motivatia autorealizarii si performanta profesionala

31
MOTIVAŢIA AUTOREALIZĂRII ŞI PERFORMANŢA PROFESIONALĂ

Upload: alexandra-ioana-fagarasanu

Post on 12-Aug-2015

256 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

MOTIVAŢIA AUTOREALIZĂRII ŞI

PERFORMANŢA PROFESIONALĂ

Page 2: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Argument

2

Page 3: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

CUPRINS

Capitolul 1.Motivaţia autorealizării

1.1.Motivaţia-delimitări conceptuale/5

1.2.Tipuri de motive

1.2.1.Motivele psihologice

1.3.Teoriile motivaţiei

1.4.Funcţiile şi rolurile motivaţiei autorealizării

1.5.Motivaţia autorealizării-McClelland

1.6.Legătura dintre imaginea de sine şi motivaţia autorealizării

Capitolul 2.Performanţa profesională

2.1.Performanţa –delimitări conceptuale

2.2.

Capitolul 3.Metodologia cercetării

3.1.Obiectivele cercetării

3.1.1.Obiectivele teoretice ale cercetării

3.1.2.Obiectivele practice ale cercetării

3.2.Ipotezele cercetării

3.3.Descrierea eşantionului

3.4.Metode şi tehnici utilizate

3.4.1.Metode calitative

3.4.2.Metode cantitative

3

Page 4: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

3.5.Analiza datelor,prelucrarea şi interpretare rezultate

4.Concluzii şi recomandări

4.1.Concluzii generale

4.2.Concluzii parţiale ale cercetării

Rezumat

Bibliografie

Anexe

4

Page 5: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

CAPITOLUL 1.MOTIVAŢIA AUTOREALIZĂRII

1.1. Motivaţia –delimitări conceptuale

În acest capitolul se va ilustra principalele concepţii despre

motivaţie şi diferitele sale definiţii în funcţie de curentele

psihologice.

Individul în relaţia cu exteriorul va realiza anumite schimburi

informaţionale si energetice şi astfel va găsi răspunsuri la

întrebarea ,,De ce?,,.Astfel, acest lucru va conduce la formarea de

tip filogenetic în structura organismului uman a unor anumite nevoi,

cum ar fi cele de hrana, sete, socializare, autorealizare etc.

P.P.Neveanu(1977) arată că aceste nevoi se formează şi se

consolidează pentru fiecare individ in parte şi duc la elaborarea

fundamentului motivaţie.Desigur că motivaţia va cuprinde şi acele

nevoi ce îi sunt utile omului la adaptarea la mediul natural şi social

dar şi acelea care sunt legate de dezvoltarea sa propriei şi de

autodepăsire, cum ar fi trebuinţa de ordine, de autorealizare etc.

În ceea ce privesc definiţiile motivaţiei regăsite în literatura de

specialitate, motivaţia este explicată ca aceea stare internă ce este

resimţită de fiecare individ ca fiind o nevoie sau o trebuinţa ce va

conduce la direcţionare şi alegerea unui tip de comportament.

În psihologie, termenul de motivaţie apare în 1930 iar E.Dichter

vede motivaţia ca fiind cauza reală a comportamentului uman.

Referindu-ne la termenul de motiv, Zlate(2000,p.164) arată că

acesta a apărut înainte de 1930 şi defineşte,,acel fenomen de natura

psihică, care reactualiza si transpunea în plan subiectiv stările de

motivatie ale organismului”.5

Page 6: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Motivaţia a fost subiect al cercetări pentru mulţi specialişti ce au

încercat să o definească şi au ajuns la următoarea concluzie:mobilul

este acela ce va fi atribuit oricarei componente a motivaţiei şi va

desemna acel declanşator cu funcţii de direcţionare şi susţinere

energetică a activităţi desfăşurate de om.De exemplu, Kurt Lewin

defineşte motivaţia drept un câmp de forţe şi va compara vectorii

motivaţiei cu cei fizici şi astfel primii vor avea drept

caracteristici:intensitatea,directia şi sensul şi faptul că direcţia unui

vector va avea un rol important în atragerea sau respingerea unei

nevoi.Freud vede motivaţia ca stimulare şi descărcare de energie iar

partizani behaviorismului o analizează în raport cu relaţia stimul-

reacţie(Freud,1900). Motivaţia este vazută şi ca un factor psihologic

cu influenţa majoră în determinarea comportamentului individului

aşa cum susţine Brown(1979) dar şi ca acel factor ce face posibilă

trecerea de la o stare de linişte şi relaxare la una de

acţiune(Hebb,1955).

În definiţia sa, M.Golu(2000,p.135) a încercat să surprindă toate

aspectele legate de motivaţie şi astfel ea etse definită ca,,

acea componentă psihică prin care se reflectă şi se semnalizează

stările de necesitate, înnăscute şi dobândite, primare şi secundare ale

subiectului şi care selectează şi activează comportamente adecvate

de satisfacere”. Având la bază această definiţie vom afirma că

motivaţia deţine un rol important în identificarea stărilor noastre de

necesitate raportate la mediul exterior fie natural sau social şi în

alegerea acelor comportamente menite să ne satisfacă imediat sau

nu acele nevoi.Nu trebuie să uităm că la baza totalităţii activităţilor

omului vor sta acele stări de necesitate ce sunt reprezentate de

trebuinţe, idealuri, convingeri etc.

6

Page 7: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Definirea motivaţiei va fi inclusă şi în dicţionarul de psihologie,

unde aceasta este definită drept un,, concept fundamental în

psihologie și, în genere în științele despre om, exprimând faptul că

la baza conduitei umane se află întotdeauna un ansamblu de

mobiluri – trebuințe, tendințe, afecte, interese, intenții,idealuri–care

susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini”(1980,p.148).Din

această definiţie rezultă una din caracteristicile motivaţiei ce se

regăsesc în toate definiţiile oferite de psihologii ce au studiat aceasta

problematică, şi anume că la baza ei se vor regăsi anumite

structuri,cum ar fi:trebuinţele(stări ce definesc o stare de

privare),impulsurile(o trebuinţă nesatisfăcută este simţită ca o

tensiune),intenţiile(grupări mentale cu rolul în susţinerea omului în

ceea ce priveşte soluţia sa la un impuls),interesele(un tip anume de

orientare spre anumite obiecte sau activităţi),convingerile(idei cu

valoare afectivă ce vor conduce la un tip de comportament al

omului), idealurile(acel ghid de viaţă ce îi va susţine viaţa unei

persoane) şi concepţia despre lume şi viaţă(ansamblul ideilor unei

persoane despre societate,om, natură).

Golu(2005,p.96-97)susţine că motivaţia este aceea ce îl va sprjini pe

om în dorinţa sa de autodepăşire, îl va face să devină mai receptiv la

anumite influenţe ale mediului iar pe măsură ce acesta se va

dezvolta psihic şi social, motivaţia va deţine un rol foarte important

în susţinerea dezvoltării sale psihice.Şi aici un rol foarte important îl

va avea motivaţia de autorealizare,care îl va împinge pe om să

devină mai bun, să îşi ridice ştafeta.

În accentuarea idei de mai sus, Golu(2205,p.571) arată că motivaţia

este aceea ce îl va transforma pe om în ace agent activ şi selectiv ce

va putea să aleagă să îşi activeze sau nu un comportament pentru

satisfacerea unei nevoi.Motivaţia îi permite omului să aibă o dublă

7

Page 8: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

relaţie cu mediul exterior şi anume:1)de interdependenţă-omul va

reacţiona în modul său propriu fără a fi nevoie de existenţa unor

stimuli externi;2)2)dependenţă –se referă la satisfacerea trebuinţelor

pe baza unor tranferuri de informaţii cu mediul exterior.Astfel că

putem concluziona că asupra oricărui stimul vor avea loc

următoarele operaţii şi anume:1)operaţia de filtrare şi interpretarea

în planul intern al personalităţii individului; 2)operaţia de raportare

a acestuia la caracteristicile situaţiei externe.

Orice concept psihologic a condus la o serie de controverse şi acest

lucru este valabil şi pentru motivaţie,aşa cum susţine şi

Neacşu(1978,p.10).Pentru înlăturarea acestor controverse, trebuie să

menţionăm că motivaţia este aceea,, lege generală de organizare şi

funcţionare a întregului psihic uman(M.Golu,2005, p.572) şi astfel

celelalte procese psihice fie cele simple sau complexe sunt în

subordonarea motivaţiei, pentru că doar ea îl ajută pe om la

diferenţierea dintre plăcut, neplăcut, urât, frumos, util în ceea ce

privesc stimuli exterior.

În ceea ce privesc accepţiunile conceptului de motivaţiei, în

literatura de specialitate vom găsi punctul de vedere al lui

Zlate(2000,p.154)care prezintă trei tipuri de accepţiuni şi anume:

1.structurală – motivaţia apare ca acea combinaţie de stimuli

interni ce au diferite roluri,cum ar fi cel de direcţionare, dinamizare

a comportamentelor umane.Aici putem include definiţia oferită de

Roşca,potrivit căreia,, motivaţia este totalitatea mobilurilor interne

ale conduitei, fie că sunt înnăscute sau dobândite, conştiente sau

neconştiente, simple trebuinţe fizice sau idealuri abstracte. Această

accepţiune atrage atenţia asupra unei categorii aparte de stimuli şi

anume cei interni”.

8

Page 9: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Din punctul de vedere al primei acceptiuni, motivaţia deţine un rol

de activare şi funcţii cognitiv-dinamizatoare şi de autoderminare şi

apare ca fiind legătura dintre Eu şi lume.

2.funcţională-Motivaţia este definită drept aceea stare de

necessitate interioară ce va avea două roluri legate de satisfacerea

nevoilor şi anume:orientare şi direcţionare.În ceea ce privesc

elementele ce definesc motivaţia ele vor fi definite din punctul de

vedere a două accepţiuni şi anume:1.ele sunt acele elemente

structurale ce definesc motivaţia şi 2.acestea reprezintă acele

elemente de tip funcţionare iar funcţiile motivaţiei vor decurge

tocmai din definirea şi caracterizarea lor.Aceasta accepţiune se

referă cel mai bine la componentele motivaţiei.

3.genetică –aceasta susţine faptul că structurile motivaţionale sunt

înnăscute sau dobândite.De exemplu, trebuinţele sunt înnăscute iar

restul sunt rezultatul acumulării experienţei individului ca urmare a

relaţiei sale cu mediul exterior.

De asemenea, motivaţia se va invidualiza şi prin faptul că ea conţine

două laturi şi anume:1)latura informaţională(de conţinut) şi

2)latura dinamică.

1)Latura informaţională –explică natura calitativă a stimulilor

referitori la starea de necesitate internă,cum ar fi:foame,sete

etc.Aceştia vor arata prezenta unei relaţii de tip selectiv a

individului cu obiecte şi activităţii.Aceastp latură va apărea sub

forma unor senzaţii cum ar fi cele organice sau a dorinţelor.

2)Latura dinamică defineşte cantitatea de energie ce se regăseşte

într-un stimul dar şi raportul de tensiune/destindere ce va caracteriza

sistemul personalităţii.De aceea,această latura va apărea sub forma

unor trăiri emoţionale de încordare,tensiune etc.

9

Page 10: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Desigur că atunci când realizăm caracterizarea motivaţiei trebuie să

prezentăm şi caracterul ei de autoreglare şi faptul că ea se va

organiza urmând anumite principii cibernetice de autoreglare:

a)totalitatea semnalelor de intrare,care sunt acele modificări ce apar

în sistemul psihic sau biologic al personalităţii

b)aceste semnale vor trece prin blocul de comanda în mod conştient

şi se va realiza procesul de prelucrare a lor

c)Se vor selecta şi stimuli acele comportamente de satisfacere

potrivite

d)Blocul de comandă conştient va recepţiona semnalele conexiuni

inverse

e)Acest bloc va emite acele comenzi de finalizare a

comportamentului de satisfacere(Golu,2000,p.136).

În definirea motivaţiei trebuie să prezentăm şi tipurile de semnale

informaţionale ce sunt conţinute de procesul motivaţional şi anume:

a)Semnalele de sensibilizare – vor apărea ca urmare a diferitelor

oscilaţii ce apar la un subsistem sau sistem al personalităţii.Pentru a

deveni motive, semnalele trebuie să deţină o intensitate mai mare

sau egală cu a pragului ce defineşte traseul.Orice tip de motiv va

conţine două verigi şi anume::a)obiectivă – conţine oscilaţiile de

definire a personalităţii de la linia de echilibru şi b)subiectivă –

aceste oscilaţii sunt cuprinse într-un tot la nivel psihic.Numai dacă

va exista unitate între aceste două verigi,motivul se va realiza.

b)Semnalele de edificare- acestea se bazează pe semnalele de

sensibilizare şi deţin rolul decodării stării de necesitate.Acestea se

vor regăsi sub forma senzaţiilor ori a dorinţelor.Dacă motivul nu va

fi conştientizat aceste semnale vor duce la activarea în mod automat

a unor mecanisme de execuţie şi astfel va apărea un comportament

de tip impulsiv.

10

Page 11: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

c)Semnalele de selectare –au rolul important de comparare a

conţinutului semnalelor de edificare cu acele modele informaţionale

referitoare la obiecte şi care prin propietăţilor lor sunt utile pentru

satisfacerea stării de necesitate.Finalitatea acestei operaţii rezidă în

fixarea şi crearea scopului.Dacă numărul reprimărilor sau refulărilor

este mare cu atât va apărea blocarea acestor semnale şi se poate

ajunge la nevroză.

d)Semnalele de operare-vor apărea după fixarea scopului şi au două

roluri:1)acţionarea mecanismelor necesare atingerii

scopului;2)selecţia acţiunilor adecvate adică ;2) selectarea acelor

acţiuni potrivite, mai precis de punere în contact a

comportamentului de satisfacere indicat cu satisfacerea unei stări

anume de satisfacere.Trebuie precizat că prezenţa acestor semnale

este legată de cele mai sus şi toate vor forma o configuraţie de tip

informaţional-energetică.Dacă se observă o blocare a acestor

semnale, motivul va ramâne la etapa intenţională.

e)Semnalele de validare –deţin rolul de control şi evaluare a

legăturii dintre starea de necesitate şi efectul comportamentului dacă

motivul este satisfăcut.Dacă aceasta situaţie se petrece,se va observa

scăderea intensităţii semnelelor operative şi au rol de substitute al

stării iniţiale de necesitate cu cea de saturaţie.

Desigur că nu putem reduce motivaţia la cele prezentate mai sus, ci

este necesar să prezentăm şi principalele sale componente şi anume:

1.Stările motivaţionale simple- au o organizare simplă şi slabă, sunt

de natură biologică şi de tip inconştient şi conţin pulsiunile şi

tendinţele.

2.Trebuinţele- definesc acele structuri de bază a personalităţii ce vor

reflecta cel mai potrivit acele echilibrul bio-socio-psihosocial al

individului drept urmare a solicitărilor mediului.Nuttin va define

11

Page 12: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

trebuinţa ca aceea,,,,o relaţie preferenţială a individului cu un

obiect,în sensul că absenţa acestuia deranjează funcţionarea,fie

fiziologică a individului şi declanşează şa el o activitate

care,efectiv,este orientată spre reinstalarea relaţiei

preferenţiale(Nuttin,p.34).Trebuinţele se clasifică astfel:a)trebuinţe

fiziologice- definesc acele schimburi de tip bio-chimice ce apar în

organism pentru ca echilibrului mediului intern să se menţine la

cotele potrivite şi optime) şi b)trebuinţe psihologice(definesc acele

consecinţe apărute ca urmare a relaţiei a individului cu mediul

social, de exemplu o situaţie care va contribui la creşterea motivaţiei

de autorealizare).

Din punctul de vedere al criteriului genezei, vom avea următoarele

tipuri de trebuinţe:a)trebuinţe primare(înnăscute)

aici le vor regăsi pe cele biologice şi cele fiziologice; b)trebuinţe

secundare( se formează în timpul vieţii şi vor avea un rol important

pentru integrarea psihică şi socială a omului).Ele sunt modelate la

om atât punct de vedere social şi cultura şi conţin:trebuinţe

materiale(locuinţă,confort),trebuinţe spirituale (cunoaşterea,

estetice,etice),trebuinţe sociale (comunicare,integrare socială).

Clasificarea trebuinţelor a cuprins şi criteriul referitor la nivelul de

realizare a legăturii dintre om şi mediu.Dacă această legătura are loc

la nivel biologic vom avea trebuinţele de tip biologic dar desigur că

vor exista şi acele trebuinţe ce apar ca urmare a legăturilor

psihosociale între indivizi.

Ultimul criteriu de clasificare a trebuinţelor este cel al gradului de

generalitate şi astfel vom întâlni:trebuinţele generale(apar la

majoritatea activităţilor) şi cele specifice(trebuinţa de a prefera un

anumit tip de mâncare).Nu trebuie să omitem şi existenţa

trebuinţelor independente şi derivate.

12

Page 13: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

Trebuinţele apar ca acele stări de necesitate ce vor avea atât funcţii

energetice dar şi de tip funcţional, informaţional şi reglator şi vor

avea un caracter social.

3.Motive- se definesc ca acele trebuinţe cu o intensitate ridicată ce

va conduce la declanşarea acţiunii necesare satisfacerii

lor((Golu,2000).Patru aspecte definesc motivul şi

anume::a)conţinutul-care va fi definit doar pe baza stării de

necesitate şi a valenţelor ce vor fi declanşate de satisfacerea

lui;b)intensitatea defineşte cantitatea de tip energetic a unui motiv şi

care are rol în punerea in evidenţa a comportamentelor optime de

satisfacere;c)durata-semnifică timpul în care un motiv este menţinut

activ pentru a fi satisfăcut;d)nivelul de integrare-se referă la

modalitatea de identificare şi exprimare de tip verbal a motivului

defineşte identificarea şi exprrimarea de tip verbal a motivului.

4.Interesele- au un grad mai înalt de structurare în schimb un nivel

scăzut de durabilitate dacă le comparăm cu trebuinţele.Vor avea un

rol extreme de important în elaborarea unei relaţii de tip selective şi

activ cu un obiect sau activitate.Dacă nu sunt satisfăcute se poate

ajunge la pierderi la fel de grave ca şi la trebuinţe.Există mai multe

tipuri de interese, cum ar fi cele turistice, tehnice, filosofice etc, iar

prezenţa lor are un rol important atât pentru finalizarea acţiunilor

dar şi pentru un nivel potrivit al motivaţiei de autorealizare.Există o

relaţie de interdependenţă între interese şi motivaţia de

autorealizare, în sensul că un interes pentru un anumit domeniu va

crea premiza pentru dezvoltarea unui nivel potrivit al acestui tip de

motivaţie.

5.Aspiraţiile- au o structură foarte bine definită şi au funcţia de

activare de tip proiectiv a obiectivelor ce trebuiesc îndeplinite în

viitor.

13

Page 14: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

6.Idealurile – deţin aceeaşi structură bine definită ca şi aspiraţiile şi

posedă valoarea de tip proiectiv ce va fi concentrată pe dezvoltarea

propriei personalitaţii.Sunt caracteristice doar omului, se formează

în funcţie de propriile trăsături de personalitate, şi conţin o serie de

modele cu rol de reglare a comportamentului omului în ceea ce

privesc multitudinea de situaţii sociale la care acesta trebuie să facă

faţă.Dacă idealurile se elaborează sub posibilităţile individului, vor

putea observa apariţia unor stări de stagnare.În schimb dacă ele sub

peste limitele fiecărei persoane, vom apărea stări de oboseală,

decepţie, inadaptare.Idealurile sunt cele ce sunt oglinda experienţei

persoanele şi sunt importante pentru operaţiile de anticipare,

generalizare cu privire la un anumit proiect.

7.Convingerile – se formează în adolescenţa sub forma unor idei

aparţinînd personalităţii omului.O convingere există doar dacă va

avea o anumită valoare pentru individ şi îl va sprijini în realizarea

unor diferenţieri şi de asemenea îl va dirija în ceea ce privesc

cerinţele sociale.O idée va fi convingere doar dacă are valoare

afectivă pentru individ şi va avea rol de impune şi transpunere a

conduitei sale.

8.Concepţia despre lume şi viată- se formează în adolescenţă şi este

alcătuită din ideile, convingerile despre viaţă, societate şi om ale

persoanei şi va fi dependent de experienţa sa.Există două tipuri şi

anume:a)ştiinţifice –se referă la orientarea individului după acele

idei ce sunt verificate prin cercetări ştiinţifice;b)neştiinţifice-aici

includ prejudecăţile, credinţele etc. etc.

14

Page 15: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

1.2.Tipuri de motive

1.4.Rolurile şi funcţiile motivaţiei

În una din definiţiile motivaţiei prezentate mai sus se afirmă că ea

are rolul de selectare şi activare a comportamentelor potrivite pentru

satisfacerea nevoilor pe termen scurt sau lung.Fiecare dintre tipurile

de motivaţii şi componentele ale sale fie aflate pe nivelul de jos al

piramidei lui Maslow sau pe nivelul de sus cum ar fi motivaţia

autorealizării, au diferite roluri şi funcţii în viaţa unei persoane.

Funcţiile sale sunt rezultatul faptului că motivaţia pune în mişcare

tot sistemul personalităţii.Aceasta va realiza operaţiile de orientare,

analiză şi recunoaştere a acelor modalităţi potrivite pentru

satisfacarea nevoi.Golu(2000) afirmă că motivaţia prin rolurile şi

funcţiile sale devine un sistem unificator şi de aceea e nevoie să

delimităm trei clase de motive:

1.Motive homeostatice – au rol reglator ce va fi orientat spre

stabilirea unui echilibru psihic şi biologic

2.Motive de optimizare –acestea vor contribui la dezvoltarea şi

ameliorarea stării actuale.

3.Motive de dezvoltare sau antrientropice – ele fac posibilă trecerea

unui sistem de personalitate de la un nivel de organizare slab la unul

dezvoltat.

În ceea ce priveşte funcţiile motivaţiei, Zlate (2000) prezintă 4

astfel de funcţii:

1.Functia de activare difuză si de sensibilizare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologicAceasta este o funcţie primară ce defineşte menţinerea stării de

necesitate,dar care nu va duce mereu la o acţiune de tip conştient ci

mai mereu la o apariţia unei acţiuni automate ce este îndeplinită de 15

Page 16: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

individ fără existenţa unui scop précis. Acest aspect explică apariţia

comportamentelor impulsive şi consumarea motivului într-o maniera

neprecisă iar persoana va trăi această stare ca una de indispoziţie

generală.

2 . Funcţia de declanşare efectivă

Rolul acestei funcţii rezidă în deblocarea şi activarea centrilor de

comandă efectori.Prin intermediul ei se vor activa anumite

verigi,cum sunt cele motori ce sunt utile pentru satisfacerea stării de

necesitate.În cadrul acestei funcţii se va întâlni una din atributele

motivaţiei şi anume intensitatea – astfel cu cât aceasta va fi la un

nivel înalt cu atât forţa declanşatoare se va situa la acelaşi nivel.Se

arată că trecerea motivului la acţiune nu se realizează automat ci în

mod conştient şi de aceea este necesară asocierea motivaţiei cu

anumite mecanisme de tip cognitive.Dacă nu există impulsul de

declanşare,unele elemente ale motivaţiei nu vor fi duse la capăt.

3.Funcţia de direcţionare

Arată că motivaţia are o orientare spre obiective şi astfel prin

această funcţie se defineşte obiectul proceselor motivaţionale. Dacă

vom avea de a face cu o motivaţie ce nu este direcţionată, ea se va

defini printr-o stare de haos, o lipsă a finalităţii şi o stare de

dezoorientare a persoanei.Nuttin evidenţiază cel mai bine această

funcţie în definirea ce o oferă motivaţiei iar el îi conferă importanţă

pentru că:a)ea conduce la organizarea logică şi coerentă a tuturor

acţiunilor persoanei;b) în derularea lor, procesele mentale interne

vor fi sub subordonarea găsirii acelor modalităţi potrive pentru

realizarea ţintei finale;c)această funcţie va face posibilă trecerea de

la acţiuni mai puţin utile şi potrivite la unele ce sunt în raport cu

sensurile şi scopurile persoanei.

16

Page 17: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

4.Funcţia de susţinere şi energizare

Chiar dacă persoana este conştientă de nevoile sale şi de scopurile

pentru care realizează anumite activităţi, ea are nevoie să fie

susţinută în comportamentul său.De aceea conduit sa se va defini

printr-un character activ până în momentul atingerii scopului.Şi aici

se evidenţiază o altă însuşire a motivaţiei şi anume durata

sa.Aceasta va depinde de o serie de factori:a) imboldul

motivaţional;b)gradul de întărire de tip constitutive al motivului;c)

locul ce este ocupat de motiv în ierarhia motivelor;d)însemnătatea

motivelor în legătura cu personalitatea.

Golu(2005) prezintă existenţa doar a trei funcţii ale motivaţiei şi

anume:

1.Funcţia de declanşare

Dacă această funcţie apare pe locul doi în sistemul funcţiilor

prezentate de Zlate, Golu este de părere că această funcţie este

imboldul ce conduce la punerea în mişcare a centrilor de comandă

efectori necesari asigurării acţionării verigilor motori şi secretor ice

sunt necesari pentru satisfacerea stării de necesitate.Golu va aminti

şi el de una din însuşirile motivaţiei şi anume de intensitate şi va

specifica că este nevoie de un anumit grad al acesteia(ce este numit

valoare prag) necesar în declanşarea acestei funcţii.

Golu(2005,p.580)prezintă opinia atât al lui Freud cât al lui Lazarus

referitoare la faptul că nu contează intensitatea motivului în situaţia

în care acesta ar fi blocat prin refulare sau amânare. Pieron susţine

pentru în cazul aceluiaşi obiect, fiecare persoană va avea o reacţie

diferită iar proiecţia motivului în conduită va fi posibilă doar prin

apelul la veriga cognitive evaluativ-decizională.

Privitor la această funcţie,.Lewin realizează o diferenţiere o între

motivaţie şi motivul propriu-zis şi pseudomotivaţie(aici se vor 17

Page 18: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

regăsi alte mecanisme psihice cum ar fi percepţia,reprezentarea).El

ajunge la concluzia că cel mai important pentru această funcţie va fi

importanţa şi semnificaţia motivelor ce vor duce la activarea unui

comportament.

2.Funcţia de orientare-direcţionare

Golu(2005) precizează că această funcţie e utilă pentru identificarea

scopurilor dar şi organizarea acţiunilor persoanei sub forma unei

scheme logice li unitare.Golu menţionează că motivul este cel ce va

realiza activitatea iar scopul reprezintă finalitatea acelei activităţii.

3.Funcţia de susţinere şi energizare

Golu(2005) arată că această funcţie este în legătura direct cu latura

cantitativă a motivului dar şi cu semnificaţia motivului pentru

individ.De aceea organizarea motivelor la om se va realiza nu doar

prin forta energetică a unui motiv ci a mai multor şi mai ales din

perspective dimensiunii social-culturale.

Este necesar să mentionăm faptul că aceste funcţii, scopurile şi

finalitatea lor nu trebuie să fie analizate doar fiecare în parte ci

trebuie să se ţină cont de faptul că ele vor corela şi vor conduce la

un parcurs normal al conduitei persoanei.Lipsa unei funcţii sau

nivelul scăzut va reprezenta consecinţa unei eficienţe scăzute a

comportamentului persoanei.De asemenea fiecare funcţie are rolul

său şi nu trebuiesc reduse funcţiile motivaţiei doar la funcţia

declanşatoare.

Rolurile motivaţiei sunt cele ce rezultă din definirea şi

caracterizarea sau la care vom adauga rolul său regulator şi desigur

că în funcţie de specificul activităţii omului vor apărea roluri

diferite.De exemplu,printre rolurile motivaţiei autorealizării se

numără şi rolul ei de a conduce la succes şi performanţă la locul de

muncă.

18

Page 19: Motivatia Autorealizarii Si Performanta Profesionala

19