stfUcupEisscAu tooo 2200 12.2 .2200 2200 2200 2200.00 9,797 21,553,400SCO SICOMED BUCUREŞTI 1000 1850 2.2 1810 1950 1760 1895.69 78,241 148;320,570STZ SINTEZA ORADEA - / 1000 ■215 •6.1 216 ■ 220 215 217.82 * - 7,800 1,699,000TRS TURISM TRANSILVANIA uumpqu 25000 .50000 0.0 50000 50000 50000 49664.95 182 9,019,000VAC PRODVINALCO a U J NAPOCA 1000 1210 -0.8 1210 1230 . 1210 1210.05 1,293 1,564,600

Total categoria a ll-a - - 1.373,520 7,899 147,420

TOTAL GENERALCapitalizare bursiera (mit lei) ■ 7 884 474 din care: Societati comerciale exclusiv SIF (mii lei) • 6 641 962 SIF. (mii. lei) - 1 242 512 ;BET R4)L ■ 554.68 puncte , N/ariatie a 7.15 puncteBET-C ROL = 551.6 purlete Variaţi^ ” ’3.27 puncte

■ $OSD) — 430 210 8 1 8 din care: oxclusiv SIF (USD) > 362 414 010

SIF (USD) — 67 796 808BET USD > 227.99 puncte Varintlft *> 3.06 punctoBET-C USD = 252.67 puncte . Variaţia * 1.63 puncto

(1.31%)(0 .6% )

(1.36%)(0.65%)Ubl-u usu = *252.6/' puncte • veneţie *= 1.63 puncto (0.65%)

N O TĂ: La categoria a ll-a sfnt prezentate cele mai,tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACpi

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU

INPR INSTITUT-PROIECT- CJ -46.67- 1 69556 411289600 1600 .NAPP NAPOLACT-U 2.97 7 7120 21262100 2986TRMC TRAMARCLUJ-CJ ..0 .00 1 957 .10527000 11000GRND GRANDEMAR-CJ 14.29- 1 1780 8544000 4800SOCE SORETI SERV ICE-U 6.96 4 .. 8177 .7095300 -. 2233SALP SALPREST- CJ 0.00 1 738 664200 900TURS TURISM SO M ES-CJ -64.86 1 79 513500 -6500 .NAPO NAPOCA- CJ -6.67 1 622 435400 700MEOM METEXCOM-CJ -19.61 1 78 319800 . 4100 ’ ■CITU CIMENTUL-CJ 0.00 1 ' 40 280000 7000NACH NAPOCHIM • CJ -6.67 1 - 750. .210000 '280REFR REFRABAZ-CJ -22.22 1 39 136500 3500AROJ AGROMEC CLUJ - CJ 0.0G- 1 - .448 ■ ‘ 120960 ' 270

T O P I OSIMBOL SO CIETATE COM ERCIALĂ NR.

TRANZACŢIIVOLUMT O T A L

VALOARETO TA LĂ PREŢ MEDIU

UM TT UM T TIMISOAFLA'- TM i 1874280 •>15068520000' 9000

FOPR FO R ESTA P R ES T - GL 1 • 31736 3491086944 110004 -

VESU V E S T 6 -B U 3 1986 471675000 237500YNEOL N E PTUN -O U M P - C T 16 5440 275214000 . 50591

FRAB * * F R A G A -B U - 1 ' 84300 160170000 t - 1900

CVAL COMCEREAV, VALCEA - VL 5 22000 . 154000000 -7000

COAU - C O M PO N ENTE A U TO - AC> , 4-' * ' 13180' 144940000 10997

ALPO A ; A LP R O M - O T -11 , 5373 112753500 . 20985

:) INPR IN STITU T P R b lE C T - C J ’ 1 - 69556 '"111289600 ‘ 1600

COUV CO M AU TO S P O R T BU 8 . . 5618 97246500 17310

' Informaţiile referitoare la Bursa de Valori BUtureştl ş! la P iaţa extrabursieră RASDAQ provin de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA , str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433212. ,

D EN U M IREAVALUTEI

Sim bolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

' CURSUL IN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.14 t ' 12175

DOLAR CANADA. CAD 0Z9 i 12626

FRANC ELVEŢIA CHF . 0.18 T. - 11482

COROANADANEMARCA DKK t 2488

LIRA STERLINA G8P • 0.14 T 30003

YEN JAPONIA JPY 0.71 i 173

COROANE NORVEGIA / NOK 0J3 T . 2290

COROANE SUEDIA SEK- 0.05 T 2157

polar sua * Y * * * * USO > ‘ 0.05 l ' . „ 18327

DST DST 0.46 i - 25049

CURO, ' - v . EUR 021 T - 18519

Cursurile ţirUorpartfcIpeote la EURO _ _

SHILING AUSTRIA ATS 022 î . - 1346

FRANC BELGIA BEF - 022 T 459

MARCA GERMANA/ DEM « - * 021 f ,

PESETAS SPANIA ESP 021 t 111.3

MARCA FINLANDEZĂ * FIM 023 T 3115

FRANC FRANŢA FRF - 021 T - 2823

URAIRLANOA - - IEP •021 î - ■ - 23514

URAITAUA LfT ; Ţ 021 t ‘ : 9.56

GULDEN OLANDA ' r NLG 021 t . - 8404

ESCUDOSPORTUGHEZ PTE 021 T 9227

1 g AUR (preţ in lai). • 0.61: T - 170139

Y C asa dc schim b vaiutar*

? t i s b * • ’ ‘ • DEM '

c . V - , ’ C - V

MACROGROUP 18.200 18.350 9.350 9.500

platinum 18.180 18200 • 9230 9.550

CAMBIO 18200 18.300 9.380 9200

- PRIMA - 18.150 18.300 9.350 9.450

-B, Banc Post 18230 18.550 9280 9,580

BRD 18220 18230 9252 9.556

BCR 18275 . 18.400 9232 9.585

Transilvania ^ 18.000 18200 9.100 9.450

* Cursuri afişate la o ra 15;30. La a ceea şi c asă d e schim b valutar, cursurile pot varia de la un p unct d e lucru la a ltu l.. .

R E V O L U Ţ I Iî n u l t i m a s ă p t Am i n â

k Cursuri BNR - lei -

DATA EURO DEM ; GBP USD . AUR

Jo i 13.01 18.911 9.669 30.156 1 8 .315 , 166.200

Vineri 14.01 , 18.897 .9.662 30.181 18.344 166.434

Luni 17.01 18.821 9.623 18.355 30.201 167.684

Marţi 18 .01 ' ...... 18.554 9.487 30.004 18.334 167.934

Miercuri, 19.01 18.480 9.449 29.962 18.337 169.111

D O B I N Z I S ( r a t e a n u a l e )

6.705.723 17.586^86.089-

- persoane fizice - % * persoane juridice - % ~- ■ ' , Banca ' la vedere 1 tună . 3 luni ■ 6 luni 9 luni' 12 luni Banca v - r - - la vedere -1 lună 3 luni i 6 tunt • 9 luni. 12 tuni

BCR- 10 50 51 52 53 54 BCR* {0 50 51 52 53 54

' BRD 10 48 48 46 49 50 BRD** • ; . ' 1 0 ' • - 45 -. * 47 43 49 -r 5 0 *v 10 48 49 51,5 . 53,5 . 60. BA

(dob. rwvUuiMie) 10 45 46 47 48 -4 9 •BA (<L rvvtnrfbUtl

(<L fia*)10 49 50 51 52 5310 49 50 - . /•. Banc Post* ' 9 •38 40 . 42 43 45

Banc Post* 10 . * ‘ .47 48 ••"'49-: 50 / -5 1 - Ion Ţlrlac* 9 . 46 48 49 50 51Ion Ţlrlac*' 9 46 48 49 50 51 -BAN KCO O P*. - 10 / • 40 «/ 46 47 48 50

3, BANKCOOP* . 10 . 40 46' '■47.'--. : ' 48 50 : Bucureşti 7 43 47 . . -Bucureţti , 7 43 47 • • Carpatica : 10 53 - * '56 - 56 - 56 56

■ \ ■ - Carpatica . 10 53 56 56 - 56 56. Transilvania 10 *5 . 49 46 48 47

v,Transilvania 10 • 50 53 51 51 . 50Românească** 10 52 54 53 53 53 Românească** 10 52 54 53 53 53

CEC 9 43 .• 43 44 45 CEC ‘ 12 . 43 43 44 45ALIANŢA 10 53 54 55 56 58 B.I.R. 12 44 45 46 46 47

B.I.R. ...... 10 49 . 50, * 51 . 52 53 NAPOCA(dob. fluetutnlA) *•10 50 52 53 * 55

NAPOCA(4tob. fluc4u*r>U) 10 55 57 60 62

LO IALCO O P 10 62 65 68 * 70LOIALCOOP 10 62 65. ' 68 70 'SFINXCOOP 14 62 64 . . . . SFINXCOOP ’ 14 62 64 '' * * -

; ROMEXTERRA . (dob. variabilă) v 10 -5 1 53.;;' ' 55 ; 56, 1 ’ 57 ROMEXTERRA

(dob. vorloMItl 10 51 • 53 55 56 ' 57

t u r c o -r o m A n ă s 48 50 i 45 . 45 * TUR CO -R O M ĂNÂ . S' . 48 50 45 • - 45"DACIA FEUX" 8 - 30 20 20 20 "DACIA FELIX" . 9 : 30 23 22 21 | 20 |

* dobinda se capitalizează; ’ * cu plata dobinzii la expirare. Modificarea dobinzllor se comunică redacţiei pină la oră 12.00 la lax: 197418r\ :, 17’v~ ~ ‘“ '■ o :vAM-muTrA:

- persoane fizice - %B ANCA ,• Valuta Vedere l.luh ă 3 Iun) 6 luni 9 luni 12 Iun)

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 4,1USD 4 - 4,75 5 - 5,25

BRD vDEM 2,25* 2.4 2,5 ’ 2.6 2,65 2,7USD 3,5 s ; 4,25 4,35 4,5 4.6 4,75

Banc PostDEM 2,25 - 2,8 - • 3USD 4 - - 4,8 5

• B. Agricolă -DEM ; ■-'3:./, 3,7 - 4 / 4,1 4,25 4,6USD 4,5 5,7 - 5 ,8 ; 6 •. 6 6,15

Ion ŢlrlacDEM 2,25 3,2 3.3 3,75 4 4,25USD 3.5 5 5,25 5,5 4,85 5.75

B.I.R.DEM 3.5 \ 3,75 4 .4,25 4,75 .. 5USD '4 •;:/ 4,75 • ,/ 5 - 5,25 5,75 • < 6 ,

TransilvaniaDEM 3 - 3,25 3,5 3,75 4USD 3 - 5,5 5,75 6 6.5

‘ Românească - 'DEM * - *3 v ■'-,-3 -■■ 3,25 3,5 ’3,75 4USD 3,5 4,75 5,5 5,75 :8 ... - 7 . . . ■

CarpaticaDEM 2,5 - ' - 3,5 - 4USD 3 - - ' 4.5 - 5,5

: V BUCUreŞttDEM :2.1 •/:: 2,25 2,5 .i 2,5 ■ 2,5 2,5USD - • 2,8 • > .-4 ,3 -, ; 4,3 :,4 ,3 > 4,3 4,3

Turco-Rom ănăDEM 1.5 4 4,2 4.5 . - 4.7USD 1.5 6 6,2 6,5 - 6,7

f ■ Romexterra îDEM 3 ' « 3.2 3,3 3.5 4 4,2USD 3,5 5 5,2 5.4 - 5.5 . 5,6

"DACIA FELIX"DEM 2 2,5 2,5, 3 3 3U S D 2 3 3 3,5 4 4.5

- persoane juridice - %"BAHICA ' - * Valuta- Vedere 1 lună 3 luni « luni • luni 12 luni

BCROEM i - 3.3 3.7 ♦ . 4.1USO 4 - 4.75 5 • 5.25

BRD~iDEM ' 2.25 2 4 2.5 > 2.5 7.55 2.7USO a,s 4.25 4.15 ' 4.5 4.5 4.75

Banc PostDEM 2.25 2.5 - 2.5 - 3USO 3 4 • 4.2 - 4.5

B. AgricolăOEM 3 3,7 4 4.1 4.25 4.6USO . 4.S ■ ■ 5>7 5,5 S 6 6.13DEM 7.25 3.2 3.3 3,75 4 4.25USD 3.S 525 S.S 5.5 S.S 6

'Y : b i .r : /■. DEM . - 3' • 3,25 ‘•3,73 4 4.25 4.5

USO . .3,5 4J5 4,75 5 ■ 5,25 S.S

TransilvaniaDEM 3 - 3,23 3.5 3.75 4 .USD 3 - S.S 5.75 a 6.5

' Romăndsse* . . DEM • ‘ 3 ' 3 3,23 3.5 3,75 4 .USO 3.5 ■4,75 5,5 5.75 6 7

Csr t icOEM 2.5 - - 3.5 • 4USO 3 - - - 4.5 - 5.3DEM ~2,1 2,25 2.5 - 2.5 2.5 2.5USD, ..-2,8 - 4,3 4.3 . 4.3 ‘ 4.3 4.3DEM 1.5 4 4,2 4.5 - 4.7,USD 1.5 6 5.2 6.5 - 6.7OEM ■ '3 . - 3.2 3,3 > 3.5 : 4 - . 4.2USD *3.5 • .5- 5,2 5.4 5.5 5,6 .DEM ■2 ' 2,5 2.5 3 3 3USD ,, : 2 - 3 1 • 3 ‘ 3.5 . ■ ■, 4/' 4,5

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şl comisioanele percepute diferă in tuncţie de bancă

m m FONDURI MUTUALE- iuiANUARirzoooi

. D a t e " t e ţ i T ' YN R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E _ 370NR. T O T A L A C Ţ IU N I.................................................................. 3.396.907V A L O A R E T O T A L Ă T R A N Z A C Ţ II ...... — ................. 21.892.056.191 LEIIN DICE R A S D A Q ........... ....................... :................... 692.08 P U N C T EV A R IA ŢIA Z IL E I ................................. -33.32 P U N C T EV A R IA ŢIA P R O C E N T U A L A .............................. :....... .„ .. . .„ Y . . ; ........ -4 ,59%

13' FOND ADMINISTRATOR VALOARE:

LA ZICREŞTERE IN 1999

CREŞTERE DEla ioijşooo

NR.'' INVESTITORI ' • (31.12.1999) : ,

. ACU? NET .. (midie!) ■

. 3L12J999)Active Junior . < Active Management International S.A 1.970- 81*A 3,36% 561 1,272

Active Classic ^Vctive Management International S.A. 19.657. 78,9% 4,03% 589 1,187

Active Dinamic *x" « Active Management International S.A 49.195 • 82,8% 2,78% 969 2,268Armonia Real Fin Invest S .A 125.600 30,9% 2,11% 983 1,184

Alpha ^ Administrator S .A 250.000 64,7% 1,21% 470 253,869ARDAF , Spor S .A 59.850 87,2% 2,48% ‘ 1.564 4,084Capital Plus Certinvest S .A 13.994/ 105,8% 2,54% 10.011 9,238Fondul pentru Comerţ Exterior - ** Sira S .A 138.800 103,9% 2,72% 1.911 35,745Fortuna Classic . / Capital Asset Management £ .A • 597,000 92% 2,93% 22.622 35,039Fopdul de investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 532.386 105,2% 3,78% 353 8,396Fondul de Investiţii Gelsor - ■ Gelsor Asset Management S .A .. 10.600 - -3,67% 4.662 31,466Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) . Sov Invest S .A 24.120 134% 3,08% 16.613 - 109,812Fondul Naţional de Investiţii Sov Invest S .A 73.640 221,8% 4,31% 181.614 2.374,8Fondul Monetar Stabilo ' Quadrant Asset Management S .A .228.347 92,8% 2,59% 531 19,584Tezaur Certinvest S A . ^ 129.636 27,2% 1,93% * 76 1,162Fondul Mutual Transilvania ; c - - ; Globinvest S .A / 65.650 68,9% 3,11% 515 22,977

A i c i arvţîl A x x v x 31 Putea fi fe rec/am a dumneavoastră

V iceprim arul- care n-are . acces în Primăria Cluj-Napoca,

Nicolae Ruja, care a incomodat activitatea executivului C.L. Cluj-Napoca în repetate rînduri (cel mai cunoscut fiind Raportul R uja, despre neregu lile constatate în,, ac tiv ita tea R.A.D.P.) a reluat ofensiva. De data aceasta, el acuză Primăria de ratarea unei investiţii, care se înscrie într-un şir mai lung de refuzuri păguboase pentru economia municipiului: Coca- Cola, Holydau Inn, Rothmans, AEC, Pawer ş.â. In relatarea viceprimarului peunerist, istoria celui mai proaspăt eşec sună

astfel: “în vara anului 1999 un consorţiu de firme germane şi austriece (AREÂ-GEM INI- ILBAU) şi-a exprimat dorinţa dea construi supermarketuri de cartier. Un amplasament posibil era cartierul Mărăşti, zona între Lacuri, unde în prezent există un teren neamenajat Investiţia se ridica la 40 milioane DM şi era benefică din toate punctele de vedere. A sigura diversificarea ofertei comerciale în condiţiile în care acum ■serviciile oferite sînt destul de- reduse. Pe lîngă cele două hectare afectate construcţiei propriu-zise urm au să se

amenajeze în. zona limitrofa parcări, spaţii verzi şi alte facilităţi urbanistice.. Reprezentanţii consorţiului au prezentat oferta direct într-o şedinţă a Consiliului local, u lterior aprobîndu-se concesionarea terenului pentru construcţia supermarketului. Unele dintre condiţiile impuse, cum ar fi construirea unui centru cultural în zonă, au fost considerate de către investitor inacceptabile. D eşi firma germană a transmis de peste trei luni datele necesare pentru încheierea contractului şi revenirea asupra obligaţiei de

construire a unui centru cultural, D irecţia de administrare a domeniului public şi privat nu

' a elaborat nici pînă în prezent contractul de concesionare şi propunerea de modificare a Hotărîrii Consiliului local, m otivarea fiind interdicţia primarului pentru promovarea acestor documente. -

Este de neînţeles opoziţia primarului la un proiect care vine în întîmpinarea intereselor locuitorilor municipiului doar pentru că acesta nu a fost promovat prin intermediari preferenţiali, .

Concesionarea acestui teren, care de peste 10 ani este

. nefolosit, aducea bugetului local 30 mii USD pe an, la care se adăugau alte venituri rezultate din impozite şi taxe.” A.N.

Nouă consilieri cheamă tinerii căsătoriţi la şedinţa C.L

Subscrişii, consilieri locali, întrucît ni s-au adus la cunoştinţă amţmite nereguli legate de adoptarea ho tărîrii privind concesionarea unor terenuri tiherilor căsătoriţi, solicităm celor care au depus' cereri în conformitate cu HCL 310/1998 şi nu au fost incluşi pe lis ta anexă cu persoanele cărora li s-a concesionat teren să se prezinte cu dovada depunerii cererii in şedinţa publică a Consiliului local Cluj din 20.01.2000, ora 16 - Sala Mare a Primăriei Cluj, pentru soluţionarea situaţiei lor.'

(Com unicat sem n at d e SO M O G YI G YU LA , IO A N P O P , RADU

M O LD O V A N , IO A N DEAC , ILDIKO BUCUR. M1KO LAURENŢ1U, IONEL

CH1C1NAŞ, R O M U LU S ZA M FIR Şl M IRCEA CÂRLĂNARU

S i n d i c a l i ş t i i d in s ă n ă t a t e c e r d u b l a r e a s a l a r i i l o r , d u p ă

m o d e l u l c o l e g i l o r d in î n v ă ţ ă m î n tS indicate le personalului tehnico-

administrativ din sănătate şi unităţile de tratam ent balnear vor declanşa greva generală în cazul în care salariile cadrelor m edicale nu vor fi dublate, iar al treisprezecelea salariu nu va fi acordat tuturor angajaţilor din sistem, informează Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere TESA din Unităţile Balneare şi Sanitare,

Sindicaliştii cer ca salariile lor să crească după modelul propus de profesori: salariul de referinţă în sistemul sanitar să fie majorat de la 568.000 de lei la un milion de lei, ceea ce ar face ca veniturile cadrelor medicale aproape să se dubleze.

Ei îşi motivează cererea prin faptul că inflaţia pe anul 1999 a fost de 53 de la su tă , procent care nu s-a regăsit în majorarea salariilor.A CÂRLĂNARU maJorarea saianiior. generale.

- _ " ' -rj- V - " ' -„V;

v 'v x < ’.ik Y ' - * 1

v,V' ‘ L- -

In privinţa celui de al treisprezecelea salariu, sindicatele susţin că acesta nu a fost plătit-în toate unităţile din sistemul sanitar şi că doar 13.000 din cei 200.000 de angajaţi au beneficiat de acest drept.

O altă cerere a sindicatelor este aceea de clarificare a cadrului legislativ privind finanţarea spitalelor.

Sindicaliştii afirmă că există cinci acte legislative în această privinţă, dar că prevederile lor nu sînt suficient de clare în privinţa responsabilităţii alocării banilor.

în schimb, Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Sanitas (care reuneşte 100.000 de cadre medii sanitare), a declarat că în momentul de faţă există unele probleme în sistemul sanitar, dar că nu poate fi vorba de declanşarea unei greve generale.

1368 - Braşovenilor le sînt recunoscute privilegiile comerciale în Ţara Românească (cel mai vechi

privilegiu comercial cunoscut, acordat de un domn român, scris în limba latină).

Din cauza unui litigiu patrimonial vechi de doi ani cu Centrul ..B/os".

Institutul de Chimie din Cluj nu poate avansa în „grad"

Institutul de Chimie a acţionat în contencios administrativ HG 192 din 1998. Curtea de Apel Cluj a respins, iniţial, contestaţia Institutului, dar după ce a fost depus un recurs la Curtea Supremă de Justiţie, instanţa supremă a casat decizia şi a trimis dosarul pentm rejudecarea cauzei. Următorul termen de judecată este fixat pentm 2 februarie. -

Maria Rodica Moraru a mai declarat că preşedintele Agenţiei pentm Cercetare, Csaba Lanyi, a înaintat deja Hotărârea de Guvem prin care Institutul să-devină „naţional”, dar câ proiectul se află la' Ministerul de Finanţe şi' nu este semnat tocmai din cauza acestui litigiu de patrimoniu.

Aici intră; în scenă Comisia senatorială pentm Învăţămînt, care a trimis o subcomisie care a vizitat ieri Institutul „Raluca Ripan”. Subcomisia a fost formată din senatorii Mircea Prahase şi Costică Ciurtin, directorul general MEN Constantin Brătianu şi prof. univ. Aurel Piski. :

Senatorul PNR Costică Ciurtin ne-a declarat că situaţia dintre Institut şi „Bios” va fi lămurită la Bucureşti. Subcomisia va sprijini institutul pentm a căpăta statutul de „naţional”, afirmă Ciurtin, care este convins că preşedintele Agenţiei de Cercetare nu vrea să ajute la rezolvarea problemei patrimoniale. Aici senatorul vine în contradicţie cu directoarea Institutului.

După spumele senatorului de Cluj, Institutul este prins în pînza unor interese obscure: sediul de pe Donath al „Bios’-ultri ar urma să adăpostească universitatea maghiară privată. în schimb, Maria Rodica Moraru se abţine să comenteze afirmaţiile politizante ale senatomlui. Toatea acestea în timp ce Centrul de Cercetare şi Producţie „Bios” este în subordinea-Academiei de Ştiinţe Agricole din Bucureşti:

Nici o persoană din cadml Centrului „Bios” nu a putut fi contactată ieri, telefonul fiind conectat pe robot încă din juml orei 15,30. -

■ l i - \ -- •....i - H. J X / * £ 1 ' ' ii Y * * ' * ’ r > ’ •' t 4 ' i /

'X '‘\

Plăţile compensatorii ce se efectuează la Agenţia CEC nr. 5 Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu, nr. 1

unnJpi CHŞEDLn.2 GBIŞEDL ML 4 - GHIŞEUL NU 6 GHIŞEUL NL10

20 un. ano■ CLUJANA

disponibilizaţii dîn 28 IUNIE şi dint)1,10 IULIE

CLUJANA disponibilizaţii din

5 IULIE literele A-N

CLUJANA disponibilizaţii din

5 IULIE literele O-Z şi din 27 IULIE

CLUJANA dispnîbilizaţii din

16 şi'20 IULIE

21 UN. 2000CLUJANA

disponibilizaţii din 28 IULIE şi din 01,05 AUGUST

CLUJANA disponibilizaţii din

10 AUGUST literele A-B

CLUJANA _ disponibilizaţii din 10 AUGUST litera C

/ 'CLUJANA disponibilizaţii din

10 AUGUST literele D-G

24 UN. 2000CLUJANA '

disponibilizaţii din 10 AUGUST literele H-L

CLUJANA disponibilizaţii din

10 AUGUST litera M

CLUJANA disponibilizaţii din

10 AUGUST literele N-P

: CLUJANA disponibilizaţii din

10 AUGUST literele R-S

20 IAN. 2000CLUJANA

' disponibilizaţii din 10 AUGUST literele T-Z

CLUJANA disponibilizaţii din '

12 AUGUST literele A-K

CLUJANA disponibilizaţii din

12 AUGUST, literele L-Z

/

Dacă în anul recent încheiat constanta bugetelor locale a fost austeritatea, obligîndu-i pe unii şefi ai Administraţiei Publice Locale să se căciulească pe la porţile trezoreriilor pentm a abţine crediţe pentru p la ta salariilor bugetare, nici în 2000 lucrurile nu par a cunoaşte alte prognoze. în ’99, după defin itivarea şi aprobarea augetelor de către Consiliile [ocale, au mai fost trimişi către administraţiile com unelor un mare num ăr de ing ineri agronom i, zoo tehn iş ti şi îorticultori, care au căzut din ;chemele de DGAIA şi Oficiul ludeţean de C onsultan ţă Agricolă, lor alăturîndu-li-se şi >ersonalul din D ispensarele •eterinare. Specialiştii în cauză u venit la Primărie, fară bază naterială şi bugete. Peste 90 la ută din angajaţii de DGALA şi >JCA stau în -sediile

Administraţiei Publice Locale, fără ca aceştia să plătească chirie,^ căldură, lumină, telefon etc. în debutul lu i 2000 solicitările bugetare cunosc aceeaşi avalanşă. Şi. ca să dăm şi exemple, ieri prim arul

bugetul local scad vertiginos- datorită declinului economic fără precedent, declin ce a tensionat în mod repetat zilele cînd se apropia plata salariilor în anul trecut, ce va fi în acest an, se întreabă primarii noştri,

Se dublează numărul celor care cer salarii la

unele Primăriicomunei Sîncraiu, Kiss Ianos Jozsef, ne-a prezentat adresa nr. 7.679 a Inspectoratului de Stat Ţeritorial pentm persoanele cu handicap Cluj, prin care cere executivului local să-şi asume răspunderea p lă ţii celor 6 asistenţi personali ce îngrijesc handicapaţii din comună. Ţinînd cont, că în comună veniturile la

cînd în multe' localităţi numărul handicapaţilor este mult mai mare decît cel al bugetarilor, iar construcţia bugetelor locale se face ui mare parte doar pe... promisiuni.

Discutînd cu primarul pe tema de mai sus, secretara Rigo Ileana îi mai pune sub nas primarului încă un fabel de 2

' \

pagini, fară antet, denumit sec: tarife pentm eliberarea de acte medicale percepute celor neasiguraţi. Aceşţea prevăd o plată a taxei de 25.000 lei penţru a dovedi că eşti vaccinat,50.000 lei pentm diferite avize medicale necesare asigurărilor sociale, şcolii de şoferi sau eliberării certificatului/nupţial etc. Consultaţiile făcute la domiciliu încep de la 85.000 lei şi urcă pînă la 150.000 lei iar, . pentm manoperele efectuate de personalul medical, taxele sînt cuprinse între 6.000 şi 25.000 lei; doar o simplă injecţie costă15.000 lei. în preţurile acestea curat occidentale şi la veniturile noastre subbalcanice, nu este exclus ca o parte a bolnavilor şi celor fără venituri băneşti să-şi dorească legiferarea eutanasiei.

Dumitru VATAU

„ASKLEPYOS" ÎMPLINEŞTE ZECE AMI

• - *în data de 24 ianuarie Organizaţia Studenţească de Ajutor

Medico-Social ,Asklepyos“ aniversează zece ani de existenţă, încă din 1990, organizaţia a realizat o serie de proiecte cu scopul de a îmbunătăţi situaţia categoriilor defavorizate, adresîndu-se în special familiilor cu probleme speciale, copiilor din Casele de copii din judeţ şi persoanelor cu handicap.

în prezent, organizaţia are peste 60 de membri, dintre care 11 sînt angajaţi, iar restul voluntari. Există; de asemenea, şapte proiecte în derulare, urmărind mai multe domenii.

Programul medical are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin distribuirea- gratuită de medicamente şi aparatură medicală cetăţenilor şi instituţiilor medicale. Pentm persoanele cu handicap a fost înfiinţată o spălătorie de haine, care le oferă acestora un loc de muncă şi posibilitatea de a se integra în societate. De asemenea,, este în construcţie Satul de vacanţă „Moara de Pădure11, destinat copiilor din familiile nevoiaşe şi celor din Casele de copii. Tot pentm ei a fost iniţiat Programul „Sport,_ Sănătate - O Şansă", care dezvoltă^ pentm elevi activităţi recuperatorii prin sport.

Raluca POP,

OT.»T

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

, 1947 - SecretarulDepartamentului de Stat al

S U A a semnat Tratatul de pace cu România.

t .

r w i i lS S S S s i l M M î i

Infracţiunile economico-flnanciare se ţin în lanţCinci clujeni sînt cercetaţi de

către Biroul de Combatere, a Criminalităţii Ecbnomico-; Financiare din cadrul Poliţiei'' Municipale Cluj-Napoca; pentru comitearea infracţiunilor de delapidare, evaziune fiscală. şi înşelăciune;- Cauzele care stau la;.' baza acestor ilegalităţi economice • sînt eliberarea dc -.cecuri fără acoperire, neînregistrarea - în . ; evidenţele contabile a unor sume', de băni şi folosirea de bani ce aparţin societăţii în interes personal. - • .

Cotuţ Remus, în vîrstă de 30 de ani, administrator şi asociat al firmei Getica Tnvest Marcheting SRL din Cluj-Napoca, este acuzat . de poliţiştii clujeni pentru comiterea infracţiunilor de : evaziune fiscală şi fals.intelectual. Prin diferite metode'. frauduloase Cotuţ â adus statului român un prejudiciu de peste 330 de milioane dc lei. ; .

El a achiziţionat, în perioada

aprilie 1998 - iulie 1999, mărfuri de la mai multe societăţi, fară a înregistra .aceste operaţiuni în evidenţele contabile ale firmei. Mai mult, Cotuţ a, valorificat

Pentru acestea Jişa a încasat peste 46 dd milioane de lei, bani pe care i-a folosit în interes personal, fără a-i înregistra în evidenţa^ contabilă a firmei. La astfel de

- întreaga cantitate de produse, iar banii obţinuţi au fost folosiţi în interes personaLL; J lanm i ilegalităţile' comise ' de administrator, poliţiştii clujeni au dispus începerea urmăririi penale, iar Parchetul de; pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele său mandat de arestare preventiva de 5 zile. De înregistrarea unor sume de bani în evidenţa^ contabilă a “uitat” şi un conducător auto, angajat al societăţii SC TCM S.A., Jişa Ilie, în vîrstă de 51 de ani, a efectuat în perioada noiembrie-decembrie 1999 mai multe curse auto căţie diferiţi beneficiari de transporturi.

infracţiuni legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3- la 15 ani. - .• O altă înşelăciune a fost comisă de. Roman Cornel, în vîrstă de 21 de ani, cu domiciliul în municipiul Dej, care în calitate de administrator al firmei Prod Exim SRL â cumpărat în luna octombrie a anului trecut circa 2.679 kilograme pungi de hîrtie. Valoarea, acestora de 30 de milioane de lei a fost acoperită de administrator cu o' filă CEC,' fafâ însă a avea ban.i disponibili, în contul firmei. Totodată, firma ' era în interdicţie bancară de plată.

La aceste ■' -ilegalităţi'

economico-finanfciare,. . nici femeile nu şe-lasă mai prejos. Astfel este cazul lui Elekes Maria, de 51 de ani, administrator al firmei Enigma SRL din Cluj- Napoca. în luna octombrie a anului trecut ea a achiziţionat de la Moara Baciu faină în valoare

' de 5 milioane de lei, iarjrentru contravaloarea parţială a sumei, de 3 milioane,-Elekes a emis un bilet de ordin fără acoperire. La aceeaşi metodă de tranzacţie a apelat şi contabila firmei Enigma. Porumb Claudia, în vîrstă de 27 de ani, a cumpărat de la firma Grup Distribution bunuri în valoare de 2 milioane de lei. Ca

, şi şefa ei, Porumb a achitat produsele cu un bilet la ordin* fară a exista o sumă disponibilă de bani în contul firmei.

•; — Potrivit legii, acesteinfracţiunL’ .. economic.o-financiare. , se pedepsesc cu închisoare de la-3

. la 15 ani. ; . s. ■ ; şţŢ-î'xvT - Cosmin PURIS ."

ARABII Aii 69AT HARTlA 96 IA GHMZI...6UROP6NII

'AU kUAT-Q 96 kfl ARABI—

9AR -96 6A WG.-w\ ClN£ - 0 IA ? l? j

imKh;

Datorită noilor invenţii ale ftiinţei,

Orbii vor putea "vedea"

După 30 de ani de cercetare, oamenii de ştiinţă de la . Institutul Dobelle din New-York au reuşit să construiască un sistem, artificial de “vedere”, care, îi poate ajuta pe nevăzători. Sistemul, botezat “Dobelle Eye”, este alcătuit dintr-b minicameră TV' şi un senzor ultrasonic de distanţă, asamblate într-o pereche de ochelari. Senzorul este conectat la un computer miniaturizat; care se poate monta pe'o bretea de pantaloni- După ce procesează semnalele video şi de distanţă, computerul (care beneficiază de o tehnică performantă dc detectare a marginilor şi simplificare a’ imaginii, eliminînd. zgomotul) “transm ite” impulsuri unui alt micro-computcr, montat - în - creierul persoanei nevăzătoare. Micro-computerul este făcut din plaţină, conţine 68 de electrozi şi se montează pe suprafaţa cortexului vizual din-creier. Riscurile unei infecţii sau a neaceptării acestei proteze vizuale sînt inexistente, după Cum au dovedit-o numeroasele experimente. Proteza vizuală de care vorbeam funcţionează conform impulsurilor primite de la camera video, persoana care îl foloseşte avînd imaginea unei “hărţi”, pe care este învăţat cum să o citească. în acest mod, orbii sau cei care văd slab pot desfăşura activităţi ca orice om cu vedere normală. Aparatul Dobelle este de mărimea unui dicţionar şi cîntăreşte sub 300 de grame. : '. “Ochiul artificial” a fost folosit cu

succes, pînă acum, de 37 de voluntari nevăzători şi va fi. pus în vânzare la sfîrşitul acestui an. '

Traducere după "Dobelle . Institute", G.C.

= Lucreţia Ciupea, în vîrstă de 50 de ani, nu a putut să divorţeze, deşi â intentat acţiune în acest sens din anul 1972. Pînă în.1972, d-na Ciupea a trăit' cu soţulei, din. căsnicie rezultînd un fiu. Curînd, cei doi soţi şi-au dat seama că nu şe mai înţeleg şi: s-au despărţit. Bărbatul a plecat de-acasâ fără să . spună cuiva undş merge. între timp, femeia şi-a găsit un prieten, care s-a şi dovedit, după zeci de ani de viaţă împreună, că este perechea potrivită, în term eni ju rid ic i se numeşte concubinaj... în realitate este o căsnicie reuşită, împlinită prin două feţe. Din, 1972, cînd a "intentat prima oară

acţiunea de divorţ, d-na Ciupea n-ă reuşit nici pînă acum să, şe dezlege de primul soţ,. Prima oară nu a fost de

-găsit Ciupea, care umbla prin ţară, neştiut de nimeni. După 10 ani, d-na. Ciupea a aflat câ soţul ei lucrează undeva într-o mină din judeţul Cluj.. S-a pornit pe urmele lui şi l-a găsit în cele din urmă în' Huedin, unde omtil îşi întemeiase o famihe. Au vorbit, au fost de-acord cu divorţul, dar lucrurile s-au oprit la... vorbe. Ciupea a avut un accident-de mină şi a rămas paralizat' pe-viaţă. După 189, d-na Ciupea reia demersurile ei, însă soţul nu se poate deplasa la Judecătorie. Cei doi

întocmesc, în faţa unui notar public o declaraţie conform căreia este atestat , faptul că Ciupea nu se poate deplasa, dar este de acord cu divorţul. Nici aşa ’ nu s-a putut face ceva. D-na Ciupea î i ; acuză dp incompetenţă pe .magistraţii , care s-au-pcupatdefoag, ţeare; p tot amînâ şi-i cer mereu şi mereu alte acte, martori... Fem eia ar vrea să-şi' legalizeze legătura cu omul pe care îl iubeşte, în ceasul al 12-lea. A bătut de atîteă ori drumurile Tribunalului câ îi este lehamite. De legi stupide, de funcţionari bosumflaţi, de zeci de audienţe... ; ,

Corina G ÂM AN

Hoţul... înfometat

Alimentele sînt tot mai scumpe, iar numărul oamenilor necăjiţi creşte de la o zi la alta. Vitrinele, magazinelor sînt pline cu bunătăţi, dar cu ce să le cumpere un şomer, de exemplu? Aşa că nu e de mirare, dacă în ultima perioadă şi alimentele se bucură ae “atenţia” hoţilor.

Marian Lăcătuş, din comuna sălăjeană Cuzaplac, a trecut prin municipiul Cluj- Napoca şi i s-a făcut foame. De unde să facă rost de mîncare, cînd în buzunar nu avea un leu? Simplu, prin furt, într-o noapte a sustras din . două locuinţe came de porc, cîmaţ şi slănină. Şi, ca tacîmul să fie complet şi asortat... cu muzică, a mai furat un radio- casetofon. Valoarea produselor “şutite” se ridică la 5 milioane de lei. Destul pentru o condamnare de cîţiva ani. în penitenciar

.alimentele sînt bine păzite, iar pachet poate primi de două ori pe lună. Marian Lăcătuş a rămas fară carrie, cîmaţ, slănină, dar şi fără radioul forat, La puşcărie are difozor în celulă!

SZ.Cs.

aGarantarea şi ocrotirea

jafului!Lupta împotriva corupţiei,

declanşată de actuala putere, a . fost crîncenă, dar încununată de

succes. Am progresat aşa de tare, câ au mai rămas necorupţi doar cei ce nu au ce şi pe cine jefui!! Idealul spre care năzuim; să avem toţi de jefuit. Şi să plătim taxe,- impozite şi biruri. S-au făcut averi fabuloase în aceşti 10 ani de democraţie, economie de ' 1 codm şi murdar stat de drept. Ei bine, după ce s-a furat cît s-a putut, politicienii se dau de ceasul morţii, cum se zice. Pentm

, a schimba Constituţiaişi a garanta şi ocroti, prin ea, proprietatea

■ privată. Care proprietate? '• Simplu: tot ce s-a furat în acest deceniu, căci îndrăznesc, să spun că marile averi (neştiute de

nimeni cît sînt de mari) nu s-au . făcut prin muncă pinstită, Şi atunci Constituţia trebuie să le garanteze, să le ocrotească, ba chiar să le asigure şi să-l despăgubească pe vajnicul apropitar, care a jumulit om-şi ţară! De la grija de ieri faţă de om, iată, am. făcut un salt uriaş: la grija faţă de jefuitori! Ei sînt mîndria şi chezăşia statului de drept. El, statul nostru, jefuieşte cetăţeanul şi el, cetâţeahul, fură cît poate pe stăpînul său corupt.

Zicea Voltaire: “Şi felul în care se îm bogăţeşte cineva într-o societate ara tă valoarea ei”. Ce bine cunoştea Voltaire statul de drept şi tranziţia de azi!!

Viorel CACOVEANU

Politia şi Inspectoratul

Şcolar vin în f ajutorul

micului pieton.. Marţi, 18. ianuarie,. la .Şcoala Generală nr. 29 din Mănăştur a avut loc lansarea- cărţii “Ghidul micului

. participant ta traficul rutier”. Ghidul a - FoSV ' ‘'ed itai- sub egida

- Inspcoforatului Şcolar Judeţean şi a Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj, fiind destinat elevilor in vederea pregătirii lor pc probleme practico- aplicativc şi arc menirea dc a contribui la formarea viitorilor conducători auto. Lucrarea conţine întrebări şi răspunsuri pc teme de circulaţie rutieră pentm trei categorii dc copii participanţi Ia trafic: picloni, biciclişti şi pasageri ai mijloacelor dc transport în comun. Totodată, "Ghidul m icului participant la traficul rutier" este un instrument util pentru padrelc didactice în vederea asigurării însuşirii regulilor dc circulaţie şi a elementelor dc conduită preventivă dc către elevi. Prezentă la manifestare, Daniela Sălăgean, inspector pentm activităţi educative şi extraşcolare din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, a declarat că “lucrarea constituie o cale eficientă pentm promovarea în rîndul elevilor a unei atitudini civilizate în, circulaţie”. La lansarea cărţii au participat şi lucrători ai Serviciului Poliţiei Rutiere, care au fost bombardaţi de către elevi cu diferite întrebări legate de circulaţia rutieră. , . . ..

Cosmin PURIS

QLTENCE FIERBINŢI1 5 1 .8 0 2 1 6 2

F a r a t a x e i n t e r u r b a n e

: ' % d > ' /r "i.

r i n j d i r e c t

n o n s t o p

= 3 rV A M P /- DE LU X

- Nimeni nu exultă în faţa muncii brute dar, sărecunoaştem, marea masă de oameni numai aşa, prin muncă, îşi poate asigura, cele-necesare traiului. De la muncanecalificată pînă la masupul birocratic, treaba merge mai bine şi mai sigur dacă sîntem protejaţi: la mîmi, picioare, faţă, urechi sau tot corpul. Producerea de echipament individual de protecţie şi de lucra, confecţiile de uz general, creme de protecţie şi materiale igienico-sanitare intră în preocuparea a tot mai multor firme (de aiurea şi, în ultima

vreme, şi de la noi). contractelor desfăşurate pînă I n ;"G eneral C onf G rup feste prezent s-au respectat toate

producător autorizat de către clauzele referitoare la preţ,Registrul N avaf Român şi calitate, cantitate, buletin de

MMPS şi, a dovedit-o, asigură o calitate deosebită produselor,- cu utilaje achiziţionate din import, furniturile folosite fiind de cea mai bună calitate. Consilierul pentru relaţii, presă şi publicitate, domnul Mihai Miron, spune câ “în cadrul

analiză a materialelor, termene de livrare” . Şi, credeţi-mă, nu-i puţin, în condiţiile în care cuvîntul dat este în derularea unor afaceri de la noi, mai mult o him eră, decît un fapt de onoare.

Nu este treaba noastră (ci a

reclamei) să se bată cu cărămida în piept. Trebuie însă să spunem că în catalogul General Conf Grup sînt prezentate: costume - de p ro tec ţie antiflacără şi antiapă pentru pompieri, costum antiâcvatic, cizme de protecţie de to t fe lu l; mănuşi, veste . pentru mediu coroziv, diferite antifoane, detectoare de gaze şi multe altele. Şi cum la lucru ne petrecem un sfert din viaţă, nu strică să înfrumuseţăm acest important domeniu al existenţei. Protecţie care, nu mai trebuie demonstrat, ne chiar prelungeşte această viată.

Radu VIDA

G hennâd Seleznfov f fi ^ f Rusiei’ “ monistulprobabil ca frSatiH H a afirmat- ler*. că este puţin S T A R T II să fie ratif8 d ?zarrnare roso-americanurm ăto are 0 3 1 Peri° ad a imedi^

Autoritaţile siriene au amînat cea de-a treia rundă de negocieri cu Israelul din cauza publicării, în presa israeliană,

a unui document de lucru secret elaborat de preşedintele american Bill Clinton la finalul celei de-a doua runde de

• nşgocieri, afofirmat directorul agenţiei oficiale SÂNA.

-■

4*

învăţămîntul praunivarsitar a fost, doua ora, în grava da

avartismanturm are din pagina 1

perioadă. în municipiul Cluj-Napoca, în două unităţi de învăţămînt, Grupul Şcolar „Unirea11 şi Şcoala Specială nr. 18, cursurile s-au desfăşurat normal. Vicepreşedintele SLIP Cluj, Lucia Cojocaru, ne-a declarat că neparticiparea acestora se explică prin faptul că majoritatea profesorilor din aceste unităţi sînt ingineri, afiliaţi Sindicatului Specialiştilor din învâţâmînL Din bilanţul întocmit de Sindicatul Liber din Învăţămîntul Preuniversitar Cluj reiese că în peste 90 la sută din unităţile de învăţămînt din judeţ a avut )<fc greva de avertisment. în ciuda declaraţiilor guvernanţilor, conducerea sindicatului clujean consideră că greva este legală, fiind înregistrată încă de pe data de 3 ianuarie a.c. Pentru orele carc nu s-au ţinut, profesorii sînt pregătiţi să suporte consecinţele şi să nu-şi primească banii. Astăzi, liderii din învăţămînt vor hotărî dacă de luni se va intra în grevă generală. Mandatul dat de profesorii sindicalişti din judeţul Cluj liderului Stanca Constantinescu este... Pro Grevă.

Da CFR Cluj s-au lipit străiniiDivizionara C CFR Cluj are începînd de marţi în pregătiri 4

jucători străini. Darie Serghel (21 ani), Eugen Carabulea (19 ani), ambii din Republica Moldova, Vladimir Ghenaidis (28 ani), lituanian, şi Igor Glusor (23 ani), ucrainean, provin de la echipa de primă divizie din campionatul Republicii Moldova, Olimpia Bălţi. Săptămîna viitoare urmează să sosească şl Viaceslav Rusnac (25 ani), care în aceste zile se află cu naţionala Moldovei în Turcia. Darie, Ghenaidis şi Glusor au jucat în toamnă pentru “U” Cluj, într-un joc de verificare pe care "Şepcile-roşii" l-au disputat la Turda. Deocamdată aceştia se află doar în probe de joc la CFR Cluj şi, din spusele antrenorului secund Octavian Albu, cel 4 au optat pentru fotbalul românesc deoarece regulamentul federaţiei moldovene de fotbal obligă jucătorii să semneze cu cluburile contracte de joc pe minimum 4 ani. C .S .

Z B ESljB jlg;„Parchetul îl doreşte... Funar nu îndrăzneşte11

Astăzi ar trebui să se „toame“ la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj un nou episod din telenovela clujeană „Parchetul îl doreşte... Funar nu îndrăzneşte*1. Dar, ghinion. Protagonistul din dificilul rol al învinuitului refuză din nou să dea ochii cu procurorii şi, culmea, nu păţeşte nimic. Iar, de dublură nici nu poate fi vorba... - ■ " -

Cu o zi înainte, protagonistul

!a trimis o motivare procurorului general Vasile Chiş în care îi aducea la cunoştinţă că avocaţii săi nu pot fi prezenţi la întîlnirea respectivă, fiind plecaţi prin ţară

' sau în străinătate. De asemenea, nu uită să-l „pîrască** pe procurorul Daniel Morar că îl şicanează cu citaţii şi că nu-i ascultă sfatul de a se abţine în instrumentarea dosarului său. în concluzie, primarul îi dă temă de casă procurorului general

Jsă-i comunice dacă procurorul Daniel s-a abţinut, iar domnia sa şi-a dat acordul.

Şi dacâ-la toate acestea nu i se va face pe plac, va solicita producătorului schimbarea regizorului. în ciuda refuzului cu care a fost tratat prima dată dl-Parchetul de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, Funar insistă în cererea sa de recuzare a procurorului Daniel Morar.

i L.P.

Premierul Mugur Isărescu a solicitat sprijinul politic al PNŢCD în demararea unui proces de simplificare a administraţiei publice şi de reducere a birocraţiei

Premierul Mugur Isărescu a solicitat- sprijinul politic al PNŢCD în dem ararea unui proces radjcal de simplificare a adminfstraţiei publice şi de

. reducere a birocraţiei, inclusiv prin raţionalizarea numărului de, agenţii guvernamentale.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, l-a asigurat pe premier, în cadrul unei întîlniri desfăşurate ieri la Palatul Victoria, că va sprijini Guvernul" în toate demersurile sale menite să-i confere-credibilitate în negocierile pentru aderarea la

Uniunea Europeană. în cadrul dialogului dintre prim-ministrul Mugur Isărescu şi delegaţia PNŢCD au fost luate în discuţie şi problem ele generale referitoare la privatizarea IAS conform legii,, probleme din agricultură, inclusiv dotatea cu tractoare, precum şi aspecte privind grăbirea procesului de privatizare şi restructurare.1 • Totodată, Mugur Isărescu a

luat cunoştinţă de punctele de vedere susţinute de -delegaţia PNŢCD cu privire la conţinutul proiectului strategiei de

dezvoltare a României - pe termen mediu. '

Aceste discuţii fac parte dintr-o serie de întîlniri pe care prim-ministrul le va avea cu reprezentanţii partidelor politice; atît din coaliţia aflată îa putere, cît şi din. opoziţie, pentru definitivarea proiectului strategiei dex dezvoltare a . României pe termen mediu..

Acest proiect de strategie va fi discutat şi aprobat de Guvern, urm înd a fi supus apoi dezbaterii publice în cadrul Consiliului Consultativ.

Premierul Republicii Moldova a propus legalizarea comerţului cu stupefiante

Premierul Republicii Moldova, Dumitru Braghiş, a propus, în şedinţa de guvern de ieri, legalizarea comercializării drogurilor, în yederea sporirii veniturilor bugetare .din impozitele aferente, relatează BASA-press. Propunerea lui Braghiş nu a fost inclusă, însă, • în programul antidrog pentru perioada 2000-2001, aprobat ieri de Guvernul de la Chişinău. Dumitru Braghiş a cerut- ca “narcobusiness-ul ’, “care are o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de lei” , să fie lşgalizat, după exemplul Olandei şi al a lto r “ţări civilizate”. Programul antidrog, în valoare de 15 milioane lei (1,3 milioane dolari), prevede crearea unui sistem unic

automatizat de date despre persoanele implicate în traficul de droguri, precum şi iniţierea unei reţele de schimb de inform aţii cu organismele internaţionale, între care Com itetul Internaţional de Control asupra drogurilor al ONU. Potrivit Ministerului

Sănătăţii din Republica M oldo-. va, numărul real al toxicoma­nilor . depăşeşete 60.000, în- timp ce în evidenţa clinicilor de profil se află- între cinci şi opt mii de narcomani. în 1999, numărul de infracţiuni legate de droguri a crescut cu 140 la sută faţă de anul precedent.

Un grup da preşcolari a rămas blocat în tabăra da la Muntala Băişorii

Un grup de 20 de copii cu vîrste între patru şi şase ani, împreună cu 20 de părinţi şi patru profesori au rămas blocaţi, ieri, într-o cabană din Staţiunea Muntele Băişorii, judeţul Cluj, întrucît autocarul care trebuia să îi aducă în Cluj-Napoca nu a putut ajunge în staţiune din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Din cauza zăpezii, care în această zonă atinge peste 150 de centimetri şi a viscolului, DJ 107R a fost blocat, iar autocarul care fusese trimis pentru a transporta copii a rămas la Intrarea în staţiune. Pentru a ajunge la autocar, copii ar trebui să parcurgă pe jos cinci kilometri.

Starea drumurilor din judeţul Cluj se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Viscolul şi zăpada au blocat trei drumuri naţionale, 19 drumuri judeţene şi şapte drumuri comunale. în zona de munte sînt zeci de localităţi complet izolate, unde din cauza viscolului nu se poate ajunge nici cu elicopterul. în aceste condiţii, oamenii sînt complet lipsiţi de ajutor .în cazuri de urgenţă. Chestiunea aprovizionării nici nu mai intră în discuţie, locuitorii satelor apelînd la tradiţionala mămăligă şi ceea ce-a mai rămas din porcul de Crăciun. Cu toate intervenţiile în forţă ale u tilaje lor, drum urile rămîn impracticabile, deoarece ceea ce se curăţă într-o oră este „refăcut** în următoarele 60 de minute de viscol. Grosimea stratului de zăpadă a depăşit în unele zone doi m etri. P refectu l Vasile . Sâlcudean ne-a declarat că a făcut interveniţii la firmele de construcţii

pentru suplim entarea utilajelor de deszăpezire şi pentru asigurarea necesarului de motorină. „Problema cea mare rămîne viscolul. Parcă se repetă varianta cu zăpadă a legendei Meşterului

aduc acuze reciproce. Regia susţine că aşteaptă semnalul Primăriei, iar, aceasta susţine că dispeceratul RADP ar trebui să stabilească m ăsurile operative. P rognoza m eteorologică este

Manole**, a menţionat prefectul Sălcudean, care a subliniat că activitatea din jude ţ este mai bună_ decît în m unicipiul Cluj-Napoca. în oraşul reşedinţă de judeţ acţionează pentru deszăpezire patru firme: RADP, Agromec Gilău, Salprest şi Napoget. Din cîte se vede, cele patru firme nu-şi sincronizează „intervenţiile**,, circulaţia faeîndu-se extrem de greu. Conducera RADP şi a Primăriei Cluj-Napoca, care ar trebui să coordoneze acţiunea, îşi

îngrijorătoare, a comunicat Inspectoratul de Protecţie Civilă, în următoarele trei zile continuînd să ningă şi să viscolească. Circulaţia feroviară se desfăşoară în termeni normali, ca volum, însă s-au înregistrat multe întîrzieri ale trenurilor 'de marfa şi călători. La închiderea ediţiei erau blocate drumurile naţionale: DN1G, între Huedin şi Zombor, DNIF-în zona Dealu Topii, l3N 16 - în sectorul Apahida - Reghin şi următoarele drumuri judeţene: DJ 109 A - sectoarele Dealu

Jurcii - Ciubăncuţa şi Vultureni - Panticeu, DJ 103 G - sector Gheorgheni

Cluj-Napoca şi localitatea Moldoveneşti, DJ 151 C - sector Triteni;

. DJ 161 B - sector Turda - Ploscoş, DJ 103 K Dîngău - Rîşca; DJ 109 V -sector Cluj-Napoca - Pădureni; DJ 105 T - sector Săliştea Veche; DJ 107 R - sector

, Muntele Băişorii - Băişoara; DJ 103 M - sector Vîlcele - Rediu; DJ 161 E - sector Habadoc - Buza; DJ 161 K - sector Barai - Sava; DJ 108 C - sectoarele M ănăstireni- Călata şi Răchiţele-Doda Pilii; DJ 103 L - Mănăstireni - Rîşca; DJ 107 P - sector Mărişel - Grinzi; DJ 161 A - localitatea

/ Ceanu Mare; DJ 108 N, la limita judeţului Sălaj cu localitatea Aghireş; DJ 191 D, la limita judeţului Sălaj cu localitatea Vînători; DJ 764 B - sector Zămişoara - Baraj Drăgan. .

Luminiţa PURDEA

Demisionează loan Figan

din PNŢCD?După toate indiciile, se

pare că în cel mai scurt timp preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, dr. Ioan Figan, va demisiona din PNŢCD. Din cîte am reuşit să aflăm, demisia va fi probabil, înaintată chiar în jurul zilei de azi-. M otivele unui asemenea act sînt lesne de priceput: Figan, considerat un reformator în partid, a fost susţinut de către tinerii ţărănişti pentru funcţia de şef al Filialei Cluj-Napoca, iar după ce a fost debarcat ex-prefectul Fărcaş, şi pentru fotoliul de reprezentant al Puterii î n , teritoriu. Cu toate că au fost “prinşi cu mîţa-n sac”, cei din aripa lui Fărcaş sînt din nou pe val. în tre delegaţii la Conferinţa^ Judeţeană care va avea loc sîmbătă nu a ajuns nici unul care nu era fidel grupării Fărcaş-Paszkany. Iar exponentul talibanilor, Remus Opriş, a început o adevărată epurare în rîndul potrivnicilor. Vom reveni.

Titus CRĂCIUN

Corpul naînsuflaţit al

lui Ion Raţiu va fi dapus la

Palatul Patriarhîai

din CapitalăCorpul neînsufleţit al lui

Ion Raţiu, decedat luni dimineaţa la Londra, va fi depus, astăzi, de la ora 16.30, la Palatul Patriarhiei din Capitală, fosta clădire a Camerei Deputaţilor, au declarat, ieri, surse din interiorul PNŢCD. Sicriul cu trupul neînsufleţit va ajunge pe Aeroportul Otopeni, astăzi, în jurul orelor 15.00, de unde va fi transportat la Palatul Patriarhiei, unde va rămîne pînă sîmbătă dimineaţa, cînd va fi dus la Turda. Surse din interiorul Bisericii Ortodoxe Române au declarat că Patriarhia Română este de acord cu depunerea sicriului în Palatul Patriarhiei. Ion Raţiu va fi înmormîntat, duminică, în Cimitirul românesc din oraşul Turda, alături de ceilalţi membri decedaţi ai familiei sale. Corpul său va fi depus, de'sîmbătă seară pînă duminică, înToaierul Teatrului de Stat din Turda.

Liturghia religioasă, de rit greco-catolic, va începe la- ora 12.00 şi, potrivit viceprimarului oraşului Turda, Tudor Ştefănie, cel mai probabil va fi oficiată de IPS Lucian, mitropolitul greco-catolic. Înhumarea va avea loc de la ora 13.00.

( Ş .R L.Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , ju d e c ă to r ilo r

Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nri J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 1991 'cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A LE R C HIO REAN U (redactor şef adjunct); C RISTIAN BAR A (redactor şef adjunct). - T e l.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

R E D A C Ţ IA : C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELABOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECONOMIC: T E L , 19.75.07 - MARIA SÂNGEORZAN; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;PUBLICITATE: TEL./FAX: 19.73.04 - RÂUL SESTRA Ş;

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate D| f u z a r e m ic a PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA Secretar de redacţie: A v Te l/fax : p e t c u ; c o n t a b i l i t a t e : t e l , 1 9 .7 3 . 0 7 - l i v i a p o p

Horea PETR UŞ ’ 19.74.18 SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIPARUL EX IC ITA I G aram ond