Moarte n Pacific Max Hastings ne arat cum nebunia japonez a ntlnit cruzimea american n ultimul an al celui de-Al Doilea Rzboi Mondial. DE EVAN THOMAS In rzboiul mpotriva Japoniei, comandanii marinei americane au fost pui in faa a ceea ce s-ar putea numi problema navelor-inchisoare. Submarinele americane nu aveau cum ti care vase japoneze de transport aveau la bord prizonieri de rzboi. Oricum ar fi fost, marina SUA a adoptat o poziie lipsit de scrupule", scrie Max Hastings. Distrugerea inamicului trebuia s fie prioritar, in faa oricrei alte incercri de a proteja viaa prizonierilor de rzboi". Drept rezultat, vieile a aproximativ 10.000 de prizonieri aliai au fost pecetluite (printre ei de dou ori mai muli americani dect cei care au pierit pn in prezent in lrak). i, dac nu erau americanii cei care i omorau pe prizonierii de rzboi, atunci o fceau oricum japonezii. La bordul cargobotului cu aburi Shinyo Maru, comandantul japonez al grzii le-a adus la cunotin prizonierilor c, n situaia in care vasul era atacat, i va omor pe toi. Aa cum promiseser, cnd vasul a fost torpilat, in septembrie 1944, japonezii i-au mitraliat pe prizonierii care ncercau s abandoneze nava. Aproximativ 20 de oameni au scpat aruncndu-se in mare, pentru a fi mai apoi salvai de alt vas japonez. Atunci cnd s-a descoperit cine erau, au fost i ei, la rndul lor, executai. Rzboiul, dei uneori necesar, rareori nnobileaz. Rzboiul din Pacific pare a fi fost in mod deosebit unul degradant. Japonezii au masacrat i torturat soldai americani i au comis abuzuri ingrozitoare asupra civililor; Statele Unite le-au bombardat i incendiat oraele. n povestirea magistral a climaxului acestui conflict, Retribution: The Battle for Japan, 1944-1945 (Rzbunare: Btlia pentru Japonia, 1944-1945), Hastings sugereaz un fel de pervertire a regulii de aur. Combatanii care i brutalizeaz inamicul vor fi la rndul lor brutalizai sau, cu cuvintele mai degrab delicate ale lui Hastings, s-a sugerat c puini beligerani in orice conflict au concepii morale att de inalte inct s ofere inamicului standarde de tratament mai inalte dect cele pe care inamicul li-l ofer lor". Ali autori, n special John Dower, au artat c subiectul rasial a adugat un aspect dezgusttor rzboiului din Pacific. Hastings citeaz felul memorabil n care generalul britanic Sir William Slim a surprins starea sufleteasc dominant a momentului: soldatul japonez, spunea Slim, este cea mai formidabil insect lupttoare din istorie. Ura rasial a americanilor nu era cu nimic mai prejos. La ntoarcerea n Hawaii din luptele de la Iwo Jima, unii soldai au mrluit prin faa imigranilor japonezi arbornd un craniu japonez i spunndu-le, lat-l pe unchiul vostru in vrful parului".ns Hastings respinge echivalena moral. Aprand folosirea bombei atomice susine in principiu c, datorit logicii crude a rzboiului, japonezii i-au provocat soarta. Rzboiul este inerent inuman", scrie el, dar japonezii duceau inumanul la un nivel extraordinar de rafinament in felul de a-i trata pe cei care ajungeau la mila lor". Sadismul, pentru japonezi, nu era ceva ocazional, ci instituional. Prizonierii de rzboi i cei civili erau infometai, omori cu baioneta, decapitai, violai i, in unele cazuri, supui vivisecillor.Japonezilor nu le psa nici mcar cnd venea vorba de viaa propriilor soldai. Marina japonez, spre deosebire de cea american, nu avea unitate de cutare i salvare a echipajelor avioanelor doborte, pierznd astfel sute de aviatori experimentai. Militaritii rstlmciser vechiul cod Bushido aI samurailor, transformndu-l intr-un cult pervertit al morii. Japonezii trebuiau s prefere moartea capitulrii i, pe msur ce rzboiul avansa, americanii au nceput s le cnte in struna. Dup ce prizonierii japonezi au ncercat s saboteze submarinele americane, acestea nu s-au mai oprit s-I culeag i curnd majoritatea navelor americane au nceput s refuze salvarea combatanilor japonezI din apele oceanelor, cu excepia prelevrii ocazionale a cte unui exemplar pentru serviciile speciale". ntruct predarea era considerat un act ruinos, orice american care s-ar fi predat era considerat un om care i-a pierdut onoarea i, n consecin, a renunat la respectul uman fundamental".n 1942, primul ministru japonez, Gen. Hideki Tojo, nu a fost informat de nfrngerea rnarinei n Midway dect la sptmni intregi dup ce acest lucru se petrecuse. n faa umilinei", scrie Hastings, japonezii adesea recurg Ia tcere - mokusatsu. Pn in vara lui 1944, japonezii erau deja infrni ns refuzau s accepte acest lucru. Cnd primii piloi kamikaze i-au luat zborul in luna octombrie a acelui an, piloii japonezi se intreceau pentru onoarea de a-i lua viata (dei entuziasmul s-a mai stins de-a Iungul timpului). Asemenea sinucideri ritualizate i inspimntau pe americani. M i vedeam in mijlocul luptei, unde poate a fi fcut ceva instinctiv care, mai mult ca sigur, m-ar fi dus la moarte", scria Ben Bradlee, un tnr ofier de pe un distrugtor (ajuns mai trziu editor executiv al The Washington Post). Nu-mi puteam imagina cum m-a trezi intr-o zi la 5 dimineaa pentru a m duce la biseric tiind c in cteva ore urma s intru cu avionul intenionat ntr-o nav". Nebunia japonez a scos la suprafa barbaria american. Pe poligonul Dugway din Utah, americanii au construit n 1943 un sat japonez, complet, pn la tatami-uri, numai pentru a dovedi ct de repede i de uor poate fi incendiat. Panica japonezilor e un lucru uimitor", spunea William McGovern, analist de contrainformaii al Office of Strategic Services, in cadrul unei intalniri de planificare care avea loc la Washington, n septembrie 1944. Focul este unul din lucrurile de care le e groaz nc din copilrie". Politica Gen. Curtis LeMay, aflat la comanda escadrilei 20 de bombardiere, era una simpl: Bombardeaz-i i d-le foc pn se predau". n noaptea de 9 martie 1945, pilotul de B-29 Robert Ramer scria in jurnalul su: Deodat, la ora dou dimineaa, am vzut o strlucire la orizont, ca i cum ar fi rsrit soarele, sau poate luna. ntreg oraul Tokyo, sub noi, de la o margine la alta, era cuprins de o enorm vlvtaie, nc i mai multe flcri curgnd spre ora din avioanele B-29. Fumul negru se ridica la mii de metri nlime, dnd natere unor cureni puternici care zguduiau avionul, aducnd cu el mirosul oribil de carne ars". Au murit atunci aproape 100.000 de oameni i un milion au rmas fr un acoperi deasupra capului. LeMay a rmas in istorie ca o figur de tipul Dr. Strangelove, partizan al bombardrii Vietnamului de Nord pn la aducerea sa napoi n Epoca de Piatr". ns Hastings observ c responsabilitatea pentru incinerarea metodic a Japoniei o poart comandanii civili, pornind in jos de la Roosevelt i Churchill, inclusiv afabilul secretar al aprrii Henry Stimson, care devenea agitat numai cnd auzea de uciderea civililor, ns nu fcea nimic pentru a opri acest lucru. Pagubele materiale cauzate de ctre ofensiva lui LeMay erau aproape irelevante", observ Hastings, deoarece blocada i lipsa de materii prime aduseser deja economia in pragul colapsului". Scopul adevrat al bombelor incendiare era teroarea, ingenuncherea voinei japoneze de a rezista. Asta a cerut ceva efort; dou bombe atomice in luna august de-abia au fost de ajuns. Militaritii nrii au incercat s pun la cale o lovitur de stat mai degrab dect s-i permit mpratului s declare capitularea. Hastings susine convingtor c bombele atomice erau necesare, dei regret c americanii nu au dat mai inti un avertisment. HAST1NGS este un istoric militar de tradiie veche, asemeni lui John Keegan, Alistair Horne i Rick Atkinson. Este in egal msur un expert in analiza aspectelor strategice i in crearea cle episoade palpitante care pun cititorul n carlinga unui avion de lupt sau in postul de comand al unui submarin. ns este cel mai bun la estimarea costului uman al rzboiului. Descrie uimirea unui soldat american la citirea unui jurnal gsit asupra unui soldat japonez mort in sngeroasa btlie pentru Manila. Soldatul japonez scria despre dragostea pentru familia sa, ludnd frumuseea apusului - pentru a descrie mai apoi masacrul din Filipine, in timpul cruia a zdrobit un copil de trunchiul unui copac". Americanii au fost ocai de masacrul civililor din Manila de catre japonezi. Dup o lun de bombardament constant, armata Statelor Unite avea s lase oraul mai mult o ruin. RETRIBUTION The Battle for Japan, 1944-1945 de Max Hastings. lIustrat. 615 pag. Alfred A. Knopt: 35 $.