Proiect Modelare Cartografica

Ivascu Andrei-ValeriuGrupa 9302

1. SCURT ISTORIC AL CARTOGRAFIEIIn ultimii 40 de ani cartografierea s-a schimbat prin utilizarea tehnologiilormoderne, dar inca nu exista o metoda desavarita de a reda suprafata curba a pamantuluipe o foaie de hartie.Singura cale de a reda suprafata Pamantului cu mai multa precizie este prinfolosirea unui glob, care este un model sferic al planetei noastre. Insa globurile au ofolosire limitata; chiar si cele mai mari nu arata toate detaliile si trasaturile Pamantului.De asemenea globurile sunt voluminoase si greu de transportat. In scopuri practice,oamenii au nevoie de harti pe care le pot purta in buzunare.Curbura Pamantului este nesemnificativa pe harti ale unor regiuni mici, precumhartile cu strazile unui oras. Insa cartografii dau de o problema cand vor sa redea lumeaintreaga, sau sa ilustreze regiuni mai intinse ale ei pe o foaie de hartie. Pentru acompensa curbuna Pamantului, ei trebuie sa foloseasca proiectii cartografice, care suntmodalitati de a proiecta detaliile unei suprafete curbe pe o suprafata plana.Proiectii cartograficeProiectiile cartografice au scopul de a reproduce patru proprietati principale, sianume suprafete exacte, forme, directii (sau relatii unghiulare intre puncte) si distante.Dar orice harta a lumii poate reda cu exactitate doar cateva dintre aceste proprietati,renuntand inevitabil la celalalte.De exemplu, cartograful flamand Gerhard Mercator (151294) a devenitcunoscut pentru o proiectie cartografica a lumii realizata in 1569. Proiectia sa era utilapentru navigatori, deoarece o linie dreapta, unind oricare doua puncte de pe harta, aratacu precizie unghiul de directie.Proiectia lui Mercator arata si forma corecta a regiunilor de uscat si de apa. Dar altetrasaturi, precum regiunile din nordul si sudul ecuatorului, erau denaturate. De exemplu,cea mai mare insula a lumii, Groenlanda, are o suprafata de aproximativ 2.175.600 km2.Insa pe harta lui Mercator, Groenlanda apare mai mare decat America de Sud, avand osuprafata de aproximativ 17.835.000 km2 pe ecuator.Cel mai usor mod de a intelege proiectiile cartografice este de a ne imaginaglobul ca fiind o retea de linii de intersectie. Un grup de astfel de linii se numesc linii delatitudine, sau paralele.Aceasta harta bazata pe doctrina crestina reprezinta Ierusalimul ca centru allumii si include multe referinte biblice cunoscute.3Iunie 2011Latitudine si longitudineAceste linii sunt dispuse paralel cu linia ecuatoriala, care se afla exact lamijlocul distantei dintre Polul Nord si Polul Sud. Liniile de latitudine se masoara in grade,ecuatorul fiind la latitudinea de 0, Polul Nord la 90 spre nord si Polul Sud la 90 spresud. Latitudinea unui punct este unghiul din centrul Pamantului intre punctul respectiv siecuator.Dispuse perpendicular pe liniile de latitudine sunt liniie de longitudine, saumeridianele. Fiecare linie de longitudine trece atat prin Polul Nord cat si prin Polul Sud.Liniile de longitudine se masoara de la primul meridian, sau longitudine de 0. Aceastalinie de longitudine, care s-a stabilit prin conventie internationala, trece prin Greenwich,in Londra. Gradele de longitudine se masoara la 180 spre est si 180 spre vest de primulmeridian.Realizarea proiectiilor cartograficeCel mai usor mod de a ne imagina o proiectie cartografica este de a ne gandi laPamant ca fiind o sfera de sticla pe care liniile de latitudine din centrul globului vorarunca umbrele retelei de linii pe o suprafata plana. Sa ne imaginam ca globul atinge ofoaie de hartie intr-un punct. Umbrele aruncate, sau proiectate, pe hartie formeaza oretea numita proiectie azimutala. Acest tip de proiectie este folosit pentru harti aleregiunilor polare, punctul de contact fiind de obicei Polul Nord sau Polul Sud.Mercator a folosit o proiectie cilindnica pentru harta sa. Pentru a intelegeproiectiile cilindnice, sa ne imaginam ca un cilindru de hartie a fost infasurat in jurulglobului, atingandu-l de-a lungul ecuatorului. Aceasta inscamna ca linia de pe hartareprezentand ecuatorul este identica cu cea de pe glob. Insa umbrele liniilor de latitudinesi longitudine se denatureaza treptat pe masura ce se indeparteaza de ecuator.Un al treilea tip de proiectie se realizeaza ca si cum un con de hartie ar acoperiglobul de sticla, atingandu-l de-a lungul unei linii de latitudine. Acestea se numescproiectii conice.In practica, cartografii nu folosesc aceste trei proiectii simple. In schimb, eifolosesc versiuni ale acestora adaptate matematic, care reduc denaturarile, sau folosescproiectii bazate in totalitate pe matematica. Proiectia pe care o aleg depinde detrasaturile pe care vor sa le redea pe harta.In prezent se folosesc tot mai mult fotografiile din satelit pentru a furniza informatiipentru harti mai detaliate si mai specializate. Aceste imagini arata in ce fel conditiileatmosferice afecteaza si modifica lumea.In Evul Mediu se credea ca pamantul este plat, dar in sec. al 16-lea se acceptasedeja ideea ca pamantul este sferic si cartografii au inceput sa faca globuri pamantesti.4Iunie 2011Claudius Ptolemeu, un matematician grec, a trait in sec. al 2-lea e.n. Lucrarea saGeographia trata cartografierea lumii bazata pe proiectia conica si estima latitudinea silongitudinea a aproximativ 8000 de locuri.Clasificarea hrilorProblema clasificrii hrilor este foarte important pentru orientarea nfolosirea i studierea materialului cartografic.Dei nu exist o clasificare cu valabilitate universal, de-a lungul timpului aufost luate n considerare diverse criterii n ordonarea materialelor cartografice.1. n funcie de dimensiunea teritoriului cartografiat:- hri modiale (planigloburi, mapamonduri, planisfere), care reprezintntrega suprafa terestr;- hri ale emisferelor pe latitudine i respectiv longitudine;- hri ale grupelor de continente;- hri ale oceanelor i mrilor limitrofe;- hri ale unor continente;- hri ale unor state;- hri cu regiuni dintr-un stat.2. n funcie de scar:- hri la scar mare- hri la scar mijlocie- hri la scar mic.3. n funcie de coninut:- hri generale- hri tematice sau speciale:i. Hri tematice fizico-geografice (hri hipsometrice, morfologice, aleenergiei reliefului, climatice, pedologice, biogeografice, hidrologice, etc.)ii. Hri tematice socio-economice (hri ale populaiei, ale cilor decomunicaie, economice calitative i cantitative, politico- administrative, alemodului de utilizare a terenului, etc.)4. n funcie de destinaie:- hri informative;- hri tiinifice;- hri didactice;- hri turistice;- hri pentru navigaie.5. n funcie de originalitate- minutele topografice, care constituie rezultatul direct al ridicrilor topografice;5Iunie 2011- copiile, adic reproduceri dup minutele topografice la aceeai scar;- derivatele, adic reproduceri dup copiile topografice ns la scardiferit (mai mic).6. n funcie de numrul culorilor:- hri monocrome- hri policrome.7. n funcie de modul de realizare:- hri analogice- hri digitale (n format raster i respectiv n format vector).8. n funcie de modul de prezentare:- hri propriu-zise- hri virtuale.ELEMENTELE PLANURILOR I HRILORCa documente cartografice cu larg utilitate, elementele hrilor i planurilorsunt grupate n mai multe categorii. n literatura de specialitate se disting, n generaldou tipuri de clasificare a cestor elemente.Unii autori grupeaz elementele hrilor n dou categorii: elemente dinexteriorul cadrului i respectiv elemente din interiorul cadrului. Ali autori grupeazaceste elemente n trei categorii: elemente matematice, de coninut i de ntocmire.Considerm c aceast grupare este mai util pentru nelegerea exact aacestor aspecte.Elementele matematice reprezint baza geometric a hrii sunt cuprinse naceast categorie urmtoarele elemente:- scara de proporie- cadrul hrii- nomenclatura- baza geodezo-topografic- elementele de orientare- graficul nclinrii versanilor- canevasul.Elementele de coninut sunt considerate a fi cele reprezentate n interiorulcadrului hrii, respectiv n cuprinsul spaiului desenat. Aceste elemente se pot grupa ndou categorii: fizico-geografice (relief, hidrografie, vegetaie, soluri) i socioeconomice(localiti, ci de comunicaie, detalii economice i cultuale, granie).Elementele de ntocmire sau de montare a hrii cuprind informaii absolutnecesare pentru nelegerea i utilizarea hrii. Dintre ele unele se refer la ntocmireahrii. Aici sunt incluse: titlul, felul hrii, destinaia, legenda, autorul.

2. REALIZAREA HARTIIPentru realizarea hartii s-au folosit urmatoarele materiale didactice:Harta topografica la scara 1:100.000 din anul 1980;Imagine satelitara SPOT la scara 1:100.000 din data de 24/oct/1995;Imagine sateliatara LANDSAT la scara 1:100.000 din data de 13/sept/1995;Foaie calc A4;Creioane cu mina de 0.3 mm si 0.5 mm;Rigla;Tusuri Rotring de 0.2 mm si 0.4 mm;Marcare de 0.2 mm si 0.4 mm;Cairoci de 0.4 mm.Etapele intocmirii hartii:1. Am trasat pe foaia de calc chenarul de indosariere si chenarul ce delimiteazaharta propriu-zisa;2. Am ales zona unde voi schita harta astfel incat sa fie cuprinsa pe ambeleimagini prin suprapunearea acestora;3. Am suprapus imaginea topografica peste cea satelitara orientand imagineaspre directia NORD;4. In partea de sus a chenarului de lucru (14x15 cm) am lasat spatiu pentru titluliar in partea de jos am lasat spatiu pentru legenda;5. Am ales tematica hartii: Harta parcelara si a cailor de comunicatii (in zonaBaicoi);6. Dupa ce am suprapus foaia de calc peste imaginea satelitara (orientata indirectia pe NORD) am trasat elementele de baza ale hartii (localitati, rauri, caide comunicatii);7. Am desenat pe foaia de calc: padurile, orasele, drumurile, caile ferate, raurile,terenurile arabile;8. Din atlasul de semne conventionale pentru harti topografice am folositsemnele pentru drumuri nationale, europene, poduri.