“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 390Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Războiul nebate la porţi?

Cui face răuRobertTurcescu

Pagina 2

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Substanţa dinColgate Totalpoate duce lacancer!

DE CE OARENU NEMIRĂM?

NE-AMSĂTURAT DEUNGARIA!

Pagina 3

Generaţiatâmpiţilor

Divertisment

Cumplănuiauamericanii săse apere deracheteleruseşti

Pagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

Parlamentul a dat liberposibilitãþii cumulului pensiei cusalariul pentru bugetari! CameraDeputaþilor a adoptat astfel pro pu -nerea legislativã a unor parlamen-tari PSD, PC ºi de la minoritãþi,prin care se permite cumulul pen-siei cu salariul ºi în cazul anga-jaþilor din sistemul public.

Camera este forulde cizional, iar le -gea mer ge lapromulga re. Pro iectul afost a dop -tat cu220 devoturi"pentru", 6 voturi"îm potrivã" ºi 41abþineri, la vot participândºi premierul Victor Ponta. Deaceastã reglementare vor beneficiapersoanele aflate sub vârsta stan-dard de pensionare, precumcadrele militare disponibilizate ca

urmare a reorganizãrii armatei,personalul militar ºi salariaþii civilidin cadrul unitãþilor militare.

Propunerea legislativãprevede abrogarea prevederilorLegii 329/2009, act normativ emisde guvernul Boc, potrivit cãrora seinterzicea cumulul pensiei cusalariul în cazul angajaþilor din sis-

temul public pen-tru care

nivelul pensieinete aflatã în platã depãºea câºtigulsalarial mediu brut utilizat la fun-damentarea bugetului.

DECIZIE IMPORTANTĂ

Scriitorul George Mon -biot scria recent, într-un editorialpentru The Guardian, cã un vot înfavoarea independenþei Scoþiei ardezlãnþui cel mai periculos lucrudintre toate: speranþa. Poate cã re -ferendumul nu s-a finalizat cum ºi-ar fi dorit naþionaliºtii din Cata -lonia ºi Tirolul de Sud sau de ori-unde din Europa, însã campaniasecesioniºtilor scoþieni ºi rezultatulstrâns rãmân semnale îndeajuns deputernice pentru ca Bruxelles-ulsã-ºi facã griji. Este evident cãtoate miºcãrile secesioniste ºi deauto nomie ºi-au hrãnit propriileaspiraþii cu lupta scoþienilor.

În România, profitând deacest eveniment, UDMR mai puneo datã gaz pe foc, atribuind odimensiune simbolicã prezentãriiproiectului sãu de autonomie,organizând acest eveniment chiarîn ziua desfãºurãrii referendumuluidin Scoþia. ªi dacã nu este întâm-

plãtor ales momentul? Dacã aici ºi-a vârât coada Opoziþia pentrudestrãmarea coaliþiei Puterii,asmuþind etnicii maghiari sã nuvoteze candidatul Puterii, încondiþiile în care Premierul s-adeclarat contra acestui proiect?

Strategie sau provocare?

Cutia Pandorei a rămas ferecată:55,3% dintre scoţieni au decis: Marea

Britanie rămâne intactă!

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

Harta secretădeţinută deRusia şi S.U.A.,telefonul roşuşi doctoratulîn război mondial

Le-aº dovedi oamenilor cât greºescgândind cã înceteazã sã iubeascã atunci

când îmbãtrânesc, fãrã sã ºtie cã îmbãtrâ-nesc numai când înceteazã sã iubeascã.

MAXIMA LUNII

Miercuri, 17 septembrie2014, s-au împlinit 41 de ani dela înfiinþarea Cenaclului Flacãracondus de marele poet AdrianPãunescu. Cenaclul Flacãra a fostun fenomen cultural des fãºuratîntre anii 1973 ºi 1985. De lapoezia compusã de însuºi AdrianPãunescu (uneori ºi instant, pescenã) ºi pânã la versurilerecitate din creaþiile poeþilor con-sacraþi, de la muzica timid îngâ-natã de debutanþi anonimi, careurcau pentru prima datã pescenã, ºi pânã la unele piese dejacunoscute a unor formaþii saugrupuri muzicale ºi a unor soliºtideja afirmaþi, Cenaclul Flacãra adelectat publicul cu poezie decalitate ºi muzicã bunã, începând

de la melodii populare ºi pânã lamuzicã clasicã, folk ºi rock.

La Cenaclul Flacãra nuau participat doar oameni demuzicã, cum ar fi Nicu Alifantis,Mircea Vintilã, Doru Stãn cu -

lescu ºi foarte mulþi alþii, ci ºimari poeþi precum Nichita Stã -nescu, Ioan Alexandru, MarinSorescu.

La Cenaclul Flacãra s-

au spus ºi s-au scris poezii extra-ordinare. De asemenea, s-aulansat câteva mari idei care erauaproape tabu în 1973: problemalibertãþii, problema dragostei deþarã, dar spuse sub o formã plã-cutã ºi curatã, problema dra -gostei de pãrinþi. În cei 12 ani deexistenþã a Cenaclului, au avutloc peste 1600 de evenimentecare au adunat mai mult de ºasemilioane de oameni.

Acesta a fost harul luiAdrian Pãunescu - sã fie talentat,generos ºi sã lanseze oameni ta -lentaþi. Adrian Pãunescu rãmânea fi unic. De o energie cople -ºitoare, debordantã, vulcanicã,împr㺠tiind în patru vânturi cãrþide poeme, fapte culturale, iubirede literaturã ºi iubire de þarã!

ANIVERSARE

Ziua mondialã pentrucombaterea maladieiAlzheimer (WorldAlzheimer's Day)

Este marcatã în fiecare anla 21 septembrie, în peste77 de þãri. Campania din

acest an are ca temã:"Demenþa: putem reduce

riscul" concentrându-se pe

modalitãþi de prevenire aîmbolnãvirii printr-un stil

de viaþã sãnãtos.

Pensia poate fi cumulată cu salariul!

MIZILUL

ŞTIRIPROIECT

O comisie formatã dinreprezentanþi ai guvernului dinNicaragua, oameni de afaceri ºiacademicieni a aprobat ruta unuicanal navigabil care ar trebui sãlege, dupã investiþii de 40 de mi -liarde de dolari, oceanele Atlanticºi Pacific, concurând astfel ca -nalul Panama. Traseul canalului,cu o lungime de 278 kilometri,între vãrsarea râului Brito înPacific ºi cea a râului PuntoGorda în Marea Caraibilor, va tra-versa lacul Nicaragua, cel maimare din America Centralã, ºi vaavea o lãþime variind între 230 ºi520 m, în timp ce adâncimea va fide 27,6 m. Proiectul prevedefinalizarea lucrãririlor în 2019 ºidarea în folosinþã în 2020. Ca -nalul plãnuit de Nicaragua ar fi depeste trei ori mai lung decâtCanalul Panama, de 77 de km.

CAZINOURadu Mazãre, primarul

municipiului Constanþa, a de -clarat: "Sunt în discuþii cu Gu -vernul, mai exact cu ministrulAdministraþiei, ca sã predãm iarCazinoul cãtre Compania deInvestiþii, ca sã-l repare cu baniguvernamentali ºi cred cã se vaîntâmpla chestiunea asta foarterepede pentru cã l-aþi auzit ºi pepremier declarând cã este undeficit foarte redus ºi cã sunt banide cheltuit pentru autoritãþilelocale". Întrebat care ar fi sumanecesarã pentru reabilitareaCazinoului, primarul a rãspuns cãinvestiþia ar fi în jur de 10-12 mi -lioane de euro, dupã care Primãriava decide destinaþia acestuia."Depinde ce vrea populaþia:muzeu, salon de nunþi sau cazi-nou", a explicat Mazãre. Cazinouldin Constanþa este una dintre celemai reprezentative simboluri alecelui mai mare port al României,fiind ridicat în 1904-1910 lainiþiativa regelui Carol I pe falezaoraºului. Construit în stil ArtNouveau sub influenþa cos-mopolitanã a cazinourilor epocii,edificiul constãnþean este termi-nat în 1910 ºi inaugurat în lunaaugust, ultimele retuºuri fiindfãcute în 1912.

CUTREMURGheorghe Mãrmureanu

a dat asigurãri cã "marele cu -tremur" nu va veni prea curând înRomânia. El este de pãrere cã unseism de mare adâncime poate fipericulos pentru þara noastrãnumai dacã va depãºi o magnitu-dine de 7,1 grade pe scara Richter."Românii aºteaptã cutremurul demare adâncime. Cutremurul dema re adâncime nu înseamnã cãeste foarte periculos, depinde ºi cemagnitudine are, pentru cã dacãseismul din 4 martie 1977 nu erala 94, ci la 110 km, efectele eraumult mai mici. Deocamdatãlumea sã stea liniºtitã, sã îºi vadãde treburile obiºnuite. Cutremureca ãsta, de 4,8 - 5 grade nici nu leluam în seamã acum 15 ani", amai declarat Mãrmureanu.

DEZVĂLUIREFilip Teodorescu, fostul

ºef al contraspionajului din ul ti -mii ani ai perioadei comuniste,spune cã Laszlo Tokes, agent alserviciilor secrete maghiare, eraun trãdãtor de þarã, nu un spion,fiind plãtit pentru ceea ce fãcea."Nu fãcea o muncã voluntarã,...

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Au trecut aproape 70 deani de la ultima conflagraþie mon-dialã. Unii afirmã cã a trecut camprea mult timp de atunci, alþii,dimpotrivã, susþin cã e suficient.În toatã aceastã perioadã, pace nua fost pe Pãmânt, sutele de rãz -boaie regionale aducând des tu lãsatisfacþie adepþilor teoriilor luiMalthus ºi fonduri consistenteneguþãtorilor de moarte. Chiar da -cã oamenii nu au mai simþit demult timp în nãri mirosul pãtrun-zãtor al prafului de puºcã, realitã -þile zilelor noastre nu prevestescnimic bun pentru viitor.

Dupã recentele aventuriteritoriale expansioniste ale Ru -siei, acompaniate de mãsurilepunitive ale mai marilor lumii, separe cã a reînceput rãzboiul rece -dupã unii chiar Al Treilea RãzboiMondial -, "fapt inevitabil ºi abso-lut necesar ieºirii economiei mon-diale din crizã/recesiune" (?!),afirmã unii analiºti economici,susþinând ºi cã "modelul neolibe -ral al economiei globale ºi-a arãtatlimitele încã din anii 2000, con-comitent cu eºecul teoriei carespune cã armonia globalã ar fi tre-

buit sã aparã odatã cu prãbuºireacomunismului. Recenta crizã aarãtat cã menþinerea artificialã ºipe termen lung a consumului esteimposibilã, iar modelul de dez-voltare bazat pe consumatorismare nevoie de un alt motor de dez-voltare. În contextul actual,motorul de dezvoltare cãutat nupoate fi decât sectorul militar.Condiþia pornirii acestui motoreste însã de naturã eminamentepoliticã, generatã de un evenimentcu impact major asupra opinieipublice, iar cazul Crimeea-Ucraina este un astfel de eveni-ment!".

Cred cã nici Dumnezeunu ºtie care va fi soarta omenirii înviitorul mai mult sau mai puþinapropiat, cu atât mai puþin "pre-vestitorii" autohtoni. România,împinsã de noii sãi aliaþi la graniþaesticã a imperiului occidental, nuare nicio ºansã sã devinã cheiaacestei sumbre perspective: cu oarmatã ciuntitã, care nu mai pre -zintã nicio garanþie privind apã -rarea naþionalã, nici mãcar curio -zitate pentru odraslele aduse depãrinþi la "parada-parodia" de 1

Decembrie, cu o economie fluctu-antã ºi neperformantã, cu o popu-laþie adusã în pragul sãrãciei ºi adeznãdejdii, nu ar putea face faþãnici mãcar unei râgâituri a Þarului.Vom aºtepta (ca de atâtea alte oriîn istorie) ajutorul Occidentului...ªi dacã acesta nu va veni sau nuva fi pe mãsura aºteptãrilor?...

În acest context tulbure,culmea, nori negri se adunã ºi dea-supra patriarhalului Mizil, un orã -ºel care, dupã un boom ce a duratcâþiva ani - realizare ce a aparþinutîn exclusivitate actualului primar-,acum aratã jalnic ºi parcã lãsat deizbeliºte: deºeurile rezultate dinreabilitãri "strãjuiesc" nederanjatecontainerele burduºite de gunoi,haitele de câini fac legea prin maitoate cartierele, parcul oraºului,murdar ºi neîngrijit, a redevenit unloc nerecomandat sã fie strãbãtutdupã lãsarea întunericului, gãºtilede cartier - din ce în ce mainumeroase ºi mai agresive - tul-burã liniºtea ºi bunul-simþ alcetãþenilor, ºi toate acestea, ºi încãmulte altele, se petrec sub privirileîngãduitoare sau nepãsãtoare aleautoritãþilor locale, alese sau

numite.Cine tre-buie sã seocupe de men þi -nerea curãþeniei o -ra ºului? V-aþi abando-nat edilul, i-aþi spus...PAS... ºi vã ocupaþi doar depropriile afaceri?!

Din zori ºi pânã-n as fin þit,o fantomã a trecutului bântuiestrãzile oraºului, speriind oamenii ºiasmuþind populaþia "la luptã", întainiþe se ascut pumnalele ce vor fiîmplântate în spinarea celui dibuit"vinovat" de cãtre "neprihãniþi","prietenii" de ieri, devin duºmaniinecruþãtori de astãzi, binele, dãruitodinioarã, cu mãrinimie, unuia saualtuia, devine motiv de rãzbu na re, sepun la cale trãdãri, se ne gociazãfuncþii, se schimbã tabe rele înfuncþie de interesele unuia sau alto-ra, ºi, colac peste pupãzã, se viseazão nouã mezalianþã! Lua-v-ar dracu'pe toþi!

Ocupaþi-vã de oraº, cãcipentru acest lucru v-am ales, pentruasta vã ºi plãtim, nu ca sã vã jucaþide-a conspiratorii, îm buibaþilor!

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

Războiul ne bate la porţi?

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Cuvintele cel mai desauzite în aceastã campanie elec-toralã nu sunt România, prosperi-tate, securitate, liniºte, educaþie,sãnãtate. Tot ceea ce auzim e ser-vicii secrete ºi ofiþeri acoperiþi. Bane spune dl preºedinte Bãsescu cãun candidat - numai unul? - aredublã comandã ºi cã munceºte ºipentru Servicii, ba se autodemascãdl Turcescu cã e ofiþer acoperit.Adineauri, dl Meleºcanu, fost

director SIE, a demisionat pentru aintra în campania electoralã. Alþiºefi de Servicii au fost prim-miniºtri.

Dacã, în România anului2014, Servicile sunt atât deprezente în politicã, media,Justiþie, Executiv ºi Legislativ, numai bine econosim banii de cam-panie electoralã ºi hotãrãscServiciile direct cine va fi pre -ºedinte, premier, ministru, parla-

mentar ºi lider de opinie? Oricum,Parlamentul în România este, dinnefericire, de faþadã. Oricum,Justiþia este acuzatã, uneori cuprobe, cã este condusã politic viaServicii. ªi atunci nu mai binedefilãm cu Serviciile la vedere?

Probabil cã ºi parteneriiamericani ar fi de accord, dacã vorrealiza avantajul. România ardeveni mai previzibilã, mai puþinagitatã, în contextul în care în

Rusia lui Putin face ce face peflancul de Est al NATO.

Sigur cã ar putea sã fiemai puþin amuzant seara la talk-show-uri dacã o sã le ºtim pe toatedinainte, eventual ºi cu o proiecþiede cinci pânã la 10 ani, aºa cumstabileºte lucrurile în ChinaPartidul Comunist. Vom avea însãmai mult timp pentru Teo, Mãruþãºi Capatos. Oricum, dupã cumstau lucrurile în România, înpoliticã, Justiþie sau media civiliinu prea mai au ce cãuta...

Bogdan CHIRIEAC

Din hãrmãlaia stârnitãde confesiunea lt.col RobertTurcescu, se pot identifica treitipuri de mesaje.

Antibãsiºtii susþin cã"defectarea" lui Robert Turcescu,vocalist în echipa prezidenþialã,demonstreazã degringolada sus -þinãtorilor lui Traian Bãsescu.Poate fi ºi ecoul unei lupte întreserviciile secrete, odatã pierdutpunctul de reper de la Cotroceni.

Ipoteza unei diversiuni/aunui joc de imagine, pentru aabate atenþia de la evoluþii de pescena politicã, sau dimpotrivã,pentru a aduce tema ofiþerului laparoxism, este expediatã la"puþin probabilã". Practic, auto-deconspirarea confirmã ceea ce"ºtiau" deja opozanþii lui TraianBãsescu: acesta se foloseºte destructuri ale statului, inclusiv deserviciile secrete. În acest con-

text, este amintitã dezbaterea din2009, moderatã de "imparþialul"Robert Turcescu ºi câºtigatã depreºedintele în funcþie.

Bãsiºtii au o paletã mailargã de scenarii. Robert Tur -cescu se sacrificã, pentru a îm -pinge candidatul (altora, evident)la destãinuiri. Nu a spus dl.preºedinte Bãsescu cã a intrat unofiþer acoperit în alegerile prezi-denþiale? Sau, poate Robert sepreface, în acelaºi scop. Nuvedeþi cã documentele sunt fãcã-turi, cã nu are CNP de Piteºti ºitimbru fiscal? Sau, este, cu ade-vãrat, ofiþer acoperit, dar asta nuar fi ceva rãu. ªi-a ascuns identi-tatea pentru a face bine, pentru alupta împotriva corupþiei, apatronilor care îºi fac jocurileprin intermediul jurnaliºtilor careîl criticã pe Traian Bãsescu.Vechea temã: democraþia poate fi

încãlcatã, dacã o faci cu un scopnobil. Cât priveºte adversarul,acesta e un monstru, nu Robert: l-a ºantajat, are dosare, de unde leare?

Câþiva jurnaliºti neutri îlînjurã pe Turcescu sau, maidegrabã, semnaleazã o nedrep-tate: cât de corect este sã ai înspate structuri de informaþii ºi derelaþionare, atunci când con-curezi pe o piaþã durã, cu alþiicare nu au decât pixul/laptop-uldin dotare?

Din aceste po ziþionãrirezultã cã toatã lumea câºtigã.Tabãra anti-bãsistã îºi confirmãbãnuielile ºi scapã de un lider deopinie. Grupurile care se reven-dicã de la Traian Bãsescu se vic-timizeazã. Robert Turcescu rã -mâne în joc, ba chiar poateavansa. S-au vãzut cazuri depoliticieni care cresc, dupã "dis-

closure". Emisiunea, slavãDomnului, invocat de Tur cescu,are cine s-o facã. Chiar ºi B1 ieseîn avantaj: face eco nomii, ºi nude ici de colo.

Presa, în general, pierdecredibilitate ºi prestigiu. DacãRobert Turcescu chiar era ofiþeracoperit, ar cam pierde ºi servi -ciul care l-a angajat. Fie nu a fostîn stare sã-ºi pãzeascã docu-mentele pe care "le-a primit"Turcescu în cursul sãptãmâniitrecute, fie nu a ales pe cine tre-buie în funcþie.

Din aceastã perspectivã,cred cã nu va întreprinde nimicîmpotriva fostului spion care s-aautodenunþat. Ca sã nu rãs-coleascã subiectul. Totul va fiacoperit de mii de postãri sterileºi sute de scenarii, unul mai fan-tezist ca altul, pânã va izbucniurmãtorul scandal, iar lumea vauita.

Val VÂLCU

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefon: 0766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

România - o cazarmă uriaşă

Cui face rău Robert Turcescu

Pagina 3 MIZILUL

era plãtit. Era în poziþia detrãdãtor de þarã, nu spion, pentrucã spioni sunt strãinii". Fostulofiþer de contraspionaj a mai spusºi cã Laszlo Tokes era pastor, lafel ca ºi cei din familia lui, ºiacesta ar fi fost unul dintre cri-teriile pe baza cãrora a fost alesca agent al serviciilor secreteungare. "Cei care l-au decorat peLaszlo Tokes sã dea o explicaþieromânilor. Cred cã aºa estecorect. Ce motive au fost ca sã ise acorde o asemenea înaltã dis-tincþie româneascã naþionalã unuitrãdãtor de þarã? Trãdare înseam-nã un cetãþean român care sepune în slujba unei puteri strãine",a mai spus Filip Teodorescudespre agentul Tokes.

MIGRĂRIªapte consilieri judeþeni

ºi cel puþin 15 primari de oraºe ºicomune din judeþul Prahova autrecut la alte formaþiuni politicedupã intrarea în vigoare a ordo-nanþei privind migrarea aleºilorlocali. Consilierii judeþeni RaduIonescu (PDL - la UNPR),Dosaru Iuliana (PNL - la PLR),Laurenþiu Mitrea (PNL - la PLR),Simona David (PNL - la UNPR),Vasile Pãtraºcu (PNL - la PLR),Toma Pinþoiu (PNL - la PLR) ºiDiana Niculescu (PPDD - laPSD) au schimbat ºi ei partidul.Totodatã, potrivit lui Mircea Cos -ma, primarul oraºului Plopeni,Dragoº Niþã, ºi cel al oraºuluiBãicoi, Ciprian Stãtescu, au tre-cut de la PDL la UNPR, în timpce primarul oraºului Slãnic,Costea Daneluº, a trecut de laPNL la PSD. Cosma a mai spuscã alþi 14 primari de comune autrecut la alte partide decât celedin partea cãrora au fost aleºi.

DESCOPERIREUn tezaur dacic format

din 14 piese a fost descoperit într-o localitate din judeþul Mureº.Comoara, veche de peste 2.000de ani a fost gãsitã la doar 10-15centimetri adâncime în pãmânt.Tezaurul cuprinde brãþãri, coliereºi cercei ºi a fost evaluat la peste100.000 de euro.Tezaurul dacicdin argint a fost descoperit laaproape 10 kilometri de munici -piul Târgu Mureº. În urma cer -cetãrilor specialiºtilor, aceºtia auestimat cã tezaurul dateazã de lasecolul întâi, înaintea lui Hristos.Bãrbatul urmeazã sã fie recom-pensat de stat cu pânã la 45 lasutã din valoarea tezauruluidescoperit.

INVESTIŢIEGrup Servicii Petroliere,

aflat în subordinea grupuluiUpetrom, condus de omul deafaceri Gabriel Comãnescu, aachiziþionat trei nave în valoarede peste 100 de milioane dedolari. Cele trei unitãþi vor fi uti-lizate de ruºii de la Lukoil înoperaþiunile pe care aceºtia ledesfãºoarã în Marea Neagrã.

MAJORĂRIProfesorii vor primi din

nou bani pentru dezvoltare profe-sionalã, însã suma va fi majoratãla 150 de euro, a declarat recentministrul Educaþiei Naþio nale,Remus Pricopie. Totodatã, mi -nistrul a mai spus cã încearcã sãclarifice problema cu naveta ca -drelor didactice, iar în ceea cepriveºte Programul "Bani de li -ceu", suma alocatã va creºte pânãla aproximativ 250 de lei.

ŞTIRI

c

Aflãm din gura presei cãcele douã mari puteri, Rusia ºiAmerica, îºi împart prieteneºteinfluenþa militarã, în cãmara lorsecretã existând o hartã a vân -zãrilor de armament. "Bu sinessInsider" scrie cã Rusia ºi SUAsunt cei mai mari furnizori dearmament la nivel mondial, cuexporturi cumulate de aproape 60de miliarde de dolari anual.Oficial, SUA alimenteazã cuarmament aliaþii sãi din NATO ºidin Orientul Mijlociu - Turcia,Israel, Arabia Sauditã, iar Rusiaînarmeazã þãri în curs de dez-voltare, precum ºi zone întregidin Asia de Sud-Est ºi Africa deNord. Neoficial, ºtiu ei mai bine.

Un raport al institutuluide cer cetare "Sto ckholm Inter -national Peace" consemneazã cãSUA a livrat armament unuinumãr de 59 de þãri care nu seaflã pe borderourile de platã aleRusiei, iar Moscova a furnizat

echipament militar cãtre doar 15state fãrã legãturi cu SUA. Alte15 þãri, printre care Irak, IndiaBrazilia ºi Afghanistan, au pri mitarmament de la ambele puterimondiale. În perioada 2012-2013, cele mai însemnate plãþicãtre SUA pentru armament,respectiv 3,7 miliarde de dolari,le-au fãcut Emiratele Arabe, iarcele mai mari comenzi cãtreRusia au venit din India, valoarealor atingând 13,6 miliarde dedolari. În total, în cei doi ani,Rusia a livrat echipament militarde 30 de miliarde de dolari, iarSUA au vândut armament de26,9 de miliarde de dolari.Aceasta fiind, pe scurt, politicamarilor puteri pentru pace mon-dialã ºi dezarmare.

Pe de altã parte, conflic-tul dintre Rusia ºi Ucraina acauzat cea mai mare creºtere apreþului gazelor naturale dinEuropa în ultimii cinci ani. DeºiRusia a sistat exporturile de gazespre Ucraina, Europa continuã sãprimeascã gaze ruseºti prin con-ductele ce traverseazã Ucraina.Scumpirea gazelor va aduce altevaluri de scumpiri, care voratrage dupã sine consecinþe zdro-bitoare. "The Telegraph" con-semneazã cã unii laureaþi ai pre-miului Nobel pentru economieafirmã cã sursa problemelor dinzona euro este Ger mania, care aîncurajat orbeºte minimizareacheltuielilor într-o peri oa dã încare þãrile grav afectate de crizãtrebuiau sã-ºi reconstruiascã sec-torul bancar ºi sã încurajeze con-sumul. Auziþi ºi dumneavoastrã!Pe primul plan, bancherii ºi con-sumul! Nu factorul uman! Poatede aceea România se aflã pe

aceeaºi treaptã cu Ecuador,Guatemala, Kazahstan sauFilipine, ajungând în 2014 lainflaþie ºi dobânzi de nivel occi-dental, cu o stagnare cronicã însãrãcie, cauzatã de dezindustri-alizarea din ultimii 25 de ani ºide jaful naþional, care poartãsemnãtura clasei po li tice de dupãlovitura de stat din '89.

Deºi de vreo patru se -cole Rusia ºi Germania îºi împartEuropa de Est în secret, tratatelefiind încheiate pentru a fi încãl-cate, Occidentul este, din pãcate,la fel de divizat ca pe vremeacãderii Bizanþului, iar Putin varãmîne ºi cu Ucraina ºi cu robine-tul de gaz în mânã ºi cu alte"pohte" teritoriale netãiate. Sã nuuitãm totuºi cã în spateleGermaniei se aflã mereu ameri-canii ºi aceasta va face ceea ce îivor dicta ei. Sã sperãm cã Þarulnu va reuºi sã redea ImperiuluiRoºu gloria de odinioarã, nu vareuºi sã anexeze orice teritoriudoreºte, ca sã-l încãlzeascã natu-ral cu gaze interne. Sã sperãm cãHussein Obama va fi scos uºureldin scenã, pentru cã un lidermondial trebuie sã stârneascãrespect, nu teroare! Violenþa esteanimalicã. Sã luãm aminte!Uitaþi-vã la Þara noastrã! De ceoare au pus armata pe butuci?România, depãºitã militar ºi eco-nomic, se apropie insidios deaceastã situaþie criticã. RoºiaMontanã, Pungeºti ºi parcul dedistracþie pentru copii de laDeveselu ºi Kogãlniceanu, spuntotul.

În decembrie 2014 sefac doi ani de când postul deAmbasador al S.U.A. la Bu -cureºti a devenit vacant, odatã cu

încheierea misiunii lui MarkGitenstein, însã americanii n-aumai numit un altul. Prietenie ºiîncredere prea mare între noi?Sau austeritate financiarã laamericani? De ce-am mai aveanevoie de ambasador, dacã "cele-brul" general-gafeur WesleyClark ºi Gitenstein s-au pripãºitla noi, ultimul fiind pe poziþiacelui mai puternic afacerist dinRomânia. Mark Gitenstein ocupãun fotoliu în consiliul de admi -nistraþie al Fon dului Proprietatea,cu o mare putere de influenþãasupra politicii energetice a Þãriinoastre. În plus, el "a reprezentatinteresele industriei de armamentºi ale marilor companii din sec-torul energetic, dintre care,"Exxon Mobile", cea care vaexploata rezervele de gaz naturaldescoperite în Marea Neagrã".

Inventat iniþial de politi-cienii români pentru a despãgubipe cei care au fost deposedaþi debunuri de cãtre regimul comu-nist, Fondul Proprietatea ºi-aschimbat alura în funcþie deinteresele politicienilor, iar acumdeþine pachete de acþiuni la toatecompaniile de stat din sectorulenergetic: Petrom-OMV, Hidroe -lec trica, Transgaz, Romgaz,Nucle a r electrica ºi Regia Naþio -nalã a Sãrii - SALROM. Cum ceidoi reprezintã interesele Unchi -ului Sam pe teritoriul nostru, iarel porunceºte Bu cureºtiuluidirect prin "telefonul roºu" - maiceva decât Moscova dupã AlDoilea Rãzboi Mondial, de ce-armai fi nevoie de un nou interme-diar diplomatic? Bãieþii de laBucureºti sunt docili, nu-i ies dincuvânt!

Maria Diana POPESCU

Harta secretă deţinută de Rusia şi S.U.A.,telefonul roşu şi doctoratul în război mondial

OPINII

Corespondenþe din Stuttgart www.agero-stuttgart.de Corespondenþe din Stuttgart www.agero-stuttgart.de

''Veacul nostru ni-l umplurăsaltimbancii şi irozii…''

Au fruntea îngustã,frizuri punkiste sau de copiihandicapaþi, majoritatea termi-nate în coadã de rândunicã,mestecã concentrat gumã ºi, dincând în când, fac balonaºe, carese sparg zgomotos de-mi sunã ºiacum timpanele. Sunt nu numailângã noi, ci majoritatea sunt ainoºtri, iar pentru cã aratã aºa vinane aparþine.

Râd prosteºte de subochelarii de intelectuali falºi, semângâie pe umeri ostentativ cugesturi narcisiste, sorb cafelelecu plescãituri, stau la masã cuunul dintre picioare sprijinit detãblie, într-o poziþie ineditã deyoga, bãieþii au cercei prin urechiuitându-se languros la colegii debreaslã cu cioc sau codiþe beþi-vane, se scarpinã în nas continuu,pregãtind saloanele pentru unviitor ºi posibil eveniment ºi, celmai important, au învãþat sã vor-beascã inutil de la cinci ani lamobil, obligatoriu preþ de mini-mum jumãtate de orã. Subiecte:Elodia, pãpica, Guþã, sex,droguri, copiat, litoral, fiþe,

Cioacã, motociclete, ATV-uri,discotecã. Din când în când îºirod unghiile pe post de trufan-dale. Bãieþii tâmpi din generaþiaprohab, huidume cu patru guºi ºifrunte cât o talpã de melc, suntînsoþiþi de fete cu creier ascuns ºipoºete cu mai multe cataramedecât o cãmaºã de forþã, dar carestau atârnate de gâturile lor laplimbãrile prin urino-fecalo-te -rapia litoralã. Ei sau ele trag bã -ºini ºi apoi râd zgomotos ca la oglumã bunã, aducându-ne amin tede Romicã Þociu ºi Telebingo,care o întreba repetat, la 21,30,pe câºtigãtoarea din Tg.Jiu a unuibax de bere Burger, dacã Brân -cuºi mai dã limbi la MasaTãcerii.

Boul este tot timpulnefericit. Încuiat ºi incult, a ajunsun bou cu fiþe, chit cã-i curgbalele peste tot. Boul parvenit dãºi ora exactã, ca un mãgar. A camînþãrcat bãlaia comunistã, boule!Oftica boului, cãzut în cap la pro-priu, se mãsoarã în spume. Delocîntâmplãtor, vocabularul lui sereduce la expresia ''Ce spumelemele!'', iar a consoartei la ''Sunt odoamnã, ce beeepa mea!'' Tâm -piþeii privesc unii prin alþii,

învãluiþi în fum de þigarã, fãrãurmã de dialog, scena terminân-du-se dupã jumãtate de orã princlasicul ''Hai sã facem o bilã!''

Licenþiaþii, ca ºi prosti -tuatele, majoritatea odrasle desecuriºti dovediþi ºi împãtimiþi, înfaþa paharului de coniac, care segoleºte instantaneu, se plictisescfãcând sudoku, fie, la concurenþã,cerculeþele peste cerculeþe pehârtie. Sunt ºi progenituri denomenclaturiºti care, la oriceapelare, dau din cap aprobatorsau tendenþios, precum câinii dinspatele lunetelor automobilistice.Generaþia care va stãpâni naþi-unea este de speriat. Asta dacãgândim cât de cât pozitiv. Altfel,suntem pe buza prãpastiei, cân-tând manele ºi aºteptând ca re -compensã averea.

Suntem mai proºti decâtsuntem. Suntem un popor depupincuriºti. Diplomele de facul-tate au ajuns o afacere dintre celemai profitabile. De aceea avemabsolvenþi care dupã terminareafacultãþii se angajeazã pe MareaPiaþã Neagrã, sub nivelul car-tonului obþinut, mai ales cã-s lip-siþi de orice urmã de culturã ge -neralã. Aºtept sã trãiesc momen-tul în care vor ajunge oameni fãrãexamen, dar ºi fãrã plicuriledolofane. Mã uit ca nea Ion la eiºi mã îngrozesc de creierele lor

de furnici, chiar dacã la unmoment dat zãresc în mijlocul lorºi pe fecioru-miu, care aveavocea unui elefant de ranjat întimp ce se afla pe budã ºi tocmaifãcea pipi. Oricum, spre mâh-nirea coastei mele din care s-anãscut Eva, oricine cautã, maiales în societatea mioriticã, nodîn papurã, tot îl gãseºte.

Eram un popor cuviin-cios, dar acest cuvânt a dispãrutdin vocabularul nostru. Suntemcufundaþi în mlaºtina materiei.Nu mai e prea mult loc pentruidealism ºi principii în lumeaasta. Tinere, þara ruºinii în caretrãieºti te vrea prost ºi credincios!Crede ºi nu gândi! În Românicanoastrã, totul e de vânzare, pânãºi conºtiinþa copiilor. Poate deaceea, autorul acestor rânduri,ajuns la o vârstã care, dacã nu-mieste un avantaj, mãcar sã-mi fie oculpã, ar da neantului o parte dinîncrederea lui în frumuseþealumii. Puturoºi din toate zãrile,uniþi-vã! Iar în caz contrar,convingeþi-ne cã atât pentru voi,pentru cei drepþi, cât ºi pentruceilalþi, pentru cei pãcãtoºi, nu s-a fãcut deja târziu, mult prea târ -ziu.

Noapte bunã, poporromân, oriunde te-ai afla!

Prof. univ. asoc. Pompiliu COMªA

Generaţia tâmpiţilor

Pagina 4MIZILUL

Mituri antice şi

evenimentele reale care

le-au inspirat

DEZVALUIRI

Legendele au însufleþitimaginaþia oamenilor timp demii de ani. Deºi multe din elesunt simple poveºti transmise

din generaþie în generaþie, unelear putea fi relatarea unor eveni-

mente geologice reale, credePatrick Nunn, de la Univer -

sitatea Sunshine Coast dinAustralia. El a studiat legãtura

dintre miturile antice ºifenomenele naturale din trecut,

considerând cã legendele potoferi savanþilor informaþii

importante despre evenimente lacare povestitorii au asistat, dar

despre care oamenii de ºtiinþã nuau prea multe informaþii. Iatãcare sunt cele mai cunoscute

mituri antice ºi evenimentele pecare le-ar putea prezenta.

Lacul care ucide

O legendã din Came runprezintã povestea tribului Kom,care a trãit un timp în þinutultribului Bamessi. Liderul Kom aaflat cã ºeful tribului Bamessivrea sã-l ucidã ºi atunci a decis sãse rãzbune. S-a spânzurat, iar dinfluidele trupului sãu a luat naºtereun lac. Înainte sã moarã, i-a spussurorii lui cã membrii tribului sãunu trebuie sã se atingã vreodatãde acel lac sau de peºtii care vorînota acolo. Într-o zi, când tribulBamessi a vrut sã pescuiascã înlac, acesta a explodat ºi toþipescarii au murit.

Povestea ar putea aveaun substrat real. În anul 1986,Lacul Nyos din Cameron a eli -berat o cantitate mare de dioxidde carbon, ucigând 1.700 deoameni care dormeau în satul dinapropiere. Acest gaz toxic seadunã în apele vulcanice, iaractivitatea seismicã poate provo-ca o eliberare bruscã a gazelor,care ajung la suprafaþã ºi ucid peoricine se aflã în zonã.

Somnul gigantic Namazu

Potrivit legendelor ja -po neze, Namazu, un somn uriaº,este îngropat chiar sub acest arhi-pelag. Zeul Kashima îl þinenemiºcat pe Namazu cu ajutorulunei pietre, dar uneori zeulalunecã ºi atunci peºtele îºi miºcãaripioarele sau coada ºi producecutremure. Desigur, nu estenevoie de un peºte gigantic pen-tru a provoca un cutremur mareîn Japonia. Aceastã þarã este situ-atã pe mai multe plãci tectonice,are activitate vulcanicã, ºi deaceea aici au loc cele mai multeseisme.Totuºi, somnii sunt pre -zenþi în mitologia popularã ºi dinalt motiv. Aceºti peºti pot prezicecutremurele, cred japonezii. Cutoate acestea, cercetãrile nu auputut demonstra o legãturã întrecomportamentul somnilor ºicutremure.

Autoritãþile folosesc otehnologie de ultimã orã pentru aafla cu câteva secunde înaintecând vor avea loc marile seisme,ca sã poatã alerta din timp popu-laþia. Aparatele sofisticate detec -teazã undele seismice ºi apoitrimit mesaje oficialilor, caredecid încetinirea trenurilor, pen-tru a putea reduce pagubele ºiriscul pierderii unor vieþi.

Ne-am sãturat de Ungaria,care vrea respect pentru dispreþul eifaþã de legile româneºti!

Ne-am sãturat de drep-turile ºi de revendicãrile bisericilormaghiare în România, dupã ce niciîn secolul XIX acestea nu le per-miteau românilor transilvãneni sãaibã biserici de piatrã, ci numai dinlemn, ca sã nu lase urme durabile,pentru ca în prezent sã ne acuze cãnu avem istorie, trecut sau culturã.Acum, brusc, bisericile maghiareau descoperit cã vor toleranþã ºiretrocedãri, dupã ce au furatArdealul ºi i-au împilat pe românisecole de-a rândul. Nu am vãzutniciun cleric maghiar sã-ºi cearãscuze pentru trecutul de împilareexercitat de bisericile maghiareasupra populaþiei româneºti.

Ne-am sãturat sã ni sebage pe gât criminali maghiari derãzboi, vinovaþi pentru uciderearomânilor, sã se defileze cu cãrþilelor prin România, sã li se acordeonoruri ºi sã li se ridice statui, iar încentrul Budapestei cenuºa lorblestematã sã fie adusã pe ascuns casã fie înmormântatã în pãmântul pecare l-au schilodit, unde sângeleromânilor uciºi de ei încã strigã

dupã dreptate. Nu am auzit Ungariasã-ºi cearã scuze niciodatã pentruperioada ºi crimele lui Horthy, dim-potrivã, acesta e glorificat. În plus,urmaºii slugilor lui Horthy, care aufurat pãduri în Ardeal, sunt reîm-proprietãriþi, ca ºi cum înaintaºii lorar fi fost proprietari de drept pepãmântul românesc.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de toþi banii ei bãgaþi în politica ºiîn presa maghiarã din Transilvania,ca sã-i otrãveascã pe etniciimaghiari ºi sã-i înveþe cum sã seizoleze de români, cum sã nu înveþelimba statului în care trãiesc, cumsã-ºi doreascã enclave etnice ºi cumtot rãul de pe lume vine de la noi.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de toþi interpuºii ei, cu funcþii saufãrã, care agitã apele extremismuluiºi ale secesionismului ºi care seplâng mereu, peste tot, de împilareºi genocid al maghiarilor, în timp ceromânii au ajuns sã trãiascã înHarghita ºi în Covasna sub teroareanoilor grofi maghiari, ca înainte deMarea Unire.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de veºnicele ei pretenþii ºinemulþumiri, în timp ce eleviiromâni sunt alungaþi din ºcolile

centrale din oraºele Transilvaniei casã le facã loc copiilor maghiari, întimp ce tricolorul le este interziscopiilor români, care ajung sã fiepedepsiþi dacã îl poartã.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de steagul secuiesc vârât cu de-asila peste tot, alãturi de steagul sta -tului maghiar ºi de steagul naziºtilorcu cruce ºi sãgeþi, exact pe pãmân-tul care a avut cel mai mult de sufe -rit de pe urma abominaþiilor hor-thyste.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de premierul ei reales, ViktorOrbán, salvatorul naþiunii maghia -re, care de la primul discurs înParlament ºi-a afirmat "dreptul" dea controla teritorii din þãrile înveci-nate ºi de a da ordine altor naþiuni.

Ne-am sãturat de Ungaria,care vrea sã se amestece peste tot,pe care o dai afarã politicos pe uºãºi þi se bagã în suflet pe fereastrã,care îºi trimite emisarii pe cai înTransilvania ca sã ne aminteascã dedescãlecarea lui Horthy ºi caretrãieºte din resentimente ºi frustrãride cãlãu, care nu îºi mai poate tortu-ra ºi nimici victimele, dupã ce afãcut-o secole de-a rândul.

Ne-am sãturat de Ungaria,

care se agitã fãrã oprire ca UE,Consiliul Europei, Comisia Eu -ropeanã, Parlamentul European,SUA, Rusia, Turcia, guverneleRomâniei, Ungariei, Slovaciei ºiSerbiei, Dalai Lama sã se ocupe deminoritatea maghiarã Ungaria com-ploteazã ca de minoritatea ma -ghiarã sã se ocupe ºi catalonezii,bascii, tirolezii, flamanzii, italieniiºi thailandezii, câþiva vajnici apãrã-tori ai autonomiei de acest fel fiindprezenþi, în repetate rânduri, lamitingurile secuieºti din România.Universul întreg trebuie sã se ocupede minoritatea maghiarã ºi de pro -blemele ei închipuite!

Ne-am sãturat de Ungaria,care nu vrea sã fie un stat printrealte state, ci un stat peste alte state;nu vrea sã reprezinte un poporprintre alte popoare, ci un poporpeste alte popoare; nu vrea sã selaude cu o culturã printre alte cul-turi, ci cu o culturã peste alte culturi.

Ne-am sãturat de Ungariaºi de Viktor Orbán, care se viseazãHorthy ºi de Budapesta care seviseazã capitala unui imperiu carenu a existat niciodatã, decât în halu-cinaþiile bolnave ale unor lideri pen-tru care viaþa nu avea rost decât prinmoartea altora.

Corneliu FLOREA

NE-AM SĂTURAT DE UNGARIA!

A mai rãmas puþin pânãla alegerile prezidenþiale, iar situ-aþia candidaturilor se complicã pezi ce trece. În lupta pentruCotroceni, Victor Ponta pare dedeparte marele favorit. Singurulcare ar putea sã-i punã problemeprezidenþiabilului stângii esteKlaus Iohannis, candidatul ACL,nu însã ºi al "dreptei unite". Astapentru cã, pe lângã Iohannis, pen-tru voturile electoratului de dreap-ta, se mai luptã cel puþin patru can-didaþi, ce însã par sã se angrenezeîntr-o competiþie sortitã eºecului.

Prezidenþiabilul PMP,Elena Udrea, cel al PRL, CãlinPopescu Tãriceanu, alãturi de inde-pendenþii Monica Macovei ºiCristian Diaconescu, vor încerca sãatragã voturile alegãtorilor dedreapta ºi sã intre în turul 2 alãturide Victor Ponta. Aparent fãrã ºansereale de reuºitã ºi fãrã mizã, candi-daturile celor patru s-ar putea dove-di vitale în eventuala finalã dintreVictor Ponta ºi Klaus Iohannis.

Un plan dezvãluit desurse din PDL pare sã explice per-fect numeroasele candidaturi de pepartea dreaptã a eºichierului

politic, iar scenariul care ar exlicaînscrierea Monicãi Macovei încursa prezidenþialã sunã astfel:

- PDL ºi-a pierdut capa -citatea de a atrage electoratul"bãsist", în special electoratul sen-sibil la teme precum statul de dreptsau independenþa justiþiei. O can-didaturã a Monicãi Macovei coa -guleazã acest electorat ºi îl aducela urne. Astfel, în turul 2, MonicaMacovei ar putea mult mai uºor sãjoace ºi sã-ºi trimitã voturile cãtreKlaus Iohannis, pentru cã ardeveni un vector de imagine.Candidaþii de dreapta se niºeazãastfel pe anumite categorii devotanþi ºi încearcã sã atragã în turul1 la urne oameni care în mod nor-mal nu ar merge sã îl voteze peKlaus Iohannis:

- Monica Macovei mar -ºeazã pe tema independenþei justi -þiei;

- Elena Udrea se adre -seazã nucleului dur al "bãsiºtilor",tinerilor ºi Diasporei - dat fiindcã l-a numit ºef de campanie pemoldoveanul Eugen Tomac;

- Cristian Diaconescupare sã se adreseze alegãtorilor

preocupaþi de politica externã, carenu voteazã candidaþi ai partidelor,ci independenþi. Prin asocierea cuViorel Cataramã - independentulcare a renunþat la candidaturã pen-tru a-l susþine pe Diaconescu, fostulmininistru de Externe pare sã seorienteze ºi cãtre mediul de afa -ceri, cãtre electoratul liberal.

- Cãlin Popescu Tã ri -ceanu încearcã sã obþinã încre -derea simpatizanþilor PNL ne -mulþumiþi de fuziunea cu PDL, înspecial, ºi a celor 7,4 milioane deromâni care au votat "Da" la refe -rendumul din 2012, în general.

În afara celor patru, îl maiavem pe Klaus Iohannis, princi-palul candidat al dreptei. Acesta arputea beneficia, pe lângã susþinereaPNL-PDL, de voturile românilorcare nu sunt ortodocºi sau de ceicare tânjesc la o þarã "ca afarã", înspecial de cei care vãd în Ger -mania un model de urmat - delocpuþini.

Adresându-se anumitorcategorii de votanþi, candidaþii dedreapta încearcã sã aducã la urneoameni care în mod normal nu s-arprezenta la vot ºi care ar putea

schimba radical rezultatul prezi-denþialelor. În condiþiile în carePSD are un aparat de partid extremde puternic ºi bine organizat,prezenþa redusã la urne îi avanta-jeazã de minune pe social-democraþi. PSD are aproape510.000 de membri declaraþi. La omedie de trei votanþi în familiafiecãrui social-democrat, PSDpleacã din start cu 1,5 milioane devoturi în cursa pentru Cotroceni,neluându-i în calcul aici pe cei dinUNPR ºi PC, aliaþi ai social-democraþilor.

Cu cât va reuºi dreapta sãscoatã mai multã lume la vot, cuatât va scãdea importanþa mili-tanþilor PSD în economia rezul-tatelor finale. 1,5 milioane din 6milioane înseamnã mult mai multdecât 1,5 milioane din 9 milioane,de exemplu. Aceasta pare sã fieadevãrata mizã a numeroaselorcandidaturi de pe partea dreaptã aeºichierului politic: atragerea deelectorat la urne în turul 1 ºi redi-recþionarea acestuia cãtre KlausIohannis în turul 2. Excepþie faceTãriceanu, care pare sã joaceaceeaºi carte, însã pentru adirecþiona electorat cãtre VictorPonta.

Iulian BRATU

Fiecare pentru el sau toţi împotriva lui Ponta?

Armata României sebucurã de încrederea a 67% din-tre români, aratã barometrulINSCOP - Adevãrul, care deter-minã ºi cotele de încredere ºipentru instituþii precum SRI,50,3%, sau Jandar me rie, 58,3%.

Potrivit barometrului, înDNA au încredere 48,9% dintrerespondenþi, în Poliþie 47,6%, înBNR 47,4%, în SIE 44,5%, iar înAgenþia de Integritate (ANI),34,9%.

În categoria instituþiilorpolitice, cifrele încrederii sunturmãtoarele: Primãriile - 41,6%,Curtea Constituþionalã - 29,7%,Consiliile judeþene - 28%,

Guvernul - 27,6%, Preºedinþia -18,3%, Parlamentul - 15,6%,partidele politice - 10,8%.

Topul încrederii în insti-tuþiile sociale sau private estedominat în continuare deBisericã cu 63,4%, urmatã deUniversitãþi cu 41,7%, presã35,3%, organizaþiile societãþiicivile 30,4%, Sindicate 20,4%,Patronate 19,8%, ºi Bãnci,18,2%.

În ceea ce priveºte insti-tuþiile internaþionale, pe primapoziþie în topul încrederii se aflãNATO cu 51,3%, urmeazã ONU- 51,1%, UE - 46%, ParlamentulEuropean - 44,8%, ComisiaEuropeanã - 44,3%, BancaMondialã - 34,5% ºi FMI -26,8%.

Massachusetts Institute ofTechnology (MIT) - SUA University of Cambridge - MareaBritanie Imperial College London - MareaBritanie Harvard University - SUA University of Oxford - MareaBritanie UCL (University College London)- Marea Britanie Stanford University - SUA California Institute of Technology(Caltech) - SUA Princeton University - SUA

Yale University - SUA Potrivit Clasamentului

Internaþional al Universitãþilor 2014- QS World University Rankings,patru universitãþi din România suntprezente în topul celor mai bune 800de universitãþi la nivel global, aces-tea fiind:Universitatea din Bucureºti Universitatea Babeº Bolyai din ClujNapoca Universitatea Alexandru Ioan Cuzadin Iaºi Universitatea de Vest din Ti mi -ºoara.

UN SONDAJ Topul celor mai buneuniversităţi din lume

Pagina 5 MIZILULDIVERSE

Informaţii ştiute de

toată lumea, dar care

nu sunt adevărate!

În ziua de astãzi, informaþiile cir-culã cu o vitezã fãrã precedent înistoria omenirii, datoritã mijloa c e -lor de informare în masã. Dinnefericire, aceeaºi tehnologie ce nepermite sã aflãm rapid ºtirile deultimã orã, contribuie ºi larãspândirea unor mituri false. Unjurnalist a colectat o serie de aºa-zise fapte foarte cunoscute, darcare sunt de fapt false:

n Consumul de alcool nu ucideneuroni.n Thomas Edison nu a inventatbecul.n Oamenii nu folosesc 10% dincreier, ci 100%.n Marele Zid Chinezesc nu poatefi vãzut din spaþiu, deoarece areaceeaºi culoare ca mediul din jurulsãu.

n Zahãrul nu face copiii hiperac-tivi.n Imaginea popularã a lui MoºCrãciun nu a fost inventatã deCoca-Cola pentru o campanie depublicitate.n Pe vremea lui CristoforColumb, oamenii nu credeau cãTerra este platã, nimeni nefiindîngrijorat cã o sã cadã de pe mar-ginea lumii.n Cameleonii nu îºi schimbãculoarea pentru a se deghiza,potrivindu-se cu mediul, ci pentrua comunica cu alþi cameleoni.n Fie cã sunteþi mai emoþionali ºicreativi sau logici ºi analitici, acestlucru nu are de-a face cu "emisferastângã a creierului" sau cu "emis-fera dreaptã a creierului".n Nu pierdeþi cea mai mare partea cãldurii corpului prin cap. Capulpierde cãldurã în acelaºi ritm caorice altã parte a corpului.n Dacã tãiaþi o râmã în douã, nueste adevãrat cã ambele jumãtãþiîºi vor creºte la loc corpul, pro-ducând douã exemplare. Doarcapul are ºanse de supravieþuire.n Încãlzirea globalã nu este oconspiraþie a oamenilor de ºtiinþã.n Piesa radiofonicã "Rãzboiullumilor", a lui Orson Welles, nu aprovocat o panicã la nivel naþionalîn SUA, fãcându-i pe americani sãcreadã cã sunt invadaþi deextratereºtri.n Unghiile ºi pãrul nu continuãsã creascã dupã ce murim.n Struþii nu îºi bagã capul înpãmânt când se simt ameninþaþi.n Napoleon nu era scund, ci aveao înãlþime peste media înregistratãîn vremea sa.n Nu simþim diferite gusturi cudiferite zone ale limbii.n Fulgerele lovesc, de fapt, demulte ori în acelaºi loc.n Vaccinurile nu provoacãautism.

Seria de articole pe care oprezentãm în numerele publicaþiei,

face parte din proiectul "PovesteUrbanã", lansat de Fundaþia pentruEducaþie ºi Dezvoltare MediaPro,cu sprijinul ING Bank, ºi îºi pro -

pune sã scoatã la luminã poveºtilecaselor vechi, adevãrate comoriarhitecturale, ce se pierd însã în

zgomotul cotidian.

Printre strãduþele îngusteºi pline de poveºti arhitecturale delângã Armeneascã, pe strada Spã -tarului, numãrul 22, într-o grãdinãluxuriantã, cu flori galbene, albe ºiroºii, se "ascunde", cu discreþie, unadintre cele mai vechi case dinBucureºti, dupã cum afirmã maimulþi specialiºti. Faþã de alte monu-mente istorice din Bucureºti, CasaMelik a beneficiat de renovare, unaavând loc în 1970, iar cea mairecentã în 2009, dupã cum aupovestit reprezentanþi ai MuzeuluiTheordor Pallady, care fun cþio -neazã în acest imobil.

Construitã în a doua jumã-tate a secolului al XVIII-lea, casa aaparþinut, probabil, unui maredregãtor din Þara Româneascã, iardupã moartea acestuia a fost cum -pãratã de Kevork Nazaretoglu, unbogat negustor armean. Aceastarenoveazã casa în 1822, fãcândmici adãugiri ºi modificãri inte-rioare, dar pãstrând neatinse

zidurile principale.Agop, unul dintre fiii lui

Kevork Nazaretoglu, va primi lacãsãtorie aceastã casã ca dar dinpartea tatãlui sãu. Unica sa moºte -nitoare, Ana, se va cãsãtori cu JacobMelik, care a studiat arhitectura laParis cu celebrul arhitect HenriLabrouste. Dupã câþiva ani deºedere în capitala Franþei, acesta seîntoarce în 1844 în þarã, la invitaþiaministrului de interne Barbu ªtirbei.

Agop Nazaretoglu ºi Ja -cob Melik se numãrã printre spri-jinitorii acþiunilor revoluþionare dela 1848. Totodatã, Jacob Melik afãcut parte ca traducãtor dintr-odelegaþie formatã din ªtefanGolescu, Nicolae Bãlcescu, IonBrãtianu, care urma sã prezinte laConstantinopol doleanþele þãrii. Întimpul exilului, Jacob Melik vapublica la Paris lucrarea "L'Orientdevant L'Oc cident". Întors în þarã în1857, dupã nouã ani de pribegie, elgãseºte casa în ruinã, dar o reparã,pãstrându-i stilul original. Dupãmoartea soþului, Ana va lãsa printestament casa comunitãþii arme -neºti pentru a face din ea "un azil devãduve sãrace". În 1913, casa estedistrusã de un incendiu în care îºiva afla sfârºitul însãºi proprietara.

Un nepot al familieiMelik, Eugen Melik, va comandaîn 1920 restaurarea clãdirii arhitec-tului Paul Smãrãndescu, lucrare

menitã a îndeplini dorinþa testa-mentarã a Anei. În 1969, parohiabisericii armeneºti doneazã casaMelik, îm preunã cu terenul din jur,Con siliului Popular al MunicipiuluiBucureºti. Dupã o nouã renovare,imobilul va gãzdui, începând cu1971, colecþia soþilor Serafina ºiGheorghe Rãut.

ªi în prezent MuzeulTheodor Pallady adãposteºte co -lecþia soþilor Serafina ºi GheorgheRãut, în cadrul cãreia se evidenþi-azã câteva pânze semnate deTheodor Pallady, precum ºi un fondimportant de peste 800 de desene ºigravuri ale pictorului român,reprezentative pentru perioada luiparizianã. Acestea sunt expuseperiodic în serii tematice. GheorgheRãut, director al filialei BãnciiMarmorosch Blank din Paris ºicunoscut colecþionar de artã, a fost

prieten ºi admirator al lui TheodorPallady, pe care l-a gãzduit înlocuinþa lui din Place Dauphine,numãrul 12. Dupã întoarcerea artis-tului în România, Rãut i-a pãstratdesenele ºi picturile din atelier, pecare le-a donat statului român lasfârºitul anilor '60, împreunã cupropria colecþie de artã.

Alãturi de lucrãrile luiPallady, colecþia soþilor Rãut pre -zintã picturã europeanã din secoleleXVI-XIX, sculpturã anticã greco-romanã, egipteanã, indianã, dar ºisculpturã renascentistã italianã ºifrancezã, textile, piese de mobilier,ceramicã orientalã ºi alte obiecte deartã decorativã. Prin diversitatea ei,colecþia întregeºte perspectivaasupra colecþionismului românescºi european de la sfârºitul secoluluial XIX-lea ºi începutul secolului alXX-lea.

Liderul democrat-liber-al, Raluca Turcan, semnaleazãîntr-un comunicat de presã cã:"2014 este al doilea an în carecopiii de clasa I încep anul ºco-lar fãrã manuale, 2014 fiind anulîn care ºi copiii de clasa a II-aîncep anul fãrã manuale.Programa ºcolarã a fost schim-batã încã din iunie 2012, dar nicipânã acum Guvernul Ponta,Ministerul Educaþiei nu autipãrit manualele pentru clasele Iºi a II-a".

Raluca Turcan susþinecã Guvernul ºi MinisterulEducaþiei nu au nicio scuzã. "Seinvocã apariþia contestaþiilor înprocedura de licitaþie. Însã lici-taþia a fost demaratã abia înaprilie 2014, deci dupã doi anide zile. Doi ani de zile denepãsare, incompetenþã ºi dis-preþ faþã de soarta copiilor.Adevãrul este cã au întârziat fãrãnicio scuzã demararea proce-durilor de licitaþie dupã fi na -lizarea schimbãrii programeiºcolare", se precizeazã în comu-nicat.

Un rãspuns tranºant petema lipsei manualelor vine dinpartea Ecaterinei Andronescu,fost ministru PSD al Educaþiei:"Rãspunsul, pe scurt, este:Ministerul Educaþiei este vino-vat! Structura din MinisterulEducaþiei care avea responsabi -litatea manualelor, nu a fãcutfaþã acestei proceduri care estedestul de complicatã. Din man-datul meu, lucru de care îmiaduc aminte cu înfricoºare, afost încercarea de a lãmuri edi-turile cã avem nevoie de ele, darcã noi vrem manuale de calitate,cu bani cât mai puþini. Trebuiegãsitã calea dialogului!".

Din zona Puterii, sena-toarea Gabriela Firea susþineurmãtoarele: "Elevii claselor I ºia II-a nu au avut pe bãncuþemanuale, la deschiderea anuluiºcolar. Toþi cei care au comentatpublic acest aspect s-au grãbit sãarunce cu pietre în ministerulEducaþiei, fãrã a vedea care este,de fapt, cauza realã a acesteiîntâmplãri nefericite. Vina pen-tru lipsa manualelor aparþine edi-torilor, care îºi apãrã intereselefinanciare ºi afacerile pe care lefac pe spatele elevilor. Aceºtiaau fãcut lobby în presã ºi pelângã politicienii din opoziþiepentru a discredita MinisterulEducaþiei ºi a bloca apariþianoilor manuale". VicepreºedintaPSD adaugã cã MinisterulEducaþiei a demarat un procesdorit ºi cerut " de multã vreme"de profesori, elevi ºi pãrinþi.

"Este vorba desprerevizuirea ºi modernizarea ma -nu alelor, multe dintre acesteafiind vechi de 10-15 ani. Maimult, pentru a conecta ºcoalaromâneascã la realitãþile socie -tãþii contemporane, pentru acreºte atractivitatea ºcolii ºi a oface mai competitivã, ministeruldoreºte introducerea, în paralelcu manualele clasice, tipãrite, ºia celor în format digital. Acestlucru distruge afacerile cu ma -nuale ºi materiale auxiliare ºidemanteleazã reþelele din ºcolicare trag, an de an, bani dinbuzunarele pãrinþilor. Aceastaeste miza realã. De aceea sedoreºte discreditarea ministruluiEducaþiei, cel care vrea sã punãpunct afacerilor pe seama ºco -lii", mai precizeazã senatoareaPSD.

ª.A.

HANDBALJuniori 1 (16-18 ani) -

antrenor Rusoiu Cornel - par-ticipã la Campionatul Republicanîn grupa B, grupã din care maifac parte: Petrolul Moreni,Steaua Bucureºti, C.S.S.2 Bu -cureºti, C.S.M. Bucureºti, Di na -mo Bucureºti, precum ºi echipedin Alexandria ºi Piteºti. Cam -pionatul începe în luna septem-brie, iar competiþia presupunedisputarea de me -ciuri tip tur-retur.

Juniori 2(14-16 ani) - an -trenor prof. Mari -an Moise - par-ticipã la Campio -natul Republicanîn grupa C, grupãdin care mai facparte echipe dinGalaþi, Brãila,Focºani, Buzãu ºiGiurgiu. Campio -natul începe înluna septembrie, cu meciuri tipturneu, primul dintre acesteaavând loc la Mizil, în perioada26-28 septembrie la Sala de Sport(cãreia nu i s-a gãsit un numeadecvat!).

Minihandbal (7-11 ani) -antrenor prof. Marian Moise -participã la campionatul organi-zat de Asociaþia Judeþeanã deHandbal Prahova. Pentru echipade minihandbal se fac înscrieri înaceastã perioadã, antrenamenteleavând loc în fiecare marþi ºi joi,de la orele 14.00.

Antrenamentele la toategrupele de vârstã sunt GRATU-ITE!

Vã facem cunoscute ºi

celelalte activitãþi sportive ºi cur-surile organizate de C.S.O. Mizil:

- tenis de câmp -antrenor prof. Florin Brânzoi

- fotbal - antrenor prof.Gabi Cozma

- karate - antrenor senpaiFlorin Carabã

Totodatã, se intenþio -neazã redeschiderea din aceastãtoamnã a ªcolii de Dans, înscrie -rile putându-se face atât la Sala

de Sport, cât ºi prin instituþiile deînvãþãmânt! De asemenea, pentrudoamne ºi domniºoare, se inten -þioneazã deschiderea cursurilorde Zumba ºi KangoJump, daracest eveniment depinde de nu -mãrul înscrierilor.

Conducerea Sãlii deSport vã aºteaptã la meciurileechipelor noastre de handbal,precum ºi la cursurile organizateaici! Îndrumaþi paºii copiilor ºinepoþilor dumneavoastrã cãtresport, asigurând tinerei generaþiiun mediu sãnãtos de creºtere ºieducare, ºi, cine ºtie, poate cã dinaceastã salã se va forma un viitormare campion!

Cãtãlin MAREª

DE CE OARE NU NE MIRĂM? CITIUS, ALTIUS, FORTIUS

POVEŞTI URBANE

Activitãþi sportive în cadrul C.S.O. Mizil

Pagina 6MIZILUL SANATATE

CELE MAI

CUNOSCUTE

SIMBOLURI ALE

LUMII"Simbol = semn, obiect,

imagine etc. care reprezintã indirect(în mod convenþional sau în vir-tutea unei corespondenþe analoge)un obiect, o fiinþã, o noþiune, o idee,o însuºire, un sentiment". Aceastaeste definiþia de dicþionar. Pentrucei care le utilizeazã însã, sim-bolurile sunt chei cu care pot fideschise porþile anumitor dimensi-uni spirituale ºi energii. Ele repre -zintã interfaþa lumii fizice cu ceaastralã. Vã invitãm sã cunoaºteþicâteva dintre multiplele simboluriale umanitãþii ºi semnificaþia lor.

CRUCEAÎnainte ca religia creºtinã

sã o adopte ca emblemã, crucea afost un simbol pãgân al ZeuluiSoare Ra, divinitatea lor supremã,ºi semnifica uniunea perfectã din-tre energia masculinã ºi cea femi-ninã. Iniþial, crucile aveau axeleegale, iar Papa încã mai poartãaceastã cruce de formã originalã,

fapt explicabil, dacã ne gândim cãcreºtinii îl considerã pe Iisus fiullui Dumnezeu, divinitatea lor su -premã, echivalentul lui Ra. Con -stantin cel Mare, primul împãratroman convertit la creºtinism,obiºnuia sã practice venerareaSoarelui, aºa cã este posibil caadoptarea creºtinismului ca religieprincipalã ºi apoi a crucii, ca sim-bol principal, sã nu fie o coinci-denþã.

STEAUA LUI DAVIDDeºi hexagrama este

astãzi simbolul primar al statuluiIsrael, reprezentând Scutul luiDavid, originea ei este mult maiveche. Prima consemnare istoricãa utilizãrii acestui simbol de cãtreevrei dateazã din anul 1018 î.Hr.Templele indiene, datând cu mii deani înaintea erei noastre, aveaureprezentate hexagrame (unele alã-

turi de svastici) care le îm -podobeau la exterior. Hinduºii uti-lizeazã hexagrama în mandala(simbol ritualic, reprezentândUniversul), pentru a ilustra chakrainimii. În "Cartea tibetanã amorþilor" existã imagini cu svasticidesenate în interiorul unei hexa-grame, care simbolizeazã forþacreatoare a Universului. Aºadar,când Hitler a folosit hexagramapentru a-i reprezenta pe evrei camalefici, a greºit. Hexagrama esteun simbol folosit în multe religiidin întreaga lume, semnificândîntotdeauna un principiu pozitiv.

Care sunt cei mai mariinamici ai abdomenului de vis labãrbaþi:

GOGOªILE ne abþinemcât ne abþinem ºi tot cãdem în plasagogoºilor, cât mai glazurate, pu -foase ºi, dacã s-ar putea, mari câtChina. Atât doamnele, cât ºi dom-nii, nu pot rezista tentaþiei de adevora delicioasele "cerculeþe calo -rice", dar într-un final acestea ne vinde hac ºi ne rotunjesc la rândul lor.

CHIPSURILE cu cât maisãrate ºi mai pline de arome, cu atâtmai bine, ar spune majoritatea bãu-torilor de bere. ªi asta pentru cã, nu-i aºa, berea alunecã perfect atuncicând ronþãim diverse sãrãturi. Opungã medie de 35 de grame areaproximativ 180 de calorii, însãaromele de brânzã, ceapã, smântânãsau barbeque pot adãuga lejer încãpe atâtea calorii.

BEREA. O halbã de 440de mililitri poate conþine pânã la 130de calorii, ºi asta în condiþiile în care

vorbim de bere blondã. Celelaltesortimente de bere au puþin maimulte calorii, deci þineþi cont deacest aspect data viitoare când ieºiþila terasã cu prietenii sau iubita. Esuficient sã bei douã beri pe searã ºiîn câteva sãptãmâni burta ta va arãtaca un balon gata sã explodeze.

PIZZA e un fel de mân-care care a spart demult bariereleItaliei ºi care a invadat rapid terito-riul multor þãri, printre care, bine -înþeles, se numãrã ºi România. Osingurã felie de pizza poate ajungepânã la 300 de calorii, deci maregrijã la sortimentele "cu de toate".Puteþi alege o variantã mult maisãnãtoasã ºi mai puþin caloricã dacãfaceþi acasã propria pizza. E foartesimplu de preparat ºi o poþi face câtde subþire vrei, tu alegi câte ingredi-ente pui peste aluat ºi cât de multketchup adaugi peste toatã nebuniaasta.

FAST-FOOD ºi aici vominclude tot ceea ce þine de alimen-

taþia "rapidã", de la banalii cartofiprãjiþi, burger-ul extra large, shaor-ma, kebabul, peºtele pane, hot-dog-ul, meniurile de-a gata, cu sote-uri,fripturi, garnituri care cu greu pot ficatalogate drept "sãnãtoase"ºi camtot ce se mai gãseºte prin meniulacestor fast-food-uri. Astfel de ali-mente sunt extrem de nocive pentrusiluetã pentru cã sunt, de regulã,prãjite în baie de ulei, care nu esteschimbat frecvent.

Cu alte cuvinte, nu ºtimcât de sãnãtos este puiul, nu ºtim deunde a fost achiziþionat ºi în cecondiþii a fost crescut, nu cunoaº -tem provenienþa legumelor ºi nicisosurile folosite nu sunt dintre celemai naturale. În plus, astfel de ali-mente sunt foarte bogate în sare ºi...zahãr, care se regãsesc din belºug înmaioneza, sosurile cu usturoi ºiketchup-urile folosite.

Soluþia? Dacã nu puteþirezista tentaþiei de a gusta din aces-te plãceri, obiºnuiþi-vã sã vã faceþiacasã propriul fast-food, în canti-tatea exactã de care organismul are

nevoie ºi cu ingredientele cele maisigure. De ce sã nu alegeþi în loculcãrnii de vitã din shaorma, de exem-plu, niºte piept de curcan la grãtar,franjurat, amestecat cu legume pecare le cumpãraþi din piaþã, la careadãugaþi un sos light, fãcut dintr-uniaurt cu conþinut scãzut de grãsimiºi un cãþel de usturoi? Încercaþi sãfaceþi asta o datã ºi vã garantez cãfast-food-ul nu se va mai regãsiprintre preferinþele voastre.

PRODUSELE DE PA -TISERIE. Nu doar femeile cad vic-time poftei pãcãtoase de dulce. Suntºi foarte mulþi bãrbaþi care cad înaceastã patimã a plãcintelor, mer-denelelor ºi specialitãþilor cu cioco-latã la colþ de stradã. Astfel descãpãri, însã, pot avea repercusiunivizibile asupra abdomenului, de -oarece în prepararea acestor bu -nãtãþi se folosesc cantitãþi impresio-nante de unt, zahãr ºi fãinã, ingredi-ente care în mod sigur vor duce laapariþia burþii ºi a obrajilor dolofani.

Paula ROTARU

Bărbaţii nu le pot rezista!

Medicii de la Universitateaamericanã Columbia au descoperit,în urma unui studiu pilot, celuleleimune responsabile pentru dis-trugerea foliculilor firelor de pãr lapersoanele care suferã de calviþie.Practic, specialiºtii au reuºit sã facã opastilã care rezolva problema che-liei. Au prezentat chiar ºi trei cazuri,pacienþi cãrora le-a crescut pãruldupã un tratament de doar patru luni.

"Am început de curândtestele pe pacienþi, iar dacã vom aveaîn continuare succesul pe care l-am

avut pânã acum, vom avea o schim-bare extrem de importantã în viaþacelor care suferã de calviþie", adeclarat conducãtorul echipei decercetare, doctorul Raphael Clynes.Deocamdatã nu a fost anunþat câtvor dura testele medicamentului ºicând ar putea apãrea pe piaþã primelepilule.

Calviþia sau alopecia este oafecþiune dermatalogicã inflamatorie

care afecteazã coliculiipiloºi la nivelul scalpu-lui. Printre factorii carepot influenþa creºtereaºi pot determina pier -derea pãrului sunt stre-sul psihic cronic, re gi -mul alimentar ina dec -vat, soarele, poluareaat mos fericã, fumatul ºialcoolul în exces.

Suntem tentaþi sã pãstrãmtoate alimentele la rece, în frigider,însã trebuie sã ºtim cã aceastãobiºnuinþã poate duce la alterareamultora dintre ele. Asta nu înseam-nã cã nu mai pot fi consumate, ci cãîºi pierd anumite calitãþi printre carearoma sau textura finã ºi proaspãtã.Iatã câteva alimente care trebuiepãstrate la temperatura camerei:

Roºiile. Þinute la frigider,roºiile îºi vor pierde aroma pentrucã temperaturile foarte scãzute

împiedicã tomatele în procesul lorde coacere. Mai mult, þinute la rece,roºiile vor avea o texturã alteratã,fãinoasã, iar asta pentru cã sunt dis-truse membranele din interiorulpulpei. Tomatele trebuie þinute latemperatura camerei, într-un coºsau un alt recipient fãrã capac.

Cartofii. Dacã þii cartofii lafrigider, amidonul pe care îl conþinse va transforma mai repede înzaharuri. Astfel, vei consuma car -tofi mult mai dulci ºi cu o texturã

nisipoasã. Cartofii se depoziteazã înpungi de hârtie, într-un loc rãcoros,la întuneric.

Ceapa.Þinutã la tempera-turi scãzute, ceapa devine moale ºisuculentã. Este recomandat sã opãstrãm într-un loc rãcoros ºi uscat.Condiþia este sã o þii departe decartofi.

Usturoiul. La frigider,usturoiul va încolþi ºi nu va maiputea fi consumat. Se va deshidrataºi va mirosi a mucegai. Usturoiul sedepoziteazã într-un loc uscat ºirãcoros.

Pâinea. Pâinea þinutã lafrigider se va usca foarte repede.Dacã vrei s-o consumi peste câteva

zile, o poþi depozita în congelator,învelitã într-o pungã de hârtie.

Uleiul de mãsline. Sedepoziteazã într-un loc rãcoros,uscat ºi întunecat, dar nu la frigider.Temperatura scãzutã va transformatextura acestuia fluidã într-una vâs-coasã.

Cafeaua. Dacã pãstrezicafeaua în frigider, aceasta îºi vapierde aroma ºi, mai mult, va preluadin mirosurile de mâncare. Cafeauase pãstreazã într-un loc rãcoros,uscat ºi întunecat.

Mierea de albine. Nu sedepoziteazã în frigider pentru cã eanu se altereazã. Dacã o þii la rece, seva cristaliza.

Pasta de dinþi ColgateTotal, folositã de milioane deoameni, conþine triclosan, o sub-stanþã care a produs cancer ºi mal-formaþii la animale, infor meazãDailyMail.

Compania ce deþineColgate Total insistã cã tricosan,care este folosit pentru a prevenigingivita, nu este periculosdeoarece pasta de dinþi a fostaprobatã, în 1997, de Agenþiapentru Alimente ºi Medicamente.Cu toate acestea, analizele toxico-logice folosite pentru a aprobapasta de dinþi au fost fãcute publi -ce anul acesta, în urma unui pro-ces, ºi au arãtat faptul cã agenþia s-a bazat doar pe testele fãcute decompanie pentru a lua aceastã de -cizie.

În raportul de 35 de pa -gini apare faptul cã Agenþia eraîngrijoratã cã triclosan ar puteacreºte riscul de cancer, dar

Colgate a susþinut cã substanþa epericuloasã doar în doze mari.Între timp, au apãrut din ce în cemai multe studii, care au indicatfaptul cã existã într-adevãr motivede îngrijorare cum ar fi naºteripremature ºi oase subdezvoltate laanimale.

"Proaspãtul documentfãcut public cât ºi noile cercetãrifãcute pe triclosan ridicã întrebãriasupra deciziei agenþiei de a apro-ba Pasta Total acum 17 ani", audeclarat oameni de ºtiinþã pentruBloomberg. În 2010, un student aarãtat printr-un test faptul cã tri-closan, care este folosit pentru areduce contaminarea cu bacterii,scade fertilitatea la ºoareci, iar unstudiu din 2013 relevã faptul caaceeaºi substanþã diminueazãsperma la ºoareci.

Un alt test fãcut în 2003de cãtre Centrul pentru Controlulºi Prevenirea Bolilor a descoperit

triclosan în urina a 75% dintre cei2517 americani testaþi, inclusiv lacopii. În ciuda acestor dovezi,Colgate nu recunoaºte acesterezultate. Compania maia daugã cã substanþaeste sigurãdeoarece afost testatãîn maim u l tde 80des tu d i icli nicefã cute pe 19,000 de oameni. "În a -proa pe 18 ani de când existãColgate Total pe piaþã în SUA, nuau existat rapoarte cu privire lasiguranþa sa", declarã purtãtorulde cuvânt, Thomas DiPiazza.Colgate a mai precizat cã nu arede gând sã scoatã pasta Total depe piaþã. Agenþia scrie pe site-uloficial cã, deºi triclosan "nu e

ºtiut"

sã fie pe -riculos la oa -

meni, ultime le des -coperiri fã cute pe ani-

male sunt suficiente pentru aface din nou cercetãri. Oamenii de ºtiinþã trag ºi ei unsemnal de alarmã. "Am creat unsistem în care testãm substanþedirect pe oameni. Iubesc ideea cãtoate sunt sigure, dar când avemstudii pe animale care sugereazãaltceva, cred ca ne asumãm un riscimens", avertizeazã omul de ºti-inþã Thomas Zoeller. În 2010, UEa interzis utilizarea triclosanuluiîn materialele ce vin în contact cumâncarea!

Substanţa din Colgate Total poate duce la cancer!

Câteva alimente care nu trebuie

ţinute la frigider

ADIO CHELIEI!

MIZILULPagina 7

GLUME...u "Nu mã tem de moarte;pur ºi simplu nu vreau sã fiuacolo când se va întâmpla!"u "Urmãtoarea mea viaþãvreau sã mi-o trãiesc invers. Sãmã nasc mort ºi sã scap de astaodatã pentru totdeauna. Apoi sãmã trezesc într-un azil debãtrâni, simþindu-mã din ce înce mai bine. Sã fiu dat afarã deacolo pentru cã sunt prea sãnã-tos, sã primesc pensie o bucatãde vreme, dupã care sã încep sãmuncesc. Sã lucrez 40 de anipânã când ajung tânãr ºi mã potpensiona. Sã petrec, sã beau, sãmã distrez ºi sã fiu gata de liceu.Apoi sã mã duc la ºcoala pri-marã, sã devin un copil ºi sã mãjoc. Sã nu am niciun fel deresponsabilitate ºi tot ce trebuiesã fac este sã mã joc pânã mãnasc. Ultimele luni de viaþã sãmi le petrec într-un locasemãnãtor cu un spa: sã plutescºi, la apãsarea unui buton, sãprimesc de mâncare. În cele dinurmã, sã-mi sfârºesc viaþa

printr-un orgasm!"u "Poþi trãi pânã la 100 de anidacã renunþi la toate lucrurilecare te fac sã îþi doreºti sãtrãieºti pânã la 100 de aniu "Bãrbaþii învaþã sã iubeascãfemeile de care sunt atraºi.Femeile învaþã sã fie atrase debãrbaþii pe care îi iubesc."u "Tinerii stau în grupuri,adulþii în cupluri, bãtrânii... sin-guri." u "Când eram tânãr, mi sespunea: O sã vezi tu când o sã ai50 de ani! Am 50 de ani ºi n-amvãzut nimic."u "Când treci de 60 de ani,puþine lucruri þi se mai parabsurde!"u "A îmbãtrâni este trecereade la pasiune la compasiune."u "Mulþi oameni nu ajung la80 de ani pentru cã au pierdutmult timp luptându-se sãrãmânã la 40!"u "Tinerii cred cã bãtrâniisunt nebuni. Bãtrânii ºtiu cãtinerii sunt nebuni!"

DIVERTISMENT

Înţelepciunea senectuţii S-au adunat într-un loc

trei francezi. Au bãut ºampanie ºicognac. Au fumat un trabuc, au maibãut o cafea. ªi-au tras câþivapumni, ºi-au învineþit puþin ochii.Într-un cuvânt, s-au relaxat civilizatºi au plecat acasã în liniºte.

S-au adunat într-un loctrei ruºi. Au bãut vodka ºi alcooldublu rafinat. S-au luat la bãtaie, s-au tãiat în câteva geamuri sparte,dupã care s-au dus la casele lor.Într-un cuvânt, s-au relaxat civilizatºi au plecat cãtre casã în liniºte.

S-au adunat într-un loctrei americani. Au bãut whisky sigin, au jucat poker, au rupt douãºpe'scaune, au împuºcat toate lustreledin bar, s-au rãnit puþin ºi s-au dusîn liniºte, satisfãcuþi, sã se culce.

S-au adunat într-un loctrei români, au bãut þuicã ºi-odamigeanã de zaibar, au fãcutpoliticã, au scos cuþitele, s-au tãiatpuþin, ºi au plecat pe trei cãrãri sprecasele lor.

S-au adunat într-un loctrei arabi. Au aruncat în aer unautocar, un hotel ºi un supermarket,au deturnat un avion, l-au ciocnit deun zgârie-nori, au detonat 30 kgTNT... total 3458 victime. Iatã cepoate face omul când n-are voie sãbea!

BĂUTURA...

Acum douã sãptãmâni afost ziua mea. Când m-am trezitdimineaþa, nu mã simþeam preabine, dar speram ca soþia o sã-micânte "Mulþi ani trãiascã!" ºi, even-tual, o sã-mi dea un cadou, dar eanu mi-a zis nici mãcar "Bunãdimineaþa". Copiii s-au aºezat ºi eila micul dejun fãrã sã-mi spunãnimic special. Am ajuns deprimatla birou, iar când am intrat pe uºã,

secretara, plinã de entuziasm, mi-aurat "La mulþi ani!". M-am simþitun pic mai bine, mãcar ea îºi adu -sese aminte de ziua mea. Amlucrat normal ºi, spre dezamãgireamea, nimeni dintre prieteni saurude nu m-a sunat sã mã felicite.Înainte de prânz, secretara a intratla mine în birou ºi mi-a zis:

- Ce-ar fi sã mergem sãmâncãm împreunã? I-am rãspunscã e cea mai bunã propunere pecare am auzit-o în acea zi, ºi amacceptat. Am ales un restaurant

intim, unde am mâncat bine, ambãut ºi ne-am distrat de minune. Înmaºinã, în drum spre birou, ea mi-a zis:

- Într-aºa o zi deosebitã,de ce sã ne mai întoarcem la birou,mai bine vino la mine acasã ºi sãcontinuãm sã ne distrãm!

- Bine, am zis, hai! Odatãajunºi în apartament, ea mi-a spus:

- Sper cã nu te deranjeazã

dacã am sã mã fac mai comodã? - Nu, nicio problemã! i-

am rãspuns, iar în sinea mea gân-deam cã o sã fie o experienþãinteresantã. Ea a intrat în dormitorºi dupã câteva clipe a ieºit de acolocu un tort imens cu lumânãri,urmatã de soþia mea, copiii, pri-eteni ºi rude, care cântau în cor "Lamulþi ani!", iar eu stãteam ca unidiot, în curu' gol, în mijloculsufrageriei…

Ãsta e motivul pentrucare am dat-o afarã pe secretarã!

ATENŢIE LA SECRETARĂ!

m Scriitorul brazilian FernandesMillor a lansat o dezbatere publicãcu tema: Care este diferenþa dintreun "politician" ºi un "hoþ"Rãspunsul unuia dintre respon-denþi i-a sãrit în mod special înochi. "Diferenþa dintre un politi-cian ºi un hoþ este cã pe primul îlaleg eu, în timp ce al doilea mãalege el pe mine!".

m Ion ºi Maria se cãsãtoresc. Înnoaptea nunþii, toate rudele aºteap-tã ca ei sã arate cearºaful care sãateste puritatea soþiei, dar cum ceidoi consumaserã deja actul înurmã cu ceva timp, acum se aflauîntr-o mare încurcãturã. Maria su -gereazã sã dea cu vopsea cearºaful,ca sã îi pãcãleascã pe nuntaºi.Numai cã singura vopsea pe care ogãsesc în camerã este de culoareverde. Disperaþi, folosesc vop sea -ua verde, iar mirele scoate cear -ºaful pe balcon. Toþi nuntaºiirãmân înmãrmuriþi, numai unulstrigã:- Bravo, mã, i-ai spart fierea!

m Ion ºi Maria ºi-au cumpãratmaºinã. În prima zi, se urcã lavolan Maria ºi intrã în primul stâlp.- Eºti o proastã! þipã Ion. Facinumai tâmpenii!- Lasã, cã ºi tu ai spart ieri borca nulcu zacuscã.

m Secretara deschide cu picioruluºa directorului: - Din aceasta clipã, salariul meu vafi de 3 000 euro ºi voi avea patruzile de odihnã! - Cine þi-a zis asta, draga mea? -Ginecologul ºi avocatul!

m Vine un poliþist seara acasã,cu o sticla de ºampanie în mânã.Nevasta îl întreabã:- De unde ai sticla asta?- Am câºtigat-o la un concurs dematematicã la secþie.- Tu? Dar tu habar nu ai de mate -maticã …- Dar a fost simplu. O singurãprobã. Cât face 6×6, iar eu cu 34am luat locul 3.

m Soþul unei blonde se întoarcedin deplasare ºi gãseºte în pat untip gol. Deschide dulapul ºi dã desoþia sa, blondã: - De câte ori sã-þi spun? El trebuiesã se ascundã, nu tu!

m O blondã se urcã pentru primadatã într-un avion. Înainte dedecolare, aceasta aude o convor-bire între doi bãrbaþi:- California este cu zece ore înurma noastrã. Nu uita sã-þipotriveºti ceasul.Ajunge blonda în California, iar lavamã este întrebatã de unde vine.La care blonda rãspune:- Vin din viitor!

m - Ioane, te-am vãzut. Nu e fru-mos sã-þi baþi copilul! - Pãi, cum sã nu-l altoiesc,Gheorghe, dacã meritã? Vezi ºi tucât e de obraznic… - Nu e bine, Ioane, nu e bine… Artrebui sã faci ca mine. - Cum? - Uite, pe mine când mã supãrã,aºtept, ºi înainte de a pleca laºcoalã, îl îmbrac cu un tricou pecare scrie "Ponta-preºedinte"… ªiîl bat colegii!

Pagină realizată de Adriana POPA

m O ºtiu pe Nichita, nu ºtiam cão cheamã ºi Stãnescu... Probabilîntre douã cafteli mai scrie ºipoezii.m Eminescu a fost poet doar câta trãit. În rest nu ºtiu ce meserieavea.m Dacã Arghezi scria o poezie,Ion Barbu scria alta diferitã, ca sãnu-i confunde lumea.m Poeþii nici ei nu stiau ce scriu,de aceea suntem întrebaþi mereu"Ce a vrut sã zicã autorul?"m Poezia patrioticã este cea încare ne arãtãm dragostea de þarã ºiura faþã de duºmani. De aceea

maneaua este poezie patrioticã.m ªtefan Augustin DoiNaºi ascris "Mistreþul cu dinþi de argint"în care la sfârºit el moare, darporcu' scapã.m Baltagul e un fel de topor cucare babele îºi cãutau soþii.m Tudor Arghezi ºi-a luatnumele de la râul Argeº, deci esteun poet acvatic. În schimb, IonDunãreanu este poet fluvial.m În Luceafãrul poetul aratã câtde proastã e femeia care refuzã unsuper gagiu nemuritor ºi rece pen-tru un ospãtar muritor ºi cald.m Dupã titlu, poezia "Zdreanþã"pare sã fie despre o curvã, dar estedespre un câine care punea botul laouã.

Într-o zi de 7, marþi, vara,intrã Bulã în cel mai luxos Casinodin Las Vegas. Se aºazã la ruletã ºimizeaza 20.000$ pe numãrul 22. - Crupier, toþi pe numãrul 22!- Are you sure, Sir? - Da mã, ºuiera-i pe toþi pe tuentitu!Se învârte ruleta, face poc bila ºi... seaºaza pe …22. Luã Bulã o grãmadãde jetoane. - Crupier, pune-le pe toate pe 22 ! - Sir! Are you sure?… - Da! Pe toþi ! Se învârte ruleta, facepoc bila ºi... se aºaza pe 22. Uimire,panicã, admiraþie, ºoc! Luã Bulã ogrãmadã de jetoane, un munte debani. - Crupier, pune-le pe toate pe 22! - Sir ! You sure?

- ªurãie-le mã, blegule, nambãrtuentitu, ai sed!… Se învârte ruleta,face poc bila ºi... se aºaza pe …22.Stare de alertã în Cazino, apareîngrijorat proprietarul Casinoului. - Sir, mai jucaþi? - Nu mã, boule,, mã opresc!Propietarul cazinoului îl întreabãuimit peste mãsurã: - Sir, cum se poate sã mizezi de treiori pe 22 ºi sã iasã de trei ori 22? It'simpossible... it's…It's… - It's mãta on ice! Tell me! Azi e 7august? - Yes. - Ei bine, am sosit la Casino cu auto-buzul 7, iar bãiatul meu împlineºteazi 7 ani! - I don't get it, Sir! - Cum mã, boule, iu don't get it? Câtface 7×3?

Fiecare fatã frumoasã,îmbrãcatã într-o rochie care parenouã, dar nu e nouã, poartã îngeanta ei o sticlã de 2 l de Vanish!

Oameni bogaþi care trã -iesc în case frumoase, mãnâncã lamicul dejun un iaurt!

E timpul ca BNR-ul sãscoatã o nouã bancnotã - cea de99,99 lei!

O gospodinã bunã tottimpul are în baie gresia ºi faianþamurdarã!

Castorii care fumeazãiarbã alpinã, cãlãresc urºi bruni!

Mâncarea din frigider nevorbeºte!

Problemele noastre prin-cipale sunt mãtreaþa ºi menstru-aþia!

Dacã doi copii îºi vormurdãri intenþionat hainele, ei nuvor lua bãtaie de la mama lor,pentru cã îi va salva mãtuºa careva veni cu detergentul miraculosce face sã disparã petele!

Creierul nostru uneori stãde vorbã cu stomacul!

Oamenii vorbesc cu mar-garina!

BAC 2014Bulă şi ruleta

"Adevăruri" pe care le aflăm de la TV!

Nu cred cã existã dovadã maimare cã þiganilor le este fricã

de apã mai mult ca epava de laCostineºti. Altfel era de mult la

fier vechi!

Ce şansă!

DUPÃ DOI ANI

ÎN AMERICA,

DAVID

AL LUI

MICHELANGELO

SE ÎNTOARCE

ÎN ITALIA.

MIZILUL Pagina 8

DescriereSarcina bulverseazã, timp

de cel mult nouã luni, echilibrulhormonal ºi repartizarea maseisangvine în corpul viitoarei mame,ceea ce poate determina neplãceriorganice. Fãrã a fi grave, acestea nusunt întotdeauna uºor de suportat.

CauzeÎn timpul sarcinii, concen-

traþia anumitor hormoni creºte:progestogenul este decisiv pentruconsolidarea mucoasei uterine,buna implantare a embrionului ºidezvoltarea glandei mamare; fami -lia estrogenilor, pe de altã parte,controleazã dezvoltarea uterului,astfel încât volumul lui sã fie mereuproporþional cu cel al fetusului.Stãrile de greaþã ºi arsurile stoma -cale sunt cauzate, în principal, deacþiunea estrogenului asupra pere -

telui stomacal. La modul generalvorbind, stomacul devine leneº ºi,relaxat fiind, poate trimite suculgastric spre esofag. O relaxare seproduce ºi la nivelul intestinului,fapt care determinã flatulenþa, dia-reea sau constipaþia.

Modificarea repartiþieivolemiei (volumul sangvin) joacãun rol important: o parte este"atrasã" de embrion, în timp ceuterul exercitã o presiune sporitã avaselor de sânge din abdomen.Creºterea volemiei explicã, în maremãsurã, luarea în greutate afemeilor însãrcinate. Greutatea fãtu-lui, orientatã în faþã, este compen-satã de contracþia muºchilor dinzona lombarã a coloanei vertebrale,care, în unele cazuri, "trage"abdomenul, putând induce astfeldureri renale.

Simptome - Stare de greaþã, vomã, arsuri sto -macale- Flatulenþã, diaree, constipaþie- Insuficienþã venoasã ("picioaregrele", hemoroizi etc.)- Dureri de rinichi- Obosealã, pierderea suflului, som-nolenþã- În unele cazuri, insomnie

Prevenþie ºi tratamentAnumite decizii privind

stilul de viaþã pot ajuta la îmbu -nãtãþirea rezultatului sarcinii. Tre -buie menþinutã o dietã sãnãtoasã petoatã perioada, dar o nutriþie bunã înprimul trimestru este vitalã deoa -rece acum se produce creºterearapidã a mãduvei spinãrii, inimii,creierului ºi majoritãþii þesuturilorfetale. De fapt, îmbunãtãþirea dieteiînainte de concepere va ajuta la for-

marea unor rezerve hrãnitoare devi tamine ºi minerale ºi de alþi com-puºi din alimente, necesari fãtuluipentru creºterea optimã. Acu -mularea de substanþe nutritiveînainte de sarcinã va permite fãtuluisã beneficieze de ele, fãrã a con-suma din rezervele mamei. Ce maiputeþi face? Confortul dv. pre-supune, întâi de toate, o bunã igienãa vieþii. Dormiþi suficient (cca. 7-8ore pe noapte), culcaþi-vã ºi treziþi-vã, pe cât posibil, la aceeaºi orã.Adoptaþi o respiraþie amplã, abdo -minalã ºi toracicã. Evitaþi sporturiledure, eforturile exagerate, zdrun -cinãturile puternice. Menþineþi-vã înformã practicând regulat o activitatefizicã lejerã.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug:

broccoli, iaurt ºi lapte degresat,

verdeþuri, linte, sfeclã, sparanghel.Reduceþi consumul de: brânzeturifermentate, pateuri ºi sosuri cumaionezã.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

La începutul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial, cândsoarta evreilor din Europa erapecetluitã, dar încã mai existaucãi de salvare, câteva sute de evreiînstãriþi au cumpãrat un vapor înscopul de a-ºi duce familiile înAmerica. Dar pentru asta aveaunevoie de vizã, aºa ca s-au adresatambasadorului SUA de laLondra.

În fond, nu prezentaniciun obstacol obþinerea vizei,dar acesta a refuzat. Acei oameni

curajoºi, determinaþi sã-ºi salvezefamiliile, au plecat la drum peocean fãrã aprobãrile necesare.Când ambasadorul SUA a aflat,s-a grãbit sã-ºi înºtiinþeze guver-nul cã se apropie de þãrmul ame -rican o navã cu emigranþi ilegali.Evreii, care reuºiserã sã scape dinpericolele rãzboiului, s-au trezit lacapãtul drumului în imposibili-tatea de a debarca. Lipsiþi denoroc, au trebuit sã se reîntoarcãîn Europa devastatã de rãzboi,unde au fost arestaþi ºi arºi în

lagãrele de exterminare. Când s-a aflat acestea,

rabinul Londrei s-a dus laambasadorul SUA din Londra ºii-a spus: "Stimate domnuleambasador, faptele tale suntnedemne nu numai funcþiei pecare o ai, ci ºi ca om. De acumînainte, din cauzã cã din vina ta s-au petrecut aceste crime, tu ºi toþiurmaºii tãi sunt blestemaþi!".Ambasadorul se numea JosephPatrick Kennedy, iar despreblestemul familiei Kennedy credcã a auzit toatã lumea!

Bogdan EUGEN

Poveşti adevărate

Cei care trec pentruprima oarã prin Nekoma, înapropierea graniþei dintre StateleUnite ºi Canada, ar putea avea osurprizã. Orãºelul se aflã înmijlocul pustiului, într-unul din-tre cele mai slab populate stateamericane, cu doar trei locuitoripe kilometru pãtrat. Cei cincizecide localnici din Nekoma pot însãsã vadã, din orice punct al oraºu-lui, o piramidã uriaºã, menitã lavremea respectivã, sã-i protejezede ruºi.

Piramida americanã nu afost creatã pentru a adãposti per-sonalitãþi marcante, nu este alini-atã astronomic, iar acum nicimãcar nu ajutã turismul din zonã.Edificiul este aflat în Complexulde Apãrare Stanley R. Mickelsen- parte a programului de apãrareantirachetã Safeguard, lansat în1975 -, iar principalul scop alacestuia era protejarea rachetelorbalistice intercontinentale ameri-

cane, oferind astfel SUA posibi -litatea de a riposta, în cazul unuiatac nuclear din partea sovieti-cilor.

Complexul militar Stan -ley R. Mickelsen - numit aºadupã generalul-locotenent Mi -ckel sen, care a condus Coman -damentul de Apãrare Aerianã alSUA pânã în 1957 -, avea rolul dea proteja rachetele balistice inter-continentale LGM-30 Minute -man, de la baza aerianã GrandForks. Complexul, construit stra -tegic într-o zonã foarte puþin po -pulatã, gãzduia rachete LIM-49ASpartan ºi rachete Sprint. Con -strucþia bazei s-a încheiat în 1975ºi a început sã funcþioneze lacapacitate maximã în luna sep-tembrie a aceluiaºi an.

Cele 30 de rachete LIM-49A Spartan erau proiectate sãintercepteze focoase nuclearetransportate de rachete balisticeintercontinentale, la distanþã, cât

timp aceastea se aflau încã înafara atmosferei, ºi sã le distrugã,folosind o încãrcãturã atomicã decinci megatone.

Rachetele Sprint erauechivalentele cu razã scurtã deacþiune ºi vitezã mare ale LIM-49A Spartan. În cazul uneiameninþãri confirmate, acoperi -ºul depozitului în care erau pãs-trate urma sã fie detonat, pentru olansare cât mai rapidã. Depar -tamentul Apãrãrii din SUA adecis închiderea Complexului înluna iulie 1976, la nici un an de lainaugurare. Decizia a fost luatã înprincipal din cauza costurilor ºi afaptului cã noile rachete sovie -tice, echipate cu focoase nuclearemultiple, ar fi strãpuns sistemul.

Clãdirile au fost abando-nate la scurt timp dupã aceea, ast-fel cã piramida din nordul SUA arãmas doar un monument.

Gabriel BURETE

MISCELANEU

ŞerveţelulÎnainte de a apãrea ºer -

veþelele ºi batistele, spartaniifoloseau bucãþi de aluat numit''apomagdalie'' pentru a-ºi ºtergemâinile. De aici ºi obiceiul de ane ºterge mâinile cu felia depâine. Romanii foloseau batistecunoscute sub numele de ''suda -rium'' pentru a se ºterge în timpulmeselor sau pentru a înlãtura

transpiraþia de pe faþã.Batista de hârtie sau ºer -

veþelul a apãrut imediat dupãPrimul Rãzboi Mondial. În anul1924, primele ºerveþele au fostfabricate sub numele de brandKleenex. Hârtia a fost folositã înscopuri igienice de secole, darºerveþelele de hârtie pe care lecunoaºtem astãzi nu au fost pro-duse în masã pânã înainte demijlocul anilor '40. ªerveþeleleigienice de hârtie sunt de obicei

folosite ca ºerveþelef a c i a l e ,ba tiste, hâr-tie igie -nicã sauca prosoa -pe de bucãtã -rie.

Producþiamon dialã este estimatã la 21 demilioane de tone de ºerveþele dehârtie, din care ºase milioane detone sunt produse doar în Europa.ªerveþelele de hârtie sunt acumesenþiale în viaþa de zi cu zi.

ª.A.

SARCINA (probleme)

România este þara cu celemai multe puncte energetice de pePlanetã, spun specialiºtii. Sunt zoneunde, inexplicabil, oamenii simt ostare de bine, liniºte ºi echilibru ºiuneori chiar s-au vindecat dediverse boli. Însã nu toate energiilesunt benefice. Existãlocuri unde se întâm-plã accidente inexpli -cabile ºi, din pãcate,mulþi oameni ºi-aupierdut viaþa.

Cel mai cu -noscut triunghi ener-getic din þara noastrãeste Omu - Babele -Sfinxul, de o putereextraordinarã. În jurulacestuia apar, la anu-mite intervale, conuride luminã alb-lãptoasã ºi se înre -gistreazã semnale radio venite dininteriorul muntelui.

Un alt punct cu energii dinþarã este Peºtera Polovragi. Spe -cialiºtii care au studiat ani la rândaceste fenomene spun cã în aceazonã este un punct de trecere cãtrealte lumi. Mai mult, spun chiar cãau cunoscut un bãrbat care a trecutîn altã civilizaþie ºi s-a întors dupãtrei ani când toatã lumea îl credeamort. Bioenergoterapeuþii susþin cãPolovragiul este cea mai bunã zonãpentru tonifierea generalã a orga -nismului.

De asemenea, la doar 20km de Bucureºti este o zonã puter-nic încãrcatã energetic, însã nu cuenergii pozitive. Mai exact încomuna Brãneºti, unde de mulþi anise petrec accidente pe care nimeninu le poate explica, având în vedere

cã drumul este drept. "În anumitemomente pur ºi simplu botulmaºinii se ridicã de parcã o forþãnevãzutã le-ar ridica de roþile dinfaþã ºi le-ar da drumul. Iar asta seîntâmplã în mers", spune CristianPompei, redactor ºef la Lumea

Misterelor.Tot în þara noastrã se mai

întâmplã un fenomen inexplicabil.Vârful Gugu, din Munþii RetezatGodeanu, este muntele care dis-pare. Se spune cã la anumite ore dinzi, muntele dispare privirii, ºi, înplus, au fost semnalate tot felul defenomene stranii.

Un prim episod din acesteevenimente ciudate s-a derulat înnoaptea de 4 august 1991, cândmai mulþi oameni aflaþi într-otabãrã stabilitã în preajma VârfuluiGugu au vãzut o explozie lumi-noasã, care pãrea cã iese chiar dinmunte. Prezenþa fenomenului adepãºit graniþele þãrii ºi în fiecarean vin turiºti din Germania, Franþasau Suedia care vor sã surprindã peobiectivul aparatului de fotografiatexploziile luminoase.

D.M.

Fenomene inexplicabile!

Fac un apel public la serviciile secrete din România. Mã ofersã fiu ofiþer sub acoperire! În acest fel, voi câºtiga ºi eu milioane de

euro din televiziune, mã voi trage de ºire-turi cu preºedinþii ºi voi prosti proºtii cãsunt obiectiv ºi echidistant! Dupã caremã piº pe toþi ºi plec acasa, la milioanelemele, la adãpostul lui Dumnezeu care s-a decis sã mã îndrume pe calea ceadreaptã! Hai sictir, jigodie! ªi hai sictirtuturor celor care l-au promovat, þinut înbraþe ºi folosit. ºi tuturor celor care l-auidolatrizat! ªi hai sictir acestei societãþibazate pe "meritocraþie"!

Radu HERJEU

Cum plănuiau americanii să se aperede rachetele ruseşti

Concepeţi lumea fără ele?

DECLARAŢIA LUNII